Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului din 18 septembrie 2012, începând cu declarații politice.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul senator Ioan Ghișe.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Subiectul declarației politice se referă la creanțele Germaniei față de România din perioada sfârșitului celui de Al Doilea Război Mondial.

Documentarea este făcută pe baza unei cercetări desfășurate de către domnul economist doctor Radu Golban, cetățean român din Timișoara stabilit în Elveția.

În revista „Magazin istoric” nr. 45/2012 sunt publicate două articole, scrise de doctor Brândușa Costache, șefa Serviciului arhivă din BNR, și de către profesorul universitar doctor Victor Axenciuc, în urma dezbaterii din luna martie 2012, sub egida Consiliului de administrație al BNR, a Secției de științe economice, juridice și sociologice a Academiei Române și a grupului de cercetare din cadrul BNR, care au dezbătut problema stadiului relațiilor economice românogermane de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial.

Este remarcabil faptul că ambii autori din cadrul Băncii Naționale confirmă existența creanței asupra Germaniei la Casa de Compensație de aproximativ un miliard de mărci germane, 58 de miliarde de lei, la sfârșitul anului 1944, fapt ce constituie un mare progres față de discreția remarcabilă a acestei instituții în ultimii doi ani.

Cel mai mare succes al acestei dezbateri îl reprezintă faptul că totuși BNR admite existența unei datorii în anul 1947 a Germaniei față de România de 14,2 miliarde de lei, ce a fost considerată de autoritățile acelor timpuri ca fiind „o creanță nesigură asupra străinătății”. Suma estimată de către BNR reprezintă aproximativ 25% din suma estimată de către domnul economist doctor Radu Golban.

Dat fiind faptul că derularea plăților dintre Germania și România s-a făcut în baza Acordului de plăți din 1936, acest acord nu cade sub incidența Tratatului de pace de la Paris, care prevede explicit că România nu renunță la pretenții rezultând din contracte și alte obligații anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum și din drepturi dobândite înainte de aceeași dată.

În următoarea propoziție, pe care o citez, „această renunțare va fi considerată ca înglobând creanțele”, adjectivul demonstrează la începutul propoziției că acest cuvânt, „această”, se referă la propoziția precedentă celei menționate, astfel că acolo se explică aceste condiții ale renunțării. Formularea alin. (4) din art. 28 cu precizarea

renunțării României la pretenții față de Germania și a fixării datei de 8 mai 1945, ziua de armistițiu a Reich-ului, pentru scadența pretențiilor face ca lucrurile să fie cât se poate de clare. Efectele juridice ale Acordului de pace din 1936 sunt fără îndoială drepturi și pretenții dobândite înainte de 1 septembrie 1939 și, ca urmare, excluse de la renunțarea la pretenții față de Germania, care se referă doar la angajamentele din timpul războiului.

Cert este faptul că soldul României de la Casa de Compensație de la Berlin este, atât în evidența germană, cât și în cea internațională, un sold net, adică după scăderea acestor garanții de export ale Germaniei, numite credite, precum și enumerate de către BNR, reducând suma restantă de la 58 de miliarde de lei la aproximativ 14,3 miliarde de lei.

În cadrul conferinței de la BNR din luna martie, dar mai ales ulterior, au fost confirmate autenticitatea și relevanța documentelor invocate de către domnul economist doctor Radu Golban, cum ar fi, de exemplu, ultimul extras de cont de la Casa de Compensație din arhivele Germaniei, fosta RFG, și fondul de arhivare al Băncii Reglementelor Internaționale.

Precizez că pe acest subiect a mai existat o interpelare, în urmă cu un an, făcută de domnii senatori, la acea vreme, Dan Voiculescu și Teodor Meleșcanu. Guvernul României la acea vreme și, respectiv, Banca Națională a României nu au răspuns în mod concludent.

Față de toate acestea, solicit domnului prim-ministru Victor Ponta ca, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și conducerea Băncii Naționale, să ofere un răspuns explicit asupra acestei situații și să ne anunțe care sunt procedura și intenția Guvernului României și ale României, prin Banca Națională, de a recupera aceste datorii de la statul german. Vă mulțumesc pentru atenție. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

În continuare, are cuvântul domnul senator Mihail Hărdău – Grupul parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

Declarație politică intitulată „Vocația trădării și mirarea unei nații”.

Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi,

Vara politică trecută a consfințit, fără doar și poate, că dorința guvernării actuale nu este îndreptată nici spre dreapta, dar nici spre stânga europeană, ci mai degrabă spre Răsărit. Aprecierile și luările de poziție ale Estului în conflictul politic intern au amintit de sfâșierile unui nou Război Rece al declarațiilor Vest–Est, cu frontul la București.

Nu este o noutate faptul că Parlamentul României și-a schimbat majoritatea și nici că acest lucru a fost posibil în principal din cauza trădării materializate prin traseismul politic angro, o meteahnă parlamentară românească, într-o țară cu o democrație aflată într-o fază embrionară perpetuă, fisurată de apucături postcomuniste sau colectiviste, cu manifestări vădit egalitariste, avându-și rădăcinile în Falansterul de la Scăieni – Prahova, condamnate punctual și energic de Uniunea Europeană, respectiv de partenerii noștri strategici din Vest.

Vocația trădării nu este de dată recentă, o avem în gena noastră națională. Majoritatea domnitorilor s-au pârât între ei, negociindu-și influența la Înalta Poartă, și nu numai, sperând astfel în mărinimia sultanului și a altor potentați politici vremelnici. Am trădat mereu și întotdeauna în istoria noastră, fudulindu-ne prostește cu această atitudine și glisând această țară spre un patriotism conjunctural.

Deunăzi, Victor Ponta a încurcat borcanele istoriei și geografiei, declamând că refuză să trăiască într-o țară fanariotă ce-și rezolvă problemele la Înalta Poartă. Este incredibilă manipularea la care se dedă pe plan intern un mitoman al dreptului penal, același mitoman care recunoaște pe plan internațional că a rezolvat – fără să discutăm cum anume le-a rezolvat – cam 10 puncte și jumătate din cele 11 solicitate de președintele Comisiei Europene. Și de ce nu? De ce nu s-ar deda la această manipulare grosolană, când s-a constatat că marea masă electorală a românilor a aflat abia la cinci ani de la integrarea în Uniunea Europeană că avem reguli europene de respectat și că există comisari pe justiție îndreptățiți să ia poziție și să sancționeze drastic un stat care o ia razna, așa cum a fost statul român.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Daniel Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Și domnul senator Hărdău, de asemenea, a fost tot din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Demagogia și incompetența USL afectează direct Botoșaniul”

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dragi cetățeni ai Botoșaniului, cărora mă adresez astăzi în mod special,

Din nefericire, încă din prima zi dedicată declarațiilor politice în această sesiune parlamentară, mă văd nevoit să atrag atenția și, totodată, să protestez împotriva unor decizii care afectează direct economia județului Botoșani și, indirect, pe cetățenii acestui județ.

Mai exact, este vorba despre decizia Guvernului USL Victor Ponta de a diminua drastic, prin ultima rectificare bugetară, alocările financiare către reabilitarea DN 29 Botoșani–Suceava. În cifre, vorbim de o scădere de la 54.809.000 lei, resurse prevăzute în bugetul pe 2012, la doar 1.652.000 lei, sumă propusă de Guvernul USL la rectificarea bugetară.

Această stare de fapt, domnilor colegi parlamentari și cetățeni ai Botoșaniului, o consider inacceptabilă. Această investiție este de o importanță capitală pentru economia județului Botoșani, atât din punctul de vedere al modernizării și eficientizării rutelor comerciale centrale, cât și din punctul de vedere al angajării forței de muncă locale, în condițiile unui șomaj ridicat. DUPĂ PAUZĂ

Trebuie să precizez faptul că acest proiect a fost o prioritate pentru mine în acest mandat, atât interpelările parlamentare, cât și justificările tehnice trimise fostului ministru al transporturilor, Anca Boagiu, determinând deciziile alocării unor resurse consistente în bugetul pe anul 2012 pentru accelerarea investiției.

Din păcate, atât semnalele din teren, cât și documentul rectificării bugetare de la sfârșitul lunii august m-au lămurit în privința intențiilor Guvernului USL Ponta. De asemenea, răspunsul la o interpelare, dacă pot să îl categorisesc astfel, primit de la actualul ministru USL al transporturilor, m-a edificat și mai mult, justificările fiind specifice unei demagogii USL-iste de stânga: nu avem bani, este criză internațională, redirecționăm banii spre alte investiții.

Care investiții, aș întreba însă retoric, dat fiind faptul că analiza rectificării bugetare arată că majoritatea investițiilor naționale de infrastructură au fost stopate, fondurile europene blocate, revenindu-se, în schimb, la promisiunile populiste de creștere a salariilor și a protecției sociale?

Mulțumesc, domnule senator.

Deocamdată, facem o scurtă pauză și așteptăm și alți colegi care s-au înscris la declarații politice.

Are cuvântul domnul senator Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică are titlul „Mulțumim USL pentru întoarcerea la tranziție!”.

Nu știm dacă domnii Ponta, Voiculescu, Antonescu realizează asta, dar tocmai au marcat un prag istoric pentru România. Din păcate, nu e vorba de asigurarea celei mai eficiente și cinstite guvernări din câte a văzut țara vreodată. Era și dificil de atins un astfel de obiectiv, știind moravurile liderilor acestui triumvirat cenușiu. Pragul istoric despre care vorbim nu este, așadar, unul al progresului, ci al întoarcerii la incertitudine, acea stare de tranziție care a fost ani întregi, pe timpul lui Iliescu, coșmarul țării.

Dacă mai era nevoie de o confirmare în acest sens, ea a venit din partea oficialilor europeni și a partenerilor noștri în Uniunea Europeană. De peste tot auzim numai critici și îngrijorări cu privire la funcționarea statului de drept. Acțiunile USL din această vară au demolat pur și simplu credibilitatea pe care România și-a construit-o ani de zile. Putem constata, pur și simplu, un dezastru diplomatic la scară largă, pe care aventurierii aflați astăzi în fruntea Guvernului nu au măcar bunul-simț să și-l asume.

Am ajuns la situația incredibilă în care Occidentul dorește să reînceapă monitorizările pe mai multe domenii. Am devenit una dintre marile probleme ale Uniunii Europene în materie de democrație, iar cei care ar trebui să dea seamă își continuă atitudinea sfidătoare, agresivă, jignitoare și falsă cu privire la partenerii europeni. Efectul acestui adevărat delir al stângii din România – și aici sper că nimeni nu mai crede că PNL are vreo pretenție de afiliere la adevăratul liberalism – este că nu mai prezentăm pentru nimeni o garanție politică, nici pentru cancelariile străine, nici pentru investitorii externi.

Și, fiindcă veni vorba despre investitori, stimați guvernanți, sunteți acum în căutarea cumpărătorilor pentru „Oltchim”, „Tarom” și alți coloși rămași în portofoliul de stat. V-ați gândit în ce condiții veți mai putea negocia cu ei dacă ar veni acum în România, într-o țară în care nicio normă sau lege nu mai este sigură și stă la cheremul unei găști politice? Asta, în condițiile în care efectele crizei economice globale încă nu s-au stins, ba s-ar putea amplifica din nou.

Mulțumesc, domnule senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, are cuvântul domnul senator Gheorghe David.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am să fac o scurtă declarație, pe care, desigur, am s-o și depun. Prin ea, sintetic, am să prezint câteva lucruri, și anume drama celor patru tineri români arestați în Indonezia.

Așa cum, cu tristețe, am aflat cu toții, în ziua de 8 septembrie, mai bine zis în noaptea de 7 spre 8 septembrie 2012, în Insulele Maluku din Indonezia, țară preponderent musulmană, patru tineri români, misionari creștini penticostali, au fost arestați în timp ce împărțeau biblii.

În urma acestui incident, atât autoritățile române, cât și cele indoneziene au intervenit, spun eu, rapid, făcând demersuri pentru eliberarea lor, ceea ce cu bucurie am aflat că s-a și realizat.

În nume personal, dar și în calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Indonezia, salut cu căldură eliberarea celor patru tineri, pe care am să-i și nominalizez: Titel Maghiar, Ionuț Maghiar, Sergiu Berci și Denis Daniel Ross, arestați, așa după cum am spus, în Insulele Maluku din Indonezia.

Folosesc acest prilej pentru a aduce mulțumiri părții indoneziene și tuturor instituțiilor statului român, care au intervenit operativ în rezolvarea acestei situații, și, de asemenea, le doresc multă sănătate tinerilor și să ajungă cu bine în familiile lor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai dorește cineva?

Domnul senator, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o: „De ce

este necesară introducerea bacalaureatului profesional?”

Stimate colege și stimați colegi,

După cum bine știți, începutul de an școlar a venit cu două noutăți: clasa pregătitoare și introducerea bacalaureatului profesional.

Prima modificare a fost introdusă de ministrul de tristă amintire Daniel Funeriu și a creat destule probleme și nemulțumiri, mai ales că guvernele portocalii „au uitat” cu desăvârșire să aloce banii necesari clasei zero. A fost atunci o abordare nerealistă, demagogică a unei probleme sociale, de altfel gravă a României. Guvernul USL a moștenit-o de la Guvernul precedent și este de apreciat că în câteva luni de guvernare a reușit să o rezolve, găsind fondurile necesare începerii în condiții bune a noului an școlar.

Am demonstrat de la început că USL dorește să reașeze învățământul românesc pe baze stabile. Știm că este nevoie de finanțare, nu doar de povești interminabile, dar, pe lângă bani, e nevoie încă de reforme serioase, de data aceasta bine gândite și fundamentate. Tocmai pentru că am văzut eșecul de la examenele de maturitate din ultimii ani, s-a decis că este de bun augur introducerea bacalaureatului profesional și țin să subliniez că salut faptul că ieri Senatul a dat un vot pozitiv pe această chestiune. Mingea este acum în curtea președintelui numit, Traian Băsescu. Sper că va alege înțelept pentru români și va decide totuși promulgarea legii.

Problema bacalaureatului în România este reală. Sunt tot mai mulți elevi care nu reușesc să atingă nivelul minim necesar pentru a obține această diplomă. Dacă e să vorbim tehnic, circa 250.000 de elevi n-au reușit să promoveze examenul de bacalaureat în ultimii trei ani, când s-au înregistrat cele mai mici rate de promovabilitate: 44,47% în 2011 și, respectiv, 44,02% în 2012. Înțeleg că universitățile private nu sunt satisfăcute pe deplin, dar, din punctul meu de vedere, această opțiune vine cu o soluție viabilă pentru cei care, după terminarea liceului, doresc să intre automat în câmpul muncii și nu au planuri de a accede în învățământul universitar.

Mulțumesc, domnule senator.

Mai dorește cineva să susțină declarații politice? Mai facem o pauză.

Mulțumesc.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

## Stimați colegi,

Vă anunț că celelalte declarații politice au fost depuse în scris:

– Alexandru Cordoș, Sorin Constantin Lazăr, Doina Silistru, Florin Constantinescu, Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Dorel Jurcan, Toader Mocanu, Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Marius Petre Nicoară, Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Adversarii noștri politici ne acuză, total nejustificat, de lipsa unor intervenții „spectaculoase” în domeniul muncii și protecției sociale.

Realitățile contrazic aceste afirmații nemotivate.

Țin să reamintesc faptul că actualul Program de guvernare prevede realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creșterii economice și obiectivul asigurării stabilității economice și financiare a țării.

Afirmarea voinței Guvernului Ponta de a-și asuma politici publice care să servească binele public este un obiectiv prioritar.

În argumentarea acestor afirmații, doresc să menționez două demersuri cu impact social major:

I. Modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială, prin care șomajul s-ar putea prelungi cu patru luni.

Pentru a asigura un climat de protecție socială salariaților care urmează a fi concediați și pentru a preîntâmpina iminența unor tensiuni sociale, am propus promovarea unui proiect de lege care să fie adoptat cu procedură de urgență în Parlament, potrivit art. 76 alin. (3) din Constituție, sub următoarele aspecte:

– acordarea unei derogări de la dispozițiile art. 39 alin. (1), respectiv ale art. 40 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prelungirii indemnizației de șomaj cu patru luni pentru persoanele ale căror raporturi de muncă încetează prin concedieri colective până la data de 30 iunie 2015;

– acordarea unei scutiri de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate atât de angajatori, cât și de salariații care beneficiază de indemnizația de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără a fi afectată calitatea de asigurat a acestora, pe durata

întreruperii temporare a activității angajatorului, prevăzută la art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în perioada 2012–2015, dar nu mai mult de 90 de zile în fiecare an;

– sumele reprezentând indemnizațiile de care beneficiază salariații, în condițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, nu vor fi incluse în veniturile salariale și nu vor fi impozabile pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în fiecare an.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Azi doresc să vă atrag atenția asupra unei hotărâri a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, beneficiază de pensie de invaliditate cei care și-au pierdut capacitatea de muncă, cu excepția celor care au ajuns în această situație din cauza unor boli sau accidente care nu au legătură cu munca. În motivarea sesizării, se specifică faptul că în toate cazurile este vorba de incapacitatea persoanei de a munci și de a-și asigura traiul, astfel încât distincția făcută prin textele legale criticate apare ca fiind nejustificată și discriminatorie.

În excepția de neconstituționalitate, se constată că sunt încălcate și prevederile constituționale referitoare la nivelul de trai, întrucât o persoană care și-a pierdut întreaga capacitate de muncă ca urmare a unor boli ce nu au legătură cu profesia va beneficia numai de un ajutor de handicap, nu și de pensie de invaliditate.

Aceste motive demonstrează și încălcarea obligației statului de a acorda o protecție specială persoanelor cu handicap. Curtea a constatat că rațiunile care stau la baza reglementării unei vârste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzistă.

Pierderea totală sau cel puțin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza bolilor obișnuite și a accidentelor care nu au legătură cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză, astfel încât stabilirea unei vârste și a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordată pensia de invaliditate nu se justifică.

Condițiile pe care legiuitorul trebuie să le impună în acest caz trebuie să vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel încât, indiferent de vârsta asiguratului, acesta să poată beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contribuției realizate. În acest fel, pensia de invaliditate își păstrează natura juridică a unei prestații de asigurări sociale, nefiind transformată într-una socială.

Declarația politică este intitulată „Democrația, un cuvânt pe care nu trebuie să îl uităm”.

## Stimați colegi,

În anul 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a stabilit ziua de 15 septembrie ca Zi Internațională a Democrației, având o dublă menire: să celebreze democrația și să ne amintească importanța promovării și protejării acestei valori universale, care se bazează pe voința liber exprimată a cetățenilor. Dincolo de teorie, democrația este cea care ne asigură dreptul de a ne alege propriile sisteme politice, economice, sociale și culturale și tot democrația ne permite participarea deplină în toate aspectele vieții.

În România, având în vedere evenimentele petrecute în ultima perioadă, nevoia de democrație rămâne o temă de stringentă actualitate. Când punem în discuție existența statului de drept, este clar că vorbim despre existența democrației însăși. Aceasta există, dar e tot mai fragilă, fiind lovită de vizibile și periculoase excese de autoritarism. Când vocea a milioane de cetățeni, deși puternică, nu este auzită, este clar că democrația este viciată.

În acest context, permiteți-mi, stimați colegi, să citez un scurt fragment din mesajul secretarului general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, cu prilejul Zilei Internaționale a Democrației: „Reformele trebuie să fie reale. Oamenii nu au nevoie de autoritarism cu față umană. Ei își doresc un cerc virtuos de drepturi și oportunități în cadrul normelor de drept, o societate civilă vibrantă și un sector privat dezvoltat, susținute de instituții eficiente și responsabile ale statului.”

Așadar, trebuie să promovăm pluralismul, inclusiv cel de opinie. Pentru că nimeni nu deține adevărul absolut, să plecăm de la premisa, justă și constructivă, că fiecare are dreptatea sa, împărțind, astfel, tuturor câte o felie de democrație. Și minoritățile au drepturi, și femeile, și tinerii au drepturi, și cei care votează sau refuză să își exercite acest

drept. În această viziune tolerantă, toți participă la democrație și ei sunt democrația. Este un cuvânt pe care nu trebuie să îl uităm, dar pe care, din păcate, uităm tot mai des să îl aplicăm.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Ce facem cu programele operaționale?”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Nu este o noutate, avem probleme cu programele operaționale! Vestea a apărut încă de zilele trecute și a bulversat o mare parte a autorităților române, a mass-mediei, a opiniei publice în general.

Conform informațiilor apărute în presă, verificările Comisiei Europene determină sancțiuni cuprinse între 15% și 25% din valoarea totală a contractelor pe cele patru programe operaționale. „Finanțarea României de la bugetul UE prin fonduri structurale se află într-un blocaj fără precedent. Plățile pe programele operaționale sectoriale cu finanțări consistente sunt, practic, oprite ca urmare a unor verificări interne sau ale Comisiei Europene (CE), care au semnalat nereguli grave”, se arată într-un articol dintr-un cotidian național, publicat la 17 septembrie.

Astfel, conform acelorași informații, finanțarea de la bugetul UE pentru România este „înghețată”. Mai precis, Comisia Europeană a înghețat finanțarea României, în contextul în care plățile în cadrul a șase programe sectoriale sunt blocate de la începutul lunii august, potrivit datelor de pe site-ul Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). În conformitate cu informațiile de pe site-ul Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), în cursul lunii august nu s-au făcut plăți de la Uniunea Europeană pentru șase programe operaționale din șapte.

Din păcate, din cauza unor greșeli făcute în guvernarea trecută, trebuie să suportăm anumite corecții financiare definitive pentru cele cinci programe operaționale.

Potrivit unui comunicat trimis de Ministerul Afacerilor Europene, trebuie să înceapă un proces de conciliere între Comisia Europeană (CE) și partea română cu privire la corecțiile financiare definitive care vor fi aplicate sumelor decontate de la 1 ianuarie 2007 până în octombrie 2011 în cadrul celor patru programe pentru care s-au întrerupt plățile la începutul lunii iulie de către Comisia Europeană – Programul Operațional Sectorial Transport (POS T), Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE) și Programului Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu).

Declarația politică este intitulată „Ai carte, ai parte”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ca în fiecare an, suntem obișnuiți ca la jumătatea primei luni de toamnă să vorbim și, de ce nu, să ne aducem aminte de școală, de anii de liceu. Niciunul dintre noi nu cred că a uitat momentele unice din viață când am cunoscut-o pe doamna educatoare, când am dăruit flori prima dată doamnei învățătoare, când ne făceam, cu inocența inerentă, planuri pentru ceea ce vom deveni când vom fi mari, când ne gândeam cum va fi acea persoană care ne va marca definitiv traiectoria școlară, momentul în care am pășit pentru prima dată în viață.

Numai că, în timp, lucrurile s-au schimbat. În anul școlar 2011–2012 s-a aplicat integral Legea educației naționale. S-a constatat că această lege are atât avantaje, cât și dezavantaje. Mult mediatizat negativ a fost subiectul „clasa zero”. Tocmai de aceea consider că ar trebui să regândim și să înnoim modul în care glasul și dorințele cadrelor didactice, ale părinților și ale elevilor se fac ascultate și împlinite de către factorii decizionali.

Astfel, împreună, trebuie să constatăm care dintre aspectele de înnoire sunt viabile și, mai ales, durabilitatea acestora, având în vedere viziunile politice mereu în schimbare, în speranța că experimentele din domeniul învățământului vor lua sfârșit.

Mă gândesc la viitor cu speranța și încrederea că, printr-o educație temeinică, copiii noștri vor asigura schimbul de mâine al țării.

Îmi doresc ca acest început de an școlar să fie unul mai bun pentru toți educatorii, învățătorii și profesorii români, cei care au grijă zi de zi de copiii noștri și care prin dăruirea lor asigură viitorul României, dar și pentru toți elevii, cei care ne vor urma și care au nevoie de tot sprijinul și toată atenția noastră.

Cu ocazia deschiderii anului școlar 2012–2013, vă rog să-mi permiteți ca, și pe această cale, să urez, deopotrivă, cadrelor didactice, elevilor, precum și părinților mult succes și multă putere de muncă, asigurându-i, ca reprezentant al forului legislativ din România, de respectul, implicarea și prietenia mea.

Declarația politică se intitulează „România, încotro?”.

România are în fața ei un contrast al guvernărilor – cea a PDL, cu măsuri impopulare, dar absolut necesare pentru redresarea economică, și cea a USL, unde „viitorul sună bine”, dar ai cărei reprezentanți par a fi angajați la „magazinele de vise”.

Discursul populist cu care ne-au obișnuit reprezentanții USL este strict derulat pentru consumul intern, având drept țintă alegerile din decembrie. Analizate la rece și proiectate în realitatea economică, promisiunile sunt irealizabile. USL a demonstrat într-un timp foarte scurt că nu are capacitatea unei bune guvernări, singurul scop fiind acela de acaparare a puterii prin mecanisme discutabile din punct de vedere democratic.

Erorile economice comise de statele asistențiale Grecia, Spania, Italia, Portugalia încep să atârne greu în balanța economică mondială. Regimurile socialiste, pe față sau vopsite, dau din colț în colț, pentru că nu mai au de unde să împrumute bani pentru ajutoare sociale, în locul muncii asidue, creative și producătoare de plusvaloare.

Țara noastră se confruntă cu probleme grave. Seceta a produs pagube incalculabile pentru fermieri, astfel că prețurile au sărit cu peste 30% față de anul trecut. Costul alimentelor de bază este din ce în ce mai greu de acoperit. Vine iarna și mulți nu vor mai avea ce să pună pe masă. Prețul benzinei a explodat. Acea creștere a salariilor bugetarilor cu 8%, începând de la 1 iunie anul curent, a fost pur și simplu înghițită de inflație și de creșterea prețurilor. Se anunță mărirea tarifului la energia electrică, termică și gaze naturale.

Oare cum vor face față românii la toate acestea, dublate și de o inflație în creștere, de faptul că moneda națională se apropie vertiginos de pragul istoric de 5 lei pentru un euro?

La un asemenea grad de devalorizare, veniturile pensionarilor au fost vlăguite, iar agricultorii, deși au muncit din greu pe această arșiță cumplită a verii, de-abia dacă își vor putea scoate cheltuielile cu aratul, cu întreținerea culturilor și recoltatul. Dacă le vor rămâne unele rezerve de grâu pentru a-și asigura pâinea până la reluarea viitorului ciclu agricol, va fi foarte bine pentru ei, deoarece de profit, în acest an, nici nu prea poate fi vorba. Cam acestea sunt preocupările românilor de zi cu zi.

Declarația politică este intitulată „Mai puține investiții, mai puține locuri de muncă”.

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Asist la măsuri și hotărâri ale Guvernului care nici măcar nu mai vin ca urmare a crizei și în sprijinul dezvoltării noastre economice. S-a ajuns să fie luate decizii la nivel de stat în funcție de propriile preferințe și de promisiunile menite să atragă voturi în campania electorală, în loc ca acestea să asigure mai multe locuri de muncă, să le ofere investitorilor un grad crescut de credibilitate și să le dea românilor încrederea că prognozele economice promise de Guvern vor fi reale.

Pot fi aduse multe acuze măsurilor luate de actuala guvernare, mă refer aici în special la rectificarea bugetului, care nu face decât să accentueze deteriorarea economică. În contextul scăderii ritmului de creștere economică de la 1,7% la 1,2%, reducerea fondurilor pentru investiții și limitarea sumelor pentru proiectele economice și sociale finanțate cu fonduri europene nu fac decât să ducă la majorarea numărului de șomeri și la privarea statului de beneficiile care derivă din aceste investiții. Este o operațiune cinică de tăiere a șanselor de dezvoltare a României și cu părere de rău vă spun, stimați colegi, că reprezentanții actualei puteri nu construiesc viitorul, așa cum ar trebui să facă, fiindcă o țară în care nu se fac investiții nu are viitor.

Prioritatea numărul unu a Guvernului ar trebui să fie creșterea economică, nu sabotarea ei, pentru că știm bine că fără creștere economică nu vor exista bani în plus nici pentru pensii, nici pentru sănătate și nici pentru învățământ. Reducerea investițiilor a fost justificată în multe feluri, însă domnul prim-ministru nu a vorbit deloc despre zecile de mii de locuri de muncă directe și indirecte care nu vor mai exista ca urmare a acestei rectificări. Și nu sunt puține...

Gândiți-vă, stimați colegi, câte locuri de muncă sunt desființate printr-o decizie neproductivă, dacă doar proiectele de infrastructură de transporturi dezvoltate în ultimii ani au generat peste 100.000 de locuri de muncă directe și indirecte.

De aceea, mă simt dator să repet concluzia unui raport recent, care precizează că actualul Guvern a dat cu barda în investiții: rectificarea bugetară taie 2 miliarde de lei de la investiții și adaugă peste un miliard de lei la cheltuielile de personal. În ciuda numeroaselor studii și publicații din afara țării care prezintă detaliat beneficiile investițiilor pentru bugetul unui stat și pentru dezvoltarea economică inclusiv pe timp de criză, actuala putere este departe de a cheltui eficient banii publici, iar cei care vor suferi direct sunt tocmai cei 19 milioane de români pe care îi reprezentăm.

Declarația politică se intitulează: „Cartonul de prostit poporul!”

Luni, 17 septembrie, în calitate de Cameră decizională, cu majoritate de voturi, Senatul României a aprobat introducerea unui așa-zis „BAC profesional”, începând cu anul școlar 2012–2013. Personal, am votat împotriva acestei modificări a Legii învățământului. Dacă nu va fi atacată la Curtea Constituțională, legea este trimisă Președintelui României pentru promulgare.

Potrivit acestei legi, absolvenții ciclului superior al liceului care susțin și promovează BAC-ul profesional dobândesc o diplomă de bacalaureat (profesional), care le dă dreptul de acces pe piața muncii, fără drept de acces în învățământul superior. Majoritatea USL – UNPR – UDMR a decis ca legea să dea dreptul oricărui absolvent, din orice liceu, oricare ar fi profilul acestuia, să se înscrie și să susțină acest BAC! La BAC-ul profesional, elevii vor susține două probe: un proiect și o probă practică, precum și o lucrare scrisă la educație antreprenorială, probele de competențe fiind comune și la BAC-ul național, și la cel profesional. Dacă un absolvent care după ce a susținut BAC-ul profesional se răzgândește și vrea să meargă spre învățământul superior, în aceeași sesiune ori peste unul sau mai mulți ani, el se poate întoarce, poate susține probele scrise de la BAC-ul național și, după aceea, are acces spre învățământul superior.

Iată, în câteva cuvinte, motivele pentru care am votat împotrivă:

1. Pe bună dreptate, societatea civilă reclamă că Legea educației este schimbată mult prea des – adeseori, doar din ambiția ori orgoliul unui ministru –, motiv pentru care elevii, părinții și dascălii nu se pot pregăti cum se cuvine, modificările intervenind de pe un an pe altul, și nu la finalul unui ciclu complet de învățământ. Așa se întâmplă și astăzi, când Ministerul Educației modifică modul de susținere a bacalaureatului ce se va susține vara viitoare.

2. În 2011 și 2012, 80% din absolvenții liceelor teoretice au luat BAC-ul, în timp ce la liceele tehnologice (foste licee industriale) au luat BAC-ul doar 20%! Așadar, problema nu este cu elevii de la liceele teoretice, ci cu elevii de la liceele tehnologice. De ce să admitem în BAC-ul profesional un absolvent de liceu teoretic? Ce probe practice și ce proiect va susține acesta? La ce-i va folosi dacă el va fi botă? la meserie? Se dorește apariția a încă unei mafii care să „producă” proiecte de bacalaureat, precum se întâmplă astăzi cu proiectele de licență, de disertație ori cu tezele de doctorat?

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am auzit zilele trecute declarațiile doamnei judecător Codruța Kövesi, procurorul general al României, și ale procurorului-șef al DNA, domnul Daniel Morar, și sincer m-a uimit că niciun lider politic din Parlamentul European nu a luat nicio atitudine.

Domnul Morar afirma, referitor la anchetele procurorilor DNA privind referendumul, că „dorința unui om sau dorința unei organizații politice de a obține cât mai mult în alegeri reprezintă infracțiune”, iar doamna Kövesi consideră că dacă îndemni oamenii la referendum este o infracțiune.

Într-o țară membră a Uniunii Europene, care se consideră că are aceleași drepturi și obligații ca orice membru, nu este normal din partea autorităților europene să închidă ochii la abuzurile realizate de oamenii președintelui Traian Băsescu, mă refer la cei din DNA și Parchetul General, și să-i acuzi de sabotarea statului de drept și de fraude electorale pe adversarii politici ai actualului șef al statului.

Faptele nedemocratice ale președintelui Traian Băsescu nu are rost să le comentez în această declarație politică. În schimb, este de analizat modul în care oameni ai justiției conduc politic o instituție a statului de drept – că tot le place unora să se folosească de această noțiune –, ascultă de ordinele unui șef al statului și găsesc vinovați în dosarul referendumului doar într-o parte a clasei politice.

Este de condamnat cum comisarii europeni se implică în treburile interne ale unui stat membru UE, sprijinindu-l fățiș pe președintele statului respectiv, chiar dacă acesta provine din aceeași familie politică cu respectivii comisari. Este de criticat faptul că aceiași comisari nu au văzut abuzurile, faptele de corupție pe bani europeni ale fostei coaliții conduse de PDL, din perioada 2009 – aprilie 2012, dar doresc activarea unor clauze de verificare și de monitorizare pentru Spațiul Schengen, acuzând actuala putere pentru fapte săvârșite anterior de către fostele guvernări (Boc și Ungureanu). Într-un stat în care președintele său dorește o democrație totalitară, nu înțeleg cum lideri ai Uniunii Europene consideră că prin implicarea lor s-a „legalizat stabilitatea politică din România”. Să înțeleg că stabilitatea presupune să avem o țară de marionete condusă de păpușarul-șef, fost ofițer de marină sau, cum spun gurile rele din societatea românească, de un fost om de legătură sau chiar reprezentant al Securității opresive aparținând statului comunist?

Nu știu cum cei care se declară în Parlamentul European ca fiind populari, precum și cei din țara fondatoare a creștindemocrației sprijină politica unui om și a unui partid cu strânse legături cu poliția politică comunistă, știut fiind faptul că partide cu orientare de dreapta-creștină au în statutul lor combaterea comunismului și a forțelor opresive care au aplicat politica acelui regim... Și, din câte mai cunosc, există undeva în normele lor statutare prevederea că orice persoană care a fost în structurile de conducere ale regimului totalitar comunist sau în structurile de anchetă, cercetare opresivă sau de forță politică ale acelui regim nu este factor de dialog social cu formațiuni de centru-dreapta.

Se pare că o parte din creștin-democrații europeni acceptă, la fel ca puterile Europei ale anilor ’20–’30, în numele democrației și al libertății drepturilor cetățenești, să sprijine un lider și aparatul său juridic care demonstrează vizibil grave încălcări ale pluralismului politic, ale drepturilor cetățenești și ale democrației parlamentare sau semiprezidențiale în general.

Există o vorbă care spune așa: „Dacă este ordin de la împărăție, să fie, cu plăcere!” Dar oare liderii Uniunii Europene își vor asuma derapajele funcționale ale statului de drept din România? Mai ales că domnul Traian Băsescu cam uită des de democrație când este vorba de interesul său personal și al camarilei politice, pe care o modifică după propriile pofte. Se vor vedea curând efectele unei astfel de acceptări sau asumări de către țările mari ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „PDL și democrația țării lor”.

## Doamnelor și domnilor,

Pe 2 septembrie 2012, la toate televiziunile de știri s-a prezentat de către un om cu o figură foarte serioasă, respectiv domnul Vasile Blaga, că PDL, în urma unei ședințe foarte expeditive, s-a gândit la democratizarea Curții Constituționale a României. Dacă te-ai fi luat după seriozitatea figurii care a prezentat informația și decența discursului, mai că ți-ar fi venit să crezi că există o realitate între ceea ce fac și ceea ce spun cei din PDL. Din păcate, mi-am adus aminte de realitatea trăită cu acest partid în Parlament în acești ultimi patru ani.

Trebuie să recunosc că oamenii au susținut cu consecvență strategia fixată de către alte servicii și organe cu bătaie lungă. După cum bine am observat la actualul referendum, din marile puteri independente ale statului, am constatat că, dacă ai Executivul și Parlamentul de partea ta,

nu poți face față Serviciilor și justiției controlate de cealaltă parte, așa încât între declarația sobră de dorință a democratizării CCR și ceea ce urmăresc de fapt PDL-iștii sunt sigur că există un cu totul alt interes.

Luând și studiind lista judecătorilor CCR, descoperim că mandatul unora dintre judecători este la final, respectiv Ion Predescu – susținut de PSD în 2004, Acsinte Gaspar – numit de Ion Iliescu în 2004, Aspazia Cojocaru – susținută de PSD în 2004. Am reținut din declarațiile președintelui PDL că momentan nu se poate schimba Constituția, și nici Legea de organizare a CCR. Modificarea nu ar putea retroactiva și schimba judecătorii în momentul în care am considera că este oportună prezența unor profesioniști, deasupra oricăror interpretări, și, așa cum vine sfârșitul unui mandat, ca abia atunci să fie aleși oameni independenți și profesioniști.

Dar independența și profesionalismul lor trebuie să treacă, întâmplător, pe la CSM. Din ce a ieșit la iveală în ultima lună, am aflat că și CSM-ul are o puternică atingere politică. Procurorul general este numit de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu micul amendament că președintele va numi procurorul pe care îl agreează, așa încât ministrul justiției, total independent, se va duce cu lista de candidați la președinte, iar acesta va pune degetul, că doar nu-i frumos să propunem și să respingem sau ca nu cumva Serviciile foarte eficiente, care soluționează mape profesionale, să nu constate diverse scame curriculare. În concluzie, parchetul este foarte independent, căci de la procurorul general în jos toată lumea execută, nu discută! Că așa se întâmplă dacă vrei să promovezi și să-ți crească salariul – ar trebui să nu ai păreri sau să nu-ți contrazici șeful!

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții. Libertate, egalitate, fraternitate”.

„Legea, în egalitatea ei măreață, interzice atât bogaților, cât și celor săraci să doarmă sub poduri, să cerșească în stradă sau să fure pâine.” (Anatole France)

Săptămâna trecută, România și Franța au semnat un acord-cadru pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserția a 80 de familii de romi revenite din Franța. Autoritățile franceze susțin că este vorba de familii ce provin din județele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinți și Timiș, care doresc să revină din Franța pentru a se restabili definitiv în România.

Proiectul experimental al Oficiului Francez pentru Imigrație și Integrare este punctual și cuprinde atât ajutor consultativ, logistic, cât și ajutor financiar, bineînțeles, cu suportul și implicarea autorităților române.

Nu este prima oară când Franța încearcă să-și închidă granițele pentru unii emigranți, pe principii rasiale și xenofobe. Sub masca unei preocupări exacerbate față de integrare și multiculturalism, Franța discriminează de decenii, acuzând țările de origine că implementează politici discriminatorii față de propriile populații.

Trebuie să recunoaștem că integrarea europeană a romilor nu poate avea loc fără o integrare în democrație, fără respectarea legii în spiritul și litera ei, fără respectarea regulilor societății din care această etnie face parte.

Aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a înlesnit migrația romilor din cele două țări în Franța, în baza dreptului la liberă circulație, un drept al fiecărui cetățean al UE, un drept pe care popoarele din estul Europei și l-au dorit respectat de peste 50 de ani. Este greu să repui în drepturi o persoană oprimată atâta amar de vreme. Educația ei are alt drum, alte etape, altă formă, dacă vrem să obținem aceeași înțelegere cu cei care n-au suferit o asemenea sincopă în evoluția lor transcendentală.

După atâția ani de măsuri greșite, care au constat în repatrieri consecutive, acest acord nu trebuie să rămână doar pe hârtie, o etnie nu trebuie lăsată să-și piardă identitatea între promisiuni deșarte și fapte nejustificabile doar pentru că unii o consideră o comunitate dificil de integrat în una ideatică, deci fără cusur.

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

Cu aceasta, declar încheiată prima parte a ședinței, privind declarațiile politice. Vă mulțumesc.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 122 de senatori, și-au înregistrat prezența 78. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Valentin Gigel Calcan și Alexandru Pereș, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Domnul senator Oprea.

Domnule președinte,

Avem rugămintea ca punctul 3 din ordinea de zi, și anume numirea vicepreședinților Institutului Cultural Român, să fie programat pentru partea a doua a ședinței, dat fiind faptul că raportul este aproape finalizat și trebuie să ajungă din moment în moment.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raportul este gata, audierile au avut loc, domnii candidați sunt prezenți. Dacă acceptăm, imediat cum avem raportul, revenim la acest punct din ordinea de zi.

Sunt alte observații, propuneri?

Da, domnule senator, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Este o chestie de procedură: Oprea contra Oprea. Cum a intrat în ordinea de zi, dacă nu a avut raport?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Discuția a avut loc, după cum știți, în ședința Biroului permanent și săptămâna trecută. Audierile au fost reportate. Comisia s-a mobilizat astăzi pentru audiere și raportul este iminent. Puteți conta pe existența lui.

Dacă doriți,

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte observații la ordinea de zi și la programul de lucru,

Sunt intervenții în legătură cu programul de lucru de astăzi?

Dacă nu sunt,

Mulțumesc.

Putem să intrăm în ordinea de zi normală.

Vă rog, domnule senator Dumitru.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ieri am fost nominalizat de către grupul parlamentar în care activez să fac parte din Comisia pentru regulament. Și, în condițiile regulamentului nostru, nu pot face parte din trei comisii. Va trebui să renunț la una.

Mulțumesc domnului lider Cristi Rădulescu că atunci a trebuit să aștept vreo nouă zile să fiu nominalizat în cea mai importantă comisie.

Vă cred, domnule senator, nici nu puteați să faceți mai mult de atât, mai mult rău de atât! Vă revine funcția înapoi. Nu aș vrea să dețin o funcție de care dumneavoastră aveți nevoie.

Drept urmare, luați act că, de astăzi, nu mai fac parte din Comisia pentru egalitatea de șanse.

- Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule senator Badea.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Dragi colegi,

Începând cu data de 6 iulie 2012, revin la Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte mișcări? Vă rog, domnule senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Doar o chestie de procedură.

Mutările de la o comisie la alta nu le fac senatorii, ci liderii grupurilor parlamentare.

Liderii grupurilor parlamentare anunță schimbările din comisii, nu senatorii.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Într-un fel, de fapt, și-a dat demisia domnul senator.

Am înțeles, am înțeles. Toată lumea a înțeles.

Cu voia dumneavoastră, trecem la punctul 2 din ordinea de zi: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 24–30 septembrie 2012.

Aveți propunerea:

– luni, 24 septembrie: între orele 9.00 și 11.00 – lucrări în comisiile permanente; ora 14.00 – ședința Biroului permanent; ora 15.00 – grupuri parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plen, dezbaterea inițiativelor legislative și voturi finale; între orele 18.00 și 19.30 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 25 septembrie: între orele 9.00 și 10.00 – declarații politice; între orele 10.00 și 13.00 – lucrări în plen; ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 26 septembrie, și joi, 27 septembrie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 28 septembrie, sâmbătă, 29 septembrie, și duminică, 30 septembrie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă nu sunt observații,

Putem trece deja la punctul 3 din ordinea de zi: numirea vicepreședinților Institutului Cultural Român.

Îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă să prezinte avizul comun al comisiilor.

Domnule președinte Nicolaescu, vă rog, microfonul 6.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Astăzi ne-am întâlnit cele două comisii, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Au fost audiați cei doi domni: domnul Horia Răzvan Gârbea și domnul Vladimir Simon.

În unanimitate, au fost acceptați de către comisii.

Urmează votul plenului pentru numirea celor doi domni în cadrul Institutului Cultural Român.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții în legătură cu aceste numiri înainte de a le supune votului?

Înțeleg că nu sunt.

Întrucât Legea nr. 356/2009 nu reglementează modalitatea de vot, vă propun vot secret electronic, fiind vorba de numiri de persoane.

Deci au fost votați ambii vicepreședinți.

Le urăm succes!

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2011 pentru acceptarea majorării cotei de participare a României la Fondul Monetar Internațional.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** – _președintele Comisiei_

## _Naționale de Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fondul Monetar Internațional a lansat un program cuprinzător de modernizare, care, printre altele, prevede și revizuirea generală a cotelor statelor membre. Pentru România înseamnă o creștere a contribuției nominale și, în acest scop, s-a inițiat proiectul de lege privind acceptarea majorării cotei de participare a României.

Majorarea cotei de participare a României se face în baza aprobării rezoluției de către toate statele membre ale FMI, Rezoluția 66-2/2010.

Având în vedere conținutul proiectului de act normativ, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține actul și adresează rugămintea să fie aprobat în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă majorarea cotei de participare a României la Fondul Monetar Internațional de la 1.030,2 milioane DST la 1.811,4 milioane DST.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții...

Domnule senator Oprea, vă rog. Vă rog, domnule senator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Vă rog, domnule senator.

Înseamnă că întrebările în Parlament nu-și mai au sensul. Eu am pus o întrebare și așteptam, înainte de vot, să am un punct de vedere al Guvernului. V-ați grăbit supunând votului fără ca întrebarea mea să primească un răspuns afirmativ sau negativ.

## Domnule senator,

Eu am ascultat întrebarea dumneavoastră, am lăsat timp de intervenții după aceea. Dacă cineva ar fi dorit, în numele Guvernului sau în numele premierului, pe care l-ați întrebat personal, ori în numele ministrului de finanțe, să răspundă, ar fi făcut-o.

Este un punct foarte important în ordinea de zi și mă așteptam ca, la punctul acesta și la încă vreo două, premierul și ministrul finanțelor publice să fi participat la ședința de astăzi.

Știu că întotdeauna am dat dreptate PSD-ului și PNL-ului când, la astfel de puncte, nu am fi avut ministrul finanțelor în sală. Și țineți minte de câte ori lucrul acesta s-a întâmplat. La fel și astăzi.

Tot respectul pentru domnul profesor Ghizdeanu, este un specialist, dar aici este vorba de reprezentarea instituțiilorcheie.

Știu că am aprobat în Senat ca toate proiectele de lege de la guvernele anterioare să fie date noului Guvern pentru a-și exprima punctul de vedere. Am stat aseară și am analizat toate aceste proiecte de lege și am constatat că e o strategie a noului Guvern ca să treacă prin Parlament probleme atât de importante invocând Guvernul Boc sau Guvernul Răzvan Ungureanu, ceea ce nu este corect. Se încalcă o hotărâre a Senatului prin care stipulam că toate aceste proiecte de lege se întorc la noul Guvern pentru a-și exprima acordul sau dezacordul.

Eu adresez o întrebare, acum, premierului Victor Ponta și ministrului finanțelor: ce poziție au dumnealor, fiindcă pe documentația din tehnica legislativă nu există? Sunt de acord sau nu sunt de acord? Și aceeași întrebare am să o pun pentru încă vreo trei alte proiecte legislative cheie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

## Insist!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă rog.

Dacă domnul Ghizdeanu dorește totuși... Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte!

Scuzați, o să prezint la toate proiectele de lege... O scăpare, uneori sunt și emoțiile de început.

Voiam să menționez doar atât, că în data de 30.05.2012 a fost transmisă poziția Guvernului, prin care s-a spus că se susține proiectul de lege în forma existentă la Parlament. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2011 privind ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre Uniunea Europeană, în calitate de Împrumutător, România, în calitate de Împrumutat, și Banca Națională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, în valoare de maximum 1.400.000.000 euro, semnat la București la 28 iunie 2011 și la Luxemburg la 30 iunie 2011, și a Memorandumului de înțelegere dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 28 iunie 2011 și la Bruxelles la 29 iunie 2011. Dau din nou cuvântul domnului președinte Ghizdeanu, ca reprezentant al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Uniunea Europeană privind asistența financiară pe termen mediu de tip preventiv, în valoare de până la 1,4 miliarde euro, în cadrul facilității balanța de plăți. Important este că această sumă este disponibilă spre activare până la data de 31 martie 2013.

Fac mențiunea că, în data de 13.06.2012, Guvernul a transmis susținerea pentru acest proiect de lege în forma existentă în Parlament. Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține proiectul de lege și adresează rugămintea să fie adoptat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## Mulțumesc.

Potrivit obiectului de reglementare, la 30 noiembrie 2011 a fost ratificat, prin ordonanță de urgență, Acordul semnat în iunie 2011, prin care Uniunea Europeană alocă o asistență financiară pe termen mediu de tip preventiv în valoare de 1,4 miliarde euro.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea.

Eu cred în spusele domnului Ghizdeanu, dar în documentația din mapă am întâlnit semnăturile pe acest acord-cadru de împrumut dintre Uniune și România, prin reprezentanții legali, ale premierului Emil Boc, ministrului Ialomițianu și, din partea Comisiei Europene, Olli Rehn.

Nu am întâlnit nici măcar două rânduri prin care actualul Guvern, care s-a opus întotdeauna acestui acord, să spună de ce s-a răzgândit. Și, dacă s-a răzgândit, bine, de ce s-a opus anterior unui astfel de acord-cadru, strict necesar României, de altfel?

O motivație – atât aș fi așteptat din partea noului Guvern.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu sunt.

Da.

Vă rog, domnule senator Calcan.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș fi vrut să intervin chiar și la punctul anterior, dar am zis că, probabil, lucrurile s-au lămurit. E adevărat, îl văd pe colegul nostru, domnul senator Oprea, ușor nedumerit, și atunci aș vrea să-l ajut eu, întrebându-l pe domnul președinte Ghizdeanu dacă Domnia Sa astăzi reprezintă, de fapt, Guvernul Emil Boc sau Guvernul Ponta, pentru că altfel aceste tipuri de întrebări, care, iată, încep să apară, eu cred că sunt nefirești în Senatul României.

Având în vedere că avem un reprezentant al Guvernului, domnul Ghizdeanu, care astăzi ne prezintă un punct de vedere care, iată, este același cu punctul de vedere al Guvernului anterior, eu cred că este un lucru, până la urmă, de salutat și în niciun caz un lucru pe care, prin discuții inutile, trebuie să-l blocăm sau, știu eu, să-l aruncăm în derizoriu.

De aceea haideți să mergem puțin mai departe!

Domnule Ghizdeanu, cumva reprezentați acum Guvernul Boc sau Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu? Pentru că, pe logica domnului senator Oprea, ar trebui să-i chemăm aici pe domnul Boc și pe domnul Ialomițianu să ne spună despre ce este vorba și dacă dânșii mai susțin în continuare acest proiect de lege.

Eu cred că lucrurile sunt foarte simple și am putea să depășim aceste momente.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin.

Vă rog, domnule senator Oprea. Imediat, domnule senator Severin.

Eu îl întreb pe colegul meu Valentin Calcan în ce ipostază a vorbit: de om care a votat când colegii dumnealui actuali nu au votat sau de reprezentant al celor care votează astăzi și trebuie să dea mesaje inverse celor de acum câteva luni?

Deci nu-l întrebați pe domnul profesor Ghizdeanu în ce calitate vine aici. Eu am întrebat de ce nu vine ministrul finanțelor și de ce nu vine premierul Victor Ponta la un moment atât de important. Nu am contestat calitățile omului Ghizdeanu și ale specialistului Ghizdeanu.

Mulțumesc, domnule senator.

Sper că sunteți de acord să convenim că este foarte clar în ce calitate se află domnul profesor Ghizdeanu aici și să-l lăsăm în pace, ca să spun așa. Restul e între noi.

Domnul senator Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

Voi fi foarte scurt.

Cred că nu o să-și exprime nimeni îndoielile cu privire la calitate, pentru că, la vremea respectivă, eu am votat în sensul în care vorbesc acum.

Aș vrea să spun un singur lucru. Ați întrebat de ce atunci o atitudine și acum alta. Vă spun eu, simplu: pentru că acum acești bani sunt folosiți în folosul poporului român, iar atunci erau tocați pentru clientela dumneavoastră de partid.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Domnul senator Calcan _._

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

Domnule senator Oprea, am vorbit în calitate de senator, om politic responsabil, senator în Colegiul nr. 3 Dâmbovița, și să știți că întotdeauna am votat așa cum am crezut eu că este mai bine, în special pentru dâmbovițeni și apoi pentru tot ce înseamnă necesitate economică pentru România.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2011 privind ratificarea Acordului de împrumut (Al treilea împrumut pentru politici de dezvoltare) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 20 decembrie 2011.

Dau cuvântul din nou domnului profesor Ghizdeanu, în numele Guvernului.

Împrumutul este destinat unor măsuri de reformă din sectorul public, financiar, în domeniul protecției sociale și se structurează în trei împrumuturi în valoare de 300 de milioane euro, 300 de milioane euro și, respectiv, 400 de milioane euro.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține actul normativ și adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 400 de milioane euro.

Până în prezent, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat României asistență financiară în valoare de 600 de milioane euro, sub forma a două împrumuturi pentru politici de dezvoltare, din totalul de un miliard de euro.

Sumele trase din împrumut se utilizează pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Maturitatea împrumutului este de 12 ani, cu 11,5 ani perioadă de grație, iar dobânda se plătește în fiecare an la termenele de scadență.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea.

Doar o singură corecție, neplăcută pentru mine, ca român, că în Camera Deputaților, și în cazul anterior, și în cel de față..., domnul președinte Ovidiu Marian a spus că: în forma trecută prin Camera Deputaților, din păcate, în ambele cazuri, tacit.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș face totuși precizarea că sunt onorat să fiu aici, la prezidiu, în numele Guvernului României condus de domnul prim-ministru Ponta.

Acum, mă refer la acest proiect de lege care are ca obiect ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 400 de milioane euro, semnat la București.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt?

Atunci

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative.

Dau cuvântul, în numele Guvernului, domnului profesor Ghizdeanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor publice, respectiv cele privind consultanța juridică, cele legate de deplasări și multe alte cheltuieli, astfel încât să se atingă obiectivul de încadrare în ținta de deficit bugetar asumată, precum și unele modificări și completări ale actelor normative, în special pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată..., scuzați, în forma adoptată de comisia de specialitate, respectiv cu trei amendamente discutate și aprobate de comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem în față un proiect legislativ care a fost retrimis, prin hotărârea plenului Senatului, la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Amendamentele respinse sunt susținute în plen? Da.

Vă rog, domnule senator Cseke, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înainte de a-mi susține amendamentele respinse în comisie, în cadrul dezbaterilor generale, sigur, eu m-aș fi bucurat... – am un respect deosebit față de domnul Ghizdeanu, dar astăzi nu discutăm o inițiativă legislativă, un proiect de lege pe partea de prognoză, ci discutăm despre reducerea cheltuielilor publice – și m-aș fi așteptat să fie prezent un alt secretar de stat, știți dumneavoastră cine, ca să pot să pun și eu întrebarea exact persoanei care răspunde de acest domeniu.

## Stimați colegi,

Ne mândrim cu autoritățile administrației publice locale, ne mândrim cu aleșii noștri locali, unii au mai mulți, alții mai puțini. În schimb, când este vorba de atribuții ale acestor autorități locale, parcă uităm de această mândrie și că sunt atât de importanți. Vreau să vă spun foarte clar că sunt de acord cu restrângerea și reducerea cheltuielilor publice pe partea de cheltuieli de protocol, pe partea de cheltuieli de deplasări în străinătate, de contractare de asistență judiciară. În schimb, nu sunt de acord – și amendamentele vizează acest lucru – cu a restrânge posibilitatea autorităților locale de a elabora sau de a întocmi, a contracta studii de fezabilitate.

Întrebarea mea, în cadrul dezbaterilor generale, către domnul secretar de stat este următoarea: pentru că în expunerea de motive se regăsește faptul că, conform legii, au fost consultate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, cele cinci, aș vrea să vă întreb care a fost răspunsul acestor autorități locale, pentru că eu am întrebat primari de toate culorile politice și vreau să vă spun că nu am găsit niciunul care să fie de acord cu o asemenea prevedere. Deci întrebarea este: care a fost răspunsul structurilor asociative ale autorităților locale cu privire la acest proiect de lege?

Mulțumesc.

Sunt intervenții? Supun... Doriți să...? Vă rog, microfonul 8.

Înțeleg că trebuia să fie și doreați să fie domnul Gherghina, dar...

Conform notei de fundamentare și conform celor prezentate și în Guvern, pentru acest proiect au fost consultate structurile asociative ale autorităților publice locale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Cseke, vă rog.

## Domnule președinte,

Cu tot respectul, eu am întrebat care a fost răspunsul primit de către Ministerul Finanțelor Publice, ca inițiator al acestui act normativ, de la structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

Am înțeles că ați consultat. Vreau să știu care a fost răspunsul acestor structuri. Sunt de acord cu reglementarea propusă? În parte sunt de acord sau nu sunt de acord? Mulțumesc.

Vă rog, domnule Ghizdeanu.

După cum cunoașteți, obligația este de consultare, iar, în urma discuțiilor, au fost și opinii contra, dar și cei ce s-au putut încadra în prevederi și nu au avut foarte, foarte multe studii și investiții, proiecte pornite și nedemarate, au fost pro.

Deci, dacă s-ar face, așa, ca la prognoză, o evaluare, totuși au fost în minoritate opiniile contrare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Ca intenție, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 este una foarte bună, dar, urmărindu-i textul, la toate restricțiile impuse de actualul Guvern, în care ideea de bază era diminuarea cheltuielilor publice, sunt excepții care anulează întreaga ordonanță. Nu am să dau curs fiecărui punct ce vizează fie serviciile juridice de consultanță, asistență sau reprezentare, fie cheltuielile de protocol și pe cele cu deplasările, unde chiar este o ciudățenie.

Ca demnitari ce suntem, avem o astfel de restricție, dar cheltuielile cu deplasările în străinătate aferente personalului specializat cu asigurarea protecției demnitarilor nu se supun acelorași reguli. Păi, nu pricep! Dacă este o proporționalitate, parlamentarii au diminuate deplasările cu 30%, atunci de ce personalul de protecție nu are diminuată ponderea acestor cheltuieli? Este o nesincronizare de tehnică.

Mai departe, mă surprinde un aspect important. După RADET, avem – prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2011, care face parte din art. VII al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2012 – o chestie interesantă: „Cheltuielile Autorității Metropolitane de Transport București se finanțează integral de la bugetul de stat.” Hopa! Ciudat! După RADET, ieri, astăzi aducem Autoritatea Metropolitană de Transport București pe ban public, național, și nu al municipiului București.

Interesante sunt și intervențiile pe Compania Națională de Investiții, Agenția Națională pentru Locuințe, CNADNR și multe altele, Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, Administrația Națională „Apele Române”, în care Guvernul este cel care decide totul, uitând că noi votăm un buget de stat, iar aceste elemente se regăsesc în structura bugetului, care acum văd că se tot amână și îl ducem undeva în 2013. Probabil că anul bugetar 2013 va dispărea din calendar, atât timp cât noi abia facem proiectul în 2013.

Încă un lucru iar strigător la cer, mi se pare mie, la art. XVIII. Rețineți: „Numărul locurilor de tratament balnear aferente biletelor de tratament prevăzute la alin. (1) nu poate depăși 15% din numărul total al locurilor contractate de Casa Națională de Pensii Publice (...).” Alin. (3) spune așa: „(...) Casa Națională de Pensii Publice nu mai contractează bilete de odihnă pe anul 2012.”

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă s-a închis partea de dezbateri generale, atunci, sigur, aș vrea să-mi susțin amendamentele respinse de comisie.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán:**

Cele spuse de domnul secretar de stat mi-au întărit ideea necesității acestor amendamente, pentru că – o să vă spun din ceea ce eu m-am consultat cu autoritățile locale și, încă o dată, fără culoare politică, de toate culorile politice –, în cazul administrațiilor puternice, cu buget mare, municipii reședință de județ, municipii sau orașe mai mari, interdicția de a mai elabora, de a mai achiziționa studii de fezabilitate, studii de prefezabilitate pentru noi obiective de investiții, practic, va bloca orice posibilitate a acestor autorități locale de a mai avea o strategie de dezvoltare a infrastructurii localității respective. Astfel încât am propus mai multe amendamente care privesc acest aspect complex.

Sunt două situații în care Guvernul propune ca studiile de fezabilitate să nu se mai poată elabora, și anume atunci când în ultimii cinci ani bugetari au mai fost elaborate, pe același obiectiv de investiții, studii de prefezabilitate sau studii de fezabilitate. Și sunt de acord ca această reglementare să rămână în vigoare și pentru autoritățile locale, ca și pentru autoritățile centrale, deoarece este normal, ai deja un studiu de fezabilitate și trebuie doar să-l actualizezi.

În schimb, în ceea ce privește a doua reglementare de la lit. b) a art. V, am propus eliminarea acesteia cu privire la autoritățile locale, pentru că această lit. b) condiționează posibilitatea elaborării studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate de existența resurselor financiare pentru anul bugetar următor.

Aici este o problemă de logică din punctul meu de vedere. Studiul de prefezabilitate sau studiul de fezabilitate este primul document oficial al unei autorități locale prin care se determină valoarea aproximativă a unui obiectiv de investiții. Atât timp cât nu sunt lăsat să fac un studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, nu am de unde să știu valoarea acelui obiectiv de investiții. Deci, practic, elimin orice posibilitate de dezvoltare, orice posibilitate de a-mi face o strategie și de a avea obiective de investiții noi. De asemenea, din punctul meu de vedere, această reglementare încalcă și principiul autonomiei locale și cred că nu ar fi tocmai indicat ca noi, de la București, să determinăm ceea ce vrea o comunitate locală în Constanța, Satu Mare, Suceava sau Turnu Severin.

Vă mulțumesc.

La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2012 pentru modificarea art. 240[28] alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Dau cuvântul domnului Ghizdeanu, reprezentant al Guvernului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

E vreo problemă cu votul?

A trecut amendamentul!

Nu a funcționat sau ce s-a întâmplat? Da, vă rog, domnule senator Oprea.

Și ca număr de voturi este corect. Avea nevoie de 31 de voturi pentru și a avut 34.

De acord, de acord cu dumneavoastră. Am înțeles că sunt niște probleme de vot... Dacă nu, amendamentul a trecut.

34!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Deci primul amendament a fost adoptat.

Al doilea amendament, la art. V alin. (2).

Al treilea amendament, la art. V alin. (4).

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ introduce obligația administratorului delegat, respectiv Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, de a convoca adunarea generală a acționarilor instituției de credit aflate în dificultate pentru a decide reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor anterior majorării capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni, ce urmează a fi subscrise de fond.

Această modificare a actului din 2006 a fost discutată și negociată de către Guvern cu partenerii internaționali.

În consecință, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține acest proiect de lege și adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al Proiectului de lege îl reprezintă modificarea art. 240[28] alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, având ca scop crearea posibilității de implicare a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în calitate de acționar la o instituție de credit, prin introducerea în sarcina administratorului delegat a obligației de a convoca adunarea generală a acționarilor pentru a decide reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor anterior majorării capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni, ce urmează a fi subscrise de fond.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, în forma prezentată de Guvern.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005.

Dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu, în calitate de reprezentant al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține propunerea legislativă și este de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 105 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, în ședința din 25 iunie 2012, plenul Senatului a hotărât trimiterea spre reexaminare a propunerii legislative sus-menționate, în vederea întocmirii unui raport suplimentar de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În ședința din 11 septembrie 2012, comisia a reexaminat propunerea legislativă și a hotărât să-și mențină punctul de vedere inițial, transmis prin raportul nr. 22/394 din 20.06.2012.

Astfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

## Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 10 al ordinii de zi...

Vă rog, domnule senator Oprea.

Doar o explicație a votului...

Vă rog, vă rog!

...și vreau să felicit Comisia pentru buget, care și la primul raport, și la cel suplimentar s-a comportat așa cum era normal și a dat raport de respingere.

Felicitări!

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Eu zic că domnul Oprea trebuie să felicite și Guvernul, pentru că a avut un punct de vedere negativ, și cred că asta a vrut să spună, în final.

Acum întrebarea e: care Guvern?!

Deopotrivă cu suveranitatea plenului există și suveranitatea fiecărui senator. Domnul senator Oprea felicită pe cine vrea, când vrea.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea articolului 2 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind majorarea capitalului social al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii SA – IFN, aprobată prin Legea nr. 20/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Dau cuvântul domnului Ghizdeanu pentru a susține punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că asociațiile de dezvoltare regională au obiectul de activitate și finanțarea prevăzute printr-o altă lege, Legea nr. 273/2006, deci au un statut specific, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține această inițiativă legislativă și, ca urmare, propunem respingerea.

Menționăm că suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ulterior adoptării unui raport de respingere, după consultări cu membrii comisiei, am decis să

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Termenul de adoptare tacită este 24 septembrie 2012... Propunerea a fost adoptată cu 54 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abținere.

Dar avem termen de adoptare tacită 24 septembrie 2012, domnule președinte...

Domnule senator David, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Este foarte simplu.

În această săptămână se poate întocmi un raport suplimentar. Luni fiind 24 septembrie, termenul de aprobare tacită, putem să dăm un vot.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte.

Doresc să confirm că, într-adevăr, comisia se va încadra în termenul de 24 septembrie 2012, ca să nu ajungem la o adoptare tacită.

Mulțumesc.

La punctul 11 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2012 pentru suspendarea aplicării dispozițiilor art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora.

Inițiator, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului director general Gábor Varga.

Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți, taxele în domeniul proprietății industriale – brevete de invenție, mărci, desene și modele – sunt reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 41/1998.

În anul 2010, prin Legea nr. 66 pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, s-a dispus o modificare a art. 4 al acestei ordonanțe, în sensul în care cuantumul taxelor în lei prevăzute în prezenta ordonanță se stabilește la începutul fiecărui an, la nivelul cursului valutar al Băncii Naționale a României valabil la data de 1 octombrie a anului anterior. Această prevedere ar însemna astăzi o creștere de aproape 20-25% a taxelor.

În condițiile recesiunii economice, ale crizei economice recunoscute și în vederea scăderii presiunii economice asupra solicitărilor și beneficiarilor de drepturi de proprietate industrială, cu dorința de a preveni scăderea dramatică a numărului de cereri de tipuri de protecție, considerăm că este necesară o suspendare a aplicării dispozițiilor art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul proprietății industriale.

Ca atare, susținem adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2012 pentru suspendarea aplicării art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 41/1998.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc.

Plenul Senatului, în ședința din 5 iulie 2012, a retrimis proiectul de lege la comisie, în vederea elaborării unui raport suplimentar.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, cu unanimitate de voturi, să mențină raportul de admitere, transmis cu nr. 440/4.07.2012, pe care-l supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu,

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 296[18] din Codul fiscal al României. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu.

## Mulțumesc.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea inițiativei legislative, în primul rând, pentru că are un impact negativ financiar și nu se respectă prevederile legale privind asigurarea de măsuri de compensare a impactului financiar și, de asemenea, aduce o deteriorare importantă a criteriilor de performanță pe care Guvernul și le-a propus pentru acest an.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă completarea art. 296 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul reducerii cu 50% a cotelor de contribuții sociale obligatorii datorate de angajator pentru angajatorii care creează locuri de muncă și angajează pentru o perioadă de minimum 3 ani tineri în vârstă de până la 25 de ani care urmează o instituție de învățământ superior sau sunt absolvenți ai unei instituții de învățământ superior. Perioada în care se acordă reducerea este de 3 ani.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Prin adoptarea raportului de respingere, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 296[4] și art. 296[5] din Codul fiscal.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul modificării bazei de impozitare a pensiilor, care, în prezent, este limitată la nivelul a cinci salarii medii brute.

Au transmis aviz favorabil Consiliul Legislativ și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Avize negative din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și a Comisiei pentru egalitatea de șanse.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Prin adoptarea raportului de respingere, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003, actualizată, privind Codul fiscal.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă completarea art. 15 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, în sensul scutirii de la plata impozitului pe profit a microîntreprinderilor aparținând întreprinzătorilor debutanți în primii trei ani de activitate.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 253 și 267 din Codul fiscal al României.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu.

## **Domnul Ion Ghizdeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că inițiativa legislativă, în esență, nu este în acord cu reglementările contabile, conform Directivei a IV-a a Comunităților Economice Europene, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține această inițiativă legislativă.

##

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatori: domnul deputat Gheorghe Antochi, domnul deputat Nini Săpunaru, domnul deputat Constantin Chirilă, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Inițiatorii sunt prezenți și dornici...?

Nu e cazul.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule președinte Ghizdeanu.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorul propune modificarea bazei de calcul pentru stabilirea impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice și juridice.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz negativ.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Oprea.

O astfel de propunere legislativă eu credeam că este abordată și în contextul unei poziții a secretarului de stat Voinea, care vorbea de o variantă prin care să se modifice Codul fiscal, în sensul apelării la anumite persoane care să stimuleze încasările în această zonă sensibilă. Dar obiectul de față al discuției îl constituie impozitarea clădirilor, obiect care trebuie să fie revizuit prin adăugarea la clădiri și a celeilalte propuneri – piscine și orice ține de lucrare de investiții. Deci propunerea nu este una chiar de neluat în calcul, în sensul atribuirii noțiunii de clădire tuturor componentelor-cheie ale unei astfel de investiții, pentru că baza de impozitare s-ar calcula firesc și nu s-ar mai veni cu impozitarea piscinelor și a altor anexe din curtea unei persoane fizice sau juridice.

Deci nu este o propunere lipsită de importanță.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt alte intervenții,

## Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii propun scutirea agricultorilor de la plata impozitului pe tractoare, remorci și utilaje autopropulsate agricole, precum și accizarea zero a vinurilor liniștite.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis aviz negativ.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 260 din 2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată.

Inițiator, domnul senator Gheorghe David.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Gheorghe David.

Mulțumesc, domnule președinte.

Spre deosebire de inițiativa anterioară, eu sunt și prezent și doresc să-mi susțin această propunere legislativă.

Aș vrea să fac doar o precizare, din expunerea de motive. După aceea, un scurt comentariu, după ce, bineînțeles, și reprezentantul Guvernului o să-și spună punctul de vedere.

Întrucât după implementarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor s-au constatat, în timp, unele deficiențe în ceea ce privește schimbul de informații dintre societățile care încheie asigurări obligatorii sau facultative, forul de asigurare împotriva dezastrelor naturale și autorităților publice locale, am considerat că este necesară completarea dispozițiilor legii menționate în sensul instituirii unor obligații pentru societățile de asigurări care încheie asigurări obligatorii sau facultative ale locuințelor, care includ și riscurile obligatorii, să transmită lunar informațiile către autoritățile administrației publice locale. Acesta a fost motivul pentru care eu am inițiat această propunere legislativă.

Aș vrea să văd punctul de vedere al Guvernului și apoi să fac un scurt comentariu.

Vă mulțumesc.

Doamna Irina Alexe, reprezentantul Guvernului.

**Doamna Irina Alexe** – _șeful Departamentului_

_pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a comunicat un punct de vedere favorabil, cu amendamente, după ce comisia s-a pronunțat formulând un raport de respingere.

Am discutat înainte de începerea dezbaterilor cu domnul senator, inițiator al proiectului de act normativ, care am înțeles că dorește să propună retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, ca să fie avute în vedere și amendamentele formulate de Guvern.

Având în vedere faptul că nu ne paște pericolul adoptării tacite, noi suntem de acord cu retrimiterea proiectului la comisie, ca să fie dezbătut luându-se în considerare și amendamentele formulate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator David, vă rog.

Mulțumesc.

Așa este și desigur că mulțumesc reprezentantului Guvernului, pentru că a precizat ceea ce de fapt așteptam și noi.

Aș vrea doar să mai adaug, înainte de a face propunerea de retrimitere la comisie, un lucru, și anume că această inițiativă legislativă a venit, așa cum se spune și este bine

spus, din popor. A fost, la începutul anului 2012, nu numai în Timișoara, dar mai ales în Timișoara și în alte orașe și localități din țară, o problemă din cauza acestei Legi nr. 260/2008. La un moment dat, Primăria din Timișoara, după cum ați aflat și din media, a fost blocată efectiv pentru că au fost foarte multe citații trimise cetățenilor ca să rezolve această problemă.

În discuțiile pe care le-am avut cu Federația Asociațiilor de Locatari, la inițiativa lor și a altora, atât eu, cât și domnul senator Ilie Sârbu am ajuns, la un moment dat, la această concluzie, că trebuie modificată legea, în sensul clarificării unor deficiențe ale aplicării acestei legi.

Totodată, ceea ce nu mi s-a părut corect din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care ar fi trebuit să intervină prompt și să clarifice unele lucruri și nu s-ar fi ajuns la un asemenea chiar fenomen, să spun așa, și în ceea ce a înaintat către noi, către Senatul României, e faptul că nu găsește ca fiind oportună propunerea de modificare a acestei legi. Acest lucru l-a transmis în luna aprilie, eu am depus inițiativa în martie, problemele au fost la începutul anului.

Aș vrea să ni se spună de ce nu este oportun. Pentru aceasta cer ca reprezentantul acestei comisii să fie prezent la discuțiile care vor fi în cadrul comisiei și să ne facă aceste precizări, care sunt necesare, pentru că, vorbind așa, mai din popor: dragă comisie, unde ai fost când au fost acele probleme și de ce nu ai intervenit, dacă spui, mai târziu puțin, că nu este oportună modificarea acestei legi?

Acest lucru aș dori: ca atât reprezentanții Guvernului, cât și din partea comisiei, probabil, domnul președinte, să fie prezenți și să clarificăm împreună această problemă.

Mulțumesc mult.

De aceea, desigur că propunerea mea este de retrimitere la comisie, ca, împreună cu colegii, să putem interveni pe amendamentele trimise de Guvern.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor s-a exprimat asupra inoportunității acestui proiect legislativ și motivează de ce în răspunsul pe care l-a trimis către comisie.

Acum, comisia nu are nimic împotriva retrimiterii, dar mi-e teamă că punctul de vedere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor va fi același, în sensul că autoritatea a inițiat demersurile pentru implementarea unei baze de date. E puțin depășită propunerea legislativă, dar cum hotărăște plenul.

Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu.

## Domnule președinte,

Iertați-mă, dar situația este mult mai complicată decât încercăm noi s-o rezolvăm printr-o inițiativă legislativă. La comisie, la ora actuală, nu există nimic clar. O lege pe care noi am considerat-o foarte importantă, care se chema PAID și care era cu asigurarea obligatorie, a căzut, e desuetă. Acum s-ar cere ca primarii să facă ceva. Pentru că acest sistem nu a mers, comisiei i-a venit ideea colosală să ia câte 20 euro de fiecare care face o asigurare facultativă. Acest lucru... nu că s-au gândit ei... O serie întreagă de indivizi din alte societăți au creat, în loc de asigurarea obligatorie, o asigurare, plus asigurarea de Crăciun, cu aceeași valoare, și au transformat-o din asigurare obligatorie în asigurare facultativă.

Deci situația este extrem de confuză. Există niște păreri, pentru că acest CSA... Citeam acum o știre că și la CNVM este la fel, că lupta noastră politică se transferă în interiorul acestor instituții.

Situația este mult mai complicată și vă rog foarte mult să fiți de acord cu retrimiterea la comisie, nu din alt punct de vedere, dar mai ales să vedem și noi cine de la această comisie poate să aibă un dialog, nu puncte de vedere care nu sunt reale. Dar rețineți că acest CSA, la ora actuală, este în preajma unui colaps – ca să nu-i spun altfel –, iar faptul că cineva reglementează 20 euro de fiecare familie, în afara statutului legal, prin ordin al CSA-ului, mi se pare cel puțin bizar. Dar astea o să le mai vedem.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Inițiator, domnul deputat Gheorghe Zoicaș.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mugurel Cozmanciuc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Corneliu Mugurel Cozmanciuc** – _secretar_

_de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Domnule președinte,

## Stimați senatori,

Ministerul Mediului și Pădurilor nu susține prezenta propunere legislativă, deoarece are nevoie de completări și cu

atât mai mult cu cât în Parlament este trimis spre dezbatere Codul silvic, care acoperă și această propunere legislativă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Daea.

Raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatori, domnii deputați Marian Ghiveciu, Gheorghe Antochi, Mircia Giurgiu, Marius Neculai...

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Albu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Albu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 268/2001 și stabilește cadrul juridic prin care terenurile agricole proprietate privată a statului, aflate în administrarea ADS-ului, să poată fi vândute către concesionarii sau arendașii acestor suprafețe.

Pentru a nu se crea impresia că ADS-ul va acționa ca o agenție imobiliară și pentru faptul că trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului este reglementată prin Legea nr. 213/1998, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Daea.

Raport de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Propunerea de...

Este lege organică, scuze!

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Inițiatori, senatorii Dumitru Oprea, Marian Rasaliu, Mihaela Popa, domnul deputat Mihai Banu.

Dintre inițiatori dorește cineva să intervină?

Dacă nu, reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Albu.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul respinge prezentul act normativ, pentru că există legislație în domeniu.

Motivele sunt ca și la primul act normativ.

Vă mulțumesc. Comisia, domnul președinte Daea.

Raport de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Inițiatori, domnii senatori Viorel Badea, Albert Álmos, Avram Crăciun.

Se dorește intervenție din partea inițiatorilor?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Albu.

Domnule președinte,

Cu privire la prezentul act normativ, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu susține prezentul act normativ, mai ales că, potrivit Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, țara noastră a solicitat o perioadă de grație referitor la dobândirea terenurilor de către cetățenii străini prin acte de vânzarecumpărare, respectiv până la data de 1.01.2014. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea.

Două comisii, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, propun plenului un raport comun de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru interzicerea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor arabile.

Inițiatori, domnii senatori Laurențiu Chirvăsuță, Sorin Serioja Chivu, Constantin Cibu, Corneliu Grosu.

Din partea inițiatorilor se dorește intervenție?

Dacă nu, îl invit pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Albu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere motivul că prevederile acestui act normativ contravin principiilor descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, reglementate prin Constituție, Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu susține adoptarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Comisia, domnul președinte Daea.

Aviz negativ de la Consiliul Legislativ. Raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Inițiator, domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Este prezent aici? Nu.

Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii este cineva? Domnul senator Pașca?

Are cuvântul onorabilul senator Pașca! Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport de respingere. Comisia economică, industrii și servicii a analizat și a hotărât, în unanimitate, raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului pentru Protecția Drepturilor Pacientului (CPDP).

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Sănătății nu susține promovarea acestui proiect de lege în forma existentă, din următoarele considerente: proiectul de act normativ pus în discuție cuprinde numeroase dispoziții de natura paralelismelor legislative; potrivit dispozițiilor legale în vigoare, actualmente, există și numeroase alte instituții cu atribuții în ceea ce privește apărarea drepturilor pacienților și, de asemenea, o mare parte din dispozițiile referitoare la atribuțiile consiliului prevăzute în acest proiect de lege sunt neconstituționale. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia pentru sănătate publică. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a întocmit un raport de respingere încă din 29 aprilie 2009 asupra acestui proiect de lege. Pentru că s-a cerut raport suplimentar, în urma reexaminării proiectului de lege, în ședințele din 25 iunie și 2 iulie 2012, comisia și-a menținut punctul de vedere și a întocmit un raport suplimentar de respingere.

Fac precizarea că Senatul este Cameră decizională. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Fiind lege organică,

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind completarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Inițiatori: domnul deputat Florin Iordache și domnul deputat Valeriu Steriu.

Pentru punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Florin Aurel Moțiu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține, de principiu, trecerea bugetului la Înalta Curte de Casație și Justiție. Există, în acest moment, discuții între Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție, dar această inițiativă legislativă nu poate fi susținută, pentru că urmează să fie elaborate calendarul și modalitatea concretă prin care acest buget trebuie să treacă la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnul senator Toni Greblă.

Prezenți la dezbateri, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au susținut propunerea de principiu ca bugetul să treacă la această instituție, dar au recunoscut că, în prezent, nu sunt create condițiile logistice necesare pentru ca CSM să preia și această responsabilitate.

Este motivul pentru care și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de respingere a proiectului de lege.

Vă informez, stimați colegi, că legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator György Frunda.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că, din motive paraobiective, nu putem rezolva această problemă, dar pe fond, dacă vrem o justiție într-adevăr independentă, trebuie să scoatem financiarul din raza Ministerului Justiției, care este parte a Guvernului. Dacă vrem o justiție independentă, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să administreze aceste fonduri și să nu existe o presiune financiară asupra judecătorilor, președinților de instanță, a instanțelor. Adevărul este că, și în ziua de astăzi, la multe instanțe de judecată din România, pe baze subiective, nu există bani pentru desfășurarea activității cotidiene.

De aceea fac un apel la reprezentantul Guvernului ca această problemă să fie reglementată printr-un proiect de lege al Guvernului, care să vină în Parlament, dacă se poate, încă înaintea alegerilor din decembrie, pentru că el figurează și în Mecanismul de Control și Verificare, pentru că toate pârghiile materiale care sunt la îndemâna Guvernului, nu la îndemâna curților de apel, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a judecătoriilor – deci piramidal, de sus în jos –, înseamnă obstrucționarea independenței justiției.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Severin, microfonul 3.

L-am ascultat cu multă atenție pe colegul nostru, onorabilul senator, domnul senator Frunda György, dar mă gândeam că, în măsura în care vorbim de independența justiției, nu ar trebui să vorbim și de independența Legislativului? Atâta vreme cât, din punct de vedere financiar, Camera Deputaților și Senatul depind de Ministerul Finanțelor Publice, cred că independența Legislativului este chiar mai importantă, pentru că Parlamentul este purtătorul suveranității poporului, în timp ce o bună parte din justiție știm a cui suveranitate o reprezintă.

În aceste condiții, când vom reuși să le rezolvăm pe toate, să ajungem și la acest aspect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 26, ultimul punct al ordinii de zi, este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea instanțelor pentru soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale.

Inițiatorii sunt domnii deputați Teodor Atanasiu, Dan Motreanu, Mihai Voicu și domnișoara deputat Alina Gorghiu. Nu sunt aici.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu, în numele Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. De principiu, susținem secții specializate, complete specializate sau chiar tribunale de muncă, dar modul în care este formulată această propunere legislativă ridică inclusiv probleme de constituționalitate, pentru că adaugă o categorie de judecători sociali care nu este prevăzută în Constituție. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Greblă.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Stimați colegi,

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat, de asemenea, negativ propunerea legislativă.

Fără să reiau argumentarea domnului secretar de stat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă propune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

## Am încheiat ordinea de zi.

Dați-mi voie să vă aduc la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Declar încheiată ședința Senatului de astăzi, 18 septembrie 2012.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|592452]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/27.IX.2012 conține 32 de pagini.**

Prețul: 48,00 lei