Stenogramă plen

## Bună ziua!

Invit domnii secretari, unul din partea puterii, unul din partea opoziției, să mi se alăture. Domnul senator Rotaru și domnul senator Pereș.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 23 septembrie 2013.

Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 127, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Înainte de a intra în ordinea de zi și în program, vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul, pentru scurte intervenții, unor colegi de-ai noștri.

Mai întâi domnul senator Darius Vâlcov. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

Aș dori să solicit, în numele membrilor Comisiei speciale pentru Roșia Montană, să aprobați desfășurarea lucrărilor în ședință, în data de 24 septembrie anul curent, între orele 10.00 și 12.00, în paralel cu plenul Senatului, pentru această comisie, deoarece după-amiază trebuie să plecăm într-o deplasare până la Roșia Montană.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu. Am luat act. Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege și dragi colegi,

Nu vă temeți și nu vă bucurați! Am urcat la tribună pentru a anunța că nu părăsesc partidul, chiar dacă acesta se pare că este un sport național.

Aș vrea să vă fac un anunț de maximă importanță pentru noi toți. Una din surprizele plăcute când am venit în Parlament a fost faptul că, din 1993, au existat câțiva parlamentari care au înțeles cât de importantă este rugăciunea pentru România. Senatorul Ioan Alexandru și deputatul Petre Dugulescu au înființat, acum 20 de ani, Grupul de rugăciune din Parlament, o încercare de a anticipa momentul în care noi toți vom îngenunchea în fața Domnului Domnilor și Împăratul Împăraților. Am descoperit că în Parlamentul nostru există o oază în care pot fi uitate sau estompate nu doar diviziunile de doctrină politică, ci și multe din diviziunile interumane care ne complică viața de zi cu zi inutil, regăsindu-ne în fața Creatorului și Mântuitorului nostru.

Vă invit, așadar, în fiecare marți dimineața, ora 8.30, la sala 3.150 de la Camera Deputaților, pentru a participa activ la Grupul de rugăciune. În mod excepțional, o dată pe an, se organizează un Mic dejun cu rugăciune. Ideea de mic dejun cu rugăciune vine de la istorisirea biblică referitoare la întâlnirea de după Înviere a Domnului nostru Isus Cristos cu discipolii săi la Marea Galileei, când au luat împreună, în intimitate, micul dejun.

Pentru o societate debusolată ca a noastră, ajutorul Mântuitorului nostru rămâne ultima speranță!

Vă invit, așadar, pe toți aceia dintre dumneavoastră care doriți să participați la suita de evenimente ocazionate de Micul dejun cu rugăciune, care începe miercuri, la ora 18.00, și continuă în ziua de joi, 26 septembrie 2013.

Pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, să vie și să rămână în noi toți!

Amin!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Leonard Cadăr.

## **Domnul Leonard Cadăr:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, am onoarea să fac următorul anunț: începând de astăzi, 23 septembrie 2013, voi activa în cadrul grupului de senatori ai Partidului Social Democrat.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

În unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru.

Înainte, supun aprobării propunerea pe care a făcut-o domnul senator Vâlcov pentru Comisia specială privind Roșia Montană, ca să votăm, după aceea, programul integrat cu aceasta.

Vă rog să vă pronunțați asupra solicitării colegilor din comisie.

83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, s-a aprobat.

Sunt alte comentarii asupra programului?

Dacă nu,

Permiteți-mi să dau citire unei scurte note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanțelor bugetare restante asupra Companiei Naționale a Metalelor Prețioase și Neferoase REMIN – SA Baia Mare, administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent – procedură de urgență;

– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale – procedură de urgență;

– Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2013 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 23 septembrie 2013.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 23 septembrie 2013. Primul punct din ordinea zi – Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 19 septembrie 2013, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Ce votăm?

Procedura de urgență pentru...

85 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 9 abțineri.

Dezbaterea inițiativelor legislative înscrise la punctele 3–19 se face conform procedurii prezentate la fiecare punct al ordinii de zi.

Punctul 3 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2013 pentru completarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice. Inițiator, Ministerul Mediului. Din partea inițiatorului...

Doamnă secretar de stat, vă rog.

**Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** – _secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatic_ e **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice, cu modificările ulterioare, s-au desemnat autoritățile competente responsabile de îndeplinirea sarcinilor care-i revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Regulamentul REACH, ca regulament european, este direct aplicabil statelor membre ale Uniunii Europene și, astfel, aplicabil și sectorului de apărare, dar, prin prevederile art. 2 alin. (3), permite excepții naționale în cazuri specifice, în interesul apărării. Acordarea exceptărilor naționale este o responsabilitate națională.

Având în vedere cele expuse anterior, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice propune aprobarea prezentului proiect de lege în forma raportată de comisia de specialitate. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat. Din partea Comisiei pentru administrație publică. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Vă mulțumesc. Punctul 4. Proiectul... Vă rog. Procedură.

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi, la punctul 2, pentru a introduce inițiative legislative în procedură de urgență trebuia să se facă susținerea. Nu a făcut nimeni susținerea pe procedură de urgență și noi am votat.

Vă rog să reluați.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun. De acord.

Revenim, atunci, la punctul 2 și, având în vedere solicitarea procedurii de urgență pentru primul proiect, Proiectul de lege privind completarea articolului 2 din Ordonanța Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, dacă se susține urgența.

Vă rog, domnule senator Greblă.

Stați, stați... Domnule senator Oprea, știu, știu că sunteți un apărător înverșunat al Guvernului, dar lăsați-l pe domnul Greblă.

Domnule, parc-ar fi, așa, cu Zgăbeață Iftode: „Zi că da!”

Să zică cine?

Domnul senator Greblă a fost mai mult decât elegant. Așteptăm ca cineva de la Guvern să spună „da”.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Până când la Guvern se ia sau nu această decizie, permiteți-mi, stimați colegi, să vă aduc la cunoștință că avem onoarea de a saluta prezența în Senatul României a delegației Senatului Republicii Cehe, condusă de domnul președinte Milan Štěch.

Din delegație mai fac parte: domnul senator Miroslav Krejča, președintele Comisiei pentru afaceri ale Uniunii Europene, doamna senator Dagmar Terelmešová, vicepreședinte al Comisiei pentru mandate și imunități, domnul senator Miroslav Škaloud, vicepreședinte al Comisiei constituțional-juridice, domnul senator Radko Martinek, membru în Comisia pentru dezvoltare teritorială, administrație publică și mediu ambiant.

Avem convingerea că vizita înalților oaspeți va strânge și mai mult relațiile noastre de colaborare și prietenie pe plan parlamentar, pe plan economic, pe plan cultural.

Vă salutăm, încă o dată, în numele Senatului României și vă urăm o ședere spornică în țara noastră!

Revenim la ordinea de zi.

Da, vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru armonizarea legislației noastre cu legislația comunitară, Guvernul este de acord cu procedura de urgență.

Mulțumesc.

Iar eu știu mai bine ca oricare că totuși nu fac parte din Executiv, așa că aveți încredere în mine.

Vreau să fac totuși un apel la Executiv. Acest proiect de lege, voiam să spun eu altceva, ține de armonizarea legislației românești cu cea europeană. Este în interesul național și este și în interesul eliminării birocrației. Mai pe scurt, în momentul în care vom avea un document care va trebui să fie legalizat, nu mai este nevoie să-l supralegalizăm, astfel încât pentru cetățenii români va fi o sarcină mult ușurată, așa că procedura de urgență se impune, urmând ca ea să fie solicitată pe căi procedurale.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă rog, domnule senator Oprea.

Solicită!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Asta... Solicită, solicită!

##

Domnule senator, haideți că, totuși, v-ați dorit să auziți cuvântul Guvernului. L-ați auzit.

Acum, după ce s-au auzit toate vocile, toate cuvintele, după ce s-a răspuns tuturor îndemnurilor,

Cu 98 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nicio abținere, s-a aprobat. Și pentru a doua săvârșim până la capăt ritualul – Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 1/05.01.2011 privind educația națională.

Se susține?

Nu se mai susține.

Atunci, renunțăm.

Revenim la punctul 4, Proiectul de lege privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe, domnul secretar de stat Radu Podgorean. Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Se susține aprobarea acestui proiect de lege în forma pe care a adoptat-o și Camera Deputaților, formă care admite cererea Președintelui României, respectiv denumirile de „rezoluție” și „opinie” se înlocuiesc cu „hotărâre” în tot corpul legii.

De asemenea, se include principiul proporționalității alături de principiul subsidiarității.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Mihaela Popa.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, analizând forma adoptată de Camera Deputaților în cadrul procedurii de reexaminare, forma legii transmisă la promulgare, precum și cererea de reexaminare a Președintelui României cu nr. 544 din 26.04.2013, au hotărât să adopte, în unanimitate, raport comun de admitere parțială a cererii de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și forma legii adoptată de Camera Deputaților în ședința din 11 iunie 2013.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere parțială a cererii de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și Legea privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene în forma adoptată de Camera Deputaților în ședința din 11 iunie 2013.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții... Da, sunt? Domnul senator Mircea Geoană.

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Este una dintre acele legi care reprezintă arhitectura statului român modern și european. Este o lege care trebuia să fie adoptată în urmă cu mai bine de șapte ani de zile.

Suntem, astăzi, ultima țară din Uniunea Europeană care adoptă legea care guvernează relația dintre Guvern și Parlamentul național pe problematică europeană. Această întârziere, pe care o consider în continuare nepermisă și nejustificată, este, poate, una dintre explicațiile pentru slaba noastră performanță ca noi membri ai Uniunii Europene. Și sper ca adoptarea acestei legi în formula examinată și reexaminată de către noi, de către Președintele României, de către Guvernul României să aducă acel element indispensabil de control și supraveghere parlamentară asupra procesului pe care România trebuie să-l deruleze ca un membru deplin, influent, respectat și capabil să se bucure de beneficiile integrării europene de care, din păcate, în acești ultimi ani de zile, ne-am bucurat prea puțin.

Aș dori, de asemenea, să aduc în atenția dumneavoastră, pentru o discuție care, probabil, va continua, faptul că această lege, atât de necesară, nu rezolvă o problemă de fond pe care România o are în continuare de rezolvat: cine angajează răspunderea statului român pe probleme fundamentale legate de problematica europeană? De exemplu: cine a aprobat, fără să aibă un vot și o aprobare din partea Parlamentului național, intrarea României în „pactul fiscal”? Cine aprobă în acest stat al nostru calendarul cu privire la aderarea eventuală a României la moneda euro? Cine își poate permite astăzi ca, în condițiile în care România este deja membră a Semestrului Economic European, Parlamentul național să nu modifice legislația prin care se construiește bugetul de stat? Pentru că Guvernul României, astăzi, alături de celelalte 27 de state ale UE, trimite o schiță de buget la Bruxelles pentru anul următor încă din luna aprilie, mai sau iunie a anului curent.

De aceea, aș vrea, domnule președinte, stimate colege, stimați colegi, să înțelegem că avem în continuare de rezolvat o problemă fundamentală. Politica europeană nu este politică externă, dragii mei colegi și dragele mele colege. Este, în principal, o problemă de politică internă. De aceea, acest joc de competiție și concurs de frumusețe între cine reprezintă România la Consiliul European este, din punctul meu de vedere, o problemă secundară față de fondul problemei. Cine dă mandat decidenților români să angajeze statul român în probleme fundamentale, care ne afectează pe toți ca cetățeni români, în primul rând, și, după aceea, europeni?

Mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Noi voiam să dăm doar votul, dar se pare că s-a uitat o vară fierbinte. Și mă uitam la cât de lungă a fost vara asta fierbinte în 2012. Fiindcă, hai să nu uităm, întârzierea este justificată – era de ani de zile –, dar un astfel de proiect de lege, la un moment dat, o luase pe alături, iar Grupul parlamentar al PDL a solicitat Curții Constituționale a României să observe neconstituționalitatea art. 3, 18 și 19 și Curtea a dat câștig de cauză. Și, de aici, priviți că, de fapt, nu șapte ani, ci 70 de avize, date unele într-o zi și altele în câteva zile, au dus la forma asta. Dar forma prezentată astăzi este una cu care PDL este de acord. Voiam să explic că, de fapt, 2012 a fost anul în care s-a încercat a se folosi proiectul de lege un pic pe alături.

Domnul senator Ioan Ghișe.

Domnule președinte și stimați colegi,

Am intervenit pentru că domnul senator și fost președinte al Senatului – și păcat că nu și președinte al României – Mircea Geoană a pus câteva întrebări, sigur, dintr-o perspectivă oarecum retorică, dar esențiale în privința reprezentativității. Și, atunci, țin să fac niște precizări, care cred că sunt utile pentru toată lumea – sper să fie atent și domnul senator Geoană –, și anume: chestiunea numărul unu, România a fost împinsă în „pactul fiscal” printr-un act semnat de o persoană fără calitate. Așadar...

Păi, Codul penal.

Păi, cam da! Potrivit Constituției României, dacă ne mai raportăm la ea, pentru că, dacă nu ne raportăm la Constituția României, atunci ne raportăm la șeful statului... carevasăzică că nu există! Că nu avem nici împărat, potrivit Constituției României. Dacă ne raportăm la Constituția României, spune explicit: Guvernul face politica externă și politica internă,

Președintele României reprezintă statul. Statul este un concept politic și juridic destul de complicat și nu e nici doar poporul, și nu este nici autoritățile publice, și nu este nici doar Parlamentul, ci este toate la un loc.

Or, problema este că cine, în numele poporului, titularul de drept al personalității juridice a statului român, reprezintă ceva trebuie să reprezinte potrivit atribuției fișei postului. Or, în cazul nostru, în statul român, poporul român nu a decis și nici Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român suveran, potrivit Constituției României, nu a decis să aderăm la „pactul fiscal”, ci a decis un om de capul lui. Nimeni nu i-a dat mandat pentru așa ceva.

Spun aceste lucruri pentru că nu este nici prima dată, nici ultima dată când persoane fără calitate fac acte politice și angajează țara pe ceea ce nu au dreptul, potrivit Constituției.

Nu știu dacă domnul senator Geoană, măcar parțial, este mulțumit cu parte din aceste păreri.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dobra.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am salutat adoptarea acestei legi și în primăvară – mi se pare – și țineam mult să informez colegii parlamentari că va trebui, de exemplu, să ne obișnuim cu Guvernul României care va veni să-și prezinte mandatul în Parlament cu 10 zile înainte de Consiliul European. Ei, asta deja e un câștig și e o rută firească, pe care, chiar cu eforturile domnului Geoană și ale tuturor colegilor, ne-am așezat.

Nu pot însă să spun – și asta nu pentru că nu țin la dumneavoastră – că... același articol 18 nu rezolvă încă problema cine reprezintă România la Consiliul European, pe ce probleme anume. N-aș vrea ca această problemă să rămână atârnată așa, ca, iată, mult prea multe probleme ale României.

Mulțumesc din suflet.

Eu vă mulțumesc. Și dacă nu mai sunt... Mai sunt intervenții.

Domnul senator Tudor Barbu. Grupul conservator, parcă,

da?

Da. Partidul Conservator. Domnule președinte, Stimați colegi,

Am să fiu cât pot de scurt și o să vă precizez că, și ca cetățean, dar și ca senator, sunt surprins – și este cel mai eufemistic cuvânt pe care l-am găsit – de ce se spune de la aceste microfoane... și când spun „aceste microfoane” mă refer la microfoanele oficiale ale statului român, indiferent cât de complicată ar fi sintagma, cât de alambicat ar fi acest concept de stat român, ca să vin la spusele corecte ale colegului Ghișe. Eu nu înțeleg cum e posibil ca domnul senator Ghișe, pe care îl respect și-l consider un om cerebral și bine documentat, să vină să spună un adevăr și nimeni din sală să nu reacționeze în niciun fel. Probabil că eu, prin lipsa de experiență parlamentară pe care, evident, o am, nu știu cutumele acestui for legislativ.

Domnul Ghișe vine și spune că țara, țărișoara a fost „împinsă” – acesta este verbul folosit și achiesez la ce spune domnul Ghișe –, a fost „împinsă” de un cetățean fără drept, fără mandat, fără nimic, într-un „pact fiscal” în care România, cu tot ce incumbă acest lucru, este parte. Am fost martor ca simplu cetățean elector la împingerea României sau la ducerea României, sau la atragerea, sau la... ce verb doriți dumneavoastră, în niciun caz nu a fost un proces de discernământ verificat al poporului român, în Uniunea Europeană, cu tot ce a decurs de atunci până acum. Lucru minunat, de altfel. Și, cum bine a spus domnul senator și fost președinte al Senatului – și nu știu dacă, din păcate sau nu, președinte al României –, domnul Geoană, va veni momentul în care vom discuta despre aderarea țărișoarei, cu tot ce implică, la moneda euro, unii considerând că 2015 e un an minunat, alții că 2019.

Eu stau și mă întreb, după ce președintele României, și, știu, poate credeți că am făcut o marotă, dar, repet, ca cetățean – cetățeanul Tudor Barbu, nu senatorul, este stupefiat –, când președintele republicii – președinte în exercițiu, contestat, necontestat, asta este instituția, se numește administrația prezidențială – vine, cu subiect și predicat, și acuză fostul președinte și fosta guvernare de fraude cumplite și nimeni în Senatul României, nimeni în Parlamentul României, nimeni în Guvernul României, nimeni în România ca țărișoară nu ia nicio atitudine, astăzi, o altă acuză, aproape la fel de violentă, din partea unui senator corect în poziție, privind „pactul fiscal”, pe mine mă îngrijorează și, cât pot eu de retoric, mă întreb – că nu are cine să-mi răspundă, că doar sunt în Parlament, nu sunt în forul legislativ, nu are cine să-mi răspundă – ce sens are să discutăm la microfoanele astea de vreme ce constatăm că țara este „împinsă” în niște lucruri de unii care nu au dreptul să o facă și este pusă într-o situație extrem de jenantă de către președintele în exercițiu al republicii, fără ca nimeni să reacționeze.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc, domnule senator.

##

## **Domnul Toni Greblă:**

Pe procedură, domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie supusă la vot mai întâi cererea de reexaminare a președintelui, care, conform raportului, a fost respinsă, și noi urmează să admitem sau să respingem, să supunem la vot, cererea de reexaminare a președintelui. Dacă ea este respinsă, rămâne varianta aprobată de Camera Deputaților. Suntem în procedură de cerere de reexaminare.

Nu...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Raportul... Noi...

...votăm raportul comisiei, implicit, ne pronunțăm și asupra

cererii de reexaminare.

Deci

## **Domnul Verestóy Attila:**

Domnilor colegi, ar fi foarte corect și, într-adevăr, ar fi edificator să facem așa cum a propus domnul coleg Greblă, dacă nu aș avea în față raportul care spune că e raport de admitere, cu amendamente.

Păi, asta votăm. Raport de admitere, cu amendamente, deci nu să respingem raportul de reexaminare, ci votăm raportul. Pentru că nu s-a înțeles corect.

Vă rog, domnilor colegi, fiți atenți, că trebuie să admitem raportul de admitere. Asta, implicit, ce înseamnă? Implicit, înseamnă respingerea reexaminării. Asta e cu totul altceva, dar votăm un raport de admitere, cu amendamentele lăudate și cunoscute, și recunoscute și de noi.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitrescu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am spus – și dumneavoastră ați anunțat la începutul acestei sesiuni – că urmăriți – și noi v-am aprobat și așteptăm – să producem acele modificări la regulament. Una din discuțiile care o să fie – și va fi, în mod sigur, o discuție lămuritoare – este cu procedura reexaminărilor făcute din inițiativa președintelui. Până când vom stabili foarte clar, pentru că este imposibil să nu procedăm în așa fel încât să dăm răspunsul corect, de fiecare dată, comisiile au procedat în acest fel, așa cum dumneavoastră ați spus: raportul comisiei este de admitere, cu amendamente, în sensul păstrării proiectului inițial de lege și respingerii solicitării președintelui, respingerii cererii de examinare. Acela este, să spun așa, textul citit integral, ca să se înțeleagă că, dacă adoptăm raportul, înseamnă că păstrăm legea așa cum este și respingem orice reexaminare a președintelui.

Până vom găsi o altă formulă, care să fie mai clară sau..., cum spunea chiar și domnul senator Greblă, că logica e un fel, deocamdată, suntem în această procedură. Tot timpul am procedat ca atare, pentru că, din nefericire sau din fericire, mai mult din nefericire, avem foarte multe reexaminări, și am procedat ca atare ca nu cumva să încurcăm circuitul legislativ și în felul ăsta...

Deci, domnule președinte, ați procedat corect, supuneți la vot.

## Mulțumesc.

Cred că lucrurile sunt clare, dar să ascultăm cuvântul colegului senator Cristian Rădulescu.

Din păcate, nu este nicidecum așa.

Fiind o lege cu multă încărcătură emoțională, dintr-o vară fierbinte, pe care domnul profesor Oprea o pomenea, am luat fișa proiectului și am văzut care a fost traiectoria lui. El a fost adoptat de către Camera Deputaților și apoi de către Senat, la sfârșitul sesiunii de primăvară-vară anul trecut.

A fost atacat la Curtea Constituțională de un grup de 26 de parlamentari, care erau ai PDL – cred că asta nici nu vă miră –, după care, pe 26 septembrie, deci acum un an de zile, Curtea Constituțională s-a pronunțat. Și, aici, deschid o mică paranteză, un coleg spunea că nu s-a hotărât încă cine reprezintă România la Consiliul European. În decizia Curții referitoare la art. 18, Curtea se pronunță foarte corect, spunând că atributul acesta revine președintelui ca reprezentant al statului român, deoarece el este ales de către toți cetățenii, Guvernului, prin reprezentanții săi de profil, revenindu-i un rol mai degrabă tehnic, în aplicarea lucrurilor pe care președintele le-a semnat reprezentând statul român. Închid această paranteză. După care s-a făcut corecția în urma obiecțiilor de neconstituționalitate și legea astfel finisată s-a trimis către președinte pentru promulgare. Președintele a mai găsit acolo niște defecte și a trimis înapoi legea pentru reexaminare.

În raportul comisiei de aici, din Senat, scrie foarte clar: Camera Deputaților a adoptat parțial cererea de reexaminare, deci nici nu a respins-o, nici nu a aprobat-o integral, ci, conform modalității a treia pe care Curtea Constituțională a statuat-o, se poate și parțial, a adoptat doar parțial cererea de reexaminare, trimițându-ne după aceea nouă, iar noi am fost de acord exact cu ceea ce Camera Deputaților a aprobat, adică o aprobare parțială a cererii de reexaminare. Raportul este pozitiv, în unanimitate adoptat de către comisia de specialitate.

Noi acum trebuie să dăm un vot asupra raportului de adoptare și, după aceea, să dăm asupra legii finale, cu toate modificările care au fost operate la Camera Deputaților și, după aceea, însușite și de noi. Este necesar și un vot final pe forma finală a legii.

Deci raportul este de adoptare, scrie foarte clar.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Da. Bun.

Până la urmă, din toate aceste interpretări și precizări, și amintiri despre veri fierbinți – pe care văd că unii nu le pot uita, nici noi –, ajungem la concluzia următoare: că avem un raport într-o anumită formă venit de la Camera Deputaților, cu tot ceea ce e admis și, dacă ne pronunțăm prin vot acum asupra lui, rezolvăm chestiunea. Nimănui nu-i scapă sensul și conținutul votului.

Să procedăm așadar la acest vot și

Punctul 5, Proiectul de lege privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

Mai mulți inițiatori.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Microfonul 10.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit art. 31 din Codul muncii, absolvenții de învățământ superior efectuează un stagiu de șase luni la angajator, la debutul în profesie. Dar Codul muncii mai prevede că modul de organizare a acestui stagiu și de finanțare a lui se face prin lege specială.

Proiectul de astăzi este legea specială despre care face vorbire Codul muncii și, cu această ocazie, aș dori să mulțumesc Comisiei pentru învățământ pentru amendamentele aduse și să vă rog să fiți de acord cu forma adoptată prin raportul comisiei.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Doamna senator Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este una din legile așteptate de absolvenții de învățământ superior, pentru că ea creează facilități pentru angajator și susține tinerii angajați la debutul în profesie. În egală măsură, acest proiect de lege – care, sper, prin votul dumneavoastră, să devină lege – reprezintă un instrument în mâna angajatorilor pentru a folosi fondurile europene și fondul de ajutor de șomaj în vederea creșterii numărului de angajați din rândul absolvenților de învățământ superior.

Legea, de asemenea, este permisivă și pentru acei absolvenți de învățământ superior care doresc, prin spin-off-urile, start-up-urile pe care le pot înființa, să devină propriii lor angajatori. Legea cuprinde drepturile și obligațiile angajatorului, limitează posibilitățile angajatorului de a multiplica această formă, în condițiile în care nu păstrează continuitatea contractului de muncă pe care îl acordă angajatului și, ca urmare, reprezintă, până la urmă, un instrument de a crește angajabilitatea tinerilor absolvenți de învățământ superior.

Și eu vreau să mulțumesc reprezentanților Ministerului Muncii și Ministerului Educației pentru spiritul în care am colaborat să amendăm această lege încât ea să fie, într-adevăr, folositoare celor pentru care este destinată și vă adresez, în egală măsură, și dumneavoastră rugămintea să acordați un vot.

Comisia, în unanimitate, a decis trimiterea raportului favorabil.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnule senator Dumitrescu, vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am dorit în mod special să iau cuvântul la acest proiect de lege, nu numai pentru că sunt membru al comisiei care a elaborat acest raport și a adus anumite modificări, ci și din dorința expresă de a sublinia în plenul acestei instituții care este Senatul României acest proiect de lege.

Există o preocupare foarte importantă în întreaga Uniune Europeană cu privire la șomajul în rândul tineretului și, mai ales, cu privire la șomajul în rândul tineretului absolvent de studii superioare. Există o strategie a Uniunii Europene care a fost realizată la nivel global. Nu este o problemă care privește numai România sau numai pe tinerii absolvenți de învățământ superior din România, ci din toate țările Uniunii Europene și s-a încercat... pentru că știți că primii care sunt într-o perioadă de criză, așa cum este cea pe care o străbate Europa și chiar și țara noastră, primii care sunt cei mai vulnerabili la problema forței de muncă sunt tinerii și mai ales absolvenții. S-a găsit această formulă, care este finanțată din fonduri europene și care presupune un contact al tânărului absolvent cu locul de muncă, un contact al tânărului absolvent cu antreprenorul, cu angajatorul și exercitarea pentru o anumită perioadă de timp, pe baza unui contract de muncă efectiv și care este luat în considerare în gestiunea carierei, activității și profesiei pentru care el s-a pregătit din punct de vedere universitar.

Acest lucru este cu atât mai important cu cât primul lucru – s-a constatat din sondajele care au fost făcute și din studiile legate de această dificultate a angajării tinerilor absolvenți – care li se impută este lipsa de experiență. Or, în felul acesta, șansa de a avea o experiență și de a putea produce – cum să vă spun? – un fel de _curriculum vitae_ sau o expresie foarte clară a ceea ce pot să facă acești absolvenți este tocmai această perioadă de angajare care are o procedură specială, este vorba de un raport de stagiu, adică de pregătire, și care, în felul acesta, face ca România să fie una din primele țări

care se înscrie în aceste măsuri luate la nivelul Uniunii Europene, propuse de Consiliu și de Comisie, ca să încurajăm angajarea tinerilor absolvenți și să reducem, pe cât posibil, șomajul în rândul acestora.

Mulțumesc. Vă rog, domnule senator. Doriți? Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi, dacă în urmă cu câteva ședințe aveam un proiect de lege în care se propunea ca absolvenților de învățământ superior să li se creeze un cadru legislativ prin care aceștia să ia indemnizațiile la nivelul celor care aveau anumiți ani de vechime, astăzi avem un proiect de lege în care – avem o vorbă a noastră, a românilor – oferim undița să prindă peștele și nu oferim peștele gata preparat, dacă e posibil, și fără oase. Drept urmare, este un proiect de lege bun, la care o să votez „pentru”.

Da. Mulțumesc. Dacă nu mai sunt...

Vă rog. Domnul senator Dumitru Oprea.

Asta pentru că s-a vorbit de undiță și de pește. Nu este chiar așa. Este tot un fel de pește, pentru că situația actuală este una destul de problematică și nu știu câți dintre colegi... îmi cer mii de scuze față de cei care nu știau lucrul acesta: studii universitare înseamnă licență, master și doctorat. Deci au dreptul la trei seriale de finanțări, dacă lucrurile le sunt favorabile, nu este numai după licență.

Varianta care a anulat disconfortul absolventului și chiar al angajatorului a fost una prin care, la comisie, s-a stabilit că absolvenții care-și creează propriile lor afaceri nu mai sunt stânjeniți de o veche condiție, că trebuie ca firma să aibă un număr de ani vechime și atunci mediatorul care, de fapt, asigura stagiul de practică îl accepta. Și mai era încă un punct pe care studenții l-au considerat că ar fi un pic subiectiv: erau dependenți de o hârtie pe care angajatorul nu o dădea și atunci, practic, ei erau puși într-o dificultate. Deci în spate se află foarte multă muncă și, cred eu, o mulțime de deschideri.

Există loc și pentru amendamente ulterioare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Supun... Vă rog, doamnă ministru, doamnă senator. Microfonul 7.

Vă rog.

## **Doamna Ecaterina Andronescu**

**:**

După votul final... Îmi dați voie o intervenție după vot?

A, după vot.

Mai avem proiectul de lege.

Iertați-mă. Iertați-mă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nicio problemă.

Dau cuvântul doamnei senator Ecaterina Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit să vă mulțumesc dumneavoastră, celor care ați dat votul acestei legi, așa cum vreau să vă mulțumesc, încă o dată, pentru votul pe care l-ați dat pe Legea uceniciei. În felul acesta, Legea uceniciei a venit în sprijinul celor care sunt absolvenți de învățământ preuniversitar, iar legea de astăzi vine în sprijinul absolvenților de învățământ superior.

Vă mulțumesc încă o dată și sper ca, pentru aceste două legi, să nu dați o bilă neagră Comisiei pentru învățământ. Vă mulțumesc.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2013 privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanța Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Inițiator, Ministerul Educației Naționale.

Dau cuvântul reprezentantului ministerului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, finanțarea institutelor naționale de cercetare și dezvoltare se face în regim competițional, în baza Planului

național de cercetare care se finalizează în decembrie 2013, iar noul Plan național de cercetare poate fi operațional de abia la mijlocul anului 2014.

Al doilea mod de finanțare este în regim instituțional, prin programele-nucleu de cercetare care sunt funcționale doar până în decembrie 2013. Pentru a asigura în continuare finanțarea acestor institute se impune prelungirea programului-nucleu și în 2014.

Deci susținem aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2013.

Mulțumim, cu această ocazie, și Comisiei economice care ne-a acordat sprijinul necesar.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, doamna președinte, doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a dat un aviz favorabil, întrucât finanțarea aceasta, prin ceea ce se cheamă programul-nucleu, asigură între 20 și 60% din finanțarea unui an pentru un institut național de cercetare. Este normal ca acest program să fie continuat, pentru că, dincolo de competiții, se asigură o finanțare minimală, de bază, pentru aceste institute de cercetare și vă adresez rugămintea să fiți de acord cu raportul de admitere, pe care îl supune atenției și votului dumneavoastră Comisia pentru învățământ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții... Sunt. Domnul senator Valeca. Vă rog. Microfonul 1, 2... 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bineînțeles că trebuie să fim de acord cu această prorogare de termen, dar trebuie să atragem atenția reprezentanților Guvernului să solicite fondurile necesare pentru finanțarea acestor programe și noi, toți, să facem un efort ca, în bugetul din 2014, să alocăm sumele necesare funcționării acestor institute.

Dacă în 1989 România avea circa 350 de mii de oameni angajați în cercetare, cred că acum sunt sub 30 de mii și sunt pe cale de dispariție.

De asemenea, un proiect care a fost susținut de toată lumea, proiectul laserului de la Măgurele, mănâncă aproape toți banii și cred eu că, dacă este un proiect național, trebuie să venim cu fonduri suplimentare pentru restul programelor de cercetare, deci atât pentru programele-nucleu, cât și pentru PNCDI.

Noi susținem și vom vota acest proiect, dar atragem atenția să solicitați ferm Ministerului Finanțelor o discuție pentru finanțarea separată a programului laserului, iar finanțarea programului-nucleu și a programelor naționale să continue ca în anii trecuți.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Dumitru Oprea.

Eu mă grăbeam să indic vot da..., dar domnul senator Valeca m-a provocat.

Astăzi, domnule președinte, ați observat că președintele Senatului Cehiei spunea că sunt nemulțumiți că pentru cercetare statul nu a dat decât 1,48.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Statul lor.

Statul lor. Iar la noi este bancul acela cu „statuia”: Statu’ ia tot, nu dă tot. Pentru că, de fapt, noi trebuie să respectăm regulile europene: 1% finanțare de la stat și încă 2% din zona privată.

Iar rugămintea domnului Valeca eu știam că este onorată: „Unde-i lege, nu-i tocmeală”, iar noi, astăzi, votăm că-i lege.

## Mulțumesc.

Educației Naționale și-a asumat responsabilitatea identificării și susținerii acestor tineri.

Supunem acest proiect de lege și vă rugăm ca dumneavoastră să-l și votați.

Atât?

Mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru învățământ.

Doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de admitere a acestei ordonanțe.

Eu cred că este o cale de a încuraja performanța. Nu au fost decât 122 de elevi, din păcate, în situația de a primi acest premiu pe care l-a decis Guvernul, dar, oricum, ca semn încurajator, cred că este unul pozitiv și de aceea ambele comisii vă adresează rugămintea să votați raportul de admitere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea. Distribuiți cuvântul și la opoziție? Deja, acesta e abuz.

Punctul 7 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare referitoare la premierea elevilor care au obținut media 10 la examenul de bacalaureat 2013.

Inițiatori, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Finanțelor Publice și ministrul delegat pentru buget.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Hogea. Microfonul 10, vă rog.

Aveți o reținere în a da microfonul Guvernului. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea de premii în valoare de 3.000 de lei fiecărui absolvent care a obținut media 10 la examenul de bacalaureat 2013.

Scopul proiectului de act normativ constă în susținerea activității de înaltă performanță din învățământul preuniversitar.

Absolvenții de liceu care au obținut media 10 la examenul de bacalaureat fac parte din categoria elevilor și tinerilor care demonstrează performanțe școlare înalte, iar Ministerul

## Nu. Era consultare.

Este lăudabilă inițiativa, dar corecție la intervenția reprezentantului Guvernului. Nu de la domnul ministru din buzunar și nici de la minister nu s-au luat banii, ci premierul, din fondul Guvernului, a pus la dispoziție suma.

Este o acțiune lăudabilă și cred că noi, așa cum a spus doamna președinte, vom valorifica și în favoarea studenților, fiindcă – povesteam la comisie –, din 8.000 de absolvenți de universitate ciclu de licență doar 5 au media 10. Cred că nici n-o să ajungem la 100 pe țară. Deci vom veni și pentru categoria studenților eminenți care încheie studiile de licență, nu numai examenul de licență, ci studii. Și la masterat la fel. Disertație. Sunt foarte puțini și ei trebuie încurajați.

Vă mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul central e pregătit.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În primul rând, trebuie să fiu de acord cu ceea ce spunea domnul senator Oprea. Se miră unii colegi, dar așa este.

În al doilea rând, vă supun atenției, stimați colegi, o situație pe care o avem astăzi și care este de mult timp, și am mai spus-o de la acest microfon, și o voi mai spune, dacă va fi cazul. Din partea Guvernului, astăzi, avem două proiecte de lege, o ordonanță și trei ordonanțe de urgență. Cam mult, domnule secretar de stat.

Ordonanță de urgență este și aceasta. Banii au fost dați. Vreo 400.000 de lei, dacă nu mă înșel.

3.000 de lei pentru fiecare elev ori 122, cam acolo ajunge.

Ordonanța deci și-a făcut efectul, banii s-au dat, foarte bine că s-au dat, cred însă că trebuie să venim cu un proiect de lege. Dar, înainte de aceasta, să știți că din cei 122 de elevi care au primit câte 3 000 de lei, dacă nu mă înșel, toți sunt din mediul urban și intuiția îmi spune că toți fac parte din niște familii destul de bine înstărite sau chiar foarte înstărite.

Nu știu... E bine să-i premiem pe elevi, e bine să premiem excelența, dar poate ar fi bine să ne gândim și cam cum cheltuim banii puțini pe care îi avem, pentru că, dincolo de marile anomalii care există în tot învățământul românesc, de la clasa I până la doctorat – că există mari anomalii –, și încă o dată spun, de acord cu ceea ce spune antevorbitorul meu, noi trebuie să vedem și cum cheltuim banii acestei țări. Adică să vii să dai 3.000 de lei unui elev care, probabil, vine cu limuzina părintelui la școală... Nu știu. O fi bine, o fi rău? Este bine, până una, alta. Să ne gândim însă la un proiect de lege care să fie mai bine aplicat realităților sociale românești.

A apărut extrema stângă în Parlament.

Domnul senator Roșca-Stănescu.

Numai în pielea Guvernului n-aș vrea să fiu. Oricum ar da-o, tot nu-i bine.

Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

## Stimați colegi,

Am luat cuvântul dintr-un singur motiv: sunt șocat auzind tocmai de la un veteran PNL, de la domnul senator Hașotti, un discurs total neliberal. Antiliberal, aș putea să spun.

Noi nu putem să nu premiem copiii merituoși pentru că se fac vinovați că sunt de la oraș sau, eventual, conform supoziției colegului meu, bunului meu coleg, domnul Hașotti, că au părinți cu venituri ridicate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Și mai îngrozitor decât atât, suspiciunea domnului Hașotti a mers și mai departe, până la faptul îngrozitor că ar putea avea limuzină.

Nu uitați, domnule senator Roșca-Stănescu, totuși, că Partidul Național Liberal a introdus votul universal, a dat pământ țăranilor, a făcut alfabetizarea, a făcut multe lucruri. Dacă nu mai sunt... Domnul senator Iovescu.

Și susțin ce a zis domnul profesor Oprea. Haideți să... Și fiica mea este în situația asta. Nu trebuia să spun, dar... Era bine.

Mulțumesc.

Domnul senator Florian Popa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că domnul rector Oprea a vorbit înainte, mă simt obligat să vorbesc și eu. Și, pentru că domnul Hașotti și-a spus un punct de vedere, aș compara cele două puncte de vedere.

Eu cred că domnul senator Oprea a vorbit în calitate de părinte. Eu cred că dacă s-au dat banii e un lucru bun. Nu știu dacă e bun sau nu e bun, dar, în orice caz, s-au dat și înseamnă că e un câștig. Sunt de acord cu domnul senator Hașotti că situația este așa cum a prezentat-o. Și atunci dânsul a emis numai un element pe care să-l gândim, pentru că, dacă toți sunt din mediul urban – și sunt dintr-un mediu urban mai ales –, ar trebui să ne gândim la cei din mediul rural.

Eu vă spun un lucru trist. La Facultatea de Medicină, la Universitatea din București, pe perioada cât am fost rector, numărul de copii din mediul rural admiși prin concurs la examenul de admitere la București a fost zero.

Și, acum, fondul problemei. Sigur că mă bucur că s-a putut da un premiu, dar mă întreb: de ce numai pe 2013? Asta înseamnă că a fost mai greu bacalaureatul acum decât în anii trecuți sau decât va fi în anii viitori? Probabil că a fost mai greu. Cred că domnul rector Oprea asta a gândit. Pentru că va urma 2014 și, probabil, vor mai fi încă... Dacă e cu 3.000 de lei, or mai fi încă vreo 100.

Și mai e o problemă. Sensul bacalaureatului este ca elevul să se pregătească oricum pentru el. Că se pregătește de 9.80 sau de 10, mie mi se pare un efort la fel de mare. Eu nu cred că procedăm foarte corect în a-l aprecia pe cel cu 10, în condițiile în care bacalaureatul reprezintă o obligație pe care și-o ia absolventul de liceu. Și atunci ar trebui să fim mai... Sigur, nu vorbim de etapa actuală, pe care domnul Hașotti a prezentat-o foarte bine și pentru că banii s-au dat, odată dați sunt dați și să apreciem efortul Guvernului, dar, pentru viitor, ar trebui să fim mai atenți cu modul cum plătim o performanță.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Valeca.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am susținut în comisie, susțin și în plen proiectul, dar mi-aș dori, pe viitor, să-l facem înainte, adică să spunem copiilor: „Vedeți că, dacă obțineți nota 10, veți fi premiați.” Nu după ce am văzut că sunt puțini, haideți să le dăm premiu, că sunt puțini.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acum, indiferent că ne bucurăm sau nu și le plângem de milă copiilor, și ar fi bine să fie mai mulți sau mai puțini, domnul senator Oprea și domnul senator Hașotti au ridicat o problemă. De ce numai acum și de ce prin ordonanță? Păi, de aia, pentru că domnul senator Oprea ar trebui să-și aducă aminte că a dat o lege și a făcut un acord cu FMI-ul prin care a interzis toate premiile și premierile din România. Deci, deși sensul acelei legi trebuia să fie pentru funcționarii publici, s-au terminat și de la elevi, și de la studenți, și de la sportivi și așa mai departe. Și, acum, Guvernul e obligat, când apare situația, să o rezolve. Eu sper să se renegocieze acea condiție și să putem să dăm o lege care să fie permisivă pentru copiii aceștia deosebiți, indiferent din ce mediu provin, și pentru cei care fac performanță în România.

Deci să nu uite domnul de la PDL că ei au stricat-o. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Drept la replică.

Pe rând, pe rând.

Domnul senator Dumitru Oprea, după aceea... _en fin de compte_ ...

Da, o trimitere la spusele domnului rector Florian Popa. În universitatea noastră, Cuza, din Iași, ani de zile, raportul copiilor veniți din mediul rural față de cei din mediul urban este cam unu la trei. Dar să nu uite domnul profesor că există încetățenită o vorbă în popor: „Orășenii sunt de două feluri: care recunosc că sunt de la țară și care nu recunosc.”

Iar vizavi de ce a zis domnul Valeca, îi aduc la cunoștință că nu există în Legea educației naționale premiere pentru bacalaureat și nu a luat premierul Emil Boc sau altcineva vreun drept al elevilor. A dat, pentru că și universități care au trecut prin momente mai dificile au primit din plin. Luați bugetele pe 2009, 2010, 2011..., chiar atunci când PSD-ul a fost în 2009, nu cred că ai noștri colegi nu au dat la mii de școli.

Dar voiam să spun că, practic, în Legea educației naționale nu există un premiu pentru categoria asta. Eu m-am bucurat că a găsit o soluție premierul și l-a încurajat pe ministru să facă o astfel de propunere. De asta am zis eu că o vom extinde și la nivel licență, master și doctorat.

Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, drept la replică împotriva tuturor care au vorbit ce nu trebuie.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vedeți, de aceea e frumos la noi, la Partidul Național Liberal. Suntem colegi, prieteni și ne contrazicem în plen.

O replică exact la colegul și prietenul meu Sorin RoșcaStănescu. Eu nu am spus că este rea această măsură. Ba, mai mult, am spus că trebuie să avem chiar o lege care să fie pe termen lung pentru această recompensare. Ceea ce spuneam, cu elevii din mediul urban și că au o situație materială convenabilă..., n-am spus că nu trebuia să fie premiați. A fost doar o reflecție. Așa că nu mă așteptam de la dumneavoastră și nici nu mă așteptam ca, la ceea ce am făcut eu – și a fost o ușoară critică la adresa Guvernului Ponta –, tocmai dumneavoastră să mă contraziceți.

Acum, nu este ceva social-democrat, dar, în orice caz, suntem în USL. Am fost și sunt un suporter al Uniunii Social-Liberale, dar vă asigur, dragul meu prieten, că nu sunt social-democrat și nici nu voi fi. Voi rămâne așa cum am fost de mai bine de 20 de ani, adică liberal. Sper că am fost acum cât se poate de lămuritor în ceea ce mă privește și, încă o dată, mă mir: dumneavoastră nu sunteți de acord să critic numărul mare de ordonanțe de urgență ale Guvernului Ponta?

Eu asta am spus în fond.

Vă rog, la o anumită televiziune – vă spun după ce revin în sală –, să vă duceți și să vă nuanțați atitudinea față de mine.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, sunteți sarea și piperul Parlamentului!

Dar intervine și domnul senator Sârbu în această dispută.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Stimați colegi,

Dacă tot a fost mai relaxată ședința de astăzi, aș vrea să-i spun colegului meu Puiu Hașotti...

Nu, să vă laud pentru poziția pe care ați avut-o, dar să le spun și celorlalți că nu sunteți de extremă stânga, dacă am înțeles eu bine.

Am văzut, ați lămurit lucrurile. Am văzut că sunt foarte multe nedumeriri: că e bună, că nu e bună, că de ce s-a dat, cum s-a dat, când se dă, s-a dat prea mult. Noi avem un om care știe să răspundă la întrebările astea. Propun să ne adresăm dânsului, că ați văzut cum i-a spus odată domnului chestor: „O fi bine, domnu’ chestor?”, și ați văzut ce a pățit domnu’ chestor după aceea.

Ați dat peste cap tot Parlamentul, de la un grup parlamentar!

Intervine și domnul senator Blaga. Spuneți-ne cine este mai de stânga.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Ați văzut că nu ne-am pronunțat împotriva acestui proiect de lege, dar, văzând atâția profesori care au luat cuvântul – ingineri, nu profesori –, am și eu o întrebare: oameni buni, dumneavoastră, profesori și parlamentari, nu aveți o vină că numai 122 de copii au luat 10 la bacalaureat? Nu vă simțiți responsabili că doar vreo 100 își iau licența cu 10? Și nu ne simțim cu toții responsabili unde a ajuns sistemul nostru de învățământ de trebuie să premiem copiii să-și ia bacalaureatul?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul senator Severin.

Domnul senator Georgică Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Domnule președinte,

În calitatea mea de fost profesor, mă gândeam să mă simt responsabil, dar este atât de greu când cel care conduce România de 10 ani le-a spus că nu trebuie să faci carte multă, să înveți prea mult ca să ajungi președinte al României.

Domnul secretar de stat Hogea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să amintesc că Legea învățământului, la art. 57 alin. (4), spune că Ministerul Învățământului stimulează copiii capabili de performanță și acordă burse și alte forme de sprijin material. În condițiile actuale, în anul 2013, doar 55,4% din absolvenții de liceu au promovat examenul de bacalaureat. Dintre aceștia, practic, 126 de elevi au obținut media 10. Guvernul a considerat că premierea acestor elevi este un semn de apreciere a activității acestora.

Vă mulțumesc. Doamna senator Federovici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a încheia într-o notă optimistă, aș vrea să vă citez declarația tânărului Radu Mihai Rotariu, un tânăr de nota 10 la bacalaureat, care este din municipiul Dorohoi: „Acest rezultat reprezintă parcursul muncii a 12 ani, de când am început învățământul. Voi ține banii primiți deoparte, pentru când încep facultatea, să văd ce costuri sunt.”

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Mă pronunț și eu, cu voia dumneavoastră, fără să mai cobor, de partea premianților, chiar dacă ei sunt bogați.

Asta nu pentru că PNL ar favoriza bogații, ci pentru că protejează minoritățile.

Nu, nu trecem.

Domnul senator Oprea.

Vă rog să votați.

Vedeți, 107 voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri. Mulțumesc.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2013 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății unei contribuții financiare la organisme internaționale.

Inițiator, Ministerul Culturii.

Doamna secretar de stat Irina Cajal.

Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 8.

## **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 24/2013 este inițiativa Ministerului Culturii prin care se dorește rezolvarea situației Bibliotecii Naționale, care a semnat un contract de aderare la Agenția Internațională ISMN de la Berlin.

Codul ISMN este un cod internațional standardizat de identificare a publicațiilor muzicale tipărite. Potrivit contractului, activitatea de implementare a sistemului ISMN în România a început la 1 ianuarie 2009. Cu toate acestea, sistemul de numerotare standardizată a publicațiilor muzicale tipărite se va aplica în România numai după crearea cadrului legislativ care să permită achitarea cotei anuale.

Totodată, ordonanța Guvernului reglementează și plata contribuției financiare voluntare a României pentru derularea Proiectului „Europeana” din bugetul Ministerului Culturii.

Acest proiect își propune să permită exploatarea online a materialului cultural din muzee, biblioteci, arhivele și colecțiile audiovizuale europene, promovând oportunități de descoperire și crearea de rețele într-un spațiu multilingv.

Prin urmare, considerăm oportun ca România să-și respecte angajamentele asumate și să contribuie cu suma de 20.000 de euro la dezvoltarea Proiectului „Europeana”. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Cătălin Nicula.

Microfonul 6.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dacă secretarul de stat nu lua cuvântul, nu luam nici eu. Atunci, de ce nu ați dat... Domnule Hogea, domnule secretar de stat, de ce nu ați dat hotărâre de Guvern? De ce ați dat ordonanță de urgență?

Cosmin.

Cosmin. Îmi cer scuze.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 6 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Presupun că nu sunt intervenții.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea articolului 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26 din 22 iulie 1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Sunt mai mulți colegi senatori.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să intervină? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentanților Guvernului. Domnul secretar de stat Iulian Matache.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Iulian Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare, domnul senator Dobrițoiu.

Domnule președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii poliției locale nr. 155/2010, precum și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.

Vizavi de această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia de buget finanțe a dat aviz negativ, iar în ședințele din 11 și 18 iunie 2013, membrii comisiilor care semnează acest raport pe care-l prezint, lucrând în ședințe separate, au hotărât, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă, în limita resurselor aflate la dispoziția administrației publice locale.

Menționez că Senatul este prima Cameră sesizată pe această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci avem un punct de vedere favorabil al comisiilor comune, un punct de vedere negativ al Guvernului. Dezbateri.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Nu știu dacă-și aduc aminte colegii, în urmă cu câteva săptămâni am avut, săptămână de săptămână, o propunere legislativă similară. Este vorba de propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative care face trimitere atât la Legea nr. 155/2010 ce reglementează statutul poliției locale, cât și la Ordonanța Guvernului nr. 26/1994. Propunerea colegilor din varianta anterioară era mai completă și făcea trimitere atât la lege, cât și la ordonanță. Domnul președinte de comisie, astăzi, chiar extrage și completează propunerea făcută de inițiatori, fiindcă la lit. e) se solicită „alocație de hrană” de către unii, iar propunerea asta, coroborată cu Legea nr. 155/2010, pare un pic incompatibilă, fiindcă... cu Ordonanța Guvernului nr. 26/1994. Reglementează statutul unor astfel de persoane, care ființează la nivel central: Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI, SIE și așa mai departe. Se adaugă acum o componentă care ține de administrația locală și care are un alt regim. Dar, în art. 1 sunt definite instituțiile, iar în art. 3 alin. (3) se spune clar: „Regulile de aplicare a normelor de hrană se stabilesc de către miniștrii sau conducătorii instituțiilor publice prevăzute la art. 1”, adică: primării, consilii județene, care, practic, acum, vor fi forțate, dacă nu ar fi varianta pe care a propus-o președintele comisiei – că aici așa figurează –, „în limitele”. În Legea nr. 155/2010 la art. 35 lit. d) se spune clar: în limita bugetelor și cu aprobarea consiliilor locale.

Legislativul, analizând cele două propuneri legislative – și nici nu mi se pare că este fairplay acum... Dacă noi, azi, am da vot favorabil pentru această propunere legislativă, ceilalți colegi, care au, la fel, raport favorabil de la comisie, ar fi declarați învinși. Ei au avut propunerea legislativă cu trei luni mai devreme.

Consiliul Legislativ recomandă ca cele două propuneri să fie abordate deodată, fiindcă noi am avut-o la ultima... pe data de 15 septembrie. Acum suntem în 23. Deci, astăzi, cealaltă nu a mai venit, a venit asta. Propunerea, chiar a Consiliului Legislativ, este ca ele să vină împreună să fie judecate de către Senat. Și cerem retrimiterea la comisie pentru a le aduce deodată la judecată.

Mulțumesc.

Domnul senator Octavian Motoc. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mie personal mi se pare o chestiune de discriminare. Atâta vreme cât acești polițiști desfășoară activități similare cu activitățile celorlalte tipuri de organe de ordine, jandarmi, polițiști, oameni care, uneori, sunt în același echipaj, desfășurând activități împreună, unii să beneficieze și alții să nu beneficieze de acest spor de hrană mi se pare total anormal.

Din acest punct de vedere, vreau să vă anunț că voi vota pentru a obține aceste sporuri de hrană și polițiștii locali.

Mulțumesc. Domnul senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Domnul Oprea, sigur, este un foarte bun cunoscător al părții legislative, legale, a legilor, nu pot să îl contrazic în ceea ce spunea, dar aici vreau să ridic o problemă de logică. Am votat în Comisia pentru administrație publică pentru acest proiect legislativ, deoarece consider că, la ora actuală, avem un act de inechitate socială.

Ca să fiu mai explicit, este ca și cum în Parlamentul României am avea două tipuri de parlamentari: unii, care au închis colegiile, să fie cu un anumit statut și alții, care nu au închis colegiile, să nu aibă același statut, ceea ce nu era logic.

Tocmai din acest motiv consider că, indiferent care este departamentul de care aparțin, făcând aceeași muncă, mi se pare normal să aibă aceleași drepturi.

Voi vota pentru acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc. Domnul senator Grigoraș.

## Distinși colegi, Domnule președinte,

Subscriu cu cei doi antevorbitori ai mei. Aș vrea să ridic – nu mă mai repet – altă problemă. Atâta vreme cât două comisii din Senat, colegii noștri de la apărare, respectiv de la administrație, au dat un aviz favorabil, vin și mă întreb: de ce, atâta vreme cât nu e propunerea Guvernului, să nu o votăm favorabil?

Domnul ministru secretar de stat, aici prezent, știe foarte bine câte argumente tehnice au adus cele două sindicate ale polițiștilor locali în Comisia de administrație. Să nu uităm că, pe zi ce trece, atribuțiunile acestei poliții locale se înmulțesc și trebuie să le acordăm, normal, ceea ce este al lor, drepturile lor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Nu știu de unde s-a tras concluzia că eu sau Grupul PDL nu am fi de acord. Eu am spus numai atât, că în punctul de vedere al Consiliului Legislativ scrie foarte clar: Consiliul Legislativ, recent, a avizat, cu Avizul favorabil nr. 281/ 15 aprilie 2013, o propunere pentru modificarea și completarea unor acte normative, care viza aceeași soluție, precizând că prezenta propunere, adică asta de acum, nu este completă în raport cu celălalt proiect.

De asta mi se pare că ar fi echitabil ca ele să fie deodată judecate. Se completează perfect și am cerut întoarcerea la comisie ca să vină amândouă odată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Atunci, procedural, am să supun această propunere, cu întoarcerea la comisie. Dacă trece, trece. Dacă nu trece, ne pronunțăm asupra raportului.

Da?

Este în regulă.

Acum

-

Păi, era nevoie de 45 de voturi. Nu este lege organică. 57 de voturi au fost pentru.

Punctul 10 cred că putem să-l mai facem în cele câteva minute, cu voia dumneavoastră – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944– 31 decembrie 1961.

Inițiatori, mai mulți colegi deputați. Nu sunt aici.

Părți vizate: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Interne.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Otilia Sava.

Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 8. ## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin această inițiativă legislativă se propune modificarea dispozițiilor art. 3 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944–31 decembrie 1961, modificarea însemnând introducerea sintagmei „cu excepția celor care au făcut dizidență și/sau au suferit condamnări din motive politice”.

Apreciem că textul propunerii legislative este de natură a determina confuzii în aplicare, fiind lipsit de precizie și de claritate, deoarece, pe de o parte, de regulă, militarilor le-a fost interzis să se implice în politică, iar pe de altă parte, chiar și în situația în care anumite persoane îndeplineau funcții politice în armată, nu se înțelege cum ar fi putut să facă dizidență pe perioada îndeplinirii acestor funcții sau anterior acestei perioade și, ca urmare, să fi suferit condamnări politice.

La nivel conceptual, apreciem că însăși îndeplinirea unei funcții politice în armată excludea dizidența.

Pentru aceste considerente, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte, domnul senator Dobrițoiu, președintele Comisiei pentru apărare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare a luat în dezbatere această propunere legislativă, această modificare, după cum a făcut vorbire și doamna secretar de stat, și a adoptat un raport favorabil datorită unor antecedente. Am avut oameni încadrați pe funcții politice, care, din cauza atitudinii lor, au făcut pușcărie 21 de ani.

Or, acesta fiind motivul, Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil, cu observații și propuneri, această propunere legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil această propunere legislativă. Avem un aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, însă nu este niciun impact financiar.

În ședința din 18 iunie, membrii Comisiei de apărare au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

Acestea sunt motive temeinice, domnule președinte, să vă solicităm să supuneți la vot raportul comisiei și propunerea legislativă care face tema dezbaterii.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Ilieșiu. Vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din ce am înțeles de la domnul senator Corneliu Dobrițoiu, președintele comisiei care a întocmit raportul, votarea acestei propuneri legislative ar echivala cu reabilitarea, printre alții, a celui care a fost un Soljenițîn al românilor, necunoscut nouă. Eu personal, care am fost extrem de implicat în memoria antitotalitară, nu am aflat despre generalul Ion Eremia decât anul trecut.

Vreau să spun că nici măcar în raportul comisiei prezidențiale în urma căruia a fost condamnat comunismul generalul Ion Eremia nu apare deloc.

Cine a fost generalul Ion Eremia?

Numai o jumătate de minut.

Imediat după moartea lui Stalin, în 1953, generalul Ion Eremia pledează deschis pentru analizarea cultului personalității și pentru reformarea Partidului Muncitoresc Român. În 1955, ca urmare, este dat afară din conducerea Ministerului Forțelor Armate și, apoi, dat afară și din armată.

În 1958 finalizează romanul satiric antistalinist, anticomunist „Gulliver în țara minciunilor”, care, în loc să ajungă la Paris pentru a fi publicat, ajunge la Securitate, în urma unui denunț.

Ion Eremia este imediat arestat și condamnat la 14 ani de temniță grea și 25 de ani de muncă silnică.

Ion Eremia a decedat la 91 de ani, în București, în 2004. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi, ca să fim, procedural, foarte corecți, înainte de a supune votului și această propunere legislativă, să încheiem ordinea de zi, pentru că am depășit cu trei minute vă

Acum, dacă nu mai sunt intervenții,

Doriți cuvântul? Vă rog.

## **Domnul Corneliu Dobrițoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt. Generalul Eremia, în urma procesului de stalinizare a armatei, deși a luptat în două campanii, a ocupat o funcție politică. A primit o funcție politică în conducerea armatei. Totuși, în această capacitate, omul a avut demnitate și tărie morală să se ridice împotriva unei orânduiri aberante. Alții știți că au rezistat în munți. Or, ceea ce trebuie să facem noi este doar un act reparatoriu, că acestui om nu i se recunoaște calitatea de cadru activ al armatei, care ar trebui să primească măsuri reparatorii, dacă a îndeplinit funcții politice. El a îndeplinit o funcție politică și, prin atitudinea lui intransigentă la adresa regimului comunist din acea perioadă, a ajuns în pușcărie. E vorba de reabilitarea unui nume care a făcut cinste, să știți, armatei.

Vă mulțumesc.

Omul e plecat dintre noi. Categoric că nu cere niciun fel de simbrie în plus.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc. Încheiem...

Listă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă rog să dați listă de vot la solicitarea domnului Puiu Hașotti.

Urmează întrebări și interpelări. Vă mulțumesc.

Deschid a doua parte a ședinței de astăzi, 23 septembrie 2013, sesiunea de întrebări interpelări.

Partea a doua a ședinței este condusă de subsemnatul, senator Nicolae Moga, asistat de colegii mei, domnul senator Ion Rotaru, secretar, și domnul senator Alexandru Pereș, secretar.

Cred că nu mai e nevoie să vă amintesc timpii rezervați grupurilor parlamentare:

- Grupul parlamentar al PSD – 21 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

- independenți – 1 minut.

Dau cuvântul, să prezinte întrebarea, doamnei senator Silistru Doina, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu. Vă rog, doamnă senator.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Domnule ministru,

Conform unor declarații recente, ministerul are în vedere, începând cu anul viitor, digitalizarea claselor de învățământ prin introducerea de tablete.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, dacă există un studiu care să releve:

– modalitatea de învățare a elevilor acasă, în condițiile în care elevi din mediul rural nu au curent electric, sau în unități de învățământ care funcționează fără minime condiții privind căldura sau electricitatea;

– efectele asupra elevilor, știut fiind riscul la care sunt expuși prin utilizarea excesivă a dispozitivelor informatice, periodic specialiștii atrăgând atenția asupra limitării accesului copiilor la PC sau televizor;

– costurile necesare updatării softurilor necesare.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Todirașcu Valeriu, senator independent afiliat Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul Bujor Marcel.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Și întrebarea mea se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării este „Numărul școlilor cu risc seismic și măsurile întreprinse în această direcție”.

Stimate domnule ministru Remus Pricopie,

România este o țară cu un mare risc seismic. Multe clădiri în care se desfășoară activitatea școlară au fost construite cu un secol în urmă. Riscul unor nenorociri prin prăbușirea acestora nu poate fi neglijat. Consider că este necesar ca Guvernul să identifice și să ia măsurile corespunzătoare pentru preîntâmpinarea unor astfel de evenimente.

În acest sens, vă solicit să-mi comunicați următoarele date:

1. Care este numărul școlilor cu risc seismic ce ar putea să se prăbușească la un cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter?

2. Ce întreprinde Ministerul Educației Naționale pentru identificarea școlilor cu risc seismic?

3. Ce întreprinde Ministerul Educației Naționale pentru informarea cetățenilor despre aceste riscuri seismice?

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Bujor Marcel, Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Filip Petru.

Am o rugăminte, stimați colegi, ca să fim mai operativi. Dacă aveți și interpelări, cu aprobarea colegilor mei, domnii secretari, puneți și întrebarea, și interpelarea.

Aveți și interpelare, domnule senator?

Da.

Vă rog, prezentați-le pe amândouă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prima este întrebare, adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Lucrări de extindere în cadrul Școlii cu clasele I–VIII, satul Temelia, comuna Gura Văii, județul Bacău”.

Școala cu clasele I–VIII din satul Temelia, comuna Gura Văii, asigură accesul la educație unui număr de 143 de copii, preșcolari și școlari, grădinița cu program normal desfășurându-și activitatea tot în corpul de clădire al școlii. Elevii învață înghesuiți, în spații inadecvate pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ, clasa zero învățând în aceeași sală de curs cu clasa întâi.

În anul 2008 au fost demarate lucrări de demolare și construcție, care s-au desfășurat pe parcursul a trei ani, elevii fiind nevoiți să facă naveta în alt sat pentru a merge la grădiniță și școală. Proiectul școlii a fost realizat greșit, terenul nu putea cuprinde clădirea, astfel a fost nevoie ca școala să fie răsucită la 90 de grade. În urma acestei erori, sălile de clasă reprezintă spații improprii pentru desfășurarea activităților școlare, fiind necesare lucrări de extindere în cadrul unității de învățământ.

Astfel, au fost achiziționate câteva calculatoare în urmă cu 6 ani, dar lipsa spațiului nu permite crearea unui laborator pentru ca elevii să beneficieze de oportunitatea învățării cu mijloace informatice. Instituția de învățământ nu beneficiază de spațiu nici pentru bibliotecă, mobilierul destinat cărților este amplasat pe coridoarele școlii.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri veți lua pentru ca elevii și cadrele didactice să beneficieze de condiții normale pentru a-și desfășura activitatea în cadrul unității de învățământ. Solicit răspuns în scris.

Și interpelarea, vă rog.

Este adresată domnului ministru Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Necesitatea majorării numărului de posturi de psiholog din sistemul penitenciar”.

Un număr considerabil dintre persoanele care ispășesc o pedeapsă privativă de libertate comit noi infracțiuni după eliberarea lor din sistemul de detenție. Astfel, datele statistice arată că mai mult de 50% din deținuți se întorc în penitenciare, fiind necesară eficientizarea evaluării riscului de

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Petru Filip, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea.

Urmează domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.

Din informațiile pe care le dețin, în cursul anului 2013, în perioada ianuarie – august, au fost înmatriculate în România circa 145.000 de autovehicule second-hand.

Aș vrea să știu, în funcție de datele deținute de Registrul Auto Român, structura acestor autovehicule în funcție de nivelul EURO (de protecție de mediu) pe care îl au aceste autovehicule.

De asemenea, doresc să știu, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2012, cât s-a încasat la bugetul de stat din aprobarea taxei de mediu în 2013, aferentă autovehiculelor înmatriculate.

Solicit răspuns în scris.

Cu mulțumiri, Filip Petru, senator de Vrancea. Mulțumesc tare mult.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul secretar, domnul senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL, să prezinte și întrebarea, și interpelarea.

Se pregătește doamna senator Federovici. Vă rog.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare și o interpelare.

Întrebarea este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul ministru Daniel Constantin.

Obiectul întrebării: „Deși avem o producție record la cereale, producătorii agricoli sunt nevoiți să vândă recolta pe nimic”.

## Domnule ministru,

Anul acesta, producția de cereale – grâu, secară, orz – a fost mai mare și conform așteptărilor. Din păcate, agricultorii nu resimt financiar acest rezultat și din cauza sistării schemei de garantare a certificatelor de depozit, care a fost operaționalizată în anul 2009 și a funcționat până în luna aprilie a acestui an. Această schemă a fost suspendată prin Decizia nr. 2/77394 din 10 aprilie 2013, emisă de Comisia pentru acordarea licențelor de depozit pentru semințele de consum.

Menționez că, în perioada în care comisia și-a desfășurat activitatea, depozitarii licențiați au emis 1.187 de certificate de depozit pentru o cantitate de 1,644 de milioane de tone de cereale în valoare de 1,4 miliarde de lei. De asemenea, certificatele veneau în sprijinul producătorilor agricoli, întrucât aceștia puteau să lase producția de cereale în depozite. De altfel, în baza acestor certificate, producătorii agricoli accesau credite bancare, nemaifiind la mâna achizitorilor de cereale, care cumpără cu prețuri scăzute și vând mult mai scump.

Vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare: când va reveni ministerul pe care-l coordonați în sprijinul producătorilor agricoli prin reactivarea acestor certificate de depozit pentru ca aceștia să nu mai fie nevoiți să-și vândă recolta sub prețul pieței?

Cu stimă, aștept răspuns în scris, senator Alexandru Pereș.

Interpelarea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării: „Dilema Roșia Montană: unde sunt soluțiile alternative ale Guvernului?”

Domnule prim-ministru,

Într-una din numeroasele apariții pe care le-ați avut la televiziune în ultima vreme ați vorbit despre faptul că PDL a câștigat alegerile în județul Alba grație susținerii proiectului minier de la Roșia Montană.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Federovici Doina Elena, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Fonduri insuficiente pentru plata însoțitorilor persoanelor cu handicap”.

Stimate domnule ministru,

Unitățile administrativ-teritoriale de pe raza județului Botoșani, de mai bine de trei luni, sunt în imposibilitatea de a plăti drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, inclusiv indemnizațiile lunare.

Pentru finanțarea acestor drepturi, prin proiectul de buget pentru anul 2013, s-a solicitat suma de 29.349 de mii de lei. Suma aprobată prin Legea bugetului de stat nr. 5/2013 fiind de 16.851 de mii de lei, adică un procent de 58, sumă clar insuficientă.

Avându-se în vedere cele precizate mai sus, dar și majorarea venitului minim garantat la 800 de lei, începând cu data de 1 iulie 2013, în trimestrele III și IV nu se pot achita drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, inclusiv indemnizațiile lunare.

Situația a fost prezentată ministerului pe care îl conduceți de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani încă din luna iulie 2013, solicitându-se suplimentarea cu 10.000 de mii de lei a acestor sume, însă, din nefericire, nu s-a primit niciun răspuns.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați când vor fi suplimentate aceste sume, având în vedere situația gravă în care se află aceste persoane lovite de soartă, dar și impasul în care se află primarii acestor localități prin neacordarea acestor indemnizații.

Solicit răspuns în scris.

Cu mulțumiri, senator Doina Federovici, Colegiul uninominal nr. 1, Dorohoi – Flămânzi.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea și interpelarea. Se pregătește domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale, și are ca obiect: „Pagube, inundații și măsuri de prevenire”.

## Domnule ministru,

Inundațiile din ultimele săptămâni au făcut ravagii în multe zone ale țării, mii de oameni rămânând fără bunuri și fără adăpost. Din informațiile pe care le dețin, s-a procedat la evaluarea pagubelor și luarea măsurilor pentru ajutorarea sinistraților.

Vă întreb, domnule ministru, la ce sumă se ridică pagubele produse de inundații și ce măsuri se vor lua ca, pe viitor, astfel de tragedii asemenea celor din Galați să nu se mai producă. Vor fi trase la răspundere administrațiile locale care au eliberat avize de construcție în zonele inundabile? Câte familii dintre cele sinistrate dețineau asigurare obligatorie pentru locuință?

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Pop.

A doua întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și are ca obiect: „Pregătiri pentru sezonul rece”.

## Domnule ministru,

Sezonul rece și, implicit, al virozelor și gripei se apropie cu pași repezi. În ultimii ani, fiecare început de sezon rece ne-a prins nepregătiți din punctul de vedere al imunizării împotriva gripei. La începutul acestui an ați declarat că nu vor mai fi probleme cu stocurile de vaccin pentru că veți avea grijă ca Institutul „Cantacuzino” să producă vaccin antigripal și că vor exista suficiente doze de vaccin pentru imunizarea populației.

Vă întreb, domnule ministru, care este stadiul aprovizionării cu vaccin antigripal, când va fi trimis în județe și când se va da startul imunizării populației.

- Solicit răspuns în scris.

Și, dacă-mi permiteți, și interpelarea...

Vă rog. Vă rog.

Este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale și are ca obiect..., practic, este o revenire la cea cu referire la „Recunoașterea diplomelor «Spiru Haret», promoția 2008”.

## Domnule ministru,

Dat fiind faptul că, în prima sesiune parlamentară din acest an, v-am adresat o întrebare referitoare la recunoașterea diplomelor eliberate în anul 2008 de Universitatea „Spiru Haret”, la care nu am primit un răspuns din partea dumneavoastră, am decis să revin cu o nouă interpelare.

Există foarte mulți absolvenți ai promoției 2008 cărora nu le sunt recunoscute diplomele de absolvire a studiilor superioare și nu pot fi încadrați ca atare, dar nici să beneficieze de remunerația aferentă încadrării în muncă. Excepție fac însă absolvenții care au intentat acțiuni în instanță și cărora le-au fost recunoscute, după ani de procese, diplomele de absolvire a facultății.

Într-o astfel de situație se află și domnul Domuța Claudiu, din Cehu Silvaniei, care are nevoie de un act oficial, eliberat de ministerul pe care îl conduceți, prin care să se certifice dacă este recunoscută diploma de licență. În astfel de situații se află poate mii de absolvenți ai „Spiru Haret” sau ai altor universități particulare.

Așadar, vă întreb, domnule ministru: sunt recunoscute diplomele de licență eliberate promoției 2008 de „Spiru Haret”? Când se va rezolva definitiv situația a sute de persoane care au plătit taxe de școlarizare și care nu au obținut niciun fel de beneficiu de la absolvire până în prezent?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Sălaj, Gheorghe Pop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Zisu Ionuț Elie, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Gabriela Firea.

Vă rog, domnule senator, să prezentați întrebarea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României, și domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Stimate domnule prim-ministru, respectiv, domnule ministru,

În condițiile în care interesul pentru subiectul Roșia Montană este unul real și legitim la nivelul societății românești și ținând cont de faptul că informațiile cât mai complete pe această temă sunt extrem de necesare pentru a avea o dezbatere democratică, vă rog să-mi transmiteți un tabel cu toate contractele și documentele aferente sau conexe acestora, încheiate cu Roșia Montană Gold Corporation (sau Gabriel Resources), precum și detalii privind clasificarea informațiilor – inclusiv cu ierarhizarea pe niveluri de secretizare – pentru fiecare document în parte.

Este important ca societatea românească să cunoască detaliile documentelor neclasificate și, mai ales, să știe ce alte documente – secrete sau nu – fac parte din corpusul contractual dezvoltat de-a lungul anilor în relația cu Roșia Montană Gold Corporation.

Cu încredere în răspunsul pe care îl voi primi de la dumneavoastră, vă mulțumesc pentru parcurgerea acestor rânduri și vă asigur de întreaga mea considerație.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, Ionuț Elie Zisu, senator, Colegiul uninominal nr. 4, Argeș.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Damian Drăghici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

În luna aprilie a acestui an ați declarat, într-o emisiune televizată, că până la 1 iulie va fi actualizată lista medicamentelor compensate. Ulterior ați revenit, iar acum termenul asumat, inclusiv prin intermediul Scrisorii de intenție pe care Guvernul României a adresat-o boardului FMI, este de 31 decembrie 2013.

Între timp, noi și noi cazuri de persoane disperate, cu grave probleme de sănătate, care nu pot fi tratate din cauza neactualizării listei medicamentelor compensate sunt relevate de mass-media. Mai mult, circulă deja în spațiul public informații potrivit cărora în discuțiile cu FMI v-ați luat angajamentul de a restrânge această listă, atât ca număr de poziții, cât și ca buget alocat medicamentelor compensate.

Vă rog, în acest context, să ne spuneți dacă termenul de 31 decembrie este unul ferm și dacă există condiționalități sau angajamente de genul celor evocate mai sus, rezultate din relația cu FMI.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Damian Drăghici, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte interpelarea.

Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Remus Pricopie. „Învățământul profesional de doi ani”

Învățământul profesional de doi ani este organizat după clasa a noua ca parte a învățământului liceal, filiera tehnologică. Învățământul profesional se poate organiza numai în unitățile de învățământ profesional și tehnic acreditate sau autorizate să furnizeze formare profesională inițială.

Potrivit metodologiei din 3 februarie 2012 de organizare și funcționare a învățământului profesional de doi ani, prin art. 6 se reglementează învățământul profesional – se organizează numai în unitățile de învățământ care anexează la propunerea privind planul de școlarizare pentru primul an de învățământ profesional contracte-cadru încheiate cu operatori economici, instituții publice, prin care se stabilesc obligațiile privind:

a) organizarea și desfășurarea procesului de formare pentru obținerea calificării profesionale a elevilor și proiectarea curriculumului în dezvoltare locală; b) asigurarea condițiilor tehnice și a resursei umane necesare pregătirii practice a elevilor din învățământul profesional;

c) asigurarea condițiilor tehnice și a resursei umane necesare pentru organizarea și desfășurarea examenului de certificare a calificării profesionale a elevilor.

Contractele-cadru sunt acorduri generale, încheiate de către unitățile de învățământ cu operatori economici, instituții publice partenere pe o durată de minimum doi ani, care stau la baza convențiilor individuale de stagiu pentru pregătirea practică a elevilor din învățământul profesional.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt unitățile de învățământ din fiecare județ care au organizat acest tip de învățământ și câți elevi au fost școlarizați anul trecut. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cordoș, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea.

Am o rugăminte, domnule senator Luchian. Aveți cumva întrebare sau interpelare?

Da. Bun. E în regulă.

Vă rog să prezentați.

Se pregătește domnul senator Chiriac Viorel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Analiza și aprobarea proiectelor de investiții finanțate de la bugetul de stat”.

Domnule ministru,

Executivul a schimbat criteriile pe baza cărora vor fi stabilite investițiile prioritare finanțate din bugetul de stat. Se intenționează ca fiecare proiect de investiții să fie evaluat pe baza a patru noi criterii de ordin general. Cel mai important criteriu va fi cel referitor la „justificarea economică și socială” a proiectului.

Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice va fi comisia care se va ocupa de evaluarea proiectelor de investiții publice. Volumul mare de lucrări este posibil să implice mult timp alocat pentru aplicarea noilor reguli pentru fiecare proiect.

Stimate domnule ministru, având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza cum va acționa Ministerul Finanțelor Publice în vederea eficientizării analizei și aprobării proiectelor de investiții finanțate de la bugetul de stat.

Solicit răspuns în scris.

Iar interpelarea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării „Controlul medical pentru personalul implicat în siguranța circulației”.

Ministerul Transporturilor a transferat, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/19.02.2013, Ministerului Sănătății rețeaua spitalelor CFR, până acum fiind singurele instituții

sanitare autorizate să desfășoare activități legate de siguranța circulației. Tot în ordonanță s-a prevăzut posibilitatea ca și alte structuri medicale care au dotările corespunzătoare să poată efectua astfel de controale medicale.

Într-un stat european este vitală efectuarea în cele mai bune condiții a unui control medical al personalului cu atribuții în siguranța transporturilor. Superficialitatea controlului poate însă conduce la consecințe grave, atât la nivelul securității transporturilor, cât și la nivelul securității și integrității individuale.

Stimate domnule ministru, sunt convins că acordați importanța cuvenită siguranței circulației, de aceea vă rog să-mi precizați cum va acționa Ministerul Sănătății pentru a avea certitudinea că toate cabinetele medicale care vor fi acreditate pentru a efectua controale medicale personalului implicat în siguranța circulației vor respecta standardele de profesionalism necesare.

O rog pe doamna senator Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

Doamnă, puteți să veniți cu telefonul la ureche.

E o vorbă românească: când îi dai unuia un deget, îți ia toată mâna!

Domnul senator Chiriac, după doamna Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și a doua întrebare este adresată domnului Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Fonduri insuficiente pentru buna funcționare a primăriilor din județul Botoșani”.

Stimate domnule ministru,

80% din unitățile administrativ-teritoriale de pe raza județului Botoșani sunt într-o situație financiară extrem de gravă, unele dintre acestea fiind deja, din septembrie, în imposibilitatea de a-și achita drepturile salariale către angajați. Situația devine din ce în ce mai critică, întrucât aceste primării se află în imposibilitatea nu numai de a-și plăti salariile, dar și facturile la utilități.

Fără bani pentru investiții, dar și cu banii de funcționare pe terminate, primarii trăiesc și cu teama insolvenței, acolo unde primăriile înregistrează datorii. Deocamdată nu s-a cerut insolvența vreunei primării, dar există temeri pentru ultimul trimestru al anului.

Zilnic ajung primari la consiliul județean să aducă la cunoștință conducerii acestei instituții problema bugetului pe terminate. Șefii CJ recunosc că situația financiară a mai multor primării nu este deloc roz, dar sunt de părere că va fi totuși, în lunile următoare, o rectificare bugetară care să rezolve această problemă.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, dacă aveți în vedere o eventuală rectificare bugetară care să vină în sprijinul tuturor primăriilor care se află în acest impas financiar și care speră să primească fonduri care să le asigure funcționarea în bune condiții până la sfârșitul anului. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Chiriac Viorel, Grupul parlamentar al PSD, și la interpelare l-aș ruga pe domnul senator Grapă Sebastian.

Mulțumesc, domnule președinte. Și întrebarea, și interpelarea, da?

Și întrebarea, vă rog. Amândouă.

Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Șomerii cu studii”.

Doamnă ministru Mariana Câmpeanu,

De la începutul anului, peste 52.000 de absolvenți s-au înregistrat ca șomeri, 5.740 dintre aceștia înscriindu-se în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă în prima jumătate a lunii august.

Rata șomajului a crescut din nou, fiind completată și de eșecul de la examenul de bacalaureat. În prezent, absolvenții unei forme de învățământ sunt susținuți prin măsura de protecție socială a șomajului, statul acordându-le o indemnizație de 250 de lei, timp de 6 luni, celor care au solicitat acest sprijin în termen de 60 de zile de la absolvire.

Acești tineri întâmpină o mare dificultate în încercarea lor de a accede pe piața muncii, concretizată prin lipsa de experiență în muncă. Fiindcă totul are un început, tinerii cu studii au posibilitatea de a accepta o încadrare în muncă într-un domeniu neconform cu specializarea lor ori pot participa la stagii de practică în domeniul studiat de către aceștia. Însă, așa cum și dumneavoastră, doamnă ministru, ați specificat, în prezent angajatorii nu iau în considerare aceste stagii, considerându-le, citez: „Inexistente. Știți și voi că alergați după adeverințe că ați făcut practică pe nu știu unde și, de fapt, practica nu există.”, am încheiat citatul – extras din declarația doamnei ministru Mariana Câmpeanu către Tineretul Național Liberal.

În prezent există programul de susținere a tinerilor șomeri prin acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă un tânăr șomer cu studii. Sumele alocate sunt diferite în funcție de nivelul de studii al persoanei angajate.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog respectuos, doamnă ministru, să-mi specificați următoarele:

– care este rata de absorbție a tinerilor șomeri pe piața muncii în anul 2013?;

– câți angajatori au beneficiat de subvențiile oferite de stat pentru stimularea încadrării în muncă a tinerilor șomeri – raportat la numărul de persoane angajate?

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Grapă Sebastian, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Anghel Adrian.

## Distins prezidiu,

Onorați colegi,

Interpelarea mea este adresată ministrului agriculturii, Daniel Constantin.

Obiectul interpelării: „Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală”.

Domnule ministru,

„Buna administrare a fondurilor europene” se află pe lista de „priorități strategice fundamentale” a Guvernului USL, conform Programului de guvernare 2013–2016.

Pentru actuala perioadă financiară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus, ca o măsură extrem de importantă, accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție în intervalul 50–80% până la 31 decembrie 2015.

Vreau să vă semnalez o situație de dată recentă, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 – „Încurajarea activității turistice”. Raportul de selecție FINAL aferent sesiunii cererii de proiecte derulate în perioada 17 aprilie – 16 mai 2012, pentru Măsura 313, submăsura c) – „Investiții la scară mică, precum centre de informare, amenajare de trasee turistice”, a acordat finanțare unui număr de 47 de proiecte, în valoare totală de 6.929.399 de euro.

Din totalul de 161 de proiecte depuse la această submăsură au mai rămas nefinanțate, dar cu punctaj eligibil, încă 58 de proiecte, în valoare totală de 7.821.880 de euro.

În cadrul aceleiași Măsuri 313, dar la submăsura d) – „Dezvoltarea și marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural”, a rămas nealocată suma de 10.712.215 euro.

Mă fac mesagerul celor 58 de primării și ONG-uri care au proiecte eligibile în cadrul submăsurii c) și vă solicit respectuos, domnule ministru Daniel Constantin, următoarele:

– analizarea posibilității legale de realocare în interiorul Măsurii 313 de fonduri de la submăsura d) către submăsura c), reușind în acest fel să avem un grad ridicat de absorbție a fondurilor alocate pentru sesiunea de proiecte în perioada 17 aprilie – 16 mai 2012;

– analizarea tuturor măsurilor și submăsurilor active din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru a se vedea unde sunt fonduri europene neangajate, unde sunt proiecte eligibile nefinanțate din lipsă de fonduri și realocarea urgentă de fonduri între măsuri și submăsuri, în așa fel încât, până la finele anului 2013, să avem un grad de absorbție cât mai aproape de 80% în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Anghel Adrian, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte și întrebarea, și interpelarea. Se pregătește domnul senator Ion Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Soluții pentru evitarea blocajelor în sistemul medical românesc”.

## Domnilor miniștri,

Începând din ziua de 18 septembrie am asistat la proteste din partea personalului medical din România, care, după părerea mea, are revendicări salariale absolut firești, comparativ cu situația altor sisteme medicale din Uniunea Europeană.

Totodată, înțelegând faptul că bugetul nu permite schimbări semnificative, domnilor miniștri, vă rog să-mi precizați ce soluții concrete aveți în vedere pentru a soluționa revendicările cadrelor medicale și pentru a evita posibilele blocaje din sistemul medical românesc, exprimându-mi pe această cale îngrijorarea cu privire la aceste nemulțumiri care pot escalada.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul interpelării: „Acțiuni prefigurate pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare din cadrul Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor”.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere faptul că prin intermediul Legii nr. 211/2011 privind gestionarea deșeurilor s-a transpus Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, care urmărește să creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel național, eficient din punct de vedere ecologic și economic, am rugămintea să-mi precizați care sunt acțiunile concrete pe care le aveți în vedere pentru îndeplinirea și implementarea obiectivelor prioritare definite în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea.

Urmează colegul și prietenul nostru, domnul senator Marian Valer, pentru interpelare.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Daniel Chițoiu.

Domnule ministru,

Producătorii agricoli din toată țara au semnalat problemele cu care se confruntă din cauza întârzierii recuperării TVA-ului ca urmare a aplicării taxării inverse la cereale. Concepută inițial ca o măsură menită să lovească în firmele fantomă și în evazioniști, taxarea inversă la cereale a ajuns, se pare, să lovească și în producătorii agricoli cinstiți.

Potrivit spuselor președintelui Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Buzău, Călin Valeriu, citat de o publicație din domeniul agricol, returnarea TVA-ului trebuia să aibă loc în circa 3-4 luni de zile, lucru care nu s-a întâmplat, ajungându-se până la întârzieri de doi ani. Tot el susține că, prin nereturnarea la timp a TVA-ului, fermierii ajung să „sponsorizeze” statul, ceea ce nu este corect. În asentimentul lui sunt mai mulți președinți de asociații ale cultivatorilor de cereale și plante tehnice din țară. Producătorii agricoli se plâng că întârzierea returnării TVAului, alături de scăderea plăților la cereale în acest an, îi aduce în situația de a nu mai face față cheltuielilor.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce măsuri aveți de gând să luați pentru a urgenta recuperarea TVA-ului de pe urma aplicării taxării inverse la cereale.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Marian Valer, senator independent afiliat PP-DD, să prezinte interpelarea.

Domnule senator, aveți 5 minute.

Avem o datorie morală față de dumneavoastră. Vă rog, prezentați interpelarea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al justiției Robert Cazanciuc și are ca obiect: „Problemele penale ale președintelui ANI, Horia Georgescu”.

În data de 8 mai 2012 am transmis Direcției Naționale Anticorupție, cu titlu de denunț penal, declarația mea politică intitulată „Cățeii lui Băsescu de la ANI”, prin care am solicitat cercetarea numiților Alexandru Cătălin Macovei, în calitate de președinte al ANI, și Horia Georgescu, în calitate de secretar general al ANI, sub aspectul infracțiunilor de corupție prevăzute și pedepsite de art. 13[2 ] din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248[1 ] din Codul penal, referitor la trucarea licitației pentru sistemul de publicare a declarațiilor de avere, și de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută și pedepsită de art. 248 din Codul penal, referitor la prejudiciul creat Agenției Naționale de Integritate, în calitate de ordonatori principali de credite, în sumă de 508.713 lei, constatat prin raportul Curții de Conturi a României, transmis Senatului în anul 2011.

La finele anului 2012, Direcția Națională Anticorupție mi-a comunicat că, prin ordonanța din 17 decembrie 2012, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunii de corupție și declinarea competenței către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București pentru infracțiunea

de abuz în serviciu contra intereselor publice. Menționez că până în prezent nu am fost invitat la audieri și nu mi-a fost comunicată soluția emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

În consecință, având în vedere și calitatea dumneavoastră de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, vă solicit să dispuneți verificări și să solicitați tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de tergiversarea cauzei și să-mi comunicați stadiul de soluționare a dosarului în care numitul Horia Georgescu, devenit președinte al Agenției Naționale de Integritate, este cercetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

În data de 15 mai 2004, numitul Horia Georgescu a fost angajat specialist la Direcția Națională Anticorupție, fiind eliberat din funcție în data de 1 martie 2007. Conform unui articol publicat de cotidianul „Jurnalul Național” în data de 18 noiembrie 2012, cu titlul „Horia Georgescu a dat mită 11.000 de euro pentru a fi angajat la DNA”, fratele acestuia, Sorin Georgescu, a declarat că Horia Georgescu ar fi oferit unei persoane cu funcție importantă suma de 11.000 de euro pentru a fi angajat specialist în Direcția Națională Anticorupție în anul 2004.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu întrebarea.

Întrebarea este adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Obiectul întrebării: „Circulația pe Podul de la Agigea care ar putea fi închis”.

Domnule ministru,

Presa din ultimele zile difuzează o știre care a produs îngrijorare locuitorilor din colegiul pe care-l reprezint: „Circulația pe Podul de la Agigea ar putea fi închisă complet!” În detalierea informației se face afirmația că: „De la data de 1 octombrie reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale vor să interzică circulația rutieră pe podul de la Agigea până pe 20 decembrie, adică aproximativ două luni și jumătate.”

Întrucât circulația rutieră pe podul Agigea a fost restricționată în nenumărate rânduri, e adevărat, pentru scurte perioade, înainte de începerea sezonului estival, dar și în perioada de vară, pentru aceleași lucrări de reabilitate, solicit din partea dumneavoastră precizări privind acest subiect.

## Solicit răspuns în scris.

Cu mulțumiri, Nicolae Moga, senator, Circumscripția electorală nr. 14, Constanța.

Acestea fiind spuse, mulțumesc colegilor pentru întrebările și interpelările adresate.

Sunt obligat, pentru stenogramă, să spun lista acelor colegi care au depus în scris întrebări și interpelări. Este vorba de:

– Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel, Bădălău Niculae, Toma Ion, Donțu Ovidiu Liviu, Lazăr Sorin Constantin, Mitu Augustin, Coca Laurențiu Florian, Pop Liviu Marian, Constantinescu Florin – Grupul parlamentar al PSD;

– Ehegartner Petru, Popa Mihaela, Ichim Paul, RoșcaStănescu Sorin, Tătaru Nelu – Grupul parlamentar al PNL;

– Oprea Dumitru, Ariton Ion, Pașcan Marius, Tișe Alin, Ungureanu Mihai Răzvan – Grupul parlamentar al PDL;

– Agrigoroaei Ionel, Popa Constantin – Grupul parlamentar al PP-DD, au depus întrebări.

Interpelări au depus:

– Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel Daniel, Toma Ion, Pop Liviu Marian, Lazăr Sorin Constantin, Mitu Augustin Constantin, Bodog Florian, Constantinescu Florin, Valeca Șerban Constantin – Grupul parlamentar al PSD;

– Ehegartner Petru, Bodea Cristian, Chiru Gigi Christian – Grupul parlamentar al PNL;

– Flutur Gheorghe, Pașcan Marius, Tișe Alin, Ungureanu Mihai Răzvan – Grupul parlamentar al PDL;

– Agrigoroaei Ionel, Butnaru Florinel, Popa Constantin – Grupul parlamentar al PP-DD;

– Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR;

– Neagu Mihai – Grupul parlamentar al PC.

Acestea fiind spuse, mulțumesc staffului, mulțumesc secretarilor, vă mulțumesc tuturor.

Vă doresc, dumneavoastră și românilor, o seară bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647695]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 110/1.X.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei