Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·17 decembrie 2013
Senatul · MO 166/2013 · 2013-12-17
Ședință solemnă dedicată Revoluției din decembrie 1989
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 20
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru: – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2013) 751 final 20
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 16 decembrie 2013, a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (L375/2013); – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 256 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L412/2013) 20
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
16 discursuri
Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!
Declar deschisă ședința Senatului din data de 17 decembrie 2013, cu prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice.
Vă reamintesc că timpul pentru declarații politice, repartizat pe grupuri parlamentare, este după cum urmează:
- Grupul parlamentar al PSD – 25 de minute;
- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;
- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;
- Grupul parlamentar al PP-DD – 3 minute;
- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;
- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;
- senatori independenți – un minut.
O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nelu Tătaru.
Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația mea politică se intitulează „Apel la normalitate”. Potrivit tradiției, în preajma marilor sărbători, mai ales a celor de inspirație religioasă, suntem îndemnați să fim mai buni, iar noi, la rândul nostru, transmitem astfel de îndemnuri celor care ne sunt apropiați sau care ne urmăresc activitatea într-un fel sau altul.
Bunătatea este o trăsătură încărcată de o doză consistentă de subiectivism. În general, suntem mai mult sau mai puțin buni în raport cu ceva sau cu cineva. De aceea, v-aș propune ca la acest sfârșit de an să încercăm să fim normali sau, dacă acesta este un obiectiv prea ambițios, să aducem în viețile noastre măcar un strop de normalitate.
Normalitatea începe, în ce ne privește pe noi, politicienii, de la calitatea discursului public și de la proprietatea termenilor și presupune să nu denaturăm sensuri doar pentru a obține un câștig sau un avantaj politic, așa cum sunt de evitat invectivele sau epitetele prea agresive, mai ales în discursuri oficiale. Tot așa, nu putem să ne referim cu
sintagma „lovitură de stat” la un demers bazat pe un vot în Parlament, în fapt, esența sistemului democratic.
Mai departe, în ceea ce privește legislația, normalitatea presupune dezbaterea publică și parlamentară, adoptarea de inițiative legislative ale parlamentarilor, în loc de legi de aprobare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului. Este un mare pas înainte. Dar, pentru ca acest „înainte” să desemneze direcția cea bună, proiectele de lege trebuie să parcurgă traseul normal: cu dezbateri transparente în comisiile de specialitate, apoi înscrierea lor pe ordinea de zi, după ce parlamentarii au primit documentația necesară, și votarea, în urma unei dezbateri în care toți cei care au ceva de spus în legătură cu respectivul proiect să o poată face.
Normalitatea înseamnă și discernământ și responsabilitate din partea unor instituții, mai ales dacă au un caracter diplomatic, ceea ce presupune să se abțină de la declarații politice tranșante în legătură cu subiecte asupra cărora nu s-au documentat, preluând doar alte declarații politice. Altfel, demersuri dintre cele mai legitime, cum sunt apărarea statului de drept și a democrației, pot fi serios umbrite de bănuiala că sunt, de fapt, intervenții nocive într-o bătălie politică, la rândul ei, extrem de nocivă.
Într-o lume normală, oricine are dreptul la opinie și, mai mult, are dreptul să-și exprime public respectiva opinie sau opțiune. Numai că între a-ți exprima opinia și a încerca să ți-o impui, prin mijloace, uneori, violente, este o mare diferență. Presiunea publică este una, amenințările sunt deja altceva.
Normalitate înseamnă ca senatorii și deputații să aibă deplină imunitate în legătură cu voturile și cu declarațiile exprimate în Parlament. Nimic mai mult, dar nici mai puțin. Este normal și firesc să ne fie urmărită activitatea pas cu pas, să ne fie taxate greșelile, să ne fie făcut public modul în care votăm, dar normalitatea se termină atunci când aceste lucruri nu sunt făcute cu bună-credință, ci cu scopul de a ne determina, prin presiuni, să adoptăm o anumită atitudine sau conduită. Și nu este normal acest lucru, pentru că, de cele mai multe ori, cei care exercită aceste presiuni nu sunt aceiași cu cei care ne-au acordat votul pentru a-i reprezenta, iar riscul este ca prioritare să nu mai fie dorințele legitime ale majorității, ci cele ale unei minorități foarte vocale.
Mulțumesc și eu, doamna senator.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Nelu Tătaru.
Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Titlul declarației politice: „Bugetul anului 2014 – critici și șantaj politic”.
Acum două săptămâni, am dezbătut și aprobat bugetul anului 2014. Deși este deja în firea lucrurilor să nu cădem de acord nici măcar asupra chestiunilor importante, care nu ar trebui judecate în termeni de culoare politică, iată că nici de data aceasta lucrurile nu au stat altfel.
Bugetul pentru anul viitor nici nu fusese adoptat, că era destinat de către președinte să se întoarcă în Parlament. Au fost multe critici din partea opoziției, ni s-a reproșat că acesta este un buget pentru sărăcirea românilor, dar, cu toate acestea, colegii din opoziție nu s-au sfiit să depună amendamente pentru construirea de catedrale, pentru ajutoare pentru biserici și mănăstiri, dar și pentru deja celebrele săli de sport. Ceea ce nu au înțeles cei din opoziție este că acesta este un buget al priorităților și că, dacă dăm bani pentru biserici și săli de sport, înseamnă să-i luăm de la sănătate, de la educație sau de la alte investiții prioritare.
Banii sunt tot aceiași. Ei nu se înmulțesc în funcție de amendamente sau de interese. Politica bugetară a unei țări trebuie coordonată în mod unitar și nu trebuie periclitată din cauza unor simple pasiuni ce țin de politica de partid. Mai mult, opoziția nu este un paravan și o scuză pentru a născoci lipsuri și greșeli la orice vine din partea puterii. Este foarte ușor să critici, mai ales atunci când nu porți responsabilitatea deciziei.
Poate că există variante mai bune de buget și sunt sigur că Guvernul a analizat toate aceste variante, așa cum sunt sigur că a analizat și consecințele economice și politice ale acestora, pentru ca, în final, să propună un buget realist, adaptat la sursele actuale ale României.
Fără îndoială că, printr-un efort susținut, Guvernul își va îndeplini promisiunile și va revitaliza economia românească, astfel încât, pe viitor, să avem bugete îndestulătoare și bani pentru a răspunde așteptărilor majorității cetățenilor însă, până atunci, trebuie să defilăm cu ce avem.
Închei cu o întrebare retorică. Colegii din opoziție s-au declarat profund îngrijorați de soarta țării, au criticat și s-au opus bugetului propus de Guvernul USL, dar, mă întreb: oare nu se îngrijorează de soarta românilor și acum, când se pare că prima familie a țării va primi din banii acelorași români o despăgubire imensă, acordată în condiții cel puțin suspecte? Vă mulțumesc.
Domnul senator Găvrilă Ghilea, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Se pregătește domnul senator Petru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Minciuna are picioare scurte!”.
Nu credeam că în actuala sesiune parlamentară voi mai fi nevoit să mă adresez de la această tribună în problema gazelor de șist.
Se părea că am epuizat întreg arsenalul de argumente obiective sau subiective, dar și pachetul de demersuri legislative și parlamentare pe care cetățenii județului Bihor m-au mandat să-l accesez.
Cu toate acestea, un document emis în luna februarie a acestui an, dar în posesia căruia am intrat abia zilele trecute, m-a determinat să iau din nou atitudine în această chestiune.
Este vorba despre o informare, presupun, confidențială, transmisă de la Cabinetul președintelui ANRM, înregistrată sub nr. 1.497/11.02.2013 și adresată Cabinetului PrimuluiMinistru, unde a fost înregistrată în aceeași zi, sub nr. 5/849/11.02.2013.
Prin informațiile cu privire la acordurile petroliere ce urmau să fie încheiate pentru o serie de perimetre în partea de nord-vest și de vest a țării, pe care le conține acest document, toate precizările ulterioare ale ANRM față de controversata problemă a explorării și exploatării gazelor de șist pot fi puse sub semnul întrebării și al relei-credințe.
Deși pe fondul escaladării nemulțumirilor locuitorilor zonelor afectate, dar și al radicalizării acțiunilor membrilor societății civile față de intențiile mai mult sau mai puțin declarate ale unor companii petroliere, ANRM a diseminat în spațiul public nenumărate mesaje privind dezinteresul acestor investitori față de resursele de hidrocarburi neconvenționale, în speță gazele de șist, documentul pe care l-am citat demonstrează contrariul.
Cel puțin în privința Acordului petrolier de concesiune pentru explorare – dezvoltare – exploatare în perimetrul EX-3 Băile Felix, ANRM își dă arama pe față și recunoaște intenția explicită a investitorului „East West Petroleum Corporation” de a investi în resursa gazului neconvențional prin săparea unei sonde la adâncimea de 1.800 m.
La fel stau lucrurile și în privința celorlalte perimetre concesionate de ANRM pentru explorare – dezvoltare – exploatare, fie că este vorba despre EX-1 Voivozi, județul Bihor, EX-8 Biled, județul Timiș, sau EX-5 Adea și EX-7 Periam – Curtici, județul Arad, toate acordurile petroliere aferente specificând, citez din informarea adresată prim-ministrului de către președintele ANRM, „dorința de a explora gazele neconvenționale”.
Mulțumesc și eu.
Domnul senator Petru Frătean – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Bună ziua!
Domnule președinte, Onorat Senat,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Un an de mandat, un an de reușite”.
Sfârșitul anului reprezintă pentru fiecare dintre noi un moment de bilanț, în care ne contabilizăm reușitele și ne facem planuri pentru viitor.
Cred că, de un an încoace, de când USL a primit un vot covârșitor de încredere, drumul României și al românilor s-a schimbat în direcția a ceea ce am propus alături de colegii mei: să construim România puternică!
E greu să sintetizezi în câteva fraze rezultatele unui an întreg, însă e nevoie să punctez câteva dintre lucrurile pe care am reușit să le realizăm împreună – Guvernul Victor Ponta și Parlamentul României, cu majoritate USL: am reparat nedreptățile guvernării PDL, fie că vorbim de reîntregirea salariilor și pensiilor, deblocarea posturilor din învățământ și sănătate sau acordarea subvențiilor blocate în agricultură, am redus TVA-ul la pâine, am sprijinit fermierii și producția agricolă, am crescut rata de absorbție a fondurilor europene, am sprijinit sectorul privat și investițiile, dovadă fiind creșterea numărului de salariați, am investit în modernizarea infrastructurii educaționale și sanitare și creștem salariile profesorilor și medicilor, am reînființat spitale, investim în rețeaua de autostrăzi, suntem recunoscuți drept un partener serios în Europa și în lume.
Sigur, mai avem încă multe de făcut, însă suntem pe drumul cel bun.
Pentru mine personal, este un an de când, cu onoare și mândrie, îi reprezint în Senatul României pe toți cetățenii localităților din Colegiul nr. 4, județul Mureș, oameni minunați, cu istorie și tradiții, cărora țin să le mulțumesc pentru încrederea și sprijinul acordate. Sunt alături de acești oameni, iar prin instrumentele pe care le am la dispoziție ca senator – inițiative legislative, amendamente, declarații politice, interpelări și întrebări adresate miniștrilor – sprijin toate proiectele acestor comunități, așa cum am atras atenția asupra proiectului de alimentare cu apă și canalizare de pe câmpie, promovez specificul local tradițional, atât ca specializare în agricultură, cum este mărul de la Batoș sau produsele lactate de pe Valea Mureșului și Valea Gurghiului, cât și pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor și reindustrializarea acestei zone. Duc mai departe modul de viață și mesajul acestor români adevărați, care își apără și își iubesc țara, respectă cu sfințenie valorile și simbolurile poporului român, pe care le împărtășesc întru totul.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Se pregătește domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
E bine să mai asiști la declarațiile unor colegi. Ca la televizor.
„Liderii USL poartă răspunderea blocării, pe termen lung, a aderării României la Schengen” – este declarația mea de astăzi.
După ultimul Consiliu de Justiție și Afaceri Externe al Uniunii Europene, în care s-a evitat din nou un vot pe aderarea țării noastre la Schengen, domnul Ponta a declarat că România este pregătită să adere atunci când partenerii noștri europeni își vor fi rezolvat problemele interne. Așadar, a adoptat o atitudine arogantă, iar, o săptămână mai târziu, pentru a confirma acest comportament, a garantat aranjamentele perfide din Parlament contra legilor incomode.
Pe lângă aceste mofturi balcanice, lovitura parlamentară dată de reprezentanții USL privind Codul penal și amnistia fac pe deplin iluzorie aspirația țării de a adera în Spațiul Schengen. Astfel, un raport profund negativ pe marginea activității parlamentare este inevitabil, lupta împotriva corupției fiind anulată de USL. Dacă țările care se opuneau intrării noastre în normalitatea europeană mai aveau nevoie de un argument solid pentru poziția lor, le-a fost oferit prin inconștiența majorității parlamentare, iar liderii USL, giranții acestui dezastru de imagine, sunt pe deplin răspunzători de îngroparea unui obiectiv național pe termen lung.
Prinse în calcule meschine și în propria fanfaronadă, aceste personaje se fac responsabile nu doar de un atac împotriva statului de drept, ci și a intereselor economice ale țării. În acest sens, amintim doar poziția transportatorilor români, potrivit căreia aderarea la Schengen ar însemna eliminarea corupției la frontiere, fluidizarea traficului și scăderea costurilor de transport.
În consecință, de câte ori va fi menționat eșecul Schengen, nu trebuie să dăm vina pe nedreptăți externe.
Guvernanții noștri au luat decizii împotriva României, iar acest lucru trebuie să și-l asume pe deplin cei din USL. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul senator Damian Drăghici, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Textul declarației politice de astăzi se intitulează „Bilanțul unui an de guvernare USL”. Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Zilele acestea se împlinește mai bine de un an de când guvernarea USL și-a început activitatea și țin să menționez câteva dintre aspectele care au marcat viața economică, socială și politică.
Aș începe cu faptul că Executivul și-a îndeplinit angajamentul luat cu privire la consolidarea fiscală. Chiar dacă acest obiectiv nu este atât de evident precum altele, cifrele ne arată că deficitul bugetar s-a redus și că previziunile sunt pozitive în acest segment. Acest fapt mi se pare o performanță deosebită în plan financiar, mai ales având în vedere că mandatul Guvernului a început în condiții dificile și cu un buget construit de PDL.
Mai mult, Guvernul Ponta s-a preocupat de relansarea economică a României, prin politici echilibrate și care să nu mai sacrifice interesele românilor, așa cum obișnuise PDL să facă. Indexarea pensiilor, sprijinirea categoriilor vulnerabile prin creșterea indemnizațiilor pe anumite segmente, reducerea TVA la pâine, aliment de bază, toate ne arată acest lucru și vin să întărească angajamentul luat în fața românilor.
Mediul de afaceri a fost și el susținut prin măsuri variate, dintre care vă reamintesc plata TVA-ului la încasarea facturii, nu la emiterea ei. De asemenea, numeroasele vizite făcute în afara țării, precum și vizitele unor oficiali primiți la București de către prim-ministru se înscriu în ideea consolidării mediului de afaceri prin atragerea de investiții străine. Acest fapt se va vedea și mai mult în anii ce vin, căci aceste vizite au fost organizate cu scopul de a reda țării noastre imaginea demnă a unei țări serioase, implicate, și care poate fi considerată un partener de încredere în orice activitate economică.
De altfel, situația economică a țării noastre s-a îmbunătățit în anul 2013, așa cum ne arată și cifrele de la nivel european, oferite de Eurostat, precum și cele oferite de Institutul Național de Statistică. Astfel, creșterea economică din acest an este de 2,7%, o cifră satisfăcătoare în condițiile în care criza economică este încă prezentă și puternică pe plan mondial. Mai mult decât atât, la capitolul creștere industrială ne situăm pe locul al doilea în Uniunea Europeană, având o creștere de 7,5% – o cifră extraordinară, mai ales având în vedere competitivitatea la nivel european.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Damian Drăghici.
Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Valer Marian.
Bună dimineața, stimați colegi!
Titlul declarației mele de astăzi este „18 decembrie – triplă sărbătoare care celebrează toleranța și multiculturalitatea: Ziua internațională a minorităților, Ziua minorităților naționale din România și Ziua internațională a migranților”.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
În ultimele săptămâni, pe agenda de lucru a Senatului au fost câteva inițiative legislative care au stârnit dezbateri și controverse aprinse, având ca obiect de reglementare introducerea unei noi sărbători naționale, care să se adauge celor peste 50 de sărbători oficiale deja existente, în sensul că Parlamentul și Guvernul le-au proclamat ca fiind sărbători naționale prin legi sau hotărâri de guvern.
Personal, sunt de acord cu aceste inițiative, deoarece sunt semn bun pentru o țară ai cărei cetățeni cunosc și respectă momentele și simbolurile importante ale istoriei naționale și universale.
Eu am o agendă completă cu zilele de sărbători oficiale la nivel național și internațional, evidențiate prin manifestări publice de rememorare a valorilor sociale și identitare pe care România le promovează. Printre aceste sărbători obligatorii prin lege pentru toți cetățenii și când autoritățile publice, posturile de televiziune și societatea civilă organizează evenimente și programe adaptate zilelor sărbătorite, se numără și sărbătoarea de mâine, 18 decembrie, când este Ziua minorităților naționale, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 881 din 1998.
Cronologic, întâi a fost Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale etnice, lingvistice și religioase, adoptată în 18 decembrie 1992 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite. Acesta a fost primul document internațional care oferă o garanție a drepturilor minorităților, în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanța prin promovarea zilei de 18 decembrie ca Zi internațională a minorităților naționale. România s-a raliat acestui context internațional și a decis ca ziua de 18 decembrie să fie celebrată ca Zi a minorităților naționale din țara noastră, alături de alte state, ca un îndemn la toleranță, înțelegere și armonie.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.
Mulțumesc, domnule președinte.
Fac mențiunea: senator independent afiliat Grupului parlamentar al PP-DD.
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Președintele Agenției Naționale de Integritate, în stare de incompatibilitate?!”.
Zilele trecute, am adresat Consiliului Național de Integritate o sesizare prin care am solicitat, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) și (4), raportat la art. 25 lit. d) și e), combinat cu art. 19 alin. (2) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, să propună Senatului României eliberarea din funcție a președintelui Agenției Naționale de Integritate, Georgescu Horia, pentru următoarele motive:
1. Numitul Georgescu Horia s-a aflat în stare de incompatibilitate atât în perioada în care a deținut funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate, 16.04.2008 – 18.04.2012, cât și în perioada de când deține funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate, respectiv din 18.04.2012, întrucât a deținut funcția de administrator la o societate comercială, SC Outlook SRL Brașov, pe care nu a menționat-o în declarațiile de interese
depuse în perioada 2008 – 2013, săvârșind astfel și infracțiunea de fals în declarații.
Conform adresei Oficiului Național al Registrului Comerțului nr. 441.735 din 5.12.2013, numitul Georgescu Horia a avut calitatea de asociat și/sau administrator în șase societăți comerciale din România: SC Outlook SRL Brașov, SC Financial Securities TB SA București, SC HBG Consulting SRL Brașov, SC Imperial SRL Brașov, SC Platinum Media SRL Brașov și SC Imperium SRL Brașov. Potrivit acestei adrese, numitul Georgescu Horia deține și în prezent calitatea de asociat și administrator la SC Outlook SRL, societate înființată în data de 10.12.1999, dizolvată de drept în data de 31.05.2005 și aflată, actualmente, în stare de lichidare.
Numitul Georgescu Horia a fost numit administrator la SC Outlook SRL în data de 10.11.1999 pe perioadă neprecizată și nu a renunțat la această funcție în perioada în care a deținut funcțiile de secretar general, respectiv de președinte al Agenției Naționale de Integritate. Potrivit informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în cazul SC Outlook SRL, a fost numit lichidator Consulting Insol SPRL de abia în data de 12.11.2013, ceea ce înseamnă că până la această dată atribuțiile de administrator i-au revenit numitului Georgescu Horia.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#397133. Conform unor surse din Serviciul Român de Informații, numitul Georgescu Horia ar fi ofițer acoperit al acestui serviciu secret, aflându-se în agentura personală a generalului Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI.
Potrivit art. 25 lit. e), raportat la art. 19 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 144/2007, președintele Agenției Naționale de Integritate poate fi eliberat din funcție dacă a fost sau este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații.
· procedural · adoptat tacit
203 de discursuri
## **Domnul Florin Constantinescu:**
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.
Am intitulat declarația politică „Bugetul de stat pe 2014 trebuie promulgat”.
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu a afirmat de câteva ori că nu va promulga bugetul de stat pe anul 2014. Președintele a motivat decizia prin faptul că acest buget va scumpi motorina cu 52 de bani și benzina cu 53 de bani. Abordarea omite mai multe aspecte.
În primul rând, fondurile vor fi utilizate, cu prioritate, pentru construcția de infrastructură rutieră – autostrăzi, drumuri naționale și drumuri județene.
În al doilea rând, bugetul repară anumite nedreptăți efectuate în perioada guvernării portocalii. Astfel, sunt prevăzute creșteri de pensii pentru aproximativ 5 milioane de pensionari: pensiile vor fi indexate cu 3,76%. Aproape 3 miliarde de lei vor merge către profesori, către funcționarii publici care au câștigat procesele cu Guvernul pentru tăierile din anul 2010. De asemenea, salariul minim va crește de la 800 de lei la 850 de lei.
În al treilea rând, proiectele deja începute și pentru care România și-a asumat răspunderea în fața partenerilor europeni – fie că vorbim despre proiecte europene, derulate la noi în țară, fie că vorbim despre proiecte de colaborare cu alte state – trebuie continuate. În lipsa bugetului pe anul 2014, nu vom putea crește gradul de cofinanțare a fondurilor europene, grad absolut necesar pentru a se folosi toate programele deja deblocate. Contribuția națională pentru 2014 reprezintă 5,5 miliarde de lei și, evident, asta va duce la dezangajarea unor sume importante. În ceea ce privește infrastructura și investițiile, fără buget nu va fi început niciun nou obiectiv de investiții, nicio autostradă. Iar în cazul nostru, al ieșenilor, ceea ce ne doare cel mai tare este Autostrada Est–Vest, care, de asemenea, nu va putea fi începută.
Semnalul este extrem de negativ pentru investitori. Avem o țară pe care vrem să o guvernăm bine și în folosul cetățenilor ei, dar avem o instituție care pune bețe în roate. Deci o instabilitate care plutește în aer. Ce încredere să aibă investitorii în România? Singura veste bună pentru investitori este că avem o creștere economică de 2%, pe care, așa cum a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, trebuie să o dublăm. Dar nu este de ajuns. Instituțiile statului trebuie să funcționeze și să coopereze.
În abordarea președintelui Traian Băsescu remarc o lipsă de corectitudine. Pentru bugetul pe 2010, acela prin care s-au efectuat tăierile de salarii și pensii, președintele a scris Parlamentului să se grăbească cu adoptarea bugetului. Imediat ce a fost adoptat, președintele l-a promulgat. Acolo nu mai erau taxe sau tăieri, bugetul acela era bun, din punctul dumnealui de vedere. Și tot noi – adică premierul Victor Ponta și Guvernul – venim și căutăm soluția ca să-l mulțumim pe președinte. Concret, până miercuri se așteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene cu privire la intenția Executivului de a amâna introducerea accizei de 7 cenți pentru motorină.
Bugetul de stat pe 2014 este în concordanță cu Programul de guvernare al USL, cu ceea ce am promis în alegerile de anul trecut, precum și cu angajamentele luate față de organismele internaționale: FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială. Întârzierea promulgării bugetului pe anul 2014 conduce la riscul major de întrerupere a acordurilor cu instituțiile internaționale.
În măsura în care bugetul nu este promulgat, din păcate, USL nu are baza legală pentru a acorda drepturile românilor luate în perioada guvernării portocalii.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Donțu Ovidiu.
Se pregătește domnul senator Nicoară Marius Petre.
Mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Legea este rațiunea eliberată de pasiune”.
Aș începe prin a spune că „legea este rațiunea eliberată de pasiune”, o afirmație care acum, peste secole, capătă relevanță într-un moment în care noi, cei care alcătuim corpul legislativ al țării, suntem puși în situația de a alege între a crea legi al căror efect să nu poată fi interpretabil și a ne confrunta cu un val de neacceptare și opinii dintre cele mai controversate în materie de Cod penal.
Cele două modificări la Codul penal, și anume cea care ține de conflictul de interese și, a doua, cea care ține de definiția funcționarului public, chiar dacă modificările nu au avut loc în Senatul României, ele au stârnit reacții dintre cele mai antagonice cu putință din perspectiva tuturor structurilor statului, și nu numai, fiind considerate o inițiativă nepotrivită și în neconcordanță cu preceptele democratice ale statului de drept.
Motivul pentru care am ținut să fac această intervenție este acela că, din poziția de profesionist în materie juridică și de parlamentar, membru al Comisiei juridice, țin să aduc câteva mențiuni necesare în această privință, pentru ca aceste chestiuni extrem de importante pentru imaginea și rolul nostru în actualul moment al guvernării țării să nu sufere, pe nedrept aș spune, un declin și o falsă interpretare.
Astfel, propun sancțiuni mai aspre în Codul penal pentru demnitari, care trebuie să fie mai atenți cu corespondența, cu legea, cu activitatea lor, așa cum susțin și că tribunalele specializate trebuie să aducă un plus de profesionalism în înfăptuirea actului de justiție și să fie maximizată transparența la numirea magistraților, bazată pe criterii de profesionalism și integritate. Trebuie, de asemenea, ca Înalta Curte de Casație și Justiție să redevină o instanță de casație cu rol în uniformizarea jurisprudenței și a practicii judiciare și să existe în tot sistemul judiciar repartizarea aleatorie a dosarelor și la completele de judecată, inclusiv cele pentru demnitari, ca să putem să ne ocupăm din ce în ce mai mult de sistemele de asistență judiciară gratuită pentru zone defavorizate și categorii sociale marginalizate, de creșterea celerității actului de justiție și reducerea costurilor sale, de întărirea rolului Avocatului Poporului în România. Acesta este modelul de înfăptuire a justiției în care cred și care trebuie să fie funcțional în cel mai scurt timp.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Marius Petre Nicoară.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi are titlul „Sărăcia – o problemă a întregii omeniri, o mare problemă în România”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Am decis, în această ultimă declarație politică din acest an, să abordez un subiect delicat pentru politicieni, dar real, și care este un semnal de alarmă pentru toți guvernanții, indiferent de situația politică actuală: sărăcia societății.
Sărăcia este un fenomen multidimensional. Nu este pur și simplu lipsa de resurse financiare sau de venituri. Sărăcia cuprinde noțiunea de vulnerabilitate, precaritate, lipsă de oportunități, interzicerea unor drepturi. Sărăcia este o rană cu rădăcini adânci, care afectează social și cultural. Pe lângă nivelul scăzut de venituri pentru membrii societății, sărăcia include și limitarea accesului la servicii precum educația, sănătatea, luarea deciziilor, lipsa facilităților minime – apă, transport, comunicații etc. – și permite împărtășirea sentimentelor precum disperarea, lipsa speranței, apatia, timiditatea, creând un handicap membrilor săi.
Sărăcia, prin diversele sale forme, a reprezentat unul din motivele pentru care guvernarea Boc–Băsescu a avut rezultate electorale în 2012 foarte slabe.
Conform analiștilor economici, valorile prețurilor și ale taxelor au depășit creșterea salariilor românilor în perioada 2009 – 2012. În perioada respectivă, salariile românilor au crescut, în medie, cu 19,2%, dar prețurile au avansat cu 20,9%, astfel că puterea de cumpărare a scăzut cu 1,7%, în principal din cauza măsurilor de austeritate. Înainte de începerea crizei economice, un român din trei era deja afectat de sărăcie. În anul 2010, România avea cea mai mare rată a riscului de sărăcie din UE, mai precis 22%, față de media Uniunii de 16%, 32% din români fiind afectați de sărăcie, comparativ cu 8% media Uniunii Europene.
Le atrag atenția foștilor guvernanți, care acum se erijează în protectorii intereselor poporului, că cetățenii europeni cheltuiesc aproximativ 17% din bugetul familiei pe alimente, în timp ce populația țării noastră alocă 43–46% din bugetul familiei.
## **Domnul Florin Constantinescu:**
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Pentru că astăzi este o zi specială și am redus timpul dedicat declarațiilor politice, vreau să menționez, pentru stenogramă, că au mai depus declarații politice la secretariatul Senatului:
– domnul senator Păran Dorin, domnul senator Nasta Nicolae – Grupul parlamentar al PNL;
- domnul senator Alin Tișe – Grupul parlamentar al PDL;
- doamna senator Rozalia Biró – Grupul parlamentar al
- UDMR;
- domnul senator Mihai Niță – Grupul parlamentar al PC.
Declarația politică se intitulează „Autostrăzile noastre toate”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Discuții și chiar polemici aprinse au loc referitor la planul Guvernului privind construcția Autostrăzii Sibiu – Pitești sau varianta de construcție Sibiu – Brașov.
Din ce în ce mai multă lume a început să susțină în ultima perioadă ideea unei autostrăzi care să lege Sibiu de Brașov și mai departe de București, în detrimentul uneia care să înceapă la Sibiu, să se continue la Pitești, respectiv Valea Oltului.
„Este posibil ca prima să fie Sibiu – Brașov. Este posibil. Nu vă poate da nimeni un răspuns acum, pentru că aceste lucruri se negociază și cu Comisia Europeană, pentru că este vorba despre traseele de transport european. Există o anumită parte din Europa care dorește ca prima să înceapă Sibiu – Pitești și există și o altă părere, ca prima să fie Sibiu –
Brașov”, a spus vicepremierul Liviu Dragnea, potrivit Mediafax.
„O să încercăm să pornim o licitație pentru studiul de fezabilitate pentru Sibiu – Brașov, să vedem exact și costurile. De asemenea, capătă sens, când mergem spre Moldova, să avem o autostradă pe Brașov – Bacău. Astfel, în Brașov se leagă cele trei provincii românești: Transilvania cu Țara Românească și Moldova”, spunea șeful CNADNR, Narcis Neaga, la finalul lunii septembrie, citat fiind de presă.
Studii de fezabilitate, prioritizări sau reprioritizări au fost făcute de-a lungul timpului de diferitele guverne. Costuri și documentații făcute și refăcute. Practic, până la urmă, problema ar fi banii. Multe întorsături în această poveste...
Autostrada Sibiu – Pitești, cu o lungime de 116 kilometri și un cost estimat la peste 3 miliarde de euro, rămâne în varianta de lucru. Coridorul IV paneuropean, care cuprinde și Sibiu – Pitești, începe la Nădlac și se termină la Constanța, însă în prezent doar pe circa 425 din cei aproape 800 de kilometri care leagă vestul României de est se poate circula.
Între Orăștie și Sibiu, precum și în prima parte a tronsonului Lugoj – Deva, se lucrează în prezent, urmând ca șoselele să fie gata anul acesta sau cel târziu în 2014. De asemenea, construcția pe alte tronsoane de pe Timișoara – Lugoj – Deva urmează să înceapă în următoarele luni sau cel mai târziu în primăvară. Cel puțin așa își asumă CNADNR.
Declarația politică este intitulată „Dihotomia cerșetoria socială _versus_ cerșetoria politică...”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Declarația politică de astăzi se va referi la un aspect social-politic care ar trebui tratat cu atenție de către toți factorii decidenți, inclusiv parlamentarii.
Pentru început, voi relata pe scurt o întâmplare povestită de un prieten de al meu.
Fiind la un ghișeu public, nu contează care, respectiva persoană dorea să schimbe o bancnotă și, în apropiere, un domn ce părea distins apăru adulmecând mirosul banilor ce se prefigurau la respectivul oficiu. Domnului distins i se preschimbă fața, corpul se încovoie dintr-o dată, începu să șchiopăteze cu piciorul drept și, invocând o serie de rugi și îndemnuri la mila creștină, cerșea să-și ia, chipurile, ceva de mâncare. Amicul meu îi întinse un leu și hotărî să-l urmărească pe falsul cerșetor să vadă ce face de fapt. Acesta traversă stradă la prima intersecție și la primul magazin se opri. Scoțând un pumn de bancnote, își luă o sticlă de băutură și un pachet de țigări. Șchiopătând, se îndepărtă vreo 100 de metri, până la intrarea într-un bloc, ocoli imobilul, își arcui spatele și porni grăbit, fără nicio urmă de handicap fizic, spre o intersecție unde se urcă într-un autoturism.
Aceasta este scurta poveste a amicului meu. Poate unul dintre sutele, miile de cazuri de români cărora li se întâmplă zilnic așa ceva când se intersectează cu cerșetorii. Un fenomen mediatizat, instituționalizat, dezbătut în toate mediile publice sau ale societății civile, dar pentru care nici până acum nu s-au găsit măsuri concrete de eradicare. Nimeni nu știe câți cerșetori sunt astăzi în România. Nimeni nu știe câți cerșetori sunt astăzi în marile orașe ale țării. Nu există nici măcar niște estimări credibile. Nu există poate dorința de a face asemenea estimări publice. Nu se știe nici măcar câți dintre cerșetori sunt romi. Știm însă câți maidanezi există în România și în București.
Chiar dacă cifrele diferă de la o sursă la alta, în această privință știm totuși ceva. Oamenii ne interesează mai puțin, se pare.
Declarația politică se intitulează „Guvernarea USL, cea mai nocivă guvernare de după 1990”.
## Stimați colegi,
USL a devenit o guvernare socialistă și iresponsabilă prin minciuna și demagogia afișate zi de zi. PSD și PNL au instaurat dictatura unei majorități și au dat o nouă lovitură, premeditată, statului de drept. Legea amnistierii propusă de
USL a fost denumită de europeni drept „aberația românească”.
Constatăm, cu părere de rău, că România condusă de USL a ajuns un exemplu negativ de a face politică pentru lumea întreagă. Statul român și românii pierd din credibilitate din cauza acestei guvernări nocive a PSD și PNL.
USL, în mod voit, dorește îndepărtarea României de pe agenda europeană, pentru că nu le plac legea, statul de drept și anticorupția. Vor legalizarea corupției și a traficului de influență. Vom avea urmări în MCV, în economie și asupra parcursului european al României.
Prin gestul făcut marți, 10 decembrie 2013, USL și-a asumat inclusiv eșecul Schengen și a izolat România. În aceeași zi neagră de marți a fost aprobată incriminarea penală a insultei și calomniei _._ Încălcarea dreptului la liberă exprimare este un pumn în gura presei, un atac fără precedent la principiile statului de drept.
Ponta și Antonescu ar trebui să demisioneze, pentru că ei decredibilizează, prin fiecare acțiune, țara și pe români, în fiecare zi.
Vă mulțumesc.
Declarația politică este intitulată „Gazele de șist – problema noastră, a tuturor”.
## Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Subiectul gazelor de șist preocupă în mod deosebit foarte mulți cetățeni, organisme neguvernamentale, și nu numai. Importanța subiectului este sporită de impactul asupra mediului economic, social, dar mai ales asupra planului sănătății individului și al protecției mediului.
Implicarea cetățenilor și a societății civile a fost, poate, fără precedent în sfera subiectelor de pe agenda publică, dovadă fiind numeroasele proteste organizate în multe locuri din țară. Mai mult decât atât, importanța subiectului și a reglementărilor legislative pe această temă au suscitat într-o asemenea măsură interesul societății civile, încât am fost cu toții martorii unor forme de manifestare deosebit de diverse. Amintesc în acest sens protestele localnicilor din comuna Pungești, județul Vaslui, când au format un lanț uman pentru a împiedica accesul unei companii americane cu utilaje pentru explorarea gazelor de șist. Pe de altă parte, dimensiunea controversată a subiectului gazelor de șist s-a reflectat și în proiectul de lege din Parlament, care nu a fost votat în cele din urmă.
Caracterul tensionat al acestui subiect trebuie depășit prin găsirea unei situații de echilibru, pe care trebuie să o căutăm la intersecția domeniilor implicate, având însă în minte faptul că planul protecției mediului, precum și cel al sănătății oamenilor sunt primordiale. În acest sens, interesele economice trebuie reorganizate pentru a găsi noi soluții de beneficii financiare, fără implicarea explorării și a exploatării gazelor de șist.
Mă refer în special la faptul că stațiunile turistice precum Băile Felix, în care se dorește exploatarea gazelor de șist, au deja numeroase atuuri economice date de resursele naturale și de izvoarele din zonă. Exploatarea gazelor de șist ar desființa aceste atuuri, iar efectul negativ ar declanșa o reacție în lanț, antrenând numeroase disfuncționalități la nivelul sănătății indivizilor și al mediului.
Parlamentul European s-a implicat în subiectul gazelor de șist de ceva vreme, chiar recent, pe 9 octombrie, recunoscând riscurile fracturării hidraulice asupra mediului și asupra sănătății oamenilor, votând, în spiritul acestei certitudini, completarea Directivei de mediu cu obligativitatea studiilor de impact și a consultării populației.
Declarația politică se intitulează „18 decembrie – Ziua internațională a emigranților”.
În urmă cu două decenii, Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor emigranți și ale membrilor familiilor acestora. Era nevoie de un asemenea act juridic întemeiat pe principiile democratice ale drepturilor omului, întrucât, potrivit Națiunilor Unite, aproximativ 215 milioane de persoane locuiesc și lucrează în prezent în afara țării lor de origine. Motivele pentru care și-au părăsit țările natale sunt diverse, dar cele mai frecvente privesc direct condițiile de viață: sărăcia, persecuția politică și nesiguranța provocată de violențe. Majoritatea lor provine din țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare și lucrează în țările cu economie puternică pentru a-și ajuta familiile rămase acasă. Puțini dintre ei își propun să rămână în țările adoptive, renunțând definitiv la țările din care provin.
Procesul emigrării se manifestă ca un fenomen firesc, motivat de dinamica evoluției sociale la scară planetară. Prin urmare, nimic condamnabil. Asta înseamnă că, oriunde s-ar afla, cetățenii lumii trebuie să fie protejați de orice posibilă discriminare, individuală ori colectivă. Migrația și dreptul la dezvoltare sunt inseparabile de drepturile omului.
Cu toate acestea, în pofida contribuției considerabile pe care lucrătorii emigranți o aduc țării-gazdă și țării lor de origine, în privința serviciilor, impozitelor, remitențelor pentru familii și bogățiilor culturale, multe țări sunt încă departe de respectarea obligației lor de a proteja drepturile lucrătorilor emigranți. Convenția ONU privind lucrătorii emigranți și Convențiile Organizației Internaționale a Muncii privind lucrătorii emigranți oferă un cadru complet de protecție a drepturilor omului în materia drepturilor lucrătorilor emigranți. Până acum, 42 de țări au ratificat convenția și alte 16 au semnat-o și sunt în proces de ratificare. Din păcate, nicio țară din Uniunea Europeană nu a semnat-o.
Iată cum vede problematica actuală a emigrării secretarul general al Internaționalei Serviciilor Publice, Peter Waldorff: „Este foarte îngrijorător faptul că multe țări sunt reticente să se angajeze în a susține aceste drepturi, prin amânarea ratificării instrumentelor de protecție a drepturilor fundamentale ale omului și standardelor de muncă. Nu există, practic, nicio țară din lume care să nu angajeze lucrători emigranți pentru a satisface nevoile forței de muncă. Cerem, în special țărilor-gazdă a lucrătorilor emigranți, să ratifice convenția cât mai repede posibil.”
Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi și-l rog pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, domnul secretar, să facă un apel nominal.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
Bună dimineața tuturor! Vă rugăm să veniți în sală.
|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu|prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezentă<br>prezent| |---|---| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|absent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|prezent| |Bodea Cristian Petru|absent|
## 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/23.XII.2013
Bodog Florian Dorel prezent László Attila absent Boeriu Valeriu Victor prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Luchian Dragoș absent Bujor Dumitru Marcel prezent Luchian Ion prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Marian Dan Mihai absent Burlea Marin absent Marian Valer prezent Butnaru Florinel prezent Marin Nicolae absent Butunoi Ionel Daniel absent Markó Béla absent Cadăr Leonard prezent Mazăre Alexandru absent Calcan Valentin Gigel absent Mihai Cristian Dănuț absent Câmpeanu Mariana absentă Mihai Neagu prezent Chelaru Ioan prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Chiriac Viorel prezent Miron Vasilica Steliana absentă Chiru Gigi Christian absent Mitu Augustin Constantin prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mocanu Victor prezent Ciorbea Victor absent Moga Nicolae prezent Coca Laurențiu Florian prezent Mohanu Nicolae absent Constantinescu Florin prezent Mora Ákos Daniel prezent Cordoș Alexandru prezent Motoc Octavian prezent Corlățean Titus absent Mutu Gabriel absent Coste Marius prezent Nasta Nicolae prezent Cotescu Marin Adrănel absent Neagu Nicolae absent Crețu Gabriela prezentă Neculoiu Marius prezent Cristache Iulian prezent Nicoară Marius Petre prezent Cristina Ioan absent Nicolae Șerban absent Croitoru Cătălin absent Nicula Vasile Cosmin prezent Deneș Ioan prezent Nistor Vasile prezent Dincă Mărinică absent Niță Mihai prezent Dobra Dorin Mircea prezent Nițu Remus Daniel absent Dobrițoiu Corneliu prezent Obreja Marius Lucian prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Dumitru prezent Drăghici Damian prezent Oprea Gabriel absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Florinel prezent Oprea Ștefan Radu absent Dumitrescu Iulian absent Pașca Liviu Titus prezent Durbacă Eugen absent Pașcan Emil Marius absent Duruț Aurel prezent Pataki Csaba absent Ehegartner Petru prezent Pavel Marian prezent Federovici Doina Elena prezentă Păran Dorin absent Fifor Mihai Viorel prezent Păunescu Teiu absent Filip Petru prezent Pelican Dumitru absent Firea Gabriela prezentă Pereș Alexandru prezent Florian Daniel Cristian absent Pop Gheorghe prezent Flutur Gheorghe absent Pop Liviu Marian absent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Constantin prezent Geoană Mircea Dan prezent Popa Florian prezent Ghilea Găvrilă prezent Popa Ion prezent Ghișe Ioan prezent Popa Mihaela prezentă Grapă Sebastian absent Popa Nicolae Vlad absent Grigoraș Viorel absent Popescu Corneliu absent Hașotti Puiu prezent Popescu Dumitru Dian absent Ichim Paul prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Igaș Traian Constantin prezent Purec Ion Simeon prezent Iliescu Lucian prezent Rădulescu Cristian absent Ilieșiu Sorin prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Ioniță Dan Aurel absent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent Iovescu Ioan absent Rotaru Ion prezent Isăilă Marius Ovidiu absent Saghian Gheorghe prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Savu Daniel absent Klárik László Attila absent Sârbu Ilie prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Stoica Ștefan absent Stuparu Timotei prezent Suciu Matei absent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna prezent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan absent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando absent Tișe Alin Păunel absent Toma Ion absent Todirașcu Valeriu absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Țapu-Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin absent Vasiliev Marian absent Vâlcov Darius Bogdan absent Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan prezent Zisu Ionuț Elie prezent
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința solemnă a Senatului dedicată Revoluției din decembrie 1989.
Vă propun să păstrăm un moment de reculegere în memoria martirilor Revoluției române.
Vă mulțumesc.
Potrivit hotărârii Biroul permanent, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în această ședință solemnă fiecare grup parlamentar are repartizate șapte minute pentru intervenții.
Deschid șirul acestor intervenții, invitându-l la cuvânt pe domnul senator Laurențiu Coca, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor parlamentari,
Comemorăm astăzi 24 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989.
Revoluționarii români, mai întâi cei din Timișoara, cărora li s-a alăturat apoi întregul popor, au înscris atunci o pagină
eroică în istoria contemporană, deopotrivă națională și europeană. Întrunirea noastră de astăzi este menită să evoce amintirea și recunoștința față de timișoreni, față de eroii Revoluției, să desprindă noi semnificații ale celui mai important eveniment social din perioada de timp care s-a scurs de la cel de Al Doilea Război Mondial și să rememorăm drumul parcurs în cei 24 de ani postrevoluționari, cu plusurile și minusurile acestuia.
Revoluția română nu a fost un eveniment izolat, ci s-a înscris într-o tendință mai generală spre o societate mai deschisă, mai democratică, mai transparentă și în curentul unei economii de piață în curs de globalizare. Ea a fost posibilă într-un context favorabil creat de transformările din fosta Uniune Sovietică, din celelalte state comuniste și prin sprijinul statelor occidentale. Însă forța efectivă care a dus la desfășurarea și declanșarea și victoria Revoluției române a constituit-o factorul intern: revolta timișorenilor și a poporului român, sacrificiul suprem al eroilor Revoluției și lupta curajoasă a revoluționarilor, a celor care s-au revoltat și au participat mai întâi la demolarea regimului ceaușist și apoi la promovarea noilor transformări revoluționare din politica, economia, cultura, mentalitatea și comportamentul românilor.
Dacă vedem astăzi unde este România la trecerea dintre 2013 spre 2014, prin comparație cu România de dinainte de decembrie 1989, putem aprecia că Revoluția a fost un eveniment istoric major, cu efecte pozitive asupra tuturor aspectelor calității vieții românilor. Trăim astăzi într-o Românie democratică, cu alegeri libere, cu protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, fără cenzură de stat în presă și în cultură, cu o economie de piață funcțională și consolidată. Facem parte, pe plan european și internațional, din cele mai prestigioase și sigure asociații de state democratice, cu economii puternice și alianțe militare cum nu am mai avut până acum.
## Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Varujan Vosganian.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
După aproape un sfert de veac de la momentul decembrie 1989, tranziția încă nu s-a încheiat. Într-un anumit fel, tranziția unei societăți nu se încheie niciodată. Noi vorbim însă de această tranziție: de la autocrație la democrație, de la economie de comandă la economie de piață și de la societate închisă la societate deschisă.
Tranziția are, firește, o dimensiune politică și o dimensiune economică, dar are, în primul rând, o dimensiune culturală. Încheierea ei nu va fi marcată nici în cifrele Anuarului statistic, nici în înțelegerile cu Fondul Monetar Internațional, ci în modul nostru, al românilor, de a înțelege lumea. Tranziția aceasta nu se va încheia când buzunarele noastre se vor umple, ci când mentalitățile noastre se vor emancipa.
Tocmai de aceea, principala dimensiune a crizei pe care o străbatem nu este nici instituțională, nici economică, ci o expresie a lipsei de sens care bântuie societatea românească. Sens înseamnă pentru o societate să știe de unde a plecat, care este proiectul național și unde dorește să ajungă și cam pe unde se află pe acest drum.
Nu avem, din păcate, formulat și asumat de clasa politică un proiect național. Am avut un singur proiect național, și anume integrarea în Uniunea Europeană, și am crezut că asta va rezolva totul. Ne-am dat seama însă că în Uniunea Europeană suntem doar complementari, și nu competitivi. E nevoie de asumarea unui proiect național. Din păcate însă, nu-l avem. Și nu-l avem pentru că nu știm exact unde vrem să ajungem, pentru că nu știm exact de unde am plecat.
Punctul de plecare ar fi trebuit să fie voința comună de desprindere de comunism. Nu avem însă, în ceea ce privește comunismul, o memorie comună. Nu înțelegem prin comunism același lucru. Nu toți am fost victimele comunismului. Sângele celor care au murit în 1989 a fost roșu, dar tot roșu era și steagul Partidului Comunist. Nu am știut, de aceea, să deosebim prea bine călăii de victime. Călăii s-au strecurat uneori printre victime, iar alteori victimele au fost ostracizate pe nedrept. Neavând o memorie comună în fața atâtor ambiguități, tergiversări și jumătăți de măsură, nici o asumare clară a istoriei recente nu există. Rezistența anticomunistă este încă necunoscută românilor.
Vă mulțumesc.
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Dumitru Oprea.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Alocuțiunea noastră, a celor din PDL Iași, poartă titlul „Remember: Iași, 13–14 decembrie 1989”.
La început au fost studenții, care, în ziua de 17 februarie 1987, au aruncat bumerangul împotriva comunismului, după care continuarea a fost firească, la doi ani și ceva, sărbătorind astăzi 24 de ani de la declanșarea Revoluției române.
Însă puțini știu, chiar și cei care sunt în sală, că Revoluția ar fi început la Iași dacă n-ar fi intervenit forțele Securității. În zilele premergătoare datei de 14 decembrie 1989, un grup de ieșeni curajoși, inclusiv colegi de-ai mei, din universitate, au împânzit orașul cu manifeste care cereau populației să vină în Piața Unirii, din centrul localității, pentru a protesta împotriva regimului comunist.
Materialul se bazează aproape în totalitate pe informațiile președintelui Asociației „14 Decembrie 1989”, Cassian Maria Spiridon, care, împreună cu colegul meu Ștefan Prutianu, cu mulți ani înainte, au tipărit manifeste împotriva comunismului și veți vedea prin ce au trecut.
Disidenții anunțau formarea Frontului Popular Român, formațiune anti-Ceaușescu. Ziua manifestărilor a fost stabilită ca fiind 14 decembrie ’89. În seara zilei de 13 decembrie 1989, organizatorii și susținătorii fervenți ai schimbării regimului comunist au fost depistați și arestați de forțele de represiune ale lui Ceaușescu. Cassian Maria Spiridon, Ștefan Prutianu, Vasile Vicol, Aurel Ștefanache, Ionel Săcăleanu, Valentin Odobescu, Titi Iacob, liderii mișcării, după ani de luptă, au fost duși în beciurile Securității, bătuți și înfometați, până pe 22 decembrie 1989.
În dimineața zilei de 14 decembrie ’89, ieșenii au observat în Piața Unirii și pe străzile care duceau spre piață o concentrare neobișnuită de uniforme militare, de mașini de pompieri, de tunuri, miliție, indivizi care se mișcau permanent, pe distanțe mici, și care trăgeau cu urechea, atenți la tot ce se petrecea în jur. „Nu mai mult de doi” era deviza. Am coborât în Piața Unirii și ni s-a spus: „Plimbă, fără grupuri!”. În fața Casei Universitarilor, un alt coleg de catedră cu Ștefan Prutianu mi-a spus: „E jale! Hai să ne adunăm la școală!”. N-am mai apucat să acționăm. Fuseseră aduse forțe de ordine din toate județele Moldovei pentru a interveni împotriva oricăror acțiuni ostile regimului comunist, sub pretextul organizării în orașul moldav a „Dinamoviadei”. Toate hotelurile și căminele din centrul Iașiului erau blindate cu miliție.
Vă mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Haralambie Vochițoiu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
E o cinste deosebită pentru mine ca astăzi, de la acest înalt microfon, să mă adresez dumneavoastră și poporului român, în același timp.
Ca participant direct în Revoluția română – eram soldat la vremea aceea, aveam 19 ani –, eu știu nume și prenume ale camarazilor mei care au căzut sub gloanțe atunci, în decembrie. Pentru mine, Revoluția nu este abstractă, ci foarte concretă. De asta, uneori, poate am și, așa, o apăsare în glas când vă vorbesc despre faptul că am întrebări și acum dacă oamenii aceia, idealurile lor, pentru care au murit, s-au înfăptuit. Pentru că, iată, 44% din români încep să spună că era mai bine pe vremea cealaltă. Asta ar trebui să ne pună pe gânduri.
Eu sunt de acord că astăzi sărbătorim 24 de ani de la Revoluție, dar, într-adevăr, și comemorăm 24 de ani de la moartea multor oameni tineri și mai puțin tineri.
Peste două milioane dintre compatrioții noștri se străduiesc să-și câștige o pâine în afara României. Vă spun ceva: astăzi, de curiozitate, pe internet, am ascultat ultimul discurs al lui Nicolae Ceaușescu. Vreau să vă spun că, la 24 de ani, nu mă mai umflă, să spun așa, nici râsul și mă pune și pe gânduri, pentru că Ceaușescu vorbea, în urmă cu 24 de ani, despre independența țării, despre faptul că socialismul trebuie construit cu poporul și pentru popor.
Păi, capitalismul nu e la fel? Nu-l construim și pentru popor? Dacă e să-i întrebăm pe cei 44% din români, vor spune că moartea compatrioților noștri în 1989 a fost degeaba. Eu aș vrea totuși să fiu optimist astăzi și să cred în viitorul nostru european și național, în același timp.
Eu vin din Valea Jiului, unde, la Lupeni, în 1977, minerii de acolo l-au zdruncinat prima dată pe Ceaușescu. Au fost zeci de oameni târâți prin beciurile Securității, oameni, într-adevăr, peste memoria cărora s-a așternut praful și n-au nici terenuri, n-au nici titluri de glorie, n-au nici spații comerciale, n-au nici scutiri la taxe și la impozite oamenii ăia. Au murit unii foarte săraci, din lipsă de bani de medicamente sau, uneori, chiar de hrană. Mai sunt câțiva care supraviețuiesc.
## Vă mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Vegh, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
## **Domnul Vegh Alexandru:**
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Onorată asistență,
Se împlinesc, în aceste zile, 24 de ani de la evenimentele care, în decembrie 1989, au schimbat soarta României și, implicit, a maghiarilor care trăiesc aici. În toți acești ani, cu toții am realizat că libertatea câștigată atunci în stradă este mai greu de gestionat decât și-au imaginat cei care au luptat în 1989 pentru căderea regimului comunist.
Sunt mai bine de două decenii în care am încercat și încă mai încercăm să înțelegem ce e democrația și care sunt valorile ei. De altfel, în contextul desenat de recenta criză economică, întregul sistem de valori al lumii moderne se rescrie după noi reguli. Oricare ar fi însă aceste reguli, maghiarii din România nu vor altceva decât să trăiască pe pământul lor natal, păstrându-și tot ceea ce ține de identitatea lor națională.
Din 1989, comunitatea maghiară din această țară trăiește liber și luptă prin instrumentele democrației parlamentare pentru drepturile individuale și colective. Am câștigat în 1989 dreptul la opinie și dreptul la libera exprimare, iar ceea ce ne dorim astăzi este doar ca opinia noastră să fie ascultată și respectată, pentru că, înainte de toate, dacă ne dorim să ne fie bine, știm că trebuie să fie bine în întreaga țară.
Sunt parlamentar în Senatul României, reprezentant al comunității maghiare, dar, odată ajuns aici, gândurile și
eforturile se îndreaptă spre conceperea unei legislații care să contribuie la bunăstarea generală a cetățenilor români, indiferent de etnia lor.
În același timp, alături de colegii mei, de formațiunea politică pe care o reprezint, încerc să susțin un proces legislativ care să țină cont și de doleanțele noastre specifice.
Provin dintr-un județ unde peste 20% din populație este de etnie maghiară, iar anii de după 1989 mi-au demonstrat, o dată în plus, ceea ce știam deja: exceptând extremiștii, maghiarii din Sălaj și din alte județe din această țară au relații bune și chiar, uneori, foarte bune cu românii.
Și eu, la rândul meu, am mulți prieteni români și consider că depinde doar de noi, ca nație, dar și de individualități, de orice etnie am fi, cum vrem să reformăm România în noul context global și cum vrem să arate ea în viitor.
## Mulțumesc.
Pentru a vorbi în numele Grupului parlamentar al PC, îl invit pe domnul senator Dumitru Pelican.
## **Domnul Dumitru Pelican:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor colegi,
Este pentru mine o onoare ca de la această înaltă tribună a Senatului, de la acest microfon, să mă adresez în memoria tuturor acelora care nu sunt printre noi, dar s-au jertfit pentru libertate și pentru democrație.
Aproape în fiecare decembrie, nu putem să uităm că, în a doua decadă a lunii decembrie, în România, a început să se vorbească mai timid, mai cu teamă, apoi cu destul curaj că se întâmplă în România, că se scrie o istorie. Erau zile grele când la Timișoara a început această scânteie și când se auzea, după o zi sau două, tot mai puternic: „Azi în Timișoara, mâine în toată țara”.
Am trăit foarte multe zile ale acestor mișcări din decembrie acolo în radio și vă spun sincer că bătălia a fost dură, a fost grea. Am văzut colegi care stăteau pe burtă și culegeau știri și mergeau apoi și le duceau la emisie. Și colegii din televiziune trăiau aceleași clipe de teamă. Da, era teamă. Era, practic, destulă tensiune și aceste clipe, cu siguranță, nu le putem uita.
S-au jertfit românii, pentru că și-au cerut libertatea și au cerut democrație. Fără ei, dragi colegi, nu cred că, astăzi, poate, ne aflam într-un Parlament și poate că nu eram o țară europeană, o țară democratică.
Să nu-i uităm niciodată pe aceia care nu mai sunt printre noi, care au ieșit fără teamă pe străzi și strigau: „Ceaușescu, nu uita, a venit și ziua ta! Azi în Timișoara, mâine în toată țara! Libertate, democrație!”. Și s-a scandat pentru prima dată: „Jos comunismul!”
Sunt zile pe care, cu siguranță, cei care avem o vârstă și care aveam, la momentul Revoluției, de asemenea, o vârstă, pe care am trăit-o atunci cu acei români... și ne este greu să-i putem uita.
În numele Partidului Conservator și în numele tuturor românilor, vreau să adresez un pios omagiu tuturor românilor care s-au jertfit, și-au cerut drepturile și acum nu mai sunt printre noi. Să nu-i uităm, iar noi și toți românii, indiferent de locul unde muncesc, avem datoria să continuăm pe acest drum al democrației, pe acest drum european, pentru ca România să rămână într-adevăr o țară liberă, democratică. Un pios omagiu celor care nu mai sunt printre noi și „Sărbători fericite”, cu drag, și „Așa să ne ajute Dumnezeu!” Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Și, în încheierea intervențiilor, îi dau cuvântul domnului senator Tudor Barbu, care a solicitat, în numele asociațiilor revoluționarilor, o scurtă intervenție.
Domnule senator, aveți cuvântul.
Tudor Barbu
#102684## **Domnul Tudor Barbu:**
Mulțumesc mult, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor colegi,
Foarte puțini dintre noi, cei aflați în această sală, au trăit cu adevărat momentele Revoluției din decembrie 1989. Îmi asum ce spun și așa stau lucrurile, pentru că istoria, indiferent cât am vrea noi s-o coafăm, este una, chiar dacă, în mârșăvia lor, unii încearcă cu pixuri murdare s-o schimbe, după cum dictează un interes vremelnic. Dar trăitorii, măcar trăitorii acelor evenimente nu au dreptul să folosească cuvinte care depășesc bariera și se duc în fariseism și ieftină alocuțiune la microfonul Senatului.
În Televiziunea Română, în acele momente, nu-i nevoie să vă spun eu câți au murit, pentru că ei sunt înregistrați, nu sunt eu aici să vă spun câți au fost răniți grav, mutilați pe viață, pentru că ei sunt încă trăitori și pot depune singuri mărturie pentru ei.
Am venit doar să vă consum câteva minute, aducându-vă aminte celor care știți și spunându-vă celor care nu știți cum a fost ales Eroul Necunoscut al neamului românesc, Eroul Necunoscut la care, aproape pângăritor, merg unii și depun coroane de flori, fumând, vorbind la telefonul mobil și așteptând cu mare grabă să plece acasă cât mai repede. Vă spun pentru că am trăit clipele astea recent. Am depus coroane, în numele Senatului, în acel loc.
După marele război de întregire a neamului, a fost luat un copil – Amilcar Săndulescu se numea –, i s-a pus în față câte un coșciug de pe fiecare mare front al marelui război. În coșciug se aflau eroii necunoscuți ai neamului, soldați sau ofițeri căzuți la datorie, la Oituz, la Mărășești, la Nămoloasa, unde a avut patria nevoie de armele și trupurile lor. Și a fost
rugat să-și aleagă tatăl, tatăl căzut fiind pe front și negăsit nicicând. Și acest copil s-a dus și a pus mâna pe unul dintre coșciuge și a spus: „Acesta este tatăl meu”.
Acela este Eroul Necunoscut al neamului, care își doarme somnul veșnic în Parcul Libertății din Capitală.
De ce l-am invocat ca moment, ca pagină de istorie și ca evenimente triste în ultimii ani? Pentru că am văzut cum se degradează protocolul de depunere a coroanelor de flori la mormântul acestui simbol al neamului – zic eu – și am avut privilegiul să văd ce se întâmplă în Statele Unite la mormântul..., nu al Eroului Necunoscut, căci la ei se numește „Un erou știut doar de Dumnezeu”. Este pioșenie, este respect, 24 de ore din 24, timp de 365 de zile, cât are anul, sau 366 în an bisect. Acolo pioșenia este la ea acasă, respectul este la el acasă și acel loc al Americii este respectat, cinstit și pus acolo unde merită.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor,
S-au exprimat toate cele ce au găsit de cuviință reprezentanții desemnați ai grupurilor parlamentare să exprime în această zi.
Declar închisă ședința solemnă a Senatului dedicată Revoluției din decembrie 1989 și vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 173 de senatori și-au înregistrat prezența 112, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.
Ordinea de zi și programul au fost distribuite.
Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?
Nu sunt comentarii.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Programul de lucru pentru astăzi este următorul: declarații politice, ședință solemnă, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi, până la ora 13.00; la ora 13.00, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților și, apoi, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților; de asemenea, lucrări în comisiile permanente.
Sunt comentarii?
Dacă nu sunt comentarii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Punctul 3, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31 decembrie 2013:
– luni și marți, 23 și 24 decembrie 2013 – activități în circumscripțiile electorale;
– miercuri, 25 decembrie 2013 – Crăciunul;
– joi, 26 decembrie, și vineri, 27 decembrie 2013 – zile libere;
– sâmbătă, 28 decembrie 2013 – activități în circumscripțiile electorale;
– luni, 30 decembrie 2013, ora 11.00 – ședința Biroului permanent al Senatului și lucrări în comisiile permanente;
– marți, 31 decembrie 2013 – lucrări în comisiile permanente.
Dacă nu sunt comentarii în legătură cu acest program,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Punctul 4 din ordinea de zi, informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru:
– Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2013) 751 final.
În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din Procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar, în temeiul Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștința plenului Senatului că următoarea propunere de act european nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității:
– Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la art. 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte
juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control.
Punctul 5 din ordinea de zi, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 16 decembrie 2013, a următoarelor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (L375/3.09.2013).
2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 256 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L412/3.09.2013).
În conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, se consideră adoptate, prin împlinirea termenului la data de 16 decembrie 2013.
Da. Vă rog, domnule senator.
Domnul senator Hașotti solicită intervenție de urgență.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Vă mulțumesc. Domnule președinte,
Stimați colegi,
Dacă nu mă înșel, la punctul 1, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, ieri, Biroul permanent a propus plenului, și plenul a validat, prelungirea termenului cu 15 zile.
Deci cred că trebuie scoasă de pe ordinea de zi, referitor la termenul de adoptare tacită.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Eu, cum știți, nu am participat ieri la ședința Biroului permanent și nici a plenului, înțeleg însă că avea termenul prelungit deja până la 60 de zile și deci nu se mai poate prelungi.
## A trecut tacit.
Așadar, următoarele inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor;
2. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 256 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.
Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor.
Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice Dan Manolescu.
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog. ## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,
Obiectul ordonanței de urgență îl reprezintă reglementarea de măsuri în domeniul stabilirii numărului de posturi în sectorul bugetar, precum și în domeniul ocupării posturilor vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice. Ministerul Finanțelor susține ordonanța, cu amendamentele aduse în cadrul comisiilor reunite. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă, raport comun.
Domnule președinte Liviu Pop, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii celor două comisii, în urma retrimiterii pentru întocmirea unui raport comun suplimentar, au dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 16 decembrie 2013 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.
Prezentul raport comun suplimentar îl înlocuiește pe cel depus cu numărul de înregistrare XXX/387 din 16.12.2013 al Comisiei pentru administrație și, respectiv, XXVII/192 din 16.12.2013 al Comisiei pentru muncă.
În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Sunt intervenții? Facem votul la 12.30? Așa ați stabilit. Deci votul la 12.30. Intervenție în dezbatere?
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Suntem în prezența unei propuneri care întrunește toate avizele favorabile. În același timp, legea pe care urmează s-o adoptăm astăzi este o lege organică.
În Constituția României scrie că nu pot fi emise ordonanțe de urgență atunci când este vorba despre o lege organică. Deci suntem în situația, așa cum înțeleg eu lucrurile, în care noi, prin votul nostru, urmează să încălcăm Constituția României, după ce Guvernul a încălcat Constituția României emițând o ordonanță de urgență pe o lege organică.
Poate n-am înțeles eu bine lucrurile și, întrucât presupun că este aici reprezentantul Consiliului Legislativ, solicit lămuririle necesare.
Mulțumesc.
Domnul senator Cristian Dumitrescu.
Domnule senator, nu-i Consiliul Legislativ aici. O să încerc eu să vă dau un răspuns.
E mai mult decât Consiliul Legislativ.
Ordonanțe de urgență în materia legilor organice pot fi date. Ordonanța de urgență este o delegare legislativă pe care o acordă Constituția Guvernului pentru situații de urgență și care prevede că poate să înlocuiască Legislativul, deci pe cei care legiferează în orice situație, inclusiv în materie de lege organică.
De fapt, foarte multe ordonanțe de urgență sunt date inclusiv în materie de legi organice. Există o singură restricție în ceea ce privește... pentru a arăta importanța acestei delegări, care este o funcție foarte complexă a prevederilor constituționale, pentru că Guvernul se substituie Parlamentului.
Și, atunci, dacă o ordonanță de urgență este emisă în perioada de vacanță, Parlamentul este obligat să fie convocat în sesiune extraordinară.
Deci nu există nicio restricție în ceea ce privește materia pe care poate să o reglementeze Guvernul prin ordonanță de urgență, pe cale de consecință invocarea de către dumneavoastră a acestui aspect nu este în concordanță cu sistemul nostru constituțional.
Sigur că puteți face o întreagă discuție – discuția este amplă – despre ordonanțele de urgență, când trebuie date, dacă abuzăm sau nu abuzăm de ele...
Părerea personală exprimată pe parcursul timpului a fost că se abuzează de ordonanțele de urgență, că, în mod normal, ele trebuie să fie mai reduse ca număr, în situații cu adevărat de urgență, dar ele nu pot fi eliminate.
Gândiți-vă, în situația foarte gravă a unui termen al unei legi care, în momentul acela, își încetează – să zicem – efectele și, până trece în procesul legislativ, se poate întâmpla ceva foarte grav.
Deci, dacă e o lege organică, iată, Guvernul poate, prin această lege, să prelungească acest termen fără să mai treacă prin îndelungatul proces legislativ, care poate să dureze cel mai puțin o lună și jumătate, chiar dacă ar trece în regimul de urgență cel mai cunoscut.
Deci nu trebuie să apelați la Consiliul Legislativ, este prevăzut în tot ceea ce noi utilizăm în Parlament.
## Domnule președinte,
Mă scuzați că am făcut această intervenție și vreau să se deschidă o discuție pe acest lucru, pentru că am văzut-o pe doamna Anghel, pe care vă rog s-o invitați la microfon. Îmi face mare plăcere...
Să nu aveți nicio grijă în această privință, nu numai că vă scuz, dar vă sunt recunoscător și, pentru deplina liniște a tuturor, îi aduc la cunoștință distinsului coleg, senatorul Roșca-Stănescu, că și Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect.
Doamna senator Cristiana Anghel, spre plăcerea domnului senator Dumitrescu și a noastră, a tuturor.
## Da, îmi pare rău...
Mulțumesc, domnule președinte.
Trebuie să-l contrazic cu articolul din Constituție. La art. 115 se spune foarte clar că nu și în domeniul în care... imediat, să găsesc, „nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale” și drepturile fundamentale.
Deci poți să dai o ordonanță de urgență pe o lege organică, nu în momentul în care afectezi aceste drepturi. Să vedem totuși limitele la care suntem supuși.
Și mai voiam să mai spun un lucru: ca procedură, domnule președinte, ca procedură. Două fraze vreau să zic: sâmbăta trecută am fost la Craiova într-un cartier muncitoresc – Craiovița Nouă. Singurul lucru care mi s-a reproșat mie, în calitate de membru al USL, a fost faptul că n-am făcut nimic cu domnul Băsescu până acum, că oamenii au vrut și au votat să plece, iar noi îl păstrăm.
Și, ca procedură, aș vrea să spun un lucru... pot să spun, da?
Domnule președinte?
Sigur.
Bun. Voiam să mă auziți...
În momentul în care un urs atacă o stână, câinii nu se bat între ei, pentru că, altfel, ursul distruge și stâna și omoară și câinii.
Aviz celor doi câini pe care-i iubesc și-i respect!
Doamnă... sunt situații în care rămân fără replică! Aceasta este una dintre ele. Domnul senator Deneș.
Tot despre vietăți sau despre ordonanța noastră?
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Eu vreau, în câteva fraze, să abordez fondul ordonanței. Din punctul meu de vedere, în sfârșit, prin această ordonanță se reglementează una dintre cele mai mari aberații pe care eu am putut să le văd, fiind date de guvernarea trecută, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 2009, în care UAT-urile trebuiau să vacanteze șapte posturi ca să poată să facă concurs pentru un post rămas liber.
În sfârșit, putem să spunem administrațiilor locale că, atunci când se eliberează un post, pot organiza concurs pe
acel post, dar, din punctul meu de vedere, amendamentul care, inițial, a fost admis de către Comisiile de administrație și de muncă, al domnului deputat Dobre, era bine dacă rămânea așa admis, și nu cum am făcut aseară. O parte dintre colegii noștri l-au respins.
Sigur, există o anumită logică din punctul de vedere al resurselor bugetare, numai că vă dau un singur exemplu și rog ca Guvernul să se aplece puțin asupra acestui amendament din anexa nr. 1, și anume: dacă la un oraș între 10.000 și 20.000 de locuitori există 35 de posturi, într-o comună între 10.000 și 20.000, deci, ca număr de populație, exact același număr de locuitori, în anexa propusă de ordonanță sunt 22 de posturi.
Domnul deputat Dobre propunea 28 de posturi, care, sigur, și din punctul meu de vedere, mi se părea mult mai logic.
Rog ca Guvernul, eventual, într-un viitor imediat, să se aplece puțin asupra acestui număr de posturi pe care le au mai ales comunele unde sunt problemele cele mai mari și, eventual, să revenim cu o îmbunătățire a acestei ordonanțe. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul senator Dumitru Oprea. Vedeți... era să nu fiți...
## Mulțumesc.
Domnului Roșca-Stănescu îi reamintesc că avocatul poporului a fost detronat prin ordonanță de urgență. Care e mirarea?
Chiar așa.
Da. Procedura e valabilă, asta e.
În legătură cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013...
Din start, este un exemplu tipic de sesizare la Curtea Constituțională pentru neconstituționalitate, fiindcă la tot pasul sunt greșeli pe care le-au făcut și alte guvernări mai înainte și nu s-a învățat nimic din lecțiile altora.
Mă surprinde faptul că în preambulul ordonanței se invocă faptul că acest Guvern este neputincios și că nu a putut să scoată posturi la concurs, fiindcă au fost blocate din anul 2009.
Nimic mai fals! Noi am dat drumul unei ordonanțe prin care premierul Guvernului este împuternicit în orice domeniu, pe oricâte posturi, să le poată scoate la concurs.
Interesant este că ordonanța supusă astăzi spre dezbatere... prin faptul că, în patru litere, amintește zona în care se desființează posturile vacante și pe două pagini și jumătate urmează excepțiile. Fac excepție de la cele patru litere două pagini și jumătate de alte litere, care se duc undeva până pe la „m”.
În interiorul acestei ordonanțe de urgență sunt foarte multe lucruri forțate care, practic, vor avea tratamentul amintit anterior. Nu poți să desființezi funcții, așa, cu barda, inclusiv ale celor care, prin concurs, le-au deținut și să le transformi tu, printr-o astfel de lege, în funcții de execuție.
Este doar un exemplu. Așteptăm, bineînțeles, procedurile, iar atacul este la Curtea Constituțională normal.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_
## _în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Ministerul Transporturilor susține raportul de admitere al comisiei.
ați terminat-o..., este instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat.
Și, mai departe, ca să-i aburiți pe toți cei care citesc, spuneți: se finanțează integral de la bugetul de stat și din venituri proprii, în condițiile legii.
Nu văd de ce o instituție care, până acum, s-a finanțat doar din venituri proprii o duceți să consume bani publici, când vă plângeți că nu aveți bani publici. Asta este o întrebare la care chiar aștept punctul dumneavoastră de vedere și în ce măsură putem vorbi de încălcarea regulamentelor Comisiei Europene nr. 1.071, 1.072, 1.073 din 2009?
Putem să primim răspuns și în scris.
Dar iată că-l primiți pe loc și oral! Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Gheorghe Hogea:**
Aș prefera, dacă dumneavoastră ați vrea să spuneți clar dacă vă referiți, într-adevăr, la punctul 7 din ordinea de zi, pentru că, prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2011, s-a înființat Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.
Mulțumesc.
Comisia economică, domnul președinte Lucian Iliescu. Microfonul 5.
Domnule președinte al Senatului României,
Vă fac cunoscut că, în data de 11 decembrie, Comisia economică a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere a proiectului de lege.
Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație au avizat favorabil.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea.
De fapt, sunt și întrebări adresate reprezentantului Guvernului, dar, ca și proiectul de lege anterior, și acesta este desființare de posturi și vânătoare de posturi.
Bineînțeles, cu trimitere la clasele politice. Am o întrebare, fiindcă, în corpul legii, la un moment dat, se spune, și nu pricep de unde, fiindcă dumneavoastră invocați la toate propunerile legislative ale colegilor lipsa de bani..., dar cereți ca noua entitate, căreia, de fapt, i-ați scos o literă și pe care
Vă rog.
Este precum examenul între popi: profesorul întreabă, studentul își face cruce; răspunde studentul, popa își face cruce.
Eu chiar v-am făcut trimitere la ISCTR, că ați luat o literă din el și ați făcut ISTR. Ce vreți mai mult?
Bun. După acest dialog creștin, să vedem dacă domnul Șerban Mihăilescu, domnul senator Șerban Mihăilescu dorește să intervină.
Vă rog.
Cum ar spune domnul senator, este distractiv dialogul. Această instituție care – îmi exprim o părere – nu are niciun rost pe harta României a fost înființată abuziv în 2011, iar așa-numitul termen „finanțare din veniturile proprii” a fost ca amenzile, care erau la Autoritatea Rutieră Română, să nu mai fie date la buget și să fie la acest inspectorat. Ca urmare a acestei mari inovații, acest inspectorat are, la ora actuală, vreo 420 de salariați și nimeni nu a constatat vreo reducere a numărului de accidente la autobuze și microbuze, ca urmare a existenței lui, dar asta e viața!
Acum, autoritatea nu are bani și vrea, prin acest act, care este, la un moment dat, logic și normal acum, să recupereze din banii care, în mod eronat, s-au dat în 2011.
Știu că sună ca dracul, ca să nu fiu, dar suntem în faza unei...
Dar părerea mea, cea mai bună, și rog Ministerul Transporturilor... Această instituție nu are niciun rost și atunci totul revine la un sistem care era mai vechi. Mă refer la inspectoratul acela de control, care este o altă formă pe care nimeni nu o știe în sală, dar noi știm istoria acestor lucruri. Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult. Da, vă rog, domnule Grigoraș. Microfonul 2.
Din capul locului, vreau să ajut reprezentantul Guvernului, să dau un răspuns colegului nostru. ISCTR-ul, pe scurt, nu este bugetar, nu este... Salariile nu sunt date din bugetul de stat, ci doar din...
Până în prezent erau 60% de la ARR, 20% de la RAR. Deci, practic, una dintre modificările care au fost cu această ordonanță este aceea că ARR-ul nu mai dă 60%. Va da, în continuare, 20% și, subliniez, ISCTR-ul nu este bugetar – și așa ar fi bine să rămână –, pentru că nu sunt fonduri.
Pe de altă parte, din ceea ce am studiat în material nu am găsit dacă au fost discuții purtate și cu RAR-ul. Aici aș vrea să mi se răspundă.
Mulțumesc.
Domnule senator Marin, vă rog. Microfonul 3.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Nu știu dacă cunoașteți care a fost motivul înființării acestui ISCTR. Venind din breasla transportatorilor, vă pot spune că, la acest moment, sunt două instituții paralele: ISCTR, respectiv Autoritatea Rutieră Română – ARR.
Profesioniștii adevărați au rămas în Autoritatea Rutieră Română. Acest ISCTR a fost înființat de Guvernul Boc cu un singur scop: pentru a-și promova oamenii de partid, motiv pentru care eu propun să analizați și să găsiți o soluție să uniți aceste două instituții și să le dați ocazia profesioniștilor, repet, din Autoritatea Rutieră Română, care acum nu fac altceva decât stau la birou și fac hârtii și, eventual, licențe sau persoane desemnate și alte documente, iar noi ne plângem zi de zi că nu avem fonduri, dar ne permitem să ținem două instituții paralele...
Legat de Legea nr. 92/2007, din punctul meu de vedere, și nu numai al meu, al tuturor transportatorilor, legea este depășită și eu consider că trebuie analizată, iar Guvernul să vină în fața noastră cu o lege aliniată la normele europene. Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Mulțumesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Vă mulțumesc.
Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Mai mulți inițiatori. Dacă din partea inițiatorilor... Dorește domnul senator Haralambie Vochițoiu, în calitate de inițiator. Domnule senator, aveți cuvântul.
## Vă mulțumesc.
În puține cuvinte, vreau să explic ce are în vedere acest act normativ sau această modificare, pentru că propunerea legislativă are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar comisia noastră de specialitate, deși a dat, cu o majoritate de voturi, raport de respingere, nu ne explică de ce este acest raport de respingere.
Despre ce este vorba, stimați colegi? În România se întâmplă de foarte multe ori ca oamenii să meargă cu diverse afecțiuni în spitalul de stat din orașul lor, din localitatea lor, iar medicul respectiv să-l reprogrameze pe om – deși poate are vreun picior rupt sau vreo mână ruptă – după-amiaza sau a doua zi la cabinetul lui privat, ceea ce este foarte, foarte grav. Și vă spun și sunt convins că și dumneavoastră aveți exemple de acest fel. Or, nu este în regulă să se întâmple așa ceva.
Prevederile sau modificările legii, prin acest act normativ, sunt ca medicii din România să nu mai poată să facă această chestiune. Ori profesează în sistemul de stat, ori în sistemul privat. Asta este o modificare.
A doua modificare vizează finanțarea sistemului de sănătate în România, despre care spunem de 24 de ani că este subfinanțat și că avem mari probleme. Este adevărat. Ce se întâmplă?
O sută și vreo patruzeci de spitale mai sunt în România, din păcate, și vreo 3.172 de localități. Foarte multe localități nu au niciun spital pe suprafața lor administrativă, deci oamenii din acele localități merg să se trateze la alte spitale. Și atunci, orașele care au în administrare... localitățile care au în administrare spitale fac eforturi deosebite să le susțină și, de cele mai multe ori, nu reușesc.
Prevederile acestei legi ar fi ca administrațiile publice care nu au în administrare unități sanitare să contribuie cu un leu pe lună pentru fiecare locuitor la finanțarea celorlalte spitale.
Am făcut câteva calcule rezonabile care spun că s-ar aduna o sumă consistentă fără un efort financiar din partea oamenilor, dar din partea autorităților publice locale, și, în felul acesta, sistemul de sănătate din România ar putea fi mai bine finanțat.
Deci cred că astăzi merită să dăm un vot favorabil acestei propuneri legislative.
## Mulțumesc.
Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul, prin Ministerul Sănătății, nu susține această propunere legislativă, având în vedere neconcordanțele existente între propunerea legislativă și prevederi ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și în Legea finanțelor publice nr. 500/2002, motive care se regăsesc și în raportul de respingere al comisiei de specialitate.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia pentru sănătate publică, domnul președinte Ion Luchian.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru motivele pe care le-a spus domnul secretar de stat din raportul de respingere, cu majoritate de voturi, pe data de 10.12.2013, Comisia pentru sănătate publică a întocmit un raport de respingere și vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative pentru motivul care a fost enunțat, și anume că există, în momentul de față, un proiect al Ministerului Sănătății, un proiect-pilot, și, în funcție de rezultatele pe care le vom strânge la sfârșitul proiectului, vom vedea dacă vom putea modifica sau nu Legea nr. 95/2006 pe acest domeniu.
La cel de-al doilea punct la care se referă domnul inițiator ar trebui modificată întâi Legea finanțelor publice locale și, după aceea, să avem în vedere propunerea Domniei Sale. Așa încât revin și spun: Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
Mulțumesc.
Domnul senator Dumitru Oprea.
Primul punct este unul foarte sensibil. Din experiența din domeniul educațional, vă spun sincer că luase o așa amploare încât a trebuit să folosim un sistem de protecție organizațională din domeniul medical, se numește BMA – British Medical Association –, care încerca să protejeze entitățile unele de altele, să nu intre în competiție cu aceleași resurse umane.
Există și metoda „zidului chinezesc” în care se spune că „orice persoană are dreptul, în orice secundă, să-și aleagă un loc de muncă, fie în domeniul public, fie în domeniul privat”. Dar, din momentul în care s-a dus într-un domeniu, „zidul chinezesc” îl obligă să respecte politicile organizaționale. Sigur, votul de astăzi va fi unul împotriva propunerii legislative, dar veți vedea peste câțiva ani că sistemul va fi sufocat printr-o lipsă de fairplay, pentru că nu poți să fii și la stat, și la privat. Statul te pregătește, statul te ocrotește de zeci de ani și acum îți duci acumularea de capital într-o altă zonă.
Sunt total de acord cu spitale private, cu inițiative private. Chiar mă bucur că în Iași avem astfel de spitale. Dimineață am ascultat că nu toate satele beneficiază de așa entități și poate că o să ajungă și acolo, dar eu vorbesc de separarea resurselor umane.
Mulțumesc.
Vă rog, domnule senator Popa, microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
De la început, vreau să spun că susțin poziția comisiei, cu care am fost de acord în ședința anunțată de președintele Comisiei de sănătate, și aș motiva susținerea prin două elemente, pe care vreau să le cunoască membrii Senatului.
Nu am auzit de exemple ca cele pe care le-a dat domnul senator, de oameni cu piciorul rupt care să fie chemați în cabinetul privat la o anumită distanță de accident.
Dacă există astfel de situații, înseamnă că situația este foarte gravă și nu se corectează prin despărțirea fermă a locului de muncă, privat, public, a specialiștilor.
O altă situație pe care aș vrea să v-o prezint este că, la ora actuală... Sunt întru totul de acord că ar fi necesară o separare. Și domnul profesor Oprea a prezentat probleme cunoscute în plan, mă rog, global privind aceste aspecte, dar, pentru noi, în condiția actuală, ar însemna o risipire și o pierdere de specialiști atât într-un domeniu, cât și în celălalt.
Sunt oameni așteptați în domeniul privat, după ce-și fac treaba la spitalul public, cu mare speranță. Dacă un astfel de specialist ar fi obligat, nu obligat, ci..., prin structura profesiei sale, să lucreze numai în spitalul public, ar văduvi mediul privat încă în fașă la noi. Cum, de asemenea, dacă un specialist de calitate ar opta pentru sistemul privat, lucru care a început să se întâmple deja, sigur că sistemul public ar fi cel văduvit și nu cred că ar aduce un rezultat o astfel de separare, un rezultat favorabil îngrijirii bolnavului.
De aceea, susțin încă o dată ceea ce am votat în Comisia pentru sănătate și vă rog să gândiți pozitiv în acest sens, pentru că sistemul privat de sănătate în România este încă într-o perioadă de formare și nu cred că ar fi în stare să suplinească foarte corect sistemul public de sănătate.
Mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc și eu, domnule senator.
O frază?
Normală, nu „iorghistă”.
Domnul rector știe că soluția învățământului de stat a însemnat aducerea în instituțiile publice de stat a componentei private și, cu asta, am salvat învățământul.
De ce să n-o recunoaștem?
La fel e și la spitale.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
O frază și două propoziții, ați cam...
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
Din partea inițiatorilor există cineva care o susține? Nu.
Punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat Gheorghe Hogea, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere obiectul de reglementare al propunerii legislative și raportul de admitere, cu amendamente, al comisiei de specialitate, Ministerul Sănătății susține promovarea acestei inițiative legislative.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnul președinte Luchian, Comisia pentru sănătate.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința din 19.11.2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc și eu.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Supun acum votului propunerea legislativă.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local.
Inițiator, domnul senator Darius Vâlcov.
Doriți să luați cuvântul ca inițiator?
Domnul senator Pașca.
Mie îmi apare un singur inițiator aici.
Da, domnule președinte, nu e nicio problemă.
E o solicitare de retrimitere la comisie pentru a se analiza și a se aștepta și un punct de vedere din partea Guvernului. Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Da, de acord?
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat.
Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Domnul secretar de stat Gheorghe Hogea, punctul de vedere al Guvernului român.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, susține raportul comisiei, raport de respingere.
Mulțumesc.
Comisia pentru administrație publică. Domnule președinte Vâlcov, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă în ședințele din 27 noiembrie și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de respingere. Astfel, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Mulțumesc.
Dacă nu sunt intervenții,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Zilele acestea comemorăm aproape un sfert de veac de la revoluția anticomunistă sau cel puțin așa s-a dorit. Pe plan internațional, comunismul a produs peste 120 de milioane de morți, de peste cinci ori mai mulți decât morții generați de sistemul fascist.
Pe plan național, comunismul a separat România de Basarabia și Basarabia de România. Eu, fiind originar de acolo, pot să vă spun că am trăit cu toții efectele acestei separări și nu a fost ușor deloc. Până astăzi suportăm acele consecințe. Zilele trecute ne-am bucurat cu toții când Curtea Constituțională de la Chișinău a confirmat limba română ca limbă oficială de stat în Republica Moldova și asta s-a întâmplat după un sfert de secol de la căderea comunismului. Deci până astăzi suportăm aceste consecințe.
Republica Moldova va încerca să se integreze în Comunitatea Europeană, dar o va face dintr-o altă identitate juridică decât cea firească, cea lăsată de Stalin ca moștenire tuturor generațiilor. Noi încercăm să... prin această propunere legislativă, încerc să propun o soluție de a stopa efectele comunismului și asta se va putea realiza atunci când generația tânără, cei care merg la școală, cei care cresc și învață vor ști ce să aleagă în viața lor profesională și socială.
Casa Radio este o clădire în proprietatea statului sub contract de parteneriat public-privat. Am făcut demersuri către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, unde mi s-a confirmat acest lucru, iar de peste trei ani în acea clădire nu s-a întâmplat nimic. Acea clădire este plină de șobolani.
Astăzi s-a vorbit foarte mult despre faptul că eroii Revoluției din decembrie 1989 nu sunt cunoscuți. Așa este, însă noi suntem cei care, astăzi, am putea să facem un pas pentru a face ca numele acelor eroi să fie cu adevărat cunoscute atât pentru istorie, cât și pentru generațiile actuale. Numele lor nu ar trebui să fie doar în cimitire. Ele ar trebui să fie în palate în care să le cinstim memoria, într-un spațiu în care copiii, studenții să poată să vină și să înțeleagă ce s-a întâmplat.
Fiecare dintre dumneavoastră ar putea să spună și în plan personal ce a avut de suferit fiecare familie sau membru al familiei sau fiecare dintre dumneavoastră.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Vă rog, după ce am ascultat pledoaria inițiatorului, punctul de vedere al Guvernului, domnul senator Gheorghe Hogea.
Mulțumesc, domnule președinte.
Domnul secretar de stat. Iertați-mă! Tot zic senator. Văd viitorul fără să vreau.
Da. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu susține promovarea acestei inițiative legislative parlamentare și, practic, susține raportul comisiei.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Punctul de vedere al comisiei. Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru privatizare, raport comun, domnul președinte Vâlcov.
Mulțumesc, domnule președinte.
Soluțiile legislative propuse nu pot fi aplicate în raport cu situația juridică actuală a imobilului.
Astfel, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, pe care îl supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Mulțumesc.
Dacă nu sunt intervenții,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am sesizat ceva, aici, neobișnuit. Reprezentantul Guvernului spunea că susține punctul comisiei. Eu știu că, de obicei, se întâmplă așa: Guvernul spune și comisia face. Acum se întâmplă invers?
Mulțumesc.
Da. Domnul senator Bumbu.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Știm foarte bine cu toții și cred că este unanimitate în a considera o prioritate constituirea, făurirea Muzeului Comunismului. Este absolut o necesitate. Dacă acest proiect de preluare a Casei Radio, care este într-o stare deplorabilă, este sustenabil sau nu.. aș vrea să aflu de la domnul secretar de stat motivația, de ce respinge această propunere, nu doar printr-un laconic „nu”.
Vă mulțumesc.
Domnul secretar de stat.
Mulțumesc.
Din redactarea propunerii legislative rezultă că nu este cunoscută situația juridică actuală a clădirii și a terenului aferent.
Domnul senator Varujan Vosganian.
## Stimați colegi,
Eu am ascultat pledoaria colegului nostru, care îmi pune într-o altă lumină acest proiect. Motivul pentru care noi, în grupul parlamentar, am decis să nu susținem această propunere legislativă a fost teama că se încearcă un nou uriaș muzeu al colecțiilor de artă și comasarea multor muzee în acest sediu. Și asta ne-a dat starea aceasta de nedumerire și acesta e motivul pentru care am respins.
Acum, însă, înțeleg de la colegul meu că nu dorește așa ceva, ci dorește să fie un loc în care copiii de școală să meargă și să înțeleagă ce s-a întâmplat cu părinții și bunicii lor. Și să avem un loc în care chiar și noi să înțelegem – cum spuneam adineauri –, neavând o memorie comună. Deci ideea unui astfel de muzeu nu poate fi respinsă _de plano_ . Dar ideea că Guvernul vine și ne spune că respinge un proiect pentru că cel care a făcut proiectul nu știe care este situația juridică a terenului... Vă rog să mă iertați, mie mi se pare hilar.
Nu știu exact care este situația proiectului, dar cred că el merită o dezbatere mai amplă și, în orice caz, cum i-am întrebat și eu, ieri, pe colegii mei, dar nu a știut cine să-mi răspundă: bun, noi respingem și proiectul acesta, care nu e primul, dar totuși cu clădirea aia ce se face? Al cui e terenul, a cui este clădirea? Ce vom face cu acea clădire, care are și o valoare simbolică? Amintiți-vă că acolo a fost ultimul miting comunist înainte de revoluție. Deci este o clădire cu care nu se poate face chiar orice și trebuie să știm și noi.
Stimați colegi din Guvern, noi îl respingem pe acesta, dar ce punem în loc?
Mulțumesc.
Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.
Stimați colegi, am intervenit pentru că domnul senator Vosganian a înțeles greșit. Este vorba chiar de un complex muzeal, cu multe săli cu conținut diferit, între care ar urma să existe și un spațiu destinat comunismului. Pe de o parte.
Pe de altă parte, într-adevăr, destinația sau natura juridică a acestui spațiu este extrem de încâlcită și necunoscută, din păcate, inițiatorului, așa cum a semnalat, pe bună dreptate, reprezentantul Guvernului.
În al treilea rând, amplasamentul acestui viitor, să-i spunem, complex muzeal, este impropriu vizitării lui de către cetățenii capitalei sau de către cetățenii altor orașe care, mă rog, vin în București pentru a vedea expoziții, pentru că, după cum se știe, Casa Radio nu este amplasată într-un spațiu de circulație.
În al patrulea rând, și cu asta închei, pentru Ministerul Culturii ar fi o povară uriașă pentru viitorii ani. Ministerul Culturii, în viitorii ani, realist vorbind, nu are fondurile
necesare pentru a transforma această ruină – căci a ajuns o uriașă ruină – într-un spațiu adecvat pentru... cu săli de expoziții, muzee și așa mai departe, care să corespundă normelor moderne.
Mulțumesc.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc și eu.
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 105 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.
Din partea inițiatorilor dorește cineva? Doamnă ministru, doamnă senator, vorbiți ca inițiator? Doriți?
Cum doriți dumneavoastră, eu sunt aici doar pentru a ordona aceste dorințe.
Ca inițiator. Vă rog.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Este vorba de o corecție pe care încercăm să o aducem unuia dintre articolele Legii educației naționale, care exclude de la acoperirea navetei personalul didactic auxiliar. Trebuie să-mi permiteți să vă mărturisesc că este o proporție infimă a acestei categorii în categoria personalului didactic navetist. Ca urmare, cred că este potrivită această reparație, pe care o supunem astăzi analizei Senatului.
Vă mulțumesc.
Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Király.
## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_
_în Ministerul Educației Naționale_ **:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,
Stimați domni senatori,
În conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, decontarea navetei cadrelor didactice se face din finanțarea complementară.
În consecință, considerăm că și decontarea navetei cadrelor didactice auxiliare ar trebui să urmărească aceeași sursă de finanțare, deci acceptăm propunerea inițiatorilor.
Dau acum, din nou, cuvântul doamnei Andronescu, în calitate însă de președinte al Comisiei pentru învățământ. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia propune să avizați prin votul dumneavoastră, să aprobăm această propunere legislativă, întrucât, așa cum spuneam mai devreme, face un act de dreptate.
Ca urmare, comisia, în unanimitate, a decis să aprobe această inițiativă legislativă.
Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt. Caracter de lege organică... Sunt intervenții. Domnul senator Iovescu. Vă rog.
votul este dat, în numele lor, de părinți, de asemenea, prezenți în consiliile de administrație.
Vă mulțumesc.
Și, ca urmare, vă propunem un aviz negativ.
Mulțumesc.
Sunt dezbateri?
În mod normal, ar trebui să fiu de acord cu inițiativa, dar, luând partea bugetară, cum se ia întotdeauna, și Guvernul spune că nu sunt bani, nu știu cum găsește acum bani. Și, luând esența inițiativei, nu văd de ce personalul auxiliar nu ar putea să fie din zona respectivă. De ce trebuie să facă naveta? Dacă cadrele didactice, dacă elevii îi înțeleg, personalul auxiliar eu cred că poate fi din zonă, de acolo, să nu mai fie nevoie să facă naveta. Și, aici, încă o dată subliniez larghețea cu care Guvernul aprobă o cheltuială în plus.
Vă mulțumesc.
Votul, la ora 12.30.
Punctul 14, Proiectul de lege privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.
Propunere legislativă.
Inițiatori, două doamne și doi domni deputați. Nu sunt aici. Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Király.
Vă rog.
## Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil în privința acestei propuneri legislative. Consiliul de administrație, ca organ de conducere al unității de învățământ, are atribuții, în conformitate cu prevederile Legii educației naționale, în următoarele domenii: management administrativ, management instituțional, financiar, probleme legate de curriculum și resurse umane în unitatea de învățământ.
Având în vedere specificul activității consiliului de administrație, precum și atribuțiile conferite de legiuitor acestui organ de conducere, membrii acestui consiliu trebuie să aibă deplină capacitate de exercițiu în vederea asumării responsabilităților ce le revin.
Conform prevederilor art. 41 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă.
Din acest motiv, considerăm că nu poate fi parte activă și constitutivă elevul în consiliul de administrație.
## Mulțumesc.
Punctul de vedere al comisiei. Doamna președinte Ecaterina Andronescu.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia subscrie acestor argumente și, în plus, adaugă faptul că elevul este reprezentat în consiliul de administrație, conform Legii învățământului, are statutul de observator. Iar
Dacă nu sunt dezbateri, caracter de lege organică, vot la ora 12.30.
Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.
Propunere legislativă.
Inițiatori, colegi deputați. E careva aici? Nu.
Punctul de vedere al Guvernului, Ministerul Educației Naționale, domnul secretar de stat Király.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Punctul de vedere este nefavorabil, având în vedere că art. 301 alin. (2) al Legii educației naționale prevede că „O persoană care nu a obținut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcția de asistent universitar într-o anumită instituție de învățământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.”
## Mulțumesc.
Comisia pentru învățământ, doamna senator Andronescu.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În plus, propunerea legislativă creează o categorie, aceea a asistenților universitari doar din facultățile de medicină, unde ar putea să fie acceptați fără doctorat. Or, acest lucru cred că nu poate fi acceptat, pentru că această categorie de asistenți universitari trebuie tratată, din punctul de vedere al condițiilor de admitere în învățământ, absolut identic.
Ca urmare, și comisia vă propune un aviz de respingere.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc.
Sunt intervenții, dezbateri? Nu.
Organică, rămâne la voturi finale. Punctul 16...
Da. Domnul profesor Popa. Vă rog.
Dezbatere la legea anterioară, da? Sigur. Vă rog. Scuze, nu v-am văzut.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Colegul meu, secretar al puterii, a defectat... Momentan sper.
Aș fi împotriva acestei hotărâri a comisiei de specialitate, având în vedere un aspect particular al învățământului pentru asistenți medicali, asistenți de stomatologie, moașe din învățământul medical superior.
Explicitată, inițiativa ar da voie asistenților medicali absolvenți ai institutelor de învățământ superior medical să fie angajați ca asistenți pentru activitatea practică a studenților de la secvența asistenți medicali, moașe și așa mai departe, ceea ce cred că ar fi un câștig și pentru studenți, și pentru asistenții medicali.
Acel pasaj din Legea educației care impune asistenților universitari titlul de doctor în științe eu nu cred că a fost foarte folositor de la începutul lui. Doamnă rector, dumneavoastră, ca și mine, ați avut, cred eu, nu puține situații în care, dorind să promovăm un tânăr în învățământul superior, care și așa este văduvit, de multe ori, de tineri, în anumite domenii, neam împiedicat de acest element al legii care obliga la doctor în științe.
Eu cred că, pentru acest tip de învățământ special al asistenților medicali, includerea celor care au făcut o facultate și au ajuns asistenți medicali și care, probabil, vor putea să-și ia un doctorat cândva ar fi necesară pentru activitatea lor practică.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Trecem la punctul 16, Proiectul de lege...
Domnul Oprea.
Domnul Oprea îmi arată ceva, nu vrea cuvântul. Mi-o arată pe doamna Andronescu. Da.
Vă rog, doamnă senator. Doamnă președinte.
Vă mulțumesc foarte mult.
Sigur că noi am luat în discuție în comisie faptul că, în facultățile de medicină, la această categorie, mai greu se ocupă locurile. Numai că asistenții medicali au prevăzute în lege toate cele trei cicluri de învățământ – licență, masterat și doctorat – pe de o parte. Pe de altă parte, pentru a se completa posturile despre care dumneavoastră vorbiți, există și varianta angajării cu contract pe perioadă determinată, până își termină doctoratul și, pe urmă, postul îl poate ocupa definitiv, ca asistent cu titlul de doctor.
Acestea au fost argumentele noastre ca să venim în fața dumneavoastră cu aviz negativ.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Acestea au fost dezbateri pentru punctul 15.
Trecem acum la punctul 16, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 1 din 2011 a educației naționale.
Inițiator, domnul deputat Dan Cristian Popescu. Nu este aici.
Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Király.
Vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Guvernul avizează nefavorabil propunerea legislativă, din următoarele considerente:
Formarea competențelor ecologice este asigurată în prezent prin cele opt domenii de competențe-cheie europene, formulate explicit în cadrul art. 68 alin. (1) din Legea educației naționale. Cele opt domenii de competențe-cheie pe care se axează curriculumul național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal sunt propuse chiar de Comisia Europeană, prin Directoratul General pentru Educație și Cultură.
Având în vedere importanța educației ecologice, în contextul evoluției societății actuale, și ținând cont de caracteristica competențelor-cheie menționate mai sus, competențele ecologice sunt implicit incluse în formarea celor generale și, în special, în cadrul competențelor de bază în știință și tehnologii și competențelor sociale și civice.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia pentru învățământ, doamna președinte Andronescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și comisia consideră că actualul curriculum cuprinde formarea competențelor-cheie, în care sunt incluse și competențele ecologice, și, ca urmare, nu este necesară o prevedere suplimentară, așa cum propune această inițiativă legislativă, și vă propune un raport negativ.
Vă mulțumesc. Sunt intervenții?
Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.
Am votat în comisie și s-a anunțat votul, dar mi se pare neinspirată o astfel de propunere a colegilor noștri, care sfidează reguli elementare. Există cadrul european al calificărilor pe cele opt niveluri. Nu putem noi să propunem, din România, revoluție în Europa, creând 29 de niveluri. Deci era o chestie de documentare, înainte de a veni cu propunerea aceasta.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Mulțumesc.
Aici suntem într-un regim de lege ordinară. Cred că putem deja s-o...
Organică? Organică, da. E la fel, corect.
Dacă nu mai sunt intervenții, o dăm deoparte, pentru vot final.
Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011, Legea educației naționale.
Un grup de colegi deputați. Dacă e careva dintre dânșii, dintre inițiatori?
Nu.
Punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat Király, vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Punctul de vedere al Guvernului și în acest caz este nefavorabil.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 1/2011, Legea educației naționale, a art. 45 alin. (11), (17) și art. 63 alin. (2).
Noi considerăm că, în momentul de față, Legea educației naționale este acoperitoare și este o lege care nu numai că încurajează, dar face posibilă și dezvoltarea învățământului în limbile minorităților naționale.
Vă mulțumesc.
Comisia pentru învățământ, doamna președinte Andronescu.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În sistemul românesc de învățământ funcționează, de foarte multă vreme, școli cu predare în limbile minorităților naționale. Profesorii au acces în aceste școli pe baza documentelor de studii, pe care le pot pune la dispoziție atunci când concurează pentru ocuparea unui post.
Legislația este acoperitoare și, ca urmare, comisia a dat un aviz negativ și vă propune un vot împotriva acestei inițiative legislative.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Dezbateri?
Nu sunt.
Caracter de lege organică, presupun, da?
Punctul 18, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 244 al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Inițiator, domnul senator Todirașcu. Îi dau cuvântul, microfonul 5.
Propunerea de astăzi este similară cu cea de ieri, pe care plenul a dezbătut-o.
Motivația pentru care am înaintat această propunere legislativă a fost existența a două Coduri penale.
Propunerea legislativă de ieri se referea la Codul penal vechi. Inițiativa de astăzi se referă la Codul penal nou. Pledoaria am făcut-o ieri. Doar voiam să spun care este diferența și plenul să decidă prin vot ulterior. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Justiției, Maya Teodoroiu.
Doamnă secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.
## **Doamna Simona Maya Teodoroiu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Justiției_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu este de acord cu această propunere legislativă și este de acord cu raportul Comisiei juridice din
rațiuni care țin și de esența proiectului și din perspectiva intrării în vigoare apropiate a noului Cod penal. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia juridică. Doamnă senator Federovici, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.
În consecință, în data de 12 noiembrie 2013, Comisia juridică a examinat propunerea legislativă și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
Mulțumesc. Sunt dezbateri?
Dacă nu sunt dezbateri, vom vota la ora 12.30. Organică și aceasta.
Punctul 19, Propunerea legislativă privind parteneriatul civil.
Inițiatori, trei colegi deputați. Dacă vreunul se află aici? Nu.
Punctul de vedere al Guvernului. Doamnă secretar de stat Teodoroiu, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Este de acord cu raportul comun de respingere, având în vedere atât textele noului Cod civil, deja în vigoare, cât și chestiunile generale de politică legislativă în materia relațiilor de familie.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia juridică, doamna senator Federovici.
Avem un raport comun, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia pentru egalitatea de șanse.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu anumite observații și propuneri.
Comisiile au dezbătut această propunere legislativă în ședințele din data de 19 noiembrie 2013 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții...
**Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Domnul Iovescu.
Sunt?
Domnule senator Iovescu, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mă bucur că și Guvernul are aceeași opinie ca și noi, la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Ne bucurăm de respingerea acestei inițiative legislative.
## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**
## Vă mulțumesc.
În acest moment predau, în mod pașnic și legitim, puterea de a conduce această ședință colegului nostru, domnul vicepreședinte Cristian Dumitrescu.
Ca să încheiem, dacă nu mai sunt intervenții, atunci și punctul 19 merge la vot final, pentru că are caracter de lege organică.
Am acceptat numai pentru faptul că doamna senator nu e prezentă.
Punctul 20, Propunerea legislativă privind completarea art. 8 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată.
Propunerea legislativă are un raport pe fond de la Comisia juridică, care este de respingere.
Caracterul propunerii legislative este organic.
Întreb dacă sunt prezenți dintre inițiatori pentru a susține. Nu sunt.
Dau cuvântul doamnei secretar de stat Maya Teodoroiu, Ministerul Justiției, microfonul 8, pentru a prezenta pe scurt propunerea legislativă.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține propunerea legislativă și este de acord cu raportul de respingere, având în vedere mai multe aspecte, inclusiv faptul că reglementarea propusă, practic, ar anula art. 10 din actuala lege, care reglementează situațiile particulare și condițiile în care foști cetățeni români care au pierdut cetățenia o pot redobândi, dar și art. 11, care stipulează că, în condițiile pierderii cetățeniei din motive neimputabile, numai descendenții până la gradul 3 pot redobândi cetățenia română, cu dovedirea motivelor neimputabile.
Vă mulțumesc.
Doamna senator Federovici, Comisia juridică, microfonul 7. Vă rog, doamnă secretar.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia pentru administrație a transmis un aviz negativ.
În consecință, în data de 19 noiembrie 2013, Comisia juridică a examinat inițiativa legislativă și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.
Deschid dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Domnul senator Iovescu, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Mă surprinde respingerea acestei inițiative, cu atât mai mult cu cât este venită din partea colegilor de la putere, și aș vrea să citesc câteva rânduri din mesajul ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, cu ocazia Zilei românilor de pretutindeni.
„Sărbătoarea Zilei românilor de pretutindeni, celebrată de Ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor, îmi oferă prilejul să urez «La mulți ani!» tuturor românilor care trăiesc în afara granițelor, celor care poartă numele patronului spiritual al poporului român. Această zi este una specială pentru noi toți, zi sărbătorită prin Legea nr. 299/2007, al cărei inițiator am avut onoarea să fiu.” – spune domnul Titus Corlățean.
Nu mai vreau să vă rețin cu tot textul, dar este trist că nu ne gândim la românii din afara granițelor. Și noi, de la opoziție, avem o inițiativă în acest sens, dar a dumneavoastră, de la putere, este foarte bună. Chiar am fost în Serbia, pe Valea Timocului, la Bor, și oamenii erau încântați de această inițiativă și își doreau cu ardoare ca noi, parlamentarii, s-o votăm.
De aceea, vă rog frumos... chiar, ați văzut că încerc să fiu scurt, dar este o problemă foarte gravă. Dumnezeu m-a trimis la Comisia românilor de pretutindeni. Când am ajuns acolo, am crezut că ce fac eu aici..., că românii de pretutindeni n-au probleme. Dar au o problemă foarte mare, că își doresc să fie cetățeni ai României, și noi nu vrem să facem o legislație mai ușoară. Inițiativa este extraordinar de simplă și mult mai clară decât a noastră, pe care am făcut-o noi, cei din opoziție, și vă rog frumos, citiți-o – aveți laptopuri – și haideți să-i dăm un aviz și să o votăm.
Mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule senator, cred că pe colegii noștri îi îndemnați să voteze, că de citit fiți convins că au citit.
**Domnul Ioan Iovescu**
**:**
Nu sunt convins.
## Da?
Atunci, nu-i mai îndemnați să voteze, că, dacă-i jigniți, nu cred că o să obțineți foarte mult.
Doamnelor și domnilor, mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?
Dacă nu mai sunt, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, merge la votul final.
Punctul 21 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru interzicerea manifestărilor și organizațiilor de tip extremist.
Este o propunere legislativă care vizează interzicerea manifestărilor și organizațiilor de tip extremist.
Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiator, un domn deputat. Nu este prezent s-o susțină. Dau cuvântul domnului Gheorghe Hogea, de la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, microfonul 10, să spună dacă susține sau nu susține.
Mulțumesc, domnule președinte.
Soluțiile legislative propuse de inițiator nu pot fi promovate, întrucât instituie reglementări paralele celor existente deja în legislație.
Ca atare, nu susținem adoptarea acestei propuneri legislative.
Doamnă senator Federovici, Comisia juridică, vă rog, prezentați raportul. Microfonul 7.
Pentru această propunere legislativă Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.
Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ propunerea.
Comisia juridică..., în data de 3 decembrie 2013, membrii prezenți au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.
## Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog s-o transmiteți urgent la Camera Deputaților.
Punctul 22 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 194/7 noiembrie 2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, care are un raport de respingere.
Propunerea legislativă are caracter organic.
Inițiatori, mai mulți deputați. Întreb dacă sunt prezenți pentru a susține.
Nu sunt.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, foarte pe scurt. Microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte.
Textul inițiativei legislative contravine prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, potrivit căreia datele personale ale consumatorilor dependenți de
consumul de droguri incluși în Programul integrat de asistență a consumatorilor și consumatorilor dependenți de droguri beneficiază de confidențialitate, conform normelor în vigoare.
Considerăm că introducerea de noi contravenții, infracțiuni și sancționarea acestora de către Agenția Națională Antidrog nu sunt în concordanță cu rolul și atribuțiile pe care le îndeplinește această instituție, motiv pentru care Guvernul nu susține promovarea prezentei inițiative.
Mulțumesc.
Doamna senator Federovici, microfonul 7. Raportul comisiei, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ această propunere legislativă.
În cadrul dezbaterilor s-a reliefat faptul că actualul cadru juridic este îndestulător în ceea ce privește combaterea și sancționarea unor astfel de operațiuni, neimpunându-se, prin prisma aspectelor menționate în inițiativa legislativă, necesitatea operării unor modificări.
Mai facem precizarea că, în cadrul comisiei, au fost reprezentanți din partea Guvernului, respectiv ANPC și ANSVSA.
În consecință, în data de 3 decembrie 2013, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.
## Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt. Intrăm în procedură de vot.
Raportul comisiei este de respingere, dar este vorba de o propunere legislativă cu caracter de lege organică. O vom vota la orele... peste cinci minute.
Punctul 23 din ordinea de zi, Propunere legislativă privind falimentul persoanelor fizice.
Comisiile sesizate în fond sunt Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, care au prezentat un raport de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Inițiator este un domn deputat. Întreb dacă domnul deputat Grosaru este prezent pentru a susține. Nu este.
Dau cuvântul doamnei secretar de stat Maya Teodoroiu, microfonul 8, pentru a prezenta pe scurt punctul de vedere al Guvernului.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am mai avut ocazia să prezentăm poziția Guvernului pe inițiative asemănătoare. Guvernul nu susține această inițiativă și este de acord cu raportul comun de respingere, pe diferite considerente de fond, dar și ținând cont de faptul că recomandările și angajamentele asumate față de instituțiile financiare internaționale arată că suntem ținuți a face eforturi pentru a evita adoptarea unor inițiative legislative în domeniul insolvenței persoanelor fizice sau al colectării datoriilor, care ar putea submina disciplina creditării și afecta stabilitatea financiară. Și mă refer la Scrisoarea de intenție cu FMI, Memorandumul de înțelegere cu Comisia Europeană.
Doamnă senator Federovici, prezentați, vă rog, raportul Comisiei juridice.
Microfonul 7.
Avem un raport comun al celor două comisii enunțate. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și Comisia pentru egalitate de șanse au avizat negativ această propunere legislativă.
Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil, cu anumite observații și propuneri.
În consecință, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și cei ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă în ședința din data de 3 decembrie 2013 și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de respingere.
## Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt. Închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot...
Nu, are caracter organic, o vom vota imediat.
Punctul 24 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 82/1991 – Legea contabilității.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Raportul este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Întreb dacă domnul Oajdea, deputat, este prezent.
Nu este prezent să susțină.
Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea. Vă rog, poziția Guvernului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece propunerea contravine prevederilor Directivei 2006/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2006, potrivit cărora membrii organelor de administrație, de conducere și supraveghere ale persoanelor juridice sunt responsabili în mod colectiv pentru întocmirea și publicarea situațiilor financiare anuale și a raportului administratorilor.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Bota, în numele Comisiei pentru buget. Vă rog, microfonul 7.
## Mulțumesc.
Consiliul Legislativ a adoptat un aviz favorabil. Comisia economică, industrii și servicii un aviz negativ. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere a inițiativei legislative.
Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Observații?
Domnul senator Oprea, microfonul 2.
Și aici mi se pare o neinspirată propunere a unui coleg, pentru că este o profesie liberală și este reglementată ca atare. Nu am văzut punctul de vedere al Corpului Experților Contabili, al camerelor financiare și așa mai departe.
Nu poate să vină cineva din afară să reglementeze un astfel de domeniu.
Vă mulțumesc.
Mai sunt alte intervenții?
Dacă nu, închid dezbaterile generale.
Propunerea legislativă are caracter ordinar, deci o vom vota. Raportul comisiei este de respingere.
Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul comisiei. Mulțumesc.
Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog, transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 25, Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget. Raportul este de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Inițiatori sunt doi domni deputați de Vrancea. Nu este niciunul prezent. Nu susțin.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Hogea. Scurt, de data aceasta, domnule secretar, că intrăm în criză de timp.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, deoarece se instituie aplicarea unui tratament fiscal discriminatoriu în cazul contribuabililor persoane fizice aflați în situații similare pentru nivelul de venit realizat, dar care sunt în situații diferite în legătură cu încheierea sau nu a polițelor de asigurare.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Bota, prezentați raportul comisiei. Microfonul 7, vă rog.
## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru buget a adoptat un raport de respingere.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Imediat, ca s-o votăm și pe aceasta. Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale. Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Nu sunt. Închid dezbaterile generale.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați.
Cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Mulțumesc, domnule senator.
Intrăm în procedură de vot pentru votul final, fiind ora 12.30.
Avem un număr important de legi cu caracter organic, pe care o să le
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Haideți să introducem în procedură de vot punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității administrației publice locale, a numărului de posturi și reducerea cheltuielilor la instituțiile și autoritățile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.
Există un raport suplimentar al comisiilor, care este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Supun la vot raportul cu amendamente admise. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 95 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și două abțineri, raportul cu amendamente admise a fost adoptat.
Se supune la vot proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.
Doamnelor și domnilor, deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 93 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Vă rog, merge la promulgare.
Punctul următor la vot este punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat.
Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați.
Cu 98 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a propunerii legislative a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 105 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.
Propunerea legislativă este respinsă de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Se
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–31decembrie 2013 20
Respingerea proiectului de lege a fost constatată. Fiind Cameră decizională, proiectul de lege iese din circuitul legislativ.
Punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 1 din 2011 a educației naționale.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.
Comisia ne propune un raport de respingere, cu amendamente respinse.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 111 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, proiectul de lege a fost respins.
Proiectul de lege iese din circuitul legislativ.
Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011, Legea educației naționale.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.
Comisia ne propune un raport de respingere a propunerii legislative.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați. 109 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă și iese din circuitul legislativ.
Punctul 18, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 244 al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Doamnelor și domnilor senatori, supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 100 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.
Propunerea legislativă a fost respinsă și merge la Camera Deputaților.
Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind parteneriatul civil.
Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#191730„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|648258]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 166/23.XII.2013 conține 36 de pagini.**
Prețul: 90,00 lei
În fine, normalitatea înseamnă să tolerăm opinii sau chiar acțiuni diferite de ale noastre, în loc să facem tot posibilul să-i schimbăm, chiar și cu forța, opiniile celui de lângă noi. Dacă vom reuși acest lucru, vom fi, pe cale de consecință, un pic mai buni, dar și mai exigenți cu noi înșine, pentru că, astfel, nu vom mai avea, în fața propriilor noastre greșeli, scuza că și ceilalți sunt nedrepți cu noi.
Vă mulțumesc.
Îi reamintesc pe această cale domnului Gheorghe Duțu, președintele Agenției Naționale de Resurse Minerale, că minciuna are picioare scurte și îl rog să precizeze când a spus adevărul și când a omis să o facă în privința explorării – dezvoltării – exploatării gazelor de șist în perimetrul Băile Felix: în informarea adresată prim-ministrului, situație în care premierul ar trebui să-i ceară demisia, sau în mesajele transmise Prefecturii și Consiliului Județean Bihor cu privire la dezinteresul investitorilor pentru aceste resurse, caz în care și-o poate înainta din proprie inițiativă?
Vă mulțumesc.
Închei acest an cu bucurii, cu speranța că vom putea duce la bun sfârșit ceea ce am început, cu mulțumiri pentru toți cei care au avut încredere în mine și în noi.
Vă mulțumesc.
Pe plan bugetar, anul 2013 a însemnat cel mai mare PIB din istorie, depășindu-l pe cel din 2008. În plus, salariile bugetarilor și salariul minim au crescut cu 15%, precum și venitul minim garantat. La nivelul inflației, aceasta a scăzut de la 4,95%, cât era în 2012, la 1,8% la ora actuală.
În ceea ce privește fondurile europene, guvernarea USL a reușit să ducă rata de absorbție la 27% la finalul acestui an, având în vedere că la preluarea mandatului această rată era la 7%. Mai mult decât atât, Executivul este pregătit cu specialiști deosebiți pentru noul exercițiu de programare bugetară la nivel european, care va începe în 2014. Acest fapt consolidează încrederea că rata de absorbție va spori în anii următori, ajutând la dezvoltarea infrastructurii și a calității vieții.
Anul care se apropie aduce noi provocări pentru guvernarea USL și este nevoie de și mai multă muncă pentru
a îndeplini obiectivele îndrăznețe, dar realizabile, propuse spre finalizare în 2014.
Vă mulțumesc.
Această sărbătoare se suprapune, în mod fericit, Zilei internaționale a migranților, proclamată prin Rezoluția A/RES/55/93, cu scopul de a sublinia drepturile migranților. La data de 18 decembrie 1990, Adunarea Generală a adoptat Convenția internațională privind protecția drepturilor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora – Rezoluția 45/158. În paranteză fie spus, ziua de 18 decembrie mai are și o altă semnificație, cu importanță simbolică, și pentru minoritatea etnică a romilor. În această zi, în anul 1865, a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare al celui de-al 13-lea amendament din Constituția Statelor Unite.
Sărbătorirea Zilei internaționale a migranților este o oportunitate de a recunoaște contribuțiile aduse de milioane de migranți la economiile țărilor-gazdă și țărilor de origine și, în al doilea rând, pentru a promova respectul pentru drepturile fundamentale ale omului. Potrivit datelor oficiale, aproape un sfert de miliard de oameni locuiesc și lucrează în afara țărilor lor de origine. Aproape jumătate din acești emigranți internaționali sunt femei, care lucrează pentru a-și ajuta copiii și familiile rămase în țara de baștină.
Eu am trăit mulți ani, înainte de 1989, ca emigrant, mai întâi în Grecia și apoi în SUA, dar am ales să mă întorc în țara în care m-am născut pentru că sunt muzician provenit dintr-o familie cu opt generații de lăutari și pentru că sufletul meu de artist și de rom se simte cel mai bine în țara de baștină, unde cele douăzeci de etnii recunoscute oficial conviețuiesc în armonie cu românii.
Manifestațiile organizate în România cu ocazia Zilei minorităților naționale reflectă diversitatea social-culturală cu care etniile minoritare însuflețesc și completează tradițiile și cultura românească, oferind în același timp o privire de ansamblu asupra răspândirii diferitelor minorități. Evenimentele care vor avea loc în următoarele zile vor fi evenimente marcante pentru romi, evrei, maghiari și toate celelalte minorități.
Vă mulțumesc mult.
În conformitate cu prevederile art. 25 lit. d) din Legea nr. 144/2007, președintele Agenției Naționale de Integritate poate fi eliberat din funcție când se constată nerespectarea dispozițiilor legale privind regimul incompatibilităților.
Conform practicii instituite de Agenția Națională de Integritate, ar exista stare de incompatibilitate și în cazul în care societatea în care un demnitar sau un funcționar public a deținut funcția de administrator a fost dizolvată de drept și se află în stare de lichidare.
Președintele Georgescu Horia se apără acum, în cazul său, că SC Outlook SRL ar fi fost dizolvată de drept în 2005, dar în ultimii ani, îndeosebi sub președinția sa, mai mulți parlamentari, primari și alți demnitari publici au fost declarați în stare de incompatibilitate, deși societățile comerciale la care au avut calitatea de administrator fuseseră dizolvate de drept, preluate de lichidatori și lichidate cu mai mulți ani înainte de a deveni demnitari publici.
Dacă de abia acum a exprimat punctul de vedere corect, președintele Agenției Naționale de Integritate și inspectorii de caz intră sub incidența infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și calomnie în cazul parlamentarilor, primarilor și al altor demnitari declarați incompatibili în mod abuziv. Rezultă cu evidență că președintele Agenției Naționale de Integritate, Georgescu Horia, aplică legi și unități de măsură diferite, în cazul său, față de parlamentari, primari și alți demnitari.
2. Numitul Georgescu Horia a fost detașat și numit nelegal, în anul 2008, în funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate, care are statut de înalt funcționar public, întrucât nu a îndeplinit condiția vechimii de cel puțin cinci ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcțiilor publice, în speță studii juridice.
În urma unei adrese a Agenției Naționale de Integritate cu nr. 383/17.04.2008, semnată de președintele Macovei Alexandru Cătălin, în care era consemnat că numitul Georgescu Horia avea studii juridice și cinci ani vechime în specialitatea studiilor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a emis, cu nr. 1.434.665/18.04.2008, aviz favorabil pentru exercitarea funcției de secretar general al Agenției Naționale de Integritate, prin detașare de la Ministerul Justiției, unde îndeplinea funcția de consilier al ministrului Tudor Chiuariu.
Adresa Agenției Naționale de Integritate era falsă, întrucât numitul Georgescu Horia nu avea cinci ani vechime în specialitatea studiilor juridice, ci doar un an, fapt care putea și poate fi constatat din CV-ul său, în care a consemnat că a dobândit calificarea de jurist prin diplomă de absolvire, promoția 2007, la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București. Totuși, cu o grabă suspectă, respectiv a doua zi după primirea adresei Agenției Naționale de Integritate, fără să verifice temeinic îndeplinirea condițiilor legale, îndeosebi a vechimii în specialitatea studiilor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a emis aviz favorabil pentru Georgescu Horia.
Avizul favorabil a fost semnat de vicepreședintele Coifan Eugen, în locul președintelui József Birtalan, iar conform unor angajați ai Agenției Naționale de Integritate, numitul Coifan Eugen le-a solicitat în schimb numiților Macovei Alexandru Cătălin și Georgescu Horia s-o angajeze pe soția sa, Coifan Anișoara, în funcția de director al Direcției resurse umane din cadrul Agenției Naționale de Integritate, fapt care a fost realizat ulterior.
În consecință, se impune urmărirea penală a numiților Macovei Alexandru Cătălin, Georgescu Horia și Coifan Eugen pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, asimilat faptelor de corupție, fals intelectual, respectiv complicitate la fals intelectual și uz de fals.
Învederez că starea de incompatibilitate și numirea nelegală în funcție a numitului Georgescu Horia atrag nulitatea absolută a tuturor actelor emise de acesta în funcțiile de secretar general, respectiv de președinte al Agenției Naționale de Integritate.
Succint, o să prezint și celelalte trei motive pentru care am solicitat demiterea președintelui Agenției Naționale de Integritate.
Trebuie să încetăm să precizăm în norme juridice că primarii nu au voie să fie reprezentanți ai localităților lor în societățile de apă, termoficare, transport, salubritate și să mai fie și cercetați penal pentru aceasta. Acesta ar fi un sistem de constrângere a primarilor menit să-i sperie și care îi lipsește de atribuțiile legale și de mandatul primit de la cetățeni, iar crearea a încă unui pol de decizie în administrația locală, pe lângă primari, este neprofesională și se bate cap în cap cu principiile și prevederile Legii administrației publice locale.
De asemenea, consider că demnitarii trebuie să fie cercetați la fel ca toți cetățenii, dar sub titulatura de demnitari, titulatură sub care la individualizarea pedepsei orice judecător ține cont și aplică un spor de pedeapsă față de cetățeanul obișnuit, pentru că așa este sistemul de drept românesc, nu pentru că ar putea cere cineva din exteriorul țării.
Legile care se bat cap în cap sunt principala problemă a sistemului legislativ românesc. Ele trebuie reașezate în sistemul de drept și trebuie făcute mai simple, mai clare și mai pentru popor, cu garanția că nimeni nu este mai presus de lege, iar funcția de demnitar îți conferă mai degrabă responsabilitate, și nu imunitate, care astăzi este prevăzută numai pentru Președintele României.
Nimeni nu se află deasupra legii atunci când vine vorba de actele și motivațiile pe care ea se aplică, în speță, de acte care pot leza viața, morala, libertatea și bunurile fiecărui individ în parte, cu atât mai puțin noi, cei care exercităm acum și cei care vor exercita în continuare actul guvernării acestei țări.
De asemenea, în exercitarea mandatului fiecăruia dintre noi trebuie să ținem cont întotdeauna de interesele care privesc comunitatea care ne-a ales și de națiunea română, respectând, împreună cu toți cetățenii României, tot ceea ce ține de promovarea unui climat echilibrat, de siguranță și șanse egale pentru toți românii.
Atunci când vine vorba de penalități, de aplicarea legii într-un mod categoric, bine definit, bine argumentat și probat, din experiența mea, știu că singurele lucruri care ar putea împiedica înfăptuirea unui act de dreptate, de justiție, sunt reaua-credință și proasta funcționare a unui sistem.
Totodată, pot afirma că, dacă o lege nu-și manifestă efectele în mod egal asupra tuturor celor care intră sub incidența ei, aceasta nu reprezintă o eroare a celui care a creat instrumentul coercitiv legal, ci a acelora care-l aplică și îl controlează.
Prin urmare, în materie de conflicte de interese, nu trebuie să privim univoc, îngust și limitat acest aspect, doar din considerentul că, în trecutul nu prea îndepărtat, dinaintea actualei guvernări, ne-am confruntat cu o seamă de abuzuri inadmisibile în structurile de vârf ale statului, așa cum, atunci când vine vorba de statutul funcționarului public, nu trebuie să tragem concluzia că orice autoritate locală care va încerca să eficientizeze societățile de apă, canal, termoficare, salubritate și transport și alte instituții locale de bunuri și servicii va trece automat în registrul incriminării pentru fapte de corupție, care este și trebuie să rămână funcțional, dar să respecte și raportul juridic de mandat ce este dat în astfel de situații.
În concluzie, în acest moment, în fața unui an extrem de delicat care stă să vină, să dăm dovadă cu toții de maturitate, înțelegere și dorința reală de a face ca lucrurile să meargă, tocmai pentru că există deja o multitudine de factori care se opun ca lucrurile să intre pe un făgaș normal, și ca următorii trei ani rămași pentru mandatul nostru să fie benefici, nu doar un teren de eterne confruntări pentru putere. Dar trebuie ca aceste lucruri să fie făcute cu aplicarea art. 16 alin. (1) din Constituția României: „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
Despre ce egalitate în fața legii vorbim, în condițiile în care cel care ocupă astăzi funcția de Președinte al României afirmă public: „Eu nu spun că sunt sfânt. Casa din Mihăileanu și creditul la CEC sunt controversate”, dar se ascunde în continuare în spatele imunității funcției de președinte? E o situație față de care cred că este momentul să facem un pas înainte în mersul înainte al societății românești și să facem ca, pe lângă imunitatea parlamentarilor, să fie înlăturată și imunitatea Președintelui României.
Vă mulțumesc.
Persoanele cele mai afectate de această problemă sunt femeile și copiii. Conform unui raport UNICEF, opt minori dintr-o sută trăiesc în România la nivel de sărăcie severă, cu mai puțin de 15 lei pe zi.
În timp ce copiii reprezintă categoria de populație cea mai săracă din România, tinerii se află pe locul al doilea, oportunitățile pentru ei fiind minime. Și nu ne mai miră faptul, în acest context, că, în ultimii cinci ani, ponderea tinerilor între 20 și 35 de ani din imigranții români depășește 70%.
Sărăcia și influența negativă a familiei sunt principalele motive pentru care copiii ajung să cerșească. Știați că aproximativ 64% din copii sunt separați de familiile lor, iar peste 300.000 de copii abandonează școala? Cei mai afectați sunt copiii foarte săraci, mai ales din mediul rural, copiii de etnie romă și cei cu dizabilități. Este oare sărăcia una din aceste cauze?
Pentru majoritatea covârșitoare a gospodăriilor din România, veniturile lunare sunt suficiente pentru un trai mediocru, în cel mai bun caz. Aproape 14% din români nu-și acoperă nici măcar cheltuielile de supraviețuire, în timp ce alți aproape 30% reușesc ca, dintr-un salariu lunar, să-și achite doar cheltuielile strict necesare.
Despre acest subiect aș putea vorbi la nesfârșit, dar nu ajută cu nimic doar dezbaterile publice. Este nevoie de măsuri și soluții, mai ales că România are una din cele mai mici rate de investiții în educație, sănătate și protecție socială dintre statele care fac parte din UE, conform unor studii Eurostat, raportate pe anii 2010 – 2012.
Deci unde sunt efectele guvernării Boc și a marilor miniștri Funeriu, Ialomițianu, Șeitan, Botiș, Lăzăroiu sau Sulfina Barbu, lideri care au condus principalele domenii de reformă, social-economică și educațională, necesare stopării fenomenului sărăciei.
Concluzionând, se pot observa, din cele prezentate, efectele unei guvernări la care actualul Executiv trebuie să identifice soluții, de multe ori care afectează bugetele diverselor sectoare economice, pentru a echilibra veniturile publice generale și pentru a reduce decalajele sociale. Pentru a găsi calea eficientă și cât mai rapidă de a se atinge, evident, pentru toți cetățenii României, un minimum de prosperitate, Guvernul are mult de lucru.
Vă mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor
În colegiul meu, zona Șoimuș – Simeria – Orăștie – Geoagiu, o spun cu mândrie, avem autostradă, iar aceasta contează cel mai mult. Toate zonele sunt importante. Greu de spus ce trebuie făcut prima dată și ce trebuie trecut pe plan secund. Autostrăzile noastre toate au fost o mare problemă pentru țara aceasta și încă mai sunt.
Că vor fi bani europeni, că vor fi bani românești, drumurile, infrastructura duc la dezvoltare. Trebuie autostrăzi! Vă mulțumesc.
Articolul 326 din Codul penal al României definește cerșetoria ca fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material; este o infracțiune, care se pedepsește cu închisoare de la o lună la trei ani. O reglementare legală avem, mai greu este cu aplicarea ei. Mai ales într-o societate în care totul se măsoară în puterea banilor, cerșetoria este un mod de viață, de bunăstare a unor categorii sociale care se obișnuiesc cu acest mod de asistență, să zicem, prin puterea publicului sau a societății civilizate și, de ce nu, a ignoranței unei părți din autoritățile statului.
Din păcate, pe lângă acest fenomen infracțional, care este minimalizat de fiecare dată când este menționat, a mai apărut un alt gen: cel al cerșetoriei politice, care, trebuie să recunoaștem, nu prea are culoare politică și a cărei sorginte se află în anii de dinainte de 1990. Cerșetorul politic este transpartinic și în general se manifestă în rândul demnitarilor care sunt obișnuiți cu banii câștigați cât se poate de foarte ușor, dacă este posibil fără vreun mare efort intelectual, indiferent de proveniența lor, iar pentru ei încalcă orice principiu sau morală politică. Acest curent s-a legalizat mai ales în perioada 2009 – 2011, când o serie de partide politice, aflate atunci la putere, au utilizat cerșetoria politică și chiar pe cea electorală pentru a-și realiza proiecte de interes propriu, și nu general, iar când au pierdut acest instrument de control al puterii se comportă ca niște puritani politici. Din păcate, acest fenomen, existent de mai bine de 23 de ani și puternic legiferat în timpul guvernării Boc–Băsescu, are o amploare cu efecte greu de limitat, mai ales în contextul în care inclusiv normele constituționale de reglementare sunt blocate printr-o serie de artificii prezidențiale.
Vă mulțumesc.
La ora actuală, nici pentru Roșia Montană, nici pentru Pungești și nici pentru Băile Felix, amintind doar câteva dintre zonele pe care trebuie să le punem în discuție, nu există studii de impact. Referitor la consultarea populației, aceasta este o măsură fundamentală când tratăm un subiect de o asemenea importanță și anvergură.
Trebuie să facem tot posibilul să găsim soluția corectă, de echilibru, pentru a permite dezvoltarea armonioasă din punctul de vedere al protecției mediului, al sănătății oamenilor și al resurselor naturale, pe care poate le-am considerat inferioare gazelor de șist. Bogățiile pe care le avem în numeroase stațiuni turistice trebuie păstrate, căci ele impun responsabilitatea față de prezent și viitor.
Cu deosebită stimă, senator Biró Rozalia.
În aceste condiții, determinate uneori de lipsa conștientizării nevoilor generale ale omenirii și alteori de imoralitatea politică, nu ne mai miră incidentele stupefiante legate de expulzarea în masă a romilor de origine română care emigraseră în Franța domnului Sarkozy. A fost bine-venită atunci reacția Comisiei Europene și a Parlamentului European, care au incriminat politica expulzării în masă. Comisarul european pentru justiție, Viviane Reding, aprecia că repatrierea în masă a romilor este „o rușine”, referindu-se direct la încălcarea drepturilor omului. Aceeași poziție a fost susținută și de către Statele Unite.
Lăudabilă reacția promptă a autorităților europene și americane, dar ar trebui susținută în mod egal la nivelul fiecărui stat membru al Europei unite, astfel încât accesul egal pe piața muncii să nu mai constituie o problemă, indiferent de etnie sau de culoarea pielii. Singura condiție care se impune este aceea a respectării legilor fiecărui stat, în concordanță cu legile Uniunii Europene.
Având în vedere toate aceste realizări remarcabile, putem aprecia nu numai că Revoluția română a învins, ci și că a ieșit victorioasă în lupta cu greutățile și obstacolele din calea reconstrucției societății, economiei și culturii.
Pentru aceasta, în numele Partidului Social Democrat, țin să aduc un omagiu de recunoștință eroilor Revoluției române, timișorenilor, tuturor celor care au luptat și care au muncit pentru ca aceasta să aducă românilor o viață nouă, mai bună și speranță de progres.
O spun cu mândrie: suntem un partid născut din această Revoluție și nu întâmplător am fost și suntem cel mai mare și cel mai popular partid din țară. Prin aceasta avem și obligația să milităm politic pentru transpunerea în viață a idealurilor și valorilor generoase lansate în decembrie 1989. Suntem datori cu aceasta timișorenilor și tuturor cetățenilor patriei. Din această perspectivă, suntem datori să luptăm cu profitorii și denigratorii Revoluției, cu denigratorii adevăraților revoluționari, să aflăm și să spunem adevărul despre Revoluția din decembrie 1989. Și așa vom face.
Așa să ne ajute Dumnezeu! Vă mulțumesc.
Dacă nu ar fi venit decembrie 1989, Corneliu Coposu ar fi rămas complet necunoscut românilor. Mulți au răsuflat ușurați la moartea lui, iar unii din cei care l-au hulit au venit la înmormântarea lui doar ca să se convingă că e mort.
Propunerea privind înlocuirea statuii lui Lenin pe postamentul aflat în fața Casei Presei s-a sfârșit în penibil. Iar pe acel postament defilează tot felul de forme improvizate, mai elocvente probabil pentru tranziția pe care o parcurgem.
În anul 1989, în martie, Liviu Babeș și-a dat foc pe pârtia de la Poiana Brașov. Nu există în amintirea lui decât o troică în Poiana Brașov, la care, probabil, niciun turist nu se oprește să se reculeagă. Să dăm exemplul lui Jan Palach, care și-a dat foc în ianuarie 1969 la Praga. Jan Palach este un erou al întregii lumi. Există lăcașuri omagiale în întreaga lume, începând din centrul Pragăi și până la ghețarii nordici. Ba chiar un asteroid a primit numele lui Jan Palach pentru ca
omenirea să nu-i uite niciodată jertfa. Întrebați pe stradă pe trecători cine este Liviu Babeș. Nimeni nu va ști.
Cine știe de Ion Gavrilă Ogoranu, care s-a ascuns aproape trei decenii de Securitate?
Cine a auzit de țăranul Ion Banda, care a fost ultimul român care a murit cu arma în mână, în Munții Banatului, la aproape două decenii de la ocuparea României de trupele sovietice?
Cine a auzit de căpitanul Timaru și frații Paragină, care au apărat cu îndărătnicie hrisovul lui Ștefan cel Mare care-i împroprietărea pe răzeși?
Cine a auzit de morții Revoluției?
Am făcut un experiment, dragii mei! Anul trecut, în zece întâlniri pe care le-am avut în țară, întâlniri culturale cu lume, se presupune, cu o anumită educație, la sfârșit am întrebat de fiecare dată: cunoașteți numele vreunui tânăr mort în Revoluția din decembrie 1989? Stupoare! Nimeni nu cunoștea numele niciunuia.
Noi, când vorbim de morții Revoluției, vorbim în abstract, ca și cum am citi o carte de istorie. Au murit 600 de oameni sau 700 sau 1.000. În clipa în care dai cifre abstracte, nu ai nicio responsabilitate față de nimeni.
Hai să ne amintim de Tavi, un copil de 13 ani. Știți ce scrie pe mormântul lui, în cimitirul alb dedicat lor? Tavi: „Vă rog să mă iertați că am plecat dintre voi la doar 13 ani.” Acest copil nici nu a avut buletin. El a murit pentru o țară în care nici măcar nu a avut vârsta capacității de a decide. De ce copiii nu învață la școală despre un copil asemenea lor? Învață despre Gavroche, dar nu învață despre Tavi.
Când copiii de liceu învață de Ana lui Manole, care a murit ducând mâncare soțului ei, de ce nu învață și despre Raluca Sălăjan, elevă în clasa a XII-a la Liceul „Iulia Hasdeu”, care a murit împușcată în abdomen ducând mâncare iubitului ei care era soldat? Între Ana lui Manole și Raluca Sălăjan nu este nicio diferență. Ele nu și-au asumat moartea. Ele au plecat într-o datorie pe care o simțeau din sentiment și au avut același destin. Pentru acești copii, să se știe că au fost unii asemenea lor, care au murit în locul lor pentru ca ei să trăiască, ar fi un gest de educație care s-ar putea să le conducă altfel viața.
Să vorbim despre Călin Nemeș, care și-a pus capăt zilelor după ce a fost rănit grav în Revoluția română.
Toate aceste făpturi sunt complet necunoscute astăzi românilor.
Dragii mei,
Acest discurs al meu nu are decât un singur apel: către dumneavoastră, către poporul român. Firește că personalități istorice precum Gheorghe Doja, Tudor Vladimirescu sau Nicolae Bălcescu sunt cunoscute românilor. Dacă închidem ochii, îi vizualizăm. Țara e plină de comune cu numele lor, ba chiar bancnotele sunt împodobite cu figurile lor. Sunt morții cei vechi. Putem să-i privim și nu avem niciun fel de socoteală să le dăm. Hai să ni-i asumăm însă pe morții cei noi, pe cei care au murit în locul nostru ca noi să trăim în locul lor. Lor trebuie să le dăm nume. Și, în clipa în care le dăm nume, va trebui să le dăm și socoteală.
Și aș vrea să închei cu ultimele cuvinte pe care le-a spus Călin Nemeș în 1993, înainte de a-și pune capăt zilelor: „Ceva îmi spune că imediat după acest ultim eveniment al vieții noastre, care este moartea, îi vom reîntâlni pe ei, pe magnificii copii și adolescenți ai lui decembrie 1989. Și poate ne vor întreba ce am făcut după moartea lor. Știu că eu am ce să le răspund. Dar dumneata, trecătorule?”
Am dat noi acestor tineri eroi dreptul la legendă? Mulțumesc.
Manifestația a fost înăbușită din fașă, dar semnalul fusese tras. Peste câteva zile, la Timișoara, a izbucnit Revoluția, care s-a extins rapid în București, apoi în toată țara.
Rolul acestor două orașe-martir nu poate fi contestat de nimeni, dar să nu uităm că Revoluția a fost pregătită și la Iași. Ar fi putut izbucni în orașul moldav dacă organele Securității nu ar fi intervenit în forță, arestând liderii mișcării de eliberare de sub regimul comunist.
De fapt, Revoluția chiar a început la Iași, chiar dacă nu de anvergura dorită. Acest lucru este atestat de art. 3 lit. b) alin. (3) din Legea nr. 341/2004, Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, care precizează: „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite” – este un titlu –, „atribuit celor care, în perioada 14–25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localități unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14 și 22 decembrie 1989.”
În manualul pentru clasa a XII-a, din 1996, „Istoria românilor de la 1821 până în 1989”, la pagina 382, este menționat faptul că la 14 decembrie 1989 era pregătită să izbucnească la Iași o acțiune de protest antidictatorială, dar aceasta a fost înăbușită în fașă de către organele de represiune.
A uita curajul celor care au pregătit manifestarea din 14 decembrie 1989 de la Iași, a uita jertfa lor, a uita meritele acestora, a-i uita pe ei înșiși poate fi considerat o crimă.
Deci, repet, în numele meu personal și al Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, vreau să cred că avem un viitor, dar, în același timp, astăzi, încă, eu cred că trebuie să ne cerem iertare celor care au murit, celor care au supraviețuit, rudelor acestora, pentru că idealul lor încă nu s-a realizat.
Vă mulțumesc.
Să ne ajute Dumnezeu să realizăm ceea ce au visat oamenii în decembrie 1989!
Să nu uităm că avem o țară frumoasă, membră a Uniunii Europene și NATO, care merită un viitor mai bun, dar mai ales să nu uităm că cei ce au murit în stradă, în decembrie 1989, au făcut-o pentru ca noi să ne bucurăm de libertatea de exprimare, de democrație, de dreptul la proprietate, români, maghiari sau orice alte naționalități care trăiesc, muncesc și iubesc această țară.
Și, pentru că sărbătorile de iarnă ne bat la ușă, nu vreau să închei înainte de a vă ura să aveți parte de liniște în case, lumină în suflete și numai bucurii.
Un Crăciun fericit și un An Nou plin de împliniri alături de cei dragi! La mulți ani!
Kellemes Karácsonyi Ünnepeket és Boldog Új Évet Kívánok!
Merry Christmas and Happy New Year!
Vă mulțumesc foarte mult.
Am să închei spunând că foarte multe vorbe s-au spus, se spun și se vor spune în zilele acestea despre Revoluție, revoluționari, eroi. Noi am reușit... Și vă rog mult pentru 30 de secunde să vă imaginați un glonț care pleacă și ținta către care se duce.
Noi am reușit ca pe acest parcurs, care pare lung, dar este infim, să ducem jertfa, de multe ori inconștientă, a celor din decembrie 1989. Știu foarte bine o femeie care în Drumul Taberei a devenit erou al Revoluției, murind împușcată în spatele blocului, cu copilul – au murit și ea, și copilul –, au murit amândoi, neavând nicio treabă cu Revoluția română. Sunt eroi ai neamului. Da, sunt eroi, pentru că au murit în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
Am vrut să vă spun doar că drumul acesta parcurs de glonțul care a plecat către ținta la care ajunge înseamnă cei 24 de ani și, dacă suntem onești – și sper să putem fi măcar câteva secunde onești, să depășim bariera asta a prefăcătoriei –, să ne gândim ce am făcut toți, fiecare, așa, puțin câte puțin cu țărișoara... cum să zic, nu este o cuvântare proletcultistă sau populistă, nu, ce am făcut în 24 de ani, în mod real, cu țara pe care cei morți o aveau în decembrie – primii copii în București mureau la Sala Dalles –, ce am făcut cu țărișoara până astăzi sau până mâine sau poimâine, când reprezentanți ai Senatului, printre care am cinstea să mă număr, vom merge și vom depune din nou coroane de flori, de data aceasta nu la mormântul Eroului Necunoscut, ci acolo unde au căzut tinerii în timpul Revoluției.
Vă mulțumesc.
Și eu aș putea să spun că la 8 ani l-am pierdut pe tatăl meu, care a fost omorât de sistemul comunist în spitalele de psihiatrie din Chișinău, și toate lucrurile astea ne marchează pe viață.
Domnul Vosganian spunea astăzi, foarte frumos, că aceste lucruri trebuie cunoscute. Avem, astăzi, ocazia să o facem. În fața noastră sunt câteva butoane care ar putea să permită susținerea acestui proiect legislativ.
Vă mulțumesc.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 110 voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să meargă la Camera Deputaților.
Punctul 20 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 8 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați, doamnelor și domnilor senatori.
Cu 102 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 22 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 194/7 noiembrie 2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Noi suntem prima Cameră sesizată.
Cu 103 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Punctul 23 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind falimentul persoanelor fizice.
Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Suntem prima Cameră sesizată.
Supun la vot raportul de respingere. Am deschis votul.
Vă rog să vă exprimați.
Cu 102 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
Vă rog să o transmiteți la Camera Deputaților.
Sesiunea de vot a fost închisă în ceea ce privește votul final.
Doamnelor și domnilor colegi,
Vă mulțumesc pentru ziua de astăzi.
Vă mulțumesc pentru întreaga activitate din această sesiune.
În această formulă Senatul nu se va mai reuni până la sesiunea din februarie.
Ne vom revedea, probabil, într-o sesiune comună a Camerelor, pe data de 30 decembrie.
Doamnelor și domnilor,
Vă urez un an fericit, multă sănătate! Sfintele Sărbători ale Crăciunului să vă aducă liniște, pace și înțelepciune!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
La mulți ani, bucurie și tot ceea ce vă doriți dumneavoastră și familiilor dumneavoastră!
Mulțumesc colegilor din staff.
Mulțumesc tuturor celor de pe banca ministerială, care ne-au ajutat și ei cum au putut să adoptăm aceste proiecte legislative.
Vă doresc toate cele bune!
Închid ședința Senatului din această sesiune.
Supun la vot raportul de respingere. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați.
## _Ședința s-a încheiat la ora 12.40._