Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Permiteți-mi să declar deschise lucrările ședinței Senatului din 24 iunie 2009.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Din totalul de 173 de senatori și-au înregistrat prezența, prin semnătură, 73 de colegi senatori. Suntem în cvorumul legal de lucru.

Programul de lucru al Senatului de astăzi cuprinde lucrări în plen până la ora 13.00.

V-aș ruga să luați loc pentru a putea să votați.

Stimați colegi...

Domnule președinte Ariton, vă rog să luați loc.

Repet, pentru ziua de astăzi, programul de lucru al Senatului cuprinde lucrări în plen până la ora 13.00, cu specificarea ca începând cu ora 11.00, 11.15 să

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Avem 31 de proiecte de lege și proiecte de hotărâri, un volum destul de mare de lucru.

Vă consult dacă sunt obiecțiuni.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Înainte de a intra în dezbaterea punctelor din ordinea de zi, permiteți-mi să citesc nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2009 pentru modificarea și completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2006 privind asigurarea producției de apă grea în vederea punerii în funcțiune și pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viață a unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2009 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2009 privind abrogarea art. II din Legea nr. 305/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitarveterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia;

Stimați colegi, voi prezenta expunerea de motive.

În conformitate cu dispozițiile art. 203 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările ulterioare, serviciile Senatului sunt conduse, în prezent, de secretarul general, ajutat în exercitarea atribuțiunilor sale de un secretar general adjunct.

Complexitatea și volumul activităților desfășurate la nivelul Senatului impun reconfigurarea managementului acestei autorități publice prin introducerea unei noi funcții de secretar general adjunct. În acest sens, se impune modificarea dispozițiilor Regulamentului Senatului, în sensul ca serviciile Senatului să fie conduse de secretarul general, ajutat de doi secretari generali adjuncți.

Modificarea art. 203 alin. (1) și alin. (3) din Regulamentul Senatului este impusă și de faptul că la Camera Deputaților serviciile sunt conduse de un secretar general, alături de care își desfășoară activitatea doi secretari generali adjuncți.

Legitimitatea egală și atribuțiile similare ale celor două Camere ale Parlamentului, așa cum sunt stabilite prin Constituția României, republicată, impun o structură a managementului administrativ similară atât la Senat, cât și la Camera Deputaților.

Față de argumentele menționate, s-a elaborat prezentul Proiect de hotărâre de modificare a alin. (1)–(3) ale art. 203 din Regulamentul Senatului, în forma anexată, pe care îl supunem dezbaterii și adoptării plenului Senatului.

Expunerea de motive este semnată de toți cei patru chestori ai Senatului.

În continuare, dați-mi voie să vă prezint Proiectul de hotărâre pentru modificarea alineatelor (1)–(3) ale articolului

203 din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare:

„În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. – Alineatele (1)–(3) ale articolului 203 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică și vor avea următorul cuprins:

Vă mulțumesc, domnule senator Dumitru Constantin.

Vă consult dacă aveți comentarii sau obiecțiuni la acest proiect de hotărâre.

Nu sunt.

Atunci, vă anunț că votul pe proiectul de hotărâre și pe articol se va da la ora 11.00, având în vedere că trebuie să fie votat de majoritatea senatorilor, cu 69 de voturi, pentru că proiectul de hotărâre are caracter organic.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind structura serviciilor Senatului.

Îl rog pe domnul senator Constantin Dumitru să prezinte nota de fundamentare și proiectul de hotărâre.

Menționez că votul pe acest proiect de hotărâre se va da tot la ora 11.00.

Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Notă de fundamentare:

Serviciile de specialitate ale Senatului și aparatul administrativ propriu care asigură funcționarea acestora au ca scop îndeplinirea atribuțiilor specifice ale acestei instituții în materie de legiferare, de control al activității Executivului, de conducere în politica externă a țării, de numire sau de revocare a unor autorități statale, de aceea serviciile Senatului sunt organizate ținând cont de prerogativele constituționale ale Parlamentului, de cerințele procesului legislativ la nivel parlamentar, precum și de criteriile manageriale care operează în domeniul instituțiilor publice.

Actuala structură organizatorică a Senatului este reglementată prin Hotărârea Senatului nr. 11/2008, care a reorganizat serviciile Senatului, exclusiv la nivelul aparatului central, prin înființarea de departamente, direcții generale și direcții, după caz.

Noua structură organizatorică a serviciilor Senatului, pe care urmează să o supunem astăzi dezbaterii și aprobării plenului, își propune o restructurare semnificativă a direcțiilor Senatului, punând accent pe următoarele:

a) crearea unei structuri organizatorice flexibile, omogene și funcționale, care să răspundă nevoilor de optimizare a fluxurilor informaționale ale procesului legislativ și ale funcționarilor publici parlamentari angrenați în acest proces;

b) creșterea rolului și calității staffului parlamentar în exercitarea atribuțiilor specifice;

c) reflectarea corespunzătoare a obligațiilor legale impuse instituțiilor publice.

Practic, prin noua structură organizatorică a Senatului se au în vedere:

– existența unei funcții de secretar general și a două funcții de secretar general adjunct;

– transformarea departamentelor legislativ și economic în direcții generale;

– transformarea Direcției generale de dezvoltare în Direcția investiții-achiziții;

– înființarea Direcției generale audit, control intern și contencios;

– transformarea Direcției generale de logistică în Direcția generală administrare patrimoniu;

– transformarea Direcției resurse umane în Direcția resurse umane și salarizare;

Vă mulțumesc, domnule senator.

Votul pe acest proiect de hotărâre se va da la ora 11.00.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Pentru raport, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Daea.

Microfonul 7.

Din partea inițiatorilor susține cineva propunerea legislativă?

Nu.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marian Hoinaru.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați expunerea de motive.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Petre Daea, microfonul 7.

Cu un vot negativ din partea comisiilor avizatoare, cu un raport de respingere, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în plenul ei, vă supune spre aprobare acest raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Domnul senator Vasile Nedelcu, microfonul 2.

## **Domnul Vasile Nedelcu:**

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă – Legea Camerelor Agricole.

Pentru raport, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Petre Daea.

Din partea inițiatorilor susține cineva propunerea legislativă?

Nu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, această propunere legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea Camerelor pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Mai există o propunere legislativă la următorul punct din ordinea de zi și eu speram ca măcar una dintre aceste propuneri legislative să aibă raport pozitiv și, bineînțeles, să fie adoptată în această ședință. Spun acest lucru pentru că este absolut necesar să descentralizăm structurile din agricultură. De fapt, motivul invocat de Guvern și de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este că sursele de finanțare sunt inexistente sau nu sunt specificate. Or, acest lucru se face prin descentralizare. Sursele de finanțare vor fi foarte mici. De asemenea, aplicarea acestei legi va fi realizată după 1 ianuarie 2010, atunci când, de fapt, va fi aprobat un nou buget.

Iată de ce spun că ar fi absolut necesară aprobarea acestei propuneri legislative, pentru că este o gură de oxigen pentru fermierii care așteaptă aceasta.

Toate partidele ne-am asumat această răspundere în campania electorală, să venim cu o propunere legislativă care să favorizeze dezvoltarea spațiului rural, a agriculturii în general, fiindcă, într-adevăr, spațiul acesta este în mare suferință și, timp de 19 ani, politicile duse în agricultură nu au favorizat fermierul român, ci l-au defavorizat. Acum era momentul în care să venim cu o propunere legislativă specifică acestei activități.

Grupul parlamentar al PNL va fi împotriva raportului de respingere și va susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Marian Hoinaru. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și la această inițiativă Guvernul are același punct de vedere, respectiv nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Petre Daea.

Vă prezint un raport comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, de respingere, cu avize negative din partea comisiilor avizatoare.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale? Domnul senator Nedelcu. Microfonul 2.

Vreau să vă aduc aminte ce am spus anterior.

Într-adevăr, este surprinzător că nici colegii de la celelalte două partide care au avut această inițiativă, este vorba despre Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și de Grupul parlamentar al PD-L, nu susțin această propunere legislativă, menționând că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă.

Nu știu de ce noi, parlamentarii, trebuie să acceptăm acest lucru, și nu este primul caz din această zi când o propunere legislativă foarte bună, aș spune, nu este adoptată. Bineînțeles că, astfel, nu facem decât să întârziem aplicarea politicilor agricole.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere?

Nu sunt.

Raportul comisiilor este un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă amintesc că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 7.

Din partea inițiatorului participă doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Rodica Constantinovici** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal se completează, pe de o parte, ampla reformă în materie penală și procesual penală ce se promovează în acest moment prin elaborarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, iar, pe de altă parte, se continuă schimbarea de optică în materia executării pedepselor, lansată prin adoptarea Legii nr. 275/2006.

Astfel, completând în mod firesc prevederile substanțiale și procesuale privind pedepsele, proiectul detaliază modul în care acestea sunt duse la îndeplinire, astfel încât finalitatea acestora, și anume resocializarea persoanei majore condamnate, respectiv dezvoltarea firească și armonioasă fizică și psihică a minorului sau a tânărului condamnat, să beneficieze de cât mai multe mijloace de ducere la îndeplinire.

În ceea ce privește prevederile noilor coduri, precizăm că acestea își găsesc detalierea în prezentul proiect, atât în privința reglementării unor noi instituții – cum ar fi măsurile educative neprivative de libertate ce se pot dispune în cazul infractorilor minori –, cât și în ceea ce privește instituirea unor distincții clare între atribuțiile diverselor instituții ale statului

implicate în procesul de punere în executare și supraveghere a executării pedepselor.

În esență, modificările promovate de proiect sunt date de faptul că se face o distincție clară între competențele judecătorului delegat cu executarea hotărârilor judecătorești, ce va avea competențe legate exclusiv de punerea în executare a tuturor hotărârilor de condamnare și a măsurilor neprivative de libertate, respectiv a măsurilor educative neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, și judecătorul de supraveghere a libertății, care, desfășurându-și activitatea în penitenciare, în centre de reținere și de arestare preventivă, centre educative și de detenție ori la instanța de judecată, are ca atribuție principală supravegherea, prin controlul permanent și o atitudine proactivă, a modului în care se execută privarea de libertate fie în penitenciare, fie în alte locuri de reținere sau de arestare preventivă.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. O concluzie, vă rog.

Aș dori să precizez că proiectul de lege a fost înaintat odată cu Proiectul Codului penal și Codului de procedură penală, pentru a înfățișa viziunea unitară a Guvernului și Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești pe cele trei paliere: drept substanțial, procesual, penal și de executare a pedepselor. Este adevărat că adoptarea acestui proiect de lege ar trebui să fie subsecventă Codului penal și Codului de procedură penală, ceea ce ar justifica, ar legitima raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Totuși, noi susținem adoptarea proiectului ca atare, urmând ca eventualele corelări să se realizeze la Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule președinte Toni Greblă, vă rog. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au adoptat soluția respingerii propunerii legislative, deoarece în dezbaterea Parlamentului se află acum Proiectul Codului de procedură penală, iar Codul penal, probabil, zilele acestea, va intra în vigoare, ca urmare a asumării răspunderii de către Guvern.

Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este ultimul care trebuie să fie adoptat din șirul de legi care reglementează dreptul penal.

Având în vedere că, în primul rând, Codului penal i-au fost aduse numeroase modificări față de proiectul inițial trimis de Guvern, Codul de procedură penală urmează să intre în dezbaterea unor comisii ale Parlamentului sau în dezbaterea Parlamentului și, în mod sigur, va suferi importante modificări, având în vedere că termenul de adoptare tacită a proiectului de lege se împlinește în curând, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, au hotărât să adopte raport negativ, din cauza situației care se putea crea prin modificări substanțiale ce vor fi fost aduse la Camera Deputaților Proiectului de lege cu privire la executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În acest fel, riscam să adoptăm texte diferite. Proiectul de lege pentru executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal ar fi avut forma propusă de Guvern, iar la Camera Deputaților am fi avut un proiect de lege privind executarea pedepselor modificat substanțial, ca urmare a punerii de acord a acestui proiect cu prevederile noului Cod de procedură penală. Se încălca, în acest fel, principiul bicameralismului, riscam ca, odată ce s-ar fi adoptat în această variantă diferită Senat – Camera Deputaților, Curtea Constituțională să constate că s-a încălcat principiul bicameralismului și să avem o lege neconstituțională.

Drept urmare, noi vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a proiectului de lege, cu precizarea că, pe măsură ce vom avansa în dezbaterea Codului de procedură penală, urmează să punem de acord prevederile Codului de procedură penală cu Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și, probabil, ele vor putea fi adoptate succesiv, la intervale foarte scurte de timp.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Iulian Urban. Microfonul 2.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Într-adevăr, acest proiect de lege poate fi supus dezbaterii Parlamentului doar după ce se adoptă Codul de procedură penală, în primul rând, pentru că trebuie să existe o corelare între dispozițiile care normează executarea pedepselor și dispozițiile similare care vor fi reținute în Codul de procedură penală.

În ceea ce privește ampla reformă din justiție, eu sunt de acord că ea trebuie făcută, însă vreau să reamintesc Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești că această reformă presupune prezența secretarilor de stat la lucrările Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și aș vrea să cer să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat ieri, când a trebuit să amânăm aproape jumătate din ordinea de zi pentru că reprezentanții ministerului au fost implicați într-o multitudine de activități care au ocolit întregul Parlament.

Nu putem lucra în asemenea condiții, doamna ministru. Ca atare, facem reformă în condițiile în care tragem cu toții la aceeași căruță.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări?

Nu.

Votul pe raportul de respingere a proiectului de lege îl vom da la ora 11.00, având în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 7.

Inițiator, Ministerul Administrației și Internelor, domnul secretar de stat Radu Stancu.

- Microfonul 8.

- Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2009 urmărește asigurarea corectitudinii alegerilor membrilor din România în Parlamentul European, prin stabilirea în sarcina Autorității Electorale Permanente a obligației de a verifica listele electorale utilizate și de a sesiza organele de urmărire penală competente în cazul în care descoperă indicii privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 22[4] .

Având în vedere experiențele de la referendumurile naționale din 19 mai 2007 și 25 noiembrie 2007, precum și de la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2009 se urmărește efectuarea verificării acestor liste numai la sesizarea formațiunilor politice participante la alegeri, precum și asigurarea condițiilor necesare pentru îndeplinirea de către Autoritatea Electorală Permanentă a acestei obligații.

Luând în considerare cele expuse, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Toni Greblă,

Vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Microfonul 7.

## Stimați colegi,

În elaborarea prezentului proiect de lege, din păcate, Guvernul a plecat de la concluzia că, decât să dezvolte turismul, activitate mult mai grea, mai bine să descurajeze turismul electoral, astfel încât a impus Autorității Electorale Permanente niște reguli care să poată duce la verificarea listelor de vot și a listelor suplimentare pentru a pune o barieră în plus posibilităților de fraudare a alegerilor.

Ordonanța a produs deja efecte juridice. Ea a primit un vot favorabil unanim de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.

Legea este organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Votul pe raport și pe proiectul de lege îl vom da la ora 11.00, având în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La punctul 7 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2002 a bibliotecilor.

Pentru raport, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, domnul vicepreședinte Bokor Tiberiu. Din partea inițiatorilor este cineva?

## Nu este.

Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă semnată de domnul deputat PD-L, chiar dacă semnează inițiativa în calitate de parlamentar independent, Mircia Giurgiu, aceasta este o copiere, identică, a unei inițiative depuse în mandatul precedent, ce are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 alin. (3) din Legea nr. 334/2002, Legea bibliotecilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că, pe lângă bibliotecile din sistemul național de biblioteci, să se poată înființa activități finanțate integral din venituri proprii.

Guvernul României nu susține propunerea legislativă a colegului nostru, așa cum nu a susținut-o nici în mandatul precedent, având mai multe argumente, pe care și comisia, căreia îi mulțumim pentru corectitudine și abordare profesionistă a subiectului, și le-a însușit și a dat, în consecință, un raport de respingere.

În primul rând, ca argument pentru respingerea inițiativei colegului nostru, semnalăm faptul că sistemul național de biblioteci include și biblioteci de drept privat care nu se supun Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și, ca urmare, considerăm că nu se poate pune problema înființării unor astfel de activități finanțate integral din venituri proprii în cazul acestora.

În al doilea rând, nu găsim necesară eliminarea prevederilor actuale ale alin. (3) al art. 8 din Legea nr. 334/2002, care reglementează susținerea financiară pe bază de programe sau proiecte de la bugetul de stat și de la bugetele locale a bibliotecilor de drept privat și înlocuirea acestora cu cele sugerate de colegul inițiator.

În al treilea rând, Guvernul consideră că, în măsura în care se dorește să fie pusă în practică o asemenea inițiativă, ea se poate realiza pe baza unei hotărâri de guvern, în conformitate cu prevederile art. 67 din Legea nr. 500/2002.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Bokor Tiberiu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la acest proiect de lege.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ne-a transmis avizul negativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului ne-a transmis avizul negativ și subliniem și noi faptul că inițiatorul a depus în legislatura trecută o propunere legislativă cu un conținut absolut identic.

După dezbatere, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

La dezbateri generale, dacă sunt solicitări? Nu.

Stimați colegi,

Raportul comisiei, așa cum ați auzit, este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2009 privind modificarea și completarea articolului 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip – microfonul 7.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Radu Stancu – microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Potrivit Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Administrația Națională a Rezervelor de Stat asigură intervenția operativă pentru protecția populației, a economiei și pentru apărarea țării în situații excepționale, determinate de calamități naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe sau în caz de război, și are în administrare produse constituite ca stocuri în rezerva de stat.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2009, se reglementează scoaterea unor produse din rezerva de stat pentru situații economice excepționale, la propunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul ordinii publice și siguranței naționale, cu titlu gratuit, prin hotărâre a Guvernului.

Neadoptarea de urgență a unor măsuri de ordin legislativ ar fi putut avea consecințe grave asupra bunei funcționări a instituțiilor sus-menționate.

În aceste condiții, produsele din stocurile intangibile aflate în rezervele de stat se scot cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2009 privind modificarea și completarea articolului 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Petru Filip, vă rog să prezentați raportul.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat acest proiect de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, având la bază motivația prezentată mai înainte de Ministerul Administrației și Internelor, prin domnul secretar de stat Radu Stancu.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog.

Vă rog, domnule senator Teodor Meleșcanu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum s-a menționat, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională s-a dat un aviz pozitiv, având în vedere importanța adoptării acestei reglementări, așa cum a fost subliniată de domnul secretar de stat.

Vreau însă să vă spun, cu aceeași sinceritate și seriozitate, că în discuțiile pe care le-am avut a apărut o temă care, în opinia noastră, ar trebui să facă obiectul preocupărilor viitoare, și această temă este simplă, respectiv definirea a ceea ce înseamnă situații economice excepționale. Scopul acestei ordonanțe de urgență este să permită „în situații economice excepționale” să fie scoase de la rezervele de stat anumite cantități de materiale care ar fi necesare.

În dezbaterile noastre nu există obiecții de fond, dimpotrivă, considerăm că este o reglementare necesară, dar revin cu rugămintea ca, într-o modalitate pe care o considerați corespunzătoare, să definiți și ceea ce înseamnă „situație economică excepțională”, astfel încât legea să fie aplicabilă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări la dezbateri generale? Nu mai sunt. Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Fac un apel la liderii grupurilor parlamentare, având în vedere că ne apropiem de ora 11.00, să mobilizeze colegii senatori să vină în sala de ședință.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor județene publice de pază și ordine.

Raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Microfonul 7.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu.

Microfonul 8.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative din mai multe considerente, de aceea vă adresez rugămintea să respingeți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Petru Filip. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat această propunere legislativă și a constatat o serie întreagă de neconcordanțe cu actuala lege a Poliției Comunitare, este vorba despre Legea nr. 371/2004, dar și cu Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor. Acesta este un aspect.

Cel de-al doilea aspect – poate, cred, cel mai important – este legat de faptul că, în acest moment, este în dezbatere, în cadrul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, noua lege a Poliției Locale, care acoperă întreaga plajă a problematicii privind paza, protecția, problemele de circulație la nivelul comunităților locale.

Mai mult decât atât, nici Consiliul Legislativ, și nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu au dat avize favorabile acestei propuneri legislative.

Ca urmare, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, analizând toată această realitate, a întocmit, în unanimitate, un raport de respingere.

Legea este ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Raportul comisiei este raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 68/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2007 privind modificarea Legii nr. 265/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Microfonul 7.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu modificările și completările ulterioare, cât și ale Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 356/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere au ca scop principal creșterea calității serviciului de transport în regim de taxi și în regim de închiriere, precum și promovarea unor operatori competitivi, bine organizați din punct de vedere material, cu experiență și cu o dotare corespunzătoare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (4) al art. 14, astfel încât numărul maxim de autorizații de taxi să se facă prin hotărâre de consiliu local, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.

În prezent, numărul maxim de autorizații de taxi este de 4 la mia de locuitori ai localității de autorizare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să fiți de acord cu raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cât și cu amendamentele propuse.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog, domnule președinte Petru Filip. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, într-adevăr, a hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu două amendamente admise la această propunere de modificare a unui articol din legea privind transportul în regim de taxi.

Istoria acestui articol este puțin mai veche, legislația privind stabilirea numărului maxim de taximetre care ar putea să realizeze acest serviciu într-o comunitate suferind modificări în ultimii doi ani. Fac această istorie pentru că pe acest subiect, mai mult ca sigur, vor fi discuții ulterioare.

În forma inițială, legea lăsa libertatea administrațiilor publice de a stabili numărul maxim de mașini care fac acest serviciu de taximetrie în funcție de specificul local și în baza unui studiu de oportunitate.

După aceea, în 2008, s-a stabilit ca 4 la mia de locuitori să fie numărul maxim de taximetre care pot obține autorizații în regim de taxi într-o comunitate. Și iată că acum, la

propunerea legislativă a unor colegi deputați din aproape toate grupurile parlamentare, se vine cu propunerea ca această prevedere de stabilire a unui nivel maxim de 4 la mie să fie eliminată, urmând ca administrațiile publice să hotărască în funcție de realitățile locale.

Am considerat că, în baza principiului autonomiei locale și a specificului fiecărei comunități, după atâția ani de experiență și de funcționare a acestei activități de taximetrie, bineînțeles, în România comunitățile pot avea puterea, tăria și capacitatea să hotărască, în funcție de specificul local, numărul de taximetre care pot să facă acest serviciu, este adevărat, un serviciu public, dar în regim privat.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi.

În primul rând, mă bucur că Guvernul și-a schimbat punctul de vedere și susține această propunere legislativă.

Sigur, inițiatorii s-au referit la o situație descrisă în mod special – situația municipiului Cluj-Napoca –, dar vreau să vă spun că situația este similară și în ceea ce privește celelalte municipii sau orașe mai mari din România, situații similare care, totuși, prezintă anumite specificități.

Tocmai de aceea, pentru că prezintă anumite specificități, noi credem că nu e bine ca Legislativul sau de la nivel central să se stabilească un anumit maximum de autorizații de taxi care se pot emite, și este foarte bine ca autoritățile locale, care sunt cele mai apropiate de interesul și nevoile cetățeanului și știu cel mai bine ceea ce se întâmplă la nivel local, să decidă acest lucru.

Grupul parlamentar al UDMR va susține fără rezerve această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt solicitări la dezbateri generale?

Nu mai sunt.

## Stimați colegi,

Raportul comisiei este raport de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. În legătură cu amendamentele admise sunt observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Supun, atunci, votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind protecția infrastructurilor critice și înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Infrastructurilor Critice.

Raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Microfonul 7.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu.

Microfonul 8.

Și cât mai scurt, vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Voi fi foarte scurt.

Guvernul nu susține această inițiativă și vă adresez rugămintea să respingeți prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Petru Filip – microfonul 7 –, aveți cuvântul.

Cel de-al doilea motiv este avizul negativ al Consiliului Legislativ, care face o motivare foarte pertinentă din punct de vedere legislativ.

De asemenea, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dat un aviz negativ.

Senatul este prima Cameră sesizată la această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Sunt solicitări? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Poliției Comunitare.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Este prezent cineva din partea inițiatorilor? Nu este.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Radu Stancu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, la microfonul 8.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de respingere, din două motive principale:

În primul rând, suprapunerea acestei propuneri legislative pe ceea ce există la ora actuală, respectiv Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care funcționează după principiile și legislația europeană.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative din următoarele motive:

În prezent, în Parlament, la comisiile din Camera Deputaților și Senat, se află Legea privind organizarea și funcționarea Poliției Locale. Totodată, propunerea legislativă instituie o suprapunere de competențe între Poliția Comunitară și Poliția Română, în condițiile în care cele două autorități vor coexista la nivel teritorial, iar în domeniul ordinii și liniștii publice suprapunerea se extinde și asupra unora dintre competențele Jandarmeriei Române.

Proiectul de act normativ prezentat spre analiză nu a fost întocmit în conformitate cu dispozițiile referitoare la modalitatea de redactare a instrumentului de prezentare și motivare, prevăzute la art. 30 și 31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Doamnelor și domnilor senatori,

Adresez rugămintea să respingeți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere, a analizat toate propunerile pe care această lege le-ar aduce ca noutate și a constatat, de fapt, o suprapunere de competențe între Poliția Comunitară și Poliția Română, în condițiile în care cele două autorități vor coexista la nivel teritorial, iar în domeniul liniștii și ordinii publice se observă o suprapunere cu activitatea actuală a Jandarmeriei Române, context în care este de așteptat ca în unele unități administrativ-teritoriale în care aceasta s-ar putea înființa să există trei categorii de autorități ale căror forțe vor veghea, în egală măsură, asupra menținerii liniștii publice, ceea ce, evident, din punct de vedere funcțional, nu ar putea să existe.

La aceasta se adaugă, evident, și inițiativa legislativă pe care am amintit-o mai înainte, legată de proiectul de lege privind Poliția Locală, fiind un act legislativ complex, care vine cu soluții și la aceste proiecte de lege apărute ca inițiative legislative ale unor colegi parlamentari.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, nu a fost nicio altă comisie emițătoare de aviz, iar legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale.

## Sunt solicitări?

## Nu sunt.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Din partea inițiatorilor participă domnul deputat Aurel Vainer.

## Microfonul 6.

Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu, iar din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Domnule deputat Aurel Vainer, aveți cuvântul la microfonul 6.

## **Domnul Aurel Vainer** _– deputat_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi senatori,

## Doamnelor și domnilor,

Vă spun întâi bună ziua! și prezint, de fapt, punctul de vedere al celor trei inițiatori care fac parte din Grupul parlamentar al minorităților naționale de la Camera Deputaților. Este vorba despre modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, care a stabilit dreptul la indemnizații pentru persoanele persecutate din motive etnice, în condițiile regimurilor instaurate între 1940 și 6 martie 1945.

Această ordonanță a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, iar ulterior a suferit modificări.

Ceea ce propunem noi astăzi este aducerea la un numitor comun a indemnizațiilor celor care au fost persecutați în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 cu cele care se atribuie din iunie 2008 persoanelor care au fost persecutate politic potrivit Decretului-lege nr. 118/1990.

În fond, este vorba despre două persecuții de același gen. Cei încadrați la Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 au fost deportați în lagăre, în câmpuri de concentrare, au fost refugiați... Și aș dori să fac precizarea că această lege, așa cum funcționează astăzi, cuprinde, în cea mai mare parte, refugiați cetățeni români, de etnie română, care s-au refugiat din Basarabia, Bucovina de Nord, din Transilvania, mai precis din Maramureș, ca efect al Dictatului de la Viena și al Pactului Ribbentrop-Molotov.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Marius Lazăr, la microfonul 9.

**Domnul Marius Vicențio Lazăr-Iosip** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Deși înțelegem rațiunea pentru care există această propunere legislativă, Guvernul României nu o susține, deoarece proiectul vizează majorarea cuantumului prestațiilor existente, fapt ce presupune cheltuieli suplimentare suportate din bugetul de stat.

Apreciem absolut necesară formularea unui punct de vedere din partea Ministerului Finanțelor Publice.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator, am să vă dau cuvântul imediat la dezbateri generale.

Domnule președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, aveți cuvântul.

Ideea avansată de această inițiativă legislativă este generoasă, autorii ei sunt persoanele potrivite pentru a o avansa, neșansa acestui proiect legislativ, ca și pentru altele, este că momentul este destul de prost ales.

Prin urmare, nu numai Guvernul are un punct de vedere negativ sau Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, de la care oricum ne așteptăm la atitudinea dură, dar realistă, cu care ne-a obișnuit, ci chiar și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, celelalte trei comisii care au fost sesizate pentru aviz.

Din punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, care se ocupă cu raporturile de muncă, sigur că am fi putut să dăm un aviz favorabil, dar, impresionați de austeritatea pe care celelalte comisii au remarcat-o în țară, dând aceste avize negative, și comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, a întocmit un raport de respingere.

Este vorba de drepturi legitime, este vorba de reparații necesare. Din păcate, acestea sunt cerute într-un moment pe care-l caracterizăm ca dificil și presupun peste 4.000 de miliarde anual.

Poate că în toamnă situația ne va îndreptăți să privim mai cu optimism viitorul, așa că, pentru a nu respinge definitiv această propunere legislativă, am fi de acord s-o retrimitem la comisie și să mai câștigăm timp.

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a-i oferi cuvântul doamnei senator Lia Olguța Vasilescu, sunt întrebări de adresat inițiatorului?

Vă rog, domnule senator David. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, parțial, domnul președinte Cristian Rădulescu a răspuns la ceea ce doream să aflu.

Voiam să-l întreb pe inițiator, pe domnul deputat, câte persoane se află în situația de a beneficia de aceste drepturi.

Vă rog, domnule deputat.

Noi nu dispunem de cifrele exacte. Nu am putut obține de la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale o astfel de cifră și, de altfel, aș dori să vă rog să țineți seama și de faptul că nu credem în realitatea acestei cifre care s-a menționat în avizul Guvernului. Cred că este exagerată și, dacă o să ne permiteți să reluăm discuția, atunci vom putea discuta și cu cifrele pe masă, foarte clar, și număr, și beneficii evidente.

Mulțumesc, domnule deputat.

Cred că s-a înțeles.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Lia Olguța Vasilescu. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-l salut și eu pe domnul deputat Vainer, cu tot respectul și cu toată considerația.

Cred că propunerea legislativă este foarte bună și conține măsuri reparatorii. Din punctul meu de vedere, este exact același lucru pe care voiam să-l propun și eu, și anume ca Guvernul să vină până în toamnă cu o explicație foarte clară, câte persoane mai sunt în această situație. Eu sunt convinsă că au mai rămas foarte puține.

Deci efortul bugetar nu cred că ar fi atât de mare și, de aceea, susținem și noi ca această propunere legislativă să fie retrimisă la comisie, mai ales că în sesiunea din toamnă mai sunt 25 zile de la începerea sesiunii până când putem dezbate această propunere legislativă.

Sigur că suntem într-o perioadă de criză și, din această cauză, probabil, toate comisiile au dat acest aviz nefavorabil la propunerea legislativă, dar, până atunci, poate găsim o soluție și poate vedem și că efortul bugetar nu este foarte mare pentru susținerea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamnă senator. Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distins Senat,

Dacă este vorba să facem un act de dreptate, nu trebuie să ne gândim la niște sume care sunt infime. În răspunsul pe care-l oferă Guvernul cred că s-a strecurat o greșeală, pentru că nu se poate să se fi cheltuit suma de 420 de milioane de lei la nivelul acestui an și nu poate fi 0,06% din PIB, pentru că, dacă s-ar cheltui 420 de milioane de lei, ar însemna să avem 10 milioane de oameni care beneficiază de această prevedere. Sigur că nu au fost 10 milioane de oameni, nu știu cât, 10.000 de oameni sau 20.000 de oameni.

În altă ordine de idei, dacă retrimitem la comisie, dacă este vorba de un act de dreptate, nu trebuie să spunem că țara se află în criză. Sunt niște cheltuieli bugetare minime.

Vreți să știți de unde?

De la rezerva bugetară a prim-ministrului, de acolo să se dea banii.

Dacă retrimitem propunerea legislativă la comisie, vă atenționez, stimați colegi, că pe 6 septembrie 2009 are termen de adoptare tacită.

Când se mai face un alt raport? Săptămâna viitoare, în vacanța parlamentară? Se va lămuri până atunci toată această chestiune?

Vă repet, este exclus ca 0,06% din PIB să însemne acest efort bugetar. Este, probabil, un calcul greșit pe care l-a făcut Ministerul Finanțelor Publice – și cred că așa a fost, pentru că nu vreau să cred că Guvernul ne dezinformează – și, în atari circumstanțe, găsesc că este corect ca astăzi să dăm un vot favorabil, cu atât mai mult cu cât Camera Deputaților este Cameră decizională.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Sigur, erau niște argumente pertinente pentru a retrimite la comisie ca să ne luminăm. Pe de altă parte, există și propunerea de a vota astăzi pentru, deci împotriva raportului de respingere.

În orice caz,

Domnule senator, este în regulă.

Am intrat pe votul final.

Un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar...

Domnule senator, vă rog frumos, un singur reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

Aveți cuvântul, pentru că din partea Grupului parlamentar al PD-L nu a vorbit nimeni.

Poftiți.

Eu nu am văzut să fi vorbit cineva din partea Grupului parlamentar al PD-L, nu?

Domnule senator, încă o dată, nu mă certați, vă rog mult.

Am spus că din partea Grupului parlamentar al PD-L, pentru că am crezut că sunteți de acord cu retrimiterea la comisie, pentru a se discuta și a se întocmi un raport favorabil.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule președinte de ședință,

Înainte de a ne pronunța dacă suntem sau nu de acord cu retrimiterea la comisie, trebuie să ținem cont de afirmația pe care a făcut-o domnul senator Puiu Hașotti, conform căreia de la data de 6 septembrie 2009 funcționează adoptarea tacită.

Dacă lucrurile sunt...

25 septembrie 2009?

Atunci este într-adevăr timp, iar intervenția mea o consider necesară. Nu este de luat în calcul și nu este de discutat nicio inițiativă legislativă atâta vreme cât efortul financiar de la bugetul statului este de nesusținut.

Există situații cu totul excepționale în care calculul financiar trece pe un plan secund și datoria noastră este să avem o abordare politică a subiectului pe care-l avem de discutat.

În cazul de față, propunerea legislativă asupra căreia trebuie să ne pronunțăm face parte dintr-un pachet de legi ce trebuie să îndrepte niște grave erori de pe parcursul istoriei, din acest interval de timp, prin excelență, totalitar.

Dimensiunea nu este de a repara o eroare vizavi de populația supusă unor persecuții pe criterii etnice. Este același regim de legi rasiale care s-au aplicat peste tot și care au, până la urmă, o singură motivație: persecuția politică.

Același regim, aceleași criterii, aceleași norme care au fost recunoscute celor cărora li s-a dat cuantumul solicitat, ca persecuție politică, trebuie aplicate și aici. Numărul lor, într-adevăr, este tot mai mic.

A spune că astăzi nu avem posibilitatea, cu siguranță, reprezintă un adevăr, dar în propunerea legislativă se prevede acordarea acestor majorări, acestor echilibrări, de la 1 ianuarie 2010.

Avem toate motivele să sperăm că de la acea dată bugetul statului va arăta altfel și posibilitățile vor fi, într-adevăr, cu totul altele.

Concret, în momentul de față, dat fiind faptul că intervalul de timp prevede posibilitatea unei deliberări mai aplicate, susținem propunerea de retrimitere la comisie. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Mai dorește cineva să ia cuvântul din partea altor grupuri parlamentare?

Domnule senator, vă rog.

Grupul parlamentar al PD-L...

Un singur vorbitor din partea grupurilor parlamentare. Nu mă faceți să iau acum Regulamentul Senatului. Aveți un minut. După un minut... Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog. Microfonul 2.

Nu operăm numai cantitativ în Senatul României, vă rog să mă iertați.

Vin din Iași, care este dator moral să repare ceea ce s-a întâmplat în această perioadă.

Peste câteva zile îl voi revedea la Iași pe domnul deputat Vainer, care vine an de an pentru a încerca să demonstreze concilierea dintre oameni, pentru că știți că pogromul a avut loc la Iași, și nu în altă parte.

Am fost apostrofați, de foarte multe ori pe bună dreptate, că nu facem nimic pe planul moral, iar ceea ce se întâmplă acum nu este decât o mică parte din ceea ce putem să facem pentru a șterge aceste urme din istorie.

La Iași s-a creat primul Centru de Studii Ebraice la nivel de masterat. Pentru aceasta, ceea ce s-a propus acum, retrimiterea la comisie, este un semn bun că în toamnă lucrurile vor fi așa cum se cuvine.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Pe procedură, domnule președinte!

Dacă doriți să interveniți pe procedură, vă rog. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pe procedură.

Dacă toate grupurile parlamentare apreciază că această propunere legislativă este una corectă, dacă am venit aici și v-am spus că socoteala de la Ministerul Finanțelor Publice este inexactă, dacă toată lumea speră că la comisie se va veni cu un raport favorabil, de ce nu putem respinge astăzi raportul comisiei și să votăm propunerea legislativă?

Astăzi, pentru că lucrurile nu se vor schimba până pe 25 septembrie 2009. Lucrul este clar.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule senator Hașotti,

Este propunerea de retrimitere la comisie și este propunerea prioritară față de alte situații, pentru că dumneavoastră veniți cu o chestiune ipotetică: și dacă nu va fi aprobată propunerea...

Prima dată

Revenim, stimați colegi, pe vot final la punctul 1 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre pentru modificarea alineatelor (1)–(3) ale articolului 203 din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de hotărâre a fost prezentat în plenul Senatului.

Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul 4.

Domnule președinte de ședință,

V-aș ruga să repetăm votul, pentru că, în momentul în care dumneavoastră ați repus în ordinea deciziei pe care trebuie să o ia Senatul pentru a vota punctul nr. 1, nu toată lumea a conectat exact la ordinea de zi.

Vă rog.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Există propunerea de a mai da un vot pe acest proiect de hotărâre.

V-aș ruga să fiți atenți la vot.

La urma urmei, vreau să vă spun un lucru, toate grupurile politice s-au declarat de acord cu această modificare care urmează să se facă în Regulamentul Senatului. Nu înțeleg de ce există această opoziție. În sfârșit, este dreptul nostru de a vota cum credem.

Scuzați!

Reluăm votul pe modificarea art. 203 din Regulamentul Senatului.

Vă rog să votați.

Suntem de acord cu reluarea votului.

Cu 63 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a aprobat reluarea votului.

Până vom relua, de fapt, votul – pentru că avem acest drept prin votul nostru exprimat –, rog liderii de grupuri parlamentare să mai faceți un control asupra prezenței domnilor senatori, dacă nu, vă rog să fiți de acord să facem un apel nominal.

Îl rog pe domnul secretar Cornel Popa să facă apelul nominal.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina Guvern Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent

|Ariton Ion|prezent| |---|---| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>prezent<br>absent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan|absent<br>prezent<br>absent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>delegație<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán<br>Daea Petre|prezent<br>prezent| |David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Diaconu Mircea|absent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent| |Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin|absent<br>prezent| |Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|absent| |Găină Mihăiță|prezent| |Geoană Mircea Dan|delegație| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|delegație| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|absent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent| Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond delegație Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban concediu medical Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban delegație Robu Nicolae delegație Rotaru Ion delegație Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule secretar.

Până faceți numărătoarea domnilor senatori care au răspuns la apel, eu voi ruga colegii să poftească în sala de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Au răspuns prezent la apelul nominal 86 de colegi senatori.

Vă rog să luați loc în bănci.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să intrați în sala

de ședință.

Stimați colegi, vă rog să luați loc în bănci.

Vă reamintesc că au răspuns prezent la apelul nominal

făcut de domnul secretar Cornel Popa 86 de colegi senatori. Suntem în cvorum de lucru.

Da. Domnul senator Ion Toma, pe procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Întrucât hotărârile au fost luate în unanimitate în Biroul permanent, însușite de grupurile parlamentare, propun să se supună la vot, prin vot deschis, cele două hotărâri.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Da. Este o propunere regulamentară, având în vedere că votul putem să-l dăm electronic deschis sau prin ridicarea mâinii. Supun aprobării această propunere făcută de domnul senator Ion Toma, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, de a vota prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru?

Vă rog să numărați.

Voturi împotrivă? Abțineri? 7 abțineri.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 7 abțineri, vom vota cele două proiecte de hotărâri ale Senatului prin ridicarea mâinii.

Proiect de hotărâre privind structura serviciilor Senatului.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, la care am amânat votul pentru ora 11.00, Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Se poate, domnule senator, dacă plenul vrea, că este regulamentar.

Reluăm votul electronic la proiectele de lege.

Cele două rapoarte au fost aprobate de...

Mă scuzați... Circul cu 200 km/oră.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a acestui proiect de lege de la punctul 5 din ordinea de zi.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Cine este pentru raportul de respingere?

Vă rog să votați.

Raportul de respingere a întrunit doar 50 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, deci nu a obținut numărul de voturi necesar.

Proiectul de lege a fost respins de Senat. Domnul președinte Toni Greblă, pe procedură, da? Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.

Da, procedură. Domnule președinte, Stimați colegi,

Fac propunerea ca, având în vedere cvorumul la limită de astăzi, să dezbatem proiectele de lege și inițiativele legislative care fac parte din categoria legilor organice în ședința de astăzi și să convenim, prin vot, ca adoptarea acestora prin vot să se facă în ședința de luni a Senatului.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sigur că voi supune votului revenirea la... Tot pe procedură?

Domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PD-L. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Nu pentru că aș fi în dezacord cu domnul senator, dar mai devreme s-a strigat catalogul, eram în cvorum, peste 80 de senatori prezenți în sală, și cred că ne putem pronunța în continuare pe votul final la legile organice, așa cum am făcut și până acum, pentru că avem numărul necesar întrunit.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Conform regulamentului, permiteți-mi să

Revin la punctul 14 din ordinea de zi.

Punctul 6! Vot...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă rog să mă scuzați.

Trebuie să votăm proiectul de lege de la punctul 6 din ordinea de zi.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Din sală:**

Nu...

Doar raportul!

E raport de admitere...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Da... Nu.

Doar raportul comisiei.

**Din sală**

**:**

Doar raportul... fără proiect! E fără amendamente...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Cred că nu s-a înțeles. Raportul a fost de adoptare a proiectului de lege.

Vă cer scuze, raportul de admitere a fost fără amendamente, deci proiectul de lege se consideră adoptat.

Da?

Vă mulțumesc.

Vă cer scuze pentru această mică scăpare.

Revenim la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Microfonul 7.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Domnul Iulian Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin această inițiativă legislativă, practic, nu am făcut decât să luăm act de o decizie care a fost adoptată de

Parlamentul European, ca urmare a unui raport realizat de europarlamentarul PSD Rovana Plumb, care prelungește perioada concediului de sarcină și de lăuzie. Este, practic, o decizie care s-a luat la nivel european și România trebuie să se alinieze acestor decizii, mai ales că suntem o țară în care natalitatea și sporul natural sunt situate la niște cote îngrijorătoare, astfel încât vreau să mulțumesc Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru raportul de admitere, cu amendamentele cu care suntem de acord.

Mărturisesc că nu înțeleg poziția Guvernului, a Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care nu susține o inițiativă legislativă care cu atât mai mult vine să întărească poziția familiei, a mamelor și să dea o mână de ajutor cuplurilor tinere care, din păcate, în acest moment, au din ce în ce mai puțini copii.

Sper ca Guvernul să înțeleagă că inițiative legislative bune pot veni și din Parlament, pentru că nu m-ar fi mirat ca, peste ceva timp, chiar Guvernul să fi venit cu o asemenea inițiativă. Repet, este o inițiativă a Parlamentului European, astfel încât ele mai pot fi puse în practică în legislația internă inclusiv prin inițiative ale parlamentarilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Deși conținutul propunerii este în mod cert unul de susținut, totuși, în această formă a propunerii legislative, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu o susține. Nu o susținem, deoarece de la data de 1.01.2006, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, concediile și indemnizațiile de boală, inclusiv concediile și indemnizațiile de maternitate, nu mai sunt instrumentate de Casa Națională de Pensii, respectiv de casele teritoriale de pensii.

Aplicarea reglementărilor privind stabilirea și plata concediului medical și a concediului de maternitate revine Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prin casele teritoriale de asigurări de sănătate.

Deci, în situația în care se dorește modificarea prevederilor referitoare la acordarea acestor drepturi, este necesară amendarea dispozițiilor Legii nr. 399/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, nu a celor ale Legii nr. 19/2000, care reglementează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru raport, domnul președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, sesizată în fond, a socotit că principiul acestei inițiative este unul bun, și atunci a corectat această inițiativă în sensul obiecțiilor aduse de Guvern.

Într-adevăr, inițiatorii s-au referit la niște articole din Legea nr. 19/2000, referitoare la sistemul public de pensii, articole care fuseseră preluate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, ulterior aprobată prin Legea nr. 399/2006, la care făcea referire domnul secretar de stat.

Acum sediul materiei este cel corect, aveți amendamentele admise în material. Influențe financiare nu există. Am făcut și noi calculele noastre pentru a trece peste avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Practic, oricum, mamele, după epuizarea concediului de lăuzie, rămâneau acasă cu indemnizația de maternitate, care are un cuantum aproximativ egal.

Deci nu există aproape deloc influențe financiare negative și, atunci, în fața acestor considerente, toți membrii comisiei au votat, deci a fost unanimitate pe un raport de aprobare a inițiativei legislative, pentru ca, în final, să se prelungească de la 126 de zile calendaristice la 168 de zile perioada de concediu pentru sarcină și lăuzie.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Doamna senator Popa Mihaela. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de coinițiator, mă declar în favoarea acestei inițiative și, în primul rând, vreau să accentuez, pe lângă ceea ce a spus colegul meu Urban Iulian, că 20 de săptămâni reprezintă o perioadă minimă pentru refacerea după naștere și consolidarea legăturii dintre mamă și copil, mai ales pentru încurajarea alăptării în primele luni de viață.

Totodată, ținând cont de contextul demografic, atât în Uniunea Europeană, cât și în România, caracterizat printr-o rată scăzută a natalității, extinderea concediului de maternitate și a măsurilor pentru echilibrarea vieții personale cu cea profesională ar trebui, de asemenea, considerate un stimul pentru creșterea natalității.

continuare, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, în condițiile în care la comisia sesizată pentru raport au fost admise amendamente exact în sensul eliminării punctelor în baza cărora Guvernul a dat un punct de vedere negativ.

Eu nu înțeleg de ce, în continuare, nu susțineți inițiativa legislativă, dacă tot ceea ce ați spus în punctul de vedere negativ a fost reparat de către parlamentari.

Eu cred că ar trebui să vă cristalizați atenția și să vă focalizați pe faptul că această inițiativă legislativă este importantă, nu pe susținerea unui nu dincolo de orice bariere, limite logice și ce mai vreți dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări la dezbateri generale? Nu.

La punctul 15 este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Avem raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Este prezent și inițiatorul?

Sigur.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Urban Iulian. Microfonul 2.

Atunci, are cuvântul inițiatorul, domnul senator Titus Pașca.

Microfonul 6.

O singură remarcă vreau să fac. Mă miră faptul că domnul secretar de stat vine în plenul Senatului și spune că, în

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă propune eliminarea unor aspecte care îi nedreptățesc pe acei pensionari, foști salariați, care au lucrat în grupa I de muncă, dar cu predilecție pe cei care au lucrat în grupa a II-a de muncă.

Altfel spus, avem în vedere schimbarea modului de calcul al punctajului individual și corelarea acestor modificări cu realitățile societății românești actuale.

De acordarea creșterii suplimentare a punctajului pentru grupele I și II de muncă beneficiază și acei salariați care au lucrat mai puțin de 25 de ani în grupele superioare de muncă.

Prin această inițiativă legislativă am avut în vedere și veniturile bugetare pe anul 2009, care sunt reduse pentru o creștere exponențială a punctului de pensie. În acest sens, pentru grupa I de muncă se reduce punctajul existent, care nu poate fi aplicat decât fracționat, și crește punctajul pentru grupa a II-a de muncă, astfel încât bugetul asigurărilor sociale de stat să nu poată fi puternic afectat prin aplicarea acestor modificări la legea de bază.

Argumentele noastre sunt susținute și de Programul de guvernare al coaliției PD-L–PSD, mai precis, la capitolul care stipulează măsurile de creștere a pensiilor publice.

Luând în calcul și obiectivele preconizate de actualul Guvern, considerăm că bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 va fi mai consistent decât bugetul pe 2009, iar modificările propuse în inițiativa legislativă pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se vor regăsi în acest proiect de buget.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține inițiativa legislativă a colegilor liberali dintr-un motiv extrem de important: pentru că problematica prezentată de inițiatori a fost consumată prin aprobarea Legii nr. 218/2008 și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000.

În aceste condiții, începând cu 1 ianuarie 2010, se majorează punctajele anuale după cum urmează: cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă.

Din acest motiv vă rugăm – și subliniez acest lucru – să susțineți raportul de respingere formulat de comisia de specialitate.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte Cristian Rădulescu, microfonul 7, vă

rog.

Inițiativa colegilor liberali este lăudabilă. Ea se adresează unui subiect care a fost reglementat atât printr-o lege, cât și printr-o ordonanță la sfârșitul anului trecut.

Prin urmare, într-adevăr, rămâne fără obiect, de aceea comisia a întocmit un raport de respingere.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog. Nu sunt.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 16 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Din partea inițiatorilor, doamna senator Doina Silistru. Microfonul 6.

Aveți cuvântul, doamna senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am inițiat această propunere legislativă în urma unor sesizări din partea unor consilieri locali, deci persoane alese atât din mediul rural, cât și din mediul urban, care, în momentul în care au fost aleși, erau pensionați anticipat și, după aceea, li s-a sistat pensia.

În anul 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie, în urma unor procese – Decizia nr. 54/2007 –, în care spunea clar că persoanele alese în funcția de consilier local sau județean pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțial, cu indemnizația de consilier local.

Obiectul acestei inițiative legislative a fost preluat de o altă inițiativă legislativă, care era într-o fază mai avansată la Camera Deputaților, și problema s-a rezolvat. La începutul lunii iunie a fost promulgată Legea nr. 209/2009, în care sunt preluate și prevederile acestei inițiative legislative.

Cred că sunt puține cazurile când inițiatorul vine la tribună și propune respingerea inițiativei legislative.

Eu aș vrea să mai remarc însă un fapt. Punctul de vedere negativ al Guvernului și punctul de vedere negativ al Consiliului Economic și Social au fost date, cred eu, nestudiind foarte bine inițiativa legislativă. În momentul în care au fost trimise aceste puncte de vedere, problematica nu era tratată în inițiativa de la Camera Deputaților, deci nu se știa de așa ceva și cred că a fost tratată superficial, pentru că, având în vedere că în expunerea de motive era trecută clar și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, după părerea mea, Consiliul Economic și Social nu ar fi trebuit să trimită un punct de vedere negativ. La fel și Guvernul, trebuia să vină cu propuneri de îmbunătățire, dar nu cu un punct de vedere negativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Mă simt obligat să-i dau dreptate doamnei senator și să recunosc că, într-adevăr, punctul de vedere nu a fost foarte corect sau suficient de bine argumentat. Este însă important, pentru că problematica ridicată de colegii inițiatori a fost corectă, că printr-o lege problema a fost rezolvată.

Ne asumăm angajamentul să abordăm cu toată seriozitatea și să exprimăm puncte de vedere care să satisfacă exigențele de îmbunătățire a cadrului legislativ.

Repet, exclusiv pentru motivul că inițiativa a fost finalizată printr-un alt text de lege, Legea nr. 209/2009, cred că nu mai este cazul să mai discutăm, ci să mergem pe soluția propusă de comisie, respectiv raport de respingere.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Raportul comisiei, vă rog. Microfonul 7.

Ceea ce a spus doamna senator Silistru și a subliniat domnul secretar de stat arată că punctul de vedere al Guvernului este... un punct de vedere și că, în multe cazuri, parlamentarii palpează mai bine realitatea, referitor la unele aspecte ale acesteia.

Întrucât a mai existat un alt proiect care, cu câteva zile înainte, a reglementat în această materie, comisia a întocmit un raport negativ pe care l-a acceptat și inițiatorul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dezbateri generale. Domnul senator Gheorghe David. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vorbesc foarte succint, tocmai pentru că această problemă a fost rezolvată, însă, așa cum aprecia și domnul secretar de stat, trebuie să fim mai atenți atunci când dăm un punct de vedere, fie el din partea unui minister, fie din partea Consiliului Economic și Social.

Cum poate să dea un răspuns negativ la o problemă care era de actualitate și nu era rezolvată? Este inadmisibil așa ceva și, dacă se mai continuă în acest fel, nu știu dacă mai putem avea credibilitate într-o asemenea instituție.

Trebuie să ne punem serios această problemă și trebuie să luăm deciziile corespunzătoare. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Puiu Hașotti, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distins Senat,

Sigur că domnul senator Gheorghe David are dreptate. Eu am venit în fața Senatului pentru a arăta că neîncrederea trebuie abătută în altă parte, nu spre Parlament.

De ce? Pentru că Guvernul, în înțelepciunea lui, pentru o propunere legislativă care este identică cu un act normativ emis de Guvern a avut două păreri contrare. A promovat legea pe care a emis-o Guvernul, dar a fost împotriva unei propuneri legislative absolut identice.

Practic, este o reluare a discuției de alaltăieri, când...

Nu. Nu acest guvern...

Întotdeauna Guvernul a fost reticent la propunerile legislative pe care le fac parlamentarii, deputații sau senatorii, și se grăbește. Se grăbește, mult prea adesea, să dea puncte de vedere negative pe niște chestiuni care sunt realmente de bun-simț și care răspund realităților românești de astăzi.

Am venit la microfon ca să atrag atenția asupra acestei inconsecvențe, acestei contradicții, acestei atitudini contradictorii pe care a avut-o, din păcate, Guvernul. Sper să nu fie prima!

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, doamna senator Doina Silistru. Microfonul 3.

## **Doamna Doina Silistru:**

Aș vrea să-i spun domnului senator Puiu Hașotti că s-a înțeles greșit. Inițiativa care a fost la Camera Deputaților nu era un proiect de lege al Guvernului, ci era tot o inițiativă legislativă a unor colegi parlamentari. ## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Asta este și mai rău! E mai rău!

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc pentru această clarificare, doamna senator.

La dezbateri generale mai sunt solicitări? Nu mai sunt.

Pe cale de consecință, a fost respinsă de Senat.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 50 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportoare este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnul președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Inițiator, domnul deputat Lakatos Petru. Microfonul 5.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Microfonul 5.

## **Domnul Lakatos Petru** _– deputat_ **:**

Domnule președinte de ședință,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Inițiativa legislativă pornește de la o realitate cruntă a crizei economice și, Domniile Voastre știți, când sunt persoane disponibilizate, disponibilizarea începe cu persoanele mai în vârstă, care, după aceea, nici măcar nu au posibilitatea unei reconversii profesionale sau găsirii unui loc de muncă.

Cine a împlinit vârsta de 50 de ani în cazul femeilor și 55 de ani pentru bărbați și a lucrat 30 de ani în câmpul muncii – femeile și 35 de ani – bărbații nu va mai găsi un loc de muncă după ce a fost disponibilizat.

Aceasta este realitatea cruntă și acum, în perioadă de criză, am propus o măsură tranzitorie care sună așa: „Asigurații disponibilizați în perioada 30 mai 2009 – 31 decembrie 2010, ca urmare a reducerii activității agenților economici, și care au realizat stagiile complete de cotizare pot solicita pensie anticipată fără diminuarea prevăzută la alin. (2) din lege.”

Practic, aceste persoane, în mod normal, ar trebui să se prezinte la agențiile de forță de muncă, periodic, și să aștepte indemnizația de șomaj, care este valabilă 16 luni. Situația lor este incertă.

Cred, sper ca și dumneavoastră să fiți de acord, că în perioada aceasta deosebită, asemănătoare altor țări din Uniunea Europeană care se confruntă cu aceeași situație, și ținând cont de faptul că noi, cel puțin după toate previziunile, abia de acum încolo ne vom confrunta cu șomajul și cu problemele crizei economice, trebuie să găsim o măsură tranzitorie.

Vă mulțumesc, domnule deputat Lakatos.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, aveți cuvântul, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Guvernul nu susține inițiativa colegilor noștri deputați din Grupul parlamentar al UDMR.

Motivele pentru care Guvernul are acest punct de vedere sunt:

În primul rând, încălcarea principiului egalității de tratament și, prin încălcarea acestui principiu, un principiu de bază al Legii nr. 19/2000, s-ar încălca și Directiva Consiliului/ Comisiei Europene nr. 79/1978.

Pe de altă parte, experiența acumulată în special în anii ’90, când, pe fondul restructurării activității economice, numărul pensionarilor cu dizabilități sau al celor pensionați anticipat a crescut cu peste 35%, ne arată că este foarte posibil ca un asemenea scenariu, așa cum a fost imaginat, de pensionare anticipată din cauza crizei să se repete. Asta face ca, practic, șansele de a reintra pe piața muncii pentru cei pensionați anticipat să fie, practic, anulate.

În al treilea rând, această propunere legislativă intră în contradicție cu planul național de reformă, care pledează pentru creșterea angajării persoanelor între 55 și 65 de ani.

Vă aduc aminte că există un studiu realizat de experți din cadrul Băncii Mondiale și Comisiei Europene din care rezultă că România se va confrunta cu deficite majore, încă din următorii 5–10 ani, în ceea ce înseamnă susținerea sistemului public de pensii.

Nu în ultimul rând, ca orice propunere legislativă care are consecințe asupra bugetului, inclusiv asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, măsura conduce la majorarea deficitului acestui buget, inclusiv al bugetului general consolidat.

Din aceste motive, Guvernul nu susține inițiativa domnilor deputați inițiatori ai acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să prezentați raportul comisiei, domnule președinte Cristian Rădulescu.

Microfonul 7.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, sesizată în fond, a avut în vedere mai multe considerente.

Unul dintre ele este avizul negativ al Guvernului, explicat prin argumentele expuse de domnul secretar de stat.

Al doilea este avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Fără îndoială, sunt influențe financiare mari, de circa 10 milioane de euro anual.

Al treilea este avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse, care consideră că se creează pentru această categorie o discriminare pozitivă.

Mai este vorba și de avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și, de asemenea, fiind o materie socială, a fost sesizat și Consiliul Economic și Social, care, la rândul său, nu susține inițiativa.

Dincolo de toate acestea, sunt considerentele proprii ale Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, respectiv faptul că noi considerăm că nu se respectă unul dintre principiile de bază ale sistemului de pensii, și anume acela al egalității de tratament.

Pe de altă parte, jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului arată că principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport de persoane care se găsesc în situații deosebite, însă sub aspectele care sunt comune și soluția legiuitorului trebuie să fie identică. Se creează un tratament discriminatoriu pozitiv, de exemplu, față de cei care au fost dați afară din minerit în decursul anilor ’90.

Sigur că este vorba și de sustenabilitatea sistemului de pensii, care va fi din ce în ce mai dificilă, în condițiile în care

în următoarea perioadă se estimează că, spre 2050, raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani și cele care sunt active se va dubla, ducând astfel la totala nesustenabilitate a sistemului de pensii.

Aceste considerente ne-au determinat să elaborăm un raport de respingere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale sunt solicitări? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Doriți să interveniți, domnule deputat Lakatos? Vă rog.

Microfonul 5.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Din start, contest calculul care a fost făcut – 10 milioane de euro – și argumentele prezentate, având în vedere următoarele:

Cum au calculat cele 10 milioane de euro?

Au știut câți salariați vor ieși la pensie?

Pentru că, în această situație, ar fi trebuit să scadă indemnizația de șomaj și să facă diferența, asta în primul rând.

În al doilea rând, nu se poate asimila situația minierilor și a celor care au primit plăți compensatorii, pentru că aici în niciun caz nu este vorba de plăți compensatorii.

În al treilea rând, nu se acordă această facilitate, pentru că, practic, despre ce vorbim? Nu se aplică o penalizare. Legea prevede posibilitatea ieșirii la pensie anticipat în momentul în care sunt îndeplinite acele condiții de care v-am amintit: 30 de ani în câmpul muncii pentru femei, 35 de ani în cazul bărbaților, respectiv vârsta de 50 de ani pentru femei și 55 de ani pentru bărbați. Propunerea este să nu se aplice penalizarea. Or, referirea la anumite directive ale Uniunii Europene în acest caz nu este concludentă.

Bineînțeles, rămâne la latitudinea dumneavoastră, dar m-am simțit obligat să răspund acestor lucruri care nu sunt reale – cele prezentate de domnul secretar de stat –, pentru că, încă o dată spun, nu se aplică o penalizare. Nu se creează discriminări, doar că, în perioada aceasta, legiuitorul poate să renunțe la penalizarea care se aplică celor care solicită pensie anticipată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule deputat. Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, a Legii nr. 247/2005 privind pensiile magistraților, a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, a Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Pentru raport a fost sesizată Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Din partea inițiatorului este cineva prezent? Nu.

Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Inițiativa domnului deputat Mircia Giurgiu copiază absolut identic o inițiativă depusă și în legislatura precedentă, respinsă și la vremea respectivă atât de Camera Deputaților, cât și de Senat.

În ceea ce privește punctul de vedere al Executivului, Guvernul României este interesat și analizează în acest moment acest aspect, încercând, în cursul acestui an, să vină în fața Camerelor Parlamentului cu un act unitar care să reglementeze această zonă.

Revenind însă la inițiativa domnului deputat Mircia Giurgiu, sunt și alte aspecte care nu oferă suficiente motive pentru a fi sprijinită.

În primul rând, propunerea legislativă încalcă normele imperative de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000.

Inițiatorul, în textul pe care ni-l propune, confundă acte normative precum Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției cu Legea privind pensiile magistraților.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, și foarte important, se creează discriminări între subiecții pensiilor ocupaționale, având în vedere că, în mod intenționat sau nu, sunt omise alte categorii profesionale, cuprinse în sisteme proprii de pensii, precum diplomații, aviatorii, polițiștii și alte categorii.

Din aceste motive și, repet, din dorința sinceră a Guvernului de a veni cu un proiect de lege unitar pe această

zonă, Guvernul vă propune – și este întru totul de acord cu soluția propusă și de comisia de specialitate – respingerea inițiativei domnului deputat Mircia Giurgiu.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru a prezenta raportul, aveți cuvântul, domnule președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Inițiativa legislativă a colegului deputat PD-L, domnul Mircia Giurgiu, are un pronunțat caracter declarativ, propunându-și să creeze un sistem unic pentru cei care beneficiază de pensii, reglementat prin Legea-cadru nr. 19/2000.

Nu se fac însă trimiterile absolut necesare către articolele specifice din legile și statutele speciale care reglementează această materie; sunt omise diverse categorii profesionale, cuprinse în sisteme proprii de pensii, cum ar fi diplomații, aviatorii, polițiștii; se fac unele trimiteri greșite și așa mai departe, considerente pentru care comisia a elaborat un raport de respingere.

Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere și performanța că toate cele șase comisii care au fost sesizate pentru aviz – nu le mai enumăr, dar este o cifră mai rară – au elaborat avize negative.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale? Nu este cazul.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu. Inițiatorul este?

Nu. Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Inițiativa colegilor noștri pune în discuție modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005, în sensul acordării indemnizației de creștere a copilului pentru fiecare copil în cazul copiilor gemeni sau tripleți.

În plus, se propune reglementarea acordării concediului și a indemnizației pentru creșterea copilului și celuilalt părinte, chiar dacă acesta nu îndeplinește condiția realizării veniturilor pe 12 luni anterioare datei nașterii copilului, în cazul în care părintele care primea aceste drepturi a decedat.

Motivația Guvernului, în sensul că nu susține această inițiativă, este că există propuneri legislative cu reglementări similare, votate atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, care reglementează în următorul mod: pentru creșterea primului copil – o indemnizație de 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni anterioare nașterii copilului, dar nu mai mică de 600 de lei și nu mai mare de 4.000 de lei, pentru creșterea fiecăruia dintre ceilalți copii, al doilea, al treilea, câte 600 de lei. De asemenea, la rândul lor, copiii primesc câte o alocație de 200 de lei fiecare.

În privința celei de-a doua teze fundamentale a acestei inițiative legislative, referitoare la transferul indemnizației de la un părinte la celălalt în caz de deces, menționăm că dreptul la această indemnizație este unul individual, condiționat de obținerea de venituri impozabile timp de 12 luni, și acest drept nu se transmite, nu se moștenește. Pentru aceste situații se intervine cu alte mijloace, cum ar fi, printre altele, alocația familială complementară sau alocația de susținere a familiei monoparentale.

Revin și subliniez, Guvernul nu susține inițiativa colegilor de la UDMR.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru prezentarea raportului, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Microfonul 7.

Este o tematică care a mai fost abordată de multe alte inițiative legislative și, între timp, s-a reglementat pe această temă, după cum știm – este o inițiativă mai întârziată –, în ceea ce privește acordarea indemnizației de creștere a copilului pentru fiecare dintre copiii gemeni sau tripleți.

În plus, în această inițiativă, după cum ați auzit, se dorește transmiterea concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, în cazul decesului unui părinte, celuilalt părinte.

Motivul pentru care nici Guvernul nu este de acord, și nici comisia noastră este acela că există un principiu clar al respectării condițiilor în care fiecare persoană primește un anumit drept. Aici, indemnizația de care vorbeam este un drept individual al părintelui care a muncit și a realizat venituri în ultimele 12 luni. Acest drept nu se poate transmite.

Am primit avize negative din partea tuturor comisiilor sesizate în acest sens.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Raportoare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Inițiator este domnul senator Emilian Frâncu.

- Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin

- Iliescu.

Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Propunerea legislativă pe care noi am prezentat-o a plecat de la o situație reală pe care o vedem cu toții, mai ales în zona rurală.

Pentru că părinții sunt plecați la lucru în străinătate sau nu există, de cele mai multe ori bunicii sunt cei care, înțelegându-se cu poștașul, primesc indemnizația respectivă. Noi am încercat, în felul acesta...

Sunt două teze.

Prima – am încercat să reglementăm această materie, propunând ca în cazuri excepționale, atunci când părintele transmite acest drept în mod legal bunicului, acesta să poată primi respectiva indemnizație. Este vorba atât de bunicii pe latură maternă, cât și de cei pe latura paternă. A doua teză pe care noi o propunem este aceea ca pentru fiecare copil, pentru fiecare naștere, de fapt, să existe acel concediu care se acordă mamelor, nu doar pentru primele trei nașteri.

Rugămintea noastră este să vă aplecați cu înțelegere asupra acestei propuneri legislative, tocmai pentru că noi considerăm că toți copiii trebuie să aibă șanse egale pentru a se dezvolta armonios, iar indemnizația de 600 de lei pe care ar primi-o bunicul respectiv ar permite ca acel copil să fie bine îngrijit.

Mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa domnilor senatori pleacă de la o situație reală, cunoscută de Guvern. Din păcate, propunerea legislativă vine în contradicție cu principiul de bază al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005, în sensul că acordarea indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, este condiționată de realizarea unor venituri profesionale supuse impozitului pe venit pe o perioadă de 12 luni în ultimul an anterior datei nașterii copilului.

În ideea acestei ordonanțe, indemnizația pentru creșterea copilului este o formă de susținere a familiei în vederea creșterii copilului și are ca scop compensarea veniturilor persoanei care beneficiază de concediu și se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului.

Această indemnizație, din acest punct de vedere, poate fi comparată cu un salariu sau un venit lunar ce se acordă persoanei care decide să intre în concediu pentru creșterea copilului. Un astfel de drept nu poate fi transferat unei alte persoane care nu îndeplinește condițiile de acordare prevăzute în ordonanța de care vorbeam.

Dacă persoana decide să-și transfere dreptul altei persoane, aceasta înseamnă că nu beneficiază de concediul respectiv, deci nu are nevoie de venitul de înlocuire, respectiv de indemnizația aferentă concediului.

Un alt lucru, extrem de important, pentru care Guvernul nu susține această propunere legislativă este că ea contravine prevederilor Directivei nr. 96/34 a Comisiei Europene.

Pe de altă parte, există și o serie de facilități pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 le acordă persoanelor care beneficiază de concediu și de indemnizație pentru creșterea copilului, facilități care s-ar pierde prin acceptarea propunerii legislative.

Pe de altă parte, și nu trebuie să omitem acest lucru, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale are în vedere reanalizarea sistemului de prestații sociale, inclusiv a acordării indemnizației pentru creșterea copilului și

individualizarea acordării acesteia în funcție de nevoile reale ale copilului și familiei sale, inclusiv încercând să particularizăm pe situația pe care inițiatorii acestei propuneri legislative ne-o propun.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule președinte al comisiei. Microfonul 7, vă rog.

Este o inițiativă legislativă asemănătoare cu cea discutată la punctul precedent.

Prima propunere, aceea de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului pentru toți copiii, și nu numai până la trei copii, este reglementată printr-o altă inițiativă legislativă, iar transmiterea indemnizației de la părinți la bunici, de data aceasta, este sancționabilă prin aceleași prevederi clare ale Directivei nr. 96/34 a Comisiei Europene, care arată că concediul și indemnizația pentru creșterea copilului sunt drepturi individuale, netransmisibile, provenind din contractul individual de muncă și drepturile ce decurg din acesta.

Este un raport comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Raportul este de respingere.

S-au avut în vedere și avizele negative primite la întocmirea raportului de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru egalitatea de șanse.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog, inițiatorul. Microfonul 6.

Domnul senator Emilian Frâncu.

Dacă îmi permiteți, câteva observații foarte scurte.

În primul rând, la Guvern s-a greșit poate, cred eu, atunci când s-a redactat materialul, pentru că nu s-a cerut deloc concediu pentru bunici. Era și absurd acest lucru.

În al doilea rând, nu s-a făcut deloc referire la faptul că noi solicitam concediu pentru mame, repet, pentru fiecare naștere. La acest punct nu s-a dat niciun răspuns negativ. Considerăm, deci, că măcar această teză era corect a fi discutată.

Iar în ceea ce privește Directiva nr. 96/34 a Comisiei Europene, vreau să vă spun că aceasta face doar o recomandare în acest sens, nu este imperativă și, cu această ocazie, prezint în Parlamentul României acest lucru, în premieră, iată ce fac bulgarii: „Bunicii bulgari primesc indemnizație pentru creșterea nepoților.” – este o știre PRO TV de acum o săptămână. „Meseria de bunic este o slujbă cu normă întreagă, cel puțin în Bulgaria, unde bunicii sunt răsplătiți de stat pentru că au grijă de cei mici. De la 1 ianuarie, bunicii bulgari vor putea primi echivalentul a 120 de euro pe lună pentru îngrijirea nepoților. Vor primi această indemnizație pentru încurajarea natalității.”

Eu cred că statul român trebuie să se aplece cu mult mai multă atenție asupra acestei probleme, pentru că, în fond, copiii n-au nicio vină dacă părinții sunt fie plecați la muncă, fie nu mai există, fie sunt familii destrămate, iar bunicul, cu adevărat, de cele mai multe ori îngrijește copilul și, atunci, el trebuie să primească această indemnizație.

Repet, directiva nu este imperativă. Este doar o recomandare, și iată că bulgarii ne-au luat-o înainte.

De aceea, vă rog, domnule președinte de ședință, și pentru faptul că în acest moment, dacă observați, nu există cvorum în sală, să încercăm, din punctul meu de vedere, o retrimitere la comisie, pentru a căuta o formulare poate mai adecvată, care să permită măcar tezei a doua – sau chiar și primei teze – să fie mai bine formulată și, posibil, să fie adoptată. Eu vă propun acest lucru pentru binele copiilor din România.

Deci vă rog să supuneți la vot, dacă e cazul, această retrimitere la comisie, bineînțeles, dacă și domnul președinte al comisiei este de acord.

Vă rog, domnule președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Fără îndoială, toți ne gândim la binele copiilor din România, însă, pentru a ajunge la acest bine, trebuie să urmăm căile calificate.

Eu nu știu ce s-a acordat în Bulgaria. Dintr-o știre de presă aflăm că este o indemnizație pentru bunici referitoare la creșterea copiilor.

Dar cum se obține aceasta? Prin transferul drepturilor de la mamă, referitor la această indemnizație maternală, sau este, pur și simplu, un alt tip de indemnizație, un alt tip de prestație socială?

Nu am știință despre aceasta.

Ce vă putem spune este că, în cadrul legislației europene, transmiterea drepturilor de la persoana care a muncit către bunici, de exemplu, nu este un lucru posibil.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci,

Constat că sunt doar 63 de colegi senatori în sală.

Vă propun să încheiem aici ședința noastră de astăzi. Astăzi, de la ora 15.00, și mâine avem ședințe în comisiile permanente.

Pentru vineri și sâmbătă sunt programate activități în circumscripțiile electorale.

Ne vedem în plen luni, la ora 15.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437487]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 90/3.VII.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei