Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 mai 2008
Camera Deputaților · MO 50/2008 · 2008-05-12
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Prezentarea Declarației Camerei Deputaților cu privire la aniversarea a 60 de ani de existență a Statului Israel (adoptată)
Prezentarea Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului
Intervenții legate de programul de lucru
· Informare · informare
· other
· committee report presentation
· procedural
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Dezbaterea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007 (rămas pentru votul final)
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
109 de discursuri
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Doamnelor și domnilor deputați,
V-aș ruga să vă ocupați locurile și să-mi permiteți să declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 329 de deputați
și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 182, absenți fiind 147, din care 66 participă la alte acțiuni parlamentare.
Dați-mi voie să-mi îndeplinesc obligația regulamentară de început de a vă informa, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei, cu privire la documentele care v-au fost distribuite în casetele dumneavoastră.
În primul rând, ordinea de zi pentru ziua de luni și ziua de marți, 12 și 13 mai, programul de lucru pentru perioada 12—17 mai 2008, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente, lista rapoartelor depuse în perioada 5—12 mai 2008 de comisiile permanente. De asemenea, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.
## Stimați colegi,
După cum știți, recent, Statul Israel a sărbătorit 60 de ani de la întemeiere și v-aș propune ca noi, Camera Deputaților, să adoptăm o declarație cu privire la acest eveniment, și îmi face plăcere să vă anunț că această declarație o vom face în prezența domnului ambasador David Oren, prezent în sală alături de președintele Camerei Deputaților, domnul Bogdan Olteanu, și vă rugăm să-l salutați pe distinsul nostru oaspete.
Este evident că aplauzele dumneavoastră constituie deja o dovadă de prietenie față de Statul Israel și îi dau curaj domnului deputat Vlase Petru Gabriel, în numele Grupului de prietenie, să vă prezinte textul declarației pe care o să o supun, în final, votului dumneavoastră.
Aveți cuvântul, domnule Vlase.
România a recunoscut diplomatic Statul Israel foarte curând după înființarea sa.
Implicit, sărbătorim astăzi și 60 de ani de relații bilaterale neîntrerupte dintre România și Israel.
Este firesc să ne mândrim cu faptul că România a promovat o relație unică și specială cu Statul Israel, bazată pe un trecut și valori comune, recunoscute prin diversitatea și varietatea lor.
Pe plan parlamentar, în timp, s-au închegat tot mai mult relații de cunoaștere reciprocă și de colaborare, promovate în mod special de Grupul de prietenie România–Israel, care reunește un număr important de deputați și senatori din Parlamentul României.
Camera Deputaților își exprimă convingerea că și în viitor se vor iniția și realiza noi contacte și schimburi de informații și experiență între cele două parlamente, iar relațiile de ansamblu dintre România și Israel vor evolua pe linie ascendentă spre binele reciproc, pentru dezvoltarea economică, socială și politică a României și a Statului Israel. Vă mulțumesc. ( _Aplauze._ )
## Mulțumesc, domnule președinte. Excelență,
Cu 60 de ani în urmă, la 14 mai 1948, s-a dat citire Proclamației de independență a Statului Israel, spre bucuria poporului evreu multimilenar, aflat timp de 2000 de ani în răspândire în lume.
Aniversarea zilei de naștere a Statului Israel este întotdeauna un prilej de sărbătoare, de bilanț, dar și de prospectare de noi orizonturi.
Proclamarea independenței Statului Israel a avut loc după trei ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, răspunzând unor visuri milenare, nevoii de vindecare a suferințelor de nedescris ale evreilor din Europa, îndurate în timpul prigoanei fasciste, dar și ca rezultat al luptei intense a evreilor de pretutindeni pentru renașterea vechiului lor stat iudeu.
Camera Deputaților a Parlamentului României felicită Statul Israel cu prilejul celei de-a 60-a sa aniversări.
Împreună cu cetățenii Israelului celebrăm acest important și fericit eveniment aniversar, apreciind realizările poporului israelian înlăuntrul statului lor modern, cu performante realizări în domeniul economic, social și politic.
Ne exprimăm satisfacția pentru contribuția deosebită adusă în acest sens de evreii din România care au emigrat în Israel.
De la înființarea sa și până în prezent Statul Israel se dovedește un promotor al democrației autentice, în care separarea puterilor și rolul major al Parlamentului funcționează cu adevărat.
După cum se cunoaște, în Camera Deputaților din Parlamentul României minoritățile naționale sunt bine reprezentate, iar deputații care le reprezintă sunt apreciați pentru implicarea lor în procesul complex de elaborare și adoptare a legilor țării noastre.
Existența Statului Israel nu a fost una lineară, inclusiv în ceea ce privește relațiile cu vecinii. Nu puține au fost confruntările militare și acțiunile teroriste soldate cu numeroase victime omenești.
## Mulțumesc.
Pe marginea acestei declarații și-au manifestat dorința să intervină domnul deputat Vainer, din partea Grupului minorităților naționale și unul dintre liderii Comunității evreiești din România, și domnul deputat Amarie, din Grupul de prietenie româno-israelian.
## Domnule președinte al Camerei Deputaților,
Excelența Voastră, ambasadorul Statului Israel în România, domnule David Oren,
## Stimați colegi deputați și deputate,
Îmi revine plăcutul moment de a evoca în câteva cuvinte Statul Israel, care împlinește, e drept, 60 de ani de existență.
Evident, ca fiu al României, fidel țării noastre materne unde ne-am născut, am crescut și ne-am dezvoltat, suntem în același timp fideli patriei noastre ancestrale, Israel. De aceea, nu pot decât să vă spun că, în numele populației evreiești din România, ne exprimăm satisfacția deosebită pentru celebrarea acestei aniversări în plenul Camerei Deputaților, pentru adoptarea de către Camera Deputaților a declarației pe care am ascultat-o înainte.
Îngăduiți-mi să fac două mici comentarii. Ceea ce este, după opinia mea, semnificativ în existența Statului Israel, din punctul nostru de vedere, al unui stat democrat, trebuie să spunem că de la înființare și până acum, cu toate vicisitudinile prin care s-a trecut, s-au respectat principiile democrației autentice.
Knesset-ul, Parlamentul israelian, funcționează așa cum este astăzi de la înființare și până în prezent. Acolo își găsesc locul 12 deputați arabi, care au avut și au dreptul să folosească drept limbă de comunicare inclusiv limba arabă.
În ce privește drepturile celorlalți cetățeni, ele sunt deplin recunoscute și asigurate.
În al doilea rând, aș dori să vă spun că a fost o experiență de viață și de luptă, la numeroase confruntări la care a avut să facă față Statul Israel le-a făcut față. De multe ori a câștigat bătălii foarte importante, dar cred că acum cea mai importantă bătălie este bătălia pentru pace, pentru înțelegere cu popoarele vecine.
Am fost, împreună cu alți colegi din Camera Deputaților, nu demult într-o misiune de pace în patru țări, în Iordania, Palestina, Israel și Egipt, și am constatat că părțile, să spunem, în conflict astăzi, israelienii și palestinienii, doresc în modul cel mai sincer să lucreze pentru pace.
Dați-mi voie să fac apel la membrii Parlamentului României să sprijine aceste acțiuni pentru pace, pentru înțelegere între popoarele din zonă și, de ce nu, între popoarele lumii.
Are cuvântul domnul deputat Amarie.
Domnule președinte, Excelența Voastră, domnule ambasador, Stimați colegi,
Se împlinesc anul acesta, la 14 mai, șase decenii de când David Ben Gurion, „Puiul de leu”, rostea solemn în fața tuturor factorilor responsabili și în auzul a milioane de evrei ce ascultau radioul Declarația de fondare a noului stat Medinat Israel în Țara Sfântă.
Declarația și fapta s-au bazat pe Rezoluția Adunării Generale a ONU de la 29 noiembrie 1947, care admitea crearea unui stat evreu independent în Palestina, aflată atunci sub protectorat.
Îndărătul acestei creații politico-statale se aflau însă 3000 de ani de istorie, una dintre cele mai zbuciumate și frumoase, și un popor care a dat lumii Cartea fundamentală, fără de care existența civilizației euro-atlantice n-ar fi de conceput.
Poate că niciun alt popor nu a ilustrat mai bine în decursul timpului că existența sa se afirmă, și nu se discută, că dreptul fundamental la statalitate are la bază dreptul istoric, național și cultural și că o comunitate, fie ea cât de mică sau mare, dacă nu ajunge în evoluția firească să creeze și să consolideze ființa statului, este pulverizată în istorie.
Dacă în evoluția lor istorică comunitățile umane parcurg etape într-o ascensiune organizatorică, ajungându-se la ultima formă identitară – națiunea, pentru poporul evreu timpii de evoluție spre ultima formă sunt cu totul alții.
Definiți de iudaism „o identitate vie”, după Gershom Sholem, având conștiința poporului ales, motivați de o factură psihică proprie numai lor, evreii ajung înaintea altor popoare la o conștiință națională și privesc încrezători timp de peste 2000 de ani la patria pierdută ca la pământul făgăduinței, indiferent unde s-au aflat.
Această încredere de nezdruncinat în misiunea pe care Dumnezeu o are cu ei determină poporul evreu să lupte și să depășească obstacole inimaginabile pentru alții și să ajungă la „soluția problemei evreiești ca singura soluție”, cum avea să-i scrie Theodor Herzel la 1885 cancelarului Otto von Bismarck, și anume crearea unui stat în Palestina.
Naziștii au avut însă o altă soluție, „soluția finală”. Și a fost Holocaust.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulțumesc, domnule deputat. Stimați colegi,
V-aș ruga să vă exprimați acordul față de această declarație printr-un vot deschis.
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă rog să fiți de acord să nu prezint nici măcar în sinteză raportul pe care dumneavoastră l-ați primit la casete încă de săptămâna trecută și bănuiesc că aceia dintre dumneavoastră care au avut timp l-ați și parcurs.
Aș vrea să ridic în fața plenului Camerei trei probleme, poate că unele dintre ele răzbat și din conținutul raportului și ar trebui întărite, altele probabil că sunt, să spun, o chintesență care ar trebui să se citească mai degrabă printre rânduri.
Prima problemă pe care vreau să o ridic în fața dumneavoastră este că, în ceea ce ne privește, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții parcă de la un an la altul întâmpină mai multe dificultăți. Unele dintre ele le constatați și dumneavoastră, pentru că ne trimiteți, în calitate de deputați, petiții preluate de la cetățeni, și nu suntem în măsură să răspundem în termenele legale de multe ori, și nici cu acuratețea necesară, din cauza indolenței unor funcționari publici care populează diferite zone ale autorităților publice centrale și locale și care nu înțeleg că dreptul de petiționare este un drept fundamental al cetățenilor României, care este prevăzut în Constituție.
Iată de ce, constatând această chestiune și constatând faptul că Ordonanța nr. 27 din 2000, care reglementează acest drept de petiționare pentru cetățeni, nu cuprinde acțiuni de sancțiune a funcționarilor publici care nu respectă termenele legale și obligațiile care le revin pentru aplicarea Constituției, noi, în cadrul comisiei, am elaborat deja un text de modificare a ordonanței pe care, după ce îl vom discuta în prima ședință a comisiei, evident, nu în numele comisiei, ci în numele deputaților care doresc să îl semneze, dar pe baza experienței pe care am dobândit-o în comisie, îl vom înainta plenului, în speranța că dumneavoastră veți manifesta sensibilitatea necesară pentru a modifica această ordonanță în spiritul celor pe care eu le-am prezentat înainte. Pentru că, dacă unui demers al Parlamentului o instituție a statului nu-i răspunde, ne imaginăm și ne apucă groaza ce se întâmplă cu demersul direct al cetățeanului pe care el îl face față de o instituție publică.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Are cuvântul domnul Merce, care vorbește în numele Grupului parlamentar al PRM-ului și ca membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor.
Poftiți, domnule deputat.
Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Într-o declarație politică pe care am făcut-o cu aproximativ doi ani în urmă am afirmat, printre altele, că Parlamentul României a ajuns canalul deversor al societății. Toate neîmplinirile, toate necazurile sunt datorate acestei instituții a statului, lucru care nu este adevărat.
De ce am ajuns aici? Este o întrebare pe care trebuie să ne-o punem toți. Niciodată Parlamentul României, în fața tuturor acuzelor la care am fost supuși, nu a luat atitudine, nu a avut reacție. Nu înțeleg, de ce? Parlamentul României este prima instituție a statului care face legi, e prima și cea mai importantă instituție care trebuie să controleze modul în care aceste legi se aplică și se respectă.
Parlamentul României are regulamente, da? Se conduce după legi, după Constituție. Are și regulamente proprii. Nu ne îngrijim nici de respectarea acestor regulamente.
Și cazul în speță e foarte edificator, cu Castelul Bran. Nu este posibil ca niște instituții ale statului să nu răspundă în termen constituțional la niște cerințe ale Parlamentului.
Atunci, ne punem întrebarea: ce păzim noi? Ce păzesc instituțiile statului, în condițiile în care organele subordonate Parlamentului nu răspund cerințelor și solicitărilor Parlamentului?
De aceea, nu vreau să mă mai lungesc, dar vreau să atrag încă o dată atenția că Parlamentul României nu-și exercită în mod constituțional atribuțiile ce-i revin, și vreau să aduc o critică aici și conducerii Camerei Deputaților, pentru că suntem aici și depinde și de noi modul în care suntem respectați de către cei care trebuie să ne respecte. Dar, ca să fii respectat, trebuie să-i respecți și pe alții. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule coleg. Poftiți.
Din partea Grupului minorităților naționale și, de asemenea, membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor.
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
De 12 ani lupt împotriva mafiei lemnului, împotriva mafiei retrocedărilor.
Anchetele noastre parlamentare, controalele efectuate împreună cu instituțiile de control ale statului, cum erau Departamentul de control al Guvernului, echipele de control ale Ministerului Agriculturii, Garda Financiară, Garda de Mediu, în urma acestor controale întotdeauna am identificat pe infractori, cât și infracțiunile, însă aceste infracțiuni deosebit de grave au fost mușamalizate de organele abilitate ale statului.
Privind activitatea comisiei noastre în semestrul II din 2007, am colaborat deosebit de fructuos cu Autoritatea pentru Retrocedarea Proprietăților. Am descoperit cazuri deosebit de grave.
Și aș vrea să mulțumesc conducerii comisiei noastre, cât și conducerii Parlamentului pentru susținerea acestei lupte împotriva mafiei. Această luptă a parlamentarilor pentru cinste, împotriva infractorilor, este foarte necesară, pentru că este în joc chiar imaginea instituției noastre. Noi luptăm pentru interesele poporului și, de fapt, această luptă a noastră nu este luată în seamă și, totuși, ar trebui să folosim mai mult această armă a luptei împotriva corupției, ca instituția noastră să aibă o imagine pozitivă.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Mulțumesc și eu. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți.
Domnul Dumitriu, în numele Partidului Conservator, după domnul Garda Dezideriu, care a vorbit în numele UDMR.
## Domnule președinte Mohora,
Îmi reafirm stima pe care o am pentru dumneavoastră și, de asemenea, felicit din nou Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții că își face datoria în integralitatea ei.
Problema ridicată de domnul deputat Merce este foarte importantă, cea legată de singura anchetă care s-a finalizat cu o hotărâre a Parlamentului, singura anchetă a cărei hotărâre finală a fost votată în marea majoritate de către parlamentari, și rezultatul... zero.
Nu trebuie să ne mirăm, pentru că asta este direcția în care se dorește a se merge. Un Parlament docil, un Parlament format din oameni care să intre, pe cât posibil, dând bani, un Parlament format din oameni care să răspundă unor comenzi, fie pentru că au interesul, fie pentru că au suficiente dosare, astfel încât să fie ținuți de niște păpușari. Sigur, toate astea sub acoperirea acestui vot nominal care, evident, nu va fi decât o altă poveste politică.
În aceste condiții, evident că această reprezentare a cetățeanului în Parlament sau a problemelor sale este numai o iluzie. Evident că instituții cum sunt Avocatul Poporului sau comisiile de cercetare a petițiilor, nu mai vorbesc de abuzuri și corupție, că aici deja intrăm în „Frații Grimm”, sigur că legat de toate aceste comisii de multe ori ne întrebăm oare ce rost mai au. Ce rost pot să mai aibă, atâta timp cât o hotărâre cu caracter de lege nu este pusă în aplicare de guvern, nu este luată în seamă nici măcar, așa cum spunea domnul deputat Merce, de instituția aflată în subordinea Parlamentului.
Așa încât, stimate domnule președinte Mohora, vă felicit încă o dată pentru activitate, pentru raportul dumneavoastră precis, ca de obicei, însă dați-mi voie să mă îndoiesc că până la urmă cetățenii ar putea aprecia favorabil și raportul, și felicitările mele sincere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulțumesc, stimate coleg.
Dacă mai dorește cineva să intervină?
Dați-mi voie, dacă nu mai doriți dumneavoastră, să am și eu o mică intervenție.
Stimați colegi,
Dați-mi voie să am o scurtă intervenție, nu în calitate de fost președinte al comisiei sau în calitate de membru al acestei comisii, ci în calitate de deputat și de vicepreședinte al Camerei.
Din păcate, stimați colegi, ne purtăm oarecum duplicitar față de această comisie.
Pe de o parte, avem în vedere că este principalul aparat, principalul organism permanent prin care Parlamentul își exercită atributul său important de control parlamentar și de receptor al opiniilor, năzuințelor, criticilor cetățenilor pe care îi reprezentăm. Foarte mulți dintre dumneavoastră apelați la Comisia pentru cercetarea abuzurilor pentru a aduce în fața acestei comisii scrisori pe care le primiți și pe care unii din credința că această comisie poate mai mult decât ei, alții din dorința de a scăpa pur și simplu de acea scrisoare le trimit comisiei.
Pe de altă parte, această comisie este considerată un fel de cenușăreasă. Și, în privința celor pe care grupurile parlamentare îi trimit în comisii, nu vreau să scad în niciun caz din calitățile și valoarea actualilor componenți, dar vorbesc de cum se apreciază, în principiu, la constituirea comisiilor.
Pe de altă parte, atunci când trebuie să fim solidari cu membrii acestei comisii, cu comisia, pentru a-i crește credibilitatea, pentru a-i crește fermitatea, nu ne prea implicăm. Dimpotrivă, îi lăsăm în pace, și dumneavoastră, fiecare, și noi, conducerea Camerei Deputaților.
De aceea, cuvântul meu s-ar vrea și o reflecție pentru partidele politice despre felul cum trebuie să acționeze în viitor, cu privire la rolul pe care îl destinează acestei comisii, dar și pentru dumneavoastră pentru felul cum tratați această comisie.
Aș vrea, de aceea, în calitate de vicepreședinte, să apreciez activitatea acestei comisii, faptul că s-au înhămat la o adevărată corvoadă, fără a beneficia măcar de mulțumirile mediatice de care se bucură deputații din celelalte comisii, și să îi laud și pentru felul cum, în mod solidar, acolo, în comisie, știu să depășească apartenența la un grup politic și lucrează pentru ca această comisie să devină nu mai vizibilă, ci mai eficientă.
Repet ceea ce au spus alți doi antevorbitori, e singura comisie care a terminat o anchetă și care a determinat aprobarea acestei anchete printr-o hotărâre.
În continuarea ordinii de zi, avem, la punctul 4, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007.
Suntem în prezența unei legi ordinare. Noi, Camera Deputaților, suntem prima Cameră sesizată. Dau cuvântul inițiatorului.
Da. Stați, mai întâi, că există o problemă de procedură. Poftiți, domnule deputat. Domnul deputat Ifrim.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sigur, trebuia să o ridic puțin mai înainte, însă îmi permit acum, este un lucru foarte precar faptul că în ordinea de zi nu există comisii. Nici săptămâna trecută, nici săptămâna aceasta.
Eu vreau să vă spun că nu ne putem desfășura activitatea, avem lucruri foarte importante la comisii. În același timp, conform regulamentului, este obligatoriu să fie comisie în fiecare săptămână și aș ruga Biroul permanent să analizeze această situație, deoarece nu este de mirare că Parlamentul este discreditat și ceea ce spuneau antevorbitorii mei prin faptul că se petrec asemenea lucruri, stăm cu legile și ne uităm la ele, pentru că nu avem comisii, cel puțin marțea după-masa ar trebui să fie comisii, și vă rugăm să analizați acest lucru.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat, și vă mulțumesc și pentru sinceritatea cu care ați recunoscut să trebuia să luați cuvântul ceva mai devreme. Rog, pentru stenogramă, să se plaseze discuția aceasta după punctul 3, pentru a asigura continuitatea înregistrărilor.
Da.
Mai există o intervenție de procedură? Vă rog, domnule deputat Gabor.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș dori să dau o sugestie stimatului nostru coleg, domnul academician doctor Ifrim, pe care îl stimez în mod deosebit. Cred că și Comisia de sănătate ar putea să ia exemplul Comisiei juridice, de disciplină și imunități care a solicitat Biroului permanent să poată să lucreze în timp ce se desfășoară lucrările plenului. Și Comisia juridică, de disciplină și imunități lucrează. Acum lucrează. Va lucra și mâine-dimineață, de dimineață de la ora 9, și acest lucru îl pot face și alte comisii permanente. Important este ca președinții comisiilor să dorească să-și adune membrii și să-i pună la lucru.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc, domnule deputat.
Sunt obligat, ca membru al Biroului permanent, să confirm ce spuneți dumneavoastră, în sensul că două dintre comisiile permanente au solicitat Biroului permanent program de lucru, dar asta nu înlătură, într-un fel, și observația distinsului nostru coleg. Programul de lucru a fost fixat și în funcție de evenimentele politice pe care le parcurgem, dar și în funcție de solicitările comisiilor.
Mai doriți și dumneavoastră să interveniți pe aceeași temă, domnule Dumitriu? Dar fără...
Domnule președinte, intrăm în zona...
...observații la adresa colegilor dumneavoastră, care...
Păi, scuzați-mă, dar deja am intrat în zona absurdului. Păi dacă toate comisiile ar lucra în paralel cu plenul, cine ar mai veni în plen? Hai să fim serioși, nu putem să nu avem... Domnul profesor Ifrim sigur că avea dreptate, îmi pare rău că trebuie să spun asta.
## Mulțumesc.
Haideți să încheiem acest moment procedural care nici măcar nu s-a desfășurat în timpul afectat acestor intervenții.
La punctul 4, am anunțat deja, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor.
E vorba de o lege ordinară.
Camera Deputaților e prima Cameră sesizată.
Dau cuvântul domnului secretar de stat pentru a prezenta pe scurt conținutul acestui proiect.
Și să se pregătească Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru a prezenta raportul comun.
Vă rog.
dispoziții referitoare la intrarea în vigoare, perioada de valabilitate, suspendarea sau denunțarea acordului.
Pentru aceste considerente, vă adresăm rugămintea să adoptați proiectul de lege pentru aprobarea acordului. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Gabor va prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Stimați colegi,
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu observații și propuneri.
Comisia pentru politică externă și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.
Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, acord ce cuprinde prevederi referitoare la modalitatea de readmitere a cetățenilor celor două părți contractante, la documentele prin care se poate dovedi sau prezuma cetățenia, excepții de la obligația de readmisie a străinilor, modalitatea efectuării tranzitului pe teritoriul uneia dintre părți, termenele la care părțile trebuie să formuleze și să răspundă la cererile de readmisie, suportarea cheltuielilor aferente, precum și dispozițiile referitoare la intrarea în vigoare, perioada de valabilitate, suspendarea sau denunțarea acordului.
În urma dezbaterilor, în ședințele din 18 martie 2008, respectiv 15 aprilie 2008, membrii comisiilor, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Marin Pătuleanu** _– secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**
## Mulțumesc domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, acord ce cuprinde prevederi referitoare la modalitatea de readmisie a cetățenilor celor două părți contractante, la documentele prin care se poate dovedi sau prezuma cetățenia, excepții de la obligația de readmisie a străinilor, modalitatea efectuării tranzitului pe teritoriul uneia dintre părți, termenele în care părțile trebuie să formuleze și să răspundă la cererile de readmisie, suportarea cheltuielilor aferente, precum și
## Mulțumesc.
Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.
În aceste condiții, vă rog să constatați că, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, din moment ce raportul comisiei nu a cuprins amendamente admise sau respinse, urmează să supunem proiectul votului dumneavoastră final și acest lucru se va întâmpla mâine la ora 12.
## Poftiți?
Domnule Dumitriu, v-aș ruga să nu perturbați lucrările ședinței, eu am întrebat dacă dorește cineva să intervină și nu v-am văzut, m-am uitat expres la dumneavoastră, știindu-vă atenția și interesul. Deci vă rog să nu vorbiți din bancă. La punctul 5, Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
V-aș ruga să observați că nu am reușit să dezbatem în timp raportul de respingere al acestui proiect și, cum termenul constituțional a fost depășit, urmează să constatăm că propunerea a fost adoptată potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție.
La punctul 6, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006.
Vă rog să vă reamintiți că au avut loc dezbaterile și s-a decis atunci să se continue lucrările pe marginea acestui proiect marți, deci mâine.
Punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2007 privind aprobarea unor măsuri financiare pe anul 2007.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, art. 95, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia economică, într-un raport comun, au fost sesizate pentru dezbatere și avizare, în fond, cu proiectul de lege menționat.
Ordonanța nr. 133/2007 a fost emisă pentru aprobarea plății sumelor restante de 21.373 mii lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor executate în anul 2006 pentru reabilitarea infrastructurii și suprastructurii feroviare pe secțiunea București–Câmpina, evitându-se plata unor penalizări de către Compania Națională Căi Ferate CFR – SA, precum și blocajul financiar al societății de construcții care nu a executat lucrările pe sectorul feroviar respectiv.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au propus plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.
Domnule deputat, poftiți la dezbateri generale.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
O foarte scurtă intervenție pentru o corectură, o eroare materială în exprimarea domnului președinte Iancu. Este vorba de raportul comun al comisiilor de industrii și servicii și de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, și nu al Comisiei economice, cum a prezentat dumnealui.
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Doamna Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD.
să fim niciodată de acord ca printr-o lege, deci printr-o ordonanță, să plătim o firmă. Deci faptul că s-a făcut Ordonanța nr. 133, care să plătească unei firme de construcții suma de 21.373 mii lei, cred că seamănă cu altceva decât cu sarcina pe care noi o avem, în condițiile în care ministrul finanțelor are alte pârghii pentru a face aceste reglementări.
Justificările care sunt făcute în expunerea de motive, că această sumă reprezintă t.v.a.-ul care trebuie plătit firmei constructoare pentru anul 2006, că CFR-ul nu și-a încasat sumele și că nu și-a făcut plățile, că această treabă trebuie rezolvată de Ministerul Finanțelor, în condițiile în care, ca justificare, va crește suma prin penalitățile și majorările de întârziere, cred că sunt niște lucruri pe care eu una, împreună cu colegii mei n-o să le credem niciodată.
Este clar că este un interes de grup, este clar că se maschează o plată către o firmă constructoare prin această justificare aproape incredibilă că, vezi Doamne, dacă nu se face o rectificare a bugetului de Ministerul Finanțelor, crește suma prin penalizări și majorări. Stăm și ne întrebăm acum dacă CFR-ul s-a gândit că prin neplata altor servicii de care a beneficiat i se majorează obligațiile cu penalizări.
Am dezbătut în plenul Camerei o altă ordonanță de urgență, atunci când se solicita majorarea plăților tichetelor de călătorie, când Comisia pentru industrii și servicii a explicat și a adus în fața dumneavoastră argumente justificate prin care s-a arătat că felul în care se fac achizițiile și felul în care se drămuiesc banii în aceste companii nu sunt cele mai justificate.
Deci, cred eu, Camera Deputaților nu ar trebui să voteze un proiect de lege prin care noi să ne angajăm că Guvernul României plătește o sumă, t.v.a.-ul unei firme constructoare, unei firme de construcții. Mă scuzați!
## Mulțumesc.
Dacă mai dorește cineva dintre deputați să ia cuvântul? Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, inițiatorul acestui proiect de lege și al ordonanței.
## **Domnul Septimiu Buzașu** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Transporturilor_ **:**
După cum știți, acest contract a fost finalizat, lucrările au fost finalizate și, înainte de a crede orice, plata se va face pe baza unor facturi care pot să fie verificate. Neplata acestor facturi va conduce, evident, la plata unor penalizări și majorări de întârziere, care sunt costuri pe care nu am fi dispuși să le plătim. Deci este obligatoriu să plătim, este singura formă legală prin care putem efectua acele plăți care nu s-au făcut în anul 2006, până la finele anului 2006, și aceste plăți se vor face prin redistribuire din bugetul Ministerului Transporturilor pe 2008.
Facturile se pot pune la dispoziția oricui și pot să fie verificate.
Domnule secretar de stat, v-aș ruga să vă prezentați pentru stenogramă, ca să...
Mulțumesc, domnule președinte.
Deci Grupului parlamentar al PSD nu va vota acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței, pentru că n-o
Septimiu Bazașu, secretar de stat, responsabil cu calea ferată și rutierul.
## Mulțumesc.
Dacă din partea comisiilor mai dorește cineva să intervină?
Doriți?
Da.
Domnul președinte al Comisiei pentru industrii și servicii.
## Da.
Pentru o lămurire adusă tuturor colegilor, ordonanța precizează că în partea care îi revine României ca responsabilitate în acest contract de împrumut cu Banca Europeană de Investiții figurează contribuția cu fonduri a părții române, constând în contravaloarea taxelor și impozitelor percepute pe teritoriul țării, t.v.a., taxe vamale, precum și alte costuri locale de aceeași natură care nu se pot plăti din creditul extern.
La sfârșitul anului 2006, când s-au finalizat lucrările, s-a înregistrat o sumă restantă la plată, constând în t.v.a., în valoare de 21.373 mii lei.
## Mulțumesc.
Doamna Aura Vasile mai dorește să intervină.
De acord cu ce spune domnul Iulian Iancu, președintele comisiei, care, teoretic, a dezbătut și a susținut, dacă vreți, același punct de vedere ca al meu în cadrul comisiei, dar acum vorbește din punct de vedere al președintelui de comisie.
Trebuie să fac următoarea remarcă, într-adevăr, modernizarea tronsonului de drum București–Brașov s-a făcut printr-un împrumut, dar angajamentele părții române nu erau către SNCFR, ci către bugetul de stat, care să permită construirea de fonduri prin SNCFR. Deci în acest moment se modifică, dacă vreți, sensul bugetului și al bugetului rămas la dispoziția ministrului finanțelor, prin faptul că nici căile ferate nu pot să-și onoreze această activitate.
Din expunerea de motive pe care Guvernul a prezentat-o plenului, teoretic sunt prezentate, dar ele sunt împănate în maniera în care să conducă la faptul ca noi să credem că este o obligativitate. Nu este o obligativitate, nu a fost singura firmă care a lucrat la acest tronson, sunt și alți constructori și parteneri care au lucrat la această activitate și pentru ele nu s-a făcut o ordonanță de urgență și nu s-a solicitat o lege de aprobare a acesteia.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulțumesc.
Nemaifiind intervenții, urmează să...
Poftiți, domnule Canacheu.
Lămuriți de la tribună, v-aș ruga, nu în timpul mersului, că vă epuizați eforturile inutil.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Avem aici părțile implicate. Dacă sunt asemenea situații... Dacă mai sunt alte firme care n-au primit acel t.v.a. înapoi, este vorba de un acord internațional, păi dacă mai sunt asemenea firme și dacă avem această ordonanță numai
pentru o singură firmă, e clar că avem o problemă. Dacă nu e așa, înseamnă că nu avem o problemă. Avem cea mai mare problemă, în schimb, aceea că statul, în loc să fie model în piață, ce face? Plătește după doi ani companiile.
Este descalificant pentru stat ca operator economic, ca principal operator economic. Este descalificant să vorbim acum de o lucrare recepționată la care facem acum plata, mă rog, t.v.a.-ul. Ce suntem? Ce fel de stat e ăsta? Ce fel de operator economic este acesta?
Dacă mai sunt asemenea situații, să primim răspunsul de la domnul secretar de stat. Dacă nu mai sunt asemenea situații, să fim un stat onorabil.
## Mulțumesc.
Domnul secretar de stat dorește să răspundă acestor întrebări care nu sunt retorice.
Nu mai există altă societate pe acest contract care să fie în această situație. Contractul este încheiat între Compania Națională de Căi Ferate și constructor, este adevărat, însă în anul 2006 Compania Națională de Căi Ferate nu a reușit din venituri proprii să plătească sumele pe care ar fi trebuit să le plătească.
În consecință, se va face un transfer de la bugetul de stat pentru a plăti aceste sume, pentru că Compania Națională de Căi Ferate este o companie cu capital integral de stat. Nu există alte firme care să fie în aceeași situație pe acest contract. Este doar această firmă.
## Mulțumesc.
Nu era mai bine dacă ați fi clarificat aceste nelămuriri în timpul dezbaterilor din comisie?
## **Domnul Iulian Iancu:**
Sigur că da, domnule președinte. Noi acum încercăm să aducem lămuriri colegilor din sală care, firesc, se simt îndreptățiți să aibă toate răspunsurile legate de această ordonanță.
Aș vrea însă să fac o mențiune care cred că va fi suficient de explicită pentru toți colegii noștri care, probabil, acum se întreabă de ce a fost nevoie de ordonanță, în al doilea rând, de ce vorbim de ordonanță pentru plata unui t.v.a. la o companie.
Răspunsul îl găsim în explicația Guvernului atunci când a inițiat ordonanța, care Guvern spune în felul următor: „Inexistența surselor proprii ale companiei naționale, precum și situația economică, financiară deosebit de critică a companiei, cauzată de plățile restante ale taxei de utilizare a infrastructurii...”
Stimați colegi, accidentul care a fost zilele trecute și care a omorât o fetiță își are, iată, sursa în această explicație a Guvernului, iar Guvernul a ajuns să dea o ordonanță ca să plătească t.v.a.-ul la o companie pentru că, atunci când a construit bugetul companiei, a lăsat descoperită compania cu 500 de miliarde de lei vechi. Deci a construit un buget în roșu la finele anului trecut. Compania n-a putut să fie alimentată cu sumele necesare pentru taxa de utilizare a infrastructurii, a ajuns să aibă restanțe la nivelul a 220 de milioane de euro, plăți către furnizarea de energie electrică, și a ajuns să nu-și poată face și acoperi lucrările curente de infrastructură.
Iată de ce se desprind șine și omoară copiii în trenurile noastre, de ce trenurile noastre au întârzieri de câte opt ore, nouă ore, de la București la Constanța. Iată care este de fapt explicația din spatele a ceea ce vedem afișat în ceea ce se spune că „dorim să facem plata unei restanțe, a unui t.v.a.”
Aceasta este explicația și o regăsim în situația extrem de gravă pe care o înregistrează astăzi Compania SNCFR, Compania Feroviară Română, companie care acum ar avea nevoie de cele mai mari investiții pentru a transfera parte din transport pe transportul feroviar. Or, chiar în acest moment, când din cauza transportului rutier suntem blocați în trafic, avem poluare excesivă și avem consum suplimentar de combustibil, pe feroviar nu putem, pentru că se desprind șinele și pentru că în momentul de față compania se confruntă, în continuare, cu o situație gravă în ce privește capacitatea ei de plată.
**:**
Este vorba de managementul care administrează compania.
Așa este, dar asta nu schimbă managementul. Putem să facem... să criticăm managementul, dar să fim de acord cu ordonanța.
Mulțumesc.
Doamna Anca Constantinescu a solicitat cuvântul și, apoi, domnul Antal.
Fiți cavaler, domnule Antal...
Mai sunt încă două intervenții. Domnul deputat Gabor. Poftiți.
## Stimați colegi,
Cred că este necesar a se da încă un răspuns. Ce ministru a construit acest buget și când? Și după ce vom avea răspunsul vom fi mai lămuriți.
Mulțumesc.
Domnul deputat Lakatos și, apoi, domnul Bivolaru.
## Domnule președinte de ședință,
## Stimați colegi,
Bineînțeles că suntem politicieni și sunt dezbateri politice, dar în situații tehnice, mai ales atunci când e vorba de niște lucruri absolut clare, când e vorba de suportarea taxei pe valoarea adăugată care... Știți foarte bine, construcția bugetului este una din principalele surse de alimentare a bugetului. Și, practic, e vorba de o societate cu capital integral de stat.
În situația în care există un contract, și eu acest lucru aș vrea să evidențiez, putem întreba cine a fost ministru de finanțe, cine a fost ministrul transporturilor, multe întrebări putem să punem, dar n-are niciun rost să ne punem aceste întrebări, pentru că știm, știm că a fost Berceanu. Mă rog...
Dar lucrul important care este? În momentul în care avem o finanțare externă, și se știe foarte clar, sunt stipulate în toate documentele internaționale, în toate situațiile în care sunt acceptate fonduri europene taxele, impozitele aferente nu se pot finanța din aceste surse.
Or, dacă o societate cu capital de stat nu reușește să plătească taxa și vine Guvernul cu o ordonanță de urgență care, între noi să fie vorba, bănuiesc că și-a făcut deja și efectele de când a apărut, atunci celelalte discuții sunt, iertați-mă, mai mult cu scop electoral. Or, aș propune ca în
## Stimați colegi,
Banii CFR-ului sunt la domnul Nicolaiciuc, de pe vremea domnului Mitrea, nu l-au găsit nici în ziua de azi pe domnul Nicolaiciuc, nici banii n-au venit înapoi. Deci de-aia n-are CFR-ul bani astăzi. Eu n-am înțeles, acea firmă este, într-adevăr, o firmă de construcții, a făcut lucrarea în 2006 sau în 2007? Deci, dacă a executat-o în 2007 și a fost, într-adevăr, o lucrare de construcție, atunci în 2007 pentru lucrări de construcții nu s-a plătit t.v.a., deci nu înțeleg, atunci dacă avem o factură din 2006 de ce a mai avut și anul ăsta să mai prevadă încă o dată în bugetul din 2008 acea sumă.
Deci ori CFR-ul a uitat cu desăvârșire să plătească banii, ori de-abia în 2007 au ajuns la o înțelegere, li s-a făcut, într-adevăr, procesul-verbal de terminare a lucrării, și atunci trebuia refăcută din nou factura, se anula cea din 2006, o făcea în 2007, și atunci nu mai trebuia să plătească nici t.v.a.-ul.
Mulțumesc.
Are cuvântul domnul deputat Antal István.
I-aș ruga pe președintele comisiei și pe reprezentantul Guvernului să se sfătuiască dacă n-ar fi bine să continuați discuțiile acestea cu atâtea întrebări la comisie.
## **Domnul Antal István:**
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Această problemă a fost dezbătută în Comisia pentru industrii și servicii și s-a adoptat un raport. Eu sunt...
## **Domnul Ioan Bivolaru**
**:**
Când vreau să vorbesc și eu, toți „bulumacii” vor să vorbească.
Vă mulțumesc pentru...
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Criticele erau adresate tribunei, domnule Antal.
## **Doamna Aurelia Vasile**
**:**
Nu este vorba de dumneavoastră, domnule Antal.
Noi purtăm o discuție și în comisie, și acum.
Eu am venit să-i susțin pe domnul coleg Preda și pe domnul președinte Iancu aici. Domnul Iancu ne-a explicat foarte clar în ce stadiu se află actualmente CFR-ul și ce probleme avem cu infrastructura. Dar uite acum că s-a executat o lucrare, în sfârșit, și cei care utilizează trenul de la Brașov la București, totuși, ar trebui să constate că în ultimul an s-a schimbat parcă ceva. Gările de la București către Ploiești arată altfel, deci s-a executat o lucrare. Și dacă dorim să ne respectăm, și să ne respectăm și Guvernul, și niște obligații, obligațiile internaționale, cum v-a explicat și domnul Lakatos, atunci cred că trebuie să fim corecți și să aprobăm această ordonanță. Pentru că eu n-aș dori, după cele spuse de domnul președinte Iancu, să ajungem în situația să blocăm lucrările pe mai departe, pentru că lucrările se continuă, știți, la București–Brașov, Brașov–Sighișoara și așa mai departe. Pentru că este vorba de un tronson care va fi reabilitat în așa fel încât să avem niște condiții pe infrastructura noastră feroviară la fel ca în Europa.
Și n-am fi corecți până la capăt dacă într-un asemenea moment am dori noi să blocăm această activitate și să nu mai găsim firme, poate, pe mai încolo, cine să vină și să ne facă o lucrare așa cum se solicită în acel proiect. Eu respectuos vă rog să trecem de acest impas și să aprobăm această ordonanță, pentru că am trecut de această fază deja. Și dacă cineva are ceva cu unii foști directori de pe acolo, are la îndemână alte posibilități, și să facă reclamații sau să fi făcut atunci, dar acum nu e momentul, cred, să blocăm o activitate care a început cât de cât să ne dea un răspuns pozitiv la întrebările noastre care au fost puse ani de zile, când am văzut că nu se reabilitează așa cum ar trebui această infrastructură.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Se înscriseseră și n-am apucat încă să le dau cuvântul domnul Bivolaru, domnul Dragoș Dumitriu, pe procedură, și domnul Mihei... Și domnul Árpád Márton.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Chiar nu înțeleg ce rost are aici domnul Nicolaiciuc și, dacă ar fi să extind întrebarea, ce aveți cu domnul Băsescu?!
Există bani. Nu rezultă că banii au fost subtilizați. Chiar în art. 2 se spune că banii respectivi îi va plăti Ministerul Transporturilor. Nu a venit Ministerul Transporturilor să reclame că nu are banii.
Problema este alta, și acest semn mare de întrebare care ar trebui să ni-l punem și care pe undeva rezultă din textul art. 2 de la această ordonanță este că iarăși ni se forțează mâna să aprobăm niște lucruri care, efectiv, n-au niciun fel de
trimitere nu numai la logică, dar, în primul rând, la reglementările în vigoare. Nu se ocupă Parlamentul de restituirile de t.v.a. S-au făcut atâtea escrocherii în România cu restituirile de t.v.a.-uri, care au fost mai mult decât oneroase, și e vorba de miliarde în discuție, și se împotmolește aici cu SNCFR-ul la 6 milioane de euro? Mi se pare că lucrul respectiv are o cu totul altă față, care e în substratul acestei discuții. Ni se spune și ni se cere în art. 2 să aprobăm o rectificare de buget, și anume să rectificăm bugetul, prin redistribuire, al Ministerului Transporturilor pe 2007. Asta ni se cere acum.
Consider că este total neavenită o astfel de prevedere. În cadrul comisiei eu n-am fost de acord cu o astfel de trimitere spre aprobare și, pe undeva, de maculare o dată în plus a imaginii Parlamentului, care este pus să voteze și să curețe toate mizeriile de sub toate preșurile. Nu putem în această ședință, nici în altă ședință următoare, să aprobăm modificarea bugetului prin redistribuirea de la bugetul Ministerului Transporturilor pe 2007. Este un lucru care s-a „fumat”.
În consecință, ăsta este fondul problemei, și nu altul. Guvernul are suficiente pârghii ca să-și rezolve o problemă de restituire de t.v.a., lucru pentru care legea în sine prevede suficiente pârghii, în consecință nici nu trebuie să fie întrebat Parlamentul. Și haideți să nu mai plângem pe umărul unei presupuse probleme, când de fapt aici ni se forțează mâna pentru o scăpare care înseamnă management defectuos la nivelul Guvernului, la nivelul Ministerului Transporturilor, și doresc acum să curețe această mizerie printr-o aprobare a Parlamentului. Să și-o rezolve singuri!
Domnul Dragoș Dumitriu am înțeles că are o problemă de procedură.
Domnule președinte, n-o să fac pe placul celor care au chef de discuție astăzi și o să cer, în calitate de vicelider al Grupului Conservator, să sistați discuțiile la această lege, să o trimiteți spre vot, și fac un apel totodată către presă, pentru că efectiv acum...
Să vă înregistreze intervenția.
...facem un fel de articole de scandal prin toate declarațiile noastre, să verifice dacă nu cumva în spatele acestei firme pentru care se cere restituirea de t.v.a. se află un important nume politic. Și atunci vom vedea de ce se face atâta caz și se dă o lege pentru o simplă restituire de t.v.a.
Vă mulțumesc.
Numai puțin, domnule coleg. Eu n-am înțeles unde s-o restituim. Ați cerut sistarea discuțiilor și restituirea la vot. La votul comisiei sau unde?
Scuzați-mă. Ori eu am greșit, ori n-ați auzit dumneavoastră bine. Am cerut trimiterea la vot, la votul final.
Urmează ca după domnul Márton să mai ia cuvântul domnul Iulian Iancu și, apoi, vom trece la dezbaterea pe articole.
Aveți cuvântul, domnule Márton.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Supunerea la vot.
Domnul Mihei și, apoi, domnul Márton Árpád. Și, după aceea,
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Este regretabil că astăzi am avut mai mult o dezbatere politică decât una tehnică, de a soluționa până la urmă o situație financiară destul de complicată datorată celor care de foarte, foarte multe ori, și cu foarte mulți ani în urmă, n-au reușit să aducă CFR-ul, SNCFR-ul, acele companii din această structură a Ministerului Transporturilor pe o linie de plutire. Știm că multe dintre ele sunt încă subvenționate de stat.
Îmi pare rău că această dispută politică nu a fost, până la urmă, tranșată la nivelul comisiei și lucruri care ar fi putut să fie atunci clarificate încercăm să le clarificăm acum.
Tot de la această tribună, de fiecare dată, noi spunem că dorim să introducem o disciplină financiară, vrem să ajutăm firmele private, iar prin atitudinea noastră nu facem altceva decât nu SNCFR-ul sau CFR-ul să-l încurcăm, ci să încurcăm o firmă care a fost de bună-credință, care a efectuat pentru statul român lucrări de infrastructură și care, în momentul în care a tăiat factură, conform Codului fiscal, la fiecare 25 ale lunii următoare trebuie să plătească acest t.v.a. bugetului de stat. Deci această firmă a fost până la urmă prejudiciată de această sumă, pentru că din banii pe care i-a încasat, din propriul său profit, a trebuit să plătească t.v.a.-ul, iar acum stă de aproape doi ani de zile ca să poată să-și primească acest t.v.a. înapoi. Cred că este de datoria noastră să soluționăm acest lucru și să dăm un semnal acestor întreprinzători privați că statul întotdeauna își respectă obligațiile și că ar trebui să fie, într-adevăr, un exemplu în această disciplină financiară.
De aceea, Grupul Partidul Național Liberal, ca și în Comisia de industrii și servicii, a susținut această inițiativă a Guvernului și va vota favorabil pentru adoptarea raportului. Vă mulțumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulțumesc.
Mai este înscris domnul Márton Árpád, și urmează să răspundă domnul președinte Iancu.
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor,
N-aș fi intervenit dacă de la acest microfon nu aș fi auzit niște intervenții, și am ridicat mâna la prima intervenție de această natură, din care rezultă că sunt deputați, nu mulți, dar sunt unii care intervin în anumite probleme, dezbat tare și nici măcar nu cunosc despre ceea ce vorbesc. Adică ni se pune întrebarea: oare când a fost făcută lucrarea?
Păi, stimați colegi, în textul venit de la Senat se spune clar: „...aferente lucrărilor executate până la data de 31 decembrie”. Deci problema este clară. În data de 31 decembrie 2006 se cunoaște cine era ministru. Da? Dar nu s-a spus, deci se cunoaște. Era domnul Berceanu. A fost unul dintre actele bune realizate de Domnia Sa, acest tronson. Cine a călătorit pe tren pe acest tronson știe când a fost finalizată această lucrare. Eu am călătorit acolo, știu că a fost finalizat în 2006. Deci a fost unul dintre puținele lucruri bune care s-au realizat.
Doi. Se vorbește de la acest microfon despre restituire de t.v.a., despre lăsarea t.v.a.-ului și alte asemenea lucruri. Nici vorbă! Cineva a făcut o comandă. Și spune art. 1: „se aprobă plata sumelor restante”. Deci s-a angajat să plătească ceva. C-o fi statul român sau altcineva, nu a fost iertat de plata t.v.a.-ului, nu i-a fost restituit t.v.a.-ul prin această ordonanță, ci se plătește acel t.v.a. care n-a fost plătit până atunci de cel care a comandat lucrarea.
Trei. Tot pe textul venit de la Senat, vorbește ministerul despre bugetul aprobat Ministerului Transportului pe anul 2008. Așa scrie în textul venit de la Senat.
Vă rog, citiți raportul, pe urmă veniți la acest microfon și dezbateți. Nicio problemă!
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul președinte Iancu.
## Stimați colegi,
Intervențiile aproape toate au fost corecte. Realitatea este una singură: incapacitatea de plată și situația financiară dramatică a companiei au determinat, iată, elaborarea unei ordonanțe de urgență. Deci noi ce facem acum? Este a doua oară când Guvernul, printr-o ordonanță de urgență, reglementează acțiuni care sunt de resortul managementului companiilor.
Anul trecut au promovat din cauza managementului dezastruos o ordonanță prin care au solicitat majorarea cu 50% a prețului biletelor la călători, deci au transferat toată această neperformanță managerială pe seama călătorilor. Cu toate discuțiile noastre și cu toate argumentele pe care le-am adus în comisie, solicitându-le o metodologie de stabilire a prețului biletelor la călători, cu toate acestea majorările s-au operat, și la un nivel mai mare decât era prevăzut în ordonanță, de patru ori consecutiv în cursul anului trecut.
Acum avem la rând o ordonanță tot din 2006, care este într-un fel imperativă. Este vorba de un contract, este vorba despre o obligație și e transferată iarăși pe seama Parlamentului. Dar motivația este șocantă, adică ni se spune că de la Ministerul Finanțelor nu li s-au onorat celor de la Ministerul Transporturilor, respectiv companiei, ratele de plată de la bugetul de stat aferente taxei de utilizare a infrastructurii. Și, pentru că Ministerul Finanțelor nu și-a făcut datoria, o va reglementa Parlamentul, prin comisie, pentru că Guvernul s-a trezit în fața unui imperativ, respectiv că vom plăti penalități, și atunci hai să scoatem ordonanță.
Iată pentru ce se emit ordonanțe: pentru reglementări legate de managementul curent al activității. Or, suntem în fața unui fapt împlinit care, însă, are două resorturi clare: management dezastruos și o situație dramatică la nivelul ministerelor din cadrul acestui cabinet.
Aceasta este realitatea.
Vă mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole și începem cu textul legii.
Vă rog să urmăriți raportul comisiei. La titlul legii dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat.
La textul articolului unic al proiectului de lege, punctul 2 din ordonanță, dacă aveți obiecțiuni?
Nu aveți. Adoptat. Titlul ordonanței de urgență... Domnul Bivolaru.
Am să fac trimitere la ultima observație a colegului Árpád, care, sigur, viza redistribuirea din bugetul aprobat pentru Ministerul Transporturilor pe 2008. Deci ordonanța, mă rog, cum a venit cu modificări de la Senat, se referă la măsuri financiare pe anul 2008. Cred că sunteți de acord, colega, da? Nu sunteți de acord. Dumneavoastră ați susținut aici că art. 2 se referă la redistribuirea din bugetul aprobat Ministerului Transporturilor pe 2008.
Deci asta înseamnă, cel puțin pentru mine, o măsură financiară pe anul 2008. Textul articolului unic se referă la măsuri financiare pe anul 2007.
Din punctul acesta de vedere, textul articolului unic nu mai corespunde cu conținutul art. 1 și 2 din această ordonanță.
Domnul Márton.
## Stimați colegi,
Îmi pare rău, când se aprobă o ordonanță, se aprobă sau se respinge o ordonanță cu titlul pe care l-a avut atunci când a fost emisă. Sau se modifică, sau se completează, deci se trece titlul inițial, se spune „se modifică” sau „se completează”. Or, în textul inițial este vorba de Ordonanța de urgență privind aprobarea unor măsuri financiare pe 2007. Și
în textul inițial, în art. 2, se vorbește despre modificarea bugetului aprobat Ministerului Transporturilor pe anul 2007. În textul aprobat din ordonanță se vorbește despre o sumă din 2007. Deci titlul ordonanței pe care trebuie să îl preluăm, în acel moment, era corect.
Senatul a considerat și a modificat ordonanța prin faptul de a trimite această modificare la bugetul de stat pe 2008. Deci modificarea a venit de la Senat, dar textul, titlul inițial trebuie să rămână mai departe. Singura modificare față de titlul inițial, pentru că Senatul a modificat titlul în felul următor: „...cu următoarele modificări și completări”, a adăugat un alin. (3) care nu mai e aplicabil. Da? A fost eliminat în comisie, așa că comisia a corectat doar atât, în titlu, că a șters „și completări”. Deci totul mi se pare corect. Putem să spunem aprobarea ordonanței pe 2008, dar nu a existat o astfel de ordonanță.
## Stimați colegi,
Ca să fie clar, și în textul Senatului, și în textul amendat de către comisie se vorbește despre măsurile financiare pe anul 2007.
Poftiți, domnule deputat.
Eu v-am spus ce scrie la punctul 2 din raportul dumneavoastră. Deocamdată, suntem la titlu.
Eu nu neg rigoarea colegului, pentru că are o experiență deosebită în Parlament, dar câteodată are și derapaje. În cazul respectiv, derapajul constă în faptul că noi suntem obligați să aprobăm aceste texte, și totdeauna trebuie să existe concordanță totală între titlul și conținutul acestei reglementări.
Deci, în consecință, nu există niciun fel de concordanță. Titlul spune una, textul spune alta, pentru că acest Senat și-a permis să nu modifice titlul și s-a contrazis, aplicând acea modificare la art. 2.
Rămâne valabil. Înseamnă că modificarea acestui buget al Ministerului Transportului trebuie s-o facem pe 2007, și nu pe 2008.
Domnule deputat Pușcă, v-aș ruga să interveniți, la cererea dumneavoastră.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Mie mi se pare că se discută prea mult în privința titlului, pentru că titlul spune: „Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2007 privind aprobarea unor măsuri financiare pe anul 2007”. Deci ceea ce urmează după „aprobarea” este titlul actului pe care noi îl aprobăm prin lege. Deci de la „ordonanța de urgență” până la „2007” face parte din titlul acelei ordonanțe.
În situația în care noi am schimba și am spune, deci am termina „cu măsuri financiare pe anul 2008”, cu siguranță, am aproba prin lege o ordonanță care nu există. În Monitorul Oficial ea a fost publicată cu anul 2007.
Domnule secretar de stat,
V-aș ruga să ne lămuriți totuși inadvertența aceasta care s-a ridicat. Deci ordonanța vizează măsuri financiare pe anul 2007. Și, pe urmă, când veniți cu textul, spuneți că măsurile acestea le luați din bugetul pe 2008.
Când facem referire la o ordonanță, titlul ordonanței trebuie să rămână așa cum a fost, iar în cuprinsul articolului măsurile financiare se referă la anul 2008.
Nu, nu, nu! Mai citiți o dată: măsurile financiare se referă la 2007. Și, pe urmă, în art. 2 spuneți că suma respectivă va fi asigurată prin redistribuire din bugetul pe 2008.
Da. Este corect.
Este o chestie de tehnică legislativă, îmi pare rău. Este o chestie de specialitate, dar este clar. Vorbim de o ordonanță din 2007, pe care o aprobăm acum, și va avea efecte pentru bugetul din 2008. Este o chestiune extrem de tehnică, dar tehnică legislativă, nu...
fapt o rectificare bugetară pe undeva, pentru că este modificare de la un capitol la altul.
Dacă plata aceasta s-a făcut în cursul anului 2007, și aici domnul secretar de stat poate să ne spună, atunci și titlul textului inițial, și textul ordonanței sunt corecte și în concordanță.
Dacă plata nu s-a făcut și se dorește a se face în contul bugetului pe 2008, și de aceea a făcut modificarea Senatul la punctul 5, vizând art. 2, și a cerut redistribuire din bugetul aprobat pentru Ministerului Transporturilor pe anul 2008, atunci din punct de vedere al bugetului situația este tot clară, iar, din punct de vedere al tehnicii legislative, aici să-și spună punctul de vedere juriștii, care se pricep mai bine decât mine. Dar esența este că vorbim de o rectificare bugetară.
Nu cred că este vorba de tehnică legislativă, ci de rigoare financiară. Și nu cred că este vorba de rectificarea bugetului aici.
Dar dorește să intervină secretarul de stat.
Ordonanța nu și-a făcut efectele. Deci nu s-a întâmplat nimic. Abia acum, prin aprobarea ei prin lege, își va produce efectele pe bugetul pe 2008.
Domnul deputat Bivolaru. Urmează, apoi, domnul deputat Lakatos.
Procedura la care am făcut trimitere și am rugat să-mi dați cuvântul rezidă în exact ce a spus domnul secretar de stat mai înainte, și anume: textul titlului ordonanței trebuie să rămână așa cum este.
Ținem să vă informăm, domnule secretar de stat, și titlurile ordonanțelor avem toți dreptul să le modificăm, și totdeauna modificarea se face în concordanță cu conținutul ordonanței sau ceea ce mai rămâne din ordonanță. Aceasta este o prerogativă a Parlamentului. Deci nu stă în picioare o astfel de afirmație: textul titlului trebuie să rămână așa cum este, pentru că este o problemă de tehnică legislativă.
Nu are nicio legătură. Singura legătură este să existe concordanță între conținutul titlului și conținutul ordonanței. Și această concordanță este compromisă.
Domnul deputat Lakatos.
Din partea Comisiei pentru buget, finanțe nu mai este nimeni aici?
Vă rog să vă exprimați și din punct de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe.
## Domnule președinte,
Chiar acest lucru voiam să fac.
Situația este relativ simplă: ordonanța din noiembrie 2007 dacă și-a făcut efectul și sumele respective au fost folosite, Guvernul – prin ordonanță – a modificat bugetul, ce-i drept e drept, prin redistribuire, iar noi, conform uzanței, aprobăm de
## Domnule președinte,
Eu v-am mai rugat să vă consultați cu domnul secretar de stat și să ne propuneți o soluție care să fie acceptată.
## **Domnul Iulian Iancu:**
Depășim în această secundă acest obstacol, domnule președinte.
Corect este ca în titlu să apară anul 2008, pentru că, neproducându-și efecte, măsura financiară se ia în anul 2008. Deci pe anul 2008.
Este corectă propunerea domnului deputat Bivolaru.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimați colegi,
Inițiatorul și cele două comisii vă propun, ca modalitate de a ieși din acest impas, modificarea și a titlului legii, și a conținutului art. 2, în sensul ca ambele să se refere la măsuri financiare pe anii 2007 și 2008.
Am reținut bine, domnule Lakatos? Bun.
În situația aceasta, dați-mi voie să apelez la prerogativele care-mi revin, de a vă propune restituirea propunerii la comisie pentru a se pune de acord titlul cu conținutul acesteia și, mai ales, inițiatorul cu comisia.
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
## **Doamna Aurelia Vasile**
**:**
Noi am votat împotriva restituirii!
Deci cu 6 voturi împotrivă. Termen? Întreb comisia care este termenul. Puteți până mâine?
Nu, 3 săptămâni.
Nu puteți până mâine.
Termen: 15 iunie pentru comisie, pentru a face raport suplimentar.
Domnule deputat, s-a terminat. Am uitat doar să închid lucrările. Soluția a fost luată.
Pentru stenogramă: să primim pentru următoarea noastră ședință răspunsul la întrebarea: de ce nu s-a executat ordonanța în 2007, o ordonanță de urgență, de ce nu s-a executat în 2007 și care este răspunsul la această chestiune? O ordonanță de urgență! De ce nu s-a executat în 2007? Avem aici ministerul.
Am o rugăminte: dacă vreți să faceți o declarație politică pe tema asta, aveți cuvântul.
Secretarul de stat a ascultat...
Domnule Canacheu,
Este prezent secretarul de stat și o să vă ofere răspunsul. Dați-mi voie să declar închise lucrările primei părți a ședinței de astăzi.
Deci termenul pentru comisie este 16 iunie, 15 fiind o zi de duminică.
Urmează partea a doua, destinată răspunsurilor la interpelări și întrebări.
PAUZĂ
După cum am anunțat, trecem la partea a doua a ședinței de astăzi, parte consacrată răspunsurilor orale la interpelări.
Sunt prezenți pentru a oferi răspunsuri: domnii Ervin Zoltán, Anton Nicolescu, doamna Gabriella Pásztor și domnul András István, ca și doamna Denisa Pătrașcu.
Pentru domnul deputat Eugen Bejinariu, este? Nu este prezent. În condițiile acestea, urmează să primească răspuns în scris de la Ministerul Sănătății Publice.
Pentru domnul deputat Nicolae Păun, este? Nu este prezent. În condițiile acestea, potrivit regulamentului, va primi răspuns în scris de la Ministerul Sănătății.
Același răspuns îl va primi, din nou, domnul deputat Eugen Bejinariu de la Ministerul Afacerilor Externe.
Pentru domnul Paul Magheru, este prezent? Domnul Paul Magheru este prezent și urmează să primească un răspuns de la doamna Gabriella Pásztor.
Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.
Răspunsul vizează necesitatea reorganizării Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.
## **Doamna Pásztor Gabriella** _– secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**
## Domnule președinte,
Prezint răspunsul adresat domnului deputat Paul Magheru, ca urmare a interpelării formulate de Domnia Sa și înaintate Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului prin adresa Departamentului pentru Relația cu Parlamentul: Vă aducem la cunoștință că propunerea dumneavoastră privind reorganizarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, și respectiv a CNAT, în vederea perfecționării activității acesteia, va fi avută în vedere la următoarea analiză a structurii Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.
Domnule deputat Magheru,
Aveți dreptul la un comentariu, potrivit regulamentului, la acest răspuns.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Mulțumesc doamnei secretar de stat Pásztor pentru răspunsul pe care mi l-a transmis din partea ministerului.
Am observat că ministerul a fost foarte receptiv la interpelarea noastră. De altfel, am spus-o și atunci și o spun și acum: de regulă, interpelările noastre vin obligatoriu în interesul învățământului. Așa am procedat și cu acest organism din subordinea ministerului, având în vedere că s-au făcut câteva greșeli, aș zice eu, în sensul că implementarea programelor de masterat și de doctorat au fost devansate cu doi, respectiv cinci ani de zile, față de termenul normal, încât s-au comis câteva erori, câteva lucruri care nu sunt întocmai la punct.
Eu am nădejdea, de altfel am vorbit și cu domnul secretar de stat, că va ține cont de observațiile noastre, de faptul că urmărim și monitorizăm, și este un exemplu de bună colaborare între Parlament și Executiv.
Eu vă mulțumesc încă o dată.
## Mulțumesc.
Mai este nevoie de vreo precizare, doamna secretar de stat? Nu.
Este prezentă, pentru a oferi un răspuns domnului deputat Ioan Țundrea, doamna Denisa Pătrașcu, de la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. Domnul deputat Țundrea este prezent? Nu este.
V-aș ruga să-i comunicați în scris răspunsul, doamna secretar de stat.
Vă mulțumesc pentru prezență.
Pentru domnul deputat Mircea Costache, care este prezent, ar trebui să răspundă domnul András István Demeter, secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor, care până la această oră nu a venit. Se amână.
Rog să transmiteți Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, domnului András István, să comunice în scris răspunsul pentru domnul deputat Mircea Costache.
Mai erau înscriși, pentru a primi răspunsuri, domnii Aledin Amet, Valeriu Tabără și Petre Străchinaru, toți trei de la Ministerul Economiei și Finanțelor, dar domnul Cătălin Doică nu s-a prezentat.
Amânăm oferirea răspunsurilor pentru ședința următoare, care va fi stabilită de Biroul permanent.
Cu aceasta, declar închisă partea a doua a ședinței de astăzi a Camerei Deputaților.
Lucrările în plen se reiau mâine, la ora 10,00, cu intervenții politice.
## _Ședința s-a încheiat la ora 18.15._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|267985]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/22.V.2008 conține 16 pagini.**
Aveți cuvântul, domnule deputat Vainer.
Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. ( _Aplauze._ )
După 1945, devenise clar faptul că problema statalității evreiești trebuia rezolvată. Dar, spunea Ben Gurion în 1947,
„Să nu ne punem prea mari speranțe în alții. Avem încă de făcut față unor grele încercări înainte de a fi împlinit idealul nostru”.
Și câtă dreptate a avut! Imediat, la 24 de ore după proclamarea statului, armatele regulate ale Egiptului, Iordaniei, Siriei, Libanului și Irakului au invadat țara. Au urmat încă cinci războaie pe care armata Israelului le-a câștigat și statul există astăzi.
Remarcabil este faptul că, deși a trebuit să facă față unei agresiuni aproape continue și astăzi încă „nu e pace sub măslini”, Israelul nu s-a închis în sine, nu a devenit un stat militarist, deși toți tinerii, fără deosebire de sex, fac armata. Nu este un stat care să amenințe vecinii sau să fie un pericol pentru pacea lumii. Nu, Israelul este o țară deschisă, o democrație autentică, singura insulă democratică din Orientul Apropiat, o țară care oferă tuturor celor ce o vizitează ospitalitate, prietenie, solidaritate și încredere. Israelul este o țară prosperă, veselă, deosebit de ingenioasă și harnică, o națiune pe care te poți baza, tocmai pentru că a suferit mai mult decât alții. Pentru că întotdeauna a fost Eretz Israel există azi Medinat Israel.
Când ne vom concilia cu propria noastră istorie, vom merge la „Zidul plângerii”, rugându-ne pentru sufletele celor ale căror chipuri sunt în purgatoriul de la Zad Vashem, mulți dintre ei și din pământul nostru românesc.
Și, dacă azi Israelul ne dă nouă, creștinilor din România, sentimentul de acasă, e pentru că în România s-au succedat generații după generații de oameni de știință, litere, arte, ingineri, medici, învățători și rabini care au îmbogățit patrimoniul național românesc și ai căror urmași, prin actul lor de alia, contribuie la dezvoltarea și consolidarea independenței Israelului.
După cum aprecia președintele Shimon Peres, „Evreii români s-au integrat foarte bine în societatea israeliană și contribuția lor la dezvoltarea Israelului, ponderea lor în viața culturală, științifică, economică israeliană este din ce în ce mai mare”.
Lumea se află după 11 septembrie 2001 în fața unei mari provocări, să facă față terorismului și extremismului.
„Sunt puse sub semnul întrebării nu numai valorile Israelului – declara doamna ministru de externe Tzipi Livni –, ci ale lumii întregi, nu numai pacea în Orientul Mijlociu, ci în întreaga lume”.
Dacă reușim să stabilim și să întărim această înțelegere în cadrul comunității internaționale, vom vedea că va exista dorința de a se lua o poziție, nu în beneficiul Israelului, ci în beneficiul comunității internaționale și al lumii libere.
Vă mulțumesc.
A doua problemă pe care vreau să o ridic în fața dumneavoastră este legată de raporturile noastre cu justiția din care, de asemenea, se pot trage învățăminte interesante.
Sigur că noi în activitatea pe care am desfășurat-o am avut în vedere să respectăm cu foarte multă acuitate principiul separației puterilor în stat și să solicităm, în limita strictă a competențelor pe care Regulamentul Camerei Deputaților ni le conferă, instituțiilor statului care administrează actul de justiție acele răspunsuri la întrebări pe care și nouă ni le pun cetățenii.
Și aș vrea să relev în fața dumneavoastră următorul aspect, pe care nu-l soluționăm acum, dar trebuie să-l priviți ca pe un semnal de alarmă. În ultimii doi ani am făcut o situație și am constatat că la toate semnalele noastre cu privire la încălcări ale regulilor de procedură de către unele instanțe de judecată sau de anchetă ni s-a răspuns invariabil că nu se confirmă și s-a invocat principiul separației puterilor în stat pentru a ni se spune că nici nu avem ce alte lucruri să solicităm din partea instituțiilor respective. Și mă refer în principal aici la Consiliul Superior al Magistraturii care, așa cum știm, prin lege aprobată în Parlament are atribuții și are o inspecție judiciară care trebuie să lucreze tocmai pentru a corecta acele elemente de malpraxis în actul de administrare a justiției.
Este de datoria noastră să atragem atenția Parlamentului, sigur, nu propunem noi reforma justiției, dar este clar că atâta vreme cât aici se practică, să spun așa, acțiunea sau atitudinea lui Pillat din Pont, în interiorul justiției este nevoie, stimați colegi, de receptivitate în perspectivă și reacțiune mai mare pentru a reforma cu adevărat justiția.
În sfârșit, a treia problemă este legată de o anchetă mult dezbătută pe parcursul a vreo trei săptămâni în plenul Camerei, pe care noi am făcut-o cu privire la retrocedarea Castelului Bran, și, așa cum știți, acea anchetă a fost finalizată cu un vot în plenul Camerei Deputaților, după știința noastră, singura comisie de anchetă care s-a finalizat printr-un vot și niște măsuri.
Din momentul în care noi am informat plenul Camerei și raportul a fost aprobat, rolul comisiei, desigur, a încetat, pentru că Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 78 alin. (3), precizează că Biroul permanent are obligația ca în termen de 30 de zile să informeze plenul Camerei în legătură cu punctele de vedere pe care le-au exprimat, în urma studierii raportului și a hotărârii Camerei, acele instituții ale statului care au fost sesizate în legătură cu această speță sau cu altele.
În ceea ce ne privește, noi am sesizat atunci, prin hotărârea Camerei, Curtea Constituțională, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul României.
Au trecut, stimați colegi, șase luni de zile, nu 30 de zile, așa cum scrie regulamentul, și trebuie să spun, să exprim aici, nu nemulțumirea mea personală... dar și a mea, ci nemulțumirea membrilor comisiei pe care o reprezint, că nici până în prezent plenul Camerei nu a audiat o informare în legătură cu modul în care s-a finalizat această anchetă. Noi nu considerăm că această anchetă este finalizată până când nu vom audia din partea Biroului permanent această informare, care este obligația sa, și nu a noastră, regulamentară.
Vă mulțumesc foarte mult pentru atenția dumneavoastră și, dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție pentru răspunsuri.
Aș ruga șefii grupurilor parlamentare, apropo de ce a spus domnul președinte Mohora, comisia a pregătit un proiect de modificare a actualului cadru legislativ cu privire la rezolvarea petițiilor cetățenilor.
Haideți să avem puterea și sinceritatea să recunoaștem că toate autoritățile publice, în special cele din zona Executivului, care au niște sarcini foarte atrăgătoare din punct de vedere al cetățeanului naiv, naiv că zice: uite și la ministerul cutare, peste tot mă pot duce și să găsesc o ușă deschisă unde să-mi spun păsul, unde să mă plâng. Când se
duce la acel compartiment, la acel om, la acel funcționar pus în slujba lui, găsește ușa închisă sau, în orice caz, inima ferecată.
De aceea, proiectul acesta pe care l-a pregătit comisia vine să îmbunătățească cât de cât această activitate destinată oamenilor și grijilor lor și v-aș ruga să-l primiți și să-l tratați cu toată solicitudinea, pentru ca în actuala legislatură cadrul legislativ cu privire la rezolvarea plângerilor și petițiilor să fie completat și îmbunătățit în mod corespunzător.
Vă mulțumesc foarte mult.
Suntem în procedură de urgență.
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au un raport comun pe care îl va prezenta domnul președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, domnul Iulian Iancu.
Acesta este adevărul.
situațiile în care e vorba de contracte, de înțelegeri internaționale, să fim mai, nu îngăduitori, dar mai realiști un pic și să lăsăm campania electorală pe planul doi sau trei. Mulțumesc.
## **Doamna Aurelia Vasile**
Prețul: 6,40 lei