Stenogramă plen

Da, doriți să interveniți? Sunt intervenții?

Vă rog.

Înțeleg dintr-o oarecare tulburare care v-a cuprins că totuși există o intervenție la ordinea de zi.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Dumitrescu:**

Domnule președinte, vă mulțumesc.

S-a discutat în Grupul parlamentar al PNL retrimiterea la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 – Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale de la punctul 15 din ordinea de zi.

Actualul punct 16 din ordinea de zi.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu este pericol de adoptare tacită.

Nu este pericol de adoptare tacită în urma retrimiterii la comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Voi supune votului dumneavoastră, după o necesară clarificare.

Aveți în vedere punctul 16, ultimul punct din forma actualizată a ordinii de zi.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 18.00 la ora 18.15, pauză; de la ora 18.15 la ora 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, cu transmisie radio.

Dacă nu sunt comentarii,

Având în vedere decizia Birourilor permanente reunite de a avea mâine un plen reunit începând cu ora 15.00, Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program pentru ziua de marți, 12 martie 2013: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; între orele 13.00 și 15.00, lucrări în comisiile permanente; la ora 15.00, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Cine este pentru?

Mulțumesc. Împotrivă?

Abțineri?

Programul de lucru al Senatului pentru marți, 12 martie 2013, a fost aprobat.

Trecem la ordinea de zi, dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2012 privind unele măsuri pentru asigurarea furnizării serviciului public de televiziune.

Inițiatori, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Culturii.

Dau cuvântul inițiatorului, doamna subsecretar de stat Irina Cajal.

Aveți cuvântul.

Microfonul 8. **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ _**:**_

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul act normativ se instituie obligația Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune de a aproba un program de redresare economică.

Programul de redresare economică cuprinde măsuri privind structura organizatorică a societății, precum și restructurările de personal necesare pentru funcționarea eficientă a acesteia în vederea plăților datoriilor fiscale și a reeșalonării, prin negociere, a celorlalte datorii.

Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune are obligația de a prezenta un raport Parlamentului cu privire la rezultatele programului de redresare.

Ordonanța de urgență a Guvernului prevede, de asemenea, că membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune răspund, în condițiile legii, civil, penal sau administrativ pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Susținem raportul comun de adoptare, cu amendamente, al celor două comisii de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule senator Severin, domnule președinte...

Cele două comisii, în ședință comună, au dat un vot, în unanimitate, pentru adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului, împreună cu amendamentele propuse.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Vă rog. Domnule senator Marius Pașcan, vă rog.

Bună ziua, domnule președinte. Stimați colegi,

Așa cum a precizat și colegul Severin, am votat pentru acest program de redresare și organizare a televiziunii, însă ne-am dori să nu mai fim puși în astfel de situații, în sensul că se ajunge ca Senatul României să fie pus în fața faptului împlinit, întrucât se adună asemenea datorii catastrofale, din cauza unui management defectuos, a lipsei de coerență și eficiență în desfășurarea activității televiziunii, iar aceste cifre devin, pur și simplu, astronomice: milioane de euro datorii. Or, este nepermis, în condițiile în care – dați-mi voie să-mi

exprim și serioase rezerve apropo de programul de reorganizare, întrucât cunosc ce se întâmplă în teritoriu cu acele studiouri locale de televiziune sau regionale – s-au făcut reorganizări prin disponibilizarea unui angajat sau maximum doi, ceea ce, pe fond, nu schimbă nimic esențial în organizarea televiziunii și nici nu va diminua cheltuielile, adeseori fără niciun fel de noimă, făcute de această instituție.

Cred că este nepermis să se accepte la nivelul Executivului o asemenea manieră de a gestiona o societate publică, cea mai importantă societate publică de televiziune din România, și cred că va trebui să fim mult mai atenți și mult mai preocupați de felul în care ea va fi manageriată în continuare și de felul în care va evolua, apropo și de audiențele pe care le are. Pentru că, vă spun foarte clar, din monitorizările care se fac, postul public de televiziune are o audiență scăzută sau tot mai scăzută, iar în ce privește aceste studiouri regionale cu atât mai puțin. Vorbim de audiențe de 1, 2, 3%, ceea ce nu justifică aceste cheltuieli, care au fost acceptate sau tolerate până acum de către cei care conduc.

Sigur, apreciem orice efort de a redresa, de a reorganiza, dar acest lucru nu mai trebuie să scape de sub control și nu mai trebuie lăsat astfel încât Parlamentul, Senatul să fie puse în fața faptului împlinit, cu datorii de milioane și fără a cunoaște măcar ce se va întâmpla în continuare, dacă, într-adevăr, există o perspectivă a redresării și revigorării sau este doar un proiect ca atâtea altele, care nu a făcut altceva, de mai mulți ani încoace, decât să acumuleze și să transporte mai departe, să plaseze datorii de la un an la altul de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Severin.

Mă bucur să constat că atmosfera de lucru din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă continuă și aici, în plen. Pot să spun că sunt de acord aproape în totalitate cu domnul vicepreședinte Pașcan, dar trebuie să fac câteva mici completări.

Dacă vom lua fondul datoriilor, vom vedea că, în ultimele șapte luni, aceste datorii au scăzut, iar creșterea exponențială a datoriilor s-a făcut sub mandatul de largă amintire al domnului Alexandru Lăzescu și al doamnei Rodica Culcer.

Sutele de angajări de colaboratori pe sume extrem de mari și plătite pe colaborări s-au făcut în aceeași perioadă.

Recunosc, se mai pot face foarte multe. Trebuie să gândim o lege care să asigure o finanțare a televiziunii poate dincolo de aspectele acestea publicitare, poate trebuie să ne gândim – și trebuie s-o spun – inclusiv la o mărire a taxei radio-TV, pentru că ea a rămas neatinsă de aproape 10 ani, dar, în același timp, trebuie să mai amintim cine a dublat datoriile Televiziunii Române în mai puțin de trei ani, și anume cuplul Sandi Lăzescu – Rodica Culcer.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Tudor Barbu, microfonul 1.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o discuție pe care, din păcate, o ascult cu multă tristețe, fiind un fost membru al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, un jurnalist cu state vechi în această instituție – m-am angajat în 1980 în Calea Dorobanților nr. 191, deci acum 33 de ani.

Vreau să vă spun că ceea ce face Parlamentul astăzi nu este decât o jalnică și nefirească continuare a trimiterii gunoiului uriaș numit SRTV sub covorul politic. Este cumplit ce facem!

Cu tot respectul pe care-l port președintelui comisiei de specialitate, domnul Severin, vreau să-i reamintesc că nu este adevărat. Tragedia economică a Televiziunii Române, în care se scaldă acum și din care nu are efectiv cum să iasă – îmi asum ce spun –, nu a început pe vremea lui Andi Lăzescu. A început pe vremea când domnul Nicolau conducea această instituție și când a plecat în aplauzele angajaților și a lăsat sume exorbitante, de ordinul milioanelor de dolari la vremea aceea, căci nu exista moneda euro, le-a lăsat către urmașii lui, din care urmași făceam parte și eu în acel consiliu de administrație, să le plătească ca datorie. Deși salariile se măriseră, datoriile către organizațiile de gestionare a drepturilor de autor, repet, de ordinul milioanelor, nu erau plătite.

Acum se trimite către Parlamentul României un document care, de altfel, nu ar avea ce căuta aici, pentru că nu este problema politică de a fi gestionată criza Televiziunii Române, deși este o instituție sub control parlamentar, ci este, întâi de toate, problema consiliului de administrație pe care Parlamentul României îl trimite acolo să gestioneze treburile țării, țara numindu-se SRTV.

Vreau să vă spun că ce se întâmplă acum în Televiziunea Română este rodul unui jaf – și-mi asum termenul – care dăinuie de foarte mulți ani, un jaf pentru care niciun președinte director general și niciun membru al consiliului de administrație, și niciun membru al Comitetului director al SRTV nu a plătit, nu a fost cercetat sau nici măcar nu a fost trimis în instanță, sau nu a fost deferit justiției, deși, repet, din banul public au dispărut foarte multe zeci de milioane de euro sau de dolari, depinde de perioada la care ne referim.

Un vot pentru acest document nu ar însemna, din punctul meu de vedere, decât o inexplicabilă complicitate la prelungirea unei situații dramatice cu bani publici, atenție, și cu efect mediatic și electoral devastator în ultimii – să spunem – 15 ani.

Televiziunea Română nu are audiențe de 1, 2, 3%, cum invocă distinsul meu coleg. 3% înseamnă o audiență uriașă. Televiziunea Română are audiențe cu 0,..., ceea ce este o tragedie pentru o instituție publică finanțată atât de mult și cu eforturi atât de mari din banii telespectatorilor.

Respectul față de telespectatori nu există. Funcția de societate publică de televiziune nu și-o îndeplinește și vin și ne cer nouă să le girăm o reorganizare despre care nu spun absolut nimic.

Astfel de vorbe goale au fost vehiculate în parlamentele anterioare, în celelalte legislaturi, și atunci complicitatea cu precedentele consilii de administrație a fost, sper, nu ca astăzi, permanentă.

Închei prin a vă spune că pentru prima oară în istoria Televiziunii Române am fost cel care, în solicitarea mea către Parlament, am demis un consiliu de administrație, la jumătatea mandatului – nu s-a întâmplat niciodată. De aceea am tăria să vin în fața dumneavoastră să vă spun: opriți, vă rog, jaful din SRTV. Nu se mai poate! Aveți puterea, doamnelor și domnilor senatori, să opriți jaful din instituția numită Societatea Română de Televiziune. Eu, ca cetățean și membru în consiliul de administrație, la vremea aceea, mi-am făcut datoria și am demis un consiliu. Spectrul politic a numit un alt consiliu, mai hoț și mai jefuitor decât cel demis la vremea respectivă.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Microfonul 2, vă rog.

Intru în aceeași categorie. Jelui-m-aș și sper să am cui, pentru că situația consemnată prin ordonanța de urgență este din iunie 2012. Nu am priceput nicicum, dacă se voia cu orice preț a se face ordine la SRTV, de ce s-a așteptat până în martie 2013, ca, de aici încolo, după nu știu câte luni, să producă efecte, iar noi, astăzi, am putea să votăm proiectul de lege.

Nu mi se pare nici mie normal că pentru o proastă funcționare a unor structuri executive, fie și din 100% bani publici, trebuie să venim noi, Legislativul, să facem ordine.

Este jenant faptul că pe parcursul lunilor din iunie încoace s-au dovedit lucruri de prost management. Nu știu dacă știți, la nivelul televiziunilor din teritoriu s-a aplicat aceeași metodă – neinspirată, ați zis dumneavoastră – a unor guvernanți, care au dat 25% sau un procent din oameni afară și nu au cerut televiziunilor teritoriale o reducere de 30% a cheltuielilor. Erau!

S-au pierdut adevărați specialiști din televiziune, creați de-a lungul zecilor de ani, pe niște măsuri discreționare, provocate de o foame de bani de moment. Nu cred că domnul președinte al comisiei a citit corect ceea ce are în față. Îi aduc eu aminte un pasaj: situația financiară actuală a SRTV este rezultatul deficiențelor structurale de funcționare, începând cu semestrul al II-lea 2005. Parcă domnul Boc nu era pe atunci premier.

Mulțumesc. Domnul senator George Severin.

Am citit, stimate domnule profesor, că încă din 2005, dacă ați fi fost atent la ce am spus eu. Am spus doar că în ultimul mandat s-au dublat datoriile și acest răspuns îl aveam și pentru dumneavoastră, stimate domnule senator. Am spus doar că în ultimul mandat s-au dublat datoriile. Deci asta nu cred că puteți contesta.

Faptul că ele au început încă din 2004 – 2005 este real și trebuie să ne gândim la câteva lucruri. Dar ce aș vrea să precizăm e că, probabil, mulți dintre colegi, inclusiv unii care au luat cuvântul, nu știu cât de atent au citit. Noi nu acordăm niciun ban din fondurile publice Televiziunii Române. De altfel, nu știu dacă se cunoaște, banii pe care Televiziunea Română îi primește prin bugetul public merg numai pentru relee, ca să se asigure serviciul public de difuzare. În rest, Televiziunea Română trăiește din taxa TV și din publicitate, iar noi ce acordăm televiziunii publice prin ordonanța pe care sper să o citească și unii din cei care o critică?

Domnule senator, nu mă refeream la dumneavoastră.

Acordăm o reeșalonare a datoriilor acumulate, pentru că, dacă nu acordăm această reeșalonare, Televiziunea Română riscă falimentul. Este interesul nostru să avem o televiziune publică, dar noi nu dăm niciun leu de la buget, deci să nu vorbim că dăm bani din taxele cetățenilor, ci doar acordăm o reeșalonare a datoriilor existente.

Sper că am clarificat.

Nu vreau să intru într-o polemică acum. Mulțumesc. Nu am pronunțat niciun nume.

Mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

## Domnule președinte,

Nu am contestat cu nimic intervenția dumneavoastră, știind că aveți dreptate. S-au dublat, într-adevăr, datoriile. Eu nu am făcut decât să precizez colegilor, unii dintre ei senatori de bună-credință, dar nedeprinși cu tainele Televiziunii Române, taine pe care, din păcate sau din fericire, le cunosc până la nivel de detaliu, și încercam să-mi informez colegii, așa cum este și moral, și colegial, să-i informez cu anumite lucruri care i-ar ajuta în exercitarea votului, în mod sănătos, în mod eficient, și nu cred, domnule președinte – și acum mă adresez dumneavoastră ca președinte al comisiei de specialitate, cu acordul domnului președinte Antonescu –, nu cred că senatorii pot da un vot pe acest document, pe această ordonanță, pe acest proiect de lege, fără ca noi, Parlamentul, să cerem explicații și justa dezdăunare în fața națiunii pentru ce s-a întâmplat, ce se întâmplă sub ochii noștri în Televiziunea Română, domnule președinte. Este inacceptabil ca Televiziunea să vină să ceară reeșalonări, să

ceară de la noi încă un vot politic pentru sprijinirea unor angrenaje care jefuiesc efectiv de aproape 10 ani, 11 ani Televiziunea publică, domnule președinte. Asta încerc eu să spun colegilor senatori.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ați spus-o. Mulțumesc.

Mai sunt întrebări?

Dacă nu mai sunt întrebări,

Raportul, cu amendamentele admise, a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Mulțumesc.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2012 pentru modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului.

O secundă...

Inițiator, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Dau cuvântul domnului Ioan Todiraș, vicepreședintele Agenției Domeniilor Statului.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte. Microfonul 10.

## **Domnul Ioan Todiraș** _– vicepreședintele Agenției Domeniilor Statului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem poziția Guvernului României, susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2012 pentru modificarea unor acte normative și pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanțe datorate statului în forma prezentată de Guvernul României.

De asemenea, suntem de acord cu avizul favorabil, fără amendamente, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnule senator.

Domnul președinte Cosmin Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă recuperarea creanțelor datorate și neachitate la termen, rezultate din contracte de concesiune, arendă și alte contracte de exploatare a terenurilor cu destinație agricolă, încheiate de Agenția Domeniilor Statului, precum și administrarea prin Agenția Națională de Administrare Fiscală a redevențelor datorate în urma încheierii acestor contracte, în vederea asigurării veniturilor publice ale statului printr-o colectare eficientă și eficace a creanțelor și pentru creșterea conformării voluntare la plata unor astfel de sume datorate bugetului de stat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.

De asemenea, domnul senator Alexandru Pereș a prezentat un amendament.

Amendamentele au fost supuse votului și au fost respinse.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Menționez că în ședința din data de 5 martie 2013 membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Pereș.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Domnule vicepreședinte,

## Onorat Senat,

Avem un titlu generos care ascunde, de fapt, o mare capcană. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012 aduce modificări unor acte normative tocmai pentru a clarifica și a ajuta statul român în ideea încasării unor creanțe datorate, ca urmare a unor contracte de concesiune, arendare sau închiriere de bunuri, pe care ADS-ul le-a încheiat cu solicitanți, persoane fizice sau persoane juridice.

Pentru a urmări legalitatea, exactitatea, precum și celeritatea încasării acestor creanțe s-a constituit, printr-o ordonanță care venea și modifica legea de bază, Legea nr. 268/2001, respectiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2010, un comitet de privatizare, concesionare și arendare, organism fără personalitate juridică în cadrul Agenției Domeniilor Statului.

Acest comitet este alcătuit din – și încă o dată v-aș ruga să fiți atenți – reprezentanți ai unor ministere, respectiv: 5 reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 4 reprezentanți ai Agenției Domeniilor Statului și câte un reprezentant al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, al ANSVSA, respectiv al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În total, 13 persoane.

Ce pare curios în această ordonanță și mie mi se pare deosebit de periculos a decide fără să analizăm cuprinsul ordonanței... Faptul că, astăzi, peste jumătate din timpul afectat ședinței Biroului permanent al Senatului am discutat despre reduceri și cheltuieli privind bugetul Camerei superioare a Parlamentului României...

Senatul, după cum știți, a redus cheltuielile salariale, a aprobat o nouă organigramă de funcționare. Același lucru l-a făcut și Camera Deputaților sau este pe cale de a-l face.

Ce ni se solicită în această ordonanță de urgență?

Domnule președinte, vă rog și pe dumneavoastră, și pe domnul prim-ministru, dacă această ordonanță care a apărut în luna octombrie a fost promulgată sau promovată – hai să spunem că a fost promovată – astăzi de către deținătorii funcției de președinte și vicepreședinte, luați în seamă demiterea responsabililor. Pentru că ce doresc ei prin modificarea art. 5 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012? Nimic altceva decât dublarea remunerației, ei fiind reprezentanții unor ministere și, prin această ordonanță, doresc remunerație, inclusiv de la ADS!

Pe lângă acest fapt, doresc și o indemnizație de până la 20% din indemnizația unui secretar de stat, care, în medie, este cam 720 de lei.

Spuneam la început că titlul, generos altfel, ascunde, de fapt, o capcană. Capcana este, domnule președinte, stimați colegi, dublarea veniturilor acestor 13 membri din acest comitet și, sigur, acel mic stipendiu de 720 de lei sau 800 de lei, care este indemnizația lunară pentru participare la ședință.

Sigur, vorbesc puțin cam apăsat, pentru că am venit în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și am solicitat modificarea acestui articol în sensul rămânerii doar a acelui cuantum de indemnizație, pentru că – nu cunosc, dar bănuiesc – aceste ședințe vor fi lunare sau poate nici lunare, iar o indemnizație de 720 de lei pentru a verifica preluarea creanțelor de la cei care au arendat sau concesionat terenuri nu este chiar o problemă așa de dificilă pentru cei 13 membri ai comitetului.

Am solicitat în comisie un termen de gândire, iar ADS-ul mi-a venit – și am documentul în față – cu o adresă, inclusiv către mine, inclusiv către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin care era de acord să oprească această dublă salarizare, cu rămânerea acelei indemnizații de până la 20% din indemnizația unui secretar de stat. Nici acest lucru în comisie nu a fost preluat. Din păcate, și pentru mine, și, categoric, pentru noi, din Grupul parlamentar al PDL! Vreau să vă spun că nici acele declarații ale prim-ministrului Victor Viorel Ponta privind reducerea de 15% în ceea ce privește cheltuielile de capital în ministere și în agenții de stat nu sunt luate în seamă nici de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, nici, mai ales, de ADS.

Într-o asemenea situație, domnule președinte, dacă acest amendament pe care o să încerc să-l susțin, de eliminare a posibilității retribuirii duble a membrilor comitetului de privatizare, nu va trece, sigur grupul nostru parlamentar nu va vota Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012 și nici raportul făcut de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deci înțeleg că susțineți amendamentul în plen, da? Bun.

Dacă mai sunt intervenții...

Dacă nu, voi supune la vot mai întâi amendamentul domnului senator Pereș, pe care l-a susținut și în plen.

Da?

Mai sunt intervenții. Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Sigur, acest act normativ de care discutăm a fost plimbat prin Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital de vreo trei ori, pentru că – este un amănunt! – niciodată părerea ADS-ului nu a coincis cu poziția Ministerului Finanțelor Publice, și aici mă refer la cele expuse de domnul senator Pereș vizavi de acea contribuție, acea indemnizație de 20% pentru membrii comisiei, și nici până în ziua de astăzi, din câte știu, nu există un aviz al Ministerului Finanțelor Publice.

Îmi pare rău, la ședințele din comisii ADS-ul a fost reprezentat de domnul președinte – și știa – de trei ori la rând..., acum, sigur, nu subestimez poziția domnului vicepreședinte, dar nu mi se pare normal ca un act normativ care vizează cheltuieli bugetare, financiare, cheltuieli salariale să nu aibă avizul Ministerului Finanțelor Publice, într-o perioadă în care, sigur, discutăm tot mai acut și tot mai mult despre reducerea numărului de bugetari, reducerea anvelopei salariale. Sigur, și aici se constată că nu știe stânga ce face dreapta și, dacă vrem să nu rezolvăm o

problemă, facem o comisie, facem un comitet de 13 persoane și îi mai și plătim în plus. Nu știu, parcă aceste persoane ar fi fără locuri de muncă, cred că nu sunt șomeri, nici nu sunt în căutarea unui loc de muncă, sunt angajați plătiți ai ministerelor și cât timp sunt la aceste comisii nu fac altceva și lucrează în timpul programului normal de lucru.

Ca atare, susțin ideea de a elimina acest articol privind plata membrilor comisiei cu 20%. Nu mi se pare normal, în condițiile în care o altă instituție, subordonată tot Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și aici mă refer la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin care se derulează fonduri europene, duce o criză acută de personal, din cauza căreia multe dosare pe fonduri europene stau și zac la birourile regionale. Chiar astăzi am discutat cu unul dintre directorii de regiune și nu pot fi semnate contractele pentru că nu există personal. Există un memorandum care se află la Ministerul Finanțelor Publice, care nu s-a aprobat încă. Deci tot vorbim despre accesarea fondurilor europene, dar noi, în loc să stimulăm acolo unde este nevoie angajările, suplimentăm și plătim în plus angajați care oricum au un loc de muncă și nu fac altceva decât să-și facă datoria. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții...

Nu mai sunt.

Amendamentul a fost respins.

Nu sunt abțineri.

A fost respins și acest amendament.

În acest caz,

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Are cuvântul domnul senator Pereș pentru explicarea votului.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule președinte,

## Domnule senator Sârbu,

Acum, nu știu, sigur o să-l întreb pe domnul Ponta dacă într-adevăr în România, în luna martie a anului 2013, sunt oameni care, prin votul Senatului și bănuiesc că și al Camerei Deputaților, vor avea două salarii și o indemnizație pentru participare la ședință și am să-l întreb, și o să vin și o să prezint acest lucru. Prin votul dat de majoritate astăzi chiar eu nu am mai înțeles dacă ați studiat, ați încercat să urmăriți ce scrie în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2012 sau ați urmărit doar votul acesta. Pentru că, într-adevăr, comisia a spus un lucru... s-au dovedit a fi majoritari. Poate că puțină atenție pe ceea ce facem..., pentru că se clamează în fiecare zi reduceri de personal, reduceri de fonduri bugetare, iar noi aici nu facem altceva decât să dublăm – sigur, pentru 13 oameni, deocamdată – veniturile lunare.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Doar un scurt drept la replică, fiindcă mi-a fost pronunțat numele.

Sigur, domnule senator Pereș – vă pronunț și eu numele acum, ca să dați, eventual, un alt drept la replică –, eram îngrijorat de capcanele pe care ni le-ați anunțat și atât de îngrijorat am fost că nu v-am putut urmări când ați făcut aici pledoaria pentru amendamente și, în condițiile acestea, sigur că am votat așa cum am stabilit noi la grup.

Nu l-am consultat pe prim-ministrul Ponta, așa cum ați fi dorit dumneavoastră, că nu facem lucrul acesta. Noi avem o ședință de grup și acolo stabilim modalitatea de vot, dar ne-am documentat, și dumneavoastră cred că v-ați documentat, fiindcă am văzut votul de la comisie, erau doar 3 voturi pentru și 5 împotrivă și acolo a fost o dezbatere serioasă – cred – pe această temă. Deci nu cred că aici mai era cazul să schimbăm noi ceva, chiar dacă ați avut o pledoarie convingătoare, chiar dacă ați încercat să ne

convingeți câtă grijă aveți de banul public – sigur, nu ați făcut-o când erați dumneavoastră la guvernare, dar acesta este alt aspect –, și vreți să ne spuneți nouă cum să facem acum, dar așa este în politică: acum noi guvernăm și noi decidem ce facem cu banul public. Data viitoare când veți guverna dumneavoastră, veți decide dumneavoastră. Nu am venit să explic votul, dar am venit să vă lămuresc în legătură cu aspectul acesta, că nu ne spune domnul prim-ministru cum votăm la fiecare proiect de lege. Nici nu ar putea să facă lucrul acesta.

Acestea fiind zise, mergem la punctul 3 din ordinea de zi, și anume la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

Inițiatori – un buchet de ministere.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu. Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Bună ziua.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar are scopul de a menține pentru anul 2013 nivelul de salarizare stabilit pentru luna decembrie a anului 2012 pentru persoanele care lucrează în sistemul de stat.

Astfel, prin proiectul de ordonanță se propun următoarele reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar.

Se mențin:

– salariul stabilit pentru luna decembrie 2012 și indemnizațiile, compensațiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare;

– reglementările privind neacordarea de premii, prime de vacanță, tichete de masă, tichete-cadou, tichete de vacanță și, prin excepție, premiile sportivilor și ale elevilor care au obținut distincții la olimpiade și concursuri internaționale;

– prevederile legate de compensarea orelor suplimentare numai cu timp liber corespunzător, precum și cele vizând neacordarea de ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu, trecerea în rezervă.

De asemenea, alte măsuri fiscal-bugetare vizate de către ordonanță sunt:

– suspendarea prevederilor Legii nr. 148/2012 până la data de 1 ianuarie 2014, pentru compatibilizarea dispozițiilor acestei legi cu Directiva 2006/112 CE privind TVA;

– pentru asigurarea unei bune execuții bugetare, în contextul sărbătorilor de sfârșit de an, a fost stabilit ca termen de plată a obligațiilor fiscale termenul de 21 decembrie și acest termen ar trebui menținut ca atare; – menținerea la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 a indemnizațiilor eroilor-martiri, ale persoanelor persecutate din motive politice sau etnice și ale celor deportate, a indemnizațiilor și sporurilor pentru invalizi, veterani și așa mai departe;

– menținerea restricțiilor vizând ocuparea posturilor vacante și achizițiile de autoturisme și de mobilier în sistemul public;

– modificarea datei de intrare în vigoare a Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, de la 1 ianuarie 2013 la 1 iunie 2013, și a unor termene de elaborare de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a unor acte normative necesare aplicării acestei legi, precum și prorogarea, în continuare, a termenului privind alocarea din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale a minimumului de 6% din PIB pentru anul respectiv pentru finanțarea educației naționale și a minimumului de 1% pentru activitatea de cercetare științifică.

Vă mulțumesc.

Coraportori pe fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule președinte Cosmin Nicula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care au fost supuse votului și au fost adoptate. Ele se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

De asemenea, în cadrul dezbaterilor s-a formulat un amendament care, supus votului, a fost respins și se regăsește în anexa nr. 2 la prezentul raport.

Pe parcursul mai multor ședințe, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu 12 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Da.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am impresia că, din exprimarea punctului de vedere al Guvernului, sectorul de stat nu înseamnă neapărat administrație publică, fiindcă aș vrea să văd că, într-adevăr, se operează reduceri drastice în întregul sector de stat, inclusiv la supercorporațiile pe care poporul le știe.

Dar am impresia că prezentarea făcută în cazul de față este una fără a se citi suportul ordonanței de urgență. Altfel, n-am priceput care este poziția reprezentantului Guvernului față de tichetele de masă. A spus că se mențin tichetele de masă.

Ați zis că se... Da?

Deci eu am să iau, pe rând, câteva lucruri importante. În art. 5 se face o trimitere la art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 – legea unică a salarizării. Aici este „Adio, români!”

Cu alte cuvinte, Guvernul Ponta a spus că nu este un guvern care să opereze drastic asupra românului, dar, în același timp, criticând toate ordonanțele și legile date pe timpul Guvernului Boc, văd că și le însușește extraordinar de fidel.

De fapt, tot ce discutăm astăzi la această ordonanță nu sunt decât prorogări, prorogări de termene, pentru că, prin acest art. 21, toate sporurile prevăzute a opera până în decembrie 2012, ca interdicție la ele.... de acum se continuă interdicția pentru administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație.

Așa scrie în ordonanță: amânarea acestui articol.

La art. 9, practic, tichetele... E foarte interesant modul de formulare. Poate că ar merita, pentru informarea tuturor...

Art. 9 – prevederile se aplică în mod corespunzător și în anul 2013, adică nu tichete de masă, pe care știu că, în campanie, USL-ul le-a oferit, nu sume pentru acordare de tichete-cadou. La articolele ce sunt prinse în art. 9: art. 15, 18, 19 și 20 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2010, se sare peste un articol, art. 22...

Și mă adresez comisiei.

...din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009.

Cred că nu ați fost suficient de atenți, pentru că dumneavoastră spuneți: se abrogă art. 22 și, mai departe, art. 20 spunea clar: în anul 2012 – care devenea 2013 – Guvernul poate aproba, prin hotărâre, ocuparea posturilor vacante din anumite domenii de activitate sau pentru anumite categorii de personal, prin excepție de la prevederile art. 22.

Adică ce ați vrut să le spuneți românilor?

„Nu noi am dat drumul la posturi cu duiumul în structurile administrației publice, ci Boc.”

Aveți dreptul să fiți selectivi, fiindcă sunteți împotriva poziției premierului Ponta. Premierul Ponta spune că vrea reduceri de 15% și, ca și în cazul anterior, prezentat de colegul Pereș, dumneavoastră veniți și îmi spuneți că liberalizați toate posturile din structurile administrației centrale și locale. Aveți dreptul, prin acest articol 22, pe orice domeniu, pe orice tip de activitate, să liberalizați controlat, cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate. Poate că asta a deranjat.

Dar aș vrea să fac trimitere la partea finală, fiindcă nu sunt în măsură să iau...

Dumneavoastră aveți o tehnică... N-am mai văzut-o până acum în Parlament. Zeci de ordonanțe într-una. Probabil că ce ați zis? Lumea se va plictisi. Și ați pus vrute și nevrute într-o ordonanță... Am eu jenă față de Senat să blochez prea mult timpul, dar fiecare punct de aici este o ordonanță.

Dar, la final, dumneavoastră aveți un lucru foarte interesant: prorogarea în continuare a termenului prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. g) din Legea educației naționale.

L-ați criticat pe Funeriu, ați criticat Guvernul Boc și ce faceți? Duceți mai departe dreptul de a se finanța învățământul preșcolar, fiindcă prin Ordonanța Guvernului nr. 92 din decembrie 2012 ați rostogolit doar învățământul școlar și universitar. Acum ați luat și copiilor din zona preșcolară dreptul de a fi finanțați, iar mai departe, într-un art. 8, 60% din PIB – adio, la Veneția! –, 1% din PIB...

De ce nu spuneți deschis: „Am anulat și acest art. 8 odată cu Ordonanța Guvernului nr. 92/2012.”?

Ați luat 500 de euro pentru educația permanentă a unor copii necăjiți, da?

Apoi ați luat cupoanele sociale pentru educația timpurie, tot prin Ordonanța Guvernului nr. 92/2012.

Ce mai vreți să mai luați de la bietul român?

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Marin Cotescu, microfonul 3.

Două lucruri am să spun.

În primul rând că, într-adevăr, se prorogă termenele, într-adevăr, nu se..., dar termenele se prorogă – vă rog să rețineți – cu salariile mărite din decembrie, adică nu prorogăm termenele pe care le-ați prorogat dumneavoastră, din 2010, tot timpul. Noi am mărit salariile și acum sigur că, în anul 2013, pe această ordonanță, rămânem așa.

Avem o problemă însă. Este o problemă cu valoarea de referință, care s-a stabilit la 600 de lei, adică a rămas așa.

Înainte, valoarea de referință – și mă adresez Guvernului – era aceeași cu salariul minim. Guvernul Boc, ca să nu mărească salariile, a oprit valoarea de referință și a dat drumul la salariul minim, ceea ce am făcut și noi, însă, dacă vom continua așa, vom ajunge cu un salariu minim de 1.000 de lei și cu o referință de 600 și, aplicând grila de salarizare, vom constata că salariile care ar trebui să fie mai mari decât salariul de referință nu sunt conform grilei. Da? Deci, cumva, să reparăm acest lucru pe viitor.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Acum, în principiu, aș dori să vă rog, la dezbateri generale, căci acolo suntem, să vă concentrați pe o intervenție.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Dar, ca principiu, haideți să ne limităm.

Doar o explicație legată de ce s-a spus.

Am dezavantajul de a fi din opoziție, dar cred că toți colegii mei sunt de acord cu asta.

Asta pare un avantaj, după cum se vede. Vă rog...

Nu. Dezavantajul, prin prisma votului final. Altfel, eu mă simt bine, că măcar anunț. Este vorba de art. 21, care blochează toate cele 8 anexe. Deci ele sunt blocate, sunt duse pentru anul viitor, inclusiv 600 de lei... ăla cu pricina.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Vă rog, nu se poate în timpul votului. Vă rog... 8 voturi pentru. Împotrivă? 103 voturi împotrivă. Abțineri? 4 abțineri. Așadar, raportul a fost respins.

Proiectul de lege a fost adoptat. Sunt intervenții pentru justificarea votului sau...? Domnule senator Vochițoiu, vă rog.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest act normativ, deși pe ansamblu face câteva lucruri rele pentru români, adică prorogă anumite termene pentru români, adică prorogă anumite termene pentru alocări bugetare, absolut necesare, și colegul, domnul senator Oprea, le-a individualizat și enumerat aici, cred că ar fi superfluu să mă refer la ele, face și un lucru bun, adică abrogarea unui articol prin care erau blocate toate angajările în sectorul public, printr-un amendament al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială... A căzut acest articol.

Mă bucur foarte mult că actualul Guvern înțelege că, dacă tragem linie și socotim faptul că foarte multe creiere românești, instruite cu bani publici, pleacă și lucrează munci necalificate în alte țări ale lumii și alte multe lucruri, eu cred că, într-adevăr, va trebui să acordăm atenție și sectorului public din România.

Însă vreau să atrag atenția, la modul colegial și cel mai responsabil, că n-aș vrea să asistăm la o epurare pe criterii politice, adică, dacă, pe de o parte, Guvernul anunță disponibilizări, pe de altă parte, miniștrii actualului Cabinet vor să se derobeze cu totul de toate obligațiile vizavi de economia României. Este un lucru foarte nociv pentru țară.

Am auzit miniștri iresponsabili, le-aș spune eu, care susțin că statul trebuie să se retragă cu totul din economie și că, în următoarea perioadă de timp, toate unitățile economice ale statului român sau unde statul este acționar trebuie vândute.

Și, dacă nu vom găsi investitori care să vină să le cumpere, atunci astea sunt „găuri negre” și trebuie închise.

Este o atitudine iresponsabilă și absolut antieconomică și antisocială această filozofie. Deci suntem de acord și am votat astăzi ca în sectorul public să poată să fie angajați, acolo unde este nevoie, oameni, pentru că, la ora actuală, sunt unități publice care nu mai pot funcționa din cauza lipsei de personal, dar n-aș vrea acolo...

Domnule senator, Pregătiți-vă să încheiați. Conchideți, vă rog.

Mă scuzați, n-am sesizat că se derulează președinții cu atâta viteză în spatele meu... Mă scuzați.

Da, o să mă apropii de final.

Deci am votat pentru deschiderea sectorului public, ca în sectorul public să poată fi angajați români, dar, în același timp, vă rog să nu fim farisei și să ne facem că-i angajăm pe ăia care au carnetul care trebuie și să-i dăm afară pe cei care n-au culoarea potrivită la carnetul de partid sau n-au niciun carnet de partid în buzunar.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Vochițoiu.

Trecem la punctul următor, punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Iași la 3 martie 2012.

Raportul este al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. O invit la microfon pe doamna Irina Alexe, șeful Departamentului relația cu Parlamentul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, doamnă.

**Doamna Irina Alexe** _– șeful Departamentului relația cu Parlamentul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc.

Așa cum ați precizat și dumneavoastră, prin proiectul de lege pe care astăzi îl dezbateți se propune ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor.

Acest acord a fost semnat la Iași la 3 martie 2012, cu ocazia ședinței comune de Guvern, între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova.

Prin acest acord se creează cadrul juridic bilateral pentru cooperare. Sunt desemnate autoritățile competente, sunt stabilite regulile pentru comisia mixtă care funcționează, sunt stabilite regulile pentru protecția datelor și formele concrete de sprijin.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată și vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, luând notă de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică externă, al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, a adoptat raport de admitere, fără amendamente, și propune plenului același lucru, inclusiv adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator Dobrițoiu. La dezbateri generale sunt intervenții din partea domnilor senatori sau ale doamnelor senator?

Dacă nu sunt, trecem la procedura de vot.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat. Mulțumesc.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi, doamnelor și domnilor senatori. Este vorba despre Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iași la 3 martie 2012.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul este al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, sesizată în fond.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiator este Ministerul Apărării Naționale.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Vasile Costea. Microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Vă rog, prezentați proiectul de lege.

## **Domnul Vasile Costea** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă solicit adoptarea proiectului de lege privind Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război, semnat la Iași la 3 martie 2012.

Întrucât se impune să identificăm, să reconstruim, să amenajăm și să îngrijim aceste morminte de război aflate pe teritoriul Republicii Moldova, avem date că peste 240 de cimitire de război există pe teritoriul acesteia, iar ele trebuie continuat a fi inventariate, îngrijite și, în primul rând, cred că este o datorie morală atât pentru cei care au căzut pe teritoriul acestei țări, cât și pentru urmașii acestora.

Cred că acest acord deschide calea unei implementări mult mai bune a ceea ce înseamnă regimul juridic al mormintelor de război, motiv pentru care vă solicit să adoptați acest proiect de lege privind acordul încheiat. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui comisiei, domnului senator Dobrițoiu.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Vă mulțumesc.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia românilor de pretutindeni au dat aviz favorabil, fără amendamente, drept care Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a luat în dezbatere proiectul de lege respectiv, a adoptat raportul, ceea ce mă face să apelez la dumneavoastră să dați vot favorabil atât pentru raport, cât și pentru proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă la dezbateri generale sunt doamne sau domni senatori care vor să intervină?

Domnule senator Oprea, aveți cuvântul. Microfonul 2.

N-am să blochez Senatul, doar atât: să exprim un sentiment de bucurie pentru o astfel de împlinire și de regret că a venit prea târziu.

Asta cu „prea târziu” n-am înțeles-o nici eu, pentru că aceste morminte există. Poate că nu sunt îngrijite cum trebuie și tocmai ăsta este angajamentul. Adică mă simt eu obligat să spun acest lucru și o spun cu toată sinceritatea: mormintele acestea nu au cum să dispară.

Deci există în sistemul internațional o protecție care să fie asigurată acestor locuri. În cel mai rău caz nu îndrăznesc să cred și nu cred că au dispărut.

Ceea ce pot să admit și admit pentru că asta este și realitatea, din păcate, ele sunt într-o stare de degradare și de neîngrijire pe care noi sperăm s-o eliminăm și sunt convins că acesta este scopul acestui acord și că se va realiza acest obiectiv.

Dacă nu sunt alte intervenții, intrăm în procedură de vot. Fiind vorba despre un raport al comisiei fără amendamente, supun la vot raportul comisei și proiectul de lege în același timp.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate, raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate.

## Vă mulțumesc.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012. A fost adoptat de Camera Deputaților în 18.02.2013.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Inițiator este Guvernul, prin Ministerul Apărării Naționale. Dau cuvântul domnului secretar de stat Vasile Costea, microfonul 9, să susțină proiectul de lege.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă solicit aprobarea atât a raportului, cât și a Proiectului de lege privind Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, întrucât s-a considerat și se impune a fi preluate sub toate formele și mai bine zis adnotate toate aceste relații bilaterale, pentru că ele funcționează în baza unui raport și a unui acord de colaborare din 1992, dar care s-a dovedit că nu mai corespunde dinamicii relațiilor bilaterale, motiv pentru care noul acord semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012 vine și aduce elemente de noutate privind cooperarea militară dintre cele două state, atât pentru comisia mixtă, cât și pentru exercițiile comune, lucru care nu era în vechiul tratat.

Mai mult, proiectul de lege cuprinde o sferă largă de cooperare în domeniul militar și credem, așa cum am spus și la început, că acest acord corespunde dinamicii relațiilor bilaterale în prezent, motiv pentru care vă solicităm să dați un vot favorabil acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnul senator Dobrițoiu, președintele comisiei. Microfonul 7.

Vă rog să prezentați raportul.

## Vă mulțumesc.

## Domnilor și doamnelor senatori,

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil proiectul de lege respectiv, fără amendamente, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a adoptat raport pozitiv, fără amendamente, fapt pentru care vă solicităm să acordați votul dumneavoastră atât pe raport, cât și pe proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă spun că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, drept care votăm raportul și proiectul de lege în același timp. Intrăm în procedură de vot. Supun la vot. Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre statele membre ale Uniunii Europene, reunite în cadrul Consiliului, privind protecția informațiilor clasificate schimbate în interiorul Uniunii Europene, semnat la Bruxelles la 25 mai 2011.

Acest proiect de lege a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților.

Avem raport al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiatorii sunt Secretariatul General al Guvernului și ORNISS.

Dau cuvântul domnului Vasile Drăghici, șef de departament în cadrul SGG, microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule Drăghici.

**Domnul Vasile Drăghici** _– șef de departament în cadrul Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi dați voie să fac o corectură: sunt șef de departament în cadrul ORNISS. Sunt adjunct de general și, prin decizie, pot să-l reprezint, Domnia Sa fiind plecat în delegație externă.

Mulțumesc foarte mult.

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori, bună ziua.

Vă rog să adoptați acest proiect de lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre statele membre pentru schimbul de informații în interesul Uniunii Europene din următoarele considerente: în primul rând, acest acord de securitate este o necesitate prin faptul că statele membre UE sunt de acord – recunosc, este o evidență – că schimbul și cooperarea deplină și eficace dintre statele membre pot impune un schimb de informații clasificate.

De asemenea, statele membre, în dinamica securității la nivel european, au considerat că este nevoie de o consolidare a cadrului legal în acest domeniu și, nu în ultimul rând, trebuie, tot la nivel european, în ce privește spațiul de securitate a informațiilor, ca accesul la astfel de informații să fie bine reglementat și să fie impuse măsuri de securitate corespunzătoare.

Acest acord stabilește niveluri de clasificare corespunzătoare pentru informații clasificate naționale care vor fi schimbate în interesul Uniunii Europene. Există o anexă cu aceste niveluri de clasificare pentru toate statele membre ale UE.

De asemenea, stabilește care sunt autoritățile responsabile, stabilește maniera în care se pot desfășura acele investigații de securitate, stabilește modul în care se pot recunoaște reciproc certificatele de securitate care permit accesul la asemenea informații și multe alte elemente tehnice, care, bineînțeles, întregesc cadrul legal și, mai mult, nici nu impun din partea României acte subsecvente de aprobat, doar această lege de ratificare.

Drept care, respectuos, vă adresez rugămintea să adoptați, prin votul dumneavoastră, acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Microfonul 7 pentru domnul senator Dobrițoiu.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă informez că acest proiect de lege a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Hotărârea nr. 33 din 3 mai anul trecut.

De asemenea, toate structurile Senatului au avizat favorabil, fără amendamente, acest proiect de lege. Drept care, în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu unanimitate de voturi, a fost adoptat raportul de admitere, fără amendamente.

Eu vă solicit votul dumneavoastră favorabil pe proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Oprea, microfonul 2, aveți cuvântul.

De fapt, este o întrebare a colegilor mei din Comisia pentru afaceri europene. Atunci când s-au separat cele două comisii din Camera Deputaților și din Senat noi am avut niște formulare completate pentru a obține certificatul ORNISS. Membrii comisiei au nevoie de un astfel de certificat? Dacă da, noi nu l-am mai primit.

tratate individual. Așa că, dacă doriți, mă prezint la comisie cu detalii pe acest aspect sau oricând putem face lămuriri.

Consider, cu toate scuzele de rigoare, că nu este momentul să vă răpesc tuturor atenția în acest moment cu asemenea detalii, dacă sunteți de acord.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Răspunsul dumneavoastră a fost suficient de neclar ca să înțeleagă toată lumea!

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Trecem la următorul proiect de lege, înscris la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile lor respective, semnat la Dubai la 21 iunie 2011.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit.

Comisia economică, industrii și servicii este cea care a fost însărcinată să prezinte raportul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Participă la dezbateri domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, din partea Ministerului Transporturilor.

La microfonul 9, îl invit să prezinte proiectul de lege și poziția Guvernului.

## **Domnul Septimiu Buzașu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnule șef de departament, aveți cuvântul, puteți să răspundeți la această întrebare.

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Este o chestiune tehnică destul de complicată. Cadrul legal este suficient de clar. De fapt, este foarte clar. Sunt anumite poziții în statul român care, pentru acces la informații naționale, în virtutea faptului că au fost alese, nu au nevoie de certificat, însă, în cadrul relațiilor cu Uniunea Europeană sau cu NATO, sunt anumite cazuri de excepție care trebuie

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile lor.

Acordul reprezintă o înțelegere internațională bilaterală, semnată la nivel guvernamental, care, prin obiectul de reglementare, intră sub incidența Legii nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supusă ratificării Parlamentului.

Acordul conține clauze standard ale Uniunii Europene din Acordul orizontal încheiat de Comunitatea Europeană cu Emiratele Arabe Unite.

Prin acest acord se urmărește asigurarea cadrului juridic bilateral în domeniul serviciilor aeriene regulate dintre România și Emiratele Arabe Unite și conține clauze referitoare la desemnarea și autorizarea operatorilor aerieni, revocarea și suspendarea autorizațiilor de operare, siguranța și securitatea aviației civile, transmiterea programelor de operare, aprobarea tarifelor, soluționarea diferendelor.

Totodată, acordul aerian menționat mai sus prevede liberalizarea accesului companiilor aeriene desemnate pe rutele dintre teritoriile celor două părți contractante.

În baza clauzelor existente în acest acord se creează condiții optime pentru dezvoltarea traficului aerian dintre România și Emiratele Arabe Unite, cu efecte pozitive asupra modernizării infrastructurii de transport din țara noastră, precum și asupra condițiilor sau opțiunilor de călătorie oferite pasagerilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Iliescu, președintele Comisiei economice, industrii și servicii, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul, microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 27 februarie 2013, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii a dezbătut proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul cui dorește pentru a interveni la dezbaterile generale.

Dacă nu sunt solicitări, fiind vorba despre un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților...

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Intrăm în procedură de vot.

Vă mulțumesc.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2012 pentru prorogarea termenelor prevăzute la alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” – S.A. și „Electrica Oltenia” – S.A.

Termenul de adoptare tacită este 25.03.2013. Ne aflăm înăuntrul lui.

Aici este vorba despre un raport realizat de două comisii: Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Inițiatorul este Ministerul Economiei.

La lucrări participă domnul secretar de stat Mihai Albulescu, căruia-i dau cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se asigură prorogarea termenelor prevăzute la art. 6 alin. (2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005, de la data de 31.12.2012 până la 31.12.2013, pentru a fi armonizate cu prevederile art. 2 alin. (18) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2011 referitoare la societățile comerciale E.ON Moldova Distribuție – SA și E.ON Energie România – SA.

Neadoptarea proiectului de lege ar conduce la pierderea dreptului legal cuvenit persoanelor îndreptățite, în condițiile și conform angajamentelor asumate de vânzător prin contractul de privatizare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Iliescu pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Ulterior predării raportului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, dezbateri generale. Se înscrie cineva la dezbateri generale? Domnule senator Vochițoiu, aveți cuvântul. Microfonul central. Poftiți!

De fapt, am o întrebare mai generală.

Aș vrea să știu, dacă tot modificăm acest act normativ, Guvernul a prevăzut și vreo sancționare, dacă și acest termen pe care-l au la dispoziție aceste unități este depășit sau nu este respectat?

Dacă da, care este?

Cred că o să pot să vă răspund eu, în calitate de președinte de ședință.

Ne aflăm în fața situației în care se cere o prorogare de termen. Prorogarea de termen se face înăuntrul legii aflate în dezbatere. Legea aflată în dezbatere nu prevede vreo sancțiune pentru astfel de situație. Nici în legea în care s-a făcut propunerea nu se propune o sancțiune, pentru că legile de prorogare de termen nu au sancțiune. Nu am auzit încă. Deci este vorba de o prorogare de termen. Nu este sub o sancțiune.

Domnule senator, nu există sancțiuni în legile de prorogare de termen. Se prorogă, adică se acceptă, și altă sancțiune poate fi că nu se acceptă. Aceasta este singura sancțiune.

Eu am înțeles ce ați vrut să spuneți dumneavoastră. Cred că toată lumea a înțeles ce ați vrut să spuneți și asta este situația.

Eu pot să dau cuvântul și domnului secretar de stat. Domnul senator Calcan.

Deci nu a fost o opinie personală, este o interpretare a textului de lege, ca atare.

Microfonul 4, aveți cuvântul.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Eu aș vrea să salut această inițiativă a Guvernului. Desigur că vom vota pentru.

Aș vrea doar să amintesc faptul că, de-a lungul timpului, am mai avut astfel de ordonanțe prin care încercam să ajutăm procesul de privatizare a părții alocate către salariații Electrica.

Aș vrea doar să pun întrebarea dacă până acum s-a finalizat în vreun fel această operațiune, în sensul dacă un

anumit procent a fost deja vândut către salariați și, dacă nu, cam care este termenul prin care credem noi că se va duce la bun sfârșit acest proces.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Îl rog pe domnul secretar de stat Mihai Albulescu să răspundă la întrebarea domnului senator Calcan. Microfonul 8.

Domnule senator,

Nu s-a privatizat nimic din cele 10% și sper ca până pe 31 decembrie 2013 să demarăm acest proces.

Nu am alte explicații.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea senatorilor, intrăm în procedură de vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Pe cale de consecință,

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Vă mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2011 privind unele măsuri pentru modificarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice.

Adoptat de Camera Deputaților.

Raport suplimentar.

Este vorba de o prioritate legislativă a Guvernului.

Raportul este un raport comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Este vorba despre o lege organică.

Inițiator este Ministerul pentru Societatea Informațională.

Din partea ministrului se află prezent secretarul de stat Bebe Ionică.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 9. ## **Domnul Bebe Viorel Ionică** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2011 privind unele măsuri pentru modificarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice a fost supus dezbaterii Parlamentului în martie 2011 și vizează modificarea unor acte normative din domeniul comunicațiilor electronice, în speță Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2002, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 și Legea nr. 504/2002.

Întrucât de la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2012 și până în prezent au apărut o serie de modificări ale cadrului de reglementare din sectorul comunicațiilor electronice, a fost necesară retrimiterea proiectului de lege la comisiile sesizate în fond, în vederea reanalizării proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2009, pentru întocmirea unui raport suplimentar care să corespundă situației actuale.

În consecință, față de cele prezentate, Ministerul pentru Societatea Informațională susține raportul comun supus aprobării de comisiile sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale?

Dacă nu sunt înscrieri la dezbaterile generale, intrăm în procedură de vot.

Este un proiect de lege care are un raport suplimentar comun, al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Raportul comun este de admitere, cu amendamente admise.

Pe cale de consecință, supun la vot raportul, cu amendamente admise.

## Mulțumesc.

Din partea celor două comisii, domnul senator Iliescu, președintele Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 18 februarie 2013, plenul Senatului a hotărât trimiterea proiectului de lege spre examinare.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie în prezența inițiatorului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul comun de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Prin amendamente s-a realizat corelarea textului cu actele normative adoptate după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2011.

Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au avizat favorabil.

Proiectul de lege parte din categoria legilor organice.

Senatul este Camera decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege, care are caracter de lege organică, a fost adoptat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, nu cred că mai avem timp...

Putem să mai îndrăznim la un proiect de lege? Da?

La punctul 11 în ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii.

Este un proiect de lege pentru care Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate publică au un raport comun.

Inițiator este Ministerul Sănătății.

Participă domnul Răzvan Vulcănescu, secretar de stat. La microfonul 10, îl invit să prezinte proiectul de lege. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal prin care titlurile oficiale de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii, în una dintre specialitățile medicale clinice și paraclinice prevăzute de nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice, să fie echivalate cu certificatul de medic specialist eliberat de Ministerul Sănătății în vederea exercitării profesiei pe teritoriul României.

În raport cu cele menționate, vă comunicăm faptul că Guvernul susține adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator, președintele comisiei de sănătate.

Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 20 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentul admis, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt intervenții la dezbateri generale din partea dumneavoastră?

Dacă nu sunt, raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, cu un amendament admis. Pe cale de consecință, supun la vot raportul comisiilor. Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult.

A fost adoptat raportul comisiilor, cu un amendament admis.

Supun la vot proiectul de lege.

Cine este pentru?

Mulțumesc. Voturi împotrivă?

Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar. Proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Punctele următoare, 12, 13, 14, 15, 16, 17, pe care nu le-am dezbătut, am să rog stafful să le pună pe ordinea de zi a ședinței de mâine, în această ordine, să le reporteze.

Vă mulțumesc foarte mult.

Reluăm lucrările la ora 18.15, pentru sesiunea de întrebări

și interpelări, în prezența reprezentanților Guvernului.

Vă reamintesc că această sesiune de întrebări și interpelări astăzi este radiodifuzată de către postul public de radio.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă aștept peste 14 minute.

## PAUZĂ

*

* *

## DUPĂ PAUZĂ

Deschidem sesiunea de întrebări și interpelări a Senatului din data de 11 martie 2013, întrebări și interpelări adresate Guvernului.

Vă aduc la cunoștință că astăzi sunt transmise radiofonic de către Radiodifuziunea națională.

Vă reamintesc timpii de care dispune fiecare grup parlamentar. Acești timpi sunt direct proporționali cu numărul de senatori din fiecare grup parlamentar în urma rezultatelor alegerilor. Pe baza acestui calcul, vă reamintesc că timpii pentru întrebări și interpelări, care sunt de 30 de minute, se împart astfel:

- Grupul parlamentar al PSD, 11 minute;

- Grupul parlamentar al PNL, 8 minute;

- Grupul parlamentar al PDL, 4 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD, 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR, 2 minute;

- Grupul parlamentar al PC, 1 minut. Doamnelor și domnilor,

Am să dau, pe rând, cuvântul doamnelor și domnilor senatori, așa cum s-au înscris pentru această sesiune la secretarul desemnat de Biroul permanent.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Microfonul central.

- „Conservarea valorilor naționale”, întrebare adresată

- Ministerului Culturii.

Aveți cuvântul, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, întrebarea mea este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Domnule ministru,

În județul Vaslui, o serie de monumente se află într-o stare avansată de degradare, deși numai dintre bisericile de lemn, care prezintă o vechime și valoare arhitecturală deosebite, 55 sunt incluse în lista monumentelor istorice, iar 15 dintre acestea sunt clasate ca monumente de categorie A. Bisericile de lemn din județul Vaslui sunt specifice acestei zone prin tehnica de execuție, prin sistemul constructiv, dar și prin detalii decorative și reprezintă mărturii ale ctitorilor, ale meșterilor populari, ale oamenilor care au slujit în ele sau le-au îngrijit, reflectând astfel memoria locului.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care le are în vedere ministerul pe care îl conduceți pentru consolidarea, restaurarea, reabilitarea și conservarea acestor capodopere arhitecturale ce reprezintă o parte inestimabilă a patrimoniului românesc, componentă de bază a istoriei naționale.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Trec mai departe, la Grupul parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Petre Nicoară, dacă este prezent. Dacă nu, doamna senator Doina Anca Tudor. Nici dânsa nu este prezentă.

Domnul senator Sebastian Grapă? Mulțumesc. Domnul senator Valeriu Boeriu? Mulțumesc. Trec la Grupul parlamentar al PDL. Domnul senator Marius Bălu. Nu este. Domnul senator Dumitru Oprea este prezent. Poftiți, vă rog, microfonul central. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că în sală se află chiar „adrisantul” întrebării mele, domnul ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Obiectul și motivarea întrebării: „Cancerul citostaticelor sau citostatice pentru combaterea cancerului?”

Domnule ministru,

Declarația dumneavoastră din 6 martie 2012 privind căutarea soluțiilor pentru criza citostaticelor la vechea guvernare este un pic acidă și neproductivă pentru cei aflați în suferință.

Criza medicamentelor oncologice lovește din plin bolnavii de cancer, atât pe cei tratați în ambulatoriu, cât și pe cei internați în Institutul Regional de Oncologie din Iași. Deși reprezentanții Ministerului Sănătății au promis rezolvarea crizei până la finele anului trecut, medicamentele necesare lipsesc în continuare din depozitele farmaceutice, deși fac parte din Programul Național de Oncologie.

În acest context, domnule ministru, vă rog să ne răspundeți la următoarele patru întrebări:

1. Care sunt strategiile actuale și viitoare ale ministerului pentru rezolvarea urgentă a crizei citostaticelor, precum și pentru eliminarea discontinuităților din aprovizionare?