Stenogramă plen

Domnule secretar, vă rog să citiți prezența.

|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|absent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|absent| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|prezent|

Cotescu Marin Adrănel prezent Crețu Gabriela prezentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan prezent Croitoru Cătălin prezent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin Mircea prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Drăghici Damian prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian prezent Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel absent Ehegartner Petru prezent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian prezent Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă prezent Ghișe Ioan prezent Grapă Sebastian prezent Greblă Toni absent Grigoraș Viorel absent Hașotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Iliescu Lucian absent Ilieșiu Sorin prezent Ioniță Dan Aurel prezent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius Ovidiu prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Klárik László Attila prezent László Attila prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luchian Dragoș prezent Luchian Ion prezent Marian Dan Mihai prezent Marian Valer absent Marin Nicolae absent Markó Béla absent Mazăre Alexandru prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Mihai Neagu prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Miron Vasilica Steliana absentă Mitu Augustin Constantin prezent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae absent

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/27.II.2013

|Mohanu Nicolae|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |---|---|---|---| |Mora Ákos Daniel|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Motoc Octavian|prezent|Tișe Alin Păunel|absent| |Mutu Gabriel|absent|Toma Ion|prezent| |Nasta Nicolae<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nicula Vasile Cosmin<br>Nistor Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent|Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin|prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Niță Mihai|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Nițu Remus Daniel|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Obreja Marius Lucian|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Olosz Gergely|prezent|Verestóy Attila|prezent| |Oprea Dumitru|prezent|Vochițoiu Haralambie|absent| |Oprea Gabriel|absent|Voinea Florea|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius|absent<br>prezent<br>absent|Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|absent<br>prezent| |Pataki Csaba|prezent||| |Pavel Marian|prezent|**Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**|| |Păran Dorin<br>Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru|absent<br>prezent<br>absent|Bună ziua!<br>Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în s|| |Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian|prezent<br>absent<br>prezent|Domnilor colegi,<br>Declar deschisă ședința Senatului de astăzi,<br>2013.|18 febru| |Popa Constantin|absent|Vă anunț că din totalul de 175 de senatori, din c|| |Popa Florian|prezent|membri ai Guvernului 7, un senator este în concediu medi|| |Popa Ion|prezent|atestat cu documentele necesare, deci, din totalul de 175|| |Popa Mihaela|prezentă|senatori, și-au înregistrat prezența 146 de senatori.|| |Popa Nicolae Vlad|prezent|Așadar, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.|| |Popescu Corneliu|absent|Ședința plenului Senatului de astăzi este|condusă| |Popescu Dumitru Dian|prezent|subsemnatul, asistat de domnii secretari: senator Ion Ro|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent||și senator Alexandru Pereș.|| |Purec Ion Simeon|prezent|Domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală.|| |Rădulescu Cristian|prezent|Domnule senator Cristian Rădulescu, faceți-mi, vă r|| |Rogojan Mihai Ciprian|absent|această favoare.|| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent|Domnule senator Flutur!|| |Rotaru Ion|prezent|Vă mulțumesc foarte mult.|| |Saghian Gheorghe|prezent|Domnii senatori mai tineri, de asemenea... Domn|| |Savu Daniel<br>Sârbu Ilie<br>Secășan Iosif<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Solomon Antonie<br>Stoica Ștefan<br>Stuparu Timotei|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent|senatori mai tineri, mă scuzați, că nu vă cunosc nume<br>Mulțumesc foarte mult.<br>Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.<br>Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?<br>Vă rog, domnul...<br>Da, mulțumesc.<br>Dacă nu sunt comentarii, supun la vot ordinea de zi.|| |Suciu Matei|prezent|Cine este...|| |Șova Dan Coman|absent|Domnule senator, aveți cuvântul. (_Discuții la m_|| |Tánczos Barna|prezent|_prezidiului.)_|| |Tămagă Constantin|prezent|Marian Vasiliev.|| |Tătaru Dan|prezent|Mă scuzați.||

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală. Domnilor colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 18 februarie 2013.

Vă anunț că din totalul de 175 de senatori, din care membri ai Guvernului 7, un senator este în concediu medical, atestat cu documentele necesare, deci, din totalul de 175 de senatori, și-au înregistrat prezența 146 de senatori.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari: senator Ion Rotaru și senator Alexandru Pereș.

Domnule senator Cristian Rădulescu, faceți-mi, vă rog, această favoare.

Domnii senatori mai tineri, de asemenea... Domnilor

senatori mai tineri, mă scuzați, că nu vă cunosc numele... Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator, aveți cuvântul. ( _Discuții la masa prezidiului.)_

Mă scuzați.

Nicio problemă. Domnule președinte, Marian Vasiliev.

Domnul senator Marian Vasiliev.

Mulțumesc.

Numai o clipă.

Am să rog stafful să pregătească o poză până îi învățăm pe toți. Nu este normal să ne adresăm domnilor senatori fără să le spunem numele, dar să-i înveți dintr-o dată pe toți 175 e mai greu.

Mă scuzați, domnule senator. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru egalitatea de șanse solicită eliminarea pct. 12 din ordinea de zi, cu mențiunea trimiterii către comisia de specialitate și repunerea în discuția plenului la o dată ulterioară.

Este vorba despre un proiect de lege care prevede o aplicare retroactivă și atunci acest paragraf trebuie modificat. Vă mulțumesc.

O să discutăm această solicitare a dumneavoastră în momentul când vom ajunge la punctul respectiv din ordinea de zi.

În legătură cu ordinea de zi mai sunt observații? Nu sunt observații. Ba da.

Vă rog, mă scuzați. Domnul senator Oprea are cuvântul.

La pct. 1 din ordinea de zi figurează programul de lucru și apoi procedura de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unui proiect de lege care, la pct. 5 al ordinii de zi, figurează ca proiect de lege deja propus dezbaterii.

Eu cred că este o forțare de notă și, cum pe fond, pentru cazul acesta, termenul este data de 19 februarie, iar pentru aviz data de 18 februarie, cred că am putea propune ca pentru ședința de mâine, cel puțin, dacă astăzi trece procedura de urgență, să fie supus discuției proiectul de lege respectiv.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Principial, dumneavoastră aveți dreptate, dar, deoarece suntem la începutul activității parlamentare, iar Guvernul a solicitat procedură de urgență, deci nu s-a putut obține

altceva, pentru că este prima ședință în care se putea solicita procedură de urgență...

Deoarece raportul a fost depus, ceea ce înseamnă că a fost elaborat, se cere să aprobăm procedură de urgență pentru dezbaterea raportului în această ședință.

Este adevărat că noi decidem această procedură în ședințele Biroului permanent, la solicitarea Guvernului sau la solicitarea Biroului permanent.

Pe cale de consecință, ne aflăm într-o situație mai deosebită și vă propun să aprobăm dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgență, fiindcă rațiunile care privesc acest proiect de lege, într-adevăr, sunt o prioritate.

Sigur că nu înseamnă nerespectarea regulamentului, pentru că plenul este suveran, dar procedura uzuală și rațională este cea pe care ați spus-o dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Lăsați, domnule...

Microfonul 2 pentru domnul senator Hașotti, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o propunere corectă aceea pe care a făcut-o domnul senator Dumitru Oprea.

Nu este niciun fel de problemă să dezbatem mâine, la pct. 1 al ordinii de zi, la propuneri și proiecte, această solicitare.

Procedură de urgență asta înseamnă. Mai urgent decât astăzi să votăm ca mâine să dezbatem, nu se poate. Și eu cred că propunerea pe care o face opoziția este corectă.

Mulțumim pentru opoziția constructivă, pe care o constat astăzi, dar cred că este corect.

Domnule lider de grup, să înțeleg eu foarte bine...

Dumneavoastră faceți propunerea să mutăm pct. 5 al ordinii de zi la pct. 1, la dezbaterea de mâine și, în felul acesta, solicitarea dumneavoastră trebuie să fie în felul următor: să fiți de acord cu soluția constructivă a colegului nostru, domnul profesor din opoziție, dar, în același timp, cineva trebuie să propună și modificarea ordinii de zi care tocmai a fost aprobată. Da?

Invit liderii de grup la o scurtă consultare: domnul președinte Sârbu, domnul președinte Hașotti, domnul președinte Rădulescu.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Mulțumesc foarte mult.

Decizia liderilor de grup, care s-au consultat, este să rămână ordinea de zi, aceea pe care o avem prezentată, inclusiv cu pct. 1.

Da, domnule senator Oprea.

Este vorba despre o eleganță a colegilor din USL, dar vina trebuie dusă în curtea Guvernului și ne-au rugat pentru că e o procedură cauzată de o ședință de Guvern de mâine-dimineață.

Altfel, toată lumea consideră că astfel de greșeli n-ar mai trebui să fie în Parlament.

Supun la vot ordinea de zi, așa cum a fost ea afișată. Vă rog.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată. Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2011 privind abrogarea alin. (8) al art. 39 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat – procedură de urgență;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 228/2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2012 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2010 privind regimul de control al operațiunilor cu produse cu dublă utilizare – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2012 pentru reglementarea unor măsuri financiare cu privire la Programul național de dezvoltare a infrastructurii – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referință în relația cu statele membre ale Uniunii Europene și asigurării recunoașterii activităților de laborator referitoare la datele dactiloscopice – procedură de drept comun;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2012 pentru suspendarea aplicării dispozițiilor Legii nr. 148/2012 privind înregistrarea operațiunilor comerciale prin mijloace electronice – procedură de drept comun;

Mulțumesc foarte mult.

Comisia de specialitate. Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, în ședința din 11 februarie 2013 plenul Senatului a decis, la solicitarea Guvernului, trimiterea proiectului de lege la Comisia economică, industrii și servicii în vederea unui raport suplimentar.

În ședința din data de 12 februarie 2013 comisia a reluat dezbaterea asupra proiectului de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente.

Prin amendamentele aduse de comun acord cu inițiatorul se urmărește clarificarea textului pentru o mai mare rigoare a actului normativ.

Menționăm sau reamintim că a existat avizul favorabil al Consiliului Legislativ și cel al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Belacurencu, vicepreședinte al comisiei.

Dezbateri generale.

Sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule profesor Oprea.

După aceea se pregătește domnul senator Tudor Barbu.

Ordonanța de urgență face parte din serialul „Multe și mărunte elemente de acces la rezervele statului”, pentru că noi am mai votat încă vreo câteva.

Asta, de fapt, este un motiv de prorogare a termenului, așa cum s-a spus mai înainte, stipulat prin Ordonanța nr. 122/2011 până la 31 mai 2013, dar e foarte interesantă mărturisirea la expunerea de motive: „cantitățile de combustibil împrumutate și nerestituite de unii operatori economici, cuprinși în anexă, conduc la implicații majore asupra costurilor de producție ale gigacaloriei din cauza penalităților aplicate, fapt ce va conduce și la majorarea costului de producție”. Deci e foarte interesant. Noi rostogolim niște obligații contractuale, un împrumut pentru a- și atinge obiectivele, și, stupoare – am zis: motivarea este pentru perioada de iarnă, care înseamnă, așa cum zice Guvernul, inclusiv luna martie –, mai departe se spune: programul de iarnă, dar... se cer aprobări de scoateri până la 31 octombrie 2013 a unor cantități de cărbune energetic și păcură. Este o iarnă....

Luați din expunerea de motive, nu dați din mâini, că nu mă convingeți.

Iarna este atât de lungă, până în octombrie 2013? Sau este o altă cauză?

În orice caz, nu aveți niciun motiv, la elementul de impact financiar sau asupra mediului de afaceri, să spuneți, cu abonament: „nu e cazul, nu e cazul, nu e cazul”. Ba este cazul, că dacă dumneavoastră n-ați lua din rezerve și ați da la agenți, IMM-uri sau altceva, în pofida unor restricții ale legii – normal, forțez nota –, banii respectivi ar putea să fie folosiți mult mai productiv de alții. Deci nu mai puneți „nu e cazul” cu atâta lejeritate.

Mulțumesc, domnule senator Oprea. Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am să fac o intervenție foarte scurtă referitoare la operatorii economici pe care nu-i detaliază documentul.

Vă reamintesc că CFR este într-un avansat proces de privatizare, vă reamintesc că este vorba, dacă nu mă înșel, de la ședința de plen trecută, de 2.000 de tone pe care rezerva statului le va pune la dispoziția căilor ferate și voiam, înainte de a-mi fi solicitat votul, să știu, atunci când dau votul să fiu în deplină cunoștință de cauză: cine garantează că, în procesul de privatizare, aceste 2.000 de tone scoase de la buget, de la noi toți, vor fi returnate și, dacă nu vor fi returnate, ele vor fi recuperate – și, dacă da, cum – de la viitorul patron, de la viitorul deținător majoritar al acțiunilor, mă refer la acționarul majoritar la Căile Ferate Române? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Urmează domnul senator Bălu Marius.

Solicităm să se răspundă din banca ministerială. Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La punctul 5 din anexă este trecută Regia Autonomă pentru Activități Nucleare.

Aș vrea să atrag atenția Ministerului Economiei că această cantitate de 377.000 de tone este întreaga cantitate a rezervelor de stat de la sucursala Romag-Termo. Mi se pare absolut inacceptabilă această atitudine a managerilor companiilor de stat și ai regiilor autonome de a se culca, cumva, pe această ureche, pe faptul că pot oricând să beneficieze de cantități de combustibil solid sau lichid de la ANRSPS.

Această Administrație Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a fost creată pentru cu totul altceva – și îl salut aici pe domnul președinte, că a dorit să fie prezent la această dezbatere – și, de asemenea, aș dori, dacă este în sală vreun reprezentant al Ministerului Economiei, să ne răspundă la întrebarea: cum se face că noi acum aprobăm ca atâtea milioane de tone de combustibil solid să fie scoase de la rezervele de stat, iar 9.000 de mineri de la Divizia Minieră din cadrul Complexului Energetic Oltenia se află în plină săptămână de concediu de odihnă forțat? Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Igaș. Imediat, domnule senator. Microfonul 2.

Vă atrag atenția, domnilor senatori, că, la dezbateri generale, vorbește din partea fiecărui grup parlamentar, conform regulamentului, câte un reprezentant, pentru a prezenta poziția grupului.

Aveți cuvântul, domnule senator Igaș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Intervenția mea va fi una foarte scurtă.

Știm că există o practică ca Guvernul să vină în Parlament cu asemenea ordonanțe de urgență.

Ceea ce vreau să supun atenției dumneavoastră și să aflăm astăzi aici de la reprezentantul Guvernului și de la președintele acestei structuri subordonate Ministerului Afacerilor Interne, care, în mod normal, trebuia să fie prezent astăzi aici să ne spună și să ne răspundă tuturor întrebărilor și nu cred că trebuie să lăsăm un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, o doamnă chestor să răspundă de această sarcină... Sigur, atunci când o să discutăm de statutul polițistului putem să o întrebăm, dar în ceea ce privește rezerva de stat...

Domnule senator, vă rog să nu faceți aprecieri, mai ales că e vorba despre o doamnă...

În regulă.

...în legătură cu competențele doamnei șef de departament.

Mulțumesc.

Deci, domnule președinte de ședință, spuneam că reprezentantul Guvernului ar trebui să stăpânească acest subiect și sigur că nu putem să îi punem în cârcă doamnei chestor acest lucru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Agrigoroaei. Vă rog, aveți microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, aș vrea să știu, dacă este posibil, cine răspunde, cu funcția sau material, dacă aceste cantități care pleacă de la rezerva națională, care au un scop strategic pentru interesul național al României..., cine răspunde dacă la data respectivă nu se realimentează din nou rezerva națională a României și dacă e posibil să recuperăm acea pierdere, pentru că e posibil să se vină cu propunerea ca tot noi să dăm banii pentru că nu mai putem recupera nici cantitatea, nici suma de bani.

Vă mulțumesc.

Da, mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Doamna....

Mai sunt, mai sunt!

A, mă scuzați. Domnul senator Valeca. Aveți microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Constat cu uimire că acești colegi ai noștri de la Grupul parlamentar al PDL cred că s-au... Parcă mă simt într-o mănăstire de maici.

Rezervele de stat sunt pentru situații de urgență, deci când este o iarnă foarte mare o termocentrală nu se poate aproviziona cu combustibil mai mult de maximum o săptămână.

Cred că știți foarte bine lucrurile acestea, pentru că este vorba de 2011, când ar fi trebuit să-l întrebați pe fostul director de la RAAN, pe fostul președinte al rezervelor de stat, pe fostul ministru care acum face pe maica stareță.

Deci haideți să nu exagerăm cu declarațiile politice aici. Sunt întrebări legate de când se restituie și e corect să se restituie la rezervele statului toate aceste cantități, dar momentul și cauza pentru care ele au fost scoase sunt, evident, pentru situații deosebite pe timp de iarnă, când trenurile nu mai pot circula și cărbunele îngheață și cu picamărul trebuie să alimentezi o centrală de 1.000 de megawați. Cred că dumneavoastră nu ați lucrat nicio zi în sistemul energetic ca să realizați aceste lucruri.

Pe de altă parte, este foarte clar că dacă s-au făcut furturi sau alte ilegalități sunt controale la toate aceste unități economice și sunt dosare transmise.

Mulțumesc.

Domnul senator Popa. Foarte scurt, dar vă rog foarte scurt.

Microfonul 1. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să îl întreb pe distinsul nostru coleg – că a spus că se fac controale – dacă aceste controale stabilesc și cantitatea de cărbune degradat care există în depozitele... diferența dintre scripte și existentul în depozite.

## Mulțumesc, domnule senator.

Instituția întrebării senatorilor ei între ei nu o stăpânim. Dacă întrebarea se adresează băncii ministeriale, putem să încercăm un răspuns de acolo.

De fapt, o și rog pe doamna Irina Alexe, șef al Departamentului relația cu Parlamentul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, să răspundă la întrebările pe care le-au pus domnii senatori, la cele la care are răspuns de dat.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, împrumutul se restituie până la data precizată în textul ordonanței de urgență.

Răspunzând întrebării cu CFR-ul..., nu face obiectul acestei ordonanțe. În anexa la ordonanță sunt prevăzuți operatorii economici. Anexa este atașată ordonanței și este publicată în Monitorul Oficial al României. Dacă nu aveți, domnule senator... Nu. Acolo sunt prevăzute atât cantitățile de combustibil, cât și operatorii economici care fac obiectul acestei ordonanțe de urgență.

Referitor la CFR, a fost o altă ordonanță, care, într-adevăr, s-a aprobat săptămâna trecută.

Pentru celelalte întrebări cu caracter tehnic, sunt însoțită de domnul general Zisu, președintele Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Îmi cer scuze! Dacă doriți, domnule președinte, să-i dați cuvântul, este lângă mine.

Da, domnule președinte, scurt, pe oportunitatea... întrebările majoritare au fost pe oportunitatea acestei...

## **Domnul Cătălin Ștefăniță Zisu** – _președintele_

_Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale_ **:**

## Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Vreau să vă raportez următoarele: contractele care sunt făcute între noi, noi fiind câinele de pază al administrației acestor avuții pe care statul român le are, toate aceste contracte cu operatorii economici sunt făcute în baza contractelor pe care le avem cu consiliile județene. Acești operatori funcționează pe lângă consiliile județene. Noi avem o hotărâre de Guvern, iar în cadrul acelei hotărâri de Guvern avem și contracte foarte ferme, cu anexe, avem o echipă de juriști care sunt profesioniști și vreau să vă dau câteva exemple.

De exemplu, la Brad, Societatea Acvacolor, care are datorii și are nevoie pentru încălzirea orașului Brad, din cauza faptului că nu și-a plătit sau nu și-a restituit împrumutul pe care-l avea de anul trecut, nu am trecut la noua tranșă pe care dânșii au cerut-o.

Deci vreau să vă asigur aici, cu toată fermitatea și cu toată răspunderea, de faptul că nu se mișcă niciun fir de păr, ca să spun așa, din această stare a avuției naționale, pentru că am avea o problemă de legalitate, iar eu vreau să vă spun că întreaga echipă managerială a acestei administrații, în primul rând, acționează în deplină legalitate și având suportul, bineînțeles...

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A înțeles toată lumea.

Mulțumesc, domnule președinte.

V-a satisfăcut răspunsul? Nu se mișcă nimic de acolo dacă nu este legal, deci nu există pericolul la care făceau referire domnii senatori.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Cu majoritate de voturi, raportul a fost adoptat, cu amendamentul respectiv.

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat proiectul de lege.

Fiind vorba despre o lege ordinară, erau necesare minimum 45 de voturi.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi – Proiectul de lege privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a V-a, magistrala 5, Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Universitate – Pantelimon, semnat la București la 16 decembrie 2011.

Declar deschise...

Dau cuvântul reprezentanților...

Din partea Guvernului cine ia cuvântul? Domnul Claudiu Doltu?

Este aici domnul secretar de stat?

Domnule secretar de stat aveți cuvântul. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege. Mă rog, este vorba doar de niște clarificări aduse contractului inițial, în sensul includerii plății cheltuielilor neeligibile, și anume taxe, impozite sau alte costuri locale percepute pe teritoriul României, în proiectul inițial de împrumut care a fost semnat în decembrie 2011.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia.

Domnule președinte Nicula, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă împrumutul Băncii Europene de Investiții aferent proiectului de modernizare a metroului din București, în valoare de 465 de milioane de euro, care va fi disponibilizat în cel mult 8 tranșe, până pe 15 decembrie 2016, în baza cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului a cărui finalizare este estimată pentru martie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia de politică externă a transmis un aviz favorabil.

În ședința din 12 februarie 2012 membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Senatul este Camera decizională, conform Constituției României și art. 88 din Regulamentul Senatului. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc foarte mult. Deschidem dezbaterile generale. Sunt intervenții? Doamnă senator Anca Boagiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu pot să spun pentru început decât că ne bucurăm că acest acord de împrumut este ratificat, cu atât mai mult cu cât el a fost semnat încă din 16 decembrie 2011. Nu numai că a fost semnat atunci, dar el reprezintă o investiție majoră la nivelul României și la nivelul capitalei, la nivelul Bucureștiului. Este, de altfel, o continuare a proiectului care deja începuse, magistrala care duce către Drumul Taberei, cea care are termen de finalizare 2015. Acest proiect, ceea ce au uitat colegii noștri să spună, ar trebui să fie finalizat în anul 2015. Este prima investiție în infrastructura de metrou din România care se face de la zero. Este pentru prima dată când am băgat tunurile și am săpat, fără a avea niște galerii construite de Ceaușescu pe care doar să punem șine sau să organizăm stațiile de metrou.

De ce am vrut să fac această introducere? Pentru că, din nefericire, au fost discuții legate de mutarea metroului, ceea ce înseamnă credite de un miliard două sute transferate de la bugetul de stat, de la Ministerul Finanțelor Publice la Primăria Generală a Capitalei, reduceri la partea de cofinanțare, pentru că BEI-ul are cofinanțarea ei, care este substanțială, este mai mare decât la fondurile europene, reducerea cofinanțărilor, care au condus la încetinirea ritmului de lucru. Consecința logică, ceea ce ne interesează pe toți în această sală, este legată nu numai de reducerea ritmului, deci îndepărtarea termenului de finalizare, implicit creșterea dobânzilor, taxelor, comisioanelor de neutilizare a creditelor respective, dar a condus la disponibilizări, pentru că oamenii nu au mai avut ce să lucreze. Și cred că într-o perioadă de criză ceea ce este foarte important este să menții investițiile atunci când ele sunt și finanțate. Iar un credit BEI, ca și fondurile europene de altfel, reprezintă o sursă majoră de creare a locurilor de muncă din România.

Sper că nu are nimeni emoții în sală că Grupul parlamentar al PDL nu va vota acest proiect de lege. Cu siguranță că-l vom vota, îl vom susține și am convingerea că și restul colegilor vor face la fel, cu atât mai mult cu cât vorbim despre locuri de muncă și încasări la bugetul de stat.

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt alte intervenții?

Am să-l rog pe domnul președinte Nicula să răspundă la întrebarea domnului senator Calcan.

Vă aduc la cunoștință că ne aflăm în fața unui raport suplimentar, cu amendamente.

Da. Avem amendamentele aici, la art. 3.

Comisia rămâne pe varianta inițială a amendamentului făcut, care sună în felul următor – citesc doar începutul: „...echivalentul în lei al sumelor necesare finanțării proiectului în valoare totală de 1.292.960.000 de euro”.

Deci amândouă...

...și amendamentul continuă cu textul...

Doamnelor și domnilor, dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în procedură de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Pe cale de consecință, vă supun întâi la vot raportul suplimentar, cu amendamentele admise.

Cine este pentru?

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Calcan, aveți microfonul 4.

## **Domnul Valentin Gigel Calcan:**

## Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Un singur lucru aș fi vrut să punctez, pentru a fi foarte clar ce votăm, și anume referitor la amendamentul care a fost introdus la comisie. Art. 3 inițial spune că finanțarea proiectului este în valoare totală de 1.292.960.000 de euro, iar prin amendament se adaugă, desigur, și taxele, impozitele și alte costuri locale. Asta înseamnă că, până la urmă, nu aceasta este valoarea totală și cred că, probabil, ar trebui scos acest termen de valoare totală și să rămână numai echivalentul în lei al sumelor necesare finanțării proiectului, în valoare de 465.000.000 de euro împrumut BEI, 827.960.000 de euro componentă locală, precum și al taxelor, impozitelor și merge mai departe textul respectiv.

Deci propunerea mea este de a scoate sintagma „în valoarea totală”, pentru a nu crea confuzie referitor la valoarea finală a proiectului.

Mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mulțumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, raportul cu amendamente a fost adoptat.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind majorarea capitalului deținut de România la Banca Europeană de Investiții.

Este cel pe care l-am aprobat să fie dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Claudiu Doltu, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege. Este vorba de o majorare a participației României la Banca Europeană de Investiții. Este o decizie firească și este o obligație pe care România o are în urma deciziei guvernatorului acestei bănci. E vorba de un angajament internațional care ne va permite în continuare să ne finanțăm cu costuri reduse, Banca Europeană de Investiții fiind al doilea cel mai ieftin finanțator al României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule senator Nicula, aveți cuvântul.

Mulțumesc domnule președinte de ședință.

Potrivit obiectului de reglementare, România contribuie cu 52,39 milioane de euro la majorarea capitalului Băncii Europene de Investiții.

Menționez că suma va fi plătită până la data de 31 martie 2013.

Consiliul Legislativ a trimis un aviz favorabil, Comisia economică, industrii și servicii a transmis un aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Aveți cuvântul, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

Cred că aici ar trebui spus lucrurilor pe nume. Mă surprinde faptul că am ajuns în procedură de urgență în luna februarie 2013, când Consiliul European de la sfârșitul lunii iunie a zis „da” Consiliului Guvernatorilor, care să pună mai departe în operă această adăugare de capital, până la 31 decembrie 2012. Ce-a făcut Guvernul în timpul acesta, pentru că eu am citit că la 1 septembrie 2012 a fost semnat memorandumul de către domnul Florin Georgescu, omul Guvernului, care era și guvernator? De ce nu ați venit cu procedura asta în perioada cu pricina? Era un motiv, cumva, electoral? Era greu de spus că, știți, noi ne-am băgat într-o horă, care cred că era percepută corect de români. Suma asta este un aport la capital și vărsat. Deci nu era ceva rușinos, dar ați ținut-o ascunsă până la data de 31 ianuarie, când la secretariatul Senatului a fost înregistrată adresa cu

proiectul de față. Deci nu noi suntem de vină, ci o lâncezeală care duce România într-o situație nu prea plăcută. 31 decembrie 2012 este termenul limită. Noi l-am dus românește până acum, fiindcă termenul de virare a sumei este într-adevăr 31 martie, dar acceptul trebuia să fie până în decembrie. Ne puneți într-o situație neplăcută.

Mulțumesc.

Domnul președinte Nicula.

Vreau să-i aduc aminte domnului senator Oprea că această ordonanță de urgență a fost depusă și în Parlamentul trecut. A fost clasată și procedura parlamentară a fost respectată, acum s-au reluat absolut toate procedurile legale, corecte. Uitați-vă bine, domnule Oprea, studiați și veniți la microfon...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Suntem în procedură de urgență.

Vă rog foarte mult, doamnelor și domnilor senatori, suntem în procedură de urgență. S-au făcut intervenții la dezbateri generale, s-au pus întrebări. Mai sunt alte întrebări sau intervenții la dezbateri generale? Dacă nu sunt, trecem la procedura de vot.

Nu v-a menționat numele, nu aveți un drept la replică, domnule senator. Domnule senator, nu v-a menționat numele, nu am motiv pentru care... Dacă mai vreți o dată microfonul, pentru că îmi sunteți deosebit de agreabil și vă apreciez în mod deosebit, vă ofer microfonul 2, dar nu aveți un motiv să cereți.

Domnule senator...

...pentru că și dacă ar fi fost greșit, deși luați pe tehnică legislativă, analizați...

Domnule senator, acum vorbesc eu. Domnule senator, mă lăsați să conduc ședința? Atunci, eu vă dau cuvântul.

Și vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul, fiindcă am drept la replică.

Înainte de a vă da cuvântul, vă spun încă o dată, v-am dat cuvântul pentru că l-ați cerut, nu pentru că aveați dreptul la un drept la replică.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Eu vă spun că da.

Aveți două minute.

Dacă luați întregul material de la punctul acesta...

Aveți două minute pentru intervenție.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Închei într-o jumătate de minut.

Dacă luați materialul, nu veți găsi decât adresa de la 31 ianuarie 2013. Dacă cumva în septembrie sau în luna următoare a fost o astfel de propunere, îi întreb pe distinșii colegi de la USL de ce nu au votat-o, că erau mari și tari.

Aștept un răspuns.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Intrăm în procedură... Domnilor colegi! Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă rog. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, raportul cu amendamente a fost adoptat.

Mulțumesc.

Trecem mai departe, la punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta poziția Guvernului. Este vorba de domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Aveți cuvântul, domnule președinte. Microfonul 8.

Mulțumesc domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege îl reprezintă completarea unor acte normative, astfel încât să se asigure un sprijin anumitor companii și societăți, inclusiv autorități locale, și este vorba de orașul Sângeorz-Băi.

Sunt prevederi concrete, respectiv modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2012 privind acordarea unui împrumut Companiei Naționale de Căi Ferate, interzicerea achizițiilor de către autorități și instituțiile publice a unor autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³, continuarea activității de extracție a huilei prin înființarea unei societăți, parte a Complexului Energetic Hunedoara, alocarea unui împrumut din vărsămintele din privatizare în sumă de 13 milioane de lei orașului Sângeorz-Băi pentru plata lucrărilor de infrastructură de turism balnear.

În raport cu conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat în forma transmisă de Guvern, așa cum reiese și din raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L 426/2012, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra proiectului de lege menționat, inițiat de către Guvernul României.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă modificarea și completarea unor acte normative, precum și unele măsuri financiare, de altfel au fost și menționate de domnul secretar de stat Ghizdeanu. Eu vreau să mă refer aici la continuarea activității de extracție a huilei prin înființarea unei societăți, parte a Complexului Energetic Hunedoara, asigurând continuitatea activității minelor de cărbune necompetitive, prin gestionarea ajutorului de stat acordat și menținerea locurilor de muncă într-o zonă monoindustrială.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, Consiliul Economic și Social a transmis puncte de vedere de avizare favorabilă. Au mai trimis avize favorabile Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Menționez faptul că, în data de 12 februarie 2012, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor, Domnul senator Oprea are cuvântul la dezbateri. Microfonul 2.

E prezentată foarte interesant această inițiativă a colegilor noștri, dar face parte din categoria „la vânătoare de lei”, pentru că, în majoritatea cazurilor, dincolo de părțile frumoase – sunt foarte puține –, estompate de părțile rele, nu am să le acord tratamentul tuturor acestor componente, dar poate ar fi interesant și pentru cetățenii României să știe până unde se ajunge cu căutarea de bani.

La art. 8 se spune că art. 98 din Legea nr. 448/2006 se schimbă într-un anumit sens. De fapt, ce se întâmplă? Ascultați ce înseamnă pentru Guvernul actual următoarele instituții: Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Liga Națională a Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească, Consiliul Național al Dizabilității din România. Astea sunt nou-adăugate la art. 98, fiindcă înainte era numai Autoritatea Națională, dar punctul, lovitura năprasnică este la alin. (2) al acestui articol care spune că sumele prevăzute se utilizează conform legii, și bomba, sumele rămase neutilizate la data încheierii exercițiului financiar se restituie la bugetul statului. Până și de la astfel de categorii ați ajuns să luați banii la sfârșit de exercițiu financiar. Păcat!

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt. Ba da. Mă scuzați! Domnul senator Agrigoroaei. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul meu de vedere, la Comisia economică, industrii și servicii am fost de acord cu această lege. Majoritatea punctelor sunt chiar foarte bune. Dar un singur... Economiile pe care le facem – în poziționarea economiei pe care o dau aceste puncte pe care le-am menționat aici – există riscul de a fi absorbite prin achiziționarea de către autorități, instituții publice, societăți, regii, companii cu capital

majoritar de stat de autoturisme cu capacitate mai mare de 1.600 cm³ și mai scumpe de 18.000 de euro, inclusiv TVA.

Aș vrea să vă pun întrebarea următoare: credeți că nu le-ar sta bine unor primari într-un Logan nou de maximum 12.000 de euro, care, de fapt, nu ar trebui să fie 12.000 de euro, ar putea fi un Duster? Consider că suma este prea mare, nu mă refer aici la instituțiile care au nevoie de autoturisme specializate, chiar la Parlament, care vedem foarte bine ce mașini are în parc. Aici mă refer la acei primari care ar putea să-și ia sau la acele instituții care, din acest moment, ar putea să ia mașini la 18.000 de euro. Cred că este cel mai potrivit să impunem să se cumpere mașini românești, made în România, în perioada de recesiune și la un preț maxim de 12 000 de euro.

Dacă ar fi și posibil! Domnul senator Vochițoiu.

Mulțumesc, domnule președinte în exercițiu.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Aș vrea să discut vizavi de subiectul Complexului Energetic Hunedoara. Vă spun din capul locului că vom vota pentru acest proiect de lege, dar aici scrie o chestiune foarte neclară, că se va înființa o societate, parte a Complexului Energetic Hunedoara, asigurând continuarea activității minelor de cărbune necompetitive. Or, domnul ministru secretar de stat, dacă știe, să ne spună, pentru că acolo este o mare problemă, tocmai pentru că s-a făcut acest proiect pentru Complexul Energetic Hunedoara în timpul campaniei electorale pentru a lua voturi – și s-au luat voturi vreo 60 – 70%. Astăzi suntem într-o mare problemă, pentru că Uniunea Europeană nu agreează – știți bine – dubla subvenționare sau ajutorul de stat pentru minele neviabile. Tocmai s-au desprins minele neviabile, adică necompetitive, de cele competitive, s-a creat Complexul Energetic Hunedoara, cu certificatul de naștere 1 ianuarie 2013, iar astăzi, pe de o parte, Guvernul ne spune că va băga în insolvență Complexul Energetic Hunedoara, generând frisoane la zeci de mii de oameni din Valea Jiului și din tot județul Hunedoara, și acum constat că sunt în cadrul Complexului Energetic Hunedoara și minele neviabile. Nu mai înțelegem nimic. Este a treia variantă. Aș vrea să clarificăm aceste lucruri, pentru că de Complexul Energetic Hunedoara depinde existența multor sute de mii de oameni din tot județul Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Doamnă senator Anca Boagiu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc domnule președinte de ședință. Două observații:

1. Observăm că o chestiune extrem de importantă – mai multe, de altfel, că dacă e ordonanță de urgență..., dar pe mine recunosc că mă interesa foarte tare ce se întâmplă cu CFR-ul. Problematica e rezolvată prin ordonanță de urgență. Am avut curiozitatea să număr ordonanțele de urgență pe care astăzi le aprobăm și sunt jumătate din proiectele incluse pe ordinea de zi. Cred că nu este comportamentul cel mai onest din partea Guvernului, care își asumă reducerea numărului de ordonanțe, și astăzi avem, din 23, 11 ordonanțe de urgență. E... Mă rog, luați-o cum vreți, că oricum majoritatea decide. Poate să treacă precum tăvălugul, oricând și oriunde.

Mulțumesc foarte mult.

Suntem la adoptarea unei ordonanțe de urgență, care produce efecte de mai mult timp, nu la un proiect de lege, care produce efecte pentru viitor.

Mai sunt alte intervenții?

- Nu mai sunt intervenții.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Pe cale de consecință, supun la vot raportul comisiei și proiectul de lege, într-un singur vot.

- Raportul și proiectul de lege împreună. Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult. Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

- 120 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 7 abțineri. Mulțumesc foarte mult.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului președinte

- Ghizdeanu.

- Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege propus pentru dezbatere au fost eliminate..., se propun: eliminarea restricțiilor privind autorizarea antrepozitelor fiscale pentru depozitarea alcoolului etilic și băuturilor alcoolice, depozitarea produselor energetice și a produselor din petrol prelucrat, ca un sprijin pentru agenții economici care acționează în acest domeniu, de asemenea, se stabilesc și niște reguli de funcționare corespunzătoare a acestui tip de antrepozit, condițiile de revocare, modul de calcul al garanției și anumite dispoziții tranzitorii.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege în forma propusă de Guvern. Susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care este un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Nicula de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc domnule președinte de ședință.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă modificarea și completarea Codului fiscal și are în vedere armonizarea legislației naționale cu prevederile europene în domeniul antrepozitelor fiscale pentru depozitarea în special a produselor accizabile.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, Consiliul Economic și Social a transmis puncte de vedere de avizare favorabilă, Comisia economică, industrii și servicii a avizat favorabil proiectul de lege.

În ședința din 12 februarie 2012 membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Deschid sesiunea de dezbateri generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor sau domnilor senatori?

Mulțumesc foarte mult. Nu sunt.

Intrăm în procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Vom vota împreună raportul comisiei și proiectul de lege, în aceste condiții. Senatul este prima Cameră sesizată și are caracter de lege ordinară.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2012 privind finanțarea, din bugetul alocat Ministerului Afacerilor Externe, a unor compensații financiare pentru

pierderile materiale suferite de personalul Ambasadei României la Tripoli, în contextul evacuării precipitate în țară după izbucnirea conflictului intern armat și al jefuirii ulterioare a bunurilor proprii.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Podgorean, din partea Ministerului Afacerilor Externe. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să aprobați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2012.

Menționăm că este vorba de bunurile a șapte familii, personal diplomatic și tehnico-administrativ. Bunurile acestora au fost distruse sau jefuite în condițiile conflictului intern din Libia.

Nivelul total al compensațiilor bănești, criteriile și metodologia de evaluare a pagubelor, precum și modalitățile concrete de stabilire și de plată a cuantumului compensației pentru fiecare salariat afectat al Ambasadei României la Tripoli se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în baza propunerilor Ministerului Afacerilor Externe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Filip, președintele Comisiei pentru politică externă.

Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat cele prezentate în ordonanța de urgență a Guvernului și au hotărât, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, fără amendamente.

Există avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și, de asemenea, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt intervenții la dezbateri generale? Dorește cineva să pună întrebări băncii guvernamentale în legătură cu oportunitatea acestei măsuri reparatorii la adresa unor diplomați aflați la post într-o regiune cu un înalt grad de risc?

Eu aș întreba, dacă-mi permiteți dumneavoastră și ne-ar putea răspunde domnul secretar de stat, dacă cei care lucrează ca diplomați în regiuni cu grad înalt de risc primesc ceva în plus la salariu față de diplomații obișnuiți, în legislația românească. Răspunsul îl știu, nu am nevoie de răspuns, dar știe unde vreau să bat. Poate că o să avem în grijă, pentru o astfel de situație, o modificare legislativă în care să acordăm, pentru cei care, într-adevăr, se află expuși în afacerile externe în zone cu mare doză de risc și o remunerație, așa cum se întâmplă în toate țările din lume, care să fie nu compensatorie, deoarece vedeți că, până la urmă, viața nu se poate compensa cu nimic, dar cu cele materiale mai reușim. Da?

Întrebarea a fost retorică, domnule secretar de stat, dar puteți să-i spuneți domnului ministru că putem aștepta și un astfel de proiect de lege.

Dacă nu sunt alte întrebări și solicitări în legătură cu proiectul de lege, avem un raport de admitere, fără amendamente.

Îl

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Răzvan Vulcănescu, din partea Guvernului... Nu?

Vă rog?

Da.

Microfonul 3.

Înainte de a da cuvântul domnului secretar de stat.

Aș dori, în numele Grupului parlamentar al PSD, să cer retrimiterea la comisie, pentru a ne pune de acord cu cele două amendamente care au fost aprobate de toate comisiile, mai puțin de Comisia pentru sănătate publică.

Vă rog să procedați în consecință.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Mulțumesc. Înțeleg că și liderii de grup sunt de acord.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** – _subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin utilizarea sistemului de acordare a asistenței de urgență cu elicoptere aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor, ai căror operatori medicali sunt situați în București, Târgu Mureș, Iași și Timișoara, s-au obținut rezultate remarcabile în salvarea de vieți.

Având în vedere rezultatele obținute până în prezent, prin acest act normativ se reglementează cadrul legal pentru aplicarea acestui sistem și în restul țării, prin simplificarea procedurilor de desemnare a unităților sanitare ca operatori medicali, în vederea dezvoltării activității pentru eficientizarea sistemului de asistență medicală de urgență la nivel național, mai ales în zone în care, din cauza configurației geografice și a infrastructurii precare, în mediul rural, accesul pentru salvarea vieții și pentru intervențiile de urgență este foarte dificil.

În raport cu cele menționate, vă comunicăm faptul că Ministerul Sănătății susține adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică. Microfonul 6.

În conformitate cu art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată pentru proiectul pe care l-ați menționat.

Având aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru sănătate publică, în ședința din 29 ianuarie 2013, cu unanimitate de voturi, a adoptat raportul de admitere, fără amendamente. Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Menționez că face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator-președinte. Dau cuvântul la dezbateri generale. Are cuvântul domnul senator.

Care?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să precizez importanța acestui act normativ. Având în vedere faptul că există un program pentru a achiziționa și alte elicoptere, cred că trebuie să aibă în vedere ministerul și Guvernul, ca prioritate, acest lucru, deoarece suntem mult în urmă față de țările vecine și, în general, față de țările din Uniunea Europeană, și s-a dovedit că este o activitate benefică și absolut necesară.

Susținem cu toată convingerea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Există întrebări din partea domnilor și doamnelor senatori adresate băncii guvernamentale în legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii?

Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins.

Mă scuzați. Având un raport fără amendamente al comisiei, conform procedurii,

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

Raport de respingere. Inițiatorii nu sunt.

Pe cale de consecință, dau cuvântul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul, doamnă senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii obligației statului de a se îndrepta cu acțiune în despăgubiri împotriva magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau cu gravă neglijență.

În ședința din data de 12 februarie 2013, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Guvernul, atât în luna martie 2010, cât și în luna august 2012, a transmis Parlamentului puncte de vedere, în sensul că nu susține această inițiativă legislativă. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin adresele oficiale transmise, au solicitat respingerea acestuia.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și proiectul de lege.

Fac mențiunea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Este vorba despre un raport de respingere.

Raportul a fost respins.

Domnule senator, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Înainte de a trece la votul final – dacă, sigur, mai rămâne timp –, aș propune ca proiectul de lege de la punctul 22, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2011 privind unele măsuri pentru modificarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor DUPĂ PAUZĂ

electronice, să fie retrimis la comisie, întrucât el trenează din anul 2011 și acum Guvernul solicită să facă câteva amendamente, să-l ajusteze, ca să-l putem vota.

V-aș ruga să supuneți la vot această propunere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

O săptămână.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Termen pentru prezentarea raportului suplimentar, o săptămână.

Vă mulțumesc.

În legătură cu raportul de respingere de la punctul 11, când e vorba despre raport de respingere se votează raportul, nu se votează și proiectul de lege.

Raportul de respingere a fost adoptat, cu voturile precizate anterior.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumesc foarte mult. Încheiem aici.

Luăm o pauză de 5 minute înainte de a trece la punctul de întrebări și interpelări.

Programul nostru: mâine, la ora 9.00 – declarații politice. La ora 10.00 avem vot final, sesiune de vot final.

Da?

Vă rog foarte mult.

Domnilor lideri de grup, vă rog să mobilizați doamnele și domnii colegi senatori pentru a fi prezenți la sesiunea de vot final de mâine, de la ora 10.00.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu la 10.00. La ora 9.00.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am spus declarații politice la ora 9.00 și la ora 10.00 vot final. Așa este prevăzut în program.

Scuză-mă!

Încă o dată: ora 9.00 – declarații politice și la ora 10.00 – votul final, sesiune de vot final.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Constantinescu să preia conducerea ședinței în continuare.

Ultimul punct pe ordinea de zi – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vreau să vă informez că timpul afectat pentru întrebări și interpelări este de 30 de minute și repartiția pe grupuri parlamentare este următoarea:

- Grupul parlamentar al PSD, 11 minute;

- Grupul parlamentar al PNL, 8 minute;

- Grupul parlamentar al PDL, 4 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD, 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR, 2 minute;

- Grupul parlamentar al PC, 1 minut. Începem cu interpelările.

Are cuvântul doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Domnule ministru,

Programul național de electrificare 2007 – 2009 a fost conceput astfel încât toate cele 65.000 de locuințe din România fără curent electric să fie racordate la sistemul electric.

În județul Vaslui există peste 1.500 de locuințe care nu beneficiază de energie electrică, deși există proiecte, iar județul Vaslui se află pe lista priorităților de peste 2 ani, cu o valoare totală a investiției de aproximativ 40 de miliarde de lei.

În răspunsul dat unei interpelări adresate domnului ministru din vechea guvernare, cu privire la stadiul programului de electrificare, s-a făcut referire la existența unui proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului național de electrificare 2012 – 2016 care se află în procedura de consultare a tuturor factorilor decidenți, în perioada de avizare.

Într-o parte a României de astăzi, a județului Vaslui, în care locuiesc și ai cărui cetățeni îi reprezint, există copii care învață încă la lumina lumânării, există familii întregi cărora li se interzice accesul la păstrarea hranei pe timpul verii și, practic, li se interzice accesul la sănătate, civilizație și informare.

În acest sens, vă solicit să-mi comunicați, domnule ministru, cu privire la stadiul Programului național de electrificare 2012 – 2016, pe ce loc se află județul Vaslui în lista cu proiecte și când preconizați începerea lucrărilor de racordare a locuințelor la rețeaua de energie electrică.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

PAUZĂ

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ion Popa.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sebastian Grapă.

Nu este?

Vă rog.

Bună seara, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este greu să vorbești în fața a 23 de oameni. Am să o fac totuși.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Nicolăescu și are legătură, de altfel, și cu amendamentul depus la buget, și anume este vorba despre o consecință a unei dezastruoase politici duse de către Guvernul Boc și Guvernul Ungureanu în vechiul mandat, lucru care, din nefericire, se perpetuează în continuare.

Atunci, printr-un simplu act, dintr-un simplu condei, au desființat un număr de spitale. Din nefericire, unul dintre ele este desființat în continuare, mă refer la cel de la Victoria, și atunci spitalul din Fărăgaș nu a făcut altceva decât să-și încarce numărul de cazuri rezolvate cu toată zona care era deservită de către acel spital.

Aș vrea să-l întreb pe domnul ministru, având în vedere că... Spitalul „Victor Tulbure” din Făgăraș, un spital al săracilor, de altfel, pentru că este o zonă totalmente defavorizată, a câștigat un program de informatizare de aproximativ 200.000 de euro, care trebuie implementat în regim de urgență, program care, dacă s-ar desfășura pe totalitatea clădirilor care formează acel ansamblu, ar însemna o foarte mare pierdere. Acel spital are nevoie de 2 milioane de lei pentru comasare, lucru care aduce o economie la tot ce înseamnă utilități de aproximativ 35% și s-ar putea implementa și acest program de care povesteam, de informatizare.

Întrebarea mea este: care este soluția pe care ne-o dă, având în vedere că este nevoie de finanțarea cu 2 milioane de lei pentru comasarea secțiilor în pavilionul central, de acest lucru depinzând implementarea proiectului european de informatizare, în valoare de 200.000 de euro, a instituției?

A doua întrebare: care sunt măsurile pe care intenționează să le ia pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale și aducerea acestora mai aproape de cetățean? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O rog pe doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului parlamentar al PSD, să prezinte interpelarea.

Are o problemă și vă rog să o înțelegeți. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată ministrului sănătății.

Obiectul interpelării: „Semnarea unor contracte pentru achiziții de mobilier, prin sistemul de licitație electronică SEAP, în beneficiul Spitalului Clinic de Urgență «Bagdasar-Arseni»”.

În emisiunea „Exces de putere” de la Antena 3, realizată de Oana Stancu, a fost difuzat sâmbătă, 16 februarie anul curent, un reportaj, urmat de dezbatere în studio, în legătură cu semnarea unor contracte pentru achiziții de mobilier, prin sistemul de licitație electronică SEAP, în beneficiul Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”.

În condițiile în care acest spital nu are suficiente locuri pentru pacienți, care vin din toată țara, unii dintre ei fiind chiar câte doi în pat, și mai sunt încă multe de procurat pentru buna desfășurare, în interesul pacienților, a intervențiilor medicale, a fost semnat un contract care ridică multe semne de întrebare în legătură cu prețul de achiziție în raport cu tarifele de pe piață. Astfel, compania Visa – SA din Petroșani, ca lider de licitație, împreună cu firma elvețiană Constantinescu-CTG au semnat un contract pentru mobilier stil „Louis Philippe”, în care o măsuță mică (pentru cafea) costă 4.500 de lei plus TVA, o masă dressing cu oglindă – 10.800 de lei plus TVA, un pat cu patru secțiuni și mișcări de translație – 19.600 de lei plus TVA, un dulap din lemn masiv superfinisat – 10.200 de lei plus TVA.

Spre comparație, pentru aceleași piese de mobilier, tot stil „Louis Philippe” – deși mă întreb de ce este nevoie de mobilă stil într-un spital, când sunt atâtea nevoi urgente de ordin medical: aparatură, substanțe active, tratamente de ultimă generație etc. –, din bugetul alocat unui singur dulap se poate procura întreaga garnitură de sufragerie pentru o rezervă de lux.

În condițiile în care USL a promis populației că va avea mai multă grijă și discernământ în folosirea banului public, rog Ministerul Sănătății să formuleze un punct de vedere, în scris, în legătură cu oportunitatea acestor achiziții: mobilă stil într-un spital fără paturi suficiente pentru bolnavi, precum și în legătură cu prețul mobilierului, care este mult peste valoarea de piață.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării: „Stadiul actual al proiectului CESAR (Proiect privind Completarea Sprijinului Uniunii Europene pentru Restructurarea Agriculturii)”. Domnule prim-ministru,

Legea nr. 14/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la 28 decembrie 2007 la București, prevede finanțarea proiectului CESAR prin angajarea sumei de 99,1 milioane de euro, sumă din care 47,7 milioane de euro este împrumut extern, restul fiind finanțat din bugetul de stat.

Întreaga sumă este destinată sprijinului pentru restructurarea agriculturii românești pe trei capitole, și anume:

1. Administrarea terenurilor.

2. Servicii de orientare socioeconomică pentru populația

din agricultură.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnului senator Florinel Dumitrescu, dacă este.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Are ca obiect „Managementul defectuos al Institutului de Cardiologie «C.C. Iliescu»”.

În calitate de senator, am primit o sesizare din partea doamnei Manta Marioara, 58 de ani, cu diagnosticul de dublă leziune mitro-aortică severă, care a fost externată din Clinica de chirurgie cardiacă a Institutului de Boli Cardiovasculare

„Prof. dr. C.C. Iliescu”, în luna februarie a.c., prin decizia profesorului Vlad Anton Iliescu, deși nu era medicul său curant.

Vă atragem atenția că diagnosticul și indicația operatorie au fost puse la data de 20 august 2012, iar lipsa cronică a protezelor cardiace a dus la situații repetitive de internare-externare, fără a se rezolva situația corect din punct de vedere medical.

În această situație deosebit de gravă se află și alți pacienți, ca, de exemplu, Șerban Tudorița, cu diagnosticul de cardiomiopatie obstructivă hipertrofică, internată de urgență în data de 22 ianuarie 2013, aflată în prezent în spital, precum și alți pacienți, cum ar fi: Cioranu Voica, Boian Ilie, Ghincu Ion și alții.

Acești pacienți, contributori cu plata la zi ai Fondului național de sănătate, se află în situația tristă de a nu beneficia de asistență medicală legală din cauza lipsei protezelor cardiace de mai bine de 6 luni.

În consecință, vă solicit să-mi comunicați dacă managementul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu” a făcut vreun demers legal către Ministerul Sănătății, în sensul informării asupra situației financiare grave cu care se confruntă și dacă a cerut să fie remediată situația.

De asemenea, vă solicit să-mi precizați care este situația la nivel național a chirurgiei cardiace valvulare și dacă aceasta se corelează cu indicațiile chirurgicale ale centrelor de cardiologie.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

În continuare, dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cristian Bodea.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Politica privind egalitatea de gen și combaterea discriminării”.

Egalitatea de șanse între femei și bărbați și refuzul discriminării reprezintă o miză democratică, fiind strâns legate de respectarea drepturilor omului, o miză economică, ca factor de creștere și modernitate, precum și o miză socială, prin gestionarea societății de către femei și bărbați în acord cu valorile de respect, demnitate și responsabilitate.

România a făcut eforturi pentru a îndeplini angajamentele internaționale și comunitare în acest domeniu și pentru a crea cadrul legislativ și instituțional, precum și mecanismele în domeniu.

Cu toate acestea, se manifestă încă numeroase și adânci inegalități și cazuri de discriminare, această situație fiind sub multe aspecte mai gravă decât în alte țări europene.

Absența continuității instituționale, lipsa unor măsuri de promovare a legislației specifice și a politicilor publice în domeniu constituie o cauză esențială a acestei stări de fapt, îngrijorătoare pentru o țară în care criza a lovit cu precădere femeile.

Fosta guvernare deține principala responsabilitate, prin desființarea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șansă, autoritatea însărcinată cu monitorizarea, controlul și sancționarea cazurilor de discriminare de gen.

În acest caz chiar și progresele s-au diluat, iar problematica egalității de șanse între femei și bărbați a dispărut de pe agenda publică și din tematica electorală, inclusiv.

Guvernul USL și prezența unei femei la conducerea ministerului responsabil actualmente de problematica egalității de gen au generat așteptări mari în privința corectării erorilor trecutului și adoptării unor măsuri menite să amelioreze situația în privința egalității de gen și nondiscriminării.

Ținând cont de cele enunțate mai sus, solicităm o prezentare a principalelor măsuri legislative și politici pe care ministerul le are în program.

Mulțumesc, doamnă senator. Domnul Cristian Bodea? Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Paul Ichim? Nu este.

Octavian Motoc? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta și se referă la: „Situația aplicării Legii nr. 345/2001 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 125/2000 privind declararea orașului Sulina, județul Tulcea, și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național”.

## Domnule prim-ministru,

În anul 2001 a fost aprobată de Parlamentul României Legea nr. 345 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 125/2000 privind declararea orașului Sulina, județul Tulcea, și a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes național.

La art. 3 se prevede că, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe, prin hotărâre a Guvernului României, ar fi trebuit să fie constituit un „comitet de coordonare alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Consiliului Județean Tulcea, ai celor patru consilii locale interesate și ai Rezervației Biosfera Delta Dunării”.

Din anul 2001 și până în momentul depunerii prezentei interpelări nu au existat măsuri de aplicare sau norme metodologice prin care să fie demarate o serie de proiecte necesare respectivelor localități.

În acest sens, vă rog să precizați care este stadiul actual al aplicării Legii nr. 345/2001 și ce măsuri se pot derula pentru asigurarea finanțărilor în vederea realizării obiectivelor prevăzute de respectivul act normativ.

Vă mulțumesc și solicit răspuns verbal și în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Haralambie Vochițoiu.

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Situația spitalelor din România”. Domnule ministru,

Asistența de sănătate publică reprezintă efortul organizat al societății în vederea protejării și promovării sănătății populației. Responsabilitatea pentru asigurarea sănătății publice revine Ministerului Sănătății, autorităților de sănătate publică teritorială, autorităților de sănătate publică din cadrul ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și autorităților din administrația publică locală.

În acest sens, doresc să-mi prezentați o situație a finanțării spitalelor din România, pentru ca, pe viitor, să nu mai asistăm la închideri de unități spitalicești.

Pentru a analiza o situație de acest gen, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1. Lista tuturor spitalelor din România, pe județe și în funcție de ce autoritate publică are responsabilitatea spitalului respectiv.

2. Câte fonduri au fost alocate consiliilor locale sau județene pentru spitalele din subordinea lor, din anul 2010 până în prezent, detaliat pe județe, spitale, pentru ce obiective s-au alocat aceste fonduri și cuantumul acestor fonduri.

3. Ce sume au primit de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății spitalele din rețeaua autorităților administrației publice locale, din anul 2010 până în prezent, pentru dotarea cu aparatură medicală, reparații capitale și finanțarea obiectivelor de modernizare, transformare și extindere a construcțiilor existente, detaliat pe județe, spitale, pentru ce obiective s-au alocat aceste fonduri și cuantumul acestor fonduri.

4. Ce sume au primit de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății, din anul 2010 până în prezent, casele de asigurări de sănătate pentru sediile acestora, în fiecare județ în parte, inclusiv capitala, în ceea ce privește reabilitările, modernizările, închirieri, cumpărări, dotări etc.

Totodată, domnule ministru, vă rog, să-mi comunicați dacă aveți intenția de a atrage fonduri suplimentare în sprijinul spitalelor din rețeaua autorităților administrației publice locale prin instituirea unei taxe de solidaritate.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Liviu Marian Pop.

Nu doriți să adresați interpelarea.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Saghian, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Obiectul interpelării: „Măsuri împotriva Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România”. Stimate domnule ministru,

După cum bine știm, România are o problemă gravă în ceea ce privește infrastructura, aspect ce a generat, de-a lungul timpului, și alte deficiențe, cum ar fi cea a atragerii unui număr cât mai mare de turiști, căci, uneori, spun cetățenii români, este mai ușor să ajungi până în Grecia sau Austria decât să parcurgi 300 de kilometri prin țara noastră.

Una dintre companiile care s-au ocupat de-a lungul anilor de problema infrastructurii naționale a fost Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale.

Curtea de Conturi a prezentat, zilele trecute, un raport dur cu privire la activitatea acestei companii pe componenta drumurilor naționale, în perioada 2008 – martie 2012, ce a generat un prejudiciu de 7,6 miliarde de lei.

Raportul scoate în evidență o serie de nereguli, printre care un management defectuos și neperformant, deficiențe

grave privind activitatea de deszăpezire, zeci de milioane de lei pierdute în instanță pentru că nu au fost atacate cu recurs unele decizii judecătorești sau necunoașterea și nefolosirea de aplicații tip sisteme de informare geografică.

Ținând cont de cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care sunt măsurile pe care instituția condusă de dumneavoastră le întreprinde la nivelul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România pentru recuperarea prejudiciilor produse de această companie și pentru reformarea activității acesteia în vederea îmbunătățirii managementului.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nicolae Nasta este?

Nu.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Obiectul interpelării: „Situația investițiilor străine din România”.

Domnule prim-ministru,

Pentru ca România să aibă parte de o dezvoltare economică sustenabilă, așa cum era menționat de către dumneavoastră în primul punct al programului de guvernare, România are nevoie de multe investiții.

Acest lucru se poate realiza, având în vedere costul mic al forței de muncă și profesionalismul forței de muncă în mai multe domenii specifice unde suntem foarte competitivi.

Pentru atragerea de noi investiții este necesară îmbunătățirea infrastructurii orașelor Constanța, București, Craiova, Timișoara, Brașov, Sibiu, Cluj, Oradea, Iași, Suceava, Neamț, Bacău, să le conectăm cu Uniunea Europeană prin autostrăzi.

Se invocă lipsa resurselor financiare. La prima vedere ar părea că aveți dreptate, căci bani în conturi nu ați găsit, dar pentru atragerea resurselor financiare este nevoie de eforturi suplimentare și pentru a reuși nu trebuie decât să aveți și viziune.

Cel puțin 15 miliarde de euro, din cei oferiți de Uniunea Europeană, cu ceva eforturi și consens politic vom reuși să-i convingem pe oficialii Uniunii Europene să-i direcționăm către autostrăzi.

Cel puțin 4 miliarde de euro pot fi atrași, anual, în conturi de la importatorii care își subevaluează valoarea și cantitatea produselor în vămi, chiar și sub 5% din valoarea reală, evitând astfel plata TVA-ului și a celorlalte taxe. Pentru a vă convinge că ceea ce am prezentat este real, puteți începe cu date furnizate de Institutul Național de Statistică, printr-o analiză serioasă pe câteva produse importante pentru început. Investițiile au scăzut, fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani, la 1,6 miliarde de euro.

În sprijinul celor sus-menționate, vă reamintesc declarația ambasadorilor străini la București. Ambasadorii străini la București, despre economie: „aduceți companiile de stat pe profit, cheltuiți banii de la Uniunea Europeană, investiți în educație și susțineți IMM-urile”.

Doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Butnaru este?

Nu. ( _Discuții la masa prezidiului.)_

Au mai depus interpelări în scris următorii colegi senatori:

– domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Liviu Marian Pop, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, domnul senator Alexandru Cordoș, subsemnatul și domnul Matei Suciu – Grupul parlamentar al PSD;

– domnul senator Ion Popa, domnul senator Cristian Bodea, domnul senator Paul Ichim, domnul senator Nicolae Nasta – Grupul parlamentar al PNL;

– domnul senator Alin Păunel Tișe, domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu, domnul senator Traian Constantin Igaș, domnul senator Marius Bălu – Grupul parlamentar al PDL;

– domnul senator Florinel Butnaru – Grupul parlamentar al PP-DD.

Trecem la capitolul întrebări. ( _Discuții în sală.)_

S-au finalizat interpelările înscrise în listă.

Mai este o interpelare... Acum 10 minute mi-a adus colega o interpelare. Deși suntem în...

Domnul Mora Ákos Daniel, Grupul parlamentar al PNL, o interpelare.

Și cu asta încheiem.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, am sosit târziu, dar aș vrea să insist să o și citesc, pentru că privește una dintre localitățile colegiului meu.

Este adresată doamnei ministru Mona Pivniceru.

Autoritățile locale ale municipiului Târnăveni ne-au semnalat îngrijorarea acestora și a întregii comunități în legătură cu posibila intenție a ministrului justiției de a desființa Judecătoria Târnăveni și Parchetul de pe lângă această judecătorie, în contextul reorganizării sistemului judecătoresc și al intrării în vigoare a noilor coduri de procedură.

Primarul municipiului Târnăveni mi-a semnalat faptul că discuțiile despre posibila desființare a judecătoriei s-au avansat de pe vremea guvernării trecute, faptul, ca variantă posibilă, urmând să aducă prejudicii serioase comunităților locale din întreaga zonă de competență teritorială a actualei judecătorii.

De aceea, în cazul în care această variantă nefericită se mai află încă pe agenda ministerului, dorim să vă facem cunoscute câteva dintre cele mai solide argumente pentru menținerea Judecătoriei Târnăveni pe lista instanțelor din România și în noul sistem judecătoresc reformat.

Judecătoria Târnăveni a fost înființată în decembrie 1995 și își desfășoară activitatea într-un imobil de stat nesupus niciunei cereri de revendicare, iar în raza sa de competență teritorială intră 9 comune care, împreună cu localitățile aferente, însumează 30 de localități.

La această instanță, în ultimii trei ani au fost înregistrate peste 6.540 de dosare. Dintre acestea au fost soluționate 6.286, ceea ce duce la o rată medie de operativitate în jur de 82%.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni își justifică din plin existența, existând și aici o activitate asiduă, care situează, anual, aproximativ 2.500 de dosare în stoc și în jur de 1.200 de noi dosare înregistrate, anual, fiind soluționate, tot anual, în jur de 1.100 de dosare.

Menținerea acestei judecătorii și a parchetului ar fi, în continuare, un real câștig pentru accesul la justiție al cetățenilor și pentru celeritatea actului de justiție.

Numai în ceea ce privește fixarea unui prim termen de judecată, spre exemplu, la Judecătoria Târgu Mureș acesta se acordă după 5-6 luni de la depunerea unei cereri, în timp ce, acum, la Judecătoria Târnăveni termenul este fixat în cel mult 60 de zile.

Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la întrebări.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Marian Pop.

Nu doriți.

Doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

## Doamnă ministru,

În anul 2012, în județul Vaslui, familiile care au încheiat contracte cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, în baza cărora au luat copii în plasament, nu au primit alocația de hrană pentru copii pe o perioadă îndelungată, înregistrând restanțe și de 6-7 luni. Familiile respective sunt puse în situația de a se descurca pe cont propriu perioade mari de timp, iar eforturile financiare nu sunt deloc de neglijat. Este vorba de hrană, nu de ifose sau articole de lux, care pentru copiii nevinovați este esențială și destul de costisitoare, multe familii renunțând la foarte multe lucruri pentru a le asigura acestora minimumul necesar.

În acest sens, vă întreb, doamnă ministru, dacă aveți în vedere găsirea unor soluții pentru asigurarea fondurilor necesare, astfel încât să nu se mai înregistreze aceste diferențe de la un județ la altul, ceea ce reprezintă, practic, o discriminare de tratament a copiilor defavorizați aflați în aceste situații.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cristian Bodea.

Nu.

Domnul senator Petru Ehegartner.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc să adresez o întrebare domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

## Domnule ministru,

Persoanele care intră în România pe la punctul de trecere Cenad sunt întâmpinate cu panouri stradale conținând mesaje de prevenire și combatere a corupției precum „Stop corupției!”. Mesajele au ca scop să atragă atenția asupra consecințelor faptelor penale ale funcționarilor vamali.

Înțeleg scopul acestor mesaje, însă cred că astfel de mesaje au un impact negativ asupra țării noastre. Aceste mesaje sunt de natură să creeze o imagine nefavorabilă României și consider că ar putea fi găsite alte soluții de amplasare a panourilor cu mesaje de anticorupție.

Punctele de trecere a frontierei sunt vulnerabile și trebuie tratate ca atare. Nu cred că ne dorim ca primul gând al cetățenilor străini cu privire la România să fie asociat cu cel al corupției, al nesiguranței, al infracționalității, având în

vedere că există alte modalități, mai atractive, de a ne întâmpina oaspeții pe teritoriul nostru.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați următoarele:

– A fost realizat vreun studiu preliminar cu privire la amplasarea panourilor cu mesaje anticorupție la intrarea pe teritoriul României?

– Există o statistică privind reducerea infracționalității la punctele de trecere a frontierei în urma amplasării acestor panouri?

– Și, nu în ultimul rând, care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru a preveni asocierea imaginii României cu infracționalitatea sporită în conștiința cetățenilor care intră pe teritoriul țării?

Solicit răspuns verbal și în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte. Două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Agenția Domeniilor Statului, situația privind colectarea redevențelor”.

Domnule ministru,

Bugetul de stat, ca și bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2013, este deosebit de auster, lucru care ne obligă la economii și la o mai mare atenție cu privire la cheltuiala banului public. De asemenea, veniturile statului trebuie urmărite și recuperate cu maximă exigență și, sigur, de urgență.

Agenția Domeniilor Statului, ca instituție aflată în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, are sarcina să gestioneze cu maximă eficiență valorificarea și eficientizarea averii statului român, respectiv terenurile agricole.

În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul contractelor de arendare sau concesiune a terenurilor agricole aflate în administrarea ADS?

2. Care este suma totală a redevențelor?

3. Care este suma totală încasată în 2012 ca redevență?

4. Care sunt societățile cu redevența neplătită în anul

2012 și cu restanțe din anii anteriori?

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, doamna senator Vasilica Steliana Miron.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din cele două întrebări voi susține doar una, iar cealaltă este depusă la secretariat.

Întrebarea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

## Domnule ministru,

Faptul că șoselele din România sunt extrem de proaste este un lucru mai mult decât cunoscut. Faptul că rata accidentelor din țara noastră este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iarăși, este un lucru cunoscut. Din nefericire, România este o țară cu o rată crescută a accidentelor, dar și o țară cu o rată ridicată a persoanelor care mor din cauza acestor accidente rutiere.

Există și țări cu un număr ridicat de accidente rutiere, dar unde rata mortalității din cauza acestor accidente este mult mai redusă.

Țara noastră este pe locul 4 în Uniunea Europeană după numărul deceselor cauzate de accidente rutiere. Din păcate, multe dintre victimele acestora sunt copii.

În acest sens, aș dori să vă întreb, domnule ministru, care este strategia Ministerului Afacerilor Interne privind campania de educație rutieră din școlile românești. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PC, doamna senator Cristiana Irina Anghel.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului finanțelor publice, domnul Daniel Chițoiu, și este vorba despre „Situația împrumuturilor efectuate de România de la FMI”.

## Domnule ministru,

Prin prezenta vă solicit o informare cu privire la situația actuală a împrumuturilor asumate de România de la Fondul Monetar Internațional.

Precizez că mă interesează suma totală a împrumuturilor și datele la care România a intrat în posesia acestora, precum și data semnării acordului de împrumut.

De asemenea, doresc să știu dacă Parlamentul a fost consultat în decizia asumării acestor împrumuturi și când a fost primit acordul.

Mă interesează și sumele pe care Guvernul României trebuie să le ramburseze anul acesta, cui și ce reprezintă acestea.

Vă rog să atașați și o defalcare a sumelor cheltuite în funcție de domeniile în care au fost alocate, data la care a fost contractat împrumutul, data acordului Parlamentului, obiectivul și dobânda aferentă.

Menționez că doresc răspuns în scris, dar și în plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

## Domnule ministru,

Am fost sesizat în teritoriu cu problematica beneficiarilor Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, care, potrivit prevederilor acestui act normativ, beneficiază de asistență medicală și medicamente în mod gratuit, atât în tratamentul ambulatoriu, cât și în timpul spitalizării.

Având în vedere situația specială a acestor persoane și prevederile legii mai sus menționate, vreau să vă întreb, domnule ministru, dacă sistemul de coplată va viza și beneficiarii Legii nr. 309/2002 sau luați în considerare instituirea unor excepții printre care, de exemplu, să se numere și categoria vizată aici.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Mariana Câmpeanu.

## Doamnă ministru,

Sesizat în teritoriu de mai multe persoane cu handicap grav din naștere, consider oportună modificarea legii care să facă distincția clară între persoanele cu handicap grav din naștere, care, este clar, nu-și vor reveni niciodată și niciodată nu vor putea avea capacitate de muncă, și care trăiesc exclusiv din indemnizația lunară de handicap, și persoanele cu handicap dobândit pe parcursul vieții.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați numărul total al persoanelor cu handicap grav din naștere, înregistrat în evidențele persoanelor cu nevoi speciale, și efortul bugetar lunar pe care-l presupune asigurarea indemnizațiilor acestor persoane.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați cu cât a fost indexată indemnizația de handicap începând cu anul 2006 până în prezent.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O întrebare adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Relu Fenechiu.

## Domnule ministru,

În cursul anului 2012, pe DN 15, între localitățile Târgu Mureș și Reghin au început lucrări de reabilitare și

modernizare a acestui drum. Organizarea de șantier specifică a fost încă de la început deficitară, fără soluții viabile pentru fluidizarea traficului extrem de aglomerat pe această rută, iar proiectul asumat a fost unul cel puțin bizar. Mai precis, pe sectoarele de drum pe care s-a intervenit suprafața carosabilă a fost redusă la doar 7 metri lățime, fiind mărginită pe ambele părți cu borduri înalte. Lucrările s-au derulat anevoios, în ritm de melc. Această soluție tehnică absolut improprie unui drum cu o astfel de încărcătură a traficului reprezintă permanent un pericol, atât pentru conducătorii auto, cât și pentru pietoni, fiind totodată cauza unor accidente rutiere grave.

La presiunea opiniei publice, precum și a mass-mediei, odată cu protestele exprimate și de reprezentanții administrațiilor publice locale, la finele anului 2012, bordurile care mărgineau carosabilul au fost ridicate de societatea constructoare. Odată cu această etapă și lucrările începute au fost abandonate, iar marcajele rutiere și indicatoarele de avertizare au fost lăsate la voia întâmplării.

Ca urmare a dezinteresului privind aceste lucrări de reabilitare a carosabilului, a lipsei marcajelor și a indicatoarelor rutiere corespunzătoare, conform informațiilor furnizate de Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș, din luna martie 2012 și până în prezent, pe acest sector de drum s-au înregistrat 6 accidente rutiere grave, soldate cu 3 morți și 7 persoane rănite grav.

Situația a fost sesizată, de altfel, în mod repetat Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov de către autoritățile competente, dar fără niciun rezultat.

Ca urmare a celor expuse, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Când veți dispune demararea verificărilor care se impun în privința calității lucrărilor menționate?

– Ce măsuri veți lua pentru stabilirea celor care sunt responsabili de situația lucrărilor reprezentând o importantă cauză a accidentelor rutiere înregistrate?

Mulțumesc domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, dau cuvântul domnului senator Dumitru Marcel Bujor.

Nu este.

Atunci, domnul senator Florinel Dumitrescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale

Obiectul întrebării: „Situația subvențiilor pentru agricultură”.

În cadrul audiențelor acordate la biroul senatorial a fost ridicată problema tergiversării plății subvențiilor pe suprafață prevăzute în schema de plată națională directă complementară de către Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, întrucât se apropie campania agricolă de primăvară și încă nu s-a făcut un calendar al plăților la nivel național.

După cum știți, APIA a sistat autorizarea la plată pe perioada sărbătorilor de iarnă, dar, începând cu 15 ianuarie 2013, au fost reluate plățile.

În consecință, aș dori să mă informați în legătură cu situația specifică din județul Teleorman și să primesc informații concrete privind eșalonarea plăților complementare directe la nivel național, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Aștept răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Saghian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Rovana Plumb, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Obiectul întrebării: „Cuantumul fondurilor derulate de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice în cadrul programului «Casa verde» din anul 2012”.

Doamnă ministru, în cadrul programului „Casa verde” au fost stabilite ca fiind eligibile următoarele cheltuieli:

– achizițiile de instalații pentru producere de energie termică, inclusiv instalații pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie regenerabilă;

– cheltuielile cu montajul și punerea în funcțiune a sistemului, efectuarea, verificarea probelor și încercărilor; – plata TVA-ului.

Așa cum se cunoaște, sunt eligibile numai cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanțare nerambursabilă.

Având în vedere că Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a derulat programul „Casa verde” în anul 2012, vă rog să-mi precizați cuantumul fondurilor alocate acestui program, aferente anului trecut.

De asemenea, vă rog să-mi precizați data estimativă de începere a programului „Casa verde” în acest an.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Vă mulțumesc domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Taxele pentru IMM-uri”.

Domnule ministru,

Un procent covârșitor din agenții economici mici, cu cifră scăzută de afaceri, se plâng de controalele din partea fiscului, unde veniturile recuperate sunt insignifiante, iar o mare parte din marii importatori, care produc cele mai mari pagube bugetului prin neplata taxelor la intrarea produselor în țară, prin subevaluarea și diminuarea cantităților, nu sunt în atenția dumneavoastră decât sporadic.

Când intenționați să vă orientați atenția, concret, și acolo unde România pierde, anual, miliarde de euro, afectând, pe termen mediu și lung, producătorii români prin concurență neloială și diminuând substanțial veniturile la bugetul de stat?

A doua întrebare este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, Ministerul Economiei.

Obiectul întrebării: „Investițiile străine în România”. Domnule ministru,

Ați făcut toate demersurile pentru a face cunoscut investitorilor străini că avem cele mai bune oportunități de investiții în România datorită forței de muncă foarte bine pregătite în centrele universitare Iași, Timișoara, Cluj, Craiova, București, Târgu Mureș? De asemenea, România este și o piață care are forța de muncă cu cele mai scăzute costuri.

Cred că ar fi oportună conceperea unui site în toate limbile de circulație internațională, pentru a promova în toată lumea, pe cele mai căutate motoare de căutare specifice, investițiile cele mai profitabile: în industria constructoare de mașini auto, agricultură, industria lemnului, industria ușoară etc.

Având în vedere aceste aspecte, care este strategia Ministerului Economiei referitoare la promovarea României pentru atragerea investițiilor străine în România?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Tot din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Florinel Butnaru.

Mai este? Nu mai este.

Au depus întrebări în scris, la secretariatul ședinței, o parte din colegii noștri, pe care o să-i menționez în continuare:

– din partea Grupului parlamentar al PSD – domnul senator Liviu Marian Pop, domnul senator Niculae Bădălău, domnul senator Laurențiu Florian Coca, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Sorin Constantin Lazăr, domnul senator Alexandru Cordoș, domnul senator Daniel Savu și subsemnatul;

– din partea Grupului parlamentar al PNL au depus, în scris, întrebări domnul senator Cristian Petru Bodea și domnul senator Paul Ichim;

– din partea Grupului parlamentar al PDL au depus, în scris, întrebări domnul senator Gigi Cristian Chiru, domnul

senator Mihai Ciprian Rogojan, domnul senator Dumitru Oprea, domnul senator Alin Păunel Tișe, doamna senator Anca Daniela Boagiu și domnul senator Mihai Răzvan Ungureanu.

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD a depus, în scris, o întrebare domnul senator Florinel Butnaru.

Având în vedere că am parcurs toate întrebările și interpelările, vreau să le mulțumesc reprezentanților Guvernului pentru prezența la această ședință și să declar închisă ședința Senatului din 18 februarie 2013.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|646759]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 16/27.II.2013 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei