Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Sunt informat că 77 de colege și colegi sunt înregistrați prezenți. Ca atare, suntem în cvorum de ședință și vă propun să începem ședința plenului Senatului de astăzi, 29 septembrie 2010, ședință la a cărei conducere voi fi asistat și sprijinit de colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului României.

Ieri, la Biroul permanent, am înregistrat o serie de propuneri pentru plenul de astăzi. Pe lângă câteva decizii cu privire la unele texte, proiecte de lege și propuneri legislative care au fost adoptate, am primit în cursul acestei dimineți din partea Guvernului un punct de vedere cu privire la Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate (B.p.470/2010), pentru care domnul senator Câmpanu a solicitat ieri, în Biroul permanent, ca plenul să se pronunțe pentru procedură de urgență.

De aceea vă propun ca la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a unor texte,

să introducem și acest text la dezbatere. Atunci, evident, dacă se dorește a se interveni, am să permit colegilor care doresc să intervină și asupra acestui punct.

Avem o ordine de zi destul de masivă astăzi în fața noastră și vă rog să vă pronunțați cu privire la ordinea de zi.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 4–9 octombrie 2010. Este un program de lucru obișnuit pentru o săptămână de activitate în Senatul României.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Proiectului de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes național, local și județean (L650/2010). Din partea Guvernului se dorește susținerea acestui text? Succint, domnule secretar de stat. Microfonul 8, vă rog.

**Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru acest act normativ este necesară adoptarea procedurii de urgență, din următoarele considerente. Se impune simplificarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, astfel încât transferul dreptului de proprietate a imobilelor afectate de lucrările de infrastructură să parcurgă un traseu mai scurt, răspunzând astfel cerințelor de urgență a realizării acestor lucrări.

Actualele reglementări privind finalizarea procedurilor de expropriere conduc la predarea cu întârziere a terenurilor necesare execuției lucrărilor către constructorii angajați, ceea ce produce întârzieri majore în derularea execuției lucrărilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor, cu consecința imposibilității respectării datelor-limită de tragere specificate în acordurile de împrumut și generează penalități pentru întârzierea majoră a execuției lucrărilor față de termenele prevăzute.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Și eu vă mulțumesc.

În aceste condiții,

A doua solicitare de procedură de urgență este cu privire la Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate (B.p.470/2010).

Inițiatorii doresc să susțină acest text?

Domnule ministru Oprea, vă rog.

## **Domnul Gabriel Oprea** – _ministrul apărării naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Nu cred că este cineva în această sală care să privească cu nepăsare drama pe care o trăiesc în fiecare zi milioane de pensionari și milioane de familii nevoiașe de români.

Senatori sau deputați, lideri de partid sau simpli membri, aleși locali sau aleși la nivel central, avem cu toții același obiectiv: să scoatem țara din criză și să dăm fiecărui român șansa de a trăi în condiții decente, fără grija zilei de mâine și fără amenințarea sărăciei, a șomajului și a falimentului.

## Stimați colegi,

Sunt lucruri care ne separă, dar sunt și lucruri care trebuie să ne apropie. Avem principii care ne diferențiază, dar avem și principii comune, pe care niciunul dintre noi nu le va putea

contesta. Un astfel de principiu spune că nu poți trata în mod egal pe cei aflați în situații inegale, nu poți cere unui pensionar să suporte măsurile de austeritate la fel de ușor cum le poate suporta un om de afaceri care a beneficiat în anii trecuți de un mediu favorabil din punct de vedere economic sau fiscal.

Este o realitate pe care nimeni nu o poate nega. Criza economică îi apasă mai greu pe cei săraci decât pe cei bogați, iar acesta este punctul de plecare al inițiativei pe care Uniunea Națională pentru Progresul României a depus-o în Parlament privind introducerea taxei de solidaritate, adică impozitarea averilor mari și foarte mari.

Inițiativa noastră are la bază două principii fundamentale: în primul rând, considerăm că cei care au mai mult trebuie să contribuie cu mai mult pentru ieșirea din criză, iar cei care au mai puțin trebuie să contribuie cu mai puțin.

În al doilea rând, considerăm că într-o situație excepțională...

## Domnule deputat,

Veți avea ocazia să prezentați _in extenso_ la momentul dezbaterii. În acest moment, suntem în fața solicitării unei proceduri de urgență.

Domnule președinte,

Am rugămintea să-mi dați dreptul de parlamentar de a susține, în calitate de inițiator, această solicitare. Termin imediat, vă rog frumos.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să prezentați motivarea și plenul va decide. Când textul va fi prezentat în plen, evident, sunteți mai mult decât bine-venit să prezentați la acel moment textul.

Vă rog să am condiții decente pentru a putea să-mi susțin această inițiativă, conform Regulamentului ședințelor Parlamentului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Se susține în 30 de secunde, nu într-o oră.

## **Domnul Gabriel Oprea:**

## Am înțeles.

Obiectivul de solidaritate propus de UNPR este de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, bani care să fie utilizați pentru plata pensiilor. Un astfel de impozit poate aduce în trei ani de zile peste 9 miliarde de euro, bani de care avem nevoie pentru pensii.

## Termin imediat.

Așa cum mulți dintre dumneavoastră știți, această lege sau legi asemănătoare există în mai multe state europene. De exemplu, în Franța există din anul 1989, se numește la fel: taxa de solidaritate.

Pe scurt, domnule președinte, concret, aproximativ 300.000 de persoane vor plăti o sumă medie anuală de aproximativ 10.000 de euro ca impozit pe avere. Impozitul va fi plătit de către persoanele fizice care dețin locuințe, terenuri, avioane, elicoptere și ambarcațiuni a căror valoare însumată depășește 450.000 de euro.

Cuantumul dirijat către bugetul de stat, pentru pensii, este de 1% din valoarea totală a bunurilor respective.

Mulțumim foarte mult, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt convins, stimați colegi, că vom vota toți această lege atât de necesară pentru români.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu.

Îi ofer cuvântul domnului lider Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule președinte, Stimați colegi, Câteva observații de ordin procedural.

În primul rând, sigur că noi acordăm toată atenția, cinstea și onoarea miniștrilor, dar nu am înțeles de ce domnul ministru Oprea a vorbit de la tribuna centrală.

Este inițiator al acestei propuneri legislative.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

De obicei, se vorbește din banca inițiatorilor, dar, mă rog, trecem peste acest aspect.

Ceea ce vreau să spun este faptul că domnul ministru Oprea, în declarația politică pe care a făcut-o aici, ne vorbea despre pensionari, plângea pe umărul lor, în timp ce la Camera Deputaților știm cum a trecut legea și știm că, de fiecare dată, grupul Domniei Sale a susținut, în general, politica Guvernului și, în special, când a fost vorba de salarii, de pensii, a votat întotdeauna așa cum a fost dictată direcția votului de la Guvern.

În al doilea rând, prin inițiativa pe care a prezentat-o astăzi sau o va susține – de fapt, a făcut un rezumat al ei în fața noastră –, cred că am înțeles cu toții că se renunță la cota unică, atât de mult adulată, propagată și prezentată în toate intervențiile, atât ale PDL-ului, cât și ale colegilor de guvernare.

Ca atare, grupul nostru parlamentar nu va susține acest demers al domnului ministru Oprea și vom vota împotrivă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului lider Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, domnule ministru,

Suntem într-o fază de procedură în care inițiatorul a prezentat...

Îi ofer cuvântul domnului senator Hașotti, după aceea veți avea un drept la replică, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să vă atrag atenția, cât se poate de respectuos pentru funcția pe care o aveți, că dumneavoastră nu ați respectat procedura astăzi.

Când se solicită procedură de urgență de către un inițiator – și, într-adevăr, domnul deputat Oprea era cu totul îndreptățit să vină și să susțină procedura de urgență –, se arată motivele pentru care este urgentă, nu se face o demagogie incredibilă, o demagogie de cel mai prost-gust.

Eu înțeleg – și este corectă propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Oprea –, dar, pentru maniera în care a prezentat procedura de urgență, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva ei.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Gabriel Oprea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am tot respectul pentru toți colegii din Parlament. Îl respect și pe domnul senator Sârbu, fostul meu coleg, și pe domnul senator Hașotti, pe dumneavoastră toți.

Încă o dată, ne văd românii și ne vede Dumnezeu...

Dacă cineva...

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Haideți să lăsăm demagogia și să votăm împreună pentru această lege. Am o singură rugăminte. Nu este nici legea lui Oprea, nici legea UNPR-ului, nici legea coaliției, este legea Parlamentului României și este nevoie ca acești bani să-i aducem la pensii.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Încheiem acest punct printr-un vot asupra acestei propuneri de procedură de urgență pe textul menționat.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru unele inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului a aprobat solicitarea comisiilor de specialitate privind prelungirea la 60 de zile, conform art. 89 alin. (3) al Regulamentului Senatului, pentru următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de expert criminalist privat, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Experților Criminaliști din România (L550/2010).

Vă rog să vă pronunțați pentru extinderea termenului de la 45 de zile la 60 de zile. ## Este propunerea comisiilor permanente.

Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, s-a aprobat prelungirea termenului la 60 de zile pentru această inițiativă legislativă.

Este vorba despre un text cu caracter de lege organică, domnule președinte Greblă? Microfonul 7.

Proiectul de lege are caracter de lege organică, iar după reexaminare Senatul este prima Cameră sesizată.

Este vorba de o cerere de reexaminare.

Din partea Guvernului participă la dezbateri și reprezintă Ministerul Justiției domnul secretar general Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 9, domnule secretar general.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar general în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este acela de susținere a cererii de reexaminare, pe considerentul că proiectul legislativ în forma adoptată elimină interdicția membrilor Parlamentului de a pleda în cauze contra statului, autorităților sau instituțiilor publice, a companiilor naționale sau a societăților naționale în care acestea sunt părți, precum și în procesele intentate...

Domnule secretar general, vă rog să vorbiți mai aproape de microfon pentru a putea fi auzit.

...statului român în fața instanțelor internaționale.

Guvernul consideră că această incompatibilitate trebuie menținută, deoarece eliminarea sa ar afecta credibilitatea funcției de membru al Parlamentului ca funcție de reprezentare a autorității statale de cel mai înalt nivel.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții sau dezbateri pe fond. Dau cuvântul domnului senator Țuțuianu. Vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem în față o cerere de reexaminare și, poate cu titlu de excepție, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC este de acord cu raportul de admitere a cererii de reexaminare, motivat pe două argumente.

În primul rând, veți observa că se restrânge sfera situațiilor de incompatibilitate pentru parlamentarii avocați. Aș vrea să semnalez, pentru opinia publică, că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări majoritatea suntem avocați, dar am întocmit un raport de admitere a cererii de reexaminare, ceea ce arată că am gândit asupra acestei chestiuni foarte serios.

În al doilea rând, alt motiv pentru care am venit la microfon este acela că cred că este normal să menținem incompatibilitățile așa cum au fost stabilite prin Legea nr. 161/2003, când Parlamentul – ca să vin acum să subliniez și politic –, cu o majoritate PSD, a venit cu această reglementare.

Pentru aceste motive, suntem pentru cererea de reexaminare.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Este vorba despre o inițiativă legislativă care a mai trecut prin Senat și a fost respinsă.

A fost adoptată însă de Camera Deputaților, iar Președintele României a trimis inițiativa legislativă pentru reexaminare, cu motivarea că prin acest proiect de lege se micșorează sfera interdicțiilor și incompatibilităților unor avocați parlamentari de a pleda în procese împotriva statului

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, votul cu privire la cererea de reexaminare va fi dat luni, la punctul dedicat legilor cu caracter organic.

Mulțumesc celor care au prezentat raportul și au intervenit cu privire la acest proiect de lege.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru abrogarea unor reglementări din domeniul ajutorului de stat în agricultură.

Îl invit la microfon, din partea Guvernului, pe domnul secretar de stat Tánczos Barna la microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În perioada 2007–2009, sectorul agricol din România a beneficiat de o serie de scheme de sprijin financiar notificate ca ajutor de stat existent la data aderării. Potrivit acestei perioade de tranziție, stabilită prin Tratatul de aderare, schemele de ajutor de stat au putut fi acordate până la data de 31 decembrie 2009. După această dată ajutoarele de stat se reconsideră, în virtutea prevederilor reglementărilor comunitare în acest domeniu.

În aplicarea acestor reglementări, a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010. Totodată, a fost nevoie de un proiect de act normativ prin care celelalte reglementări sunt abrogate de forul legislativ.

În acest sens, a fost prezentat forului legislativ prezentul Proiect de lege pentru abrogarea unor reglementări din domeniul ajutorului de stat în agricultură, pe care vă rugăm să îl susțineți și să îl adoptați.

Mulțumesc. Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a putut să adopte un raport de admitere a acestui proiect de lege, pentru că în cuprinsul proiectului sunt abrogate o serie de acte care sunt de maximă importanță pentru agricultură.

Nu este vorba numai de bugetul de stat, este abrogată în întregime Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului. Deci nu numai prevederile referitoare la ajutorul de stat, ci întreaga ordonanță este abrogată. Este abrogată, de asemenea, Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale, în întregime. Este abrogată, de asemenea, în întregime, Legea creditului agricol și așa mai departe.

Sunt 14 sau 15 acte normative abrogate, fără ca ministerul, Guvernul, să vină cu alte măsuri de sprijin în agricultură compatibile cu reglementările Uniunii Europene.

Acesta este motivul pentru care, cu majoritatea voturilor membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări – doar cu două voturi împotrivă –, comisia a hotărât să vă propună spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a proiectului de lege, cu mențiunea că acesta are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Vă invit la intervenții și la dezbateri pe fond.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru. Urmează domnul senator Pereș și domnul senator Sârbu, în ordinea în care și-au manifestat intenția de a lua cuvântul.

Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că această chestiune care este în discuție astăzi are un impact devastator asupra a tot ce înseamnă mediu de afaceri din domeniul agriculturii. Se spune acolo că în perioada 2007–2009 agricultorii au beneficiat de ajutoare de stat. Este adevărat că a fost o gură de oxigen absolut necesară și și-a produs efectele scontate. Din păcate, deși suntem într-un an de criză, deși agricultorii români se confruntă cu grave probleme privind situația economică, financiară pe care o au, Guvernul vine și ne spune că abrogă tot ce înseamnă ajutoare de stat.

Sigur, putem să discutăm și să acceptăm faptul că reglementările Uniunii Europene ne tratează ca atare și ne privesc ca atare, dar nu putem să înțelegem... eu nu pot să merg să le spun agricultorilor din Brăila de ce anul trecut irigarea unui hectar îi costa un milion, iar în anul 2010 i-a costat 10 milioane, de ce pentru situațiile în care culturile îngheață în timpul iernii – a fost abrogată Legea nr. 381/2002 – nu mai primesc despăgubiri, iar din această perspectivă aș vrea să vă spun că sunt mari restanțe, în continuare, neachitate de mulți ani de către Guvern pentru agricultori.

Îmi este greu să le spun acestora de ce subvenția în Uniunea Europeană este de 400, de 500 sau de 600 de euro, iar la noi este de 80 de euro. Guvernul vine și ne spune doar că abrogă niște acte normative, fără să pună nimic în loc.

Se spune, de asemenea, în expunerea de motive că se reconsideră această activitate. Cum? Ce s-a întâmplat? Cum s-a reconsiderat?

Mai mult decât atât, aș vrea să subliniez și un alt aspect. În expunerea de motive, la impactul socioeconomic al proiectului de act normativ, se spune, la „impactul macroeconomic”, „impactul asupra mediului de afaceri” și „impactul social”, la toate cele trei aspecte: „Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.” Dacă nu se referă la acest subiect și nu are impact și nu are treabă cu această chestiune, cu ce are, de fapt?

Eu aș spune că impactul este devastator, așa cum am afirmat la început, și Guvernul trebuie să vină să ne spună care sunt măsurile care au fost luate pentru a sprijini agricultorii și pentru a substitui reglementările din actele normative pe care intenționează să le abroge. Cum și cu ce sprijină, în final, agricultorii?

Mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul domnului senator Pereș, vicepreședinte al Senatului.

Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urmă cu doar două zile, într-o intervenție pertinentă și pe drept, domnul senator Vosganian prezenta o situație de pe piața legislativă în care ne confruntăm cu paralelisme și cu o puzderie de legi care vin să reglementeze cam aceeași situație și făcea un apel la ceea ce înseamnă o intervenție nu dură neapărat, dar o intervenție pertinentă a Parlamentului pentru a face ordine în ceea ce înseamnă reglementare, lege, ordonanță de urgență și inclusiv în diferite domenii de activitate din societatea românească.

Astăzi, la punctul 5 din ordinea de zi, avem acest proiect de lege care, vreau să spun, a primit o atenție, sigur, deosebită din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, deși fondul era, de fapt, ajutorul de stat pentru agricultură, iar dacă tot trebuia să dea Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, din punct de vedere al activității comisiei, un punct de vedere, probabil că trebuia să fie din punct de vedere juridic, dacă această reglementare, într-adevăr, contravine sau este pe aceeași linie cu reglementările europene și, sigur, cu ideea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a Guvernului de a dezvolta acest sector.

Ce am observat eu din raportul comisiei? Există o sintagmă care îmi spune că această comisie, din când în când, mai judecă și politic. Având în vedere actualul context economic, comisia decide, cu marea majoritate a voturilor, să dea un raport de respingere a acestui proiect de lege.

## Domnule președinte,

Din punctul meu de vedere, sediul materiei sau, dacă vreți, fondul trebuia judecat la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Noi am fost sesizați cu un aviz, sigur, am discutat îndelung în comisie această problemă și am hotărât că, într-adevăr, avem o reglementare, avem o ordonanță a Guvernului devenită lege între timp, Legea nr. 74/2010 sau Ordonanța Guvernului nr. 14/2010, dacă vreți, prin care, în principiu și în acord cu principiile europene, am stabilit măsurile de ajutor de stat pe care, sigur, Guvernul le va acorda agricultorilor în perioada 2011–2013.

Vă mulțumesc. Domnul lider Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că, poate mai bine ca mulți dintre dumneavoastră, înțeleg foarte bine ce s-a propus astăzi și în special că nu putem excepta sub nicio formă directivele Uniunii Europene. Ca atare, am fost de acord cu Ordonanța Guvernului nr. 14/2010. Am susținut întotdeauna la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, împreună cu colegii mei, propunerile ministerului când e vorba despre aceste reglementări.

Îl întreb pe reprezentantul ministerului, dincolo de ceea ce ne propune astăzi, și au spus-o și colegii mei foarte bine, am văzut și ieri ce s-a întâmplat în fața ministerului: când va veni Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să dea agricultorilor ceea ce Uniunea Europeană aprobă și chiar face?

Mă voi referi concret la câteva cazuri.

Top-up-urile sau contribuția de la bugetul național, pe care ar trebui sau trebuia să o aibă prevăzută deja în buget ministerul – și să o și achite agricultorilor –, a dispărut în acest an. Nu am auzit nimic în ultima perioadă nici din partea fostului ministru, nici a actualului ministru, nici a Președintelui României, care în toamnă le promitea agricultorilor, în fața Palatului Cotroceni, sigur, de pe un tomberon de gunoi, că le va da subvenții. Acum venim cu această ordonanță să anulăm o mulțime de prevederi legale care se refereau la subvenții și la ajutoare care mergeau în agricultură.

Încă din vremea în care eram la minister – și domnul secretar de stat poate confirma lucrul acesta, fiindcă sunt documente acolo, care nu pot fi arse sau scoase din arhivă –, am început negocierile privind ajutoarele de stat, înțelegând care sunt restricțiile, dar sunt peste 20 și ceva, nu mai îmi amintesc exact, de tipuri de ajutoare de stat pe care Uniunea Europeană le aprobă, le acceptă, le și acordă în spațiul european. Noi, pe lângă faptul că nu dăm nici ceea ce ar trebui să dăm, venim și tot anulăm, anulăm, anulăm, ca să fim în concordanță cu legislația europeană.

Concret, cum credeți, domnule secretar de stat...

Vă adresez dumneavoastră întrebarea gândindu-mă la ministrul actual, care o lungă perioadă de timp – când era în opoziție, când era la putere, când eram la putere împreună – critica, vorbea despre redeschiderea capitolului de agricultură și acordarea de subvenții peste tot și despre faptul că nu a fost negociat bine capitolul.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Domnule secretar de stat, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnilor senatori, pentru întrebările adresate și punctele de vedere.

CNDP-ul, acele top-up-uri știți și dumneavoastră că nu au dispărut, există și în momentul de față, dar, într-adevăr, au fost reduse semnificativ față de anul 2009 sau anul 2008.

Problemele cele mai mari în 2010 le-am avut la capitolul CNDP pentru bovine, celelalte sectoare – chiar dacă au fost nemulțumiri – au CNDP-ul, contribuția de la bugetul național, aprobat, dar este, într-adevăr, redus față de 2009, 2008, 2007.

Pentru bovine, ceea ce vă pot spune este că în luna octombrie vom primi cererile pentru CNDP-ul la bovine. Pe anul 2010 se va plăti această subvenție, probabil într-o valoare similară anului 2009, în noiembrie, decembrie intenționăm să verificăm aceste cereri și să începem plățile în luna ianuarie.

De asemenea, acuzația că Guvernul nu a pus nimic în locul subvențiilor aprobate sau al fostelor subvenții pentru 2007–2009 este cel puțin exagerată și nefondată. Știți și dumneavoastră că în cursul lunilor iunie, iulie, august au fost aprobate mai multe hotărâri de guvern și ordonanțe de urgență prin care s-au aprobat noi scheme de ajutor de stat în baza Ordonanței Guvernului nr. 14/2010. Suntem conștienți de faptul că pregătirea legislației pentru 2010 – pentru perioada când știam, încă din 2008-2009, că aceste subvenții vor trebui anulate – trebuia începută mai devreme.

Noi lucrăm în momentul de față la acest cadru legislativ. Am aprobat deja acte normative pentru sprijinul acordat pentru creditul agricol. Subvenția pentru dobânda la creditul agricol este o schemă de ajutor de stat deja notificată. De asemenea, subvenția pentru producătorii de lapte în zonele de munte, acea subvenție de 100 de euro pe vacă de lapte, de la două la 15 animale. Subvenția pentru prima de asigurare, de asemenea, este aprobată, notificată. Pentru bunăstarea animalelor, la păsări, la porci, de asemenea sunt subvenții aprobate și schemele notificate.

În ceea ce privește redeschiderea capitolului agricultură, nu aș putea să vă spun că dorim să inițiem redeschiderea capitolului, dar există deja o fundamentare pentru începerea renegocierii și modificării PNDR-ului, prin care dorim să mărim subvențiile acordate pe hectar, dorim să mărim subvențiile acordate în zonele defavorizate, de exemplu. Deci se lucrează în minister la modificarea PNDR-ului și, în timpul cel mai scurt posibil, vom iniția negocierile cu Comisia Europeană pentru aceste modificări.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, votul cu privire la acest proiect de lege cu caracter de lege organică va fi dat luni, în ședința de plen a Senatului.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2010 privind exceptarea de la plata tarifelor prevăzute la art. 42 alin. (3) lit. h) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor necesare pentru realizarea unor obiective de interes național, județean și local.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Eusebiu Pistru.

Microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Lucrările executate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru care se realizează exproprieri în baza prevederilor Legii nr. 198/2004 sunt lucrări de utilitate publică și totodată de interes național, iar sumele utilizate pentru plata tarifelor în vederea eliberării avizelor de scoatere din circuitul agricol sunt sume asigurate de la bugetul de stat.

Pentru realizarea acestor obiective se impune adoptarea unor măsuri urgente, care conduc la deblocarea investițiilor și totodată la realizarea unor economii la bugetul de stat prin evitarea unor transferuri bugetare de la o instituție publică a statului la alta, prin exceptarea de la plata tarifelor prevăzute la art. 42 din Legea îmbunătățirilor funciare, pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor necesare lucrărilor.

Finalizarea programelor de reabilitare/construcție de drumuri de interes național în termenele stabilite prin contractele de execuție de lucrări este condiționată de predarea terenurilor necesare execuției lucrărilor, libere de sarcini, către constructori, iar orice întârziere, cum ar fi adoptarea unui proiect de lege care să modifice legea de bază, generează costuri suplimentare pentru toate obiectivele de investiții și corecții financiare pentru măsurile ISPA care trebuie închise până la data de 31 decembrie 2010.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Greblă.

## Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări reunite, ca urmare și a avizelor date de Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern, având în vedere faptul că de-a lungul anilor diverse entități care administrau terenurile statului își făcuseră un obicei din a obține bani tot de la stat pentru a schimba, de exemplu, destinația terenului sau scoaterea din circuitul agricol sau forestier a unor terenuri.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vă supun spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern. Legea face parte din categoria celor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții? Nu.

Rog toți colegii să acorde atenția cuvenită votului pe care vi-l supun atenției. Fiind vorba despre un raport de admitere comun, fără amendamente,

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnule secretar general Tănăsescu, vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

După cum se știe, din raportul intermediar al Comisiei Europene, din februarie 2009, a rezultat cu stringență necesitatea eficientizării activității Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. În consecință, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 59/2009, iar soluțiile cuprinse în acest act normativ vizează reforma Consiliului Superior al Magistraturii, a statutului membrilor inspecției judiciare, precum și instituirea unor noi instrumente menite să dinamizeze activitatea acestei instituții, în special introducerea posibilității sesizării din oficiu a comisiilor de disciplină în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor și instituirea unor reguli clare de efectuare a cercetării disciplinare, stabilirea statutului inspectorilor judiciari, prin fixarea unui mandat de șase ani, separarea funcțiilor comisiilor de disciplină de cele ale inspecției judiciare, introducerea posibilității de contestare de către petiționar a soluțiilor dispuse de către comisiile de disciplină.

În acest fel, rugămintea noastră este să promovați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Toni Greblă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Fără să mai reiau din argumentația prezentată de reprezentantul Ministerului Justiției, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a considerat că inițiativa legislativă vizează eficientizarea activității Consiliului Superior

al Magistraturii, în special în ceea ce privește întărirea răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor.

Sunt reglementate și alte câteva lucruri, inclusiv posibilitatea prelungirii delegării judecătorilor și procurorilor în interesul activității de justiție.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Consiliul Legislativ au avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, în timpul dezbaterilor din comisie au fost adoptate amendamente cu care atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Ministerul Justiției au fost de acord, astfel încât supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege, făcând precizările că legea face parte din categoria celor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond?

Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 4 octombrie 2010.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marin Anton.

De la microfonul 10, domnule secretar de stat.

## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a memorandumului cu tema „Reducerea numărului de taxe și tarife începând cu cele ale căror costuri efective de administrare sunt superioare încasărilor efective”, asumat prin Programul de guvernare 2009–2012, am inițiat prezentul proiect de lege care abrogă anexa nr. 2 a Legii nr. 139/2000, republicată. Aceasta înseamnă că două taxe care se percepeau în vederea eliberării de atestate de competență și avize persoanelor fizice sau juridice interesate să desfășoare activități de meteorologie sunt anulate. Abrogarea acestor taxe nu influențează procedura de acordare a atestatelor de competență și a avizelor meteorologice.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fără să repet argumentele reprezentantului Guvernului, vreau doar să adaug că suntem în fața unei legi din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de admitere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Îi rog pe toți colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a vota.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul comisiei și la proiectul de lege.

Legea are caracter de lege ordinară.

Cu 45 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități de reparații, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz.

Îl invit pe domnul secretar de stat Eusebiu Pistru pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin modificarea termenului de punere în aplicare a legii de la 3 luni la 18 luni, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii consideră că atelierele service au destul timp pentru implementarea sistemului audio-video. Din această cauză, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține promovarea acestui act normativ conform raportului favorabil, cu amendamente, întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul este de admitere, cu un amendament.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

Am rugămintea către liderii de grup să mobilizeze colegii către sala de plen. Din rezultatul acestui vot constat că nu avem suficienți colegi care să-și exprime votul.

Vă propun să reluăm acest vot. Sunt foarte mulți colegi care sunt în sală și nu cred că sunt motive să nu-și exprime, într-un fel sau altul, votul.

Deci reluăm votul cu privire la raportul comisiei, cu amendamentul admis.

Rog secretarii de ședință să verifice prezența în sală fără să facem apelul nominal, o numărătoare rapidă.

Suntem în cvorum. La limită, dar suntem în cvorum.

De aceea

Trebuie minimum 35 de voturi pentru a fi adoptată sau respinsă, jumătate din numărul...

Domnule secretar David, vă rog, un apel nominal.

|**Domnul Gheorghe David:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>prezent<br>absentă<br>absent<br>absent<br>Guvern<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel|prezent<br>absent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu|prezent<br>absent<br>Guvern<br>prezentă<br>absent| |Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>absent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu|prezent<br>absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|absent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae absent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin absent Frunda György prezent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan absent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu absent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan absent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru delegație Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader absent Moga Nicolae învoire Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu absent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent

Vedeți că au mai intrat colegi în sală...

Da, este prezent domnul senator Rădulescu Șerban, de asemenea și domnul senator Țuțuianu Adrian este prezent. Verific dacă a mai intrat cineva.

Da, suntem în cvorum.

Pe procedură, domnul senator Bîrlea dorește să intervină. Microfonul 2.

Domnule președinte,

Întrucât acum avem cvorum, propun să reluăm votul la propunerea legislativă de la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfășoară activități de reparații, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală.

Voi da curs acestei solicitări și vă propun să reluăm votul cu privire la propunerea legislativă de la punctul 9 din ordinea de zi. Rog toți colegii să fie atenți.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reglementarea contractelor de întreținere a infrastructurii rutiere din România.

Inițiatorii doresc să susțină acest text? Nu doresc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Pistru să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tipurile de materiale antiderapante utilizate în activitatea de deszăpezire, combaterea poleiului și lunecușului pe drumurile naționale sunt stabilite în reglementările tehnice și specifice pe baza experienței din țara noastră și din alte țări.

Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN) din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) efectuează un studiu ce se derulează pe o perioadă de doi ani privind efectele utilizării diferitelor tipuri de produse degivrante asupra mixturilor asfaltice.

La sfârșitul acțiunii de deszăpezire din anul 2011, Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN) va întocmi un raport care va fi înaintat membrilor comitetului tehnic de specialitate în vederea luării unei decizii în legătură cu modificarea normativului privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice.

La această dată, contractele de întreținere multianuală pentru drumurile naționale au prevăzute clauze privind executarea lucrărilor suplimentare la comanda administratorului drumurilor pentru situații de urgență.

În ceea ce privește valoarea și decontarea, vă comunicăm că și aceste aspecte sunt prevăzute în contractele în vigoare, conform reglementărilor legale.

Având în vedere cele prezentate, apreciem că reglementările prevăzute în Propunerea legislativă privind reglementarea contractelor de întreținere a infrastructurii rutiere din România nu sunt aplicabile la CNADNR.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu susține promovarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Conform practicii noastre constante, pe care o voi folosi și astăzi, aș dori să-i spunem „La mulți ani!” colegului nostru, domnul senator Igaș, recent numit ministru al administrației și internelor.

La mulți ani și mult succes!

Cred că ați venit pentru a putea să sărbătoriți acest moment împreună cu toți colegii.

Vă rog, domnule senator Borza, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că suntem în fața unei legi din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul este de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond?

Nu sunt.

Este vorba de o lege ordinară.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2008 privind înființarea activității de derulare și gestionare a proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistență tehnică.

Din partea Guvernului, domnul președinte Ion Ghizdeanu. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2008 privind înființarea activității de derulare și gestionare a proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistență tehnică, are drept scop să asigure o concordanță între toate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2008 cu activitatea practică și să aducă o corectură esențială pentru ceea ce s-a văzut că se întâmplă pe parcursul acordării de asistență tehnică unor state.

Practic, se asigură modificări astfel încât toți cei care participă la proiectele de înfrățire instituțională, respectiv experții cooptați, coordonatorul de proiect și consilierii rezidenți de înfrățire instituțională, să aibă aceleași drepturi și obligații, să poată să fie efectuate plăți în euro pentru toate categoriile, așa cum se prevede la art. 2 din noua ordonanță de urgență a Guvernului.

Drept urmare, s-au modificat alte două articole pentru a asigura această consistență.

Vă mulțumesc și pentru votul final de admitere a acestui proiect de lege.

Să nu anticipați votul Senatului niciodată, domnule președinte.

Am înțeles. Mă scuzați.

Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui proiect de lege din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul este de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții la dezbateri sunt? Nu sunt.

Legea are caracter de lege ordinară.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale.

Inițiatorul nu este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat Constantin Stafie, să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Claudiu Constantin Stafie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect limitarea accesului membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome sau societăților cu capital de stat la un singur consiliu de administrație, considerând că participarea membrilor în mai mult de un consiliu de administrație diminuează calitatea actului de management prin reducerea contribuției fiecărui membru la actul de conducere.

Având în vedere considerentele de mai sus, precum și punctul de vedere al Guvernului, de susținere, cu observații și propuneri, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri propune adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95 din 14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Vă rog, domnule senator Secășan. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Scopul demersului nostru legislativ este de eficientizare a colectării către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a contribuțiilor aferente, a veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit, a veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit și a veniturilor din silvicultură pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la punctul anterior, a veniturilor obținute din cedarea folosinței bunurilor, a veniturilor obținute din dividende și dobânzi, a veniturilor obținute din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau întro formă de asociere.

Colectările pentru aceste categorii de venituri până acum erau desfășurate de către casele județene de asigurări de sănătate care, însă, au semnalat numeroase impedimente în activitatea de colectare, precum și dificultatea de a emite acte administrativ-fiscale pentru stabilirea obligațiilor către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Considerăm că organizarea și desfășurarea activității de colectare a contribuțiilor datorate de persoane fizice care realizează venituri de natura celor de mai sus de către ANAF ar conduce la încasări imediate și ar elimina posibilitatea ignorării obligației de plată la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de către aceste categorii de contribuabili, în condițiile în care obligația de declarare a contribuției datorate la Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate ar fi concomitentă cu obligația de declarare a impozitului pe venit. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Cristian Irimie. Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul este de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Este o propunere generoasă doar că, în vederea preluării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a activității de colectare a contribuțiilor persoanelor fizice care realizează venituri – altele decât cele care erau impozitate de ANAF –, este necesar a se finaliza mai întâi reforma contribuțiilor sociale care se derulează în prezent și care are în vedere armonizarea legislației cu privire la unificarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale și introducerea declarației unice.

În acest context, cu toate că se dorește o mai bună colectare, Ministerul Sănătății nu poate susține propunerea legislativă în forma prezentată.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Rotaru.

Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată pe fond pentru a discuta Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care vizează modificarea art. 216 și 256.

Analizând propunerea, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a emis aviz favorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă, împreună cu propunerea legislativă.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

## Vă mulțumesc.

Intervenții pe fond?

Vă rog, domnule senator Rădulescu, ca inițiator al acestei propuneri legislative. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Aș vrea să-mi permiteți să adaug câteva argumente pledoariei colegului meu, doctorul Iosif Secășan, care a avut o intervenție foarte elocventă. Vă rog să-mi permiteți, cum spuneam, să vă dau câteva exemple.

La nivelul județului Cluj, de exemplu, se regăsesc în evidențele administrației financiare 27.595 de persoane care realizează venituri din profesii liberale și comerciale. Din acest total, numai 10.017 se regăsesc și în evidențele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că 17.578 de persoane nu depun declarații și nu plătesc contribuții la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Dacă obligația de declarare a acestei contribuții ar fi concomitentă cu cea de declarare a veniturilor pentru calculul impozitului, s-ar elimina posibilitatea de ignorare a acestei obligații, iar contribuția colectată la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ar fi cel puțin dublată.

Mai este un aspect: este o lipsă a reglementărilor legale în ceea ce privește actul administrativ de stabilire a creanțelor către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Și vă mai dau un exemplu: Curtea de Apel Cluj, prin sentința civilă nr. 269/2010, s-a pronunțat în sensul că, în lipsa unui act administrativ formal valabil și a unui vot temeinic, art. 35 din Ordinul CNAS nr. 617/2007, în baza căruia casele de asigurări de sănătate emit decizii de impunere, este nelegal și înfrânge dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

## Distinși colegi,

Acest demers al nostru este un demers, de fapt, în a putea colecta mai bine banii către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Cu toții dorim ca fondurile

acestea să fie mai multe. Dacă nu putem să adăugăm din alte părți, măcar să nu pierdem niște fonduri care se cuvin, de fapt, cum spuneam, Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Cu respect, vă rog să vă aplecați asupra acestei propuneri și să fiți alături de noi în demersul nostru. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnule președinte Rotaru, vă rog, un punct de vedere, înțeleg, în calitate de senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este limpede faptul că bugetul asigurărilor sociale de sănătate este deficitar și că sănătatea are probleme legate de finanțare. Faptul că se propune o asemenea soluție este benefic și necesar, având în vedere argumentul pe care l-am spus mai înainte, deficitul mare de finanțare a sănătății.

Eu cred că nu putem să argumentăm aici că urmează să facem o revoluție privind contribuabilii, să așteptăm să introducem declarația unică...

Aș vrea să vă reamintesc că a existat recent o asemenea propunere în Senatul României pentru a adopta un proiect de lege care viza o declarație unică a tuturor contribuțiilor, care să se regăsească doar la Ministerul Finanțelor Publice, la ANAF, și nu la celelalte organisme, fiecare urmând să-și preia de acolo datele necesare. Acest lucru nu s-a întâmplat și, dacă tot așteptăm să luăm o asemenea decizie în perspectivă, eu cred că este momentul ca, prin această propunere legislativă, să reglementăm o chestiune care ține de bani, care ține de mai mulți bani pentru sănătate și care vine în sprijinul acestei idei.

Putem să avem argumente pro și contra, dar eu cred că niciun argument nu trebuie să reziste în fața aceluia care ne spune foarte clar că „sănătatea este în suferință, are nevoie de bani” și, iată, aceasta este una dintre soluții.

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Frunda, vă rog.

Vă invit la microfonul 2 pentru a vă prezenta punctul de vedere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al UDMR sprijină această inițiativă și vreau să-i felicit pe inițiatorii acestui proiect.

## Domnule președinte,

Am discutat în grup și am discutat și la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități această problemă. Avem un sistem bolnav de strângere a contribuțiilor la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, care, procentual – poate domnul secretar de stat ne poate spune cât este exact –, este mult sub media europeană.

În această situație, o inițiativă care își fixează ca scop realizabil, real, strângerea corectă, onestă a contribuțiilor la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a avea un buget central este un lucru pozitiv. Casa Națională de Asigurări de Sănătate are, la nivelul județelor, datorii de peste 1 miliard de euro pentru spitale – știu că în parte au fost plătite –, pentru farmacii – știu că în parte au fost plătite până la 1 februarie 2010 –, dar are datorii și pe dispozitive medicale, și pe servicii care au fost executate și neplătite.

Cred că acest prim pas trebuie urmat de alți pași care să facă eficientă munca Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. În primul rând, trebuie să ne gândim ca banii pentru asigurări de sănătate să nu meargă la Ministerul Finanțelor Publice.

Atât timp cât banii pentru sănătate sunt colectați de ministrul finanțelor și depinde de voința ministrului – oricine ar fi el – când și câți bani dă Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate, sistemul nu va funcționa.

În al doilea rând, trebuie să existe o legătură directă între Ministerul Sănătății, care este administratorul sănătății din România, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă mergem pe această autonomie exagerată a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care hotărăște fără să ia în considerare decizia ministerului, ce și cum plătește, sistemul nu este viabil. Casa Națională de Asigurări de Sănătate va trebui să fie inclusă în sistemul Ministerului Sănătății. Ca punct de pornire, colectarea tuturor contribuțiilor pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate este bună. Cred că este peste interesele politice, pentru că toți dorim ca sănătatea să aibă bani pentru a plăti minimumul necesar unei sănătăți decente. Să nu uităm nicio clipă că procentual avem cea mai mică parte din PIB asigurată sănătății din toată Uniunea Europeană, care ar fi un al patrulea motiv pe care trebuie să-l rezolvăm în perioada următoare. De aceea cred că acest pas trebuie nu numai salutat, dar și votat.

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

## Domnule secretar de stat,

O întrebare din partea colegilor cu privire la gradul de colectare actual și o întrebare din partea mea, care este, oarecum, în completarea intervenției domnului senator Frunda. Nu intru pe fondul subiectului despre cum trebuie să fie Casa Națională de Asigurări de Sănătate, subordonată ministerului sau cu adevărat autonomă. O întrebare pe care v-o pun: care este procentajul din suma colectată astăzi pentru asigurări de sănătate care merge la sănătate și cât merge la bugetul consolidat? Pentru că, din păcate, de multe ori, nu tot ceea ce se colectează – prea puțin, într-adevăr – are ca destinație sănătatea și de multe ori a existat tentația Ministerului Finanțelor Publice de a echilibra bugetul consolidat luând o parte din banii care ar fi trebuit să meargă la sănătate.

Aceste două elemente de interes din partea Senatului ar putea să găsească un răspuns din partea dumneavoastră? Vă rog.

## Domnule președinte,

În ceea ce privește gradul de colectare, la această oră, din previziunile pe care le-am făcut, se colectează cam 82%. Noi suntem asigurați că intră toți acești bani în sistem, dar bineînțeles că acești bani sunt insuficienți și sperăm într-o

mai bună colectare, ținând cont că sunt foarte mulți contribuabili care nu plătesc contribuția la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Din nefericire, sunt categorii sociale care prestează, ca persoanele fizice autorizate sau alte forme de organizare, care nu plătesc la fond. Colectarea acestor fonduri se face de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate direct, iar ANAF-ul și Ministerul Finanțelor Publice colectează partea importantă a acestor fonduri.

Domnul președinte Ghizdeanu poate să ofere amănunte tehnice mai bune.

Da.

Domnule președinte, vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, voiam să spun că, în general, colectările se fac și se urmăresc pe fiecare buget – bugetul de asigurări sociale, de pensii, de sănătate. În principiu, nu există transferuri. Transferurile sunt prevăzute în bugetul de stat, în general, din cele locale către bugetul de stat, dar gradul de colectare este mai bun la sănătate față de, să spunem, impozitul pe profit.

Referitor la această propunere legislativă, voiam doar să adaug, dacă-mi permiteți, că mai are o problemă, reglementează doar colectarea. Partea de declarare, declarațiile rămân în continuare la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce face dificile confruntarea și îmbunătățirea colectării, pentru că nu avem încă – și recunoaștem – sistem performant informatic, astfel încât să putem face confruntările.

Cel mai bine ar fi ca cel ce colectează să aibă și posibilitatea de a avea declarațiile persoanelor fizice. Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Domnule senator Rădulescu, mai doriți o ultimă intervenție? După aceea voi supune votului propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să vă spun că emiterea deciziilor de impunere pentru plăți cu titlu de impozit necesită doar inserarea unei rubrici în care să fie calculată contribuția obligatorie datorată la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deci n-ar fi o problemă birocratică de nedepășit. Mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Îi rog pe toți colegii să fie atenți și pe domnul președinte Rotaru, pentru că e o temă de interes privind sănătatea. Suntem în fața unei legi cu caracter ordinar.

Cred că este salutar faptul că apar astfel de propuneri concrete, care încearcă să rezolve probleme de fond ale sistemului nostru public.

Aș dori să fac o mică completare pentru stenogramă. La punctul 8 din ordinea de zi, cartela domnului secretar al Senatului, senatorul Gheorghe David, nu a funcționat și aș dori să fie consemnate 46 de voturi pentru. Nu a existat posibilitatea de exprimare a votului pentru domnul senator.

Punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale. O problemă extrem de sensibilă.

Îl invit pe domnul secretar de stat Gheorghe Emacu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Gheorghe Emacu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează procedura privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, modul de implicare a instituțiilor abilitate în redresarea economico-financiară a unităților administrativ-teritoriale în situația de criză financiară și de insolvență, de asemenea d r e p t u r i l e ș i o b l i g a ț i i l e c r e d i t o r i l o r u n i t ă ț i l o r administrativ-teritoriale, precum și drepturile și obligațiile autorităților administrației publice locale.

Foarte pe scurt, crearea acestui cadru legal permite creditorilor – comercianți, furnizori, instituții de finanțare și alții – să-și încaseze creanțele conform planului de redresare convenit.

În același timp, actul normativ apără interesele comunității și ale unităților administrativ-teritoriale, nepermițând abuzul creditorilor în valorificarea creanțelor.

De asemenea, declararea stării de criză financiară sau de insolvență conduce la suspendarea acțiunilor de executare silită prin instanțele de judecată, iar stingerea creanțelor se va face pe baza planului de redresare convenit.

Astfel, creditorii își vor putea primi sumele de recuperat, fără însă a bloca activitatea și serviciile pe care autoritățile administrației publice locale trebuie să le realizeze.

## Mulțumesc.

Domnule senator Nicoară, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul la Proiectul de lege privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale. Comisia a fost sesizată cu proiectul de lege menționat mai sus, inițiat de Guvernul României.

La acest proiect de lege am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului de aplicare a Capitolului VI – „Criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale” din Legea nr. 273/2006.

Cu scopul de a-și fundamenta decizia, comisia a invitat reprezentanții asociațiilor administrativ-teritoriale la ședința din data de 8 iunie 2010. Au participat reprezentanți ai Asociației Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Consiliilor Județene din România. De asemenea, am primit și punct de vedere scris din partea Asociației Directorilor Economici din Consiliile Județene din România.

Ca o concluzie, din toate aceste dezbateri a rezultat faptul că bugetele locale depind în mare parte de bugetul de stat astfel:

– diverse transferuri și subvenții pentru diverse cheltuieli descentralizate nu sunt asigurate întotdeauna la nivelul necesarului;

– cotele defalcate din impozitul pe venit, care reprezintă o sursă a bugetului de stat al cărei nivel nu poate fi controlat sau influențat de autoritățile locale;

– finanțările prin intermediul programelor naționale, în baza cărora autoritățile locale realizează angajamente legale, de exemplu Ordonanța Guvernului nr. 7/2006 sau Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, sunt obiective de finanțare care nu pot fi întotdeauna asigurate din bugetele locale, iar onorarea lor depinde de bugetul de stat. Aceasta duce la o lipsă de predictibilitate cu privire la resursele posibil de mobilizat și cheltuielile ce pot fi efectuate într-un an bugetar.

O concluzie desprinsă din aceste dezbateri a mai fost și faptul că acest proiect de lege încalcă autonomia locală a unităților administrativ-teritoriale aflate în situațiile prevăzute în proiectul de lege.

Domnule senator,

Doresc să vă adresez o întrebare cu privire la participarea la dezbaterile în comisie.

Reprezentanții autorităților administrativ-teritoriale și autorităților locale au fost invitați, au fost parte la această dezbatere, au participat pentru a-și spune un punct de vedere cei împricinați, adică comunitățile locale?

Da. La dezbaterile din ședința comisiei din data de 8 iunie 2010 au fost invitați reprezentanți ai Asociației Comunelor din România, ai Asociației Orașelor din România, ai Asociației Consiliilor Județene din România și avem și punct de vedere scris din partea Asociației Directorilor Economici din Consiliile Județene din România.

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții? Este un text extrem de important. Domnule senator Țuțuianu, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

V-aș propune să fim foarte atenți la acest proiect de lege. Este un proiect de lege care ar fi trebuit să fie adus în fața noastră de Ministerul Administrației și Internelor de multă vreme. Legea nr. 273/2006 prevedea un termen de șase luni, în cadrul căruia ministerul trebuia să vină cu acest proiect de lege.

Iată că suntem la patru ani de la adoptarea legii și, în sfârșit, s-a reușit îndeplinirea acestei obligații, numai că proiectul de lege, așa cum a fost prezentat Parlamentului, are grave deficiențe. Am să insist pe chestiunile tehnice, pentru că chestiunile subliniate de către Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului sunt lucruri reale. Majoritatea unităților administrativ-teritoriale, comune, orașe, municipii și județe, au probleme generate, multe dintre ele, de modul în care Guvernul sprijină sau finanțează anumite lucrări în care parte contractantă sunt aceste colectivități.

Mai întâi, aș remarca faptul că se renunță la o concepție tradițională, potrivit căreia numai comerciantul poate fi supus procedurii insolvenței și, pentru prima dată în dreptul românesc, se vine cu noțiunea de „insolvență” pentru unitățile administrativ-teritoriale.

În al doilea rând, se discută aici despre două noțiuni: criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale.

„Criza financiară este prezumată”, spune textul de lege, „dacă obligațiile de plată lichide și exigibile sunt mai vechi de 90 de zile și depășesc 15% din bugetul anual al unității administrativ-teritoriale, cu excepția celor aflate în litigiu”. Dacă ne raportăm la această condiție prevăzută la punctul 13, lit. a), cred că majoritatea sau, poate, să nu spunem majoritatea, dar, oricum, o bună parte din unitățile administrativ-teritoriale se află astăzi în criză economico-financiară și ar trebui să deschidă procedura insolvenței.

În al doilea rând, dacă ne ducem la punctul 13 lit. b), care spune că „Neachitarea drepturilor salariale (...), pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenței” echivalează cu criză financiară, vom constata, din nou, că un număr important de unități administrativ-teritoriale au dificultăți la plata drepturilor salariale și se află în criză financiară.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul președinte Filip, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o lege extraordinar de importantă pentru administrațiile publice locale, indiferent de culoarea lor politică și cred că discursul nostru legat de acest proiect de lege nu trebuie să aibă niciun fel de culoare politică, pentru că rezultanta votării, a aplicării acestei legi se va regăsi asupra activității fiecărei unități administrativ-teritoriale. Faptul că astăzi Guvernul prezintă în discuția Parlamentului acest proiect de lege este bine-venit, pentru că, până la urmă, trebuia discutat odată și odată. Nu cred că se poate face, în acest context, o vină actualului Guvern, pentru că, sigur, corect s-a pus problema: ce se va întâmpla o dată cu aplicarea acestei legi, ținând cont de foarte multe lucruri obiective, care există în viața României astăzi, de la criză până la nepredictibilitatea bugetelor locale, lucruri care vin din toți acești 20 de ani de guvernare după 1990, sigur, teoretic, în alte condiții, democratice.

Dacă stai să asculți administrațiile publice locale, evident, punându-mă în pielea lor, o astfel de lege, astăzi, va face ca un număr foarte mare – îmi este greu să spun cât, domnul senator Țuțuianu spunea 30-40%, pot fi mai multe – să fie într-o situație financiară dificilă.

Nu știu, sincer, dacă suntem pregătiți în acest moment pentru aplicarea acestei legi în practică. Pentru ca această lege să fie aplicabilă, poate că alte legi ar trebui să fie revăzute din punct de vedere administrativ.

Când spun acest lucru, mă refer, de exemplu, la Legea privind reorganizarea administrativă a României, inclusiv la modalitatea în care anumite comune – și sunt foarte multe dintre ele –, aflate în imposibilitatea de a-și plăti salariile, nicidecum să-și mai pună problema să mai angajeze lucrări cu diferiți prestatori, să fie, după 90 sau după 120 de zile, tot în incapacitate de plată și să fie executate de cineva. Problema este cine va executa, într-adevăr, mai departe, o administrație publică locală și cu ce consecințe, inclusiv politice și inclusiv administrative. Revenind, probabil că Legea reorganizării administrative a României, care înseamnă nu numai partea de regiuni, ci și partea de regândire a unităților administrativ-teritoriale, ar fi trebuit discutată înainte.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă.

## Stimați colegi,

Și eu consider că acest proiect de lege creează mai multe întrebări sau dă naștere la foarte multe întrebări, în loc să soluționeze vreo problemă reală cu care se confruntă autoritățile publice locale și bugetele acestora, în special.

Nu știu nici eu de ce Guvernul a ales acum momentul pentru a supune dezbaterii Parlamentului un asemenea proiect de lege. Cred că singura rațiune a fost starea foarte precară, starea de criză, în care se găsesc majoritatea bugetelor autorităților publice locale și atunci, ca să scadă presiunea creditorilor asupra acestor bugete, s-a găsit această soluție a declanșării procedurii insolvenței, care înseamnă că timp de trei ani, practic, creditorii acestor bugete nu vor mai putea recurge la executarea silită asupra creanțelor pe care le au.

Cred însă că problema insolvenței autorităților publice locale este o problemă pe care ar trebui să o dezbatem, dar să îndepărtăm cât mai mult de eventualul moment al aplicării ei. De ce spun acest lucru? Pentru că ar trebui să întărim mijloacele de control, ar trebui să încurajăm mijloacele de autocontrol, pentru ca bugetele acestor unități să nu ajungă în situația de a declanșa o astfel de problemă. Suntem totuși în analiza unor unități administrativ-teritoriale. Nu le putem trata cu aceeași măsură cu care tratăm un agent economic. Nu știm ce putem face și ce câștigăm dacă, după menținerea procedurii de insolvență, unitatea administrativ-teritorială ar trebui supusă executării silite. Desființată? Începem să desființăm inclusiv județe?

Deci, din acest punct de vedere, eu solicit să avem mai multă grijă la inventarea unei astfel de situații de insolvență pentru unități administrativ-teritoriale.

Este unul dintre motivele, printre altele, pentru care noi nu putem susține un asemenea proiect de lege.

Mulțumesc, stimați colegi.

Cred că această dezbatere este necesară pentru a analiza un proiect de lege atât de complex și de ambițios.

Proiectul de lege are caracter de lege organică și dacă nu mai sunt alte comentarii...

Ba da.

Vă rog, domnule senator Mustățea. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă într-o ședință anterioară a Parlamentului am fost nevoit să critic Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010, de data aceasta sunt obligat să-i aduc și câteva aprecieri, pentru că prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010 vin în susținerea punctului nostru de vedere, acela de a nu susține acest proiect de lege.

Despre ce este vorba? La art. 14 s-au introdus două alineate noi, care obligă ordonatorii principali de credite ca la elaborarea bugetului să aibă în vedere să asigure creditele bugetare necesare plăților restante înregistrate la sfârșitul anului. Alin. (8) chiar interzice ordonatorilor principali de credite să efectueze plăți în anul curent, înainte să achite toate plățile restante înregistrate la 31 decembrie din anul precedent.

Mai mult, Legea finanțelor publice locale – putem să-i spunem așa – prevede în mod clar că în luna decembrie a anului bugetar respectiv, la sfârșitul anului, bugetul general consolidat al unității administrativ-teritoriale trebuie să îndeplinească următoarea condiție: suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturi și a excedentelor din anii precedenți să fie mai mare decât suma plăților efectuate în anul respectiv, plus restanțele înregistrate la 31 decembrie.

Aceste prevederi coroborate ne duc la concluzia că niciodată nu putem să ajungem la insolvență dacă se respectă această disciplină financiară. Mai mult, Legea nr. 273/2006 prevede în mod clar că, la fiecare unitate administrativ-teritorială, Curtea de Conturi trebuie să facă audit, să constate dacă s-a respectat această condiție.

În afară de asta trebuie să mai ținem cont de un lucru, Legea nr. 215/2001 îi conferă primarului, în afara atribuțiilor pe care le are în calitate de primar, și unele atribuții în calitate de reprezentant al statului. Nu mă refer aici decât la câteva: autoritate tutelară, ofițer de stare civilă, recensământ, organizarea și desfășurarea alegerilor, situații de protecție civilă, situații de urgență și așa mai departe.

După cum spune proiectul de lege, administratorul judiciar îi cenzurează primarului deciziile privind cheltuielile și, în anumite cazuri, chiar îi poate suspenda calitatea de ordonator principal de credite. Cred că dacă adoptăm proiectul în forma aceasta îl punem pe primar în situația de a nu-și putea realiza atribuțiile de reprezentant al statului, întrucât pe administratorul judiciar nu-l interesează decât raționalizarea cheltuielilor și poate neglija realizarea acestor atribuții care sunt strict necesare.

## Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterea pe fond a acestui proiect de lege și ne pregătim pentru vot săptămâna viitoare, luni, deoarece proiectul de lege are caracter de lege organică.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea către Consiliul Local al Sectorului 2 din municipiul București a dreptului de administrare a unui bun aflat în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”.

Vă consult dacă inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă.

Nu doresc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Marin Anton. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect transmiterea dreptului de administrare a Insulei Plumbuita din sectorul 2, în suprafață de 1,94 hectare, de la Administrația Națională „Apele Române” către Consiliul Local al Sectorului 2 al municipiului București.

Motivul: măsura preconizată vizează amenajarea Insulei Plumbuita și transformarea acesteia într-un parc cultural, zona respectivă putând fi valorificată în scop de agrement.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu amendamentele adoptate de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Nicoară.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la propunerea legislativă menționată prin adresa nr. L336/2010, inițiată de un număr de deputați și senatori.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, a fost avizată favorabil, cu amendamente, de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și a fost avizată negativ de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Punctul de vedere al Guvernului a fost de susținere a propunerii legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor de la punctul II.

Propunerea legislativă reglementează trecerea dreptului de administrare a zonei Lacului Plumbuita, identificată în raport, din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în administrarea Consiliului Local al Sectorului 2, cu scopul de a îmbunătăți aspectul urbanistic al zonei prin accesarea de fonduri pentru proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional 2007–2013.

Au fost atașate proiectului mai multe exemple de proiecte pe care vor să le desfășoare în această zonă, respectiv:

– sistem de monitorizare video pentru creșterea siguranței și prevenirea criminalității în zonă;

- amenajare parc adiacent Mănăstirii Plumbuita;

– acces Insula Plumbuita; - amenajare clădire foișor;

– Parcul cultural „Insula Plumbuita”.

Acceptarea la finanțare a proiectelor sus-menționate este condiționată de existența unui titlu ce conferă Consiliului Local al Sectorului 2 dreptul de administrare asupra infrastructurii ce face obiectul investiției.

La comisie a fost depusă și Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 2 nr. 123/21 septembrie 2009, prin care s-a solicitat Guvernului României trecerea imobilului identificat în anexă în administrarea Consiliului Local al Sectorului 2.

La ședințele comisiei au participat și domnul primar Neculai Onțanu, precum și reprezentanți ai Consiliului local.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Dezbateri?

Nu sunt.

Este vorba despre o lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

- nu a întrunit numărul necesar de voturi.

- Vă rog să verificăm cvorumul.

Este clar că nu avem cvorum.

- Oricum, raportul comisiei nu a întrunit numărul necesar de

- voturi.

Vă rog să verificăm cvorumul.

- Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat sau

- respins.

Reverificați cvorumul.

Colegii secretari mă vor ajuta în verificarea cvorumului. Crește așteptarea domnului primar Onțanu în acest moment.

Nu suntem în cvorum de ședință.

Unii colegi sunt la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru a finaliza textul la Legea educației naționale.

În condițiile constatării lipsei de cvorum, declar închisă ședința noastră de astăzi. Textele care nu au fost încă dezbătute vor fi reprogramate pentru luni.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519473]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 140/8.X.2010 conține 20 de pagini.**

Prețul: 4,00 lei