Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor, declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 5 noiembrie 2013.

Începem sesiunea de declarații politice.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Firea – Grupul parlamentar al PSD.

Urmează domnul senator Secășan Iosif – Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă.

Bună dimineața, dragi colegi!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Pensie sau salariu? O altă nedreptate care trebuie reparată!”.

În urmă cu aproape jumătate de an, pe 22 mai, mai exact, susțineam de la tribuna Senatului o declarație politică intitulată „Cumulul pensiei cu salariul, izvor de nedreptăți și aberații”, în care militam pentru consecvență politică din partea parlamentarilor USL în ceea ce privește o lege inițiată de colegii din PSD și PNL în legislatura trecută. Este vorba despre inițiativa prin care se solicită abrogarea capitolului IV, referitor la interzicerea cumulului pensiei cu salariul de către bugetari, din Legea nr. 329/2009, celebra lege prin care fosta guvernare declara război așa-numitelor pensii nesimțite.

Adoptat tacit de Senat, proiectul de lege se află în dezbatere în Camera Deputaților. În ciuda faptului că este inițiat de parlamentari ai USL și a avizului favorabil acordat de Comisia pentru apărare din Cameră, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, respectiv pentru muncă și protecție socială au redactat un raport comun în urmă cu un an, cu aviz de respingere, după care, anul acesta, proiectul de lege a fost retrimis celor două comisii din noul Legislativ pentru un raport suplimentar comun, care însă păstrează avizul de respingere. În momentul de față, proiectul de lege este înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și așteaptă votul în plen.

Motivele invocate de comisiile reunite pentru avizul negativ dat sunt, de fapt, argumentele, pe cât de simple, pe atât de nedrepte, provenite de la finanțe, și anume interzicerea cumulului pensiei cu salariul a fost una dintre măsurile de reducere a cheltuielilor salariale care sunt clar stipulate în Acordul cu Fondul Monetar Internațional, iar orice modificare în acest sens poate duce la nerespectarea angajamentelor asumate.

Așa o fi, dar, pentru că întotdeauna există și un „dar”, trebuie să spunem că beneficiarii acestei măsuri ar fi, în marea majoritate, rezerviști din armată sau alte structuri militare a căror activitate diferă, din multe puncte de vedere, de cea a civililor, așa cum se întâmplă și cu alte categorii socioprofesionale, cum ar fi magistrații, judecătorii de la Curtea Constituțională, angajații de la Curtea de Conturi și – de ce nu? – cei aleși în organele centrale și locale ale statului. Numai că toate aceste categorii enumerate au fost

exceptate, inclusiv prin legi ocupaționale, de la prevederile Legii nr. 329/2009 despre care vorbim.

Dincolo de orice considerent care ar putea fi subiectiv, interzicerea cumulului pensiei cu salariul sau, mai precis, obligarea celor care au pensii mai mari decât salariul mediu pe economie să aleagă între pensie și salariu este un izvor de nedreptăți flagrante, pentru că valoarea de referință aleasă nu duce la plafonarea pensiei, ci la anularea ei, ceea ce face ca, pentru câteva zeci de lei diferență la pensie, de multe ori justificate de o activitate mai calificată sau mai îndelungată, două persoane aflate în situații aproape similare să câștige sume foarte diferite.

Printre promisiunile pe care le-am făcut celor care ne-au ales în 2012 se afla și aceea că vom face dreptate până la capăt, iar aceasta este una dintre nedreptățile regimului trecut care nu a fost înlăturată. Din fericire, nu este încă timpul pierdut, dragi colegi.

Cu riscul de a-i supăra pe colegii noștri de la finanțe, această lege trebuie să treacă și am convingerea că vor avea înțelepciunea și abilitatea de a găsi soluții care să contrabalanseze micul dezechilibru bugetar generat de această măsură reparatorie.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Secășan Iosif – Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Flutur Gheorghe – Grupul parlamentar al PDL.

Vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Prezenta declarație politică am intitulat-o „Să salvăm calea ferată Anina – Oravița, «Semmeringul bănățean»”.

Declarația politică este semnată de cei trei senatori de Caraș-Severin: Iosif Secășan – Colegiul nr. 2, Aurel Duruț – Colegiul nr. 1și Ion Simeon Purec – Colegiul nr. 2. Iar eu sunt îndrituit să-i dau citire.

Calea ferată Anina – Oravița este o capodoperă a ingineriei feroviare montane aparținând valorilor epocii industriale a Europei secolului al XIX-lea, fiind introdusă în circuitul transportului de călători și mărfuri în anul 1863.

Este una din cele patru căi ferate montane din Europa secolului al XIX-lea, cea mai apropiată, cronologic și sub aspect tehnic, de artă inginerească și arhitectură, de Semmeringul austriac – inaugurat în 1854, lungime de 41,7 km, declivitate 250, patrimoniu UNESCO – și întrunește condiții similare acestuia în ceea ce privește: proiectul de armonizare a intervenției umane în peisajul natural inițial; dificultatea și calitatea arhitectural-inginerească a proiectului; tehnologia de construcție; inventivitatea tehnologică de fabricație a locomotivelor și vagoanelor pentru acest tronson de cale ferată; dificultatea de manevrare a garniturilor de tren; servitutea inițială – transport – și cea dobândită pe parcurs – cale ferată mixtă, transport marfă și transport călători.

Câteva cuvinte despre Semmeringul austriac, din depoziția doamnei Helga Kosta, Austria: „Încă din vremea construcției sale, această primă cale ferată montană din lume a fost considerată ca o combinație armonioasă între tehnologie și natură, precum și o capodoperă tehnică a ingineriei de atunci, deoarece această primă cale ferată normală montană s-a armonizat foarte bine cu peisajul montan înalt. De asemenea, în timpul construcției, s-a călcat pe un teren necunoscut în numeroase domenii, promovându-se astfel la nivel mondial construcția de tuneluri și trasee ferate montane bogate în poduri. După ea au fost denumite anumite căi ferate asemănătoare, precum Semmeringul saxon – calea ferată Windberg și cea din Sebniztal, Saxonia, Germania –, Semmeringul Teplitzer – în Boemia, Cehia – și Semmeringul bănățean, Oravița – Anina, în România.”

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Flutur – Grupul parlamentar al PDL – pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Frătean Petru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Bucovina, izolată de actuala guvernare USL”.

Stimați colegi,

Actuala putere nu a prevăzut în bugetul pentru acest an fonduri pentru continuarea investițiilor începute în județul Suceava și, mai mult, a respins amendamentele făcute de parlamentarii PDL în acest sens.

Uitarea, ignorarea și indiferența față de acest județ afectează sucevenii, dar și locuitorii din județele vecine. Nici la această ultimă rectificare bugetară nu se alocă fonduri pentru drumul Suceava – Botoșani și nici pentru legăturile rutiere cu județele Maramureș și Neamț. Niciun ban pentru infrastructură, pentru dezvoltarea turismului, nimic pentru școli, licee sau pentru universitate, zero lei pentru cultura și sportul sucevean.

În cazul Sucevei, USL aplică programul „Bucovina uitată”. Programul de guvernare al USL pentru județul Suceava s-ar putea numi „Bucovina uitată”. Județul pare încremenit după ce USL a sistat finanțările și a blocat lucrările de investiții începute. Ruta ocolitoare a Sucevei, șoselele de centură din Rădăuți și Fălticeni, aeroportul, pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc, Centrul Cultural „Bucovina” din Suceava, izolarea termică a clădirilor, asfaltarea de străzi, investițiile pentru spitalele din Suceava, Rădăuți și Fălticeni sau lucrările la rețelele de apă și canalizare sunt obiectivele abandonate, în parte sau total.

Guvernarea USL reprezintă un paradox perpetuu. Pe de o parte, Uniunea Europeană finanțează cu 40 de milioane de euro aeroportul din Suceava, care se adresează atât zonei de nord a României, cât și regiunii Cernăuți și unor județe din nordul Republicii Moldova, iar pe de altă parte Guvernul USL închide acest aeroport. După logica actualei guvernări, mi-e teamă că USL va închide și vizitarea Cetății de scaun, care se consolidează cu fonduri europene, sau mănăstirile Moldovița, Sucevița, Dragomirna, unde s-au alocat fonduri europene pentru consolidare.

Tot ca un paradox, un lider USL spunea: „Nu vine sfârșitul lumii dacă nu mai zboară Taromul de la Suceava. (...) Nu cred că moare turismul în Suceava și Bucovina dacă nu vin 40 de cetățeni cu avionul zi de zi la Suceava.” Asta este o afirmație a unui lider USL din zonă. Chiar așa? De ce ar avea nevoie Suceava și nordul Moldovei de infrastructură corespunzătoare, care să aducă turiști și oameni de afaceri? Iată, tot ca un paradox, cei care ieri promiteau lapte și miere azi nici nu știu la ce ar fi bun un aeroport.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Frătean – Grupul parlamentar al PSD – pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Ichim Paul.

## Bună ziua!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România, din nou pe harta lumii”.

România este astăzi, din nou, pe harta lumii. După ani buni în care politica externă a României s-a caracterizat prin izolare și abordare haotică, Guvernul Victor Ponta a reușit, în mai puțin de un an de la alegeri, să ridice și să consolideze profilul internațional al României, având ca punct de plecare viziunea strategică și capacitatea de mobilizare a competențelor.

Prin intermediul premierului Victor Ponta, alături de membrii Cabinetului său, România duce astăzi o adevărată ofensivă diplomatică, atât de necesară pentru a redobândi credibilitatea externă a țării. Cele peste 20 de vizite oficiale ale prim-ministrului în state și zone de importanță economică, politică și geostrategică, dar și vizitele frecvente ale oficialilor străini în România sunt dovezi ale unei schimbări în abordarea politicii externe românești, de la o atitudine formală și reactivă, care nu poate să joace rolul de mecanism de influență și promovare a interesului național, la una proactivă, echilibrată, centrată pe rezultate, care să ne consolideze profilul, greutatea, influența în parteneriatele bilaterale și în luarea deciziilor internaționale, cu efecte benefice pentru viața de zi cu zi a românului.

În contextul internațional de astăzi, caracterizat de resimțirea unor unde seismice ca efect al reașezării plăcilor tectonice ale echilibrului geostrategic, România se comportă ca o țară care are încredere în propriile forțe, acționând prin raportare permanentă și consecventă la interesul național, în serviciul demnității naționale și personale a cetățenilor români.

Apreciez eforturile Guvernului în această direcție și consider că lucrurile au intrat pe un făgaș normal în ceea ce privește reafirmarea și consolidarea parteneriatului transatlantic și în cadrul NATO, dar și a relațiilor cu statele Uniunii Europene, pentru maximizarea beneficiilor politice, economice și de securitate, în interesul României, care derivă din apartenența la aceste structuri, iar vizitele premierului în SUA, Germania, Franța, Finlanda și Lituania sunt elocvente. La fel de important, România este mai prezentă, mai serioasă, mai pragmatică, mai aplicată în relațiile cu Republica Moldova și în spațiul balcanic, funcționând ca un pilon pentru o zonă democratică de prosperitate, securitate și predictibilitate. Și, nu în ultimul rând, pentru că trăim într-o lume cu adevărat globală, România a început să construiască sau să reconstruiască relații politice și economice cu state din Asia – spre exemplu, China –, din Orientul Apropiat și Mijlociu, Africa sau America de Sud.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Ichim – Grupul parlamentar al PNL – să prezinte declarația politică.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Vă rog să aveți îngăduință, că am probleme de sonor. „Și cu dezvoltarea echilibrată a României cum rămâne?”

Declarația politică o să caut să o fac mai scurtă, atât cât mă ține vocea. Într-un fel, se referă tot la Moldova și, la un moment dat, se cuplează cu declarația colegului de la Suceava.

În 2000, Galațiul contribuia la bugetul național cu sume care-l plasau undeva pe locul 3-4. Sumele care se întorceau, prin alocarea resurselor financiare, la județul Galați îl plasau undeva pe locul 20-30.

Normal că am aflat că avem proiecte de investiții strategice și că trebuie să unim țara cu Europa, astfel încât au apărut acele autostrăzi din vestul țării. Pentru Moldova nu a mai rămas nimic.

La ora actuală, industria de la Galați, vorba domnului Caragiale, e sublimă, dar aproape lipsește cu desăvârșire. Am privatizat, am falimentat, am tăiat și am topit tot. În situația dată, contribuția noastră la buget e undeva pe la coada clasamentului, însă întoarcerea de la bugetul național e pe același loc. Nu-ți trebuie multă minte și pregătire economică să-ți dai seama că, dacă nu ai întoarcere și nu ai proiecte în zonă, nu poți să te dezvolți.

Acum discutăm despre descentralizare. Dacă nu lucrezi cu descentralizare, lucrezi cu banii pe care îi ai, în principiu. În concluzie, ai autostradă, ai infrastructură, ai investiții străine.

Anul acesta, în țară sunt consemnate 12 investiții străine: una pe la București, undeva, ceva pe la Pitești, restul, toate în Ardeal; trei la Cluj. Undeva, Europa s-a oprit în arcul carpatic. Deci oamenii o să aibă investiții, o să aibă locuri de muncă, o să aibă buget, o să aibă de unde să se dezvolte. Noi, în Moldova, nu. E clar: cui are i se mai dă, cine nu are nu și-a cunoscut interesul.

Undeva, în primăvară, primăvara acestui an, aflam o știre îmbucurătoare: că se ia în discuție podul de peste Dunăre. Normal că nu rămânea un pod agățat peste Dunăre, trebuia să aibă și infrastructură rutieră, creându-se, astfel, premisele unei dezvoltări în zonă. Ministrul marilor proiecte – parcă așa se spune – consemna într-o discuție la noi la grup, la Senat,

că în toamna anului curent – chiar am insistat să aflu care an – începe acest proiect. Nu a început nimic.

Mulțumesc, domnule senator. Ați reușit, până la urmă. Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL – pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „Creșterea birurilor fiscale este dovada neputinței USL”.

În 2010, la congresul extraordinar al PSD, domnul Ponta declara că în perioada guvernării Boc, când se încerca redresarea României aflate în declin economic, s-au luat măsuri de austeritate pentru că acel guvern își ura poporul. La acea vreme, Ponta era în opoziție și nu se sfia să profite, prin populism, de pe urma greutăților crizei.

Tot atunci, același politician spunea sus și tare că va face miracole la ANAF, că va institui peste tot corectitudine, eficiență și va fugări „băieții deștepți”. Iată că acum la ANAF e o debandadă și mai mare, încasările la buget scad continuu, scandalurile de corupție din Guvern curg pe bandă rulantă, iar „băieții deștepți” sunt mai activi ca oricând, sub umbrela USL. Victor Ponta mai promitea că va mișca economia prin atragerea investițiilor străine. Realitatea actuală este, firește, cu totul alta. Se lăuda că va sprijini antreprenorii, pentru a genera bogăție peste tot. Nu în ultimul rând, dădea asigurări și că reducerea populistă a TVA-ului la pâine nu va produce probleme la buget.

Dar toate acestea nu au fost decât obișnuitele minciuni ale domnului Ponta, care, după agonia unui an și jumătate la putere, ne anunță că bate vântul prin vistierie și ia în calcul mărirea dărilor. Asta în condițiile în care ne tot transmite că România a ieșit din criză. Ca un semn al populismului său cinic, prim-ministrul propune scăderea TVA cu câteva puncte și la alte produse, pentru a flutura decizia în fața electoratului de stânga, odată cu creșterea masivă a birurilor fiscale pentru întreprinzătorii corecți și oamenii gospodari, care își plătesc deja taxele.

Sfidarea este totuși, în ultimă instanță, chiar neglijarea regulilor europene privind calculul accizelor pe baza cursului euro la 1 octombrie. Pentru domnul Ponta, prin domnul Voinea, nu există regulă europeană. De fapt, cursul euro strică politica Guvernului, fiindcă este mai mic decât aveau dumnealor nevoie să genereze accize mai mari și, bineînțeles, taxă pe valoarea adăugată mai mare, proporțional cu accizele.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr – Grupul parlamentar al PSD – pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Lacune legislative”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aproape orice subiect prezentat în presă și la televizor poate fi interpretat dintr-un punct de vedere politic, căci politica nu este doar conceptul științei și al practicii de guvernare, este un element atotprezent în viața oamenilor, un element necesar pentru dezvoltarea umană și socială.

Chiar filozoful englez Thomas Hobbes vorbea de politică în sensul unui model de dezvoltare umană, pentru a justifica apariția asociațiilor umane. Starea ideală a oamenilor era cea naturală, în care fiecare avea drepturi egale la orice resursă a naturii, însă conflictele nu lipseau, ba chiar era un război continuu al tuturor împotriva tuturor. Prin contractul social-politic, oamenii cădeau de acord să renunțe la drepturile absolute pentru niște drepturi, beneficii și obligații echilibrate, în ideea unei societăți funcționale și pașnice.

Dacă ne uităm în prezent, observăm că acel contract social de bază funcționează, însă este imperfect, ca orice creație umană. Datoria noastră este să facem cât mai multe lucruri bune cu ceea ce avem la îndemână pentru a perfecționa sistemul.

Da, această ultimă completare vine ca o anticipare a vocilor unora care spun că nu avem cum. Ba avem, stimați colegi. Putem începe cu elemente simple, care se vor dovedi esențiale în descongestionarea aparatului birocratic și care vor ajunge beneficii concrete. Un exemplu este noțiunea traficului de influență. Atât de des se vorbește de aceasta, încât nu se mai știe exact sensul ei.

Chiar așa, unde începe și unde se termină traficul de influență? Cum se poate să avem legi peste legi privind reglementarea conduitei funcționarilor publici și a demnitarilor, dar și lacune privind aspecte esențiale?

Necesitatea reglementării stricte a noțiunii este majoră. Să nu uităm că fiecare dintre noi ar putea ajunge în situația recentă a unui coleg de-al nostru.

Aspectul rămâne esențial, indiferent că ne aflăm la putere sau în opoziție. Reaua-voință ar putea sugera, în lipsa actuală a reglementării noțiunii de trafic de influență, că un demnitar se află în situații de incompatibilitate, de conflict de interese sau chiar că face trafic de influență prin simpla acțiune de a ajuta cetățeanul care i se adresează cu o problemă. Prin eliminarea ceții legislative ce planează asupra acestei noțiuni, se vor putea reduce cheltuielile din justiție și

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Roșca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL – pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește doamna senator Doina Federovici.

„Traian Băsescu, fii atent la conturile personale!”

Celui care ieri m-a dat în judecată pentru că am spus, în calitate de senator PNL, câteva adevăruri scandaloase vizând legăturile frauduloase pe care le are cu Gold Corporation în afacerea Roșia Montană îi atrag astăzi atenția asupra propriilor sale conturi din străinătate. Depozite de bani în sucursale bancare situate în Seychelles.

Banii din aceste depozite provin de la o serie de corporații, cum ar fi: Asia Invest, Newmont Mining Corporation, Grupul Tester, Westport Communications, Upetrom Trading, Astaldi, Technostrade și, fără doar și poate, RCS-RDS.

Când mă refer la depozitele bancare deținute de Traian Băsescu, mă gândesc nu numai la milioanele de euro din Mauritius Commercial Bank, dar și la depozitele deținute de Elena Udrea în aceeași sucursală și chiar de Marius Daniel Morar. Ca să nu mai vorbesc și de alți câțiva corifei ai Direcției Naționale Anticorupție. Una din plățile importante făcute anul trecut, în valoare de zeci de milioane de dolari, echivalent în euro, a provenit de la Newmont Mining Group, iar beneficiar a fost domnul Traian Băsescu.

Pentru ca domnul Traian Băsescu să înțeleagă nu numai că-i aduc acuzații de complicitate la acte și fapte de o gravitate excepțională legate de afacerea Roșia Montană, ca el să priceapă nu numai că îl acuz de faptul că, în calitate de principal beneficiar al activității comunităților serviciilor secrete desfășurate cu mari eforturi și pe bani publici, a știut, a tolerat și a protejat toate faptele ilegale care până în prezent au fost devoalate Comisiei „Roșia Montană”, dar că el însuși se află în spatele unora dintre operațiunile ilegale, îi voi oferi mai jos câteva exemple asupra modului în care a operat. Iată, în cele ce urmează, unul dintre traseele acestor fonduri.

Banii lichizi ai firmelor din România, reprezentând, în ultimă instanță, evaziune fiscală, ajung în nord-estul Italiei, în localitățile Madonna del Campiglio, Malle sau Dimaro, de obicei, prin intermediul unui autoturism Audi negru, cu număr de înmatriculare BC-69-FGC. Aici, o persoană, fost membru al unui serviciu secret, preia transportul de bani și îl transmite unui reprezentant Eurotrend Investment SA, societate elvețiană. Din Elveția, banii ajung în băncile din Seychelles. Aproape fiecare firmă care a livrat bani în beneficiul lui Traian Băsescu ori al acoliților acestuia are trasee asemănătoare și doar intermediarii sunt diferiți.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici – Grupul parlamentar al PSD – pentru a prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Caravana fondurilor europene pentru satul românesc – un real succes la Botoșani”.

Stimați colegi,

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au lansat, în luna februarie 2013, campania „Caravana fondurilor europene pentru satul românesc”, desfășurată sub sloganul „PNDR vine în satul tău”.

În cadrul acestei campanii, 15 rulote expoziționale vor parcurge un traseu național în toate județele țării, efectuând deplasări în peste 3.000 de comune, astfel încât să poată oferi informații și să distribuie materiale informative și promoționale către cel puțin 160.000 de beneficiari PNDR și către publicul larg.

Caravana „PNDR vine în satul tău” a ajuns și la Botoșani. În perioada 17 octombrie – 15 noiembrie 2013, comunele județului Botoșani beneficiază de sprijinul și sfaturile specialiștilor APDRP, obiectivul principal al campaniei fiind creșterea indicelui de absorbție efectivă și corectă a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR, în sensul creșterii gradului de acuratețe și corectitudine a întocmirii cererilor de plată, precum și a cererilor de finanțare. Se subliniază astfel faptul că beneficiarii PNDR trebuie să fie în permanentă legătură cu autoritățile, nu doar cu reprezentanții APDRP de la nivel central sau local, ci și cu toate autoritățile

publice cu atribuții în dezvoltarea locală. În acest context, pot spune că la Botoșani acțiunea se bucură de un sprijin real din partea tuturor factorilor locali, mai ales din partea primăriilor.

Deoarece în mediul rural există un deficit de informație, aici intervine rolul acestei caravane, în distribuirea informațiilor de care are nevoie potențialul beneficiar, și nu numai el. Este prima acțiune de tip caravană în care o agenție de plăți abordează specific relația cu beneficiarii și toți cei interesați, ampla acțiune de informare răspunzând astfel necesității de a schimba relaționarea dintre beneficiar și funcționarul statului.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Elie Zisu – Grupul parlamentar al PNL – pentru a-și prezenta declarația politică.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Scuze, se pregătește domnul senator Darius Vâlcov. Vă rog, domnule senator.

Declarația de azi se intitulează „Defrișările ilegale – un atentat grav la sănătatea poporului român și a generațiilor viitoare”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

## Onorată audiență,

Declarația pe care o susțin astăzi în fața dumneavoastră constituie un semnal de alarmă extrem de serios, care se adaugă numeroaselor avertismente lansate de colegii mei din Argeș privind fenomenul defrișărilor ilegale. După cum reiese din datele oficiale, acest flagel a luat o amploare gravă la nivelul județului nostru, în ciuda legislației în vigoare, care prevede mecanisme de control și de sancțiune asupra celor care administrează societățile comerciale cu profil în prelucrarea, comercializarea și transportul materialului lemnos.

Atât în calitate de senator de Argeș, cât și de simplu cetățean român, consider extrem de îngrijorător faptul că demersurile autorităților publice s-au dovedit insuficiente, dacă nu chiar inutile, în combaterea acestui flagel, atât timp cât cei care sfidează legea o fac cu impunitate. Nu o dată s-a întâmplat ca, după ce și-au plătit amenzile, hoții de pădure să-și vadă în continuare de meserie. Prin urmare, nu pot să nu mă întreb: până când vom tolera, ca Parlament, acest jaf al despăduririlor care se petrece peste tot în țară, nu numai în Argeș?

După cum se știe, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură, doamna Lucia Varga, a efectuat recent un control în pădurile din județul Argeș. Concluziile controlului ministerial sunt devastatoare. Astfel, pe raza ocoalelor silvice din nordul județului, în ultimii patru ani, au dispărut nu mai puțin de 1.000 de hectare de pădure, iar alte 1.600 de hectare sunt defrișate în proporție de 70%. Un alt exemplu – în bazinul Râului Doamnei, din zona Valea Rea, au plecat peste 200.000 de metri cubi de lemne tăiate ilegal, apogeul despăduririlor ilegale fiind înregistrat în anii 2011 și 2012. De asemenea, conform estimărilor reprezentanților din silvicultură, 6.000 de mașini cu lemne nemarcate au trecut în acești ani prin comuna Nucșoara, zona Bahna Rusului.

De ce nu au fost luate măsuri împotriva celor care au pus la pământ, nestingheriți, păduri întregi atâta timp? De ce nu au fost date amenzi în această perioadă? Sunt întrebări la care autoritățile trebuie să răspundă, iar justiția trebuie să-și facă datoria indiferent de numele sau funcția celor implicați în acest jaf de proporții.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Darius Vâlcov – Grupul parlamentar al PSD – pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

„Să stopăm odată aberația privilegiilor salariale!” Stimați colegi,

În decursul acestui prim an din mandatul de senator, am venit în fața dumneavoastră pentru a taxa derapaje flagrante care vizau modul dezastruos în care au fost gestionate fondurile publice în cazul unor investiții sau programe guvernamentale anterioare. Pornesc de la premisa că punerea piciorului în prag pentru stoparea risipei este un gest normal și firesc, iar datoria unui parlamentar este de a acționa politic printr-un mesaj ferm și dur, dacă este cazul.

Există destule structuri ale statului care să constate și să condamne faptele celor care au batjocorit avuția acestuia. Constat însă că într-o țară în care se fac eforturi zilnice pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice, pentru respectarea legii privind indexarea pensiilor, în care se caută soluții pentru aducerea la un nivel decent a salarizării pentru profesorii și medicii debutanți, în țara în care bieții funcționari din primării nu mai primesc de mult tichete de masă și au salarii de mizerie există niște cetățeni cu privilegii financiare de-a dreptul insultătoare.

Și dacă presa i-a botezat, în mod peiorativ, pe președinții de consilii județene „baroni”, eu aș putea spune că șefii Fondului Român de Contragarantare și ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sunt transformați de o legislație ciudată și ambiguă, pe bună dreptate, în baronii veniturilor salariale din România. Nu merg mai departe cu aprecierile, datele din recentul raport al Curții de Conturi referitoare la modul cum s-au acordat prime de vacanță și prime de căsătorie spun totul.

În încheiere, mă rezum în a vă cita o frază din programul nostru de guvernare: „Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă și relansarea economică, între economic și social, între nevoia unui stat puternic și reducerea risipei din banul public.” Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș – Grupul parlamentar al PSD – pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Tișe Alin. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică am intitulat-o „Reducerea contribuțiilor sociale în sprijinul mediului de afaceri”. ## Stimați colegi,

Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, CAS, din 2014 ar avea implicații productive și ar fi o gură de oxigen pentru economie, în condițiile în care impozitarea muncii este cea mai importantă povară cu care se confruntă întreprinzătorii.

Ținând cont de importanța veniturilor din contribuțiile sociale obligatorii, principala sursă de venit la bugetul consolidat, trebuie mai întâi să înțelegem ce avem în prezent, ce nu funcționează și de ce. Apoi, putem discuta dacă și despre cât de mult pot scădea contribuțiile sociale.

Componentele sistemului actual ce îngreunează efectuarea plăților sunt valorile procentuale mari ale contribuțiilor plătite de angajat și angajator și existența situației în care angajatorul nu plătește contribuțiile.

Din păcate, s-au creat nenumărate căi de ocolire a obligativității acestor contribuții. Unele dintre aceste căi au fost închise, pentru că s-a abuzat prea mult de ele, așa cum a fost cazul microîntreprinderilor. Altele au fost îngreunate odată cu introducerea definiției pentru activitățile dependente.

O altă caracteristică negativă este numărul mare de contracte de muncă cu salarii egale cu minimumul pe economie, cu contribuții reduse prin stabilirea prin contract a unui timp parțial de lucru de două-patru ore pe zi, situație în care evaziunea din munca la negru ajunge la peste 30 de miliarde de lei, conform Consiliului Fiscal.

Un sistem reformat cu o schemă de funcționare mult mai simplă ar rezolva principalele probleme, în special la extreme, pentru că reduce semnificativ sarcina fiscală în cazul salariilor mici, prin reducerea semnificativă a bazei, acolo unde este cea mai mare parte a muncii la negru, dar și pentru că ar face acceptabilă sarcina fiscală în cazul veniturilor mari, prin plafonarea bazei de calcul.

O scădere de 5% din al doilea semestru al anului 2014, cu obligația Guvernului de a identifica până la 1 iulie resursele necesare pentru un impact bugetar neutru, este un angajament politic asumat de Guvern și de USL.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alin Tișe – Grupul parlamentar al PDL – pentru a-și prezenta declarația politică. Se pregătește domnul senator Suciu Matei.

## Bună dimineața! Mulțumesc.

Declarația politică de astăzi se cheamă „Repolitizarea funcției publice cum doar USL ar ști să o facă”.

Stimați colegi,

USL a ajuns să-și destituie propriii directori de deconcentrate, propriii șefi puși politic tot de către ei, pentru a fi reconfirmați, eventual, de președinții de consilii județene. Prin viitoarea lege a descentralizării se conturează un nou slogan al USL: „La vremuri noi, tot noi, dacă partidul ne vrea.”

Proiectul de descentralizare se ocupă de situația șefilor de deconcentrate. Exact cum ați auzit. Ce legătură are descentralizarea României cu situația juridică și situația de muncă a șefilor de deconcentrate?

Noul proiect de lege privind descentralizarea are un titlu explicit, care prevede că directorii de deconcentrate vor fi destituiți, că le vor înceta raporturile de muncă până când funcțiile lor vor fi repolitizate de către cei care conduc consiliile județene.

Descentralizarea ar trebui să se realizeze pe principii, și nu pe oameni, iar fără reformă administrativă de jos în sus este praf în ochii românilor.

Unde este reforma administrativă? Unde sunt regiunile? Unde este revizuirea Constituției? Ce se întâmplă cu aceste proiecte atât de mult promise de către USL românilor?

România are nevoie de o reformă administrativă și constituțională, concomitent cu descentralizarea. Sunt procese interdependente și obligatorii. Ele nu pot fi realizate separat.

Astfel încât Partidul Democrat Liberal nu poate fi de acord... și a și exprimat acest lucru public. PDL spune „Nu!” acestei superbaronizări a României. PDL spune „Nu!” repolitizării funcției publice, ca urmare a procesului de descentralizare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Suciu Matei – Grupul parlamentar al PSD – pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Damian Drăghici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Aproape 100.000 de locuri de muncă pentru români”.

Astăzi vreau să vă aduc în atenție câteva date statistice care susțin activitatea guvernamentală și parlamentară din ultimul an de zile.

Iată că datele statistice confirmă efortul depus de către Guvern de a depăși modelul austerității impus de către toate guvernele Boc, raliindu-se la un model occidental de dezvoltare continuă, cum ar fi: creșterea economică, creșterea veniturilor, creșterea exporturilor sau a fondurilor europene atrase, dar și creșterea numărului de salariați.

Astfel, potrivit datelor statistice, în ultimul an și jumătate, numărul salariaților din România a crescut cu 94.300. Comparativ, în perioada ianuarie 2009 – aprilie 2012, numărul salariaților din România a scăzut cu 530.000. Se pot observa clar aceste diferențe, dar și realizarea unui număr de aproape 100.000 de locuri de muncă pentru români.

Dacă ar fi să facem o comparație cu țările europene, în ultimul an și jumătate, putem remarca un trend negativ, deoarece în Italia numărul de salariați a scăzut cu aproximativ 200.000, în Franța cu 135.000, în Portugalia cu 157.000, în Polonia cu 36.000, iar în Spania cu 600.000, poate cea mai îngrijorătoare situație. Cifre negative, rețineți!

Așadar, în mai puțin de 18 luni, spre deosebire de țările europene, am reușit să echilibrăm un deficit și să poziționăm România pe un trend pozitiv în ceea ce privește creșterea numărului de salariați.

De aceea, cu toată vina asumată de a repeta informații care au mai fost expuse, țin să le reamintesc, atât colegilor din opoziție, cât și cetățenilor acestei țări, că, prin acțiunile sale, contestate sau nu, Guvernul și-a îndeplinit obiectivele pe care și le-a propus în programul de guvernare.

Iată, aici mă refer la:

– salarii, unde s-a înregistrat o creștere a salariului minim cu circa 15% într-un singur an, iar puterea de cumpărare a salariului nominal, adică salariul real, a crescut cu 1,3% în 2012 și cu 1,4% în 2013;

– pensii, care vor fi din nou indexate cu rata inflației în 2014, punctul de pensie fiind majorat cu 4%;

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Damian Drăghici – Grupul parlamentar al PSD – pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Valeriu Todirașcu. Vă rog, domnule senator.

„Promovarea pe plan internațional a românilor de valoare” Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

În această perioadă contradictorie pe care o trăim, de multe ori ni se pare dificil să ne păstrăm mândria de a fi cetățeni români, mai ales că imaginea noastră negativă în lume este accentuată de diferite canale media străine, care

ne portretizează negativ, fie ca cerșetori, hoți, tâlhari, criminali și câte și mai câte.

Și totuși realitatea este cu totul alta. Există mulți români celebri în lume cu care putem și trebuie să ne mândrim.

Un exemplu recent este jucătoarea de tenis Simona Halep, care a fost declarată „Omul zilei” de un important cotidian românesc, pentru tot ceea ce a realizat în acest an în tenisul mondial. Ea visează la un titlu de Mare Șlem și să facă, în 2014, pasul între primele zece, alăturându-se astfel marilor sportivi români: Ilie Năstase, Nadia Comăneci și Gheorghe Hagi, care au dus faima sportului românesc în lume.

Unii pot face din nou observația că de prea multe ori în istoria României personalitățile noastre de valoare au fost apreciate mai mult în străinătate decât în propria lor țară. Așa este, nu întotdeauna am știut să ne prețuim adevăratele valori la momentul potrivit. Avem în istoria culturii românești multe astfel de valori care sunt tot atâtea motive de mândrie. Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Mircea Eliade, Sergiu Celibidache, Ion Perlea au avut succes în străinătate, dar nu și în România.

Această atitudine negativă față de elite a fost dusă la limite absurde de regimul comunist, care i-a catalogat, pe nedrept, pe intelectualii stabiliți în străinătate ca transfugi sau uneori chiar ca trădători de țară. Această atitudine negativă a dus la crearea unei importante diaspore românești.

Dintre cei mai importanți români din străinătate amintesc doar trei nume: dramaturgul Eugen Ionescu, membru al Academiei Franceze, istoricul religiilor și scriitorul Mircea Eliade și eseistul și filozoful Emil Cioran.

Închei spunând că și în zilele noastre sunt mulți români necunoscuți pentru propriul popor și mai importanți pentru străini: medici, artiști, arhitecți, sportivi. Din nefericire, încă nu am creat acele condiții care să-i determine pe toți cetățenii români să rămână în țară și, din aceste motive, decid să plece pentru a trăi și a munci în alte țări, acolo unde sunt apreciați la adevărata lor valoare, unde au oportunități și unde sunt respectați.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu – Grupul parlamentar al PDL – pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Bodog Florian. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se numește „Majorarea salariilor din sănătate prin diminuarea risipei, furtului și incompetenței”.

Cu toții știm că salariile medicilor sunt insuficiente și că ne pleacă din țară medicii bine pregătiți sau că mulți trăiesc, în continuare, din veniturile părinților, deși au urmat șase ani de facultate. Salariile de mizerie îi determină pe mulți medici să recurgă la câștiguri informale, chiar cu riscul de a ajunge în pușcărie. Medicii rezidenți nu pot trăi din ceea ce câștigă cinstit în perioada rezidențiatului și preferă să își părăsească familiile pentru un salariu decent în străinătate

Există trei căi de majorare a salariilor în sănătate.

Prima cale este modificarea salariilor prin alocarea suplimentară de fonduri. Doar că, în acest moment, ministrul Nicolăescu și prim-ministrul Ponta ne oferă rectificări negative la buget, deci bani mai puțini, cu care nu se vor putea oferi salarii mai mari.

A doua cale este modificarea unor salarii prin diminuarea altora. Asta pare a fi soluția vehiculată acum de ministrul Nicolăescu, care anunță corelarea salariului medicilor cu performanța fiecăruia și astfel medicii performanți vor putea câștiga ceva mai mult, iar ceilalți, mai puțin performanți, vor primi un salariu mai redus, despre care nu ni se spune nimic. Suplimentar, auzim promisiuni de majorare semnificativă a veniturilor rezidenților, în timp ce procentul creșterii fondului de salarii la bugetari va fi de numai 4%. Deci eventuala mărire a veniturilor rezidenților se va realiza prin înghețarea veniturilor celorlalte categorii de salariați din sănătate.

A treia cale este reducerea risipei, furtului și incompetenței de la nivelul conducerii Ministerului Sănătății, administrării spitalelor și medicinii primare.

Iată care sunt cele opt propuneri pentru diminuarea risipei, furtului și incompetenței, pe care le-am adresat în scris ministrului Nicolăescu și care, dacă ar fi aplicate, ar disponibiliza multe sute de milioane de euro anual, care ar putea fi utilizate inclusiv pentru plata salariilor:

– Propunerea 1 se referă la eliminarea influenței mafiei universitarilor și a feudalizării sănătății, care ar disponibiliza fonduri ale sănătății de ordinul sutelor de milioane de euro anual.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Mocanu Victor – Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pacienții români trebuie să beneficieze cât mai repede de medicamente de ultimă generație”.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi pornește de la constatarea, din păcate, tristă pentru sistemul de sănătate din România: pacienții români sunt singurii din Uniunea Europeană care nu au acces la medicamentele de ultimă generație, care le-ar putea crește șansele de vindecare și speranța de viață.

În momentul de față, 167 de molecule noi ori cu indicații terapeutice noi așteaptă să intre pe noua listă pe care Ministerul Sănătății se angajase s-o lanseze în dezbatere publică de mai multe ori anul acesta, însă nu a reușit să respecte până acum niciunul din termenele propuse. Ultima variantă avansată este 15 noiembrie, termen până la care ministerul a promis că va face publică noua listă de medicamente care urmează să intre în vigoare odată cu pachetul de bază.

Astfel, cel puțin teoretic, începând de anul viitor, bolnavii ar putea avea acces la tratamente noi și mai eficiente. Practic însă, reprezentanții pacienților consideră, pe bună dreptate, că, dată fiind subfinanțarea sistemului de sănătate, termenele propuse de către oficialii Ministerului Sănătății în ceea ce privește introducerea unor noi medicamente în schemele de tratament nu vor putea fi respectate.

Am aflat cu îngrijorare că întârzierea publicării listei se datorează faptului că nu s-a finalizat încă evaluarea noilor molecule de către comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății. Doresc să fac apel la autoritățile competente să grăbească procedura, pentru ca miile de pacienți din țară să beneficieze cât mai curând de cele mai bune tratamente.

Din punctul meu de vedere, acest ping-pong cu lista de medicamente noi și întârzierile repetate nu fac bine nici credibilității noastre și nici pentru sănătatea pacienților. Ele îngrădesc accesul la medicamente de ultimă generație și conduc la scăderea calității vieții.

Sunt conștient că actualizarea listei presupune un efort mare de la bugetul de stat, însă beneficiile asupra stării de sănătate a populației și impactul pozitiv pe termen lung sunt mult mai importante. Trebuie să luăm în considerare și faptul că, în ultimii cinci ani, statul român nu a mai făcut cheltuieli cu molecule de ultimă generație.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Victor Mocanu – Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Niță Mihai – Grupul parlamentar al PC.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează „«Da» pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”.

Ca senator al României și membru în Comisia românilor de pretutindeni, îmi manifest admirația prin prezenta declarație politică față de mitingul prooccidental de proporții desfășurat duminica trecută în Piața Centrală din Chișinău pentru a marca parafarea acordurilor de asociere și de liber schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Aproximativ o sută de mii de oameni au ținut să fie în stradă la această manifestare, anticipând satisfacția pe care țara lor o va avea după Summitul de la Vilnius, în care va fi parafat acordul de principiu ce deschide oficial calea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

În opinia mea, destinul european al Republicii Moldova este unul categoric, de netăgăduit, voința cetățenilor neputând fi înfrântă de interesele politice sau economice străine. Acesta este spiritul Declarației de la Chișinău, rostită duminică în Piața Centrală din capitala Republicii Moldova de către liderii partidelor ce formează coaliția de guvernare. Autoritățile europene trebuie să aprecieze pozitiv și adecvat eforturile Guvernului moldovean în domeniul reformelor în justiție și afaceri interne, iar respectarea angajamentelor de către Chișinău trebuie să conducă la eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni.

România trebuie să susțină prin toate eforturile de care este capabilă demersurile politicii proeuropene de la Chișinău. În acest sens, se cuvine să apreciem la adevărata valoare implicarea ministrului român al afacerilor externe, domnul Titus Corlățean, în organizarea unei întâlniri trilaterale România – Republica Moldova – Lituania, ultima fiind deținătoarea în exercițiu a președinției Consiliului Uniunii Europene. Republica Moldova are nevoie, pe lângă gândurile noastre frumoase, și de o serie de acțiuni concrete, precum cele derulate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

În încheiere, revin asupra importanței suportului popular de care se bucură ideea europeană în Republica Moldova și subliniez încă o dată nevoia implicării maxime a României în sprijinirea integrării fraților noștri moldoveni în Uniunea Europeană.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Niță – Grupul parlamentar al PC – pentru a-și prezenta declarația politică. Se pregătește doamna senator Ecaterina Andronescu – Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator.

Titlul declarației este „Ziua Mondială pentru Protecția Pădurii”.

Ziua Mondială pentru Protecția Pădurii este celebrată anual în toată lumea pe data de 3 noiembrie. Evenimentele de celebrare au scopul motivării populației să întreprindă cel puțin o acțiune prin care să contribuie la minimalizarea pericolului produs prin defrișările necontrolate. Degradarea terenurilor în zonele aride, cunoscută ca deșertificare, începe cu reducerea vegetației, deoarece pădurile reprezintă un prim pas în reabilitarea și protejarea zonelor aride de deșertificare și secetă.

Oamenii de știință și experții sunt de acord că această legătură este evidentă și se face profund simțită în zonele aride, unde arborii au roluri multiple pentru comunitate.

Cu toate acestea, masacrarea pădurilor continuă. „La măcel participă, cu bună știință, și unii angajați ai ocoalelor silvice, care fie închid ochii la nelegiuiri, fie se transformă din paznici în infractori.” Acestea sunt chiar declarațiile oficialilor noștri, după un control în județul Giurgiu.

Într-un singur an, defrișările ilegale din pădurile României au adus prejudicii de 5,7 milioane de euro, după ce au fost rași de pe fața pământului 146.000 de metri cubi de lemn. Devine clară, în această situație, modificarea Codului silvic, astfel încât legea să pedepsească aspru orice acțiune care poate afecta fondul forestier.

Eu însumi, alături de conducerea Direcției Silvice Olt, am organizat și am participat personal la acțiuni de împădurire în județ. Dar astfel de acțiuni trebuie să fie tot mai ample, totodată sensibilizând întreaga populație a țării, inclusiv prin educarea copiilor la conștientizarea privind importanța ocrotirii și necesitatea stopării jafului barbar la care asistăm de multe ori impasibili.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu – Grupul parlamentar al PSD – pentru a-și prezenta declarația politică.

Vă rog, doamnă senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea este prilejuită de un eveniment care s-a desfășurat săptămâna trecută și care a aniversat 195 de ani de inginerie la Școala politehnică.

Școala politehnică a apărut în 1918, ca o școală de ingineri hotarnici, și ea s-a născut din dragostea de neam și țară a cărturarilor acelor vremuri și, în același timp, din dorința lui Gheorghe Lazăr, școlit mai întâi la Avrig, Sibiu, Cluj și mai apoi la Viena, de a aduce în țara sa natală, spre cinstea „vrednicei tinerimi”, cum o numea, o școală chiar în limba poporului român. Am venit în fața dumneavoastră întrucât istoria școlii noastre este desprinsă din istoria și din evoluția societății românești.

Au apărut mai întâi inginerii hotarnici, adică aceia care delimitau moșiile boierilor și îi învredniceau pe aceștia cu rodul produs de aceste moșii. Școala a evoluat apoi ca o școală de ingineri care au construit poduri și șosele – s-a și numit într-o vreme Școala de punți și șosele – și, sigur, a avut de-a lungul istoriei ei generații de profesori și studenți care i-au dat prestigiu, care i-au crescut vizibilitatea internațională.

Puțini, poate, dintre noi știu că podul de la Cernavodă, care a fost construit de inginerul, profesor la Școala politehnică, Anghel Saligny, era cel mai lung pod din Europa la vremea respectivă și al patrulea din lume. Soluțiile pe care profesorul Anghel Saligny le-a folosit în realizarea acestei minuni a tehnicii acelor vremuri se regăsesc și în Turnul Eiffel și, poate, dintre noi puțini știu că o treime din Turnul Eiffel a fost construită pe soluțiile profesorului Anghel Saligny și cu materiale realizate la Reșița. Este un sentiment de mândrie, așa cum un sentiment de mândrie pentru cei care s-au format în această școală sunt toate realizările pe care inginerii formați la această școală le-au dat țării noastre.

De-a lungul istoriei ei, Politehnica din București a fost deschisă spre societate și a permis, prin formarea resursei umane, dezvoltarea societății românești. De la poduri și șosele, a evoluat spre formarea de ingineri care au valorificat resursele naturale, fie cele ale solului, fie cele ale subsolului, apoi prin formarea inginerilor destinați domeniilor industriale pe care România le-a dezvoltat.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc mult, doamnă senator.

Vă rog să-mi permiteți, domnilor colegi, să prezint și eu o declarație politică.

Se pregătește domnul senator Valer Marian.

Declarația politică – „Înăsprirea pedepselor pentru infracțiunile de omor calificat și omor deosebit de grav, o necesitate pentru însănătoșirea societății românești”.

Valorile sociale și drepturile fundamentale sunt garantate astăzi de stat, însă tendințele pe care le manifestă evoluția societății, reflectate de datele statistice și relatările mass-mediei, evidențiază necesitatea sporirii întinderii și

intensității represiunii penale în cazul infracțiunilor săvârșite în circumstanțe agravante și care aduc atingere dreptului la viață. Uciderea unei persoane, dincolo de drama percepută de cei apropiați, provoacă, la nivel social, neliniște, teamă, un sentiment de nesiguranță și neîncredere în autoritățile statului menite să ofere un sentiment de securitate, atât de necesar desfășurării normale a vieții sociale. Premeditare, comiterea faptei prin acte de cruzime, într-un loc public sau din motive josnice, sunt circumstanțe care ar trebui să impună pedepse dintre cele mai aspre, de natură să asigure prevenția generală pe care societatea o așteaptă.

Desigur, în cadrul politicii penale, o sporire a întinderii pedepsei nu este o măsură suficientă, însă normele penale ar trebui să protejeze valorile sociale lezate, având în vedere importanța dreptului la viață. O simplă condamnare la câțiva ani de închisoare, comparabilă cu o condamnare pentru furt calificat, a autorilor unor infracțiuni de omor în formele sale agravante sau pentru infracțiuni comise cu intenție care au avut ca urmare moartea victimei nu poate constitui decât o măsură iluzorie de protecție a valorilor sociale.

Consider că rezonanța negativă a pedepselor din ce în ce mai timid aplicate de instanțele de judecată pentru comiterea de infracțiuni contra vieții diminuează ideea de justiție și încrederea în dreptate. Scuzele invocate de magistrații criticați pentru deciziile lor, conform cărora pedeapsa ar fi fost aplicată în limitele prevăzute de lege, generează, de asemenea, necesitatea modificării acestor limite.

Un argument în plus este faptul că, în perioada 2006–2010, incidența omuciderilor în România a fost de 2,6 la suta de mii de locuitori, iar pentru București a fost de sub jumătate din rata la nivel național, respectiv 1,01 la suta de mii de locuitori, potrivit unui studiu Eurostat – Biroul de Statistică al Uniunii Europene. Aceste cifre situează România pe locul cinci în statele Uniunii Europene la capitolul comiterea de crime.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Mai puneți mâna și pe cărțile de istorie, domnule premier!”. Neliniștiți și isterizați, probabil, pentru că manifestațiile anti-Roșia Montană nu se mai opresc, în loc să înfiripe un dialog cu protestatarii, mai mulți demnitari de prim rang ai statului român au început să-i înfiereze cu o mânie proletară specifică perioadei bolșevice de tristă amintire.

Primul a pus gaz pe foc directorul SRI, George Maior, care a vorbit de prezența unor eco-anarhiști în Piața Universității din București. Apoi, ministrul culturii, Daniel Barbu, i-a etichetat neofasciști pe protestatarii care l-au asaltat în fața Clubului A, când i s-a spart luneta de la autoturismul de serviciu în urma unui incident regretat și regretabil. Cel mai tare s-a dat în stambă premierul Victor Ponta, care a făcut trimitere la legionari în cazul protestatarilor implicați în incidentul cu ministrul Barbu și a vorbit de prezența unui grup extremist la mitingul anti-RMGC de la Câmpeni, pe care nu l-a văzut nimeni altcineva.

Demnitarii noștri ar trebui să fie mai atenți în astfel de cazuri cu cuvintele, cu epitetele și cu etichetele, atât prin prisma părții interne, cât și prin prisma imaginii externe. Cei trei nominalizați nu numai că sunt demnitari de prim rang, dar se consideră și intelectuali cu oarecare ștaif.

Directorul SRI, George Maior, este licențiat în drept, fost politician și diplomat, fiul unui istoric consacrat, mai nou el însuși prefațator de cărți de istorie politică. Ministrul culturii, Daniel Barbu, este profesor de istorie la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, la care a fost și decan, premierul Victor Ponta este licențiat în drept, iar înainte de a deveni șeful Guvernului a fost procuror, parlamentar și ministru. Prin prisma profesiei și carierei lor, cei trei ar trebui să aibă proprietatea termenilor pe care îi folosesc, precum și responsabilitatea pentru utilizarea acestora.

Se pare însă că premierul Ponta are mari carențe la istorie, dacă avem în vedere gafa făcută recent la Istanbul, când a afirmat că Domnitorul Constantin Brâncoveanu și fiii săi au murit în închisoare, când este cunoscut și se învață la istorie în clasa a IV-a că supliciul lor în capitala Imperiului Otoman s-a încheiat prin tăierea capului fiilor și apoi al Domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Mulțumesc, domnule senator. Declar sesiunea declarațiilor politice închisă.

Intrăm în ordinea de zi, rugându-l pe domnul secretar să facă apelul nominal.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor|absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezentă<br>prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|absent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/14.XI.2013

Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Drăghici Damian prezent Oprea Ștefan Radu prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Pașca Liviu Titus prezent Dumitrescu Florinel absent Pașcan Emil Marius absent Dumitrescu Iulian absent Pataki Csaba prezent Durbacă Eugen prezent Pavel Marian prezent Duruț Aurel prezent Păran Dorin prezent Ehegartner Petru prezent Păunescu Teiu absent Federovici Doina Elena prezentă Pelican Dumitru prezent Fifor Mihai Viorel prezent Pereș Alexandru prezent Filip Petru prezent Pop Gheorghe absent Firea Gabriela prezentă Pop Liviu Marian prezent Florian Daniel Cristian prezent Popa Constantin prezent Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Florian prezent Geoană Mircea Dan absent Popa Ion prezent Ghilea Găvrilă prezent Popa Mihaela prezentă Ghișe Ioan prezent Popa Nicolae Vlad prezent Grapă Sebastian prezent Popescu Corneliu absent Greblă Toni prezent Popescu Dumitru Dian absent Grigoraș Viorel prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Hașotti Puiu prezent Purec Ion Simeon prezent Ichim Paul prezent Rădulescu Cristian prezent Igaș Traian Constantin prezent Rogojan Mihai Ciprian prezent Iliescu Lucian prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Ilieșiu Sorin prezent Rotaru Ion prezent Ioniță Dan Aurel prezent Saghian Gheorghe prezent Iovescu Ioan prezent Savu Daniel absent Isăilă Marius Ovidiu prezent Sârbu Ilie prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Secășan Iosif prezent Klárik László Attila prezent Severin Georgică prezent László Attila prezent Silistru Doina prezentă Lazăr Sorin Constantin prezent Solomon Antonie absent Luchian Dragoș prezent Luchian Ion prezent Stoica Ștefan prezent Marian Dan Mihai absent Stuparu Timotei prezent Marian Valer prezent Suciu Matei prezent Marin Nicolae prezent Șova Dan Coman absent Markó Béla prezent Tánczos Barna prezent Mazăre Alexandru prezent Tămagă Constantin prezent Mihai Cristian Dănuț absent Tătaru Dan absent Mihai Neagu prezent Tătaru Nelu absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Teodorovici Eugen Orlando absent Miron Vasilica Steliana absentă Tișe Alin Păunel prezent Mitu Augustin Constantin absent Toma Ion prezent Mocanu Victor prezent Todirașcu Valeriu prezent Moga Nicolae prezent Tomoiagă Ștefan Liviu prezent Mohanu Nicolae prezent Tudor Doina Anca prezentă Mora Ákos Daniel prezent Țapu-Nazare Eugen prezent Motoc Octavian prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Mutu Gabriel prezent Valeca Șerban Constantin absent Nasta Nicolae prezent Vasiliev Marian prezent Neagu Nicolae prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Vegh Alexandru absent Verestóy Attila prezent Nicolae Șerban prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Vochițoiu Haralambie absent Nistor Vasile absent Voinea Florea absent Niță Mihai prezent Volosevici Andrei Liviu prezent Nițu Remus Daniel prezent Vosganian Varujan absent Obreja Marius Lucian prezent Zisu Ionuț Elie prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel absent Au răspuns apelului 125 de colegi senatori.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Declar deschisă ședința plenului Senatului.

Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența – și conform apelului nominal – 125, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Am observat că, față de ordinea de zi prezentată pentru luni, marți și miercuri, astăzi apare, la poziția 6, Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat.

Da, vă rog.

Am văzut că într-o luptă, așa, rapidă cu timpul, ieri, toate comisiile s-au întrunit ca să dea raportul, iar Comisia juridică să dea avizul pentru o lege existentă. Nu ne opunem venirii cu o altă variantă, dar de ce așa, peste noapte? Nici măcar regimul de urgență nu era cel care să opereze cu așa celeritate.

Cerem, dacă este posibil, să fie amânată pentru săptămâna viitoare, măcar să comparăm legea din 2010 cu legea asta, și cer votul Senatului.

Mulțumesc. Domnul senator Darius Vâlcov.

Comisia pentru administrație a fost raportor la acest proiect legislativ și spusele colegului meu nu sunt deloc adevărate. În două ședințe, săptămâna trecută și acum două săptămâni, ne-am întrunit, s-au dezbătut mai multe amendamente. Au fost peste patru ore de discuții numai la Comisia pentru administrație.

Deci vă rog să nu dezinformați plenul Senatului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Popa.

Cu tot respectul, stimați colegi, acest proiect de lege astăzi de dimineață a fost trecut pe ordinea de zi. Nu este corect, nu este colegial, nu este spre binele efectuării unei activități de studiu să te trezești dimineața, pe ordinea de zi, cu un proiect de lege, un proiect de lege important.

Eu cunosc cealaltă lege. Am citit acum câteva articole din lege. O modifică în totalitate, intrând într-o zonă de finanțare inclusiv de către partenerul public. În legea trecută era vorba doar de finanțarea partenerului privat și se schimbă toată filozofia legii. Sunt nenumărate articole extrem, extrem de importante.

Vă rog să mă credeți că este o greșeală să nu ai măcar o săptămână sau măcar câteva zile ca să studiezi o lege importantă pentru țară, chiar dacă noi nu suntem for decizional. Nu cerem decât câteva zile pentru a studia acest document.

Faptul că ieri au trecut prin comisii, fără amendamente... domnul coleg spune că s-au studiat și au fost amendamente, dar noi, ceilalți, care nu facem parte din comisiile respective, avem dreptul, ca și cei care fac parte din comisii, să ne spunem punctul de vedere.

Mulțumesc. Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

S-ar putea să nu fie corect, s-ar putea să nu fie cinstit, s-ar putea să fie ceva greșit, dar mai bine să greșim în bine, fiindcă e extrem de utilă această lege. E așteptată, știți bine.

În acest sens, fiindcă s-au făcut propuneri – suntem la propuneri, noi nu facem dezbaterile acum –, am rugămintea, domnule președinte, să supuneți la vot propunerea făcută de domnul senator Oprea și trecem mai departe. Așa, o să facem iarăși declarații politice și începem iar să ne încălzim și pierdem timpul.

E ora 11.00. La 12.00 probabil că vom avea un plen reunit...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Așa este.

Bun,

Domnule senator, și așa, doi oameni din partea grupului dumneavoastră pe același subiect...

Am înțeles, nu doriți să fie pe ordinea de zi. Ați și formulat o propunere în sensul acesta, pe care o supun votului.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Dar am dreptul la replică.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu vi s-a pomenit numele. Nu e cazul de drept la replică. Chiar nu putem pierde timpul cu dezbateri nesfârșite. Când e cazul, știți foarte bine că nu mă opun acestor lucruri.

În legătură cu programul de lucru, domnul senator Oprea. Microfonul 2, vă rog.

Îl rog pe domnul Vâlcov să citească ce am primit azi-dimineață pe masă. Acolo scrie: Comisia economică – 4.11.2013, Comisia pentru buget – 4.11.2013, Comisia pentru administrație – 4.11.2013. De unde inventează, când pe data de 29 de-abia au fost trimise și ieri, pe 4, am primit raportul?!

Subiectul a fost depășit. Programul de lucru.

Vă propun o modificare a propunerii inițiale, în sensul de a lucra doar până la ora 12.00, pentru că după aceea va avea loc o ședință comună a Birourilor reunite, pentru o foarte scurtă ședință a Camerelor reunite, pentru că există anumite urgențe.

Deci propun, la programul de lucru, astăzi, până la ora 12.00.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În această situație... știu că este vorba de o urgență, de Birouri permanente reunite și de o ședință comună. Dacă la ora 12.00 este o ședință comună, atunci, la ora 11.45, vă propun să dăm vot final pentru două legi organice pe care le avem. Una dintre ele este chiar restantă de mult și cred că este bine ca Senatul să se exprime o dată pentru totdeauna. Și-atunci, la 11.45, vot final asupra celor două legi organice – nu sunt dezbateri, e doar procedura de vot –, iar la ora 12.00 putem merge la ședința comună.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, la ora 11.45 semnalați cele două proiecte pe care le doriți.

Programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.

Trecem la dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative.

Punctul 2 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului de ieri, 4 noiembrie, s-a supus la vot raportul de admitere, cu amendamentul admis, și a fost adoptat.

Procedură, domnul senator Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reiau, foarte scurt, o temă care a fost prezentată ieri în Biroul permanent al Senatului, în sensul că avem 164 de proiecte de lege și propuneri legislative care au termen de adoptare tacită nu pe întâi, cum s-a spus în material, ci pe 21.11.2013. Asta înseamnă peste două săptămâni.

Dacă mergem în același ritm cu legiferarea... am luat o statistică de la tehnic și noi, în 12 ședințe, inclusiv ședința de ieri, am adoptat 106 acte normative. Avem 164 de adoptat în șase ședințe, față de 12, precedente.

Deci v-aș propune, domnule președinte, v-aș ruga să faceți apel la liderii de grup, la toți colegii noștri..., e adevărat,

să nu suprimăm dezbaterile, ba, dimpotrivă, să le comprimăm, să mergem pe o idee prin care respectăm regulamentul și vorbește un reprezentant al fiecărui grup, eventual să limităm și timpul de intervenție, în așa fel încât să nu ajungem în situația din care nu va câștiga nimeni, nici puterea, nici opoziția: să treacă un număr destul de mare de inițiative legislative prin adoptare tacită.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Primul lucru este acela de a invoca conținutul explicit al alin. (2) al art. 98 din Regulamentul Senatului: „Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.”

Pe procedură, înțeleg, doamna senator Anghel.

Iertați-mă, o fi regulamentul așa, dar nu face bine la democrație, sub nicio formă, în momentul în care se limitează discuțiile.

De ce nu lucrăm mai multe zile?

O săptămână, două, trei, până când terminăm proiectele respective de adoptat, că nu e mare lucru.

Regulamentul este în vigoare. Extinderea programului de lucru este o perspectivă pe care o putem îmbrățișa și concretiza, dar regulamentul e în vigoare.

Domnul senator Barbu.

## Domnule președinte,

Mă raliez punctului de vedere al doamnei Anghel. Am ridicat mâna înaintea doamnei, dar, fiind o doamnă, am cedat locul.

Vreau să vă spun – și toți din sală sunt conștienți că am dreptate – că un program, aprobat și făcut public pe site-ul Senatului, în care suntem în circumscripțiile electorale ca și cum programul ar arăta o perioadă normală de legiferare nu este în regulă, nici ca imagine a Senatului, nici ca atribuție a senatorului dusă la bun sfârșit, aceea de a da legi țării.

Fapt pentru care, la vremuri atipice, adică exact ce spunea colegul Rotaru, 164 de proiecte legislative care sunt la un pas – două săptămâni înseamnă un pas – de adoptare tacită în Senat, eu cred că totuși ar trebui să luăm în calcul – Biroul permanent și pe urmă plenul, care e suveran – și ideea de a restrânge activitatea în colegii, în circumscripții, și de a extinde activitatea în plen, unde am putea să facem legi, de altfel, scopul pentru care suntem trimiși aici.

Sigur, la Biroul permanent, la începutul săptămânii viitoare, putem propune să lucrăm de luni până vineri în plen sau chiar și până sâmbătă. Nimic nu ne împiedică și suntem în termenul respectiv. Asta nu înseamnă însă că nu avem posibilitatea să respectăm totuși prevederile regulamentului în vigoare.

Domnul senator Oprea.

Este interesant că intervine starea asta acum, de grabă, dar hai să vedem de unde, fiindcă noi până acum n-am votat, n-am discutat legi, doar am votat proiecte ale Guvernului, adică 100 de ordonanțe de urgență, iar propunerile senatorilor au fost duse la „și altele”.

Uitați-vă ce urmează: numai respingeri, respingeri, respingeri, respingeri. Deci Legislativul nu funcționează. Și-acum ce vrem? Ne speriem că oamenii au venit cu niște propuneri, că proiectele se duc pe acceptare tacită? O să meargă în Camera Deputaților. Nu-i o tragedie, fiindcă, oricum, votul de respingere dat de comisii, de sus până jos, nu era corect.

## Domnule senator,

Eu, din această postură, chiar nu doresc să intru într-o polemică. Poate că Legislativul nu funcționează în parametrii pe care ni i-am dori, dar un oarecare progres față de vremurile în care parlamentarii nu aveau voie să-și exprime votul, prin ordin de partid, și rămâneau în bănci, parcă, parcă s-a făcut. Este un pas mic pentru Legislativ, dar mare pentru unele partide.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare. Inițiator, domnul deputat Andrei Condurățeanu. Este?

Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Doamnă secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat deja Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2013, prin care venitul minim garantat a crescut cu 13% în două etape, nu susținem propunerea legislativă. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Liviu Marian Pop.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, cu precizarea că este vorba de o propunere legislativă care face parte din categoria legilor organice,

Punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată.

Dintre inițiatori este cineva prezent? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Otilia Sava – Ministerul Apărării Naționale.

Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 10.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În prezent, legea prevede ca veteranilor și văduvelor de război să li se asigure, în mod gratuit, după caz, incinerare, locuri de veci în cimitirele civile ori locuri de înhumare în cimitirele militare sau civile.

Acest text a fost interpretat, din motive umanitare, în sensul atribuirii locurilor de veci anterior decesului, întrucât la momentul producerii acestui eveniment vârsta și starea de sănătate a soțului supraviețuitor nu-i mai permit să facă demersurile necesare în acest scop.

Prin acest demers legislativ se urmărește modificarea alin. (3) al art. 17 din lege, în sensul ca locurile de veci pentru veteranii și văduvele de război să se asigure în caz de deces, deoarece, potrivit expunerii de motive, administrațiile publice locale se confruntă cu lipsa spațiilor cu destinația de cimitire.

Apreciem că inițiativa aduce o limitare nejustificată a drepturilor acordate veteranilor și văduvelor de război, în temeiul Legii nr. 44/1994, act normativ adoptat tocmai în scopul recunoașterii meritelor persoanelor care au participat în Primul sau Al Doilea Război Mondial, în Armata Română.

Din aceste considerente, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Liviu Pop. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. CES a avizat negativ.

Guvernul nu susține.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, întrunită în data de 24 septembrie, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Propune plenului Senatului acest raport de respingere, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 24 septembrie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Inițiator: doamna deputat Claudia Boghicevici. Este aici?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum vă amintiți, în septembrie, Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, Legea nr. 257/2013 privind protecția copilului, lege care a fost pusă în concordanță cu prevederile Codului civil.

Având în vedere că în inițiativa de față se regăsesc multe dintre prevederile care sunt și în Legea nr. 257/2013 și, mai mult decât atât, acestea nu sunt puse în concordanță cu prevederile Codului civil, nu susținem propunerea legislativă. Mulțumesc.

Așa că apreciem faptul că ideile bune sunt preluate chiar și de către Guvern. O să ne reîntâlnim toți, împreună, într-o lume mai frumoasă.

Cei care n-avem păcate prea mari.

Domnul senator Iovescu, Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De data aceasta am venit la microfon să invit și opoziția să votăm respingerea, pentru că am lucrat două luni în comisie la Legea nr. 272/2004 și eu zic că am trecut prin Senat o lege bună.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat _. (Discuții la prezidiu.)_

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Năstase.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Alexandru Năstase** _– secretar de stat_

## Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Liviu Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 1 octombrie, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere, pe considerentul că inițiativa legislativă are un conținut identic cu cel al uneia adoptate de Senat. În prezent se află în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe care, cu onoare, îl conduce.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, inițiativa legislativă care a fost adoptată de noi anterior și care acum este la Camera Deputaților are un conținut identic cu aceasta care este în fața dumneavoastră, dar aceasta a fost prima.

_în cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin adoptarea unei noi legi privind parteneriatul public-privat se urmărește implementarea unui cadru legislativ în măsură să asigure conlucrarea eficientă a sectorului public și a sectorului privat pentru realizarea de proiecte de investiții publice.

Contractele de parteneriat public-privat pot implica, după caz, finanțarea, construcția, renovarea, gestionarea sau întreținerea unor bunuri, prin intermediul cărora se pun la dispoziția publică anumite servicii publice.

În primul rând, domeniul de aplicare a legii a fost stabilit astfel încât să permită o delimitare clară față de domeniul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Diferențierea dintre concesiune și parteneriat public-privat s-a realizat pornind de la principiul consacrat de Eurostat pentru delimitarea concesiunii de parteneriatul public-privat, în sensul că concesiunile sunt definite drept acele proiecte în care majoritatea veniturilor provin de la terții utilizatori, în timp ce în cazul parteneriatului public-privat majoritatea veniturilor provin de la autoritățile publice.

Având în vedere bunele practici și propunerile instituțiilor financiare internaționale, în special Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială, s-a decis adoptarea soluției de corelare a unei legi a parteneriatului public-privat cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, astfel: partenerul public-privat va iniția procedura de atribuire a unui contract, conform prevederilor Legii parteneriatului public-privat, în cazul în care studiul de fundamentare al acestui proiect demonstrează faptul că veniturile estimate a fi obținute din operarea bunului sau serviciului implementat prin proiect urmează să fie asigurate majoritar prin plăți efectuate de partenerul public și partenerul public nu va aplica prevederile Legii parteneriatului public-privat proiectelor în care veniturile rezultate din operare sunt obținute în totalitate sau în proporție majoritară din tarife colectate de la utilizatorii finali ai bunului sau serviciului realizat în cadrul proiectului, proiecte care vor fi reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

Mulțumesc.

Avem un raport comun alcătuit de trei comisii. Cine dorește?

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Vâlcov.

Vă rog.

Principalele modificări avute în vedere vizează modul de inițiere a proiectului de parteneriat public-privat, modul de finanțare a investițiilor, parteneriatul public-privat instituțional și cel contractual, modul de constituire a societății de proiect, posibilitatea utilizării fondurilor publice și a celor europene, regimul bunurilor și regimul garanțiilor ce pot fi constituite de compania de proiect, prevederile din conținutul contractului de parteneriat public-privat, clauzele minimale ale contractului și durata acestuia.

Autoritatea competentă în implementarea legii este Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, care va emite și normele de aplicare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor raportoare: Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la prezentul raport.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentele, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog.

Probabil că domnul președinte a avut timp să vadă și data la care a întocmit raportul și încă o dată îl rog să citească.

Nu poate dezinforma plenul și populația cu tot felul de utopii, pe care dumnealor le au în cap.

În primul rând, este lipsă de fairplay, fiindcă atunci și Grupul parlamentar al PSD, și Grupul parlamentar al PNL au votat Legea parteneriatului public-privat, iar chinurile facerii au fost făcute împreună cu Comisia Europeană și Parlamentul României.

Era fairplay să se meargă pe Legea parteneriatului public-privat din 2010, cu amendamente. Dar, de fapt, aici, cine era actorul principal incomoda și acum trebuie departamentul domnului Șova să preia frâiele. A reușit. Votați-l!

Dar, de fapt, este forma inițială a propunerii legislative, făcută de noi și cu colegi de la Grupul parlamentar al PSD, oameni de afaceri care voiau cu celeritate să operăm.

Am adus modificările prin câteva ordonanțe de urgență, în dialog cu Comisia Europeană.

Acum, de fapt, știți ce se vrea? Încă vreo doi ani de zile de neparteneriat public-privat. Acesta este scopul. Că, altfel, puteam s-o folosim și mâine pe cea existentă.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

La nivelul legislației naționale, proiectul de lege abrogă în integralitate prevederile Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Vă mulțumesc. Da. Vă rog.

Domnul senator Dumitru Calcan. Valentin Calcan, iertați-mă.

## Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, este o lege extrem de așteptată, atât de mediul privat, cât și de cel public.

Să nu uităm faptul că aproape aș spune că nu există primărie sau consiliu județean care să nu-și dorească un partener privat și, printr-o astfel de lege, să poată să realizeze obiective de investiții, fie că vorbim de drumuri, fie că vorbim de alte lucruri ce pot fi făcute prin acest parteneriat.

Este adevărat că este o lege veche, votată de vechiul Senat, dar la întrebările puse aici poate că ar mai trebui și altele, eventual, de ce nu a putut fi aplicată niciodată. Pentru că a fost votată în 2010 și eu nu-mi aduc aminte să fi existat până acum vreun astfel de proiect, vreo astfel de... știu eu, de aplicabilitate a acestei legi.

Iată de ce vine astăzi Guvernul cu o nouă formă și sper din tot sufletul ca, de data aceasta, să fie una fericită, una care poate fi aplicată, cu o singură observație: nu am fost niciodată... pentru ca într-o lege să existe această derogare privind normele de aplicare, adică Parlamentul să dea mână liberă apoi Guvernului ca să emită norme de aplicare la lege într-un anumit interval.

Aici sunt 90 de zile scrise. Poate, de data aceasta, iată, avem – știu eu? – norocul ca să nu fie un termen de 90 de zile, ci, poate, chiar mai mic, astfel încât această lege să intre cât mai repede în vigoare.

Mulțumesc și sper din tot sufletul s-o susținem cu toții.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Am convenit un om de grup. Nu mai sunt alte grupuri la dezbateri generale.

Acum

Justificarea votului.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Măcar atât.

Pentru că spuneam că ați făcut un act necolegial și ați votat un proiect cu dedicație, uitați-vă în art. 25 de ce am votat contra. Nu se aprobă niciun fel de proiect de acesta decât cu un memorandum de la Guvern. Nu e corect.

Unde este descentralizarea, unde este încrederea în autoritățile locale? Totul trebuie să treacă prin semnătura acelui domn de care spunea colegul meu. Nu este în avantajul sau, mai bine zis, în interesul economiei românești să centralizăm o astfel de activitate.

Mai mult decât atât, ați lăsat – ceea ce este foarte grav – să intre banul public în afaceri de genul acesta.

Înainte vreme era o condiție care era deșteaptă: partenerul privat să finanțeze. Atunci, lucrurile nu se amestecau. Acum, o să vedeți dumneavoastră cum și cât de ușor se pot pompa bani publici în firmele partenere private, pentru că, până la urmă, asta este explicația și din cauza aceasta am votat contra, am vrut să nu se întâmple, să nu se voteze.

## Vă mulțumesc.

Propun să trecem, deocamdată, la punctul 8 – reprezentantul Guvernului, pentru punctul 7, este în stare de iminentă sosire, ajunge imediat – Propunerea legislativă privind unele măsuri de reglementare a transportului rutier de produse agricole pe drumurile publice.

Din partea inițiatorilor, există?

Da, vă rog.

Domnul senator Bumbu, inițiator al legii, împreună cu alți doi colegi.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Hotărârea Guvernului din 2008, care reglementează transportul produselor agricole are o mare fisură – nu vreau să spun mai mult –, adică presupune că fiecare agricultor, fiecare tarla are câte un cântar.

Până acum, această scăpare a fost evitată, practic, printr-un compromis, prin neaplicarea legii la insistența asociațiilor de agricultori, dar este evident că trebuie încadrată într-un cadru legal.

Ca atare, vă rugăm să țineți cont că și comisia a avizat favorabil și să votăm propunerea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Năstase.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Departamentul pentru Proiecte de Investiții Străine susține această inițiativă parlamentară.

Este adevărat, transportatorii agricoli se confruntă cu probleme referitoare la transportul produselor divizibile.

În momentul în care se întâmplă culegerea exploatațiilor agricole, realmente, trebuie investiții majore în cadrul locurilor de unde se culege recolta, cum ar fi cântarul, o grămadă de alte elemente, echipamente care sunt costisitoare.

Prin urmare, Guvernul susține.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul președinte Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința de comisie din 8 octombrie 2013, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu 7 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raportul de admitere a propunerii legislative.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Consiliul Legislativ au transmis avize favorabile. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Este foarte interesant punctul de vedere al Guvernului, mai ales când am aflat că Departamentul pentru Investiții Străine dă aviz ca tractorul să meargă până la 70 de kilometri fără tichet de cântar. Numai cu aviz. E interesant, nu?

Globalizare.

Este vorba numai de investitorii străini în agricultura României sau de ce? Dumneavoastră sunteți purtătorul de cuvânt?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Nu mai sunt intervenții.

Pentru grupul... Ce grup?

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Pentru ce grup doriți dumneavoastră.

Pentru ce grup vreau eu?

Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Acolo vreau eu, ca om cu simțul dreptății, să se mai adauge.

Vă rog. Microfonul 3, că nu jucăm mima aici.

Legat de departament, el nu se cheamă Departamentul de Investiții Străine. Are o titulatură mai largă, inclusiv activitatea de drumuri, deocamdată, e tot la dânșii. Deci, legal vorbind, este OK.

Legat de punctul anterior, am vrut să intervin, nu am putut. Cu tot respectul, am avut discuții grele și foarte grele cu inițiatorii Legii parteneriatului public-privat, dar să nu uităm două chestiuni foarte simple. Nimeni nu a reușit în România, pe baza legii din 2010, să facă vreun parteneriat.

În afară de faptul că a fost o lege extraordinară, nu a reușit nimeni.

Acum aș vrea, într-adevăr, să avem un parteneriat, cu toate criticile care s-au adus.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Să salutăm acest moment, care nu este foarte frecvent. O inițiativă a unor senatori a fost susținută de Guvern și a trecut.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 99/29 august 2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată.

Din partea inițiatorilor, onorabili deputați, sunt prezenți? Nu sunt.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Marius Dunca, vicepreședinte ANPC – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Vă rog, domnule vicepreședinte, microfonul 8 vă aparține.

**Domnul Marius Alexandru Dunca** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 reglementează comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Propunerea legislativă se referă la obligarea operatorilor economici de a depozita separat mărfurile care fac obiectul reducerilor de prețuri și de a comercializa în raioane spații special amenajate.

Considerăm că impunerea depozitării în spații separate poate crea probleme comercianților, mai ales în cazul celor mici, care nu întotdeauna dispun de spații existente pentru acest scop.

În concluzie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de către inițiatori.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fiu mai scurt. Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.

Din partea inițiatorilor există cineva? Nu există.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 98 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, respectiv alin. (3), prin care să permită funcționarilor publici să rămână în activitate după îndeplinirea condițiilor pensionării pentru limită de vârstă, din dispoziția persoanei care are competență legală de numire.

Aș vrea să fac câteva considerații. Prin această inițiativă legislativă se instituie o diferență de tratament juridic, pe de o parte, între funcționarii publici supuși regimului general, reglementat prin Legea nr. 188/1999, și funcționarii publici supuși unor regimuri speciale, reglementate prin statute speciale, iar pe de altă parte între prima categorie de funcționari publici sus-menționată și alte categorii profesionale, de exemplu militarii, personalul diplomatic și consular, salariați încadrați în baza contractului individual de muncă reglementat de Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Precizăm că nu e prevăzută nicio normă care să reglementeze perioada maximă de continuare a raporturilor de serviciu ca derogare de la un caz de încetare de drept a acestor raporturi, din modalitatea de redactare și din economia textului rezultând că respectivele raporturi de serviciu pot continua pe o perioadă nedeterminată.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul nu susține adoptarea prezentei propuneri legislative în forma prezentată.

Mulțumesc și eu.

Comisia de administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Vâlcov.

În ședințele din 10 și 18 septembrie 2013, membrii comisiilor au dezbătut și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, deoarece raportul de serviciu încetează de drept la data împlinirii vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă și a stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public.

În acest caz, acordul persoanei care are competența de numire în funcția publică, exprimat în orice formă, este nul din moment ce solicitantului i-a încetat calitatea de funcționar public.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, aveți cuvântul.

Numai ideea propunerii legislative este de taxat, mai ales că văd că este un lider al unui grup politic foarte important din Cameră.

Cel mai important. Sunt prietenul lui.

Cel mai important, care vine cu o astfel de propunere și-i pune în dificultate și pe colegii noștri din Senat.

Interesant este că dumnealor gândesc cum unii pot ieși la 99 de ani și, dacă Dumnezeu le dă posibilitatea să schimbe și prefixul ăsta de 9, să fie pe viață funcționari publici, timp în care Uniunea Europeană, prin Comisie și Parlament, și toate structurile, investește miliarde de euro ca tinerii să fie plasați, pentru prima dată, într-un loc de muncă.

Eu nu știu cum au gândit. Pentru că pericolul vine și din faptul că ieri am mai votat o lege gândindu-mă la oameni care au vreo 90 de ani, tot respectul îl am, tatăl meu a fost unul dintre cei care, ca veteran de război, doream să ajungă la vârsta asta, dar nu este grija statului față de dumnealui, ci grija a tot ceea ce facem pentru părinții noștri. Mai vine, încă, mai departe, o altă propunere foarte interesantă. Dar nicio lege privind copilul nu a fost aprobată. Nicio lege, nici doi lei, nici o sută de lei pentru _after-school_ , nici pentru mâncare caldă, nimic. Asta este politica colegilor de la PSD față de tinerii României care nu-și găsesc loc de muncă? De ce mă..., fiindcă aici grupul de inițiatori este numai de la PSD, cu oameni-cheie.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

- Domnule senator? Mai avem.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.

- Dacă dintre inițiatori este cineva? Nu?

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

- Vă rog.

Mulțumesc.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii reglementării conform căreia primarii și președinții consiliilor județene sunt reprezentanți de drept ai comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ.

Totodată se propune introducerea dispoziției potrivit căreia organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice vor fi: adunarea generală, consiliul de administrație și comisia de cenzori.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea prezentei propuneri legislative, sub rezerva menținerii formei actuale a alin. (3) al art. 10 din Legea nr. 51/2006, potrivit căruia organele de conducere ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sunt: adunarea generală, consiliul director și comisia de cenzori. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică, domnul președinte Vâlcov.

În ședința din 29 septembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de respingere.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Îl rog pe domnul președinte de comisie să spună că, în urmă cu câteva săptămâni, a avut raport de admitere. Ce anume i-a schimbat votul?

Domnul Vâlcov, da?

Da.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doriți să răspundeți sau...

Domnule senator Cotescu, doriți cuvântul? Pentru Grupul parlamentar al PNL, vă rog. Microfonul 3.

Această propunere legislativă, de fapt, urmărește să spună că toți președinții de consilii județene sau primarii care au intrat în societăți comerciale și le conduc, pentru că unele dintre aceste ADI sunt societăți comerciale, nu mai sunt incompatibili.

În principiu, membrii asociației nu sunt primarii și nici președinții de consilii județene, sunt consiliile locale. Prin urmare, consiliile locale trebuie să-și delege reprezentanții și nu să fie ei delegați de către noi, Guvern sau nu știu cine, da?

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, avem punctul 7, peste care am trecut.

Propunere legislativă inițiată de domnul deputat Ciuhodaru, care nu e aici.

Mă tem că nici domnul Albulescu de la Energie nu e aici. Ce facem, reportăm?

Atunci, inițiatorul nu este aici, reprezentantul Guvernului nu este aici pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului...

Comisia economică? Nu este aici?!

Vă rog, domnule senator Tudor Barbu, pe procedură.

Domnule președinte, am vrut să vin, acum câteva minute, la microfon să-i mulțumesc și să cer colegilor să aprecieze că un senator a venit și și-a susținut propria inițiativă în fața colegilor, să-i dea Dumnezeu sănătate! Și a fost și bine, că Guvernul l-a susținut și a trecut.

Am mai spus de la acest microfon – și nu vreau să le pară colegilor că am o marotă –, este dincolo de acceptabil ca, într-un Parlament sănătos, măcar noi, senatorii și deputații, să nu înțelegem că trebuie să fim aici, să susținem inițiativele noastre în fața colegilor.

Nu am nimic cu domnul Ciuhodaru, îmi este prieten, amic, fost coleg, dar ca să nu fie aici când Senatul discută o lege... și nu e o lege oarecare, e un proiect de lege important, mie mi se pare, dincolo... ca și lipsa din partea Executivului. De atâtea ori am spus că respectul Executivului față de noi impune și induce respectul nostru față de Executiv.

Vă rog să nu puneți în discuție această propunere legislativă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

Dacă sunteți de acord, nu o să punem în discuție, mai ales că s-a făcut 11.45, am adoptat propunerea colegului Hașotti, cu votul pentru cele două legi organice... Despre ce legi e vorba, domnule senator?

Vă rog. Care...?

Sunt la vot final.

Adică prima.

Punctul 57, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a corupției.

Asta vreți?

Proiectul s-a dezbătut în ședința plenului din 22 octombrie 2013. Nu a întrunit numărul necesar de voturi. În aceste condiții, reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Chestiune de procedură înainte de vot, nu dezbateri. Dezbaterile s-au făcut.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

Pe procedură. Stimați colegi, Domnule președinte,

Este vorba de un proiect care de două ori nu a întrunit... de două ori consecutiv nu a întrunit votul plenului.

În același timp, este vorba de o ordonanță de urgență care, în conformitate cu art. 115 alin. (5) din Constituția României, nu mai este valabilă. Nu mai este valabilă de peste 60 de zile.

În al treilea rând, întrucât nu se mai dezbate această lege, intrăm într-un fel de cerc vicios pentru că, nemaidezbătându-se, eu nu am cum să-mi schimb punctul de vedere și nici colegul din stânga sau din dreapta mea.

Așa că vă propun fie să votăm la nesfârșit, deci să nu mai amânăm de pe o săptămână pe alta, votăm două zile și două nopți, până când ajungem la un rezultat...

Vă rog, stimați colegi. Vă rog.

...fie vă propun o soluție și mai simplă pentru a ajunge totuși la o soluție: votul secret. Propunerea mea este deci votul secret.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun. Procedură.

Nu mai e procedură.

Am înțeles. Numai liderii de grup cer vot secret. Nu e cazul și, așadar,

Nu merge.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Dați șansa senatorilor să se exprime și prin vot. Merge! Merge!

18 voturi pentru, 72 de voturi împotrivă și 11 abțineri, nu s-a întrunit votul majorității.

95 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 14 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Iată, domnule senator, că lucrurile se pot rezolva.

Punctul 58, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Reexaminare.

A fost dezbătut în ședința plenului din 4 noiembrie 2013.

Raportul!

Și raportul. Mulțumesc.

Am făcut și cele două voturi.

Mai avem câteva minute până la ora 12.00. Haideți să mai facem un proiect, două, da? Revenim la punctul 7.

Putem reveni? Da?

Punctul 7, Propunerea legislativă privind interzicerea explorării și exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide și anularea licențelor exclusive de explorare a proiectelor ce utilizează această metodă.

Domnul deputat Ciuhodaru, inițiatorul, nu este aici. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Mihai Albulescu, vă rog.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dați-mi voie să-mi trag sufletul puțin.

Vă rog.

Propunerea are ca obiect de reglementare instituirea unei interdicții în ceea ce privește exploatarea gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice. Susținem punctul de vedere din expunerea de motive privind necesitatea ca deciziile pe tema gazelor de șist să fie bazate pe studii de impact serioase.

Nu putem concepe o lege care ar limita cunoașterea geologică a teritoriului național și a resurselor minerale proprietate a statului român. Legea în sine, în cazul adoptării propunerii legislative, ar fi discriminatorie pentru alte exploatări de resurse naturale prin procedeul fracturării hidraulice, care este folosit, pe cale restrânsă, atât în exploatarea hidrocarburilor clasice, cât și în valorificarea resurselor regenerabile.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține acest act normativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Ghișe, Grupul parlamentar al PNL.

##

Scuze, scuze, domnule senator.

Comisia. Domnul senator Lucian Iliescu, președinte.

Domnule președinte, mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 25 iunie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de respingere a propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat negativ.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat aviz negativ. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Domnul senator Ioan Ghișe.

Mulțumesc, domnule președinte.

În 13 iulie 2011, Franța a adoptat o lege exact în acest sens. Probabil că nu sunt atât de luminați cum este Guvernul nostru.

Asta e sigur.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Comisia Europeană, în 2012, mai precis Parlamentul European, scuzați, a adoptat două rezoluții: una bazată pe raportul Comisiei de industrie, și acolo spune că statele membre au dreptul să decidă dacă să exploateze sau nu potențialul resurselor neconvenționale, iar raportul Comisiei pentru mediu spune că există serioase riscuri și solicită studii de impact în Uniunea Europeană.

Chiar în Statele Unite, o treime dintre state, 16, au interzis fracturarea hidraulică. Acum un an, tot aici eram, mulți dintre noi, senatori ai USL, combăteam politic subiectul fracturării hidraulice și Roșia Montană. Cu aceste lucruri am mers la cetățeni în campanie. Am fost realeși senatori. Mă gândesc că, probabil, oamenii ne-au învestit crezând că facem bine.

Această propunere legislativă, dacă este adoptată, creează, ca și în celelalte țări din Uniunea Europeană, timpul necesar ca această metodă a fracturării hidraulice să fie lămurită în privința efectelor asupra mediului. Evit să comentez efectele nocive ale injecției în ape freatice a unor substanțe cancerigene. Scrie în propunerea legislativă. Însă ceea ce mi se pare normal este să respectăm ce am propus oamenilor în campanie, ce este în programul de guvernare – și nu avem în programul de guvernare propunerea de a valorifica, acum, în aceste condiții, gazele de șist. Și propunerea mea este, dacă agreează colegii, să acceptăm ce propune domnul deputat Ciuhodaru, exact ca în Franța: interzicerea exploatării, deocamdată, a gazelor de șist.

Mulțumesc.

oameni în domeniul fracturării hidraulice. A fost o delegație parlamentară în care patru state din Europa Centrală și de Est au fost reprezentate, printre care și România. Vreau să vă spun că această dezbatere în America este în toi, atât în mass-media, cât și în spectrul politic, cât și în spectrul oamenilor de afaceri. Să nu-și imagineze cineva, cum bine spunea colegul Ghișe, că cele 50 de state americane au aceeași politică privind fracturarea hidraulică. Nici pe departe. Așa cum și în Europa lucrurile nu stau deloc unitar, majoritar fiind punctul de vedere adoptat în Assemblée Nationale _,_ adică în Franța.

Ce vreau să spun este că, cu un larg concurs – și nu știu dacă este nepriceput sau cointeresat – al presei, în discuția publică din România se spune așa: dacă ești împotriva fracturării hidraulice, ești FSB-ist, adică ești un demn urmaș al KGB-ului, ești blat cu Moscova și servești interesele celor care vor ca România să depindă de gazele sovietice, mă rog, postsovietice, ale Federației Ruse – dacă ești împotriva fracturării. Dacă ești pentru, ești un bun patriot, pentru că dorești ca România să-și salveze – nu-i așa? – bugetul național prin exploatarea propriilor zăcăminte – ceea ce este cu adevărat fals. Este o dezinformare masivă pe care, repet, o fac și politicieni la talk-show-uri, o fac și talk-show-urile cu politicieni. De ce? Pentru că, de fapt și de drept, este o exploatare făcută de către o companie străină, indiferent cum se numește ea, și nu am niciun fel de – cum să zic? – parapon cu nimeni.

Deci la noi se pune problema între Moscova și Washington sau între Moscova și Londra, sau indiferent cine, pentru că România nu-și va exploata gazele de șist ea însăși, ea le va da spre exploatare unor străini, care străini le vor da spre vânzare, eventual – eventual! –, României la un preț de piață. Este adevărat, mai mic sau mai mare, sau egal cu cel cu care cumpărăm gaze de la Moscova astăzi.

Deci am vrut să știe colegii mei că prosteala asta uriașă din presă, precum că ești patriot dacă ești pro exploatare gaze de șist și ești un nemernic FSB-ist dacă ești împotrivă este o construcție de media care nu face decât un deserviciu, atât spectrului politic, cât și cetățeanului contribuabil. Dacă cei care vor exploata gazele de șist în România, dacă va trece legislația și vom accepta acest lucru, vin și spun: da, le exploatăm în folosul vostru, fapt pentru care vi le vindem cu un preț mai mic decât cel cu care cumpărați gaze acum, e în folosul națiunii române. Dar, dacă va exploata cineva care mi-l va vinde mie gazul românesc, ca român, cu același preț cu care îl cumpăr de la Moscova, nu știu care este avantajul nostru.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu, Partidul Conservator.

## Domnule președinte,

Vreau să cer iertare colegilor pentru că voi folosi un minut în plus față de scurtele intervenții cu care v-am obișnuit. De ce? Pentru că, ca ziarist, am abordat acest subiect aproape patru ani și mă consider printre oamenii documentați pe acest subiect și pot proba asta în orice discuție, cu oricine. Ba, mai mult, am avut privilegiul ca, pe banii contribuabilului, ca membru al Comisiei AP NATO, să fiu, acum câteva luni, invitat în Texas, Statele Unite, de către cei mai pricepuți

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, urmează domnul senator Ilie Sârbu.

Și, pentru că ne aflăm în contextul art. 98 și am spus că un singur reprezentant al grupului vorbește, dacă, eventual, pentru Grupul parlamentar al PNL sau pentru Grupul parlamentar al PC, liderii grupurilor consideră că cele spuse de cei care au intervenit nu reprezintă poziția grupului sau nu în totalitate, să facă precizări necesare. Dacă este cazul... Eu nu sugerez nimic. Dar vă rog să comprimăm, pentru că suntem deja în afara timpului.

Domnul senator... ## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Este o problemă foarte importantă.

Este foarte importantă, doamnă, dar aici, în sală, urmează la cuvânt domnul senator Ilie Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu aș fi îndrăznit să vin în fața dumneavoastră să vorbesc despre gazele de șist, dar săptămâna trecută, împreună cu grupul nostru parlamentar, am făcut o vizită la Mediaș și acolo am fost la Muzeul gazelor, unde un distins profesor, Dumitru Chisăliță, profesor doctor care a scris și o lucrare interesantă, ne-a făcut o prezentare directă, practică, să vedem ce se întâmplă.

Sigur că inițiatorul, oricum, nu se bucură de vreo considerație din partea mea – din partea multora dintre dumneavoastră –, dar, dincolo de asta, a ajuns proiectul în fața noastră și îl putem discuta. Însă, politizând foarte mult lucrurile, nu cred că e bine. Dacă veți merge la Mediaș sau poate se va gândi Guvernul să facă o inițiativă să informeze mai bine, nu numai politicienii, ci și populația țării, veți înțelege ce se întâmplă cu adevărat. Dacă mergem pe propunerea de lege pe care o avem astăzi, nu se mai poate face nici exploatarea gazelor normale...

Nu e adevărat.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

...fiindcă și acolo e fracturare – pe verticală, nu pe orizontală.

Vorbeați aici de injectare cu produse cancerigene. Fals! Am asistat, am văzut, ne-a explicat omul pe, sigur, materialele expoziționale pe care le avea acolo, la dimensiuni mici, să înțelegi ce se întâmplă.

Nu știu de care Americă vorbește distinsul coleg Barbu, dar eu știu că în America în care a fost dânsul și în zona aceea sunt un milion de locuri de muncă create, că se dezvoltă industria, că lucrurile merg extraordinar, gazul a scăzut la 100 și ceva de dolari.

Dincolo de asta, dacă vorbim de relația, nu am vrut să o abordez eu, Moscova, Gazprom, dar ați adus-o în discuție, domnule Barbu, și spuneați care sunt avantajele, dar uitați că, dincolo de prețul gazului, indiferent care va fi prețul practicat aici, se plătește o redevență statului român, sunt locuri de muncă care se creează. Pe orizontală se dezvoltă o industrie întreagă. Dacă le importăm, ne alegem cu importul. Atât. Și cu consumul, bineînțeles.

Deci cred că o lege de importanța celei de astăzi trebuie să o tratăm mult mai serios și să-i lăsăm pe specialiști să se pronunțe. Noi ne pronunțăm politic, cât am văzut, cât am înțeles, dar nu cred că soluția o dăm noi, o impunem noi, aici. Noi putem fi de acord cu legea sau putem să o respingem. Dar, dincolo de asta, cred eu că problema exploatării gazelor de șist în România este mult mai importantă. Eu am spus și la Mediaș și mai repet: stăm pe un munte de resurse și suntem tot săracii Europei. Pentru ce le păstrăm? Pentru care viitor, dacă noi, astăzi, suntem săraci și cerșim pe la toate porțile Europei? Ce să conservăm?

Americanii au înnebunit? Își omoară oamenii acolo? Își supun oamenii la diverse boli care ar putea să apară? Își otrăvesc oamenii cu apă? Dar, fiindcă nu cunoaștem, orice e lansat pe piață se ia foarte repede.

Să-i lăsăm pe specialiști să decidă și după aceea să ne pronunțăm noi, când vom avea în față, într-adevăr, o lege, un proiect serios de lege, dezbătut serios cu specialiștii din domeniu care, prin specialitatea lor, își asumă toate responsabilitățile care decurg dintr-un proiect serios. Dar, că vine colegul Ciuhodaru să facă o propunere legislativă pe care nici nu vine să o susțină, cred că e o glumă să mai și discutăm despre ea.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

Mulțumesc.

Stimați colegi, e 12.07 ceasul, suntem deja după expirarea timpului.

Propun continuarea dezbaterilor generale și votul în ședința de mâine.

Declar ședința plenului încheiată. Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647978]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138/14.XI.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei