Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 iunie 2013
Senatul · MO 74/2013 · 2013-06-03
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului
Aprobarea solicitării privind prezența senatorilor la lucrările Comisiei comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României în zilele de marți, miercuri și joi
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului – procedură de urgență; – Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale – procedură de drept comun
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
29 de discursuri
Am să-l rog pe domnul secretar să dea citire prezenței. Vă rog foarte mult să vină colegii noștri, să putem începe ședința.
|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/11.VI.2013
|Badea Viorel Riceard|prezent|Grapă Sebastian|prezent| |---|---|---|---| |Banias Mircea Marius|prezent|Greblă Toni|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent|Grigoraș Viorel|prezent| |Barbu Tudor|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Bădălău Niculae|prezent|Ichim Paul|prezent| |Bălu Marius|prezent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent|Iliescu Lucian|absent| |Bereanu Neculai|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Blaga Vasile|prezent|Iovescu Ioan|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Boboc Cătălin|prezent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Bodea Cristian Petru|prezent|Klárik László Attila|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent|László Attila|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent|Luchian Dragoș|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Luchian Ion|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Burlea Marin|absent|Marian Valer|prezent| |Butnaru Florinel|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Markó Béla|prezent| |Cadăr Leonard|prezent|Mazăre Alexandru|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Mihai Neagu|prezent| |Chelaru Ioan|absent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Chiru Gigi Christian|prezent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Mocanu Victor|prezent| |Ciorbea Victor|prezent|Moga Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mora Ákos Daniel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Corlățean Titus|absent|Mutu Gabriel|prezent| |Coste Marius|prezent|Nasta Nicolae|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Neagu Nicolae|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă|Neculoiu Marius|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Cristina Ioan|absent|Nicolae Șerban|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Nicula Vasile Cosmin|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Nistor Vasile|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Niță Mihai|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Nițu Remus Daniel|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Obreja Marius Lucian|absent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Drăghici Damian|prezent|Oprea Gabriel|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Pașcan Emil Marius|absent| |Duruț Aurel|prezent|Pataki Csaba|absent| |Ehegartner Petru|prezent|Pavel Marian|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Păran Dorin|prezent| |Fifor Mihai Viorel|absent|Păunescu Teiu|prezent| |Filip Petru|prezent|Pelican Dumitru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Pereș Alexandru|prezent| |Florian Daniel Cristian|absent|Pop Gheorghe|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Popa Constantin|prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent|Popa Florian|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent|Popa Ion|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Mihaela|prezentă|
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/11.VI.2013
|Popa Nicolae Vlad|prezent| |---|---| |Popescu Corneliu|prezent| |Popescu Dumitru Dian|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|prezent| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|prezent| |Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|absent| |Sârbu Ilie|prezent| |Secășan Iosif|prezent| |Severin Georgică|absent| |Silistru Doina|prezentă| |Solomon Antonie|prezent| |Stoica Ștefan|absent| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|absent| |Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|absent<br>prezent| |Tămagă Constantin|prezent| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|absent| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|prezent| |Todirașcu Valeriu|prezent| |Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca|prezent<br>prezentă| |Țapu Nazare Eugen|absent| |Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasiliev Marian|prezent| |Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|absent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu|absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința Senatului din 3 iunie 2013.
Vă anunț că, din totalul de 174 de senatori, și-au înregistrat prezența 137 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința plenului Senatului este condusă de vicepreședintele Senatului, Cristian Sorin Dumitrescu, fiind desemnat de președintele Senatului, Crin Antonescu, asistat de domnii senatori Ion Rotaru și Alexandru Pereș, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Dacă nu sunt comentarii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dacă nu sunt comentarii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Domnul președinte Sârbu, pentru un anunț. Microfonul central. Domnule senator, aveți cuvântul.
Domnule președinte, Stimați colegi, O modificare la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții.
În locul domnului senator Valer Marian, care nu mai este membru al partidului nostru, îl propunem pe domnul senator Ionel Daniel Butunoi.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi, În conformitate cu prevederile regulamentului, solicitarea venită din partea unui grup parlamentar, de înlocuire, se supune Senatului.
Pe cale de consecință, deschid procedura de vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Unanimitate de voturi...
Imediat.
Are cuvântul domnul senator Chelaru, din partea Comisiei comune a Senatului și Camerei Deputaților privind elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României.
Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Așa cum bine cunoașteți, miercuri a început efectiv activitatea Comisiei comune a Senatului și Camerei Deputaților privind elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României.
Lucrările comisiei au fost stabilite a se desfășura marți, miercuri și joi de la ora 10.00 la ora 18.00, situație în care vă solicit aprobarea ca pentru ziua de marți senatorii care sunt membri ai comisiei să poată fi prezenți la lucrările comisiei și să fie motivați la lucrările de plen.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
De asemenea, eu cred, domnule senator, că trebuie să supunem plenului și pentru zilele de miercuri și joi, pentru că nu vor fi prezenți în comisii și, în felul acesta, să fie absolviți.
Doamnelor și domnilor,
A fost făcută următoarea solicitare pentru programul special al Comisiei comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției României, să mandatăm membrii acestei comisii să participe și să fie absolviți de prezența la plen și la lucrările comisiilor din care fac parte.
Supun la vot această propunere. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Mulțumesc. Abțineri? Unanimitate de voturi. Mulțumesc. Domnul senator Valer Marian. Microfonul central. Procedură.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am aflat că lunea trecută, în lipsa mea, cetățeanul Ilie Sârbu, senator de Timiș, întâmplător lider al Grupului parlamentar al PSD, a anunțat că am fost exclus din PSD și din Grupul parlamentar al PSD.
Vreau să vă spun că până în prezent nu am fost înștiințat, nu am fost convocat, nu mi s-a adus la cunoștință o asemenea măsură, sub aspect procedural.
Pe de altă parte, conform art. 31 din statutul PSD, pe care se pare că cetățeanul Sârbu nu l-a citit, pot fi exclus doar de către Comitetul Executiv Național...
Domnule senator, dacă aveți o problemă de partid, rezolvați-o pe căi...
Păi nu, e o problemă de procedură.
Dacă aveți o problemă de procedură în legătură cu plenul Senatului și cu activitatea dumneavoastră de senator, aceea puteți să o menționați.
Nu mi s-a comunicat.
Mă consider membru PSD, iar cetățeanului Sârbu îi recomand să nu se comporte ca în ferma de bovine, ridicat...
Domnule senator,
Dacă nu vreți să vă închid microfonul, de la această tribună...
...și chiar PSD nu înseamnă Ponta, Sârbu, Daciana.
Domnule senator, vă tai microfonul. Mulțumesc foarte mult. Mulțumesc.
Da...
Nu. Aici, într-adevăr, suntem toți cetățeni, dar... Tăiați microfonul, vă rog.
Din sală
#16899Lăsați-l să vorbească!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor...
Imediat vă dau cuvântul.
Doamnelor și domnilor senatori, aici suntem senatori, da? Aici suntem senatori cu toții.
Aveți cuvântul. Mulțumesc.
Din sală
#17201Lăsați-l să vorbească. Să spună!
Stați un pic, domnilor colegi. Vă rog.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
## Domnule președinte,
Eu cred că nu are rost să mai discutăm. Tema e încheiată. Decizia nu am luat-o eu, a luat-o organizația dânsului. Toate problemele astea s-au făcut conform regulamentului. Eu am anunțat în plen, fiindcă nu putem anunța pe coridor. Am venit aici, am anunțat acum o săptămână...
## **Domnul Valer Marian**
**:**
De ce nu comunicați?
Nu eu trebuie să comunic.
Nu am eu treabă _. (Râsete în sală.)_
Eu vă mulțumesc și vă propun să trecem mai departe.
Mulțumesc. Luați loc, domnule senator! Doamnelor și domnilor senatori,
Noi tratăm în plenul Senatului probleme care sunt legate de calitatea de senator.
În conformitate cu regulamentul, s-a solicitat ca urmare a pierderii calității de membru al unui grup parlamentar înlocuirea. Este perfect regulamentar.
Vă mulțumesc că ați votat în unanimitate, pentru că așa se întâmplă, așa e viața. Mai există și pe la alte grupuri, la altele mai des, la altele mai rar. Nu?
Eu aș ura tuturor grupurilor să nu se întâmple așa ceva, dar haideți să respectăm regulamentul, iar celelalte discuții politice, sigur, poate să le facă cineva la presă sau..., dar nu de la microfonul Senatului.
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Înainte de a continua ședința, dați-mi voie să vă citesc o notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului – procedură de urgență;
– Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale – procedură de drept comun.
Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii și menționării timpului de scurgere a acestor termene, astăzi, ora 16.30, în plenul Senatului României.
Vă mulțumesc foarte mult.
La primul punct al ordinii de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative, pe care o să vi le enumăr:
1. Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare.
· other
1 discurs
<chair narration>
#198812. Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#200923. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#202684. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.
· other · adoptat
144 de discursuri
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Este vorba de o reglementare, care a fost anulată în 2011 prin abrogarea unei legi, pentru acordarea licențelor în industria alimentară.
Ați văzut ce s-a întâmplat la începutul anului și, practic, vine în completarea ANSVA-ului, care are sarcina să se ocupe de siguranța alimentelor, și a OPC-ului, care se ocupă de conformitate, și, practic, se introduce un nou element, care poate monitoriza, și, mai ales, se ocupă de aspectele referitoare la calitatea alimentelor.
Este absolut necesară și trebuie tranșată într-un fel sau altul pentru a recâștiga încrederea în produsele industriei alimentare românești.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor senatori,
S-a făcut solicitarea de susținere pentru a obține dezbaterea în procedură de urgență.
Intrăm în procedură de vot.
Vă consult în legătură cu solicitarea de a se acorda dezbaterea acestei propuneri legislative în procedură de urgență.
Cine este pentru?
Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Mulțumesc. Abțineri? Nu sunt.
Vă rog.
107 voturi în favoarea acordării acestui statut procedurii de adoptare a legii, niciun vot împotrivă și 30 de abțineri.
Propunerea legislativă va fi dezbătută în procedură de urgență.
2. Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități.
De asemenea, solicit...
Cine face susținerea?
Domnul senator Bumbu, microfonul 3, pentru solicitarea dezbaterii în procedură de urgență.
Aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În acest moment, România este singura țară din Uniunea Europeană care nu are o reprezentare la nivel european din punct de vedere sindical și cooperatist în domeniul agricol.
Prin această propunere – și menționez că avem și acordul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale –, se creează posibilitatea acordării unei sume de bani cu care să se poată înscrie și să poată participa la toate organizațiile Uniunii Europene structurile sindicale și cooperatiste din România.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc. Doamnelor și domnilor,
S-a făcut susținerea pentru solicitarea procedurii de urgență.
Trecem la procedura de vot.
Vă consult prin vot. Cine este pentru această procedură?
Vot · approved
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Mergem la propunerea numărul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
Inițiator – un domn senator al Grupului parlamentar al PDL.
Vă rog, susține cineva procedura de urgență?
Dacă nu susține nimeni, nu supun la vot.
Domnule senator Tișe, ați solicitat procedura de urgență la inițiativa dumneavoastră, conform procedurilor, și trebuie să fiu foarte atent, că domnul senator Oprea mă urmărește atent.
## Susțineți?
Dacă nu susțineți, nu supun la vot. Nu susțineți.
Mergem mai departe.
4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.
Inițiatori – un număr de senatori și deputați.
Cineva din partea inițiatorilor susține solicitarea de procedură de urgență?
Nu se susține solicitarea de procedură de urgență în plen, nu se supune votului.
Rămâne în procedură obișnuită, ordinară.
Punctul 5, Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București.
Inițiatori – un număr de doamne și domni senatori. Doamna senator Silistru, microfonul 3. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Susțin procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă, având în vedere situația dificilă în care se află cercetarea în general, dar în special aceea a Institutului de Îmbunătățiri Funciare.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Doamnelor și domnilor, Intrăm în procedură de vot.
S-a făcut susținerea, se solicită procedură de urgență. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abțineri? 25 de abțineri.
Cu 105 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 25 de abțineri, s-a dat acordul ca această propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgență.
Vă mulțumesc foarte mult.
Punctul 2 al ordinii de zi de astăzi – Proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
– Proiectul de hotărâre cu privire la Comunicarea consultativă a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Acordul Internațional din 2015 privind schimbările climatice: Modelarea politicii internaționale privind clima după 2020 – COM(2013) 167 final.
Raportul este un raport comun al Comisiei pentru afaceri europene și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Vă rog să prezentați raportul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnul senator Motoc, microfonul 7.
Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au fost sesizate pentru exprimarea unui punct de vedere privind Comunicarea consultativă a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Acordul Internațional din 2015 privind schimbările climatice: Modelarea politicii internaționale privind clima după 2020 – COM(2013) 167 final.
Comunicarea consultativă adresează întrebări-cheie și invită părțile interesate să-și exprime opiniile cu privire la noul acord care urmează să fie încheiat până la sfârșitul anului 2015 și să fie aplicat din 2020.
Față de cele prezentate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, adoptarea unui punct de vedere favorabil documentului, apreciind pozitiv intervenția Comisiei Europene în acest domeniu.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor,
Nu există dezbateri la această hotărâre, doar că se votează fiecare punct. Vă consult în legătură cu titlul hotărârii.
O aveți toată lumea, hotărârea a fost distribuită. O are fiecare domn senator. Citesc totuși titlul hotărârii: Hotărâre cu privire la Comunicarea consultativă a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Acordul Internațional din 2015 privind schimbările climatice: Modelarea politicii internaționale privind clima după 2020 – COM(2013) 167 final.
În conformitate cu procedurile Senatului, vă supun la vot articolul 1.
Dacă sunt observații... Nu sunt. Alin. (1). Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Alin. (a)... adică alin. (b). Observații? Nu sunt. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Aprobat. Alin. (c). Observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Aprobat. Alin. (d). Dacă sunt observații... Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Aprobat. Alin. (e). Există observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Aprobat. Alin. (f). Observații? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? În unanimitate, aprobat. Alin. (g). Observații?
Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Aprobat. Alin. (h). Observații? Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Aprobat. Unanimitate. Alin. (i). Observații? Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate. Aprobat. Alin. (j). Observații? Cine este pentru? Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate. Aprobat. Art. 2. Observații? Nu sunt. Cine este pentru? Voturi pentru. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate. Aprobat. Hotărârea Senatului României în integralitatea sa. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Cu unanimitate, aprobată.
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Nicula, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.
De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.
CES-ul, de asemenea, aviz favorabil.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele și amendamentele prezentate și au hotărât, cu unanimitate de voturi – 7 voturi pentru –, să adopte raport de admitere, cu un amendament prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament, și proiectul de lege.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, proiectul de lege și amendamentele urmează a fi adoptate de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale pentru a discuta proiectul de lege. Domnul senator Popa, microfonul 2.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**
## Stimați colegi,
Din nou se pune problema acestei rezolvări a clientelei politice, pentru că această ordonanță rezolvă problema clientelei politice.
La Ministerul Finanțelor Publice până acum a lucrat foarte bine o direcție specializată în acest domeniu, o comisie care aproba fiecare autorizație pentru jocurile de noroc. Acești oameni au o specializare. Spune cineva că nu a funcționat bine? Spune cineva că au fost depășiți de stadiul actual al jocurilor de noroc din Europa? Nu.
Aveți nevoie de nouă oameni, evident delegați și numiți, care nu au funcții de conducere în partide, dar sunt membri de partid, și care vor încasa alte sume, alte indemnizații
..., o altă infrastructură, pentru că este un organism independent, nu mai poate să lucreze în Ministerul Finanțelor Publice. Trebuie să lucreze în altă locație, cu altă infrastructură, care, vă rog să mă credeți, nu există. Este deficit.
Din păcate, Guvernul trebuie să înțeleagă că trebuie să strângă șurubul și să nu desfacă baierele, așa cum le-a desfăcut prin această ordonanță de urgență. Eu înțeleg că, acolo, la jocurile de noroc, se presupune că sunt bani buni de câștigat, dar aveți un minister care funcționează și nu am auzit nici Curtea de Conturi, nu am auzit niciun organ care să critice această comisie sau, mai bine zis, această direcție de specialitate.
Aveți aici o structură artificială, fără experiență, dar care, probabil, trebuie să încaseze comisioane.
Eu mă opun unei astfel de cheltuieli nejustificate a banului public. Eu cred că trebuie să votăm împotrivă.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor senatori, mai sunt alte intervenții? Domnul senator Oprea, al doilea din partea Grupului parlamentar al PDL.
Vă rog. Aveți cuvântul.
Microfonul 3. A! Îl preferați pe acesta.
Dar nu vă deplasați până aici! Da?
Vă rog.
Să nu devină o obișnuință. Microfonul central.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Am venit cu toată bibliografia..., de asta...
Eu cred că, astăzi, asistăm la un proces destul de dureros. Nu astăzi, și nu prin Ordonanța Guvernului nr. 77/2009 se întâmplă o tragedie.
Pe evaluare europeană, brandul Companiei Naționale „Loteria Română” a fost de top european, alături de marile corporații europene, ani de-a rândul.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 – de guvern, nu de urgență –, „Loteria Română” este „Sărmanul Dionis”, abia mai răsuflă, iar, prin ceea ce astăzi veți vota, „Loteria Română” este tratată ca orice începător în ale norocului, implicit în ale jocurilor de noroc, pentru că – priviți cu atenție – respect față de Regele Carol nu există. În 1906, când s-a creat această loterie a statului, era pentru sărmanii de la țară, ulterior și-a extins subiectul... obiectul de activitate implicit.
Practic, au fost confiscați banii „Loteriei Române” pe 2011, 2012 și, din 2013, nu va mai fi niciun ban profit. Punct.
Al doilea element – pe care ordonanța de față îl scoate în evidență, cum a punctat antevorbitorul, colegul meu Vlad Popa –, dincolo de transformarea comisiei care funcționa foarte bine la Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul, care vrea să aibă grijă până la ultimul ban, a creat „aceeași Mărie cu altă pălărie”.
De fapt, este interesant de văzut, cei nu doi...
Păi nu este aceeași, pentru că o să priviți cu atenție și cu cât sunt plătiți. Sunt foarte abili în exprimare. Primesc 20% din indemnizația președintelui oficiului, adică a doamnei Nestor Odeta, dar de două ori pe lună, adică primesc 40% pe lună, fiindcă sunt bilunare marile întâlniri ale celor șapte membri neexecutivi, care sunt, de fapt, membri plătiți, nu neexecutivi.
Dar poate că lovitura de grație este și mai bine înțeleasă. Și, doamnă președinte, ziceți că veniți... pentru creșterea veniturilor bugetului de stat. Pe cine să mai cred? Când dumneavoastră – anul trecut, prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 – spuneați așa: conform unor studii realizate de institute cu reputație internațională din Marea Britanie, Canada, practicarea jocului este corelată negativ cu veniturile jucătorilor cu venituri scăzute și ale șomerilor. Este o tragedie să mai continue.
Vă duceți la Bingo TV, pe care îl revigorați acum. Asta vreți. Readuceți Bingo TV prin ordonanță. Deja vedeți că țara e plină de cartonari, oameni care plimbă mai mult sau mai puțin legal cartonașe. Dumneavoastră scrieți aici că au fost două tentative de a face afaceri cu două licențe – și știți bine că sunt ale acelorași două persoane care au prăduit statul cu sute de milioane de euro. Practic, sunt luate milioane de euro. Iar acum noi îi spălăm și îi aducem pe piață din nou.
De ce nu amintiți de ei, că cele două licențe au lăsat în urmă datorii față de alți agenți economici și față de stat? Acum veniți și creați Bingo TV. Îl legiferați. Iar această legiferare a Bingo TV, care este controlată de aceeași televiziune prin cele două unități care au licență, o prezentați dumneavoastră anul trecut ca a fi generatoare de pierderi bugetare din jocuri de noroc de tip Bingo, întrucât ele adâncesc capcana sărăciei, permanentizând transferul sub formă de ajutoare sociale.
Doamnă, când ați spus adevărul? Mai acum câteva luni, că nu este încă un an... Transmiterea jocului Bingo pe posturile de televiziune implică un număr de factori agravanți, din perspectiva impactului socioeconomic.
Și, dacă chiar vreți să măriți veniturile bugetului statului, de ce ați micșorat procentul din venituri de 20 și l-ați dus la 10 la a doua categorie de taxe din ordonanță?
Domnule senator...
Nu, nu. E pe lege.
Nu, nu, nu. E pe microfon, adică încercați să concentrați, adică nu să...
A, mă iertați!
Legea este prea importantă, încât nimic nu vă spun în plus și vă citez ceea ce, poate, nu ați avut timp să urmăriți. Este...
Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere și pentru că dați curs solicitării mele.
E o mare cacealma prin această ordonanță trecută astăzi ca lege.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.
Să nu înțelegeți că am vrut să vă întrerup.
Am vrut doar să concentrați. Acum, dacă dumneavoastră ați vrut să întrerupeți...
Mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare?
Nu mai sunt alte intervenții.
Intrăm în procedură de vot.
Avem un raport al comisiei, de admitere, cu un amendament.
Vot · Amânat
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Domnul senator Oprea, microfonul 3, procedură. Poftiți.
## Domnule președinte,
Sunteți un om foarte corect și vă rog, în numele aceleiași comportări anterioare, vreau și eu un punct de vedere – fiindcă dumneavoastră corect ați sesizat data trecută că nu era președintele –, un răspuns la cele câteva probleme puse astăzi în plenul Senatului.
Domnule coleg, domnule senator, aveți perfectă dreptate. Doamna președinte, au fost ridicate niște întrebări, vă rog să răspundeți.
Microfonul 9.
## **Doamna Cristinela Odeta Nestor:**
## Domnilor senatori,
Vă mulțumesc pentru întrebările puse.
Sunt aici să vă răspund la aceste solicitări.
Aș vrea să răspund, în primul rând, domnului senator în legătură cu acel departament de autorizări din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.
Într-adevăr, acei specialiști există în continuare și au fost preluați prin această ordonanță în cadrul acestei instituții. Acei specialiști din cadrul Serviciului autorizări au fost preluați în cadrul Serviciului de autorizări din cadrul instituției Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Deci profesionalismul se va menține în continuare, iar cei care suntem puși acolo, ca și acest comitet numit, nu sunt oameni politici, sunt oameni cu experiență în domeniul jocurilor de noroc, care vor demonstra lucrul acesta în timp.
Atribuțiile acestui oficiu sunt acelea de a controla. Așa cum ați spus dumneavoastră, nimic nu a fost greșit înainte, încercăm să îmbunătățim lucrurile, încercăm ca aceste taxe, colectarea taxelor să fie cât mai corectă și să fie cât mai evidentă în acest sens și să eliminăm frauda din piața jocurilor de noroc printr-un control cât mai strict și monitorizarea cât mai strictă a acestor jocuri de noroc.
Dacă-mi permiteți, domnule senator Oprea, aș vrea să vă răspund în legătură cu acele puncte de vedere în legătură cu Loteria Română. Loteria Română, în acest moment, este, într-adevăr, un jucător, un pion important în domeniul jocurilor de noroc...
Îmi cer scuze?
Nu dialogați, vă rog.
Doamna președinte, vă rog, răspundeți, dar nu intrați în dialog cu sala.
Este un pion important în domeniul jocurilor de noroc, este sub tutela Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și va fi în monitorizarea și autorizarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor,
Intrăm în procedură de vot, dacă nu mai sunt alte intervenții.
Deci este vorba de o lege organică.
Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament. Cine este pentru?
Vot · approved
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Raportul comisiei, de admitere, cu un amendament, a fost adoptat.
Vot · approved
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Punctul 4 al ordinii de zi, doamnelor și domnilor senatori.
Este vorba despre Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Din partea Guvernului este prezent pentru a ne prezenta acest proiect de lege reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice.
Inițiatorii acestui proiect de lege sunt Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Transporturilor.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii au avut un raport comun.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu, microfonul 10, pentru a prezenta proiectul de lege al Guvernului. **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2013 vizează preluarea în administrare de către ANAF a unor obligații de plată ale CFR – SA, administrate anterior de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, concomitent cu preluarea unor obligații fiscale de către CFR Marfă – SA asupra CFR – SA într-un proces de restructurare a activității celor două entități.
Guvernul susține Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2013 în forma promovată de Guvern.
Mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor,
Dau cuvântul domnului președinte Nicula, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Menționăm faptul că avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, iar membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de admitere, fără amendamente.
Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (2) din Constituția României. Senatul este prima Cameră sesizată.
## Mulțumesc.
Deschid dezbaterile generale pentru proiectul de lege. Domnule senator Oprea, microfonul 2, aveți cuvântul.
Cred că punctul acesta din ordinea de zi s-ar putea numi „De la ANAF la Caiafa”, pentru că modul în care este prezentată expunerea de motive este de râsul râsului și ne dăm seama de specialiștii care se află în spatele acestei ordonanțe care se vrea a fi și lege. Și l-aș întreba pe reprezentantul Guvernului câte tone sau litri, sau ce..., metri cubi de arierate au operatorii economici despre care Guvernul face vorbire, pentru că, în expunerea de motive, dumneavoastră vorbiți de „stoc de arierate”. Traduceți în limba română la ce v-ați gândit. Arieratele se exprimă numai valoric.
Dar, dincolo de acest aspect de zero cunoștințe de bază ale economiei, ceea ce veți vota astăzi este o spălare la față a unor oameni care fac fărădelegi. Sunt tranzacții economico-financiare care, pe legile din România, nu pot avea loc niciodată.
Există o lege a contabilității. Or, dumneavoastră cereți acum să luați de la CFR Marfă, să duceți la CFR – SA ceva, mutând mortul de colo-colo, că, până la urmă, el tot există, și nu vreți răspundere guvernamentală, vreți vot pe lege, dat de Parlament. Colegii noștri, cu siguranță, vă vor ajuta, dar nu se știe când vor fi responsabilizați față de Fondul Monetar Internațional, față de Banca Mondială. Nu pot fi păcăliți ascunzând arierate, plimbând mortul de colo până colo. Mortul încă există. Nu putem vota o încălcare a legilor tranzacțiilor economico-financiare.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Mulțumesc.
Sunt alte intervenții în legătură cu proiectul de lege, în cadrul dezbaterilor generale, din partea altor grupuri parlamentare?
Nu sunt.
Pe cale de consecință, intrăm în procedură de vot.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.
Proiectul de lege, așa cum se specifica în prezentarea făcută de către comisii, face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată, lucru pentru care
Vot · approved
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Am să rog serviciile Senatului să transmită de urgență Camerei Deputaților, Cameră decizională, proiectul de lege adoptat.
Trecem la punctul următor al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea și completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă.
Raportul este un raport comun al comisiilor sesizate în fond, respectiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
Din partea inițiatorilor, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe, participă domnul secretar de stat Florin Moțiu, căruia îi dau cuvântul, la microfonul 9, pentru a prezenta proiectul de lege și poziția Guvernului.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Justiției_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul susține adoptarea proiectului de lege privind aprobarea acestei ordonanțe de urgență. Ordonanța a fost necesară pentru că actuala reglementare datează din 1999 și este cuprinsă doar într-un singur alineat. Așa după cum știți, urmează să expire în curând mandatul judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și, în acest sens, pentru a putea fi implicate în procedura de selecție a persoanelor care vor fi propuse Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în vederea alegerii judecătorului la CEDO din partea României, s-a propus un set de măsuri prin care să se asigure implicarea tuturor instituțiilor cu atribuții în această problematică, accesul cât mai larg al juriștilor cu înaltă reputație profesională la funcția de judecător la CEDO, o selecție și o procedură transparentă, precum și un calendar predictibil de desfășurare a procedurii.
De altfel, în prezent, este în derulare această procedură, urmând ca ea să fie finalizată până la sfârșitul lunii iunie a acestui an.
Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Bădălău, vicepreședintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comun.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, prin adresa nr. 88 din 8 aprilie 2013, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea și completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă.
În ședința din 28 mai 2013, membrii celor două comisii au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere a proiectului de lege, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 1.
Anexa face parte integrantă din prezentul raport.
Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Proiectul de lege urmează a fi adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Doamnelor și domnilor senatori,
Deschid dezbaterile generale și îl invit pe domnul senator Popa să ia cuvântul la microfonul central.
## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**
## Stimați colegi,
Din nou, aprobăm o ordonanță care lucrează, cum se spune, și lucrează greșit.
Și vreau să vă conving să votați împotriva unei reglementări incorecte.
O să mă explic. Sigur, a fost un scandal în presă, și anume Guvernul și CSM-ul au o dispută: cine trebuie să numească judecătorul? Curtea Constituțională spune că nu există un conflict între puteri. Guvernul rezolvă problema prin această comisie, care numai independentă nu este. Veți vedea că este formată din șapte plus doi membri. Primii patru fac parte din Guvern – direct, reprezintă Guvernul. Ceilalți trei, deci o minoritate, reprezintă foruri care depind de Guvern. Această structură îi aprobă pe cei doi reprezentanți ai universităților în așa fel încât, evident, este clar că Guvernul, puterea deci, are majoritatea în această comisie.
Dar vin și încerc să demonstrez că ceva nu este în regulă și este grav să se întâmple acest lucru. La CEDO sunt
procese în care părți din țara aceasta, nemulțumite de hotărâri irevocabile din justiție, atacă și, uneori, câștigă, România fiind obligată la plată.
Deci Guvernul, ca Executiv, este „judecat” la această Curte. Chiar dacă judecătorul nostru nu judecă dosare care țin de România, ar fi fost corect, ar fi fost cât se poate de civilizat ca el să nu depindă în așa măsură de Guvern, câtă vreme Guvernul este „judecat”.
În același timp, spun că nici CSM-ul nu avea ce căuta, câtă vreme conflict de interese există, deciziile irevocabile ale puterii judecătorești sunt discutate la Strasbourg.
Corect – și aici fac apel la dumneavoastră, în calitate de parlamentari ai României, chiar dacă există o majoritate de 70% – ar fi ca această desemnare a unei liste de trei persoane să nu fie avizată doar de comisiile din Parlament, ci să fie aprobată la propunerea unei comisii realmente independente. Nu putem noi, în România, să facem o comisie din somități în materie de drept, care să fie independentă și să nu depindă de Guvern? Se poate.
Dacă noi nu vom aproba această lege, cu siguranță, asta este soluția: Parlamentul să desemneze, în urma dezbaterilor, o listă de trei, dintre care unul să fie numit judecător.
Vot · Amânat
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
## Mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Vreau să fac o precizare. Să nu se supere colegii mei din opoziție, nu este adresată lor, este adresată tuturor. Noi nu avem proceduri foarte clare în ceea ce privește intervențiile, cât durează și așa mai departe.
Eu, de fiecare dată, am lăsat la libera apreciere, plecând de la premisa că în Senat sunt oameni responsabili și că fiecare își concentrează în așa fel încât să dea fie posibilitatea altor colegi să intervină, fie să nu monopolizăm microfonul.
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Cred că s-a înțeles ceea ce am vrut să spun. Alte intervenții?
Domnule senator Șerban Nicolae, microfonul central.
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Aș vrea să fac întâi o precizare și, după aceea, o recomandare către reprezentantul Guvernului.
Precizarea vizează obiectul de reglementare al acestui proiect de lege în legătură cu care s-au făcut multe speculații. Din nefericire, servilismul transformat în lipsă de știință juridică a făcut să fie sesizată Curtea Constituțională cu o stupizenie. S-au făcut afirmații care ar duce la pierderea examenului pentru un student la drept în legătură cu rolul CSM cu privire la preluarea mandatului la CEDO de către un judecător, făcând abstracție de textul constituțional. Dar, dincolo de chestiunea aceasta, Curtea Constituțională s-a pronunțat și, în principiu, a clarificat lucrurile.
Aș vrea să mai spun însă un lucru: la CEDO este, într-adevăr, judecat statul român. Guvernul are rolul unei părți responsabile civilmente, transferând tipul de responsabilitate atunci când se pronunță o sentință împotriva României, și statul român este obligat la despăgubiri, prin Guvern, pentru decizii ale magistraților din România, nu pentru acte ale Guvernului.
Deci, din acest punct de vedere, lucrurile erau deja lămurite.
De altfel, nu este o procedură nouă și noi ne aflăm la al doilea judecător român la CEDO care-și încheie mandatul. Este totuși nefiresc să inventăm acum roata sau apa caldă, sau mersul pe jos, cum spune românul, deja la al treilea judecător care urmează să-și preia mandatul.
În legătură însă cu nivelul de profesionalism pe care l-ar da comisia, aș vrea totuși ca cei de la Grupul parlamentar al PDL să fie puțin mai reținuți. Am văzut ce somități în materie juridică a promovat această putere la Curtea Constituțională și nu aș fi vrut să intru în mai multe amănunte!
Din acest punct de vedere însă, reglementarea este una corectă, este indiscutabil constituțională și nu a făcut decât să tranșeze o chestiune simplă, pe înțelesul tuturor. Din acest punct de vedere, vă asigur că grupul nostru susține proiectul de lege.
Aș face o recomandare și pentru reprezentantul Guvernului. Sper totuși că vom avea în curând un sistem de legiferare care să evite scrupulozitatea exagerată a unor birocrați, care fac ca titlul unui act normativ să fie mai lung decât conținutul.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc și eu domnului senator.
Vreau să vă spun că, pentru ultima parte a intervenției Domniei Sale, sunt întru totul de acord că ar trebui găsită o modalitate. De altfel, la sfârșitul acestei legislaturi, vom dubla titlurile legilor, dacă nu vom proceda ca atare sau dacă nu găsim o soluție.
Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale din partea doamnelor și domnilor senatori.
Declar încheiate dezbaterile generale.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse.
Nu au fost susținute aceste amendamente.
Pe cale de consecință, fiind vorba despre o lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată,
Vot · approved
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Vă rog să transmiteți Camerei Deputaților proiectul de lege cât mai curând.
Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Acest proiect de lege are raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Inițiator este Guvernul, cu toate ministerele menționate în anexă.
Participă domnul ministru delegat pentru relația cu Parlamentul, Mihai Voicu, căruia îi dau cuvântul pentru a susține proiectul de lege.
Microfonul 8.
## **Domnul Mihai Alexandru Voicu** _– ministrul delegat_
_pentru relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Vă rog să-mi permiteți să susțin și să prezint în fața dumneavoastră Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Proiectul de lege aflat astăzi în dezbaterea dumneavoastră a fost elaborat în temeiul art. 115 din Constituție, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe.
Proiectul de lege a fost structurat pe 10 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice. Cu permisiunea dumneavoastră, nu o să le enumăr. Se află cuprinse în raportul comisiei.
De asemenea, doresc să mai fac încă două precizări. În conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) din Constituție, în proiectul de lege se dispune că ordonanțele emise de Guvern vor fi supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la începutul celei de-a doua sesiuni ordinare.
De asemenea, precizez faptul că, în urma examinării de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, în calitatea de comisie sesizată în fond, a fost elaborat un raport de adoptare, cu amendamente, pe care Guvernul și le însușește și le susține.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dau cuvântul doamnei senator Federovici, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări – microfonul 6 –, pentru a prezenta raportul.
Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!
În ședința din 28 mai 2013 Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În cadrul dezbaterilor, s-a precizat că, prin ordonanță simplă, Guvernul poate modifica o ordonanță de urgență, dacă aceasta nu este de natura legilor organice.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Proiectul de lege urmează a fi adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor,
Deschid dezbaterile generale.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori
la dezbateri generale?
Mulțumesc.
Nu sunt intervenții.
Pe cale de consecință...
Ba da. Cine a solicitat? A, domnul senator Verestóy. Microfonul 2.
Vă rog să luați cuvântul. Microfonul 2, scuzați-mă.
## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,
În fiecare sesiune este deja o obligația, chiar o obligație a Parlamentului de a da drumul guvernării și în perioada în care nu suntem în Parlament. Este ceva firesc, ne-am obișnuit. De fiecare dată a trecut o lege a abilitării Guvernului de a emite ordonanțe în timpul vacanțelor parlamentare. Nu există excepții. Dar, totdeauna, am fost foarte precauți ca, printr-o generalizare destul de vagă a domeniilor în care Guvernul intenționează să emite ordonanțe, să putem elimina șansa sau neșansa de a elabora un act normativ într-un domeniu care e aproape de o lege organică.
Din cele 10 domenii, mă refer aici la unul, pe care l-aș enumera... Este vorba de învățământ și cercetare. Sigur că suntem de bună-credință și sigur că măsura de a emite ordonanțe este bună, în sensul în care am utilizat-o de atâtea ori, dar rog să existe o precauție din partea celor care vor
elabora aceste texte normative – ordonanțe –, ca să nu ajungem ca, printr-o ordonanță, să modificăm un articol al Legii învățământului, lege care, conform art. 73 din Constituție, face parte din categoria legilor organice.
Aș înțelege că e nevoie de o facilitare dată Guvernului, dacă ar exista, într-adevăr, o presiune imensă din partea opoziției asupra Guvernului și am îngreuna zi de zi elaborarea unor acte normative în regim de proiect de lege.
Nu cred că există, într-adevăr, o majoritate parlamentară în Parlament și o altă majoritate a acelorași partide în Guvern, așa cum a spus un ilustru gânditor astăzi.
În acest sens, ar trebui să existe o comunicare mult mai directă și o încredere mult mai mare a celor care emit ordonanțe și ar trebui să facă proiecte de lege înainte de a ajunge în perioada vacanțelor parlamentare, unde sigur că există această soluție. Dar soluția reală și, într-adevăr, care reflectă spiritul parlamentarismului este de a înainta proiectele de lege Parlamentului, Camerei și Senatului, în timpul cât ele sunt în sesiune ordinară.
De aceea, sper că, prin această intervenție, am pus un semn de gândire, de reflecție pentru cei care vor elabora aceste ordonanțe și să aibă grijă să nu putem să acuzăm în momentul în care vor fi prezentate Parlamentului că au atins domenii care fac obiectul legilor organice.
Mulțumesc. Imediat domnul senator Popa. Microfonul 2.
Înainte, aș vrea să apreciez în mod deosebit intervenția domnului senator Verestóy. Așa este, dar sunt convins că în avizele care au fost conferite pentru fiecare domeniu în comisiile de specialitate unul din principalele – cum să spun – obiective a fost tocmai să nu cumva să se încalce domeniul legilor organice.
Știm foarte bine că Legea educației – domeniul învățământului – are părți care țin de natura organică a legilor și altele care țin de natura ordinară.
Sunt convins că Guvernul va fi atent. În orice caz, intervenția este corectă, ca și a domnului senator Șerban Nicolae, mai devreme.
Domnule senator Popa, microfonul 2. Vă rog.
## Stimați colegi,
Am votat de cel puțin 16 ori asemenea legi de împuternicire a Guvernului de a da ordonanțe. Am făcut-o de fiecare dată, chiar și ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, după o dezbatere și o cercetare amănunțită a fiecărui domeniu.
Vă rog să mă credeți că această formulă eu o definesc ca superficială.
Înainte vreme, alte guverne, chiar Guvernul PSD din perioada 2000 și după aceea, explicau, fundamentau, spuneau în amănunțime domeniul unde sunt necesare intervenții în pauza sau mai bine-zis vacanța parlamentară. Nu se dă un cec în alb, pur și simplu, pe un domeniu, unde poți să faci chiar orice în perioada în care Parlamentul nu lucrează. Noi delegăm, noi suntem altă putere. Dânșii normal ar trebui să execute ceea ce noi hotărâm. Aici se întâmplă ceva în neregulă. Se dă un cec în alb, mult prea vag și lărgit în toate domeniile de reglementare. Singura problemă să nu atingă chestiunile de lege organică e, vă rog să mă credeți, mult prea puțin... Ar trebui să cunoaștem domeniul explicat de Guvern unde ar trebui să se intervină.
Îmi pare rău că se lucrează în stilul acesta pompieristic și noi o să... Nu putem aproba o astfel de procedură.
## Mulțumesc.
Nu mai sunt alte intervenții.
Să recunoaștem însă că această formă de delegare parlamentară prin care Guvernul, în perioada vacanțelor, poate să emită ordonanțe ordinare este supusă controlului prin aprobarea ulterioară de către Parlament a acestor ordonanțe. Deci nu suntem în afara procesului legislativ, dar este o înlesnire pe care, așa cum spunea foarte bine și domnul senator Popa, dintotdeauna Parlamentul a făcut-o Guvernului, din dorința de a putea asigura actul guvernării.
Pe cale de consecință, nemaifiind intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale, închei dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, cu amendamente admise.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Se supune la vot raportul, cu amendamente admise.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cine este pentru?
Vă rog.
Mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori. Voturi împotrivă?
8 voturi împotrivă. Abțineri? 14 abțineri.
97 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 14 abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.
Se supune la vot proiectul de lege.
Cine este pentru?
Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? 8 voturi. Abțineri? 14.
Cu 94 de voturi în favoare, 8 voturi împotrivă și 14 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Suntem prima Cameră sesizată.
Rog serviciile Senatului să transmită de urgență proiectul de lege Camerei Deputaților.
Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.
Este o prioritate legislativă a Guvernului.
Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția
## Mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, să prezinte raportul comisiilor.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
În ședința din 28 mai 2013 membrii Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere.
Astfel, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor senatori, Deschid dezbaterile generale.
Sunt solicitări, doamnelor și domnilor senatori, pentru luări de cuvânt la dezbateri generale?
Nu sunt.
Pe cale de consecință, mergem direct la vot. Intrăm în procedură de vot.
Vă consult prin vot, fiind vorba de un raport comun al comisiilor de admitere, fără amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Se acordă un singur vot pe raport și pe proiectul de lege. Vă consult prin vot. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu sunt.
Unanimitate de voturi.
Rog Secretariatul general să transmită de urgență Camerei Deputaților proiectul de lege.
Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Zonei Montane.
Comisiile sesizate, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au întocmit un raport comun.
Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.
Inițiatorii sunt doi domni colegi de-ai noștri, domnul senator, secretar, Pereș și domnul deputat Negruț Clement.
Punctul de vedere al Guvernului este prezentat de domnul secretar...
Inițiatorul, dacă dorește...
Domnule senator Pereș, doriți? Da? Microfonul 5 pentru a susține inițiativa legislativă. Aveți cuvântul.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,
Domnule secretar de stat,
Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca scop înființarea unei structuri denumite Agenție Națională, cu rolul de analiză și sinteză a unei strategii pentru dezvoltarea economică și socială a unei importante zone din România, respectiv zona montană, zonă care reprezintă o treime din teritoriul țării, precum și două treimi din lanțul munților Carpați, cu o suprafață de 79.000 de kilometri pătrați, din care 60% reprezintă păduri, cu circa 2,5 milioane de hectare pășuni și fânețe naturale și numai 8% arabil. Are 729 de comune, 92 de orașe mici și 3,6 milioane de locuitori, din care peste 2.000.000 de agricultori, care dețin circa 1.000.000 de exploatații agricole private.
Agricultura montană a României nu a fost colectivizată, astfel că s-au menținut proprietatea privată, tradițiile economice și culturale diversificate.
Problematica zonei montane, zonă fragilă și marcată de handicapuri naturale pentru agricultură, cere o abordare mai complexă prin aplicarea unor politici specifice.
Este necesar să devenim atenți cu teorii de tipul Carpații – plămân verde al Europei, care nu ne spun însă unde să ne ducem cu cei 3,6 milioane de oameni.
Pentru a pune în aplicare politicile montane, considerăm necesară reînființarea sau înființarea agențiilor naționale în zonele montane, lucru pe care îl prevede prezenta propunere legislativă.
## Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Valentin Șoneriu.
Microfonul 8.
## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul înțelege necesitatea înființării acestei agenții. Noi avem un proiect de lege care va ajunge în Parlament privind reorganizarea ministerului cu totul, în care avem în vedere și înființarea acestei agenții.
Propunerea legislativă prezentată astăzi nu o susținem, având în vedere faptul că avem o imagine mai globală pentru ministerul nostru.
Mulțumim.
Imagine numai globală! Doamnelor și domnilor colegi, Deschid dezbaterile generale.
Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?
Comisia. Mă scuzați! Am auzit vorbind în partea dreaptă...
Aveți cuvântul, domnule președinte Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
## Mulțumesc mult.
În ședința din data de 28 mai 2013 membrii comisiilor au hotărât, cu 18 voturi pentru și 3 voturi împotrivă, întocmirea raportului comun de respingere.
Astfel, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale.
Doamnele și domnii senatori care doresc să intervină... Domnul senator Oprea, microfonul 2. Aveți cuvântul.
La capitolul limba română am să intervin.
Domnule secretar de stat Șoneriu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul înțeleg, nu înțelege. E bine să se facă o corecție în stenograma ședinței _. (Discuții în sală.)_
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Da. Totuși se mai întâmplă. Sunt emoții, domnule senator. Haideți, e un om mai tânăr, vă rog foarte mult.
Mai sunt alte intervenții?
Dacă nu mai sunt alte intervenții, doamnelor și domnilor senatori...
Domnul senator Pereș dorește să intervină. Microfonul central.
Aveți cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Stimate colege și stimați colegi senatori,
Am văzut în mai multe legislaturi modul de abordare și de conlucrare al Parlamentului, respectiv, în cazul nostru, Senatul, cu Guvernul în privința legiferării.
Au fost și sunt critici și în acest moment cu privire la principalul atribut al Parlamentului, consfințit încă în Constituție, în art. 61 alin. (1), care, în partea finală, definește Parlamentul ca fiind „unica autoritate legiuitoare”.
Așa aș interpreta ultimele cugetări ale unui lider USL, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care credea că evoluțiile rapide din societatea românească și din mediul internațional ne obligă să mergem pe varianta în care proiectele de lege sunt propuse de Guvern, și nu de Parlament, Guvernul fiind un legislativ mult mai eficient.
Este, de fapt, un lucru constatat de mai mult timp și, trebuie să recunosc, cunosc acest lucru, dar nu s-au luat și nu se iau nici în continuare măsuri de armonizare a acestei, hai să-i spun, conlucrări între Guvern și Parlament.
Mai mult însă, deși constat că și Guvernul este de acord cu oportunitatea și necesitatea apariției acestei agenții, sunt unele propuneri legislative venite din partea parlamentarilor care, sigur, de data asta, nu au invadat nici activitatea Guvernului și nici activitatea noastră – pentru că judecăm, astăzi, dacă vreți, opt propuneri legislative și au fost momente când, probabil, prin Senatul României treceau într-o zi patruzeci sau poate și mai multe propuneri legislative –, tocmai de aceea nu văd de ce, de data asta, Guvernul este de acord, vede necesitatea și oportunitatea apariției acestei agenții, dar nu printr-o propunere legislativă, ci printr-un proiect de lege care, vrând-nevrând, aproape copiază, articol cu articol, propunerea legislativă pe care o discutăm astăzi.
În fine, este bine totuși că există un consens în privința reînființării acestei Agenții Naționale a Zonelor Montane. Spuneam că este vorba despre 3,6 milioane de români, oameni cărora nu li s-a dat prea mare atenție până acum. Dacă totuși majoritatea, astăzi, va respinge această propunere legislativă – spre acest lucru mergem –, este bine că totuși Guvernul vine și ne spune că va apărea un proiect de lege prin care agenția va intra în rol și acești oameni vor avea, sigur, pe viitor, probabil, o atenție mai mare din partea guvernanților.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Vă rog, în mod respectuos, să veniți alături de mine, chiar la procedura de vot, să respectăm conducerea ședinței.
V-am simțit lipsa, vă spun foarte sincer.
Doamnelor și domnilor colegi, dacă nu mai sunt alte intervenții...
Da, doamna senator Silistru.
Microfonul central.
Vă rog, doamnă senator.
Aveți cuvântul, doamnă senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aș vrea să-i spun domnului senator Pereș că gustul meu amar nu a trecut până în acest moment din anul 2010, când Guvernul Boc a abrogat Legea nr. 181/2007 de înființare a acestei agenții pentru zona montană, al cărei inițiator am fost și eu, și domnul Pereș.
Cred că rugămințile noastre și insistențele pe care le-am făcut atunci – la acel moment când a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2010 –, dacă ar fi fost luate în seamă, acum nu mai era nevoie de această propunere legislativă a domnului Pereș.
Eu cred că gustul nostru amar va trece și, cel puțin pentru mine, a trecut din momentul în care acest Guvern și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-au propus reînființarea acestei agenții pentru zona montană.
Din acest punct de vedere, așteptăm proiectul de lege în Senat și în Camera Deputaților, ca să vedem ce îmbunătățiri îi mai putem aduce ca acei 3,6 milioane de locuitori din zona montană să se bucure de un sprijin necondiționat din partea statului.
Mulțumesc tare mult.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc și eu.
Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori legate de punctul de dezbateri generale?
Dacă nu mai sunt, intrăm în procedură de vot.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Iată pentru ce vă supun la vot raportul de respingere. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cine este pentru?
- Mulțumesc. Voturi împotrivă?
22 de voturi împotrivă.
Abțineri?
4 abțineri. Cu 92 de voturi în favoarea respingerii, a adoptării raportului de respingere, 22 de voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptat raportul de respingere.
Deci propunerea legislativă merge, cu acest vot, la Camera Deputaților.
Trecem la punctul 9 din ordinea de zi.
Voturi finale, nu? Vă rog.
Suntem la procedura de vot final, înainte de încheierea ședinței.
Mai avem șase minute.
Punctul 9 – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 218/23 aprilie 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 305 din 9 mai 2002, cu modificările și completările ulterioare.
Respinsă de Camera Deputaților. Vot pe raport și vot final. Caracterul legii este organic. Raportul este de respingere. Supun la votul raportul comisiei. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abțineri?
Da. Nu știu.
Nu. Nu. A votat pentru domnul... Ați votat în favoare. Păi da. Asta votăm, domnule coleg. Am supus la vot raportul de respingere și au fost 104 voturi pentru respingere, niciun vot împotrivă și au fost abțineri...
Câte abțineri? Patru. Șase abțineri. Da? Șase abțineri. Ați votat împotrivă?
Deci voturile împotrivă am să le mai
Vot · approved
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Cu 8 abțineri și niciun vot împotrivă, raportul comisiei, de admitere, cu amendamente, a fost adoptat.
Vot · approved
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare (L205/2013); – Propunerea legislativă pentru aprobarea activităților pentru care se acordă sprijin financiar federațiilor din sectorul agricol, a cuantumului acestuia, precum și a sumei totale alocate fiecărei activități (L206/2013); – Propunerea legislativă privind unele măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare INCDIF – „ISPIF” București (L214/2013)
Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați. 89 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt abțineri. Vă mulțumesc foarte mult. Proiectul de lege a fost adoptat. Doamnelor și domnilor senatori, Reluăm ședința cu sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.
Îl invit la prezidiu pe domnul senator Constantinescu. Vă rog.
Vă mulțumesc foarte mult.
PAUZĂ
* * * DUPĂ PAUZĂ
Bună seara, stimate colege și stimați colegi!
Trecem la cea de-a doua parte a ședinței noastre de astăzi, întrebări și interpelări.
Vă reamintesc că timpul acordat pentru întrebări și interpelări pentru fiecare grup parlamentar este după cum urmează:
- Grupul parlamentar al PSD – 21 de minute;
- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;
- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;
- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;
- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute; – Grupul parlamentar al PC – 3 minute;
– senatori independenți – 1 minut.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ionel Daniel Butunoi. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraș.
Întrebarea mea de astăzi se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.
Stimate domnule ministru,
Aproape 130 de unități de învățământ din județul Galați, zeci de grădinițe sau școli cu spații improprii de existență sunt întâlnite, de cele mai multe ori, în mediul rural, unde apa curentă lipsește sau este nepotabilă, unde există infiltrații pluviale, unde lipsesc dotările sanitare sau unde anumite spații sunt foarte degradate.
Acest fenomen persistă din anii precedenți, însă nicio unitate de învățământ nu a fost închisă. Instituțiile de învățământ funcționează în continuare pe răspunderea conducerii unității de învățământ și a administrației publice locale.
Într-adevăr, legislația în domeniu a simplificat modul de obținere a acestui document de la Direcția de sănătate publică. Astfel, autorizația sanitară de funcționare se obține pe baza unei declarații pe propria răspundere a conducătorului unității școlare, potrivit căreia acesta are cunoștință despre condițiile igienico-sanitare și epidemiologice impuse pentru ca școala să funcționeze în parametri corespunzători și să nu constituie un risc pentru sănătatea elevilor.
Cunoscând situația financiară precară, lipsa fondurilor primăriilor, vă rog să-mi comunicați dacă aveți în vedere instituirea unor măsuri de rezolvare a problemei prezentate pentru anul școlar următor.
Cu deosebită stimă, senator de Galați, Butunoi Ionel Daniel.
Domnul senator Viorel Grigoraș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea din seara aceasta este adresată domnului Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe, și domnului Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.
Obiectul întrebării: „Existența volohilor și interesul autorităților române”.
Domnilor miniștri,
Nu știu dacă ați auzit de existența volohilor, aproximativ 1.600 de oameni, care locuiesc în Ucraina, la doar 200 de km de Sighet, și care vorbesc o limbă asemănătoare limbii române vechi, dar care trăiesc în sărăcie și nu știu nimic despre România.
În urma mai multor materiale de presă și a încercării jurnaliștilor de a le da acestor oameni șansa să se deschidă
spre România, am încercat să aflu care este interesul autorităților române față de aceștia.
Până în prezent, n-am identificat o acțiune în acest sens și consider că este total greșit să nu fim interesați de istoria noastră comună cu volohii sau de orice modalitate de a-i apropia și a-i ajuta în a-și cunoaște rădăcinile.
Este motivul pentru care vă rog să precizați dacă aveți în vedere stabilirea unor legături cu volohii sau existența unor schimburi de informații, sau orice alt demers diplomatic și elementar față de alți vorbitori de limbă română care trăiesc în străinătate.
Vă mulțumesc.
Vă solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește doamna senator Vasilica Steliana Miron, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prima întrebare este adresată domnului Ion Moraru, secretarul general al Guvernului.
Obiectul și motivarea întrebării: „Valoarea de inventar a imobilelor RA-APPS”.
În anexele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2013 sunt enumerate toate imobilele ce vor fi scoase la licitație, cu adresele și suprafețele corespunzătoare, însă valorile lor de inventar nu apar în niciun document.
Ca urmare, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:
– Când și cum vor fi făcute publice informațiile privind valoarea de inventar a fiecărui imobil ce va fi vândut?
– Cum se va asigura corectitudinea prețului stabilit în urma evaluării imobilelor, pentru a nu se repeta cazul de subevaluare a terenurilor de la Ministerul Apărării Naționale?
– Care sunt măsurile ce se vor lua pentru a nu se ajunge la vânzarea pe bază de negociere prin lipsa ofertanților la cele trei runde de licitații?
Vă mulțumesc.
Solicităm răspuns în scris.
A doua întrebare este adresată domnului președinte Niculae Havrileț, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice.
Obiectul și motivarea întrebării: „Prețul energiei, prea mic pentru venituri atât de «mari»?”
Domnule președinte,
Recent, ați sugerat Guvernului că ar trebui să fie preocupat mai mult de creșterea veniturilor populației, și nu de menținerea prețului energiei la un nivel scăzut, acceptabil populației.
Soluția propusă este una cu atât mai uluitoare cu cât se știe foarte bine că la obținerea profiturilor operatorilor din domeniu contribuie tot populația, care plătește un preț ce depășește cu mult puterea ei de cumpărare. În același timp în care prețul nu reflectă în mod real eficiența operatorilor, ci mai degrabă o serie de interese ale unor grupuri atât de bine știute! Ca urmare, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:
– Care este ponderea în costul real al energiei a tuturor componentelor ce nu țin de activitatea de producție sau de distribuție a energiei, ci sunt accize, certificate verzi și taxe de cogenerare?
## Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Vasilica Steliana Miron, din partea Grupului parlamentar al PP-DD. Urmează, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Laurențiu Florian Coca.
## Mulțumesc.
Întrebare adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.
## Domnule ministru,
Cazinoul din Vatra Dornei este inclus pe lista monumentelor istorice, la categoria A. A fost construit în secolul al XIX-lea și a fost inaugurat chiar de împăratul austro-ungar Franz Joseph. În prezent, Cazinoul din Vatra Dornei se află într-o stare de degradare avansată.
Prima legătură dintre cazinou și Biserica Ortodoxă a avut loc după unirea Bucovinei cu România, în anul 1918, când terenul pe care se afla monumentul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a fost nevoită să le plătească României.
În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. Astfel, cazinoul din Vatra Dornei a fost retrocedat Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea Guvernului nr. 437 din 14 octombrie 2004.
Această restituire nu a ținut cont de adevărul istoric, doar, poate, de un interes strict electoral, care s-a dovedit ulterior să nu fie în interesul nimănui.
Biserica Ortodoxă nu a avut niciodată în administrare Cazinoul din Vatra Dornei și, cu siguranță, nu a fost un loc în care clericul să împărtășească enoriașilor învățături religioase.
Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru: care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați pentru remedierea acestei situații?
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
## Mulțumesc și eu.
Domnul senator Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea de astăzi este adresată doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.
Obiectul întrebării: „Reabilitare și extindere parc orășenesc, oraș Bălcești, județul Vâlcea”.
Doamna ministru,
În anul 2009, s-a demarat un amplu program de reabilitare a zonelor cu un impact major asupra mediului. În cadrul acestui program, orașul Bălcești, județul Vâlcea, al cărui reprezentant sunt în Parlamentul României, a depus un proiect pentru „Reabilitare și extindere parc orășenesc Bălcești”, numărul de dosar fiind 8504/2 din 18.10.2010, declarat, la acea perioadă, eligibil, primindu-se și scrisoarea de aprobare cu nr. 47.172 din 28.04.2011.
De la acea dată și până în prezent, nu s-a mai întâmplat nimic în vederea realizării acestui obiectiv major al cetățenilor din orașul Bălcești.
Față de această situație, vă rog, doamna ministru, să mă informați cu privire la stadiul derulării proiectului și care sunt motivele pentru care nu se derulează această investiție.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea.
Întrebare adresată ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Mariana Câmpeanu.
Obiectul întrebării: „Plata asistenților personali”.
Stimată doamnă ministru,
În județul Bistrița-Năsăud au apărut, la nivelul unor comunități locale, mai multe situații referitoare la întârzierea plății asistenților personali, în timp ce plata beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat este făcută la zi.
În acest sens, vă rog, doamnă ministru, să-mi precizați câte astfel de cazuri de întârziere a plății asistenților personali există la nivel național, la ce sumă se ridică aceste restanțe și cum veți reglementa situația aceasta pe viitor, astfel încât persoanele care sunt asistenți personali să nu mai înregistreze astfel de decalaje în primirea sumelor cuvenite.
Vă mulțumesc anticipat pentru răspuns și vă asigur de întreaga mea considerație.
Solicit răspuns în scris. A doua întrebare este adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Daniel Constantin.
Obiectul întrebării: „Introducerea registrului agricol în format electronic”.
## Stimate domnule ministru,
Vă rog să-mi precizați dacă ministerul pe care îl conduceți și-a propus introducerea, la nivel național, fie și sub forma unui program-pilot, a registrului agricol în format electronic, ținând cont de ultimele evoluții în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informatice, și dacă acest lucru ar duce la reducerea birocrației și pregătirea pentru viitorul proces de reorganizare administrativ-teritorială a țării.
Vă mulțumesc anticipat pentru răspuns și vă asigur de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.
Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Găvrilă Ghilea.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prima întrebare este adresată doamnei Cristiana Barbu, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
## Stimată doamnă președinte,
Pa pagina de internet a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă este prezentată situația operativă a șomajului înregistrat la 30 aprilie 2013.
Conform acestei statistici, „la sfârșitul lunii aprilie 2013, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 5,29%, mai mică cu 0,29% decât cea din luna martie a anului 2013 și mai mare cu 0,47% față de cea din luna aprilie a anului 2012”.
De asemenea, în același document se mai precizează că „numărul total de șomeri la finele lunii aprilie, de 467.089 persoane, a scăzut cu 25.338 de persoane față de cel de la finele lunii anterioare”.
Surprinzător, aceste informații se află în contradicție flagrantă, atât din punct de vedere cantitativ, cât și al trendului înregistrat, cu cele diseminate recent de Institutul Național de Statistică.
Astfel, printr-un comunicat de presă dat publicității vineri, 31.05.2013, INS prezintă situația șomajului în luna aprilie 2013, concluzionând că „Numărul șomerilor (în vârstă de 15–74 de ani) estimat pentru luna aprilie din anul curent este de 712.000 de persoane, în creștere atât față de luna precedentă (705.000), cât și față de aceeași lună din anul precedent (711.000)”.
În aceste condiții, întrucât informațiile furnizate prin intermediul celor două surse oficiale sunt contradictorii, vă rog să precizați:
– Care din cele două seturi de date oferite publicității reflectă, în mod real, situația și trendul șomajului la nivel național?
– Ce posibilitate există pentru armonizarea celor două baze de date, astfel încât acestea să nu mai ofere informații divergente despre acest fenomen social-economic?
Solicit răspuns în scris.
A doua întrebare se adresează domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene.
Stimate domnule ministru,
În luna septembrie a acestui an, Parlamentul European va lua în dezbatere un proiect de modernizare a Directivei pentru achiziții publice, care își propune, printre altele, simplificarea normelor și procedurilor existente, lărgirea bazei de adresabilitate, dar și perfecționarea măsurilor de combatere a conflictelor de interese și a corupției în procesul de atribuire.
Mulțumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Marcel Bujor. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.
Obiectul întrebării: „Dreptul asiguraților la servicii stomatologice gratuite sau compensate”.
Copiii și persoanele defavorizate nu vor mai beneficia de servicii stomatologice gratuite sau compensate, deoarece de la 1 mai anul curent Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a mai alocat fonduri pentru asistența stomatologică, în urma unei decizii a Ministerului Sănătății. Astfel, asigurații au în continuare, prin lege, dreptul la asistență stomatologică gratuită sau compensată, dar niciun cabinet medical dentar nu are contract cu Casa județeană de asigurări de sănătate pentru a primi fonduri în acest scop.
În județul Bacău sunt 118 medici stomatologi care au avut contract cu Casa județeană de asigurări de sănătate și care așteaptă să primească banii pentru serviciile acordate în luna martie, suma restantă fiind deosebit de mare.
Procentul alocat asistenței dentare a scăzut constant în ultimii ani, deși 80% din români au probleme stomatologice, iar România este situată pe ultimul loc în Europa, și este singura țară care nu alocă bani suficienți medicinei dentare.
Având în vedere cele prezentate, vă întreb, domnule ministru, care este strategia ministerului pe care-l conduceți în vederea realocării fondurilor necesare asistenței medicale dentare.
Solicit răspuns în scris. Următoarea întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Obiectul întrebării: „Consolidarea și dezvoltarea sistemului de irigații”.
Recent, domnule ministru, ați declarat că sistemele de irigații, care s-au distrus și nu au fost consolidate din anul 1989, reprezintă unul dintre motivele pentru care agricultura din România nu este modernă și performantă.
Agricultura a contribuit anul trecut cu aproximativ 15 miliarde de euro la PIB-ul țării, dar fermierii, care au investit mult în cultivarea pământului, se tem că seceta puternică, anunțată pentru lunile iulie și august, le va compromite producția și că aceasta va fi doar jumătate din ce au sperat.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Întrebarea o adresez domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, și se referă la „Situația posturilor inspectorilor de control de la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR”.
Stimate domnule ministru,
Potrivit art. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare al ISCTR, acesta este organismul tehnic permanent specializat, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, care asigură, la nivel național, inspecția și controlul respectării reglementărilor naționale și internaționale în domeniul transporturilor rutiere, privind în principal: condițiile de efectuare a activităților de transport rutier, a activităților conexe transportului rutier și activității de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere, siguranța transporturilor rutiere și protecția mediului, starea tehnică a vehiculelor rutiere, tariful de
utilizare și tariful de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Alin. (2) al art. 22 din Regulamentul de organizare și funcționare al ISCTR prevede că încadrarea inspectorilor și a celorlalte categorii de personal se face prin concurs organizat potrivit Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, în limita posturilor vacante.
Față de cele prezentate mai sus, vă rog să-mi transmiteți: câți angajați există la momentul actual (număr total și număr inspectori control), câte posturi vacante sunt și când preconizați că se va organiza concurs pentru posturile vacante.
Solicit răspuns oral și în scris.
Cu deosebită stimă, senator Sorin Constantin Lazăr. Domnule președinte,
Cu permisiunea dumneavoastră, a doua întrebare o voi depune. Doar voi spune că o adresez ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, și are ca temă „Măsuri de prevenire a infecțiilor cu transmitere sexuală”.
## **Domnul Florin Constantinescu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Prima întrebare este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.
Obiectul întrebării: „Poluarea municipiului Sebeș cu formaldehidă”.
În municipiul Sebeș, județul Alba, își desfășoară activitatea Compania SC Kronospan – SA Sebeș, unul dintre cei mai mari producători de PAL din sud-estul Europei.
Menționez că numele acestei companii apare, în repetate rânduri, în presa locală ca fiind o cauză a poluării cu emisii toxice, respectiv formaldehidă, un gaz cancerigen, potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății.
De-a lungul anilor, s-au făcut numeroase controale, în urma cărora s-a constatat că noxele emise sunt peste limitele legale, încălcându-se constant normele de protecție a mediului, iar singura măsură luată de către oficialități a fost sancționarea contravențională a companiei.
Având în vedere cele menționate anterior, precum și numeroasele mele intervenții pe această temă, începând cu anul 2008, vă solicit, doamnă ministru, să mă informați cu privire la măsurile pe care Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice le va întreprinde pentru diminuarea riscului de poluare a aerului și protejarea sănătății populației municipiului Sebeș și a zonei limitrofe.
Solicit răspuns în scris.
Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. A doua întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei.
Obiectul întrebării este „Situația Cupru Min – SA Abrud”. Domnule ministru,
La data de 20 mai 2013, directorul Cupru Min – SA Abrud, domnul Lucian Vasilache, a fost schimbat de la conducerea companiei, fiind numit, de astă dată, domnul Gheorghe Iordache, fost director MINBUCOVINA – SA Vatra Dornei.
Această schimbare, total netransparentă și intempestivă, făcută fără consultarea Consiliului de administrație al Cupru Min – SA Abrud, a provocat nemulțumiri celor 500 de angajați ai companiei, în special din cauza faptului că, în perioada în care domnul Gheorghe Iordache, actualul director numit de Ministerul Economiei, a condus MINBUCOVINA, această companie a fost marcată de probleme serioase.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Chiriac.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea este adresată doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.
Obiectul întrebării: „Cine protejează pădurile României?” Doamnă ministru,
România a tăiat anul trecut câte 13 hectare de pădure la fiecare oră! Asta în condițiile în care suprafața fondului forestier la 31 decembrie 2012 era doar cu 0,1% mai mare, comparativ cu aceeași dată a anului 2011. Situația este critică! Doar 27% din suprafața țării este împădurită în acest moment.
Doamnă ministru,
Care este ținta de tăiere, respectiv de reîmpădurire, pentru anul 2013 și care sunt măsurile pentru reducerea semnificativă a defrișărilor?
Doresc răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
A doua întrebare o adresez către domnul Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.
Obiectul întrebării: „Unde sunt autostrăzile promise?” Domnule ministru delegat,
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a achitat 1,2 miliarde de euro pentru 250 de kilometri de autostrăzi. Conform planurilor și promisiunilor, multe dintre aceste tronsoane trebuiau inaugurate în aprilie. Cu toate acestea, cele 10 șantiere sunt construite, în medie, în proporție de 65-66%. Mai mult, termenul de deschidere a fost împins pentru toamnă sau chiar pentru anul viitor.
Domnule ministru delegat,
Cine se face vinovat de aceste întârzieri? Au fost stabilite penalități pentru nerespectarea termenelor de predare? Care sunt termenele clare, stabilite pentru finalizarea celor 10 șantiere?
Vă mulțumesc, domnule ministru.
Doresc răspuns în scris din partea dumneavoastră.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Chiriac. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Dan Aurel Ioniță.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Obiectul întrebării: „Situația copiilor invizibili pentru statul român”.
În urma unor campanii desfășurate de media, s-a relevat faptul că, în România anului 2013, există mii de copii fără niciun act de identitate. Acești copii sunt, practic, invizibili, nu au identitate, nu există pentru statul român, deși trăiesc alături de noi și sunt parte din societatea noastră.
Din cauza faptului că nu dețin niciun act de identitate, aceștia nu beneficiază de drepturile consacrate prin lege cetățenilor, fiind privați de cele mai elementare drepturi, precum dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34 din Constituția României), dreptul la învățătură (art. 32 din Constituție) sau dreptul la protecție socială din partea statului român.
Având în vedere situația semnalată anterior, vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicați următoarele:
– Ministerul condus de dumneavoastră deține date cu privire la această situație?
– Dacă da, ce măsuri au fost sau vor fi adoptate în vederea remedierii acestei probleme? Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Dan Aurel Ioniță. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am o întrebare adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei.
Obiectul întrebării: „Situația angajaților de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier IPCUP Ploiești”.
De doi ani, cei 37 de angajați ai Institutului de CercetareDezvoltare Utilaj Petrolier IPCUP Ploiești nu și-au mai primit drepturile salariale. Este una dintre cele mai mari nedreptăți pe care statul român le poate comite. Din 1954 institutul a asigurat, prin proiectele sale, obținerea unor rezultate tehnice remarcabile, care au situat România pe primele trei locuri din lume, ca țară constructoare și exportatoare de utilaj petrolier, alături de SUA și Rusia. Drept răsplată, specialiștii de aici au fost puși în situația de a cere eutanasierea colectivă.
## Domnule ministru,
Care este soluția imediată pe care o veți aplica pentru rezolvarea problemei și care este planul clar al ministerului pentru IPCUP Ploiești?
Doresc răspuns în scris.
Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.
Obiectul întrebării „Dispariția copiilor în România, o problemă actuală”.
Potrivit datelor IGPR, în perioada 15 mai 2012 – 15 mai 2013, a fost solicitată urmărirea la nivel național pentru 3.235 de copii dați dispăruți, dintre care 134 cu vârste până la 10 ani. Dintre copiii dați dispăruți, în perioada menționată au fost găsiți 3.229 de copii.
La data de 15 mai 2013 se aflau în evidența poliției 359 de copii dispăruți, dintre care 70 de copii cu vârsta până la 10 ani, majoritatea fiind căutați de peste un an.
Potrivit Organizației „Salvați Copiii”, peste 95% din disparițiile de copii sunt reprezentate de fuga acestora de acasă sau din centrele de ocrotire.
Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce direcții de acțiune sunt adoptate la nivelul celor două ministere pentru a limita și, eventual, a stopa acest fenomen.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea este adresată domnului Dan Coman Șova și are ca obiect „Act adițional contract DN 1H Crișeni – Răstoci, județul Sălaj”.
## Domnule ministru,
Drumul național 1H pe tronsonul Crișeni – Răstoci, județul Sălaj, se află în reabilitare de la începutul anului 2011. Contractul de execuție a lucrărilor a fost semnat pe o perioadă de doi ani, astfel că a expirat la începutul anului trecut.
În urma unei vizite pe teren, organizată în urmă cu două săptămâni, alături de Instituția Prefectului Sălaj, reprezentanții constructorului SC Pa&Co, precum și cei ai CNADNR Cluj ne-au adus la cunoștință că, în acest moment, nu se poate înainta cu lucrările pentru că nu există act adițional la contractul de execuție. Cunoscând problemele financiare și alocările bugetare pe anul 2013, constructorul este de acord să continue lucrările din fonduri proprii, urmând ca, în anii următori, să-și recupereze banii.
Prin urmare, vă rog să-mi spuneți, domnule ministru, în ce stadiu se află procesul de încheiere a actului adițional și când anume va fi semnat.
Ce anume a împiedicat, până în acest moment, încheierea acestui act, pentru că principala consecință a fost blocarea lucrărilor?
Solicit răspuns în scris.
Cu considerație, senator Gheorghe Pop. Mulțumesc.
## **Domnul Florin Constantinescu:**
## Mulțumesc și eu, domnule senator.
Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu două întrebări.
Prima întrebare este adresată domnului ministru Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.
Obiectul întrebării: „Continuarea lucrării de execuție la Baza sportivă din comuna Plugari, județul Iași”.
Stimate domnule ministru,
Prin prezenta, doresc să vă aduc la cunoștință faptul că, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.307 din 4 noiembrie 2009 pentru implementarea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural, în anul 2011, în comuna Plugari, județul Iași, a început construirea unei baze sportive tip I, prevăzută cu un teren de fotbal modern, echipat cu vestiare și pistă de alergat. De asemenea, baza sportivă va mai beneficia și de o instalație de nocturnă și de o tribună cu 150 de locuri.
Lucrările de execuție sunt efectuate pe jumătate, iar pentru finalizarea lor mai este necesară suma de 400 de mii de lei.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei necesare finalizării construirii Bazei sportive din comuna Plugari, județul Iași. Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebit respect, senator PSD, Florin Constantinescu. A doua întrebare este adresată domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.
Obiectul întrebării: „Realizarea și modernizarea Colegiului Național «Ștefan cel Mare» din Hârlău, județul Iași”.
Domnule ministru,
Prin prezenta, doresc să vă informez că pentru buna desfășurare a activității didactice a elevilor care studiază la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău, județul Iași, sunt necesare lucrări de reabilitare și modernizare. De asemenea, sunt necesare lucrări de reparații la acoperișul clădirii.
## Domnule ministru,
Vă rog să dispuneți alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru reabilitarea și modernizarea Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Hârlău, județul Iași.
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebit respect, senator PSD, Florin Constantinescu.
Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susțină întrebări, pentru stenogramă, vreau să amintesc faptul că au mai depus la secretariatul ședinței întrebări, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:
– din partea Grupului parlamentar al PSD: Saghian Gheorghe, Donțu Liviu Ovidiu, Mitu Augustin Constantin, Vâlcov Darius Bogdan, Toma Ion, Oprea Ștefan Radu, Pop Liviu Marian;
– din partea Grupului parlamentar al PNL: Tudor Doina Anca, Bodea Cristian Petru, Tomoiagă Ștefan Liviu, Cotescu Marin Adrănel;
– din partea Grupului parlamentar al PDL: Marian Dan Mihai, Isăilă Ovidiu Marius, Ion Ariton, Tișe Alin Păunel;
– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Marin Nicolae și Popa Constantin;
– din partea Grupului parlamentar al PC: Vasile Nistor.
Trecem la următorul capitol, următoarea secțiune: interpelări.
Pentru început, o invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Oprea Mario Ovidiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice, și, în același timp, și domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției.
Domnilor miniștri,
Centrul de Resurse Juridice a tras un semnal de alarmă referitor la cuantumul sumelor recuperate de autorități de la persoanele condamnate definitiv pentru crimă organizată și corupție.
Conform unui studiu făcut pe 10 dosare de mare corupție, rezultă că doar 50% din sumele calculate ca prejudicii au fost recuperate de la infractori.
În condițiile în care, în cazul persoanelor fizice, neplata unui impozit sau a unei taxe de valoare mult mai mică, de multe ori din motive obiective, are ca efect blocarea contului curent sau executarea silită, este o nedreptate ca tocmai
persoanele care au comis infracțiuni să se bucure în continuare de bunurile sau sumele însușite ilegal.
Astfel, vă rog, domnilor miniștri, să-mi comunicați: care este cuantumul total al sumelor recuperate din infracțiuni în perioada 2012–2013, care sunt măsurile pe care le veți lua pentru recuperarea totală a creanțelor și în ce scop au fost utilizate sumele recuperate?
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Federovici Doina Elena.
Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,
Interpelarea este adresată Agenției Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, domnului vicepreședinte, subsecretar de stat, Vladimir Alexandru Mănăstireanu.
Obiectul interpelării se referă la „Înființarea laboratoarelor de analiză a substanțelor susceptibile de a avea efecte halucinogene”.
Domnule vicepreședinte,
Apariția Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare a avut un impact deosebit și a fost susținută și aplicată de autoritățile abilitate să se implice în lupta antidrog.
Ținerea sub control a unui fenomen care oricând poate lua amploare în România, date fiind „inventivitatea” traficanților de stupefiante, precum și apariția a noi tendințe de a obține câștiguri rapide într-un timp scurt, presupune eforturi legislative și financiare suplimentare în acest sens, care să completeze munca asiduă a angajaților dumneavoastră, precum și a celorlalte organe ale statului competente să ia atitudine.
Ca atare, consider extrem de utilă și urgentă înființarea a câte unui laborator în cadrul ANSVSA în fiecare regiune a țării, dotat corespunzător și acreditat în Uniunea Europeană, în care specialiști cu calificare în domeniu să se poată pronunța asupra compoziției chimice, calității și pericolului pe care-l pot prezenta produsele supuse analizei și considerate ca fiind susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Este un demers necesar în combaterea traficului de halucinogene care ajung sau ar putea ajunge pe teritoriul nostru sub forma unor substituente ale unor droguri aparent legale, care, combinate cu alte substanțe, au efecte devastatoare asupra organismului uman.
În prezent, potrivit art. 6 din Legea nr. 194/2011, ANSVSA transmite mostrele furnizate de solicitant, în vederea analizării produsului, laboratoarelor acreditate în Uniunea Europeană sau în Spațiul Economic European. Reprezentanții poliției, care sunt, de regulă, solicitanții acestor analize, adesea „cheia” soluționării dosarelor de crimă organizată, întâmpină mari dificultăți în instrumentarea cauzelor, dat fiind intervalul mare de timp în care rezultatele revin în țară, precum și costurile aproape de nesuportat, care depășesc adesea 5.000 de euro pentru o singură analiză. Neavând posibilitatea să ne pronunțăm asupra compoziției substanțelor și gradului de risc al acestora, în lipsă de probe, suspecții se bucură de decizii precum „neînceperea urmăririi penale” și lăsarea lor în libertate. Una dintre variante ar fi crearea unor astfel de laboratoare accesând fonduri europene ori perfecționarea personalului deja existent și dotarea centrelor de analiză care funcționează la ora actuală.
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Federovici Doina Elena, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Arcaș Viorel.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice, și domnului Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.
Obiectul interpelării: „Solicitare cofinanțare proiect european”.
## Domnilor miniștri,
Primăria comunei Frumușica, județul Botoșani, a accesat proiectul „Valorificarea resurselor regenerabile pentru producerea energiei verzi, construirea unei capacități de producere a energiei electrice prin valorificarea resurselor solare” – proiect cofinanțat din Fondul european de dezvoltare regională, Axa prioritară 4 din Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”.
Ministerul Economiei, în data de 26 martie 2013, prin Organismul Intermediar pentru Energie, a anunțat Primăria Frumușica că i-a fost aprobat și propus spre finanțare proiectul sus-menționat. Pentru implementarea acestui proiect, suma nerambursabilă este de 11.575.965,80 lei, iar contribuția solicitantului de 445.958,24 de lei.
Deoarece proiectul a fost depus în aprilie 2010, iar înștiințarea că proiectul a fost aprobat pentru finanțare a venit abia la sfârșitul lunii martie 2013, autoritatea locală nu are cuprinsă în buget suma și nu poate suporta partea de cofinanțare. Deși a solicitat sprijin din partea Consiliului Județean Botoșani, această instituție și-a exprimat toată disponibilitatea de a sprijini astfel de situații, însă, din nefericire, au comunicat primăriei că nu dispun de această sumă în acest moment.
Având în vedere principiile care stau la baza constituirii bugetului național, unul dintre cele mai importante fiind cofinanțarea proiectelor europene, dar și importanța acestui proiect pentru această zonă, vă rog să ne precizați în ce măsură această primărie și, de altfel, toate primăriile care se află în această situație vor beneficia la rectificarea bugetară de suport financiar din partea Guvernului, implicit a Ministerului Finanțelor Publice.
Un astfel de sprijin, pentru o comunitate care a fost privată, ani la rând, de fonduri, inclusiv cele pentru remedierea infrastructurii rutiere, ar fi de un real folos pentru cele 5.500 de suflete care locuiesc în această zonă.
Vă mulțumesc, doamnă senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Ghilea Găvrilă.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului ministru al afacerilor interne, Radu Stroe.
Obiectul: „Pledoarie pentru o școală de poliție exemplară... cât de greu este să schimbăm ceea ce trebuie schimbat?”
## Stimate domnule ministru,
Interpelarea mea de astăzi este o pledoarie pentru o școală de poliție exemplară, cu oameni valoroși și motivați pentru o meserie nu lipsită de pericol și de privațiuni, cu oameni dispuși la sacrificiu și, nu în ultimul rând, cu oameni extrem de bine pregătiți profesional, pentru că de modul în care acești tineri sunt selectați, motivați și pregătiți pot să depindă viața și siguranța fiecăruia dintre noi la un moment dat. Cu toate că toți ne dorim o astfel de școală de poliție, suntem încă departe de a o avea. Încă avem un examen de admitere la Academia de Poliție și la școlile de poliție și jandarmi irelevant și rudimentar, de tip grilă, cu puține materii de examen, în condițiile în care concurența la asemenea școli este foarte mare și s-ar putea selecta tineri valoroși și dedicați acestor profesiuni.
Preocupat de acest domeniu, am analizat modul de organizare a examenului la mai multe școli de poliție din lume, exemplificându-vă doar Academia de Poliție din Belgia, Școala Națională Superioară de Ofițeri de Poliție (ENSOP) de lângă Paris, Școala de Poliție din Columbia Britanică din Canada, Lothian Police din Edinburgh (Scoția), Academia de Poliție din Landul Brandenburg (Germania), Colegiul de Poliție din Finlanda. Spre deosebire de România, în toate țările, candidații sunt testați din mai multe discipline de învățământ, care cuprind obligatoriu și elemente de matematică, de limbă vorbită, nu numai scrisă, iar în multe locuri există testări care vizează cultura și cunoștințele generale. În România, se bifează cu X o față a unei coli de hârtie A4, mulți candidați admiși recunoscând ulterior că au pus X-urile și la întâmplare.
Spre deosebire de România, în celelalte țări se verifică și capacitatea de a redacta texte, de a rezolva situații și de a lucra în colectiv. Peste tot, probele sportive au un grad mare de complexitate, folosindu-se pistele aplicative. Noi avem testele sportive cele mai simple, facile, cu baremele cele mai scăzute, și nu cu o mare legătură cu practica meseriei. În toate țările, candidații trebuie să aibă un background educațional demonstrat și, obligatoriu, activitate civică – voluntariat.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Bujor Dumitru Marcel.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură și investiții străine.
## Stimate domnule ministru,
Ați anunțat, săptămâna trecută, că rezilierea contractului de execuție a Autostrăzii Transilvania, încheiat în anul 2004 cu compania americană Bechtel, a fost condiționată prin plata de către statul român a unor penalități în valoare de 37,2 milioane de euro.
Conform Acordului de tranzacționare și încetare cu privire la contractul de construire a Autostrăzii Brașov – Cluj – Borș, publicat în mass-media, prin achitarea acestor penalități, orice pretenții pe care beneficiarul acestui contract consideră că le-ar avea împotriva antreprenorului sunt stinse în mod complet și irevocabil.
Totuși, acest contract a mai făcut și „victime colaterale”, și mă refer aici la sute de familii care domiciliază în unele
localități ale județului Bihor, învecinate cu punctele de lucru ale șantierului autostrăzii.
Din cauza tranzitului intens prin aceste localități al mijloacelor de transport grele ale antreprenorului sau ale furnizorilor săi, structura de rezistență a mai multor imobile s-a deteriorat accentuat, punând în pericol viața celor care domiciliază în acestea.
De asemenea, tot din cauza traficului supradimensionat, structura de rezistență și carosabilul mai multor drumuri județene și comunale, pe care se făcea accesul spre punctele de lucru ale autostrăzii, au fost distruse pe unele sectoare.
În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să precizați: – Cine îi va despăgubi pe proprietarii ale căror imobile au suferit daune ca urmare a circulației mijloacelor de transport agabaritice ale constructorilor autostrăzii sau ale furnizorilor săi?
– Cum vor fi susținute administrațiile locale pentru remedierea structurii de rezistență și refacerea carosabilului unor sectoare de drumuri județene și comunale, distruse din cauza traficului supradimensionat spre și dinspre punctele de lucru ale autostrăzii?
Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
V-aș ruga să țineți cont de timpii alocați pe grupuri parlamentare și să încercați să comprimați intervențiile dumneavoastră.
Vă mulțumesc.
Urmează la microfon domnul senator Bujor Dumitru Marcel, Grupul parlamentar al PP-DD.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.
Obiectul interpelării: „Necesitatea înființării unor instituții de învățământ preșcolar în municipiul Bacău”.
Domnule ministru,
Conform calendarului stabilit de Ministerul Educației Naționale, în perioada 13 mai–28 iunie 2013 au loc înscrieri în unitățile de învățământ preșcolar, care se confruntă cu o lipsă acută de spațiu.
Legea educației prevede că învățământul preșcolar se realizează în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal, grupa cuprinzând, în medie, 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 sau nu mai mult de 20.
În municipiul Bacău există 38 de grădinițe, ultimele două construite în urmă cu 13 ani, și, dat fiind faptul că populația preșcolară se află într-o continuă creștere, se preconizează că aproximativ 500 de copii nu vor avea loc în grădinițe anul viitor.
Există un proiect pentru construirea a trei unități de învățământ preșcolar încă din anul 2008, propus și aprobat prin hotărâre de guvern, însă fondurile nu au fost alocate.
În anul 2012, municipalitatea a transmis Ministerului Dezvoltării un proiect care prevedea construcția unei grădinițe care să deservească un număr de minimum 60 de copii, însă și acest proiect a fost abandonat.
V-ați asumat, domnule ministru, prin Programul de guvernare, condiții de integrare a copiilor în creșe, respectiv învățământul preșcolar, șanse egale la educație pentru fiecare copil din România, dar și realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe și creșe la standarde europene, până în anul 2016.
Luând în considerare argumentele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea, domnule ministru, de a-mi preciza care este strategia ministerului pe care îl conduceți cu privire la înființarea unor noi unități de învățământ preșcolar în municipiul Bacău.
Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Grigoraș Viorel.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și are ca obiect: „Distincțiile «Gheorghe Lazăr»”.
Domnule ministru,
Mai mulți profesori din județul Sălaj au fost validați, încă din anul 2009, să beneficieze, în baza art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, de distincțiile „Gheorghe Lazăr”, care se adresează doar dascălilor care, pe parcursul a 20 de ani de activitate, au obținut calificativul foarte bine. Alte criterii, la fel de importante pentru întocmirea dosarului, sunt: publicarea unor cărți, materiale bibliografice sau metodologii, precum și obținerea de rezultate remarcabile la olimpiadele școlare.
În anul 2010, în calitatea pe care o am și astăzi, am adresat o interpelare ministrului educației de atunci, Daniel Funeriu, prin care am solicitat lămuriri cu privire la acordarea distincțiilor în cauză.
Răspunsul primit din partea acestuia a fost: „În anul 2010 nu se pot plăti premii, indiferent de momentul validării”, dar că, „pentru mai multă certitudine, MECTS va solicita un punct de vedere Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și de la Ministerul Finanțelor Publice.”
Azi suntem în anul 2013, iar dascălii validați de consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare județene, din anul 2009, nu au primit încă aceste distincții.
În consecință, vă rog să-mi spuneți, domnule ministru, când se vor acorda aceste distincții și dacă va mai fi nevoie să se refacă aceste dosare.
Câți profesori care predau încă în unitățile de învățământ sau care au ieșit din sistem prin pensionare se află în această situație?
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebită considerație, senator de Sălaj, Gheorghe Pop.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraș.
Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea din această seară este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Obiectul interpelării se referă la „Conducerea Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, Botoșani”.
Domnule ministru,
Vă aduc la cunoștință o anumită stare de fapt la Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare, filiala Botoșani, situație care a creat nemulțumiri în rândul angajaților și specialiștilor în domeniu de pe plan local.
În prezent, în cadrul filialei Botoșani este angajată doamna Doina Aioniței, detașată de la București. Dincolo de faptul că, repet, existau suficienți specialiști din județul nostru, aflu că doamna este plătită cu banii filialei, dar nu o și onorează cu prezența fizic, la birou, ca restul angajaților, forțată probabil de alte obligații să stea mai mult în Capitală.
Dată fiind această situație, vă adresez următoarele întrebări:
1. Sunteți la curent cu problema nerespectării responsabilităților ce decurg din fișa postului de către doamna Doina Aioniței?
2. Având în vedere disponibilitatea altor specialiști din județ pentru postul respectiv, luați în calcul o revocare a numirii acesteia?
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Florin Constantinescu:**
## Mulțumesc și eu.
Domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură, iar obiectul interpelării este: „Propunea de Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic”.
Doamnă ministru delegat,
Din data de 12 martie 2013, la comisiile de specialitate din Camera Deputaților se află două proiecte legislative importante pentru domeniul silvic: Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic și Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Pe lângă aceste două proiecte mai sus menționate, momentan, la Guvern se află spre dezbatere și avizare Propunerea de Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, care creează nemulțumiri în rândul micilor proprietari de pădure, dar și suspiciuni legate de suprafețele de pădure care vor putea fi defrișate de către firme mari, care operează în industria lemnului.
## Printre nemulțumiri se numără:
– Noile dispoziții ale art. 16, care prevăd faptul că proprietarii de păduri vor fi obligați să încheie contracte pentru paza și administrarea suprafețelor silvice, iar cei care vor refuza vor trebui să plătească impozite consistente. Așa cum dumneavoastră ați explicat în presă, cei care nu vor putea plăti aceste impozite vor fi executați silit și riscă să-și piardă pădurile.
– O altă nemulțumire este prevederea art. 62, prin care se interzice vânzarea de masă lemnoasă pe picior, începând cu data de 1.01.2014, care limitează, practic, exercitarea dreptului de proprietate garantat de art. 136 din Constituția României, încă nerevizuită.
– De asemenea, modificările aduse art. 108, 110, 111, care prevăd tratarea ca faptă penală, sub incidența Codului penal, a oricărui delict silvic – fie că vorbim despre tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori din pădure și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național, indiferent de forma de proprietate, fie că este vorba despre furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale, ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național.
Mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Valer Marian.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Interpelarea este adresată domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.
Obiectul interpelării: „Înmatriculările autovehiculelor”.
## Domnule ministru,
Autoritățile cer dovada plății unei taxe anterioare în cazul înmatriculării mașinilor second-hand și a celor transferate de la companiile de leasing la utilizatori odată cu încheierea contractului. Deoarece Fiscul nu are o evidență nominală a acestor plăți din anii trecuți, aceste înmatriculări sunt blocate.
În prezent, ANAF nu are o evidență, din punct de vedere tehnic, a încasărilor anterioare, întrucât nu a avut, în timp, obligația de administrare a acestor taxe, ci doar de corelare și de colectare, iar contribuabilii nu au fost obligați să depună declarații că au efectuat aceste plăți. Așadar, sumele s-au vărsat într-un cont comun, ca taxe nenominale, fără a se menționa explicit cine a plătit pentru taxa auto.
## Domnule ministru,
Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce prevederi legislative veți adopta pentru soluționarea acestei probleme și care este termenul de implementare.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, senator independent. Se pregătește domnul senator Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta și are ca obiect: „Sancționarea abuzurilor președintelui director general al Societății Române de Radio”.
Săptămâna trecută, am primit o petiție din partea domnului Adrian Valentin Moise (membru al Consiliului de administrație al Societății Române de Radio, în calitate de ales al salariaților, vicepreședinte al Federației Române a Jurnaliștilor MediaSind și președinte al Sindicatului Unit al Salariaților Radio România) și am audiat mai mulți lideri sindicali și realizatori de prestigiu de la SRR, care au semnalat conduita abuzivă și arogantă, incultura crasă și managementul defectuos al președintelui director general al SRR, Ovidiu Miculescu, care a generat o stare de nemulțumire și de panică în rândul salariaților.
Liderul sindical Adrian Moise (angajat la SRR de 29 de ani, lider sindical de 20 de ani și membru în Consiliul de administrație de 14 ani) a devenit anul trecut ținta hărțuielilor președintelui director general Ovidiu Miculescu, care au culminat cu desfacerea abuzivă a contractului de muncă cu o lună și jumătate în urmă, după ce a descoperit pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității că actualul șef al SRR a avut un angajament de colaborare cu securitatea, sub numele de cod „Adrian”, prin care s-a angajat să-i urmărească pe colegii săi jurnaliști, și pentru că a depus o sesizare la Agenția Națională de Integritate, întrucât, în perioada iulie 2010–iulie 2012, Miculescu a deținut concomitent funcția de director la Societatea Națională de Radiocomunicații și de membru în Consiliul de administrație al SRR, aflându-se, astfel, în stare de incompatibilitate.
Pe de altă parte, angajații SRR l-au acuzat pe președintele director general că s-a imixtionat flagrant în activitatea sindicală, închizând recent sediul sindicatului, că a suprimat bugetul tuturor emisiunilor și că a făcut angajări fără concurs, ca, de exemplu, juristul SRR.
Pentru aceste motive, vă solicit, domnule prim-ministru, să dispuneți o verificare minuțioasă a activității actualului președinte director general al SRR și să-l demiteți pe numitul Ovidiu Miculescu, cel puțin pentru motive de incompatibilitate și de colaborare cu securitatea, chiar dacă vă este amic și consilier personal din 2010.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Valeriu Todirașcu, senator independent, afiliat Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,
Interpelarea mea se adresează prim-ministrului și se numește „Neîndeplinirea de către domnul ministru Eugen Nicolăescu a obligațiilor legale de a răspunde întrebărilor și interpelărilor provenite de la Senatul României”.
Domnule prim-ministru Victor Viorel Ponta,
Din postura de senator al României, activând în Comisia senatorială pentru sănătate publică, am adresat mai multe întrebări și interpelări domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministru al sănătății.
Deși au trecut mai multe luni de la trimiterea acestor întrebări, nu am primit răspuns, așa cum prevede Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Apelez însă la autoritatea dumneavoastră, ca primministru al Guvernului, din care face parte domnul Nicolăescu, pentru că nerespectarea legii de către un ministru al Guvernului se reflectă asupra credibilității întregului Guvern, inclusiv a conducătorului acestuia.
Sper că, în urma acțiunilor pe care le veți întreprinde, astfel de situații nu se vor mai repeta, în interesul bunei relații dintre Guvern și Parlament și, până la urmă, în interesul general al națiunii.
Vă solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Constantinescu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției.
Obiectul interpelării: „Sistemul de eliberare condiționată și posibilitatea monitorizării recidiviștilor”.
## Domnule ministru,
O crimă abominabilă a șocat, de curând, opinia publică din România. O femeie a fost violată, apoi ucisă și tranșată. Autorul faptei, un recidivist care, în urmă cu câțiva ani,
a violat o tânără și a tăiat-o cu cutterul, a primit o pedeapsă de opt ani de închisoare. Odată ajuns după gratii, infractorul nu s-a cumințit și a trimis amenințări victimei că o va omorî de îndată ce va ieși din închisoare. După cinci ani și trei luni, bărbatul reușește să obțină eliberarea condiționată, la a treia încercare. În decizia de punere în libertate, instanța notează, printre altele, că bărbatul a dat dovezi temeinice de îndreptare. La doar o lună de la eliberarea condiționată, infractorul lovește din nou, iar, de data aceasta, escaladează în violență, victima fiind nu doar violată, ci și ucisă și tranșată.
Prima întrebare care ne vine în minte după ce aflăm detalii despre autorul crimei este dacă putea fi evitată această tragedie. În România, violatorii nu întâmpină prea mari probleme în a obține eliberarea condiționată. Statistica stă dovadă că indivizi certați cu moralitatea nu se sfiesc să comită violuri și crime. Unii sunt la prima abatere, alții „au prins gustul” și, odată scăpați de după gratii, se întorc la vechile obiceiuri sau, mai grav, adaugă noutăți în repertoriu.
Avem și cazuri ajunse celebre, precum cel al lui Petru Gavrilaș, din Iași, care, în 2010, a băgat 16 femei în spital, după ce le-a înțepat pe stradă cu un briceag. Bărbatul era recidivist și mai fusese condamnat de două ori pentru viol. Sau cazul „Lăzărică”, un recidivist violator în serie, pus în libertate după ce adunase pedepse însumând 32 de ani de închisoare. Din fericire, individul a fost reîncarcerat. Și exemplele pot continua.
În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este numărul violurilor comise de recidiviști și dacă, în contextul creșterii numărului infracțiunilor comise de recidiviști, considerați că ar fi necesară o modificare a sistemului de eliberare condiționată, probabil introducerea monitorizării recidiviștilor, așa cum se întâmplă în SUA și în alte state din Uniunea Europeană.
## **Domnul Florin Constantinescu:**
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu interpelarea.
Interpelarea mea este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor.
Obiectul interpelării: „Reducerea la jumătate a permiselor de călătorie pentru pensionarii CFR și membrii de familie ai acestora”.
Stimate domnule ministru,
Nu mai este nicio noutate faptul că sistemul de transporturi cu trenul, în România, este deficitar. Nu mă refer la problema CFR Marfă. Sunt convins că domnul ministru Fenechiu va reuși să o gestioneze cum trebuie. Mă refer la CFR Călători. Există numeroase sesizări și petiții în legătură cu permisele CFR pentru pensionari CFR și membrii de familie ai acestora. Marea lor majoritate reclamă reducerea acestora la jumătate, adică șase călătorii. O altă parte reclamă împărțirea acestor permise în două tranșe pe an. Oricum ar fi, cu certitudine, există o lipsă de comunicare a ministerului pe care îl conduceți cu acești oameni, care, parte din ei, și-au desfășurat activitatea în CFR. Nu doresc să vă informez cu privire la munca lor aici. Știți foarte bine că acești oameni fac parte dintre cei care trebuiau să-și piardă nopțile pentru turele de noapte, programul de muncă nu este de opt ore, ci de 12 ore, iar, în alte cazuri, de 24 de ore, responsabilitățile sunt cu mult mai ridicate decât în altă parte.
Consider că Ministerul Transporturilor ar trebui să acorde o atenție mai ridicată problemelor lor. Trebuie spus, clar și răspicat, care e situația permiselor CFR pentru pensionarii CFR și membrii de familie ai acestora.
Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care este situația reală a acestor permise CFR și câte ar trebui să primească pe an un pensionar CFR.
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
Cu deosebit respect, senator PSD, Florin Constantinescu.
Având în vedere faptul că nu mai avem colegi care vor să susțină interpelări la microfon, pentru stenogramă, vreau să
vă informez că au mai depus la secretariatul ședinței interpelări în scris, pe grupuri parlamentare, următorii colegi:
– din partea Grupului parlamentar al PSD: Butunoi Ionel Daniel, Saghian Gheorghe, Toma Ion, Coca Laurențiu Florian, Donțu Ovidiu Liviu, Pop Liviu Marian;
– din partea Grupului parlamentar al PNL: Nicoară Marius Petre, Popa Ion, Tudor Doina Anca, Tătaru Nelu, Bodea Cristian Petru, Tomoiagă Ștefan Liviu, Cotescu Marin Adrănel;
– din partea Grupului parlamentar al PDL: Chiru Christian Gigi, Flutur Gheorghe, Tișe Alin Păunel;
– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Butnaru Florinel, Popa Constantin, Dumitrescu Florinel și Ioniță Dan Aurel;
– din partea senatorilor independenți: domnul senator Marian Valer, încă o interpelare.
Cu aceasta, declar închisă ședința Senatului de astăzi și vă mulțumesc.
La revedere!
## _Ședința s-a încheiat la ora 19.25._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#155394„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|647336]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 74/11.VI.2013 conține 32 de pagini.**
Prețul: 80,00 lei
Termenul de adoptare tacită este chiar astăzi.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care ne propune un raport de admitere, cu amendamente admise.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Inițiatori: Ministerul Finanțelor Publice și Secretariatul General al Guvernului.
Participă din partea inițiatorilor și a Guvernului doamna Nestor Odeta, președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, căreia îi dau cuvântul – microfonul 9 – pentru a prezenta proiectul de lege. ## **Doamna Cristinela Odeta Nestor** – _președintele_
_Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc_ **:**
Bună ziua și vă mulțumesc pentru această oportunitate. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,
Numele meu este Nestor Odeta, sunt președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a susține acest proiect al acestei ordonanțe.
Acest proiect de lege propune înființarea în România a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Secretariatului General al Guvernului României, cu personalitate juridică, responsabil cu supravegherea activităților din domeniul jocurilor de noroc, exercitarea controlului, monitorizarea pentru jocurile de noroc on-line, precum și cu aplicarea unitară a legislației specifice în contextul schimbărilor în domeniul jocurilor de noroc, care urmează modelul instituțional implementat cu succes de alte state din Uniunea Europeană.
Înființarea acestui Oficiu Național pentru Jocuri de Noroc va permite, în primul rând, creșterea veniturilor bugetului de stat, în special prin prevenirea și combaterea jocurilor de noroc neautorizate și prin crearea cadrului necesar autorizării operatorilor de jocuri de noroc on-line, îmbunătățirea coordonării, colaborării și a schimbului de informații între instituțiile competente în domeniul jocurilor de noroc, respectiv diminuarea evaziunii fiscale în domeniul de referință, o mai bună coordonare și gestionare a supravegherii și controlului în domeniul jocurilor de noroc.
Este pentru prima oară în România când activitățile de autorizare, monitorizare și control pentru jocurile de noroc sunt coordonate, prin prevederile acestei ordonanțe, printr-o singură instituție.
Dată fiind această necesitate a armonizării sistemului de reglementare, a creării de noi locuri de muncă în condițiile actuale de criză, a creșterii veniturilor bugetare, a eliminării barierei privind interzicerea jocurilor de noroc organizate prin intermediul rețelelor de televiziune și evitarea migrației jucătorilor, considerăm că este util și oportun să aprobați înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Cele două puteri: cea executivă este interesată în judecățile de la Strasbourg; puterea judecătorească, prin CSM, este interesată de deciziile de la Strasbourg.
Singura putere este puterea noastră, legislativă, care poate deci să determine, să decidă în acest domeniu.
Exista o practică, înainte de ’89, prin care legile de aprobare a unor decrete înlocuiau decretele. Sper totuși că se va relua discuția prin care legile de aprobare a unor ordonanțe, chiar cu amendamente și chiar cu modificări, vor înlocui ordonanțele pentru a nu avea lege pentru aprobarea sau modificarea unui articol dintr-o ordonanță, care modifică un alt articol dintr-o altă ordonanță aprobată, cu completări și modificări, printr-o lege și așa mai departe.
De aceea, eu sper că, pentru simplificare și pentru ca procesul legislativ să fie unul și pe înțelesul cetățeanului de rând, să aveți în vedere simplificarea titlurilor la actele normative.
Nu este un lucru lipsit de importanță, pentru că, dacă observați, numai cititul titlului acestui proiect de lege a durat destul de mult.
Sper că am fost înțeles și vă mulțumesc.
Mulțumesc.
mediului și Comisia pentru afaceri europene, care au fost învestite cu raport comun.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Inițiatorul este Guvernul României.
Participă din partea Guvernului doamna secretar de stat Anne Jugănaru.
- Îi ofer microfonul 9 pentru susținerea proiectului de lege și
- a poziției Guvernului.
- Aveți cuvântul.
## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_
_în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prin promovarea prezentului proiect de lege se realizează atât transpunerea corectă și completă a Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător, în legătură cu prevenirea și repararea daunelor pentru mediu, cât și clarificarea cadrului legal privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.
Având în vedere cele enunțate anterior, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice susține adoptarea prezentului proiect de lege.
Mulțumesc.
Eu am totuși un gust amar – ca senator, ca reprezentant în Legislativ în mai multe legislaturi – să constat că, de fapt, nu suntem decât o mașinărie de vot a voinței
guvernamentale, iar punctul nostru de vedere este înlăturat și când este oportun, pentru că Guvernul va înlocui acest lucru cu o idee care vine de la Palatul Victoria.
Mulțumesc.
– Cât din prețul energiei reprezintă costuri reale, calculate pe bază de eficiență și productivitate, și cât este profit obținut prin creșteri nejustificate de preț?
– Care este ponderea profitului reinvestit de fiecare operator în modernizarea și eficientizarea activităților specifice?
– În fine, care este influența salariilor și indemnizațiilor acordate managerilor și membrilor consiliului de administrație asupra prețului de producere și de furnizare a energiei?
Vă mulțumim.
Solicităm răspuns în scris.
Până atunci însă, conform informațiilor date recent publicității, România trebuie să suporte corecții financiare de aproape 700 de milioane de euro, din cauza neregulilor constatate în urma derulării unor proiecte care au beneficiat de sprijinul financiar al Uniunii Europene.
Întrucât această situație poate conduce la insolvența unor administrații publice locale și județene, vă rog, domnule ministru, să precizați:
– Din ce sursă financiară vor fi suportate aceste corecții?
– Ce măsuri veți lua pentru evitarea blocării bugetelor unor administrații publice vizate de sancțiuni financiare impuse de Comisia Europeană?
– Când vor fi implementate noile prevederi ale Directivei europene pentru achiziții publice și armonizate cu legislația noastră internă?
Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.
În vara anului trecut, ați anunțat că, pentru diminuarea efectelor secetei, este necesar un pachet de măsuri pentru urgentarea consolidării sistemului de irigații, dar ați constatat între timp că bugetul de stat nu-și permite suma de aproximativ un miliard de euro necesară investiției în irigații. În 2012, despăgubirile plătite fermierilor, ca urmare a efectelor secetei în agricultură, au fost de 45 de milioane de euro, iar seceta din acest an se preconizează că va fi asemănătoare cu cea de anul trecut, ceea ce înseamnă că pagubele vor fi similare și ministerul pe care-l conduceți va fi pus în situația de a acorda din nou despăgubiri.
Având în vedere cele prezentate, vă întreb:
1. Ce acțiuni va demara ministerul pe care-l conduceți pentru a susține dezvoltarea și consolidarea sistemului de irigații?
2. Care este strategia ministerului pe care-l conduceți privind accesarea fondurilor europene necesare acestui sector?
Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.
Am aflat din presa locală că și Asociația „Salariații Cupru Min – SA Abrud” și Sindicatul „Andezitul Roșia Poieni – Abrud” au înaintat o scrisoare comună către ministerul pe care-l conduceți, în care își arătau nemulțumirea pentru schimbările care au fost făcute la compania din Abrud, scrisoare care nu a avut nici până acum un răspuns.
Ca urmare, domnule ministru, vă adresez solicitarea de a-mi răspunde mie la două întrebări:
1. Care au fost motivele reale care au dus la schimbarea din funcție a directorului Cupru Min – SA Abrud?
2. Care este strategia legată de activitatea viitoare a companiei Cupru Min – SA Abrud, având în vedere și întâlnirea dumneavoastră cu parlamentarii USL de Alba, care a avut loc pe data de 28 mai 2013 la sediul Ministerului Economiei?
Solicit răspuns în scris.
Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.
În calitatea mea de senator al județul Dolj, am purtat discuții cu anchetatori din rândul poliției și atragem atenția că darea, în scurt timp, în folosință a podului Vidin–Calafat este posibil să amplifice transporturile de stupefiante, acest obiectiv rutier devenind, practic, o rută europeană de tranzit spre care traficanții se pot orienta.
Domnule vicepreședinte,
Vă rog să precizați care este poziția ANSVSA vizavi de problematica expusă și dacă luați în calcul posibilitatea înființării laboratoarelor sus-menționate.
Vă rog să-mi transmiteți răspunsul în scris. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
În opinia mea, stimate domnule ministru, modul de organizare a examinării viitorilor polițiști și jandarmi dezavantajează foarte mulți tineri (de exemplu, tinerii din familiile sărace, care nu au bani de meditații, tinerii din zonele rurale) și nu asigură selecția celor mai motivați și mai valoroși candidați.
Am rămas în acest domeniu cu un examen de admitere neschimbat de decenii, singular în lume prin simplitate, fără a lua în calcul că pe un om selectat greșit într-o profesiune îl vom avea alături toată viața. Au fost cazuri în care tineri exmatriculați pentru afecțiuni psihice grave de la o școală de poliție au intrat în anul următor la alta.
Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă la nivelul instituției pe care o conduceți s-a realizat o analiză comparativă a sistemelor de admitere europene în aceste tipuri de școli, iar, dacă da, care sunt motivele pentru care examenul rămâne neschimbat și neadaptat la realitățile actuale.
Nu în ultimul rând, vă rog să-mi spuneți dacă există vreo țară unde se dă examen de admitere din mai puține materii decât în România, precum și să-mi specificați ce și-au propus Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Română să facă, începând chiar din acest an, pentru a aduce concursul de admitere la școlile de poliție pe un făgaș normal.
Aștept răspuns în scris.
## Doamnă ministru,
În fondul forestier există așa-numitele „furturi casnice”, impropriu spus, considerați că acestea ar trebui să intre sub incidența acelorași legi sub care intră și furtul masiv, poate chiar în cantități industriale, de pădure?
Față de situația prezentată mai sus, vă solicit, doamna ministru delegat, un punct de vedere și aș dori să știu dacă în Propunerea de Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic urmăriți și interesele micilor proprietari de pădure, nu doar ale operatorilor mari, care activează în industria lemnului din România.
Solicit un răspuns în scris.
Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc, domnule președinte.