Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 decembrie 2010
Camera Deputaților · MO 189/2010 · 2010-12-14
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 1–8; 14
Adoptarea Proiectului de lege Legea educației naționale, ca urmare a retragerii semnăturilor de susținere a moțiunii de cenzură „Legea educației naționale – o lege antieducație și antiromânească” 8–21; 22–23
Aprobarea programului de lucru al celor două Camere ale Parlamentului pentru perioada 13–19 decembrie a.c. 21
Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice (L779/2010) 23–24
· procedural · retras
45 de discursuri
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Vă propun să luați loc pentru a putea începe lucrările noastre de astăzi.
Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Declar deschisă prima ședință comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că din totalul celor 470 de parlamentari și-au înregistrat prezența 284 și sunt absenți 186.
Prin urmare, cvorumul legal este îndeplinit.
Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat
proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru această ședință în forma în care v-au fost distribuite.
Sunt observații la ordinea de zi?
Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaților.
Doamna președinte,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Aș dori să introducem în proiectul ordinii de zi și să supunem la vot două puncte noi.
Primul se referă la continuarea procedurii privind Legea educației naționale, având în vedere că este depusă o moțiune, deci continuarea procedurii privind moțiunea de cenzură.
Al doilea punct se referă la validarea programului legislativ al celor două Camere, în cadrul plenului reunit, până la sfârșitul anului, având în vedere importanța deosebită pe care o are Parlamentul în definitivarea principalelor proiecte legislative din acest an.
Vă mulțumesc. Domnule deputat Cristian Dumitrescu, vă rog.
Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnule prim-ministru,
## Onorată conducere de ședință,
Solicitarea care vine din partea domnului deputat Toader este o solicitare care nu are bază juridică, constatându-se următoarele:
În ceea ce privește procedura de angajare a răspunderii Guvernului, există o decizie a Curții Constituționale potrivit căreia această angajare a fost declarată ca fiind o procedură neconstituțională. În momentul în care s-a realizat angajarea răspunderii, exista deja o sesizare din partea președintelui Senatului cu privire la neconstituționalitatea și conflictul între puterile statului legat de angajarea răspunderii. Și atunci, ca și acum, v-am spus că nu se poate angaja răspunderea Guvernului în condițiile în care un conflict între puterile statului era în dezbaterea Curții Constituționale. Eminenți juriști din partea majorității au susținut atunci, și există stenograma, să se continue această procedură, și cu votul majorității – în condițiile pe care le știm – ați și continuat-o, sigur, sub condiția ca în cazul în care de la Curtea Constituțională ar veni o decizie care să considere această procedură ca fiind neconstituțională angajarea să-și înceteze efectele și să fie încheiată. Iată că nu s-a produs acest lucru.
Mai mult, deoarece Guvernul și majoritatea au forțat angajarea răspunderii, în condițiile în care Curtea Constituțională nu se pronunțase, opoziția a trebuit să introducă moțiunea de cenzură, neștiind care va fi decizia, dacă angajarea este constituțională sau neconstituțională, deci să poată să fie pregătită pentru ambele situații. Decizia Curții Constituționale a venit, această decizie spune clar – _expressis verbis_ – în dispozitivul ei și în tot ceea ce înseamnă susținerea ei că această angajare a răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale nu este constituțională.
Pe cale de consecință, o parte dintre colegii care au semnat sesizarea către Birourile permanente ale celor două Camere și-au retras semnăturile, iar această procedură este o procedură legală, pentru că această procedură este constatată de Birourile permanente reunite. Birourile permanente reunite verifică dacă sesizarea este legală și au verificat dacă sesizarea este legală. Birourile permanente reunite, în condițiile în care s-a constatat că procedura de angajare a răspunderii este neconstituțională, au constatat retragerea semnăturilor, pentru că moțiunea de cenzură respectivă nu mai avea obiect, fiind clar că moțiunea de cenzură a fost efectul unei cauze, cauza fiind angajarea de către Guvern a unei proceduri care a fost declarată neconstituțională.
Aducerea pe ordinea de zi a acestei proceduri este imposibilă, pentru că sesizarea nu mai există și pentru că a existat decizia Birourilor permanente reunite, care au procedat corect și au declarat ceea ce este absolut normal, și anume că o procedură viciată nu poate să fie continuată în Parlament.
Pe cale de consecință, nu puteți să supuneți la vot introducerea în ordinea de zi a unei proceduri care nu este constituțională, iar dacă o veți face prin abuz de drept, în aceste condiții este de domeniul evidenței, așa cum spunea și un distins jurist de la Grupul parlamentar al UDMR, că ceea ce este născut dintr-o procedură neconstituțională este neconstituțional.
## Doamnă președinte de ședință,
Vă rog în mod respectuos să nu umiliți Parlamentul României, iar prin forța votului să distrugem fundamente ale statului de drept, fundamente care spun foarte clar că, atunci când Curtea Constituțională dă o decizie definitivă și irevocabilă, este obligatoriu ca ea să fie respectată de Parlament.
Ca atare, consider, în numele Grupurilor parlamentare ale Alianței politice PSD+PC, că obiectul solicitării domnului deputat Toader nu există. Pe cale de consecință, nu avem ce să introducem pe ordinea de zi, nu avem ce să dezbatem din acest punct de vedere. Au procedat în mod corect Birourile permanente reunite.
Să trecem la celelalte puncte din ordinea de zi, mai ales că sunt două puncte importante.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Domnul deputat Márton Árpád. Urmează domnul deputat Eugen Nicolăescu.
Doamnă președinte,
Domnule vicepreședinte,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Antevorbitorul are parțial dreptate, dar mai uită de câteva elemente procedurale existente.
Primul, mai există o decizie a Curții Constituționale în acest domeniu, care vizează tocmai posibilitatea sau imposibilitatea continuării procedurii parlamentare din moment ce a fost depusă o moțiune de cenzură legată de această asumare. Dacă doriți să citați în această temă o decizie a Curții Constituționale, trebuie să citați acea decizie a Curții Constituționale care se referă la această temă.
Al doilea element se referă la cutumele conform cărora, atât la moțiunile simple, cât și la moțiunile de cenzură, retragerea semnăturilor și constatarea retragerii semnăturilor deputaților și senatorilor care susțin o moțiune se fac în plen, în momentul în care s-a introdus în ordinea de zi dezbaterea moțiunii simple sau a moțiunii de cenzură. Așa se face. Puteți să verificați. Președintele de ședință întreabă dacă cineva dorește să-și retragă semnătura, iar dacă cineva dorește să-și retragă semnătura, vine aici, la microfon, și fiecare deputat sau senator care își retrage semnătura o retrage personal, nu un lider de grup parlamentar anunță că cineva, adică un grup întreg, și-a retras semnătura, pentru că susținerea unei moțiuni simple sau a unei moțiuni de cenzură este voința fiecărui deputat și a fiecărui senator în parte. Retragerea și anunțul retragerii se fac de către persoana respectivă, în plenul Camerelor. Din această cauză, nu are nicio susținere faptul că nu ar trebui să se introducă în ordinea de zi. Mai mult, dacă se va constata că, în urma retragerii semnăturilor necesare depunerii moțiunii de cenzură, nu mai există o moțiune de cenzură, legea care se află în procedura parlamentară se consideră a fi adoptată.
Al treilea element. Nimeni, nicio procedură nu permite niciunui președinte de Cameră, chiar dacă mai există un președinte care abuzează de astfel de proceduri, să nu supună votului plenului o problemă procedurală, mai ales dacă ea este propusă de un lider de grup parlamentar și mai ales dacă este vorba despre modul în care să se completeze o ordine de zi a plenului Camerelor reunite.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat Márton Árpád.
Era un lucru pe care voiam și eu să-l spun. Nu pot obstrucționa propunerea unui lider de a completa ordinea de zi. Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.
Doamnă deputat Roberta Anastase, președinte de ședință,
Cred că trebuie să clarificăm o serie de lucruri.
În primul rând, nu vreau să tensionez atmosfera, nu vreau să jignesc pe nimeni, și nici nu vreau să introduc venin de la acest microfon, dar eu cred că pe o temă atât de controversată și de delicată nu ar fi trebuit să conduceți dumneavoastră ședința, pentru că aveți multe probleme la activ, în sensul de a denatura sensul regulamentului. În sfârșit, asta este situația.
În al doilea rând, avem în față două decizii ale Curții Constituționale. Prima se referă la actul Guvernului de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului pe un proiect de lege care se află deja în dezbatere parlamentară, iar, pentru acest lucru, acest tip de legiferare – angajarea răspunderii Guvernului – a fost considerat de Curtea Constituțională ca fiind neconstituțional.
În consecință, noi, astăzi, operăm cu noțiunea de neconstituționalitate a angajării răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale.
A două decizie a Curții Constituționale se referă la faptul că se presupunea că există o moțiune de cenzură și că Parlamentul nu poate opri dezbaterea unei moțiuni de cenzură. M-am exprimat corect, se presupunea că există o moțiune de cenzură. Nu există nicio moțiune de cenzură.
Sigur, l-am ascultat pe colegul Márton Árpád cu argumente impecabile de regulament, dar cu atât de multă „sofisticăraie”, încât dumnealui s-a îndepărtat de regulament, din păcate, pentru că realitatea este cea pe care v-o spun eu, și anume moțiunea de cenzură pe care am intenționat să o depunem nu a fost programată niciodată la dezbatere. Ca atare, nu a început procedura.
Al doilea lucru, la fel de important, este că retragerea semnăturilor nu s-a făcut la solicitarea unui lider de grup, domnule deputat Márton Árpád, s-a făcut cu semnătura deputaților din Grupul parlamentar al PNL, deci s-a făcut din
proprie inițiativă, nu s-a făcut așa..., că i s-a părut cuiva ceva. Și ea a fost comunicată Birourile permanente reunite.
În consecință, nu există o moțiune de cenzură, nu avem ce procedură să continuăm și, ca atare, ne întoarcem la temeiul pe care ni-l dă Curtea Constituțională, și anume că această angajare de răspundere este neconstituțională, pentru că ea se face concomitent cu dezbaterea unei alte legi, identice, în Parlamentul României.
În consecință, doamnă deputat Roberta Anastase, indiferent ce veți invoca dumneavoastră, vă veți situa în afara prevederilor regulamentare, dacă veți supune la vot o aberație din punct de vedere regulamentar, ceea ce încearcă să facă domnul deputat Mircea Toader. Vă sfătuiesc colegial să nu întreprindeți un asemenea demers. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Absolut tot ceea ce face președintele Camerei Deputaților este neregulamentar din punctul dumneavoastră de vedere, așa că nu sunt probleme.
Din sală
#12668Și când se încalcă Constituția?!
Domnule președinte Greblă, vreau să vă referiți în intervenția dumneavoastră la propunerea de introducere de noi puncte pe ordinea de zi. Pe fond, dacă există sau nu moțiune, discutăm la punctul respectiv din ordinea de zi. Vă rog, domnule președinte.
Problema suplimentării ordinii de zi ridică, după părerea mea, mai multe semne de întrebare.
Primul semn de întrebare este legat de limitele în care plenul unei Camere sau plenul reunit al celor două Camere poate să supună la vot o anumită chestiune juridică, cu alte cuvinte, o problemă care este neconstituțională, nelegală, neregulamentară poate fi inclusă în ordinea de zi, iar votul suveran – am înțeles de la mai mulți colegi – poate să hotărască împotriva prevederilor Constituției?! Aceasta este o temă de meditat.
În al doilea rând, angajarea răspunderii... Au fost considerate două conflicte juridice de natură constituțională. Angajarea răspunderii pe Legea educației naționale – Curtea Constituțională, constatând că nu se justifică urgența, nu avem o stare excepțională, iar proiectul de lege inițiat de Guvern se afla în fază avansată de aprobare la Senat, a decis că modul prin care Guvernul dorește să intre în vigoare Legea educației naționale, prin angajarea răspunderii, este neconstituțional. Din acest moment, nu mai există nicio posibilitate de resuscitare a acestui proiect de lege.
Mai mult decât atât, al doilea conflict, privea moțiunea de cenzură, considerându-se că, dacă nu a intervenit nimic juridic, moțiunea de cenzură trebuie să continue. Este un adevăr că o parte dintre colegi și-au retras semnătura înainte de începerea dezbaterilor. Amintesc că retragerea semnăturilor poate fi făcută oricând, până la începerea dezbaterilor. Nu există prevăzută o formă anume. Există în practica parlamentară cutuma de a întreba deputații și senatorii dacă își mențin semnătura depusă înainte de începerea dezbaterilor.
Un alt argument este de natură politică. Viceprim-ministrul Markó Béla, în plenul Senatului, în ședința de luni, a solicitat din partea Guvernului, Grupul parlamentar al PDL și Grupul parlamentar al UDMR, la fel, au solicitat să fie retrimis la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport Proiectul de lege a educației naționale, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, după care să revină în plen, urmând a fi dezbătut și adoptat.
Dacă Guvernul și liderii grupurilor parlamentare care susțin Guvernul nu ar fi solicitat retrimiterea la comisie, acest proiect de lege ar fi fost dezbătut și adoptat în ședința de luni a Senatului României, astfel încât, din punct de vedere politic, nu mai înțelegem absolut nimic din seriozitatea cu care un guvern trebuie să trateze raporturile cu Parlamentul.
În sfârșit, ultima precizare, legată de imprecizia cu care liderul Grupului parlamentar al PDL a formulat propunerea de introducere a unui nou punct în ordinea de zi. Din acest punct de vedere, solicit domnului deputat să ne precizeze exact: dorește suplimentarea ordinii de zi cu continuarea asumării răspunderii pe Proiectul Legii educației naționale, așa cum a fost elaborat de Guvern în urmă cu o lună și jumătate – să ne dea precizări suplimentare –, sau solicită doar continuarea procedurii în cazul moțiunii de cenzură, pentru că cele două lucruri nu se îmbină reciproc.
Mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Mulțumesc.
Domnule președinte Markó Béla, vă rog.
**Domnul Markó Béla** _– viceprim-ministrul Guvernului României_ **:**
## Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
S-a făcut referire la mine în ceea ce privește retrimiterea Proiectului Legii educației naționale la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.
În primul rând, aș vrea să clarific că nu vicepremierul sau un reprezentant al Guvernului a solicitat retrimiterea, ci Grupul parlamentar al UDMR, după aceea și Grupul parlamentar al PDL a fost de acord cu această retrimitere. Într-adevăr, când am fost întrebat dacă în calitate de vicepremier sunt de acord cu această retrimitere, am spus că sunt de acord.
Dacă îmi permiteți, asupra celor două probleme ridicate și discutate astăzi, și anume problema angajării răspunderii Guvernului privind un proiect care se află deja în Parlament și problema moțiunii de cenzură.
## Stimați colegi,
Constituția României nu conține niciun fel de restricții privind posibilitatea angajării răspunderii Guvernului pe un proiect de lege. Guvernul – nici acest Guvern, nici celelalte guverne care au mai aplicat aceeași metodă – nu-și angajează răspunderea fiindcă nu are posibilitatea de a depune un proiect de lege în Parlament sau pentru că nu are posibilitatea să aibă o dezbatere pe un proiect de lege
în Parlament, în prima Cameră și, după aceea, în cea de-a doua Cameră, cea decizională.
Guvernul își angajează răspunderea pe un proiect de lege din alte motive, indiferent dacă se mai află un proiect de lege privind acel domeniu în Parlament, și anume pe motiv de urgență – și acest motiv, în acest moment, există – și pe motiv că dorește adoptarea unui anumit proiect în forma care se potrivește Programului de guvernare și prin care Guvernul anunță că poate să meargă mai departe numai prin acel proiect care va asigura reforma în domeniul respectiv.
Mai mult, Guvernul, astfel, oferă întregului Parlament un vot pe un anumit proiect – este adevărat, în mod indirect, printr-o moțiune de cenzură –, în timp ce în alte ipostaze se votează de către o singură Cameră în ceea ce privește decizia asupra unui proiect de lege. Numai angajarea răspunderii asigură un vot al întregului Parlament pe un proiect. Repet, este adevărat că în mod indirect.
În ceea ce privește proiectul de lege care se află în acest moment în Senat și în legătură cu care s-a încercat introducerea în ordinea de zi a plenului Senatului, trebuie să vă anunț, stimați colegi, că acest proiect de lege nu este identic cu proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea.
Proiectul inițial are 323 de articole, din care 293 au fost modificate de către o parte a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Repet, 293 de articole din cele 323 de articole diferă în mod esențial, substanțial. Stabiliți, vă rog, când este identic un proiect de lege. Când, din 323 de articole, doar 30 de articole sunt identice cu cele înaintate de Guvern sau când deja 293 de articole diferă, mai mult, diferă și titlul? Singura asemănare, dacă îmi permiteți, sunt cele 30 de articole, respectiv domeniul în legătură cu care cele două proiecte de lege vor să reglementeze.
În ceea ce privește moțiunea de cenzură, stimați colegi, nu vă supărați, nu accept, în calitate de senator – în calitate de senator vorbesc în acest moment –, ca eu să nu am dreptul ca în plenul Senatului, în plenul Camerelor reunite să nu am un cuvânt de spus și un vot de dat în legătură cu orice problemă care privește Parlamentul. Numai aici, în plenul Parlamentului, putem lua act inclusiv asupra retragerii unor semnături privind moțiunea de cenzură. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Doamna deputat Aurelia Vasile.
## **Doamna Aurelia Vasile:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,
Multe au vorbit colegii din majoritatea conjuncturală, dar aș vrea ca și prim-ministrul Boc, și miniștrii Guvernului, și distinșii colegi deputați și senatori din această majoritate conjuncturală să ia notă că există două decizii ale Curții Constituționale, care stabilesc că procedura asumării Legii educației naționale este neconstituțională.
Vă rog să luați notă de art. 1 alin. (4) din Constituția României, pe care dumneavoastră ați jurat pentru mandatul de parlamentar, și vă readuc aminte și de art. 93 alin. (2) din Regulamentul Senatului, care spune că în momentul în care o lege a trecut de una dintre Camere nu mai poate fi oprită procedura, în nicio formă, iar ea își continuă tot mersul până la vot și promulgare.
Mergând mai departe, această Constituție, domnule deputat Toader, spune foarte clar ce și cum face Curtea Constituțională. Eu nu sunt avocat ca soția dumneavoastră, să vă apăr, sunt inginer și vă prezint și eu niște articole, poate țineți cont de ele.
Al doilea lucru, doamna președinte, vreau să vă spun că, în conformitate cu această Constituție, ceea ce hotărăște Curtea Constituțională este lege pentru toți, doamna președinte, iar colegul meu Toader, dacă are soția avocat, cu științe juridice, de ce nu-l învață cum trebuie să fie citită Constituția, filozofia Constituției, interpretarea articolelor. Dacă dânsa nu are timp, mă ofer eu să-l ajut și să conspectăm și Constituția, lângă regulament și lângă altele.
Mai departe, doamna președinte, nu puteți să supuneți la vot ceva care este în afara acestei „cărțucici” pe care Președintele României Băsescu a prezentat-o întregului popor în două campanii electorale, trebuie să vă hotărâți dacă o respectați sau o călcați în picioare. Constat, în ultima jumătate de an, că mai mult ați stat cu picioarele pe ea decât cu ea deschisă, ca să o interpretați.
Ultima problemă, doamna președinte.
Dumneavoastră veniți și spuneți că orice este posibil, în condițiile în care, în ședința reunită de ieri, planificați citirea și dezbaterea unei moțiuni nedepuse?!
Doamnă președinte, vă rog să-mi indicați articolul, alineatul în baza cărora ați făcut această planificare.
## Doamnă președinte,
V-am spus și altădată, sunteți o femeie tânără și cu viitor politic. Din cauza sfaturilor greșite, poate, ale colegilor dumneavoastră, câteodată acționați împotriva a ceea ce doriți. Vă rog să intrați în pielea dumneavoastră de președinte al Camerei Deputaților. Sunteți și șefa mea, doamnă președinte, nu reprezentați doar PDL-ul, mă reprezentați și pe mine, de două ori, o dată ca femeie, pentru că sunteți judecată ca gen de toți ceilalți, a doua oară ca șefă.
## Doamnă președinte,
Nu aveți voie să supuneți la vot ceea ce colegul meu, deputatul Toader, v-a solicitat, pentru că este neconstituțional, pentru că Curtea Constituțională a hotărât o dată, pentru că se încalcă și Constituția, și două hotărâri ale Curții Constituționale, și Regulamentul Senatului și, până la urmă, doamnă președinte, este imoral.
Nu avem nimic cu solicitările UDMR-ului, sunt convinsă că se va găsi cea mai bună soluție în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat. Nu aceasta este problema. S-a creat o problemă falsă, în condițiile în care PDL-ul și ministrul Boc încearcă să forțeze UDMR-ul să-i voteze bugetul, încearcă să dea vina pe opoziție.
Doamnă președinte, vă rog să fiți președintele Camerei Deputaților!
Fiți ceea ce trebuie să fiți. Dacă nu sunteți, este numai problema dumneavoastră.
Vă mulțumesc. Domnul Radu Berceanu.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Eu am venit pentru o scurtă problemă de procedură. Văd că nu prea se respectă regulamentul. Cred că ordinea de zi nu poate fi o problemă de moralitate sau de imoralitate, nu poate fi constituțională sau neconstituțională, nu poate fi subiect de meditație – cum a spus un coleg aici –, este, pur și simplu, ordine de zi.
Dacă liderul unui grup parlamentar a propus să se introducă un anumit subiect pe ordinea de zi, indiferent ce caracteristici are acel subiect, dumneavoastră sunteți obligată de regulament să supuneți la vot și, dacă majoritatea celor prezenți consideră că doresc să dezbată acel subiect imoral, acel subiect, nu știu.., pe care unii îl consideră constituțional, și alții neconstituțional, unii îl consideră de meditații, și alții de meditație transcedentală, discutăm acolo și vedem cine are dreptate, cu argumente mai multe, mai puține..., dar ideea că un subiect nu poate fi pus pe ordinea de zi este inexistentă în regulament. Un subiect nu este pus pe ordinea de zi doar dacă nu întrunește majoritatea celor prezenți. Atât. Indiferent ce subiect e.
Dacă va veni un lider de grup parlamentar, la un moment dat, și va propune un subiect derizoriu: „Influența razelor de lună asupra galoșilor de gumă”...
și jumătate plus unu dintre senatorii și deputații prezenți doresc să dezbată acest subiect, nu are nimeni cum să se opună, chiar dacă subiectul nu este în regulă.
Drept urmare, vă rog să supuneți la vot ceea ce s-a propus și vom vedea dacă majoritatea dorește să abordeze acest subiect sau nu. Iar după ce vom ajunge la acel punct de pe ordinea de zi, vor veni colegi și colege care ne vor spune că este constituțional, neconstituțional, moral...
, că trebuie făcute meditații transcedentale, dar atunci când ajungem la subiect, nu acum.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc mult pentru aceste precizări corecte regulamentar.
Domnul Ciprian Dobre era înscris la cuvânt.
Vă rog să vă referiți numai la propunerea domnului Toader, pentru a o putea supune la vot. Într-adevăr, pe fond, intrăm la punctul respectiv de pe ordinea de zi.
## **Domnul Ciprian Minodor Dobre:**
## Da, doamnă președinte.
Cred că, într-adevăr, problemele esențiale ale statului român le-am auzit adineauri de la acest microfon, domnule ministru Radu Berceanu, într-adevăr, problemele pe care dumneavoastră vreți să le ridicați sunt foarte importante..., de aceea, probabil, le aduceți în discuție într-o instituție a statului pe care începeți să o confundați cu majoritatea parlamentară, vorbesc de Parlamentul României, și mai cred, domnule ministru, că, așa cum ați dovedit că reușiți să conduceți o țară în derizoriu, și discursul dumneavoastră despre lege și despre Constituția României a fost derizoriu.
Da, domnule coleg, este derizoriu ceea ce ați spus de la acest microfon și cred că, măcar atunci când vorbim despre Constituție, ar trebui să aveți puțin respect și puțină măsură, domnule senator.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Vreau să vă adresez o întrebare firească, o întrebare normală. Domnul Mircea Toader, în calitate de lider de grup parlamentar, vine și solicită Camerelor reunite modificarea ordinii de zi și punerea pe ordinea de zi a unui subiect foarte interesant, care a fost dezbătut de două ori de Curtea Constituțională, și anume constituționalitatea procedurii asumării răspunderii pe Legea educației naționale, acest proiect de lege care a fost citit, într-adevăr, de domnul primministru și s-a depus o moțiune de cenzură. Procedura a fost însă declarată neconstituțională, iar moțiunea de cenzură a fost retrasă.
În aceste condiții, ce doriți să dezbateți, domnilor de la majoritatea parlamentară, într-o instituție colegială care se numește Parlamentul României? Ce doriți să dezbateți? Moțiunea de cenzură nu există. Proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea a fost retrimis la Guvern, prin hotărârea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere. Proiectul nu este în Parlament. Împotriva acestui proiect nu s-a depus moțiune de cenzură. Ce doriți să dezbateți?
Hotărârea, respectiv decizia Curții Constituționale, spune foarte clar: un lucru neconstituțional, în cazul nostru, asumarea răspunderii pe Legea educației naționale, declarată neconstituțională, atrage neconstituționalitatea oricărui demers în această procedură. Un fapt ilicit are consecințe ilicite, un fapt nul atrage nulitatea tuturor actelor subsecvente. Deci, pe cale de consecință, nu veți putea dezbate o moțiune de cenzură care nu există. Nu puteți să supuneți la vot aprobarea ordinii de zi cu introducerea unui fapt inexistent, a unei aberații.
## Dragi domni,
Proiectul de lege a educației naționale nu se află astăzi în Parlamentul României, întrucât a fost retrimis, prin hotărârea Birourilor permanente ale Camerelor reunite, și nu aveți nici moțiune pe care să o dezbateți.
Înțelegeți acest lucru! Înțelegeți firea lucrurilor și, după ce ați înțeles acest lucru, cred că va veni domnul deputat Toader și va retrage această propunere în afara logicii, pentru că, altminteri, înseamnă că ne aflăm pe altă platformă, pe platforma „razelor de soare”, într-adevăr, unde noi vă dorim mult succes. Însă în Parlamentul României discutăm despre Constituție, discutăm despre art. 114 din Constituție și despre Regulamentul ședințelor comune.
Pe cale de consecință, doamnă președinte, în urma acestor dezbateri, vă rog să constatați că nu aveți ce supune la vot pe ordinea de zi în legătură cu Legea educației naționale. Nu există proiectul și nu există nici moțiunea. Nu aveți ce să dezbateți.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc.
Art. 8 din Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere:
„Proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru ședința comună.
Ordinea de zi se adoptă cu votul deschis a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor prezenți.
În orice ședință comună, președintele Camerei Deputaților sau președintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din Birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră, ori, după caz, la cererea Guvernului.
Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp.
În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvântul unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votului propunerile formulate.”
Deci nu scrie nicăieri că nu am voie să supun la vot, dar, înainte de a supune la vot, dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului prim-ministru Emil Boc...
**Din sală**
**:**
Pe ce motiv? Cu ce drept?
Drept la replică, domnul senator Greblă, după care urmează domnul prim-ministru Emil Boc, apoi supun la vot.
## **Domnul Toni Greblă:**
Regret că domnul viceprim-ministru a pus la îndoială ceea ce am susținut eu și, din acest motiv, am extras din stenograma ședinței de luni, din care o să citez.
Domnul Mircea Dan Geoană îi dă cuvântul domnului Markó Béla, la solicitarea dânsului.
- „Domnul Markó Béla:
Domnule președinte, Stimați colegi,
Nu stau în banca Guvernului, dar îmi permit totuși o frază în numele Guvernului.
Bineînțeles că Guvernul solicită retrimiterea acestui proiect de lege la comisie. Guvernul este de acord. Nu a formulat o astfel de solicitare, dar Guvernul este de acord cu retrimiterea proiectului de lege la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.
Mai departe, în calitate de senator, permiteți-mi încă o remarcă...” – ceea ce înseamnă că prima parte a intervenției a făcut-o în calitatea dumnealui de vicepremier. Asta pentru a fi lucrurile foarte clare.
În al doilea rând, dacă discutăm despre ce a spus domnul senator Berceanu aici, dânsul este paralel cu dreptul constituțional ca șinele de cale ferată. Nu orice poate fi supus plenului, ci numai ce este legal și constituțional.
Am mai auzit o frază de la Președintele României, aseară, când a zis: „Niciodată nu voi promulga o lege care va schimba denumirea unei anumite etnii”. Președintele țării nu are voie să facă o asemenea remarcă. Poate refuza și să retrimită Parlamentului un proiect de lege. La a doua retrimitere, președintele este obligat – chiar dacă îi convine sau nu – să promulge legea. Astfel de atitudini ne duc spre dictatură. A aprecia, prin simpla citire a unui text de lege, nu înseamnă și interpretarea lui. De vreme ce Curtea Constituțională a declarat această cale a angajării răspunderii ca neconstituțională, nimeni din această țară nu poate permite – și nici noi nu trebuie să permitem – ca această procedură să poată, într-un fel sau altul, să continue.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc.
Domnule prim-ministru, vă rog.
**Din sală**
**:**
În ce calitate?
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
În calitatea pe care tocmai v-am citit-o, conferită de Regulamentul comun al celor două Camere, la art. 8. Am citit tot articolul.
## **Domnul Emil Boc** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul susține introducerea pe ordinea de zi a prezentării moțiunii de cenzură și, implicit, a continuării calendarului asumării răspunderii pe Legea educației naționale.
De ce? Pentru aceasta, distinși colegi, v-aș invita, fără patimă, să citim decizia Curții Constituționale, dar să o citim, nu doar să vorbim despre ea, decizia Curții Constituționale din 24 noiembrie 2010, care ne dă răspuns la toate întrebările care s-au ridicat aici.
Prima întrebare care s-a adresat Curții Constituționale a fost dacă decizia Curții Constituționale din 3 noiembrie 2010 blochează asumarea răspunderii pe Legea educației naționale. A fost argumentul pe care l-ați folosit dumneavoastră, cei din opoziție, că decizia din 3 noiembrie 2010 pune capăt procedurii de asumare a răspunderii pe Legea educației naționale.
În acest context, vă citesc din decizia Curții Constituționale:
„Ținând cont de cele prezentate mai sus, Curtea Constituțională reține că Decizia nr. 1.431/3 noiembrie 2010 nu poate fi invocată în sensul blocării procedurii de angajare a răspunderii Guvernului asupra Legii educației naționale...
și, în consecință, urmează să constate că există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate moțiunea de cenzură depusă de opoziția parlamentară, dezbatere care, odată declanșată, ținând seama de prevederile Constituției, nu poate fi oprită.”
Deci în decizia Curții Constituționale avem primul răspuns: nu poate fi oprită procedura asumării răspunderii și dezbaterea moțiunii de cenzură.
Din sală
#34809Poate fi oprită, conform art. 114 din Constituția României!
Doamna deputat, vă rog să vă calmați și să luați loc în sală.
## **Domnul Emil Boc:**
Oricâtă patimă ar presupune citirea cu rigoare a unui text constituțional, el trebuie acceptat, fie că ne place, fie că nu ne place.
Deci la prima întrebare avem răspunsul în decizia Curții Constituționale.
A doua întrebare: ar fi putut bloca asumarea răspunderii prima decizie a Curții Constituționale? Curtea Constituțională ne dă răspunsul tot în decizie. Vă rog să citiți.
Pagina 8. Vă rog să citiți _expressis verbis._
„Dacă Curtea Constituțională ar fi fost sesizată de către președintele Senatului până cel târziu la data de 18 octombrie 2010, deci înainte de stabilirea calendarului asumării de către Parlament, numai în această situație cererea în cauză ar fi fost o situație litigioasă.”
Curtea Constituțională vă dă răspunsul explicit. Dacă sesizarea președintelui Senatului era făcută înainte de stabilirea calendarului de către Parlament, da, procedura putea fi oprită
, dar Curtea Constituțională ne spune, _expressis verbis_ , că nu se poate acest lucru.
A treia întrebare: poate fi oprită, în aceste condiții, procedura de asumare a răspunderii pe Legea educației naționale?
Curtea Constituțională ne oferă din nou răspunsul.
„În data de 18 octombrie 2010, în urma deciziei Guvernului de asumare a răspunderii, Birourile permanente ale celor două Camere au stabilit calendarul asumării, respectiv până luni, 25 octombrie 2010, depunerea de amendamente, iar în 28 octombrie 2010, ședința comună de asumare a răspunderii.
Dacă până la această dată, când Birourile permanente au stabilit calendarul, președintele Senatului ar fi sesizat Curtea Constituțională – așa ne spune Curtea Constituțională –, atunci procedura putea fi oprită.”
După ce calendarul a fost stabilit de Parlament, Curtea Constituțională spune că procedura nu mai poate fi oprită. Menționez faptul că sesizarea președintelui Senatului a fost în 19 octombrie 2010, deci la o zi după ce s-a stabilit calendarul asumării.
Curtea Constituțională spune:
„În 28 octombrie 2010 s-au petrecut trei momente importante, care confirmă faptul că nu există niciun conflict juridic, în acest moment, între Parlament și Guvern.” De ce?
1. În 28 octombrie 2010, Birourile permanente, cu 12 voturi pentru, acceptă continuarea procedurii de asumare a răspunderii.
· government confidence
1 discurs
<chair narration>
#374332. Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cu 336 de voturi pentru și doar două voturi împotrivă, acceptă aprobarea ordinii de zi cu privire la asumarea răspunderii pe Legea educației naționale.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#376433. Prim-ministrul, în virtutea art. 114 din Constituție, citește asumarea răspunderii.
· government confidence · retras
141 de discursuri
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc, domnule prim-ministru. Procedură de vot.
Vot · approved
Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice (L779/2010) 23–24
Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc. Ceilalți sunt prezenți, dar nu participă la vot. Acum intrăm în ordinea de zi.
La primul punct..., conform ordinii de zi aprobate de dumneavoastră...
Domnul deputat Mircea Dușa, vă rog.
Domnilor președinți, Domnule prim-ministru,
Mă bucur că a venit domnul senator Berceanu la microfon și i-a atras atenția doamnei președinte că încalcă regulamentul și ar trebui, ca să o protejăm, să nu mai încalce regulamentul, să nu mai conducă nici ședințele plenului reunit al celor două Camere.
De asemenea, domnule senator Markó Béla, ați venit aici și ați certat parlamentarii că legiferează. Eu cunosc foarte bine statutul uniunii dumneavoastră, unul dintre cele mai democratice statute ale vreunei organizații politice sau culturale, cum vreți să o numiți, știu că respectați, în cadrul ei, principiile democratice, dar veniți și ne certați în plen că legiferăm și că la Senat s-au modificat din 320 de articole 293?! Asta este menirea Parlamentului, domnule vicepremier, nu veniți să certați parlamentarii. Și dumneavoastră sunteți senator și aveți această menire de a legifera, și nu vă deziceți de acest drept.
Legat de ordinea de zi. Sigur că doamna președinte, așa cum face de obicei, ne bagă pumnul în gură. Am solicitat de zeci de ori cuvântul pe procedură, pentru a cere o pauză de consultări ca să înțelegem ce vrea domnul deputat Mircea Toader să punem pe ordinea de zi, nu numai legat de asumarea răspunderii pe Legea educației naționale, ci legat și de celălalt punct pe care l-a propus și pe care îl cunoaște doar dânsul. Atunci când vrem să votăm o ordine de zi, vrem să știm despre ce este vorba.
Revenind la angajarea răspunderii pe Legea educației naționale, domnule prim-ministru, dumneavoastră sunteți profesor de drept constituțional, dar astăzi, la examenul în fața Parlamentului, cu indulgență ați luat nota 4.
Sunt două decizii ale Curții Constituționale, una este exactă, angajarea este neconstituțională, iar a doua, care se referă la moțiune, la fel, este corectă, pentru că protejează, împotriva unei puteri ca a dumneavoastră, o moțiune depusă de opoziție, ca să nu o puteți împiedica să se dezbată, dar de la cele două decizii ale Curții Constituționale până la ceea ce faceți dumneavoastră astăzi este cale lungă.
De aceea, la propunerea făcută de președintele de ședință, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu a votat, iar dacă veți continua în acest fel, rămâneți dumneavoastră în sală și faceți ce vreți cu țara asta. Sufocați-o complet și terminați-o!
Vă mulțumesc. Domnule președinte Geoană? Nu știu... Dar sunteți suspendat...
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Doamnă președinte, Domnule prim-ministru, Stimate colege, Stimați colegi,
Ca inițiator al contestației asupra angajării răspunderii pe Legea educației naționale la Curtea Constituțională, aș dori să fac câteva precizări, și am să le fac pe un ton mai puțin politic și mai rațional.
Nicio formă de comedie procedurală și de încercare disperată de a pregăti argumentația Guvernului pentru viitoarea contestație de la Curtea Constituțională, în opinia mea, nu are niciun fel de valoare. Am ajuns să batjocorim reguli fundamentale de funcționare ale Parlamentului României. O moțiune de cenzură ai cărei semnatari și-au retras în mod normal și firesc inițiativa nu mai există și nu produce efecte.
Eu pot să înțeleg, ca om politic, disperarea pe care domnul prim-ministru, alături de partenerii de la UDMR, o are pentru a păstra această coaliție împreună, mai ales în fața bugetului, mai ales în fața angajării pentru Legea salarizării, dar un lucru este elementar și extrem de clar: angajarea răspunderii pe această lege a educației a fost declarată neconstituțională.
Indiferent ce fel de șiretlic procedural folosiți, indiferent ce procedură forțată veți încerca să aplicați pentru a acoperi o declarare evidentă și netă a Curții Constituționale, și anume că Legea educației naționale este neconstituțională, nu vă va folosi, fiindcă, imediat ce, probabil, prin acest vot care nu are niciun fel de temei procedural, veți considera că Legea educației naționale a fost traversată cu forța prin Parlament, vreau să vă anunț în mod oficial că, în termenul legal de contestare la Curtea Constituțională, ca președinte al Senatului, voi contesta această lege și sunt absolut convins că la decizia Curții Constituționale cu privire la această contestație nu există altă variantă decât reconfirmarea, a treia oară, a faptului că angajarea răspunderii pe această lege este neconstituțională.
Deci, din punctul meu de vedere, această... nu discuție metafizică, ci această discuție procedură lamentabilă nu face bine nici Parlamentului, nu face bine nici majorității, și nici măcar prim-ministrului, pentru că această forțare nu va conduce la nimic.
## Vă mulțumesc.
Tot la primul punct din ordinea de zi, intervenție a domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu.
Vă rog, domnule deputat.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
## Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor reprezentanți ai Guvernului,
Eu v-aș ruga să constatați următorul lucru, și anume, în primul rând, decizia lipsită de orice echivoc a Curții Constituționale, Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, care constată că angajarea răspunderii de către Guvern în fața Camerei Deputaților și Senatului asupra Proiectului Legii educației naționale este neconstituțională, fără niciun alt comentariu.
Al doilea lucru pe care doresc să vi-l aduc la cunoștință. Vă rog să luați notă de faptul că deputații membri ai Grupului parlamentar al PNL și-au retras semnăturile de pe moțiunea de cenzură. Cu alte cuvinte, în momentul de față, Guvernul nu este angajat pe o moțiune de cenzură care să-i dea dreptul să continue această procedură de angajare a răspunderii.
De altfel, vreau să vă subliniez următorul fapt și să luați notă că neconstituționalitatea procedurii angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale nu poate fi nesocotită prin continuarea procedurilor parlamentare începute în acest sens, la care domnul primministru s-a referit.
Numai o procedură parlamentară declanșată cu respectarea prevederilor art. 114 din Constituție nu poate fi retrasă de către Guvern, în calitate de inițiator, iar Parlamentul este obligat să continue derularea acesteia.
Pe cale de consecință, o procedură declarată neconstituțională nu poate fi continuată nesocotind decizia Curții Constituționale.
Așadar, vă rog să constatați că solicitarea pe care au făcut-o domnul deputat Mircea Toader, în numele Grupului parlamentar al PDL, și domnul prim-ministru Emil Boc nu are obiect și noi trebuie să ținem cont de decizia Curții Constituționale, pentru că, altfel, nesocotind această decizie, ieșim din modul legal în care Parlamentul poate să funcționeze. Cred că ar fi pentru prima oară, în istoria de 20 de ani a republicii parlamentare, când Parlamentul ar nesocoti o decizie a Curții Constituționale.
Prin urmare, vă rog să luați act de aceste elemente și, cu tot regretul, să considerăm – pentru Guvern, evident, nu pentru noi – că procedura angajării răspunderii Guvernului este neconstituțională. Prin urmare, solicitarea domnului deputat Mircea Toader, sigur, poate fi discutată, dar nu avem ce să discutăm în fond, rămânând, ca atare, legea să parcurgă în continuare drumul până la adoptarea de către Parlament, promulgarea și publicarea în „Monitorul Oficial al României”, așa cum se face cu orice lege obișnuită.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## Vă mulțumesc și eu.
## Punctul 1.
În momentul în care discutăm despre o moțiune de cenzură, avem o hotărâre a Curții Constituționale care spune că aceasta nu poate fi oprită și, în același timp, s-a invocat și aici faptul că o serie dintre semnatarii moțiunii au depus solicitări individuale pentru a-și retrage semnăturile, nu există procedura retragerii semnăturilor de pe moțiunea de cenzură, dar, într-adevăr, cred că este o chestiune absolut corectă, din punct de vedere procedural, ca acest lucru să se întâmple, așa cum am făcut de fiecare dată și cum e corect, în urma adresării întrebării cu privire la această moțiune de către președintele de ședință, în fața plenului reunit.
Drept care, întrebarea pe care, procedural, trebuie s-o adresez plenului și, în primul rând, semnatarilor moțiunii este: există semnatari ai moțiunii de cenzură care doresc să-și retragă semnăturile?
Domnule deputat Dobre, doriți să luați cuvântul pe...? Să vă retrageți semnătura?
Nu, doamnă președinte, am luat cuvântul pe procedură, să vă informez că deputații Partidului Național Liberal, dar și senatorii – și v-aș solicita să atrageți atenția secretarului general al Camerei Deputaților, că sunteți dezinformată –, toți semnatarii parlamentari ai Partidului Național Liberal v-au înștiințat în scris că și-au retras semnătura de pe moțiunea de cenzură, iar ceea ce dumneavoastră încercați să discutați nu are obiect.
Într-o altă ordine de idei, vreau să vă supun, în primul rând, doamnelor și domnilor din majoritate, în al doilea rând, domnule prim-ministru și domnilor reprezentanți ai Guvernului, dumneavoastră astăzi vreți să supuneți votului Parlamentului dacă se dezbate sau nu o moțiune de cenzură inexistentă – și asta o punem între paranteze.
Dacă votul care va reieși va fi negativ, și anume ca Parlamentul să nu admită să se dezbată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, punem la îndoială, domnule prim-ministru..., cum și dumneavoastră, de fapt, în cererea pe care ați adresat-o, respectiv întâmpinarea pe care ați adresat-o Curții Constituționale, puneți la îndoială art. 114 din Constituție – asumarea răspunderii Guvernului este o atitudine a Guvernului, și nu un drept al Parlamentului de a acorda sau nu.
Deci, pe cale de consecință, intrați în al doilea absurd procedural.
## Doamnă președinte,
## Domnule prim-ministru,
Cădeți în derizoriu, cu o chestiune care nu are nici în clin, nici în mânecă cu asumarea răspunderii pe Legea educației naționale. Aveți trei decizii ale Curții Constituționale. Prima datează din septembrie 2009, prima declarare ca neconstituțională a legii, a doua este cea din 3 noiembrie 2010, iar a treia, cea din 24 noiembrie 2010.
## Domnule prim-ministru,
Dumneavoastră nu mai aveți o moțiune de cenzură cu privire la această lege. Nu procedura asumării a fost declarată neconstituțională prin decizia din 3 noiembrie 2010, ci asumarea răspunderii Guvernului pe acest proiect de lege a fost declarată neconstituțională, și ceea ce este nul produce efecte nule.
Deci, domnule prim-ministru, doamnă președinte, respectați deciziile Curții Constituționale!
## Mulțumesc, domnule deputat Dobre.
Dați-mi voie să dau citire listei cu cei care au semnat moțiunea și o să-i rog pe domnii deputați, pentru că sunt prezenți în sală, să spună dacă își retrag semnătura sau nu. Domnule deputat Tăriceanu, vă rog.
Înainte de a trece la pasul pe care îl doriți, și anume să solicitați parlamentarilor să-și exprime, în final, punctul de vedere cu privire la retragerea sau neretragerea semnăturilor, am să vă rog să fiți de acord cu acordarea unei pauze de consultări de o jumătate de oră.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Tăriceanu.
Vorbeam cu colegii... Și atunci când este depusă o demisie, ea este anunțată în plen. De aceea, este foarte importantă procedura anunțării de la microfon.
Am înțeles, 20 de minute pauză. Vă mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Vă rog să luați loc pentru a putea relua lucrările de astăzi.
Vă rog să luați loc pentru a putea merge mai departe cu ordinea de zi.
Cred că putem începe plenul.
Rămăsesem la citirea semnatarilor moțiunii și, dacă dumnealor doresc să-și retragă semnătura, sunt invitați la microfon pentru a face acest lucru. Este o procedură corectă și regulamentară.
Primul semnatar, domnul deputat Cristian Adomniței. Vă rog, domnule deputat.
## Doamnă președinte,
Speram să nu fiu pus în această situație, atât pentru binele Parlamentului și pentru ceea ce facem aici, respectiv legi pentru națiunea noastră, cât și, evident, pentru România. Cu atât mai trist sunt, ca fost ministru al educației, pentru că sunt nevoit să-mi retrag semnătura de pe această moțiune, deși nu doar în sufletul meu, cât și în cuvânt, cred în fiecare literă și în fiecare cuvânt care sunt scrise acolo.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Vasile Berci.
Doamnelor și domnilor colegi,
Un gest normal, firesc, așa cum am procedat atunci când am semnat apelul pentru retragerea semnăturii la moțiunea respectivă, îl fac și acum în plen.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Viorel Buda, vă rog. Se pregătește domnul deputat Daniel Stamate Budurescu.
Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,
Așa cum doream să fac în momentul în care am aflat despre decizia Curții Constituționale că asumarea răspunderii Guvernului este neconstituțională, dar atunci nu am avut ocazia să vin la microfon, fiindcă nu m-ați invitat, am făcut-o în scris, ca toți colegii mei din Grupul parlamentar al PNL, și o fac și acum de la microfon, și vă anunț: da, îmi retrag această semnătură.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Daniel Stamate Budurescu, se pregătește domnul deputat Cristian Buican.
Stimată doamnă deputat Roberta Anastase, Onorat prezidiu, Dragi colegi...
Mulțumesc.
Din sală
#56679Vă mulțumesc. Domnul deputat Marin Almăjanu.
Mai tare!
## Mai tare?
Îmi retrag semnătura.
Domnul deputat Teodor Atanasiu.
## Onorat prezidiu,
## Doamnelor și domnilor parlamentari,
Așa cum am făcut-o prin declarație publică, precum și în scris, reconfirm și de la această tribună că îmi retrag semnătura de pe o moțiune de cenzură care nu poate fi depusă pe o asumare de răspundere împotriva Constituției. Mulțumesc.
## Nicio problemă, se poate.
Vă aduc la cunoștință, dacă ați uitat, dacă nu ați fost prezentă, că acum două săptămâni, cu semnătură privată, mi-am exprimat o anumită părere și acea părere era de a-mi retrage semnătura de pe acea moțiune de cenzură. Dacă acum veniți..., nu e regulamentar, e cutumă, dar cutuma încă nu a devenit lege la noi, în Parlament, vă spun că nu-mi retrag ultima semnătura, prin care îmi retrăgeam prima semnătură de pe moțiune.
În privința deciziei Curții Constituționale, conform căreia o moțiune trebuie dezbătută orice ar fi și orice s-ar fi întâmplat, vreau să vă propun o scurtă idee. Gândiți-vă că s-ar întâmpla o mare minune – suntem în pragul Crăciunului – și domnul prim-ministru Boc ar demisiona, ar avea gândul cel bun pentru milioane de români sau și-ar lua câmpii, așa cum, plastic, se exprimă altcineva. Noi ce ar trebui să facem cu acea moțiune? Continuăm?
Și dacă moțiunea nu trece? Îl condamnăm pe domnul prim-ministru să vină din nou la treburile statului? Ar fi inuman, credeți-mă. Vă mulțumesc.
Domnule deputat, s-a introdus o moțiune împotriva unui ministru care a fost schimbat, și tot v-ați susținut moțiunea.
Domnul deputat Cristian Buican. Se pregătește domnul deputat Mihăiță Calimente.
Doamnă președinte, Dragi colegi,
Având în vedere că decizia Curții Constituționale este în sensul ca Guvernul să-și retragă această asumare a răspunderii, așa cum am anunțat public, îmi retrag semnătura de pe moțiunea de cenzură, împreună cu colegii mei.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Mihăiță Calimente. Urmează domnul deputat Mircea Vasile Cazan.
## Doamnă deputat, Stimați colegi,
Multe trăsnăi mi-a fost dat să aud în acest Parlament, însă ceea ce a susținut domnul prim-ministru acum vreo oră aici întrece toate trăsnăile pe care le-am auzit, pentru că Domnia Sa nu a făcut legătura între documentul pe care îl citea și cealaltă decizie a Curții Constituționale, care se referea exact la acel document pe care îl citea și care spunea că procedura este neconstituțională.
Sigur că întrebările pe care, după aceea, în chip cu totul și cu totul curios, le-a pus prim-ministrul, au primit un răspuns care îi permitea să ducă la capăt o procedură care se referea însă la o lege care este neconstituțională. Procedura se desfășoară și, în aceste condiții, este tot neconstituțională, pentru că nu poate prim-ministrul să dea un decret prin care să declare constituțională o lege declarată de Curtea Constituțională neconstituțională.
Este clar că această lege, indiferent cum o veți vota și ce hotărâre veți lua, tot la Curtea Constituțională va ajunge și voi fi extraordinar de curios ce va spune Curtea Constituțională, a treia oară, pe aceeași materie.
Vă mulțumesc.
Consider că, în aceste condiții, sunt absolut obligat să-mi retrag semnătura, pentru că procedurile pe care dumneavoastră, cu onoare, doamnă președinte, le conduceți
nu au nicio legătură cu ceea ce scrie în Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului și în Constituție.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Mircea Vasile Cazan. Urmează domnul deputat Daniel Chițoiu.
Mircea Vasile Cazan
#60681Doamnă președinte, Dragi colegi, Îmi retrag semnătura.
Vă mulțumesc.
Mircea Vasile Cazan
#60826Cred că...
Îmi dați voie să și vorbesc?
Atât trebuie să afirmați. În rest, nu e nevoie de o intervenție mai mare.
Mircea Vasile Cazan
#61017Doamna președinte,
La fel cum ne-am obișnuit, nu ne mai dați voie nici să mai vorbim de la microfon.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Domnul deputat Daniel Chițoiu. Se pregătește domnul deputat Tudor Chiuariu.
Doamnă președinte,
Dragi colegi,
Îmi retrag și eu semnătura de pe moțiunea de cenzură. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Tudor Chiuariu. Se pregătește domnul deputat Horia Cristian.
În primul rând, o să vă rog să-mi scuzați vocea, sunt puțin răcit.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
_Accesorium sequitur principale –_ este un adagiu latin care spune că actul accesoriu urmează soarta actului principal. Fac aceste precizări pentru acest Guvern în care nu există niciun jurist demn de acest nume.
Așadar, mai pe scurt și pe înțelesul tuturor, dacă angajarea răspunderii Guvernului este în afara cadrelor constituționale, e nulă de drept, un act ulterior, subsecvent, în cadrul aceleiași proceduri, nu poate fi valabil și trebuie să-i urmeze soarta, așadar este, de asemenea, lovit de nulitate absolută.
Din această cauză, îmi retrag semnătura de pe moțiunea de cenzură.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Horia Cristian. Se pregătește domnul deputat Ciprian Minodor Dobre.
Doamna președinte, Stimați colegi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,
În niciun caz, dintr-un gest oarecare, nu am să cauționez neconstituționalitatea acestei asumări a răspunderii Guvernului. În niciun caz nu puteți să invocați urgența acestei legi și în niciun caz nu cred că această lege trebuie să treacă prin asumarea răspunderii Guvernului. Cu toate acestea, am să-mi retrag semnătura de pe moțiunea de cenzură.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Ciprian Minodor Dobre, urmează domnul deputat Victor Paul Dobre.
## Doamnelor și domnilor,
Vreau să vă reamintesc că dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 sună în felul următor:
„... constată că angajarea răspunderii de către Guvern în fața Camerei Deputaților și Senatului, în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituție, asupra Proiectului Legii educației naționale este neconstituțională...”. Acest lucru raportat la art. 147 alin. (4) din Constituția României, în care se arată că „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Vă aduc la cunoștință că nu există altă soluție decât aceea a retragerii acestor semnături. De ce?
## Domnule deputat,
Ați intervenit astăzi de trei ori pe acest subiect. Vă rog din suflet să vă prezentați opțiunea în legătură cu retragerea sau nu a semnăturii. Pentru aceasta este...
Vă mulțumesc, doamna președinte, pentru că îmi dați această posibilitate.
Având în vedere, așadar, art. 147 alin. (4) din Constituție și dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 1431 din 3 noiembrie 2010 și neavând altă posibilitate, văzând că această procedură a angajării răspunderii pe Legea educației
naționale este neconstituțională, noi, parlamentarii Partidului Național Liberal, ne retragem această semnătură, pentru că respectăm decizia obligatorie a Curții Constituționale.
Și vă reamintesc că asumarea răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale a intervenit în momentul în care în Senatul României se desfășura procesul legislativ asupra Legii educației naționale. Atenție, deci, că asumarea răspunderii Guvernului pe o lege aflată în dezbatere la cea de-a doua Cameră, cea decizională, nu poate avea loc, potrivit aceleiași decizii a Curții Constituționale.
Pe cale de consecință, ceea ce se întâmplă astăzi este doar trocul politic dintre PDL și UDMR, pe marginea a ce? A Legii educației naționale.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Este vorba despre soarta generației următoare a României.
Vă mulțumesc.
Domnilor colegi...
Domnule deputat, o să vă rog...
V-ați exprimat opțiunea, ați făcut declarații politice astăzi toată ziua. Vă rog să-i lăsați și pe ceilalți colegi să-și exprime punctul de vedere.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Victor Paul Dobre. Se pregătește domnul deputat Aurel Donțu.
În primul rând, îmi retrag semnătura de pe moțiune, dar, în același timp, vă atenționez, doamnă deputat, că modul în care conduceți lucrările Parlamentului României, întrunit în Camere reunite, în care luați dreptul la exprimare unui parlamentar ales este inadmisibil. Poate să vorbească de 20 de ori, de aceasta există democrație.
Țineți minte ce ați vorbit atunci când ați fost instalată ca președinte al Camerei Deputaților? Luați-vă discursul de atunci, în care vorbeați de democrație!
Cred că există o limită a bunului-simț. Nu aveți dreptul să luați posibilitatea de a se exprima unui parlamentar.
Pentru ce au mai murit oamenii aceia în decembrie?
Vă mulțumesc.
Intervențiile prevăzute de regulament sunt de două minute.
Are cuvântul domnul deputat Mihai Aurel Donțu și se pregătește domnul deputat Gheorghe Dragomir. Îi rog pe secretari să cronometreze.
Onorat prezidiu, Domnule prim-ministru,
Domnule viceprim-ministru,
Doamnă deputat cu funcție de președinte,
Evident că mă voi înscrie și eu în același curent de retragere a semnăturilor de pe această moțiune, ca și colegii mei, dar trebuie să precizez, în cele două minute care mi se acordă, că un antevorbitor al nostru – îi dau și numele, poate să ceară drept la replică, este domnul senator Berceanu – a spus aici că putem vota orice trăsnaie, chiar și „influența razelor de lună asupra galoșilor”.
Nu este așa, domnilor colegi!
Suntem Parlamentul României, suntem Cameră decizională, suntem Camerele reunite ale Parlamentului României și nu votăm orice trăsnaie care ne trece prin cap.
Nu este bine să ne batem de joc de această instituție, nu este bine să vă bateți de joc de opoziție și nu este bine să aduceți Parlamentul în situația de a fi Marea Adunare Națională.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Gheorghe Dragomir și se pregătește domnul deputat George Dumitrică.
## Domnule președinte,
Așa cum rezultă din adresa transmisă de Grupul parlamentar al PNL, îmi retrag semnătura de pe moțiunea de cenzură.
dacă noi, cei din Partidul Național Liberal, o să vă reținem aici o sută optzeci de minute, adică atât cât înseamnă două minute înmulțit cu optzeci și ceva de deputați și senatori ai Partidului Național Liberal.
Acum, eu o să mă rezum la aceste o sută optzeci și ceva de minute, o să mă încadrez în aceste o sută optzeci și ceva de minute, nu vă faceți probleme, nu voi depăși acest timp, dar vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că a fost o situație în Statele Unite ale Americii, când un infractor, un ucigaș, a fost achitat pentru că celui ucis nu i se știa identitatea.
Într-adevăr, dumneavoastră lăsați fără identitate învățământul românesc.
Într-adevăr, dumneavoastră, prin ceea ce faceți astăzi, comiteți o infracțiune: nesocotiții decizia Curții Constituționale pe fond și încercați un subterfugiu de formă.
Acest lucru îl poate face un oarecare infractor din România, dar acest lucru nu îl poate face Guvernul României, nu-l poate face prim-ministrul României.
Am folosit cuvinte dure, domnule prim-ministru, dar, totuși, sper din toată inima să reveniți cu picioarele pe pământ și să lăsați ca Legea educației naționale să fie dezbătută în Parlament și adoptată de Parlament, pentru că este singurul for din România, conform Constituției, care poate face acest lucru.
De aceea, eu îmi voi retrage semnătura de pe această moțiune, doar pentru ca această moțiune să nu mai poată fi dezbătută.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat George Dumitrică și se pregătește domnul deputat Relu Fenechiu.
Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Din cauza modului în care abordați dumneavoastră această procedură și această Lege a educației naționale, țin să vă anunț că îmi retrag semnătura de pe moțiunea de cenzură.
Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.
## Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Din partea colegilor de la PNL, care își retrag semnătura, am ascultat tot felul de motivații, inclusiv sunt persoane care ne acuză că nu le permitem să vorbească.
Totuși este un program până la ora 13.00 pentru a le putea da voie să vorbească tot ceea ce doresc dânșii.
Vreau să prelungim programul până la finalizarea ordinii de zi.
Vă rog să supuneți la vot.
## Vă mulțumesc.
Domnul deputat Relu Fenechiu. Urmează domnul deputat Gheorghe Gabor.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Domnilor miniștri, Stimați colegi,
O să vă rog să-mi permiteți să nu abuzez de timpul dumneavoastră. Timpul dumneavoastră este important, trebuie să vă ocupați de treburile țării, dar, domnule primministru, cred cu tărie că, pentru România, este mai bine
Este în regulă. Supun la vot propunerea. Voturi pentru? 187 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.
Vă mulțumesc.
Continuăm procedura.
Domnul deputat Gheorghe Gabor și urmează doamna Grațiela Gavrilescu.
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamna președinte,
Domnule prim-ministru,
Domnilor miniștri,
Stimați colegi,
Deciziile Curții Constituționale, fie că ne plac, fie că nu ne plac, sunt obligatorii pentru toată lumea.
Ca o consecință a acestui fapt, ca urmare a unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională referitoare la această moțiune de cenzură, eu îmi retrag semnătura.
Sigur, aș vrea să fac doar o scurtă considerație. Curtea Constituțională este un organism politic, la ora actuală. Poate ar fi bine să fie reorganizată, poate ar fi bine să ne gândim de acum care va fi viitorul ei și poate ar trebui, ca să evităm situații de genul celor care se petrec astăzi în Parlament, să ne gândim ca această Curte Constituțională să fie transformată într-o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Grațiela Gavrilescu. Se pregătește domnul deputat Dominic Andrei Gerea.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Domnule prim-ministru,
Ați dorit cu ardoare angajarea răspunderii pe o lege extrem de importantă pentru o națiune întreagă.
Curtea Constituțională tocmai v-a spus că este neconstituțională această angajare, motiv pentru care îmi retrag semnătura de pe moțiunea de cenzură. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Dominic Andrei Gerea. Se pregătește doamna deputat Alina Gorghiu.
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Domnule prim-ministru,
În primul rând, doamnă, stimată colegă, în evidențele dumneavoastră ar trebui să figurez Andrei Dominic Gerea, nu Dominic Andrei Gerea, mă rog, pentru a fi siguri cu cine stăm de vorbă.
După aceea, domnule prim-ministru, aș vrea să vă reamintesc că din educație, din sistemul de învățământ, constant și îngrijorător de mulți profesori, dascăli pleacă. Ori se duc în alte domenii, ori pleacă din țară. La fel se întâmplă și cu medicii, la fel se întâmplă cu ceilalți specialiști ai României, care toți consideră că nu mai au viitor în România.
În același timp, dumneavoastră vă agățați de putere cu îndârjire, ca și cum aici s-ar termina viața dumneavoastră. La un moment dat, v-am admirat atunci când a fost episodul
acela când ați căzut de pe scenă într-o emisiune televizată, pentru tărie, mă rog, pentru ambiție și așa mai departe.
Se pare că am interpretat greșit, în acel moment, comportamentul dumneavoastră, care, iată, se răsfrânge acum în mod negativ împotriva poporului român, și vă spun astăzi, aici, în numele părinților, mamelor din județul Argeș – în particular din Pitești –, pe care îi reprezint în Parlament, că toți aceștia vă roagă, câteodată într-un limbaj pe care nu-l pot reproduce de la tribuna Parlamentului, să plecați și să vă dați demisia și dumneavoastră, și colegii dumneavoastră, și doamna președinte, care încă are dificultăți cu număratul, și așa mai departe.
Și ne mai roagă pe noi, cei din opoziție...
Domnule deputat,
Trebuie doar să vă exprimați dacă vă mențineți sau nu semnătura. Este foarte simplu, iar dificultăți cu număratul, cel mult, are colegul dumneavoastră Mihai Voicu. Și, altfel, a fost și apel nominal. Asta ca să ne lămurim.
Sigur, ca să ne lămurim, vă pot da niște înregistrări luate cu telefonul, în care domnul deputat Mihai Voicu vă solicită de nenumărate ori să verificați cvorumul.
Așa, între noi.
Domnule deputat, vă retrageți sau nu semnătura? Ați depășit termenul de două minute.
## M-ați întrerupt, îmi cer scuze.
Sigur, probabil că orice alocuțiune mai dezvoltată vă creează dificultăți, dar acum, în două fraze, am terminat. Domnule prim-ministru,
Din păcate, noi, opoziția, am promis să facem tot ce putem pentru a vă demite.
Din păcate, decizia Curții Constituționale, care este extraordinar de limpede pentru toată lumea, mai puțin pentru dumneavoastră, spune că nu putem continua în acest moment și mai departe cu procedura de demitere.
Prin urmare, sunt nevoit să-mi retrag semnătura. Vă mulțumesc.
Doamna deputat Alina Gorghiu.
Stimată doamnă președinte,
Stimați reprezentanți ai Guvernului, Stimați colegi parlamentari,
Semnătura mea de pe moțiunea de cenzură o să vă rog să nu o mai luați în considerare. Motivul este dorința mea de a nu legitima o procedură neconstituțională cu care Guvernul Boc a venit astăzi în fața dumneavoastră.
Dacă îmi aduc bine aminte, este a doua oară într-un an de zile – vă aduceți aminte că și anul trecut s-a întâmplat aceeași poveste, cu aceeași majoritate parlamentară, din punct de vedere numeric, cu alt partid la guvernare – când Legea educației naționale a fost contestată de Partidul Național Liberal la Curtea Constituțională și când s-a dat o decizie de neconstituționalitate, inclusiv pe procedură.
## Stimați colegi,
Vă aduceți aminte că și anul trecut Curtea Constituțională vă spunea același lucru. Aveți o majoritate parlamentară, nu puteți uza de procedura angajării răspunderii. Este o procedură _in extremis._
## Stimate domnule premier,
Speram să vă fi plictisit de atâtea decizii ale Curții Constituționale care nu vă dau dreptate și care vă spun că procedurile cu care veniți în Parlamentul României sunt neconstituționale, dar se pare că m-am înșelat.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc, doamnă deputat.
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Până în acest moment, 22 dintre semnatarii acestei moțiuni și-au retras semnătura de pe moțiunea de cenzură.
În total, au fost 138 de semnatari. Scăzând cele 22 de semnături, în momentul de față, moțiunea a rămas cu 116 semnături.
În acest moment, putem considera că nu mai există moțiunea de cenzură, iar Proiectul Legii educației naționale va fi considerat adoptat.
Din acest moment, curge termenul constituțional pentru contestare la Curtea Constituțională. Fiind procedură de urgență, acest termen este de două zile.
Domnul deputat Ludovic Orban.
## Domnule președinte,
Am cerut cuvântul pe procedură, înainte de a face acest anunț, pentru a vă feri de a comite un nou abuz și de a încălca grav regulamentul.
Vreau să vă readuc aminte, stimați colegi, că situația în care suntem noi astăzi nu este situația în care parlamentarii semnatari ai moțiunii de cenzură își retrag astăzi semnăturile de pe moțiunea de cenzură.
Retragerea semnăturilor de pe moțiunea de cenzură s-a făcut în scris, sub semnătura fiecărui deputat și senator al Partidului Național Liberal, înainte de reuniunea Birourilor permanente comune, care, în urma deciziei Curții Constituționale și în urma retragerii moțiunii de cenzură, au retrimis Proiectul Legii educației naționale către Guvern.
Ca atare, vă repet, stimați colegi, că ceea ce faceți astăzi nu are obiect. Parlamentul României, astăzi, în urma deciziei Curții Constituționale, în urma retragerii semnăturilor de pe moțiunea de cenzură, anterioară Birourilor permanente reunite, și în urma deciziei Birourilor permanente reunite de retrimitere a Proiectului Legii educației naționale către Guvern, nu este astăzi angajat într-o procedură de adoptare a unei legi prin angajarea răspunderii Guvernului.
Comiteți un nou abuz constituțional, săvârșiți un act care nu are nicio legătură cu realitatea.
## Stimați colegi,
Nu aveți ce să votați astăzi. Proiectul Legii educației naționale, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a fost retrimis către Guvern de Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului.
Vă mai spun un lucru, ca să știți ce ar fi trebuit să se întâmple în mod constituțional și regulamentar.
Guvernul trebuia să-și angajeze din nou răspunderea asupra Proiectului Legii educației naționale, așa cum vreți, după finalizarea dezbaterilor pe Legea educației naționale din Senat.
Aceea era decizia corectă, constituțională, care, într-adevăr, respecta toate procedurile.
Am să le spun celor de la Grupul parlamentar al UDMR următorul lucru: să nu credeți că, susținând această gravă încălcare a Constituției și a procedurilor parlamentare, veți avea Legea educației naționale.
Domnul președinte Markó Béla. Urmează doamna deputat Aura Vasile.
## **Domnul Markó Béla:**
Vă mulțumesc, doamna președinte.
Aș vrea să dau o replică la ceea ce a spus domnul deputat Ludovic Orban.
Domnul coleg a făcut o referire la Grupul parlamentar al UDMR, după ce s-au făcut deja foarte multe referiri la interesele UDMR-ului.
## Domnule deputat,
Nu noi, cei din UDMR, avem interesul Legii educației naționale, fiindcă noi am făcut școala, am făcut și universitatea.
Dumneavoastră, după atitudinea pe care o aveți, eventual, aveți nevoie de Legea educației naționale.
În cazul nostru, copiii au nevoie, copiii români, copiii maghiari, copiii majoritari sau copiii minoritari din această țară au nevoie de o lege bună a educației, nu politicienii UDMR sau politicienii PNL, PSD și așa mai departe. O primă idee. A doua idee. Vă rog foarte mult să nu faceți referiri la deciziile Biroului permanent de a accepta sau de a nu accepta o moțiune de cenzură. Dreptul de a accepta sau a nu accepta o moțiune de cenzură este al plenului. Noi suntem reprezentanții poporului, noi, senatorii și deputații. Biroul permanent este conducerea administrativă a Parlamentului și atât.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamna deputat Aura Vasile.
Doamna președinte, vă mulțumesc.
Am câteva lucruri de făcut ca remarcă, pe procedură. Nu-mi aduc aminte, doamna președinte, sau, dacă eu am uitat, dumneavoastră trebuie să-mi indicați sau cel care a solicitat această procedură, care articol și care alineat din Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului sau din altă decizie stabilesc că trebuie să declarăm că ne retragem semnăturile de pe moțiune.
Timpul dumneavoastră, efortul dumneavoastră. Partidul Național Liberal realizase ceea ce trebuia să facă, vă înștiințase în scris. Dacă ați vrut să pierdeți timpul, asta este altceva.
În al doilea rând, am dreptate când spun că trebuie să-l seminarizez pe liderul Grupului parlamentar al PDL privind regulamentul, Constituția și Regulamentul comun al celor două Camere.
Aștept să-mi spuneți articolul și alineatul.
Mai departe, dumneavoastră spuneți că se constată că moțiunea nu este susținută.
## Doamna președinte,
Acest lucru a fost rezolvat în momentul în care Grupul parlamentar al PNL din Senat și din Camera Deputaților și-a retras semnăturile, pentru că, în acel moment, cele două Camere ale Parlamentului, reunite, au constatat că nu mai există obiect.
Degeaba domnul senator Markó Béla vine și spune aici, supărat, țipând la noi..., nu l-am văzut țipând atunci când s-au tăiat pensiile și ungurilor, și românilor, nu l-am văzut țipând atunci când s-au tăiat alocațiile copiilor, când s-au anulat alte drepturi ale cetățenilor, și români, și turci, și unguri, și toate naționalitățile din România.
Acum e supărat?!
Domnule prim-ministru, sunteți în sală?
Nu sunteți în sală.
Domnule ministru al justiției, sunteți în sală?
Nu sunteți în sală.
Atunci vă spun dumneavoastră, stimați colegi.
Spunea domnul profesor, rectorul Universității BabeșBolyai din Cluj-Napoca... Îmi cer scuze că nu-mi aduc aminte numele...
Din sală
#83567Domnul Andrei Marga...
Marga...
Vă rog să mă scuzați, domnule profesor...
...că „prim-ministrul”, așa-zis, cu ghilimele, al României... sau ceea ce spunea domnul senator Mang, din grupul meu parlamentar, că trebuie să i se retragă titlul universitar.
Domnule prim-ministru și doamnă președinte al Camerei Deputaților,
Dânsul a solicitat, iar dumneavoastră ați supus la vot un lucru care nu este constituțional. Domnul prim-ministru a cerut asumarea răspunderii, în contextul în care art. 114 alin. (1) spune „angajarea răspunderii”, și nu „asumarea”, la fel a cerut liderul Grupului parlamentar al PDL, dumneavoastră ați supus acest lucru la vot – poate fi verificată stenograma.
În concluzie, s-a votat ceva ce nu este constituțional. Ați votat asumarea răspunderii în loc de angajarea răspunderii, așa cum este scris în cărticica aceasta care se numește Constituția României.
Și să-i mai spun ceva domnului Markó Béla.
Dacă voiați să fie din nou discutată Legea educației naționale, bună, rea, necesară, nenecesară și așa...
Doamnă deputat, vă apropiați de trei minute.
Doamna președinte, 10 secunde și închei.
Vă rog.
...Guvernul trebuia, din nou, să sesizeze Parlamentul cu acest proiect de lege și să înceapă, din nou, toată procedura, pentru că, altfel, Guvernul procedează la fel ca și cu alte hotărâri rămase definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ale curților de apel, care dau drepturile cetățenilor și pe care le planifică, așa, la sfântu-așteaptă.
Deci, doamnă președinte, nu avem o moțiune, iar ceea ce ați supus la vot este contrar Constituției.
## Vă mulțumesc.
Am supus la vot completarea ordinii de zi cu continuarea procedurii parlamentare referitoare la moțiunea de cenzură, ca să fiu foarte precisă.
Domnul senator Hașotti.
Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnă președinte,
Domnule vicepreședinte Alexandru Pereș, Distinsă bancă ministerială,
În primul rând, vreau să subliniez un fapt.
Prezidiul de astăzi nu prea este regulamentar, pentru că, în locul domnului vicepreședinte Alexandru Pereș, ar fi trebuit să stea un vicepreședinte al Senatului de la opoziție. Acesta este un aspect. ## Al doilea lucru.
## Doamnă președinte,
Dumneavoastră, acum o oră și ceva, ați spus că este obligatoriu, conform regulamentului, ca fiecare parlamentar care a semnat moțiunea să anunțe de la acest microfon dacă își retrage sau nu-și retrage semnătura.
Ceea ce ați făcut dumneavoastră acum este încă un abuz și îmi pare rău să constat acest lucru.
Dumneavoastră interziceți celorlalți parlamentari să-și retragă sau să nu-și retragă semnătura?
Este incalificabil gestul dumneavoastră.
Acum, în calitate de lider al Grupului parlamentar al senatorilor liberali, vă anunț de la acest microfon că toți senatorii liberali își retrag semnăturile dacă dumneavoastră veți persista în încălcarea regulamentului prin a nu permite colegilor liberali să anunțe de la acest microfon retragerea semnăturii.
În altă ordine de idei, faptul că domnul viceprim-ministru Markó Béla, președinte al UDMR, a venit aici atât de nervos – nu l-am văzut niciodată atât de nervos – demonstrează tocmai că această lege conține și prevederi care convin doar UDMR-ului.
Aceasta este o realitate și nu ne putem ascunde.
În sfârșit, am să vă spun, în încheiere, ceva care s-ar putea să vă surprindă. Să știți că între atitudinea parlamentarilor liberali și atitudinea dumneavoastră, pe de o parte, doamnă președinte, și atitudinea Guvernului, pe aceeași parte cu dumneavoastră, și atitudinea majorității parlamentare, tot pe aceeași parte, există o mare asemănare, și anume consecvența.
Noi suntem consecvenți când venim la microfon și anunțăm ceea ce am anunțat, de fapt, în scris, că ne retragem semnăturile, dumneavoastră, doamnă președinte, sunteți consecventă când încălcați regulamentul, Guvernul este consecvent prin guvernarea dezastruoasă și majoritatea parlamentară este consecventă pentru că sprijină acest Guvern dezastruos.
Vă mulțumesc.
Drept la replică, domnul senator Alexandru Pereș.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Sigur, doresc să răspund domnului lider al Grupului parlamentar al PNL din Senat și o să-i și dovedesc că, de fapt, această desemnare a mea de copreședinte, astăzi, a fost făcută la rugămintea și la telefonul domnului președinte al Senatului Mircea Geoană.
## Vă mulțumesc.
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților.
## Doamnă președinte,
Domnule viceprim-ministru Markó Béla,
Permiteți-mi să fac o remarcă, v-aș da, poate, o replică la dreptul la replică pe care l-ați dat, dar am remarcat și eu că
aveți dreptate și enervarea, poate, este justificată. Ați considerat că Birourile permanente au un rol care este unul administrativ și eu am spus de multe ori acest lucru: în cadrul Parlamentului, da, Birourile permanente au un rol administrativ.
Prin urmare, contestați acțiunea Birourilor permanente de a retrimite legea către Guvern, dar problema nu este asta, problema este că eu cred că Legea educației naționale are mari probleme, pe care, dincolo de cele pe care, poate, le rezolvă, în accepțiunea dumneavoastră, creează o serie de alte probleme.
Eu mi-aș dori ca tineretul să beneficieze de o lege bună a educației, dar prin actuala lege riscăm ca foarte mulți dintre cei care astăzi sunt profesori sau care mâine ar putea să devină să se îndepărteze de acest domeniu și toate dezideratele dumneavoastră pentru generațiile viitoare să nu mai aibă cum să se înfăptuiască.
De asemenea, mi-aș dori să fiți la fel de enervat atunci când o decizie a Curții Constituționale urmează, așa cum văd, să fie încălcată prin voința majorității Parlamentului.
De data aceasta, mă adresez tuturor și las chestiunea intervenției domnului președinte al UDMR, domnul Markó Béla, deoparte.
## Doamnă președinte,
Dacă am auzit bine, dumneavoastră ați spus că luați act de faptul că semnăturile au fost retrase și, prin urmare, procedura asumării răspunderii Guvernului este îndeplinită.
## Vă rog să țineți cont de:
1. Trebuie să dați dreptul tuturor celor care doresc să-și retragă semnăturile să vină la microfon să spună acest lucru. Nu este normal, nu este democratic să întrerupeți această procedură.
2. Dacă considerați că procedura de asumare a răspunderii este încheiată – prin urmare, legea urmează să-și continue mersul, așa cum doriți dumneavoastră, către promulgare –, vă avertizez că Grupurile parlamentare ale PNL se vor retrage de la lucrările Parlamentului, pentru că gestul dumneavoastră nu face decât să demonstreze încă o dată că ceea ce numim stat de drept în România nu mai există.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc și eu.
Pentru a fi clară procedura și pentru a nu merge mai departe cu aceste interpretări, există un număr minim de semnături pe care trebuie să îl aibă o moțiune de cenzură pentru ca ea să existe. Acest număr este 118.
În momentul în care numărul de semnături au scăzut prin retragerile anunțate la tribună...
Din sală
#91786Numărul de semnături a scăzut!
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
...acest număr a scăzut la 116, practic, moțiunea nu mai există. Restul semnatarilor pot să-și mențină sau nu semnătura, dar lucrul acesta nu mai are relevanță în ceea ce privește moțiunea de cenzură.
A doua precizare pe care aș vrea s-o fac este din Decizia Curții Constituționale nr. 1.525 din 24 noiembrie 2010, tocmai pentru a clarifica plenul și a ne apropia de final în legătură cu dezbaterile sau intervențiile politice de după încheierea acestei proceduri.
Curtea Constituțională, motivându-și decizia, a stabilit că: „În cazul de față, Curtea constată că doar în situația unei _facta pendentia_ s-ar fi pus problema obligării Guvernului de către Curtea Constituțională să renunțe la procedura angajării răspunderii, respectiv dacă instanța de contencios constituțional ar fi fost sesizată de către președintele Senatului până cel târziu la data de 18 octombrie 2010, deci înainte de stabilirea calendarului asumării de către Parlament.”, calendar care, așa cum vă amintiți, a fost pus în aplicare prin asumarea care a avut loc în plenul Parlamentului.
Deci aceasta este, de fapt, decizia Curții Constituționale. Lucrurile de aici sunt foarte clare. Este motivul pentru care, luând în considerare această decizie, am afirmat faptul că legea este adoptată.
Drept la replică, domnul deputat Ludovic Orban și, pe procedură, două minute, domnul deputat Cristian Dumitrescu, după care vă propun să trecem la punctul 2 din ordinea de zi.
## **Domnul Ludovic Orban:**
Am ținut să-i dau replica domnului Markó Béla pentru că m-a deranjat...
, m-a deranjat... faptul..., nu că a spus...
, nu că a spus că noi... avem și noi nevoie de o lege a educației.
Sigur, am constatat din spusele doamnei deputat Roberta Anastase că „numărul au scăzut” și, într-adevăr, afirmația...
M-am corectat, domnule deputat Orban!
## **Domnul Ludovic Orban:**
...că mai avem nevoie de educație este valabilă, dar nu pentru noi, ci pentru cei cu care...
Domnule deputat Orban, mi-am corectat exprimarea imediat după aceea.
Vă rog să vă referiți la dreptul la replică pe care l-ați invocat.
Vă rog.
## **Domnul Ludovic Orban:**
Nu vorbiți nici mai tare... Chiar dacă dețineți dreptul de a-mi tăia microfonul, aceasta nu mă va obliga să mă exprim.
Vreau să-i spun din nou domnului Markó Béla că temeiul pentru care Birourile permanente reunite ale celor două Camere au decis retransmiterea proiectului de lege către Guvern a fost decizia Curții Constituționale, care a constatat că angajarea răspunderii este neconstituțională. În mod evident, Birourile permanente reunite au luat act și de faptul că parlamentarii PNL și-au retras moțiunea de cenzură.
În final, am să-i spun domnului Markó Béla că aș prefera ca parlamentarii care au fost invocați de Domnia Sa să fie aceia care să decidă cum se va spune: Ștefan cel Mare sau Nagy Istvan, și nu Guvernul, pentru că, până astăzi, s-a arătat că Guvernul este incapabil să elaboreze legi care să fie cu adevărat în interesul cetățenilor.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Cristian Dumitrescu.
Doamnelor și domnilor membri ai Parlamentului,
În aceste două minute, vreau să fac o precizare, nu pentru majoritate – care nu vrea să înțeleagă niciun argument –, o fac pentru consemnarea, pentru totdeauna, în stenograma ședinței Parlamentului României, la 20 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.
Doamnă președinte,
Prin abuz, dumneavoastră ați confirmat astăzi că o procedură, declarată pentru Parlamentul României de către Curtea Constituțională ca neconstituțională, a condus la un produs constituțional, care merge la promulgare.
Această decizie este unilaterală, pe care dumneavoastră v-ați asumat-o, pentru că nu cred că veți îndrăzni să cereți un vot al Parlamentului, pentru că, în acel moment, ar însemna să votăm legi care nu intră în dezbaterea Parlamentului, pentru că această cale ar urma să fie introdusă, dar prin acest abuz de drept pe care l-ați făcut de la această tribună, prin care ați spus că această procedură a fost încheiată. Nu a fost încheiată!
Așa cum s-a specificat în peste 25 sau chiar 30 de luări de cuvânt, moțiunea de cenzură a fost retrasă pe baza efectului care a fost produs de o decizie a Curții Constituționale, care spunea că acea moțiune de cenzură trebuie consumată – și ea s-a consumat prin nesusținere, dar s-a consumat –, iar faptul că acea procedură a fost declarată neconstituțională nu vă îndreptățește pe dumneavoastră, decât prin abuz de funcție și abuz de drept, să declarați procedura încheiată și să solicitați ca această lege să meargă la promulgare. Pe cale de consecință, vreau să se consemneze aceste lucruri în stenograma acestei ședințe, pentru ca acest moment, care într-adevăr este de cea mai mare însemnătate în ceea ce înseamnă democrația românească, să fie consemnat. Să se consemneze că a existat și opoziție la acest punct de vedere, că au existat și oameni care s-au bătut pentru drept și pentru dreptate, în condițiile în care dumneavoastră, prin abuz – vă spun încă o dată –, doriți să încheiați o procedură declarată de cea mai înaltă instanță, care este irevocabilă și definitivă, aceea a Curții Constituționale, drept neconstituțională.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc.
Domnule deputat Popa, vă rog.
Stați puțin, era înscris domnul deputat înainte. Vă rog, lăsați-l să vorbească.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Octavian Marius Popa:**
Doamnă președinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Stimați parlamentari senatori și deputați,
Trăim un moment trist – poate unul dintre cele mai triste momente din istoria României de după Revoluție –, momentul în care democrația, câtă era ea, a fost înfrântă în România.
Vreau să vă spun că protestez împotriva acestei încercări a dumneavoastră, doamnă președinte, de a mă face părtaș, încercând de a-mi lua dreptul de a mă exprima privind retragerea semnăturii mele de pe moțiunea de cenzură, de a mă face părtaș la un lucru pe care îl asimilez cu o lovitură de stat, pentru că, de fapt, dumneavoastră, prin această manevră, vreți să înfrângeți ordinea constituțională din România, adoptând o lege împotriva deciziei Curții Constituționale. Lucrul acesta se numește simplu și peste tot lovitură de stat.
Mai mult decât atât, vreau să spun un lucru și UDMR-ului. Stimați colegi în Parlamentul României,
Cred că ați greșit astăzi. Dumneavoastră, o minoritate, ați girat o minoritate națională, ați girat abuzul împotriva unei minorități politice. Nu este un semn bun, nu este un semn bun nici măcar pentru dumneavoastră, nici pentru celelalte minorități, pentru că acest lucru se poate întâmpla mâine oricui va fi minoritate în această țară sau în Parlamentul României, iar acest lucru a fost, într-un fel, legiferat astăzi prin atitudinea dumneavoastră.
Îmi pare rău, recunosc faptul că nu am suficientă carte, domnule lider al UDMR-ului, recunosc faptul că mi-ar fi plăcut să știu, să cunosc limba maghiară, ca și limbile celorlalte minorități. Mi-ar fi plăcut să știu cum se spune „libertate” în limba maghiară, cum se spune „democrație” în limba maghiară.
Domnule deputat, vă rog să încheiați intervenția.
Poate îmi veți povesti dumneavoastră astăzi, pentru că astăzi ați sacrificat, în limba română sau în limba maghiară, libertatea și democrația din România.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Doamna deputat Jipa.
Vă mulțumesc, doamnă președinte, că în sfârșit, după câteva ore de când vă rog să-mi dați cuvântul, mi-ați dat și mie cuvântul.
Aș vrea să vă spun, stimați colegi, că am stat și m-am gândit că dacă astăzi ar fi fost printre noi un om care a fost cu adevărat un profesor de drept constituțional, Antonie Iorgovan... Cred că se răsucește în mormânt la ceea ce vede că se întâmplă în Parlamentul României.
Vreau să vă spun că am un doctorat în aceeași materie, dar dumneavoastră nu-mi dați cuvântul. A vorbit de la microfonul acestei Camere, de cinci, șase ori, de câte ori a vrut oricine. Înțeleg să-mi retrag semnătura de pe moțiunea de cenzură, pentru că oricum nu mai avea nicio relevanță, dar ceea ce observ că faceți vreau să vă spun că nu mai este comun cu niciun stat de drept, că nu mai suntem de mult un stat de drept, că nu mai avem, de fapt, Constituție.
Să știți că art. 114 din Constituție spune clar că Guvernul își poate angaja răspunderea pe un proiect de lege o singură dată. Ceea ce faceți astăzi aici este să încălcați Constituția. Ați călcat-o în picioare de nu știu câte ori, dar astăzi o călcați cu adevărat. A doua oară nimeni nu are dreptul, niciun Guvern, să-și asume răspunderea pe același proiect de lege. Asta ați făcut dumneavoastră astăzi.
Mi-ar fi jenă în locul dumneavoastră și cred că lumea care asistă și vede circul acesta nu l-a văzut în 21 de ani în Parlamentul României, după Revoluție.
Vă mulțumesc.
Faceți această greșeală, asumați-vă a doua oară răspunderea pe un proiect de lege! Este deja o noutate absolută!
Vă mulțumesc.
Domnule senator Ghișe, vă rog.
Doamnă președinte de ședință, președinte al Camerei Deputaților,
Stimate doamne și stimați domni miniștri, Stimați colegi,
Dacă acceptăm ca premisă că este constituțional și procedural corect ca o lege depusă de Guvern acum un an, intrată în dezbatere parlamentară și modificată, să poată fi oprită prin angajarea răspunderii de către Guvern pe aceeași lege, înseamnă că acest lucru se poate întâmpla pentru orice lege, nu doar pentru Legea educației naționale. Și dacă se poate întâmpla așa ceva pentru orice lege, ne aflăm în situația, de-a dreptul paradoxală, în care nu Parlamentul, reprezentantul legitim al poporului suveran, controlează Guvernul, ci Guvernul controlează Parlamentul, pentru că nu legiferează el, Parlamentul, așa cum vrea Guvernul. Aceasta este o chestiune, să spunem așa, care arată ridicolul situației în care ne aflăm.
A doua chestiune, cu care închei, o chestiune de ordin politic, este următoarea. Să presupunem că s-ar putea întâmpla și se constituie în perspectivă o persoană juridică, o alianță social-liberală, care câștigă alegerile cu 70%. Peste doi ani și jumătate, referitor la această majoritate parlamentară, pe bază de cutumă, plecând de la ceea ce se face azi, ar însemna că, ori de câte ori Parlamentul ar vrea să legifereze altfel decât vrea Guvernul, Guvernul își angajează răspunderea.
O astfel de situație nu mai este democrație și stat de drept, este dictatura Guvernului față de Parlament!
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc. Ați epuizat cele două minute.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi.
Aș dori să informez plenul că Birourile permanente reunite, întrunite în ședință ieri, au decis următorul calendar, din punct de vedere legislativ, al Parlamentului României până la sfârșitul acestui an: 13, 14, 15 decembrie 2010 sunt zilele în care parlamentarii, deputați și senatori, pot să depună amendamente la Legea bugetului de stat și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În data de 16 decembrie 2010...
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Nu am avut nicio solicitare. Am dat cuvântul tuturor deputaților și senatorilor aflați pe listă. Nu am avut nicio solicitare semnalată de secretarul dumneavoastră. Dacă a intervenit ulterior lucrul acesta, sigur, vă permite să aveți o intervenție, dar vă rog să nu mă opriți în momentul în care sunt la un anumit punct. Este o chestiune de respect reciproc.
Ziua de 16 decembrie 2010 este ziua destinată obținerii avizelor de la comisii.
17, 18 și 19 decembrie 2010 sunt zilele destinate lucrărilor în Comisiile reunite pentru buget, finanțe.
Ziua de 20 decembrie 2010 este ziua în care începe, începând cu ora 10.00, dezbaterea bugetului de stat.
Totodată, am stabilit în Birourile permanente reunite ca, în cazul în care se depune o moțiune de cenzură, dacă se depune astăzi, 14 decembrie 2010, sau mâine, atunci plenul reunit să fie convocat pentru joi, 16 decembrie 2010, pentru a se da citire acestei moțiuni de cenzură. De asemenea, dacă este depusă joi, 16 decembrie 2010, plenul reunit este convocat vineri, 17 decembrie 2010, pentru a se da citire acestei moțiuni de cenzură, urmând ca această moțiune de cenzură, în eventualitatea în care ea există, să fie dezbătută și votată vineri.
Dragi colegi, supun validării dumneavoastră acest calendar.
Voturi pentru?
Vă rog să numărați, domnilor secretari de ședință.
Suntem în procedură de vot. Imediat după aceea vă dau cuvântul.
Domnilor secretari, vă rog să numărați.
Nu, dezbătută și votată luni.
## **Doamna Aurelia Vasile**
**:**
Ați pus altă temă!
170 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abțineri? Nu sunt.
Evident, vorbim de prezența în sală și a celorlalți colegi care nu au participat la vot, dar sunt prezenți.
Înainte de a trece la punctul 3 din ordinea de zi, îi dau cuvântul doamnei deputat..., domnului deputat..., scuze, domnului senator, pentru că era înscris înaintea dumneavoastră.
Vă rog, domnule senator.
## Doamnă președinte,
Constat cu mult regret faptul că de două sesiuni parlamentare vă rog, de fiecare dată când vin la ședințele comune, să eliminați subiectivismul din votul parlamentarilor la aceste ședințe. V-am rugat și în scris să se realizeze 137 de cartele pentru senatori, cartele tip deputat, pentru a putea să se facă un vot cu cartelă. Dumneavoastră mi-ați promis direct, am primit hârtie și de la Birourile permanente reunite că s-a acceptat propunerea mea.
Vin și vă atrag atenția, într-un fel, că peste o săptămână o să avem sute de voturi cu mâna ridicată. Se apropie votarea Legii bugetului de stat și v-aș ruga, măcar în ceasul al 12-lea, să faceți în așa fel încât să putem să votăm în mod civilizat, în mod decent. Vă rog să realizați acele 137 de cartele pentru senatori, să se poată vota aici, la Camerele reunite, așa cum este normal.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Domnule senator, aveți perfectă dreptate. Noi am avut un episod mai puțin fericit, anume acela în care s-a defectat sistemul electronic de vot timp de o oră și jumătate în plen. În urma înființării unei comisii de anchetă – anunț și plenul cu această ocazie –, am dispus efectuarea unui audit de securitate a sistemului din cauza unor disfuncționalități majore.
Drept pentru care, până la momentul începerii sesiunii următoare, vom avea acest audit finalizat și, bineînțeles, inclusiv deputații și senatorii vor avea cartele de vot.
Vă mulțumesc pentru această intervenție. Doamna deputat Aura Vasile.
## **Doamna Aurelia Vasile:**
## Doamnă președinte,
Cu scuzele că o femeie îi va spune altei femei ce voi spune acum, dar cred că pe lângă aritmetică trebuie să învățați și citirea, pentru că la art. 27 din Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere se prezintă foarte clar că dreptul la replică și intervenția pe procedură se dau cu prioritate.
Atunci când a fost vorba de domnul Markó Béla, ați dat imediat dreptul la replică. Noi v-am cerut procedura înainte de vot, nu după vot, doamnă președinte. Deci continuați cu abuzurile.
## Doamnă președinte,
Ceea ce ați supus la vot dumneavoastră este ilegal și imoral. Dumneavoastră planificați citirea și dezbaterea unei moțiuni de cenzură care nu este depusă. Dumneavoastră ați stabilit trei termene: dacă se depune miercuri, dacă se depune joi, dacă se depune nu știu când.
Cine sunteți dumneavoastră să stabiliți în locul Birourilor permanente reunite, așa cum se spune în Regulamentul ședințelor comune ale Camerelor?
Doamnă președinte, nu se poate! Ați transformat Parlamentul acesta în, ce să vă spun, cred că în organizație locală a PDL-ului!
Îmi aduc aminte că la ultimul vot final, când trebuia să votăm la Cameră, știți ce ați spus de la acel microfon, unde stați pe cel mai înalt scaun al Camerei Deputaților? „Domnule Toader, ai noștri sunt în sală?”
Vă aduc aminte încă o dată, doamnă președinte, sunteți președintele Camerei Deputaților, ordonator de credite. Sunteți și președinta mea. Așa cum vă comportați dumneavoastră, mă reprezentați și pe mine. De aceea poporul râde de noi, pentru că dumneavoastră conduceți așa cum conduceți, iar colegii mei din PDL și partidele adiacente – „partidul cucilor”, UDMR-ul și minoritățile – stau cu prenadez pe scaun sau, câteodată, cu lanțuri grele legați de scaune. Nu se poate!
Spuneți că reprezentați poporul, că este votul poporului. Fals! Vă reprezentați interesele! Eu îmi reprezint cetățenii care m-au votat, nu dumneavoastră!
Doamnă președinte, este ilegal! V-am spus, pe lângă aritmetică, trebuie să învățați și citirea.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
## Vă mulțumesc.
Doamna Aura Vasile, înțeleg faptul că sunteți obligată să ieșiți la microfon și să faceți declarații politice, să spuneți că președintele Camerei Deputaților abuzează. Știm amândouă că nu este așa. Mai mult decât atât, am fost clară în exprimare. Am supus validării plenului reunit hotărârea luată de Birourile permanente reunite.
Să știți un lucru: a fost un consens. Este foarte important să știți că a fost un consens și un calendar agreat de toată lumea prezentă ieri la ședință, și ați avut și dumneavoastră reprezentanți la acea ședință.
Acum trecem...
Domnul deputat Ciprian Dobre sau domnul deputat Calimente.
Asta era...
Nu, era în ordinea înscrierii. Consultam secretarul de ședință.
## Doamnă președinte,
Am observat faptul că ați spus că Proiectul Legii educației naționale a fost adoptat, prin aplauze. Ați mai aplaudat și la Legea pensiilor. Vă felicit că ați aplaudat și ați adoptat în acest fel și Legea educației naționale.
Vreau însă să vă aduc la cunoștință că proiectul de lege pe care dumneavoastră spuneți că l-ați adoptat a fost declarat neconstituțional. Am s-o spun ori de câte ori este nevoie și, dacă vă deranjează, puteți să veniți să-mi dați o replică.
Cred că ceea ce trebuie să înțelegeți este următorul lucru, și anume faptul că nu puteți avea un proiect de lege pe care să-l treceți prin asumare, întrucât există o decizie a Curții Constituționale care a desființat acel proiect de lege.
Pe de o parte, vă aduc la cunoștință că astăzi, prin aplauze, nu se adoptă o lege. Este un dictat al educației naționale, iar dacă este lucrul de care, până la urmă, sunteți mândri, astfel încât să aplaudați sub aula Parlamentului, să știți că nu ați făcut decât să faceți ceea ce nu a făcut încă nimeni în Parlamentul României. Dictatul se ia prin aplauze, un proiect de act normativ se ia în raportare cu prevederile Constituției.
Pe de altă parte, vă aduc aminte că astăzi ați avut doar o victorie de etapă. Meciul final se joacă la Curtea Constituțională.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Domnul deputat Calimente.
## Doamnă Roberta Anastase,
## Stimați colegi,
Tocmai am aflat că Biroul permanent al Camerei Deputaților nu mai există, că el este un fel de organism administrativ care se suprapune secretariatului. Tocmai am aflat că nici Comitetul liderilor grupurilor parlamentare nu mai există, tocmai am aflat că numai în plen se pot decide ordinea de zi și, de altfel, orice fel de hotărâre.
Țin să vă anunț că eu, coborând mai jos acest fel de abordare a regulamentului și a Constituției, am hotărât că eu, ca deputat, pot să fac ce vreau în această Cameră și să nu mai țin cont de aceste autorități ale Camerei, autorități care, nu-i așa?, nu mai există, pentru că dumneavoastră ați hotărât astăzi că ele nu mai există și că nu mai reprezintă pe nimeni.
Cu ocazia aceasta, facem și o mare economie, pentru că nu vom mai avea președinte, vicepreședinți, secretari, chestori, cu mașini, cu șoferi, cu tot felul de alte avantaje pe care le au, și vom fi în ton cu economiile pe care domnul prim-ministru Boc tocmai vrea să le ia. Așa că, începând de săptămâna viitoare sau începând de mâine, fiecare dintre dumneavoastră are dreptul să facă ce vrea în această Cameră, pentru că aici am redus această Cameră și în așa fel am interpretat și regulamentul, iar acesta este, până la urmă, modul primar de a se exprima al fiecărui parlamentar care a fost trimis aici de alegătorii lui proprii.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Proiectul de lege a fost depus în Parlament la data de 25 noiembrie 2010.
Îi dau cuvântul domnului prim-ministru Emil Boc pentru prezentarea proiectului de lege.
## **Domnul Emil Boc:**
Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Distinși membri ai Guvernului,
Vă mulțumesc pentru faptul că ați acceptat includerea în ordinea de zi, astăzi, a dezbaterii solicitate de Guvern cu privire la Proiectul de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Proiectul de lege este unul extrem de complex și vine în fața dumneavoastră să rezolve o problemă scadentă a societății românești, o problemă legată de salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Înainte de a intra în câteva considerații de natură tehnică, permiteți-mi să fac câteva considerații de natură generală.
Dacă anul 2010 a fost anul constrângerilor bugetare, anul 2011 va fi anul dezvoltării, al creșterii economice și al consolidării reformelor structurale ale statului. În cadrul acestor reforme, un loc extrem de important îl ocupă Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Pentru anul 2011, pe componenta salarizării personalului plătit din fonduri publice, cel mai important mesaj pe care îl avem este acela că se realizează o majorare cu 15% a salariilor, în raport cu cele obținute în luna octombrie sau, altfel spus, se recuperează 15% din salariul diminuat în luna iulie a anului 2010.
Acest lucru este posibil în România datorită a două componente. Pe de o parte, datorită faptului că în anul 2011 avem o salarizare pentru 1.290.000 de bugetari. Asta înseamnă că România a realizat o reformă a sistemului bugetar, în sensul că, dacă în decembrie 2008 erau 1.398.000 de bugetari, în anul 2011 avem prevăzuți în bugetul de stat, spre finanțare, bani pentru 1.290.000 de bugetari.
Acest lucru a fost posibil datorită procesului de restructurare pe care Guvernul l-a avut în vedere pe parcursul anului 2010, o parte dintre proceduri fiind finalizate, alte proceduri sunt în derulare, altele urmează să se finalizeze la începutul anului 2011.
Datele oficiale din data de 30 octombrie 2010 ne arătau că în România existau 1.291.000 de bugetari, iar procedurile de reorganizare sunt în continuare în derulare. Sumele de bani prevăzute în buget sunt de 39 de miliarde de lei pentru acoperirea creșterii cu 15% a salariilor personalului bugetar.
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
În primul rând, îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru prezentarea făcută și reamintesc faptul că, ca urmare a prezentării Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, poate fi depusă moțiune de cenzură în termen de 3 zile de la data prezentării proiectului de lege, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituția României.
Ordinea de zi a fost epuizată pentru această primă ședință.
## _Ședința s-a încheiat la ora 14.05._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#122447„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|520424]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 189/24.XII.2010 conține 24 de pagini.**
Prețul: 4,80 lei
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC din Senat și Camera Deputaților va părăsi sala în acest moment.
Vreți să aveți voturile Grupului parlamentar al UDMR la Legea bugetului, pot să înțeleg. Doriți – cei de la UDMR – să mergeți în fața electoratului cu ceva cât de cât concret în urma asocierii cu o guvernare dezastruoasă pentru economia și societatea românească, asta pot s-o înțeleg, dar a veni aici cu această invenție procedurală nu pot să fiu de acord și cred că cei care sunt în arcul majoritar știu, dincolo de politică, că ceea ce faceți astăzi este, pur și simplu, un procedeu
samavolnic, care nu are niciun fel de finalitate și care în fața Curții Constituționale nu va cântări absolut deloc.
Da, inițiatorii moțiunii au decis să-și retragă semnăturile. Da, am respectat decizia Curții Constituționale, care spune că o moțiune de cenzură nu poate fi împiedicată a fi dezbătută, ceea ce este corect, este în apărarea opoziției în România, dar, din punct de vedere al Legii educației naționale, moțiunea de cenzură nu există, iar acest șiretlic procedural nu are niciun fel de valoare, n-are decât o valoare retorică și de comunicare.
O să aveți, probabil, voturile Grupului parlamentar al UDMR la Legea bugetului, la angajarea răspunderii, dar atunci când Curtea Constituțională se va fi pronunțat asupra Legii educației naționale, puteți să fiți siguri, dragi colegi – și aici mă adresez în special colegilor senatori –, că ne vom reîntoarce în Senat la Legea educației naționale, iar legea adoptată în Senat va fi legea pe care România o va avea pentru educație.
Este păcat că, din disperare politică, bruscați sistemul nostru constituțional și bruma de normalitate din Parlament este încă o dată zdruncinată.
Vreau să mulțumesc colegilor care au intervenit, pentru că argumentele aduse de colegii care au vorbit din băncile opoziției sunt absolut legitime. Astăzi a fost, de fapt, o comedie procedurală, în pregătirea dezbaterii de la Curtea Constituțională. În disperare de cauză, premierul și majoritatea au încercat să improvizeze pe lângă Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului și pe lângă Constituție. Nu va ține acest șiretlic procedural. Legea educației naționale va fi legea pe care Senatul României, la începutul anului viitor, o va adopta și se va aplica în țara românească. Acest lucru vi-l garantez de aici, de la tribuna Parlamentului.
Vă mulțumesc.
În mod evident, vom ataca la Curtea Constituțională modul total neconstituțional în care a fost adoptată această lege, pentru că, vă reamintesc, procedura normală și firească era aceea ca Guvernul să-și angajeze, din nou, răspunderea, pentru că astăzi nu mai avem de-a face cu procedura de angajare a răspunderii.
Degeaba încearcă doamna Anastase să declare de la prezidiu că a constatat că nu mai există semnăturile necesare moțiunii de cenzură și că Guvernul nu este demis, și că legea este adoptată. Este complet abuziv, este complet neconstituțional și nu are nicio legătură cu realitatea, cu ceea ce s-a întâmplat în Parlament.
Ca atare, doamnă președinte, vă mai cer, așa, cu o ultimă speranță, să vă vină mintea de pe urmă, să sfătuiți Guvernul, pe care îl apărați printr-o majoritate conjuncturală în Parlament, să plece acasă cu Legea educației naționale și să revină, dacă dorește să-și angajeze răspunderea, atunci când Constituția și regulamentele Camerelor o să-i permită. Vă mulțumesc.
Dacă Parlamentul, prin majoritatea lui, va nesocoti decizia Curții Constituționale, care consideră că angajarea răspunderii este neconstituțională, atunci evident că nu mai suntem în cadrul statului de drept în România. Orice procedură subsecventă, așa cum au spus și alți colegi de-ai mei, asumării răspunderii, care este neconstituțională, devine și ea nulă de drept.
Prin urmare, moțiunea de cenzură este nulă de drept în acest moment și nu puteți să luați această decizie spunând că luați act că asumarea răspunderii este îndeplinită, prin urmare legală, și să mergeți mai departe. Încălcați grav Constituția și la o asemenea acțiune pe care dumneavoastră, în numele majorității, vreți s-o întreprindeți nu putem să fim părtași.
Vă mulțumesc.
De aceea spun că această lege este extrem de importantă pentru ceea ce înseamnă 1.290.000 de bugetari din România, care, începând cu anul viitor, vor avea un salariu mai mare cu 15%, raportat la ceea ce primesc în momentul de față.
Câteva considerații, acum, de natură tehnică și nu voi insista pe foarte multe aspecte, întrucât dumneavoastră aveți legea în față pentru a o consulta și a o analiza în detaliu.
Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, care reprezintă un procent de recuperare parțială a diminuării de 25% operate începând cu luna iulie a acestui an.
Cu aceeași dată, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fondurile publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Cuantumul brut al acestor drepturi se va stabili în anul 2011 ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite în condițiile legii până la 31 decembrie 2010.
De asemenea, de la data reîncadrării, am reglementat introducerea în salariul de bază a sporurilor stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului, necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri, fără ca acordarea lor să conducă la creșteri salariale altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
Pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, se majorează valoarea soldei lunare, a salariului lunar, astfel încât majorarea cotei contribuției individuale de asigurări sociale de stat, stabilită prin legea care reglementează sistemul unitar de pensii publice, să nu conducă la diminuarea venitului net realizat lunar din solde/salarii de aceste categorii de personal.
Cu alte cuvinte, prin faptul că, începând cu anul 2011, în urma aplicării Legii pensiilor, pensionarii din domeniul militar, funcționarii publici cu statut special, polițiștii plătesc contribuții de asigurări sociale, cu acea contribuție cu care ei vin la bugetul asigurărilor sociale se majorează solda, indemnizația pe care o primesc sau salariul corespunzător, astfel încât acestea să nu fie diminuate, pentru că, așa cum știți, prin legea care vizează reforma sistemului de pensii publice din România, am impus principiul contributivității ca principiu de bază al obținerii veniturilor din pensii.
De asemenea, această lege menționează faptul că munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se va compensa cu timp liber corespunzător.
În bugetele pe anul 2011 ale instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de sistemul de finanțate și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete cadou sau tichete de vacanță.
Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru personalul care beneficiază de drepturi bănești acordate din fondurile constituite în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu al acestor drepturi bănești aferente lunii octombrie 2010, pentru fiecare funcție publică pe categorii, clase și grade profesionale, respectiv pentru fiecare funcție contractuală, în funcție de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale.
## Distinși deputați și senatori,
Acestea sunt, în esență, principalele prevederi ale Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. În concluzie, 39 de miliarde de lei, bani alocați pentru plata personalului bugetar, o creștere cu 15% în raport cu ceea ce au primit bugetarii în luna octombrie sau o recuperare de 15% din salariul diminuat în luna iulie a anului 2010.
Spun asta pentru că am venit în fața Parlamentului, distinși reprezentanți ai forului legislativ, am venit aici să nu vindem iluzii, am venit să spunem foarte clar ceea ce România poate face în momentul de față pentru a pregăti creșterea economică, pentru a consolida reformele structurale și pentru a avea resurse de dezvoltare pentru investiții și locuri de muncă.
Esența întregului proces de reformă a statului pe care l-am derulat și îl derulăm este aceea de a cheltui atât cât producem, atât cât își poate permite România, iar banii pe care îi împrumutăm să fie orientați spre cheltuieli cu investițiile și locurile de muncă.
Vreau să știți că și în aceste condiții, în anul 2011, România va avea un deficit bugetar de 4,4%, dar în cadrul acestui deficit bugetar am realizat o justă și corectă alocare a resurselor între cheltuielile de consum și cheltuielile cu investițiile și locurile de muncă.
Cu alte cuvinte, încet, dar sigur, țara se îndreaptă spre un model de creștere bazat pe investiții, bazat pe noi locuri de muncă, bazat pe atragerea de noi fonduri europene și mai puțin pe consum și împrumut, așa cum am avut modelul de creștere economică în anul 2007 și în anul 2008, în special.
De aceea, în temeiul art. 114 din Constituția României, Guvernul își angajează răspunderea asupra Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Vă mulțumesc.