Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Bună ziua, dragi colege și dragi colegi!

Nu putem începe ședința Senatului de astăzi, 14 iunie 2011, fără a adresa un cuvânt de prietenie, de stimă unui coleg care a făcut, face și va face cinste instituției noastre, unui om care reprezintă o conștiință vie a politicului românesc și a românismului din România, un coleg și un prieten pe care îl prețuim și care aniversează astăzi o vârstă pe care nu o devoalăm public, domnul senator Puiu Hașotti.

La mulți ani, Puiu!

Prietenia noastră, cu mult drag!

La mulți ani!

De asemenea, dați-mi voie, pentru că este primul plen după ce colegul nostru Bokor Tiberiu a împlinit un număr de ani, care poate fi făcut public...

Tibi, la mulți ani, tot ce-ți dorești, sănătate multă, prietenie și deosebită stimă din partea noastră, a tuturor!

La mulți ani!

De asemenea, pentru că suntem în această parte transpartinică, de sărbătorire, colegului senator Sorin Constantin Lazăr, tuns proaspăt...

La mulți ani, Sorin!

Deși domnul senator Vasile Mustățea nu mi-a răspuns la telefon ieri – l-am căutat insistent –, la mulți ani, Vasile!

Suntem în cvorum de ședință.

Ședința noastră de astăzi va fi asigurată, în conducerea sa, de către subsemnatul, asistat de colegii noștri, domnii

senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului. Și-au înregistrat prezența 117 senatori până în acest moment.

Dați-mi voie, stimați colegi, să vă informez că Birourile permanente reunite ale celor două Camere au decis ca pe 27 iunie 2011 să avem un plen reunit, cu două puncte pe ordinea de zi: mesajul Președintelui României și continuarea dezbaterilor asupra inițiativelor legislative. Ca atare, și programul de lucru al Senatului din perioada 20–25 iunie 2011 va fi suplimentat cu o ședință de plen, marți, 28 iunie 2011, pentru a putea să parcurgem volumul însemnat de inițiative legislative pe care le avem de terminat.

Ordinea de zi este în fața dumneavoastră.

Rog, atenția tuturor colegelor și colegilor.

Rog și stafful parlamentar să încerce să permită colegilor să se concentreze cu privire la votul asupra ordinii de zi.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

1. Propunerea de Regulament al Consiliului de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere, COM (2011) 216 final.

2. Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet, COM (2011) 215 final.

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, acordul de împrumut în valoare de 300 de milioane de euro are o maturitate de 12 ani, cu o perioadă de grație de 11,5 ani.

Împrumutul face parte din pachetul de asistență financiară de un miliard de euro acordat de BIRD pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice în cadrul pachetului multilateral de asistență externă în valoare totală de 19,95 miliarde de euro.

Comisia a adoptat un raport de respingere, cu 4 voturi pentru și 4 voturi împotrivă. Astfel a rezultat acest raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Domnul senator Marcu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenția mea va fi succintă.

Am votat negativ în cadrul comisiei de specialitate și am dat aviz negativ din cauza următoarelor considerente: putem remarca că aici s-a precizat că împrumutul este luat pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și pentru refinanțarea datoriei publice, iar dacă ne uităm de unde împrumutăm banii, observăm că banii îi luăm de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În opinia noastră, considerăm că, dacă facem împrumuturi, ar trebui să le folosim pentru măsuri proactive, exact cum spune denumirea băncii de unde am luat banii, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, și nu pentru finanțarea deficitului bugetar.

Pe de altă parte, tot aici s-a precizat că durata de maturitate a acestui împrumut de 300 de milioane de euro este de 12 ani și, dacă vom calcula cheltuielile, mai precis costul acestui împrumut, în prima fază avem: costul inițial de 750.000 de euro – în valoare absolută vorbesc –, la care calculăm dobânda pe cei 11,5 ani, practic pe cei 12 ani, conform formulei EURIBOR la șase luni, care înseamnă 1,70 și ceva procente, plus 0,6%, precizați și de reprezentantul Executivului aici. Și dacă vom calcula pe cei 12 ani, se ajunge la o sumă în valoare absolută de 88 de milioane de euro, la care adăugăm și cei 300 de milioane de euro. Atenție, întreaga sumă împrumutată trebuie să fie plătită la data de 1 septembrie 2022.

Dacă aș exagera puțin, putem să venim cu fel de fel de împrumuturi, pe care să le împrumutăm, poate, în anul 2500 sau 3500. De aici remarc faptul că acești bani... Observ un zâmbet al reprezentantului Executivului, dar nu putem să facem aceste împrumuturi și să mărim datoria publică pentru generațiile următoare. Ca urmare a acestor considerente, în opinia noastră, spunem că există o incompetență și, poate, o iresponsabilitate a actualilor guvernanți, și poate aș face translatarea aceasta de la incompetență la reaua-credință privind administrarea acestei țări.

Ca urmare a acestor fapte și a acestor prezentări, Grupul parlamentar al PSD va vota împotrivă.

Vă mulțumesc mult.

Domnul președinte Varujan Vosganian, urmat de domnul senator Berceanu.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Stimați colegi,

Colegii mei din Grupul parlamentar al PNL merg pe ideea de a sancționa în continuare politica dusă de Guvernul României, de creștere inadmisibilă a datoriei publice, și eu știu acest lucru.

În paranteză fie spus, îmi manifest regretul pentru faptul că nicio clipă Guvernul care ne-a urmat nu a recunoscut că România nu a ajuns în situația Greciei sau a Irlandei din cauza faptului că moștenirea „risipitorului” Guvern liberal a fost de o datorie publică de numai 13,4% din PIB, potrivit metodologiei europene, cea mai mică din Uniunea Europeană, cu excepția Letoniei.

Așadar, aceasta este moștenirea guvernării liberale, o datorie publică cu totul exemplară, în care datoria externă a fost de sub 6% din produsul intern brut.

Așadar, eu ar trebui să dovedesc resentimente și să

ermite, așadar, să plătim costuri mai reduse. Altminteri, dacă am fi luat-o pe o perioadă mai scurtă, la finele acelei perioade ar trebui s-o refinanțăm, și refinanțarea se făcea pe piețele internaționale, în cel mai bun caz, cu peste 5% dobândă.

Din toate aceste motive, personal, și aici nu vreau să angajez Grupul parlamentar al PNL, care, cum vă spuneam, are o poziție contrară, firească, din cauza politicii prea puțin responsabile duse mai ales în anul 2009, vă sfătuiesc să votați pentru preluarea acestui împrumut, care reduce povara pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Dacă îmi permiteți o notă oarecum răutăcioasă, reduce și povara pentru Guvernul următor, care sper să nu fie în sensul evoluției Ludovicilor, astfel încât să se ajungă până la Ludovic al XVIII-lea. Sper să nu ajungem la Boc al XVIII-lea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Un drept la replică, domnule senator Marcu?

## **Domnul Gheorghe Marcu**

**:**

Da!

Domnule senator Berceanu, o secundă. Domnul senator Marcu a cerut un drept la replică. Imediat vă invit la microfon. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Criticile mele au fost aduse din cauza faptului că acești bani nu au fost folosiți pentru măsuri proactive. Aceasta a fost critica mea, nu și pentru faptul că dobânda este mai mică. Așa este. Dobânda este mai mică, dar banii nu sunt folosiți pentru reconstrucție și dezvoltare, precum spune și denumirea băncii de unde sunt luați acești bani. Mulțumesc mult.

Este vorba de Banca Mondială.

Domnule senator Berceanu, vă rog, microfonul 2.

Eu am să fiu mult mai scurt.

Domnul senator Varujan Vosganian a spus o mare parte din lucrurile tehnice care trebuiau spuse aici. Oricum, o dobândă calculată după formula EURIBOR plus 0,6% este greu de găsit și cred că, din acest punct de vedere, nu are nimeni ceva de spus. Cred că ne-am pune într-o situație cu totul paradoxală și, probabil, unică, cel puțin în fața Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ca un astfel de împrumut să-l refuzăm printr-un vot negativ. De aceea, eu cred că, dincolo de aluziile lingvistice, până la urmă, deficitul este o situație pe care... În sfârșit, toate guvernele s-au luptat cu deficitul și cu finanțarea deficitului. Uneori a fost mai greu, alteori a fost mai ușor, nu aș vrea să intru în lucruri de natură istorică și de moștenire lăsate de un guvern pentru celălalt guvern.

Cred însă că trebuie să aprobăm acest act normativ, iar împrumutul a fost, este necesar și este un împrumut bun, corect luat, de aceea nu cred că trebuie să mergem pe linia unor – să zic așa – răfuieli de natură politică sau a unor răspunsuri de natura aceasta.

Domnule președinte Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Noi, la nivelul Comisiei pentru politică externă, fără să avem competența de fond, evident, și respectând atributul colegilor care se ocupă de aceste aspecte, ne-am uitat din alt punct de vedere asupra proiectului de lege menționat și am adoptat, cu majoritate de voturi, un aviz negativ.

Ca să citez un coleg liberal, care făcea referire la un coleg social-democrat, ne-am uitat asupra condiționalităților acestui acord și din expunerea de motive vă pot cita pe scurt faptul că, citez: „Acordarea acestui împrumut a fost condiționată de luarea unor măsuri care se circumscriu programului de reformă al Guvernului în sectoarele: managementul finanțelor publice, protecției și asistenței sociale, inclusiv al pensiilor, educației, sănătății și celui financiar.” Între altele, măsurile preconizate și deci care au condiționat acordarea acestui împrumut s-au referit la, citez: „o strategie de raționalizare a spitalelor”, la „elaborarea unui document tehnic” și așa mai departe.

Revenind la discuția pe care voiam să o declanșez, modul în care a fost privită această strategie de raționalizare a spitalelor, de exemplu, a fost diferit între putere și opoziție și la nivelul opiniei publice. De exemplu, în expunerea de motive, când se face referire la impactul socioeconomic al proiectului de act normativ, se spune: „Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, ceea ce mie mi se pare remarcabil, dacă ne referim doar la spitale.

Sunt și alte puncte pentru care noi, la nivelul Comisiei pentru politică externă, ca să citez iarăși un coleg liberal, care făcea referire la un coleg social-democrat, am decis să nu votăm acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul senator Verestóy Attila. Vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Sigur că există o viziune diferită asupra aceleiași probleme, depinde în ce parte a sălii ne aflăm, depinde în ce parte ne aflăm, a coaliției sau a opoziției, dar credeți-mă că astfel de probleme nu ar trebui să se prezinte pe un teren de bătălie între putere și opoziție. Este cert, este clar, e nevoie de acest împrumut și-l putem obține. Sigur, cu eticheta că este utilizat pentru a stinge deficitul. Aceasta vă deranjează, dar situația este următoarea: dacă cu acești bani putem să diminuăm deficitul, asta înseamnă că rămân alți bani pentru a îndeplini tocmai criteriile despre care vorbea onoratul antevorbitor.

Deci eu propun să acceptăm, de fapt, o părere foarte tehnică și foarte utilă a onoratului senator Varujan Vosganian și să votăm, indiferent de ce parte a jocului politic ne aflăm, acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule ministru Drăgoi,

Cred că o întrebare de fond există, dincolo de discuția politică. Există o diferență între enunțul și intenția acestui împrumut, în condiții avantajoase, fără îndoială, și care deja este în efectivitate. Scopul declarat pare mai degrabă să fie o chestiune de acoperire temporară de deficit, decât să fie utilizat în scopuri de reformă de dezvoltare. Cred că aici este un punct semnalat de un coleg senator și aș dori, poate, asupra acestui punct să ne dați elemente suplimentare. Vă rog, microfonul 9 pentru domnul ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Da, așa este. În privința dobânzii, nici nu are sens să discutăm, este cea mai mică dobândă la care România – și pot spune orice alt stat – s-ar putea împrumuta, este vorba de sub 2%, pe o perioadă de 12 ani. Apropo de maturitate, cu cât maturitatea este mai lungă, cu atât este în avantajul nostru, pentru că, așa cum a fost menționat de domnul ministru Vosganian, faptul că este o maturitate lungă reduce _rollover_ -ul, refinanțarea.

Acum, cum am spus mai devreme, banii se utilizează pentru finanțarea deficitului bugetului de stat. Trezoreria statului încearcă și politica ei este să încerce să miște de la _project finance_ către finanțarea din trezorerie. Aceste finanțări sunt însă _result based_ , în sensul că pentru a accesa banii ai o serie de condiționalități, condiționalități care, în cazul DPL-ului, sunt reforme în domeniul asistenței sociale, în domeniul educației, sănătății și sectorului financiar. Deci ca să nu iei un proiect care finanțează punctual o măsură, se face un set de măsuri, pe care mai întâi trebuie să le îndeplinești. Odată ce le-ai îndeplinit, poți să tragi toată suma și să finanțezi, de fapt, deficitul, care... În orice țară finanțezi deficitul.

## Mulțumesc.

Așa, o informație de context general. Se vorbea de Grecia puțin mai devreme. Domnule senator Vosganian,

Astăzi, Grecia este țara care are cel mai prost rating de țară din lume. Este țara care se împrumută la cel mai scump cost al banului împrumutat din lume. Deci, din punct de vedere al riscurilor regionale, cred că lucrurile sunt în continuare foarte complicate. Banul pentru Grecia este mai scump decât cel pentru Guatemala sau Ecuador. Sunt evoluții foarte, foarte, foarte complicate în regiunea noastră.

Bun.

Cred că acest...

Domnule senator Marcu, doriți să mai interveniți? Am crezut că domnul ministru v-a răspuns la întrebare. Vă rog, microfonul 3.

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Mulțumesc, domnule președinte. O simplă precizare.

Aici s-a afirmat că dobânda calculată după formula EURIBOR la 6 luni este de 0,6 puncte procentuale, ceea ce nu este adevărat. Domnul reprezentant al Executivului a precizat că... a spus 0,6%.

EURIBOR plus 0,6%.

Reprezentantul Guvernului a precizat că dobânda acestui împrumut este sub 2 puncte procentuale. Trebuie să recunoașteți că este peste 2,4 puncte procentuale spre 2,5. Aceasta este precizarea mea. Mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult. Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea să vă supun atenției și votului, în primul rând, raportul de respingere. Conform celor prezentate de către domnul președinte Ovidiu Marian, avem în fața noastră un raport de respingere.

Votul plenului Senatului asupra raportului de respingere.

Cu 25 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Mulțumim domnului ministru Bogdan Drăgoi.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege – Legea turismului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Curteanu, vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prezentul act normativ supus atenției dumneavoastră a mai fost expus în ședința din 1 iunie 2011. El vizează reglementarea unitară și sistematizată a activităților, serviciilor și produselor din turism. La ședința din data de 1 iunie plenul Senatului a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea reexaminării și întocmirii raportului suplimentar. În cadrul comisiei, argumentele expuse de reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pe de o parte, și de distinșii domni senatori care fac parte din comisie, pe de altă parte, nu au putut fi conciliate la modul substanțial, ci doar parțial. Drept urmare, vă solicităm același lucru pe care l-am solicitat și în data de 1 iunie, și anume să apreciați raportul de admitere, să-l votați, dar fără amendamentele propuse.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

La cererea plenului Senatului, am întocmit un raport suplimentar. El este de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc. Intervenții?

Este, de fapt, continuarea dezbaterilor, pentru că am întrerupt dezbaterile cu decizia de retrimitere la comisie a proiectului de lege pentru a se întocmi raportul suplimentar.

Dacă nu sunt intervenții suplimentare, vă supun atenției și votului dumneavoastră raportul suplimentar, cu amendamentele admise.

##

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind regimul deșeurilor.

Domnule secretar de stat Marin Anton, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ creează cadrul legal pentru măsurile și pentru procedurile necesare protecției mediului și sănătății populației, prin prevenirea și reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor. Este un act normativ care transpune în plan național Directiva 2008/98 CE a Parlamentului European și a Consiliului, motiv pentru care vă rog să avizați favorabil proiectul de lege, în forma plecată de la Guvern.

## Mulțumesc.

Pentru stenogramă și pentru liderii grupurilor parlamentare, lista de la votul precedent asupra Legii turismului.

Domnule președinte Marius Gerard Necula, raportul comisiilor.

Este un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei economice, industrii și servicii. Raportul este de admitere, cu 11 amendamente.

Mulțumesc.

Este un proiect de lege cu caracter de lege organică. Stimate colege, stimați colegi,

Este deja ora 17.00, deci consider că plenul este deja în intervalul orar în care putem acorda și astfel de voturi. Dacă sunt...

Domnule lider Hașotti, am crezut că de ziua dumneavoastră de naștere...

Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Dar veți vedea ce propunere constructivă am. Eu îl rog pe reprezentantul Guvernului să reflecteze asupra poziției, asupra atitudinii pe care a avut-o, de a respinge amendamentele. Eu voiam să felicit Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului pentru amendamentele admise. Sunt niște chestiuni care nu schimbă pe fond acest proiect de lege al Guvernului. Chiar nu pot înțelege de ce reprezentantul Guvernului nu este de acord cu raportul. În situația în care ar fi de acord cu raportul comisiei, inclusiv cu acele câteva amendamente, evident, și Grupul parlamentar al PNL va vota acest raport și acest proiect de lege.

Încă o dată vă spun, este un raport cu niște amendamente care, în opinia mea, trebuie adoptate, pentru că amendamentele nu schimbă câtuși de puțin fondul problemei.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă

Vă

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie.

Microfonul 10, domnule ministru.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin prezenta inițiativă legislativă se va stabili cadrul legal aplicabil preparatelor, substanțelor, plantelor, ciupercilor sau combinațiilor acestora, susceptibile să aibă efecte psihoactive asemănătoare celor produse de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plante sau substanțe aflate sub control național, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, și se vor institui măsuri de prevenire, control și combatere a consumului în vederea protejării sănătății populației de acțiunile negative.

Se vor stabili semnificațiile unor termeni și expresii precum: substitut, operator, reprezentant autorizat, publicitate, efecte psihoactive, consum, regim juridic al produsului. Totodată, orice operator ce va desfășura sau intenționează să desfășoare operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prin consum, chiar dacă scopul declarat al acestuia nu este consumul, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, are obligația de a solicita Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor o autorizație, așa cum este definită la art. 2 lit. h).

Având în vedere importanța acestui act normativ, vă rog, domnilor senatori, să avizați pozitiv raportul prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnilor și doamnelor senatori, domnul președinte Greblă.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În sfârșit, o inițiativă legislativă care, probabil, va încerca sau poate va reuși să diminueze consumul de substanțe cu posibile efecte psihoactive, altele decât cele care sunt prezentate în statut așa-zis clasic. Este motivul pentru care Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru sănătate publică, care a adoptat și unele amendamente, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă propun spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă și fac parte integrantă din raport.

Deci raport de admitere, cu amendamente. Legea face parte din categoria celor organice. Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții?

Domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Microfonul central, domnule senator.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Din start, vreau să vă informez că senatorii liberali și conservatori vor vota pentru acest proiect de lege propus de Guvern, ținând cont de faptul că trebuie voință politică pentru a diminua acest fenomen de producere și consum, operațiuni, în general, cu substanțe psihotrope cu efect halucinogen, substanțe psihoactive, în general.

Dar sunt necesare câteva comentarii.

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să vă rețin atenția.

În primul rând, nu ca un reproș, dar este o diferență de viteză între demersurile parlamentare ale unei inițiative legislative propuse de un senator din opoziție și cele ale unui proiect de lege propus de Guvern. Un senator are nevoie de vreo șase luni de zile, Guvernul are nevoie de două-trei săptămâni. Dar nu contează asta, importantă e finalitatea și să ajungem la ceea ce ne dorim. Sunt însă câteva chestiuni pe care eu le găsesc ușor periculoase în acest proiect de lege și spun asta nu pentru a modifica ceva, ci pentru a atrage atenția Guvernului.

În primul rând, această reautorizare a agenților comerciali, reautorizare prin intermediul ANSVSA, e un pic periculoasă, pentru că eu sunt convins că toți acești agenți vor reuși să se reautorizeze, prezentând la ANSVSA niște substanțe pașnice, substanțe care nu fac rău, iar, pe parcurs, vom vedea că vor comercializa cu totul altceva.

Al doilea lucru este ANSVSA.

Este Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Eu mă așteptam să fie Agenția Națională Antidrog cea care se ocupă de acest aviz pe care trebuie să-l dea în plus, dar trecem și peste acest lucru, plecând de la necesitatea legii.

Am asistat la intervenții ale reprezentanților Guvernului, în care spuneau că numărul de magazine de vise a scăzut drastic. A scăzut drastic, într-adevăr, chiar la mine, în județul Dolj, sunt declarate, de la Guvern, zero magazine de vise. Păi sunt online, sunt pe internet, zburdă acolo cum vor ele, n-au nicio apăsare și sunt nenumărate. Dacă căutați pe Google, la „etnobotanice”, veți avea aproape zece mii de răspunsuri, zece mii de site-uri care conțin acest cuvânt și site-uri care comercializează astfel de substanțe, care nu au nimic de-a face cu substanțele naturale. Sunt toate de sinteză, să fie clar! Ba chiar eu vă spun că m-am abonat cu numele meu la newsletter-ul unui astfel de site, să văd ce se întâmplă. De atunci, eu primesc tot felul de răspunsuri, anunțuri de genul „avem ofertă de vară”, „am tăiat din prețuri”, „produse etnobotanice de cea mai bună calitate”, „cele mai mici prețuri”, „Smoke: Maraciuca, Diesel”, „M1”, „M6”. Sunt date acolo, cu număr de telefon și cu buton de comandă. „Cele mai avantajoase prețuri la plante”, „Vând numai angro”, „Reduceri la gama de legale de tip _other smoke_ ”, și așa mai departe, nu vă dau toate denumirile, pentru că, probabil, le știți.

Mulțumesc domnului senator pentru aceeași pledoarie entuziastă pe care a făcut-o și cu ocazia propunerii legislative pe care a inițiat-o.

Mai sunt alte intervenții? Da.

Domnul senator..., domnul doctor Udriștoiu. Microfonul 2, vă rog.

O să fiu foarte scurt, stimați colegi.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

O să fiu foarte scurt, pentru că mă simt obligat, cumva, să spun două vorbe, lucrând în zonă. În primul rând, sunt de acord cu ce a spus colegul nostru din aceeași zonă, că n-o să rezolvăm problema asta dintr-odată, dar vă spun cu toată seriozitatea că am analizat împreună cu colegii noștri, chiar dacă avizul nu a fost votat în Comisia pentru sănătate publică, din motive pe care eu le înțeleg mai greu, este un pas important în direcția dorită de noi toți.

Din momentul în care toate aceste substanțe trebuie să treacă printr-un proces de autorizare, asta poate fi o piedică serioasă. În același timp, sunt de acord că, dacă aceste prevederi legale s-ar aplica cu strictețe și această aplicare ar fi popularizată cât mai bine, ar putea să dea înapoi această molimă.

Vă rog să susțineți această inițiativă.

Eu consider, repet, că este un pas important în direcția dorită și că nu are nimic politic sau altceva de acest gen. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc domnului senator Udriștoiu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, avem în fața noastră un raport de admitere al comisiei, cu amendamente admise. Vă reamintesc că proiectul de lege are caracter de lege organică.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru raportul de admitere al comisiei, cu amendamentele admise.

Sunt absolut convins că este un subiect de interes general.

Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru proiectul de lege. Cu 102 voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat în cvasiunanimitate în Senatul României.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Constanța „Oraș-Martir”.

Inițiatorul este prezent în plenul nostru, domnul deputat Amet Aledin, reprezentând Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Microfonul 6, domnule deputat, și vă mulțumim pentru prezența în plenul Senatului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Revoluția din decembrie 1989 reprezintă, indiscutabil, un act istoric important pentru națiunea română. Revenirea la valorile democratice a constituit esența acestei revoluții, înfăptuită, din păcate, cu multe jertfe.

Mulți tineri, oameni maturi, oameni vârstnici au devenit eroi. Eroii trebuie să fie omagiați. Trebuie să ne arătăm recunoștința față de acești eroi, față de eroii din Timișoara, București, Sibiu, Brașov, Lugoj.

Această inițiativă legislativă își propune să îndrepte un neajuns, în sensul că și municipiul Constanța trebuie să devină oraș-martir al Revoluției din decembrie 1989. Argumentele sunt numeroase.

În lucrarea „La Revoluție se și moare, nu-i așa?”, colonelul în rezervă Remus Macovei face o descriere a evenimentelor petrecute în perioada 22 decembrie 1989 – 12 ianuarie 1990. Sunt, de altfel, oferite numeroase cifre: 30 de persoane decedate (18 militari, 12 civili) și 88 de răniți (32 de militari, 56 civili).

Cauzele au fost multiple: împușcare – 26 de morți, 79 de răniți, prăbușirea unui elicopter – 4 morți, agresiune fizică – 4 răniți, corpuri explozive – 4 răniți, accident auto – un rănit.

Doresc să vă spun că nu este doar demersul meu. Este o propunere venită din partea membrilor asociațiilor de revoluționari din Constanța. De aceea, rugămintea mea și a lor este să votăm această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat George Costin, din partea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Microfonul 9, vă rog.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că este vorba de un titlul onorific acordat unei localități care, așa cum spunea inițiatorul, și-a adus jertfa de sânge în decembrie 1989, punctul de vedere al Guvernului este de susținere a adoptării acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnule președinte Greblă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, dar cu numeroase observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ propunerea legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au formulat și adoptat amendamente de tehnică legislativă, care se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport cu amendamente, cu majoritatea voturilor membrilor săi.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Intervenții?

Domnule senator Raymond Luca, microfonul 1, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În continuarea dezbaterilor care au avut loc săptămâna trecută, mă simt dator să dau câteva explicații.

Câțiva colegi, săptămâna trecută, au avut reproșuri legate de inițiatori, că doar un inițiator este din Constanța, doi fiind din alte localități. Vreau să vă aduc aminte că acum câteva săptămâni a existat o propunere similară, inițiată de toți parlamentarii din Dolj, indiferent de culoarea lor politică, iar Senatul a fost, din păcate, împotriva unei asemenea inițiative legislative. Spun „din păcate” deoarece consider că ar trebui să arătăm consecvență.

Începând din 1990 și până în zilele noastre, orașele în care au existat morți la Revoluție au căpătat acest statut. În acest moment, mai există doar trei localității care nu au câștigat statutul de oraș-martir. Este vorba de Craiova – al cărei statut sper să se rezolve, să fie reparat în Camera Deputaților –, de Constanța și de Caransebeș.

Ar mai trebui să spun că statutul acesta, în fond și la urma urmei, nu reprezintă, în accepțiunea autorităților locale, mare lucru. În realitate, ceea ce se întâmplă este de a conferi un titlu, care se materializează în niște plăcuțe instalate la intrarea într-un oraș. În orașele care deja l-au căpătat, din neglijența autorităților locale, în unele cazuri, plăcuțele au ruginit, au căzut. Este vorba de Târgu-Mureș, este vorba de Sibiu.

Noi nu avem sau presupun că nu avem un cult al eroilor așa cum s-ar cuveni să-l avem. Vorbim prea puțin și facem încă și mai puțin.

Sărbătorim – iată, ieri – Rusaliile, o zi, o celebrare religioasă, a cărei semnificație probabil că scapă multor români, dar Ziua Eroilor, pe care am asociat-o tot unei sărbători religioase, nu o sărbătorim așa cum se cuvine.

Culmea sfidării am întâlnit-o, de curând, într-un oraș din Ardeal, într-un oraș-martir – este vorba de Arad –, unde primăria, Consiliul județean nu au catadicsit să participe la comemorarea celor 24 de eroi morți în Arad.

Nu numai că nu au participat, dar în noaptea de 3 spre 4 iunie huligani din Arad au vandalizat Monumentul Eroilor, au furat steagul României, au furat steagul Uniunii Europene, au furat steagul Aradului, au furat toate coroanele și au mâzgălit monumentul dedicat eroilor.

Mulțumesc domnului senator.

Doamna senator Olguța Vasilescu, urmată de una dintre vocile importante ale acestui subiect, domnul senator Hașotti. Vă rog, microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La propunerea legislativă pentru declararea Craiovei drept oraș-martir voiam să mă refer și eu.

Din păcate, Senatul a respins această propunere legislativă, la care eram inițiatori toți parlamentarii de Dolj. Din fericire, situația a fost reglată la Camera Deputaților, unde a trecut în unanimitate de comisie și, mâine, probabil că va primi un vot favorabil în plenul Camerei Deputaților.

Ar fi fost păcat ca un oraș cu 36 de morți și 72 de răniți să nu fie declarat oraș-martir, în condițiile în care alte orașe din România au fost declarate orașe-martir și nu a fost niciun mort acolo.

Noi susținem această propunere legislativă și să sperăm că va primi vot favorabil și la Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Domnul lider Hașotti, aniversatul nostru.

Un subiect la care așteptăm cu interes intervenția dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, vreau să-i mulțumesc domnului deputat Amet Aledin, care, la solicitarea Senatului, a venit și a susținut propunerea legislativă.

Astăzi este o zi specială pentru mine și cadoul pe care îl fac prietenului meu, domnul senator Raymond Luca, este că voi susține această propunere legislativă, cu atât mai mult cu cât, în anul 248, Tomisul, actualul municipiu Constanța, a fost singurul oraș care nu a căzut sub loviturile goților.

Dumneavoastră ați vorbit despre vandali, eu vorbesc despre goți. Și vă repet, în anul 248, Tomisul a rezistat invaziei goților. Iată încă un motiv pentru care Constanța trebuie să fie oraș-martir.

Vreau însă, într-un minut, să evoc aici un punct de vedere sau, de fapt, să vă dau două citate în legătură cu evenimentele din decembrie. Eu așa le spun.

Curzio Malaparte spunea că în istorie „nu există revoluții, există doar tehnici insurecționale”, adică lovituri de stat.

Și mai interesant, și vă rog să reflectați, Dobrica Ćosić spunea că „revoluțiile sunt, prin cauzele lor, un patricid” – și Ceaușescu a fost judecat, împușcat de fiii lui, am putea spune, fiii lui politici –, „prin desfășurare, un infanticid” – și aici, sigur, au avut loc acele evenimente când au murit peste o mie de români, o mare tragedie, cu adevărat – „și, prin consecințe, un fratricid”.

Iată ce se întâmplă și astăzi, și ieri și se va întâmpla și mâine în viața politică românească. Va fi un fratricid, nu va fi o luptă politică care întotdeauna să aibă valoarea unei democrații cu adevărat consolidate. Dar, încă o dată, cadoul meu pentru colegul Raymond este ca astăzi să susțin această propunere legislativă. V-am adus și un argument în plus și cred că și colegii liberali vor vota în favoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin, microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

„De la sublim până la ridicol este un singur pas”, a spus Napoleon.

Mi-aduc aminte că înainte de 1989 să ai doctoratul reprezenta confirmarea unei valori. După 1989, au început să se ia doctoratele atât de ușor, încât atunci când vezi „doctor” pe cartea de vizită a cuiva îți pui întâi întrebarea: „De unde a luat-o, de la Chișinău, din altă parte...?” și pe urmă te gândești dacă ea are o valoare științifică.

Dacă stăm să ne gândim la ceea ce s-a întâmplat în 1989, indiferent că-i spunem revoluție, că le spunem evenimente, în viziunea mea, a existat un oraș-martir, și acela este Timișoara. Orice am pune alături de Timișoara, parcă ar însemna să minimizăm meritele celor care au făcut pasul acesta înainte de 22 decembrie 1989, și Brașovul în anul 1987, cu doi ani înainte.

Avem un oraș-erou, care l-a răsturnat pe Ceaușescu, Bucureștiul. În rest, avem morți, avem accidente, dar parcă diminuăm valoarea titlului de oraș-martir dacă o acordăm cu atâta ușurință.

Și pentru că suntem la momentul pledoariilor _pro domo_ , pe logica de aici, aș putea și eu, în calitatea mea de reprezentant al Câmpinei, pentru morții de la Otopeni, care au fost mai mulți decât în multe localități care acum solicită titlul de oraș-martir, să cer pentru Câmpina și pentru militarii din Câmpina – mulți dintre ei câmpineni – titlul de „Oraș-Martir”. Dar nu m-am gândit, pentru că o localitate, pentru a fi oraș-martir, înseamnă că a avut un merit deosebit în răsturnarea Revoluției, nu că au murit accidental sau nu alții.

Așa că, cu toată dragostea pentru prietenul meu Raymond Luca, voi vota împotriva acestui lucru, pentru că ducem în derizoriu eroii de la Timișoara și de la București. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Stimați colegi,

Subiectul este extraordinar de interesant. Am în acest moment încă nouă înscrieri la cuvânt cu privire la acest subiect. Mai avem încă 26 de minute, în care avem de dat și voturi finale.

V-aș sugera, pentru a putea continua dezbaterea cu privire la această propunere legislativă, ca în cursul dimineții de mâine să începem cu acest punct, pentru că este important. Îmi este teamă că riscăm să nu mai legiferăm absolut deloc.

Sunt opt colegi... Știți că nu îndrăznesc niciodată să nu dau cuvântul și încurajez o dezbatere cât mai animată în plenul Senatului nostru.

În același timp, suntem constrânși de un program destul de presant și-mi este teamă că în două săptămâni încheiem sesiunea parlamentară și nu vom fi parcurs acest lucru. Deci, cu toată îngăduința și cu tot respectul, vă rog să încheiem aici dezbaterea noastră. O vom relua mâine-dimineață.

Pe procedură, domnul senator Oprea.

Vă rog, pe procedură, cu rugămintea să încercăm să avem o dezbatere echilibrată pe toate temele astăzi. Vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Îmi pare rău că forțez, dar mi se pare că este chiar o chestiune de procedură pentru repararea a ceea ce s-a spus aici. Tot respectul pentru inițiatori, dar pe lista aceea destul de lungă să nu încapă municipiul Iași...

## Nu râdeți, că râdeți de istorie!

În 1987, în februarie, a fost un eveniment, pe care nu l-ați mai întâlnit în alte centre universitare. Studenții au fost arestați, bătuți, zile în șir terorizați în cămine, iar prin școală îi căutau de noroi la papuci și prin cămine la fel. Asta era în 1987.

În 14 decembrie 1989, Revoluția a început la Iași. Colegii mei de universitate au fost bătuți până pe 28 decembrie. Au și murit în Iași. Nu am cerut pentru aceasta ca Iașiul să fie declarat oraș-martir. Probabil că trebuie făcut, dar voiam neapărat să amintesc de rolul Iașiului, înainte de generalizarea orașelor-martir.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterea noastră.

Reluăm seria intervențiilor mâine-dimineață, cu acest subiect important ca prim punct în ordinea de zi.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind contractarea serviciilor sociale.

Este un subiect pe care vă rog, de asemenea, să-l reportăm pentru mâine-dimineață.

Aș dori să dăm voturile finale în acest moment, pentru a putea fructifica prezența masivă a senatorilor noștri în acest moment în plen, începând cu punctul 11 din ordinea de zi.

Îi rog și pe colegi, și pe reprezentanții Guvernului să ne scuze pentru această modificare de program, dar insist să putem să votăm aceste texte. Dacă rămâne timp, vom continua în ordinea obișnuită a ordinii de zi.

Rog, atenția tuturor colegilor.

Le mulțumesc și colegilor deputați pentru interesul acordat ședinței noastre de plen.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul sistemului național de decorații și semnelor onorifice.

Vă reamintesc că am dezbătut acest proiect de lege pe 25 mai 2011.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

-

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Proiectul de lege a fost dezbătut în mod consistent și prelungit, ultima dată pe 8 iunie 2011.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Am discutat acest proiect de lege pe data de 18 mai 2011.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Aștept în continuare un punct de vedere consolidat cu privire la acest tip de problematică, atunci când legi organice nu sunt în situația de a avea voturi suficiente pentru a putea fi adoptate.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru instituirea unei măsuri referitoare la admiterea în magistratură în perioada 2010–2011.

Am discutat acest proiect de lege în data de 18 mai 2011.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul este de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 35/1990 privind Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României.

Este vorba despre un proiect de lege dezbătut pe 18 mai 2011.

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Votul dumneavoastră cu privire la raportul comisiei, cu amendamentele admise.

Cu 113 voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind serviciile de îngrijiri și supraveghere a copiilor pe timpul zilei.

Am dezbătut această propunere legislativă pe 25 mai 2011.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot, pe raportul comisiei și propunerea legislativă.

Cameră decizională este Camera Deputaților.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2011 pentru modificarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Ultima noastră dezbatere cu privire la acest proiect de lege a fost pe 8 iunie 2011.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot, vă rog, pe raportul comun și proiectul de lege.

Cu 83 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 258/29.04.2002 privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Libertății României.

Este vorba de o propunere legislativă dezbătută pe 25 mai 2011.

Raportul este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 – Codul penal al României, publicată în Buletinul Oficial nr. 79 – 79 bis/24 iunie 1968, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare.

Vă reamintesc faptul că am dezbătut această propunere legislativă în 25 mai 2011.

Raportul este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Vă reamintesc faptul că am dezbătut această propunere legislativă pe 25 mai 2011.

Raportul este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Cu 38 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul nu a fost adoptat.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost dezbătut pe data de 8 iunie 2011.

Raport de admitere, fără amendamente.

Vom da un singur vot pe raportul comisiei și proiectul de lege.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2011 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost dezbătut pe data de 8 iunie 2011.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 și a Legii gazelor nr. 351/2004.

Domnul ministru Ariton este prezent aici, în plen.

Vă reamintesc că a fost dezbătut pe data de 8 iunie anul curent.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raport de admitere, fără amendamente.

Un singur vot pe raportul comisiei și propunerea legislativă.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost dezbătută pe data de 8 iunie 2011. Raport de admitere, fără amendamente.

Vot unic pentru raportul comisiei și pentru propunerea legislativă.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea pazei grădinițelor, școlilor generale și liceelor pe durata desfășurării activităților didactice.

Vă reamintesc că am dezbătut acest text pe data de 8 iunie 2011.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore. Dezbătută pe 8 iunie 2011.

Raport comun de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 932/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–IV din învățământul de stat.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost dezbătută pe data de 8 iunie 2011.

Raport de respingere.

La punctul 28 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli.

Dezbătută pe 8 iunie 2011.

Raport comun de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea consiliilor locale, în scopul transformării acestora în obiective de utilitate publică, cu caracter social.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost dezbătută pe data de 8 iunie 2011.

Raport comun de respingere.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

A fost dezbătută pe data de 8 iunie 2011.

Raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.588 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

A fost dezbătut pe data de 8 iunie 2011.

Raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 32 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică.

- Propunerea legislativă a fost dezbătută pe data de

- 8 iunie 2011.

Raport comun de respingere.

Are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 33 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 218/2002.

- Propunerea legislativă a fost dezbătută pe data de

- 8 iunie 2011.

Raport de admitere, cu amendamente admise.

Are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 34 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată de Legea nr. 290/2005, cu modificările ulterioare.

Propunerea legislativă a fost dezbătută pe data de 8 iunie 2011.

Raport de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 35 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 alin. (3) din Legea privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia nr. 213/1998.

A fost dezbătută pe data de 8 iunie 2011.

Raport de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

- A... Este organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

- o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

- Următoarele inițiative legislative sunt mai complexe. Încheiem aici partea de legiferare.

Mâine-dimineață reluăm lista dezbaterii noastre.

Urmează întrebări și interpelări.

Vă mulțumesc.

O după-amiază plăcută!

Trei minute pauză pentru reorganizarea logistică a ședinței noastre.

## PAUZĂ

Începem cu întrebările adresate Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Elena Gabriela Udrea, Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Obiectul și motivarea întrebării: Statutul coordonatorilor polilor de creștere.

Doamnă ministru,

În Iași, ca în alte șase mari orașe ale țării, există câte un coordonator al polilor de creștere, conform Hotărârii Guvernului nr. 998/2008. Încercând să identificăm activitatea coordonatorului de la Iași, plecând de la multitudinea de probleme cu care se confruntă proiectele din Planul Integrat de Dezvoltare, am constatat următoarea situație: coordonatorul polului de creștere Iași este, în același timp, și directorul Direcției Planificare, Programare din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Considerăm că o astfel de situație poate fi una dintre cauzele dificultăților invocate în demararea proiectelor aprobate pentru finanțare. Printre responsabilitățile atribuite

coordonatorului se regăsește sprijinirea elaborării și implementării proiectelor, dar acest lucru nu este vizibil, din moment ce aproape toate proiectele Iașiului trebuie modificate și trimise din nou pentru evaluare și aprobare.

În aceste condiții, doamna ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este statutul coordonatorilor polilor de creștere? În ce condiții pot să cumuleze funcții finanțate din fonduri publice în cadrul aceleiași instituții sau al altora?

2. Sunt obligați coordonatorii să-și publice rapoartele de activitate? Dacă da, unde pot fi găsite?

3. În afară de Iași, mai sunt și alți poli de creștere al căror coordonator cumulează și o funcție de conducere în cadrul agențiilor de dezvoltare regională? Dacă da, dați exemple. Solicităm răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Urmează domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără.

Întrebarea are ca obiect: Starea critică a agriculturii românești.

Domnule ministru,

Agricultura a beneficiat anul trecut de un sprijin financiar, alocat atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene, în valoare de 3.025 de miliarde de euro. O parte importantă din acești bani a revenit proprietarilor de terenuri nelucrate, subvenția la hectar fiind de 130 de euro.

Statisticile oficiale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că în țara noastră suprafața de teren neutilizată este de aproximativ 1.025.947 hectare. Un simplu calcul arată că aproximativ 133 de milioane de euro s-au consumat în beneficiul celor care au în posesie teren nelucrat. În plus, un milion de ferme din România, adică 64% din total, produc doar pentru autoconsum.

După ce cooperativele agricole existente înainte de 1989 au fost fărâmițate, țăranii nu au mai reușit să se asocieze în așa fel încât să cultive în cantități însemnate. Mulți dintre cei care intenționează să comercializeze o parte din producție sunt în imposibilitatea de a-și vinde marfa, neavând acces la o piață sigură de desfacere. Toate aceste neajunsuri contribuie din plin la faptul că agricultura noastră nu este competitivă, fiind un domeniu propice doar pentru speculatorii de moment.

Ținând cont de cele expuse mai sus, vă rog să prezentați ce măsuri ați luat până în prezent pentru diminuarea suprafețelor lăsate necultivate și cu ce rezultate.

În ce fel ați susținut crearea unui cadru economic propice unei agriculturi sustenabile, care să iasă de sub semnul subzistenței?

Cum ați facilitat accesul fermierilor români la bani și cum i-ați încurajat să-și dezvolte fermele?

Care ar fi soluțiile pentru ca sistemul agricol să devină eficient și să ajute fermierul român?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte, îmi permiteți să dau citire celei de-a doua întrebări?

Da, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Finanțelor Publice și are ca obiect: Desființarea unor administrații financiare din județul Sălaj.

## Domnule ministru,

Potrivit unui comunicat de presă al Direcției Generale a Finanțelor Publice Sălaj, în structura instituției va rămâne, după data de 15 iulie anul curent, aparatul propriu, în cadrul căruia funcționează Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, AFP a municipiului Zalău, AFP a orașului Șimleu Silvaniei, AFP a orașului Jibou, AFP a orașului Cehu Silvaniei și AFP a comunei Nușfalău.

Tot în același comunicat se menționează că locuitorii din zonele comunelor Hida, Crasna, Ileanda și Șărmășag vor fi nevoiți să meargă dintr-unul din orașele amintite mai sus pentru a-și plăti impozitele și taxele către bugetul de stat, deoarece administrațiile financiare din cele patru comune se desființează, începând cu data amintită.

Personal, nu văd efectul benefic pentru cetățeni al acestei decizii, în condițiile în care locuitorii comunelor învecinate celor patru administrații desființate vor avea cheltuieli suplimentare, implicate de deplasarea până la un punct de colectare a impozitelor și taxelor către stat.

Cred, de asemenea, că această decizie este una greșită, în condițiile în care nu se produce un efect de reducere a birocrației, și nici nu se poate justifica prin scăderea cheltuielilor ministerului.

Prin urmare, vă întreb, domnule ministru, extinzând referința la nivel național, în ce alte județe vor fi închise administrațiile financiare? Unde se regăsește procesul de descentralizare a aparatului fiscal, din moment ce, în loc să aduci serviciile mai aproape de cetățeni, aceștia sunt puși pe drumuri.

De asemenea, aș dori să știu cu cât se diminuează cheltuielile Direcției Generale a Finanțelor Publice Sălaj după închiderea celor patru puncte de lucru.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, urmat de domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, doamnei ministru Anca Boagiu.

## Doamna ministru,

O analiză JASPERS, efectuată de curând la solicitarea Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții, a relevat că în România costurile lucrărilor de infrastructură rutieră cresc an de an, în mod spectaculos, ajungând acum mai mari decât în orice alt stat din Europa Centrală și de Est. Principala problemă pe care analiza o semnalează este că proiectele ajung să coste, uneori, până la de patru ori mai mult decât se estimează inițial.

Factorii care sunt indicați ca fiind responsabili pentru această situație sunt:

1. Imaginea proastă despre România a marilor constructori, care, astfel, evită să deruleze proiecte aici, fapt care duce la scăderea concurenței.

2. Birocrația excesivă și ineficientă, care îngreunează obținerea de autorizații și buna desfășurare a lucrărilor.

3. Lipsa de experiență a Guvernului în gestionarea proiectelor de anvergură.

Da.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Valeriu Tabără și are ca obiect: Repunerea în funcțiune a sistemelor de irigații distruse.

## Domnule ministru,

În data de 7 iunie anul curent, președintele Traian Băsescu a pledat, la o întâlnire cu reprezentanții comunității românești din Marea Britanie, la Londra, pentru găsirea unor modalități de a repune în funcțiune sistemele de irigații existente înainte de anul 1990.

Conform datelor furnizate în 2009 de Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF), din cele aproximativ 9.416.300 de hectare arabile din România, în 1990, aproape o treime erau irigate. În 2009, numai 294.138 de hectare mai beneficiau de irigații, în scădere mare față de anul 2008.

Luând în considerare cele menționate, vă rog să-mi comunicați:

– care este, în prezent, suprafața de teren agricol care beneficiază de irigații la nivel național și, în particular, în județul Vâlcea;

– ce măsuri are în derulare Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru extinderea și protejarea rețelei de irigații din județul Vâlcea.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

În continuare, domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL, urmat de domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Gheorghe David:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără.

Obiectul întrebării: Drepturile de plată restante pe anul 2010.

Domnule ministru,

Chiar și în ultimele zile, am primit unele sesizări din partea câtorva fermieri din județul Timiș, care încă mai așteaptă să-și primească drepturile cuvenite pe anul 2010.

În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați care este stadiul de alocare a acestor sume de bani către fermieri, prin APIA, cât și modul de eșalonare a plăților restante pe anul 2010.

De asemenea, vă rog să-mi precizați și data până la care aveți certitudinea că acest proces se va finaliza. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al PSD, urmat de domnul senator Viorel Arcaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Ion Ariton, ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri.

Obiectul întrebării: Finalizarea lucrărilor la Complexul Hidroenergetic Lunca Pașcani – obiectiv strategic pentru municipiul Pașcani și comunele din avalul barajului.

## Stimate domnule ministru,

În anul 1986 au început lucrările de investiții la Complexul Hidroelectric Lunca Siret, situat în apropierea municipiului Pașcani. În perioada 1986–1989, lucrările de investiții au mers într-un ritm accelerat, ajungând în 1989 să fie realizate în proporție de aproximativ 80%.

După Revoluție, în perioada 1989–2008, fondurile alocate de la bugetul de stat pentru această investiție au fost foarte mici, suficiente doar pentru conservarea lucrărilor executate până în anul 1989.

Schimbarea proprietarului, printr-o hotărâre de guvern, în anul 2008, a fost benefică, întrucât noul proprietar, SC Hidroelectrica – SA, a redeschis lucrările de investiții pentru acest obiectiv.

Având în vedere următoarele:

– stadiul lucrărilor de investiții este realizat în proporție de 85%;

- importanța energiei verzi, obținută în urma finalizării

- investiției, având o capacitate de 12 MW;

– schimbările climaterice manifestate în ultima perioadă fac ca acest obiectiv să fie de o importanță strategică, de apărare împotriva inundațiilor, pentru locuitorii municipiului Pașcani și locuitorii a 15 comune situate în avalul barajului;

– prin realizarea barajului se va crea o cale de comunicație directă între municipiul Pașcani și comunele situate dincolo de râul Siret.

Vă rog, domnule ministru, să analizați finalizarea lucrărilor într-un timp cât mai scurt și să-mi comunicați graficul de finalizare a investiției.

Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Teodor Baconschi.

Subiectul: Incidentul de la Londra. Cum reacționează diplomații români?

Domnule ministru,

Am fost realmente șocat de imaginile surprinse la Londra, în care mai multe persoane manifestau pentru independența așa-zisului Ținut Secuiesc.

Poate aș fi considerat totul o farsă, pusă la cale de oameni cu minte puțină, dacă respectivul eveniment nu ar fi durat mai multe ore, nu s-ar fi desfășurat în fața Parlamentului britanic și dacă nu s-ar fi ajuns la mesaje antiromânești, la îndemnuri agresive și la propovăduirea forței armate, ca soluție finală.

Domnule ministru,

Știu – și sper că același lucru îl știu și toți cei care au misiunea de a clarifica evenimentul de la Londra – că statul român este un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil, astfel încât acțiunile separatiste trebuie pedepsite cu celeritate.

Aceasta fiind starea de fapt, vă rog să-mi comunicați:

– ce acțiuni a întreprins ambasadorul României de la Londra în vederea clarificării împrejurărilor în care s-a produs evenimentul de la Londra;

– ce informații au aflat diplomații români de la oficialii statului britanic, legate de incidentul antiromânesc de la Londra.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu domnului senator Arcaș. Doresc să vă informez că următorii colegi au depus, în scris, întrebări adresate Guvernului României:

– domnul senator Tudor Udriștoiu, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnii senatori Ioan Chelaru, Adrian Țuțuianu, Sorin Constantin Lazăr, Laurențiu Florian Coca, Gabriel Mutu, Gavril Mîrza și doamnele senator Doina Silistru și Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– domnii senatori Dan Voiculescu și Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Trecem la partea de interpelări.

Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, urmat de domnul senator Emilian Valentin Frâncu și de domnul senator Florin Constantinescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Emil Boc, și are ca obiect: Angajamentul Guvernului în fața Fondului Monetar Internațional că va obliga companiile de stat să-și recupereze restanțele de la rău-platnici.

## Domnule prim-ministru,

Guvernul s-a angajat în fața Fondului Monetar Internațional să oblige firmele controlate de stat să se îndrepte împotriva clienților rău-platnici, în așa fel încât restanțele acestora să fie recuperate.

Delegația Fondului Monetar Internațional la București a estimat că arieratele companiilor publice, atât către bugetul consolidat, cât și către societățile partenere, totalizează aproximativ 5% din PIB.

În Scrisoarea de intenție convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internațional, în urma misiunii din aprilie–mai, se specifică, printre altele, că o serie de companii de stat, printre care se numără Poșta Română, CFR Marfă, Societatea Națională a Lignitului Oltenia sau Termoelectrica, trebuie să-și determine clienții rău-platnici să-și achite datoriile.

Chiar dacă decizia pare corectă, în condițiile în care mare parte dintre aceste datorii au rezultat din contracte de afaceri încheiate între firme de stat, Executivul și-a asumat o misiune imposibilă.

O analiză a listei firmelor cu datorii către companiile publice arată că sumele cele mai mari apar în dreptul unor societăți controlate tot de stat.

În cazul Societății Naționale a Lignitului Oltenia, 97,31% din creanțe provin de la firme de stat, iar exemplele pot continua în această notă.

Electrica – SA are de recuperat creanțe în valoare de 2.020 de milioane de lei, iar în topul datornicilor figurează firme de stat, de la Compania Națională Căi Ferate (firma cu cel mai mare debit, de peste 700 de milioane de lei), la Remin – SA Baia Mare (cu 71 de milioane de lei), la SC Cupru Min – SA Roșia Poieni (61 de milioane de lei) sau la Filiala Bălan (69 de milioane de lei).

Or, în cazul aplicării unor „măsuri legale” împotriva restanțierilor, așa cum se prevede în Scrisoarea de intenție convenită cu Fondul Monetar Internațional, se va ajunge la acțiuni în instanță în care Guvernul se dă singur în judecată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul și conținutul acestei interpelări sunt legate de problema accesului credincioșilor și turiștilor la Sfânta Mănăstire Hurezi.

Domnule prim-ministru,

În cadrul audiențelor acordate de mine la cele patru birouri senatoriale deschise în județul Vâlcea, mai mulți cetățeni s-au plâns că le este îngrădit accesul la Sfânta Mănăstire Hurezi, singurul monument UNESCO din Oltenia.

Mi s-a spus că există, la peste 500 de metri de poarta mănăstirii, un indicator de tip „accesul interzis”, iar o persoană barează drumul acolo cu o paletă de oprire.

În data de 4 iunie 2011, când am participat la festivitățile desfășurate în cadrul marii sărbători a olăritului românesc „Cocoșul de Hurez”, am dorit să verific autenticitatea sesizărilor primite și am descoperit că plângerile oamenilor erau îndreptățite.

În fapt, un indicator realizat manual și care seamănă cu cel oficial corespunzător „accesului interzis” era „plantat” la o destul de mare distanță de poarta mănăstirii.

Interesându-mă, am descoperit că acolo se află o parcare privată cu plată, iar acel semn determina majoritatea turiștilor să intre în parcarea respectivă, unde existau standuri de expunere a unor obiecte de artizanat, precum și un punct de alimentație publică.

Discutând cu măicuțele, am înțeles că acestea sunt chiar deranjate de faptul că mulți turiști – mai ales persoane în vârstă sau cu probleme locomotorii – renunță să mai urce până la mănăstire din cauza distanței prea mari pe care trebuie să o parcurgă, de la această parcare, pe jos.

Dată fiind gravitatea acestor lucruri, doresc, domnule prim-ministru, să verificați în ce condiții a fost instalat acest „indicator” și cine îl administrează, pentru că mi se pare un atentat împotriva imaginii mai multor instituții.

Consider că Ministerul Administrației și Internelor, condus de domnul Constantin Traian Igaș, ar trebui să răspundă dacă și în ce bază a instalat acel semn de circulație acolo.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Frâncu, urmat de domnul senator Florin Constantinescu.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Florin Constantinescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Creșterea ratei șomajului. Stimate domnule prim-ministru,

Conform recentelor date publicate de Institutul Național de Statistică, rata șomajului a ajuns la 7,3% în 2010, în creștere față de anul precedent, când a fost de 6,9%.

Situația este destul de alarmantă mai ales în rândul tinerilor care termină facultatea, pentru că acestora li se solicită la angajare experiență.

Populația activă a fost de 9.965.000 de persoane în 2010, din care 9.240.000 erau ocupate și 725.000 erau șomeri.

Rata șomajului are nivelul cel mai ridicat în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani. Aceasta ajunge la 22,1%.

Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului mediu și scăzut, pentru care rata șomajului a fost de 8,3%, respectiv 6,1%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru șomerii cu studii superioare – 5,4%.

În 2010, cel mai ridicat grad de ocupare, de 58,8%, l-au avut persoanele cu studii superioare, din categoria de vârstă 20–64 de ani.

Tot în 2010, rata de ocupare a tinerilor între 15 și 24 de ani era de 24,3%, în timp ce în cazul persoanelor vârstnice a fost de 41,1%.

Pe măsură ce scade nivelul de educați, scade și gradul de ocupare.

Astfel, erau ocupate 62,2% din persoanele cu nivel mediu de educație și numai 43% din cele cu nivel scăzut de educație.

Având în vedere aceste date statistice, vă solicit, domnule prim-ministru, să ne precizați care sunt în acest moment

politicile Guvernului pentru reducerea șomajului. Mă gândesc atât la politicile de ocupare, cât și la cele de reconversie profesională.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Cu deosebit respect, senator Florin Constantinescu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez că au depus în scris interpelări: domnul senator Adrian Țuțuianu, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, domnul senator Laurențiu Florian Coca, domnul senator Gavril Mîrza, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii senatori Marius Petre Nicoară și Raymond Luca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

De asemenea, doresc să vă informez că răspunsurile verbale din partea Guvernului vor fi transmise în scris domnilor senatori Marius Petre Nicoară, Emilian Valentin Frâncu și Sorin Constantin Lazăr.

La întrebările domnilor senatori Gheorghe Pop, Florin Constantinescu, Adrian Țuțuianu, Emilian Valentin Frâncu și Sorin Constantin Lazăr, Guvernul solicită amânare.

Aceeași situație și în cazul interpelării adresate de domnul senator Marius Petre Nicoară Ministerului Afacerilor Externe, pentru care Guvernul solicită amânare.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi a plenului Senatului României de astăzi, 14 iunie 2011.

Declar încheiate lucrările Senatului României.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.45._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590748]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/24.VI.2011 conține 20 de pagini.**

Prețul: 6,00 lei