Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 iunie 2014
Senatul · MO 78/2014 · 2014-06-23
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind autorizarea plății cotizațiilor la Forumul Internațional al Echipelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (Forum of Incident Response and Security Teams – FIRST) și la Forumul TF/CSIRT Trusted Introducer (TI) din cadrul Asociației Transeuropene a Rețelelor din Domeniul Cercetării și al Educației (Trans-European Research and Education Network Association – TERENA) în scopul menținerii participării Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, CERT-RO, la aceste două organisme nonguvernamentale (L375/2014)
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L245/2014; retrimitere la Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului)
· procedural · adoptat
31 de discursuri
Câți avem prezenți?
Păi, nu știu, trebuie să-i numărăm. Dar, oricum, nu avem cvorum, domnule președinte, în momentul acesta.
|Popescu Corneliu|absent| |---|---| |Popescu Dumitru Dian|absent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|absent| |Rogojan Mihai Ciprian|absent| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|prezent| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|prezent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|prezent| |Șova Dan Coman|Guvern| |Tánczos Barna|prezent| |Tămagă Constantin|prezent| |Tătaru Dan|absent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|prezent| |Tișe Alin Păunel|absent| |Toma Ion|prezent| |Todirașcu Valeriu|| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Ungureanu Mihai Răzvan|prezent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasiliev Marian|prezent|
Depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către doi dintre senatorii validați prin Hotărârea Senatului nr. 36 din 10 iunie
Domnule secretar, haideți să întrerupem, că avem și vot electronic și...
Vă mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală. Permiteți-mi să deschid ședința Senatului de astăzi, 23 iunie 2014.
Vă anunț că din totalul de 169 de senatori și-au înregistrat prezența 119 senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit – minimum 85.
Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de către vicepreședintele Senatului Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.
Ordinea de zi v-a fost distribuită.
|Pop Liviu Marian|absent| |---|---| |Popa Constantin|prezent| |Popa Florian|absent| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela|prezentă| |Popa Nicolae Vlad|absent|
Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?
Domnul senator Ilie Sârbu.
Domnul senator Ilie Sârbu are o propunere la ordinea de zi.
Vă rog, domnilor senatori, luați loc în bancă. Avem în sală...
Domnule președinte, Stimați colegi,
Aș avea o propunere din partea grupului nostru. Punctul 7, Proiectul de lege privind autorizarea plății cotizațiilor la Forumul Internațional al Echipelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (Forum of Incident Response and Security Teams – FIRST) și la Forumul TF/CSIRT Trusted Introducer (TI) din cadrul Asociației Transeuropene a Rețelelor din Domeniul Cercetării și al Educației (Trans-European Research and Education Network Association – TERENA) în scopul menținerii participării Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, CERT-RO, la aceste două organisme nonguvernamentale, să-l dezbatem înaintea citirii moțiunii, fiindcă vom încheia la ora 18.00, având Birouri permanente reunite, iar punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, să-l retrimitem la comisie, fiindcă s-a strecurat o eroare materială între ministere, și mâine să intre pe ordinea de zi.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog să luați loc în bancă. Doamnelor și domnilor senatori...
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Mai există și aici...
Domnule senator Oprea, microfonul central. La ordinea de zi, intervenție.
Eu am înțeles la Biroul permanent că nu dezbatem ordinea de zi de astăzi, ci de mâine.
Se discută moțiunea simplă. În momentul în care se încheie, ne cuplăm cu cei de la Cameră la nivel de Birouri permanente reunite.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule senator, la propunerea Biroului permanent, s-a făcut o propunere de către un grup parlamentar să aducă două...
Păi, da, se dezbate.
Sunt două proiecte de lege, domnule senator.
Vă mulțumesc, așa este.
Dacă nu mai sunt alte intervenții în legătură cu ordinea de zi, supun ordinea de zi care v-a fost distribuită, cu modificarea... aducerii la punctul 1 și 2 a proiectelor de lege de la punctele 7 și 8...
Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu ordinea de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Avem două proiecte de lege scurte.
Unul este cu retrimitere.
99 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere. A cerut domnul lider de grup Ilie Sârbu ca punctele 7 și 8, care sunt două proiecte de lege, pentru ca să putem să dezbatem moțiunea simplă fără să avem alte intervenții, să fie luate înainte de sesiunea solemnă și de dezbaterea moțiunii.
A motivat, nu ați fost...
Mulțumesc.
Am aprobat ordinea de zi.
Programul de lucru pentru astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către senatorii validați; dezbaterea și votul asupra moțiunii simple, după care vom avea dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi, ședința Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, între 19.00 și 19.10, pauză, de la 19.10 la 20.40 întrebări, interpelări și răspunsuri.
Sunt comentarii în legătură cu programul?
Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Doamnelor și domnilor,
Conform modificărilor aduse la ordinea de zi, la punctul 7 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind autorizarea plății cotizațiilor la Forumul Internațional al Echipelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (Forum of Incident Response and Security Teams – FIRST) și la Forumul TF/CSIRT Trusted Introducer (TI) din cadrul Asociației Transeuropene a Rețelelor din Domeniul Cercetării și al Educației (Trans-European Research and Education Network Association – TERENA) în scopul menținerii participării Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, CERT-RO, la aceste două organisme nonguvernamentale.
Termenul de adoptare tacită este de 33 de zile.
Comisia sesizată în fond este Comisia pentru învățământ, care are raport de admitere.
Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Inițiator este Ministerul pentru Societatea Informațională.
Participă doamna secretar de stat Ionela Dobrică, microfonul 9, căreia îi dau cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege.
## **Doamna Ionela Viorela Dobrică** _– subsecretar de stat_
_în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**
## Bună ziua!
Acest proiect de lege privește autorizarea plății cotizațiilor la Forumul Internațional al Echipelor de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – un forum de o importanță internațională, – la care Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, CERT-RO, este necesar să participe, la toate lucrările acestei organizații nonguvernamentale.
De asemenea, trebuie să fie admis și ca membru FIRST și trebuie plătită taxa anuală de 2.000 de dolari și o taxă de admitere de 800 de dolari. Acestea sunt sumele.
Mulțumesc, doamnă secretar de stat, și mulțumiți plenului Senatului că a luat cu celeritate și cu mare prioritate proiectul de lege.
Dau cuvântul doamnei senator Ecaterina Andronescu, președinta Comisiei pentru învățământ, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru învățământ a făcut un raport și vă propune un vot favorabil, întrucât este vorba de plata unor cotizații la două forumuri internaționale importante. Au drept obiect de activitate securitatea cibernetică și este firesc ca și România să fie parte în aceste organizații internaționale importante. Vă mulțumesc.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului de lege, dacă sunt?
Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.
Raportul este de admitere, fără amendamente.
Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul și proiectul de lege. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 119 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, au fost adoptate raportul și proiectul de lege.
Domnul președinte Sârbu, în legătură cu punctul următor, punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a solicitat retrimitere la comisie.
Deci s-a solicitat retrimiterea la comisie, până mâine, a proiectului de lege pentru o modificare vizând o eroare materială.
Doamnelor și domnilor, dacă nu sunt observații, intrăm în procedură de vot. Vă rog, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.
119 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Retrimiterea la comisie a fost aprobată.
Revenim la ordinea de zi. La punctul 3 din ordinea de zi este depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către senatorii validați prin Hotărârea Senatului nr. 36 din 10 iunie 2014.
Declar deschisă ședința solemnă a Senatului, consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de
către domnii senatori care au fost aleși, și, vă rog, imnul național.
Vă rog să vă ridicați.
Vă mulțumesc.
Vă reamintesc că, în ședința Senatului din 10 iunie, au fost validați senatorii aleși ca urmare a alegerilor parțiale organizate la data de 25 mai anul curent.
În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) din Constituție și ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, art. 13 alin. (1) din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământ de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, jurământul scris se rostește individual, se semnează de fiecare senator și se încredințează președintelui Senatului spre păstrare.
Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și pe Biblie.
Doamnelor și domnilor, începe festivitatea de depunere a jurământului de către senatorii aleși la alegerile din 25 mai.
Îl invit la microfonul central pe domnul Alfred Laurențiu Antonio Mihai, ales senator în Circumscripția electorală nr. 42, Colegiul uninominal nr. 7, pentru a depune jurământul.
Domnule senator, vă rog. Microfonul central, cu mâna pe Biblie și Constituție.
## **Domnul Alfred Laurențiu Antonio Mihai:**
Eu, Alfred Laurențiu Antonio Mihai, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 42, București, Colegiul uninominal nr. 7,
Jur credință patriei mele România,
Jur să respect Constituția și legile țării,
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României,
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor,
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Îl felicităm pe domnul senator Alfred Laurențiu Antonio Mihai, noul nostru coleg _. (Aplauze.)_
Îl invit la microfonul central pe domnul Ilie Năstase, ales senator în Circumscripția electorală nr. 42, Colegiul uninominal nr. 8, pentru a depune jurământul. Domnule senator...
Trebuie să spun și asta înainte?
Cu mâna pe Biblie, vă rugăm. Citiți numai jurământul.
## **Domnul Ilie Năstase:**
Nu trebuie să-l spun? Numai jurământul. E bine? OK! Eu, Ilie Năstase, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 42, București, Colegiul uninominal nr. 8,
Jur credință patriei mele România,
Jur să respect Constituția și legile țării,
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României,
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor,
Așa să mă ajute Dumnezeu!
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule senator, mai aveți însemnul și felicitări pentru alegere.
Îl felicităm pe domnul Ilie Năstase pentru alegerea în funcția de senator.
Știm că a făcut foarte multe pentru România ca sportiv de mare performanță. Sunt convins că și în calitate de senator va avea multe realizări în Senatul României.
## Vă mulțumim.
Declar închisă ședința solemnă a Senatului, consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor și continuăm cu ședința plenului Senatului.
La punctul 4 din ordinea de zi avem dezbaterea moțiunii simple intitulate „Guvernul Ponta este incapabil să scrie după dictare”, inițiată de un număr de 58 de senatori, conform art. 153 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.
Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura.
Constat că nu există semnatari care doresc să-și retragă semnătura.
Dacă nu sunt, consider că sunt îndeplinite condițiile de procedură și îl invit la microfonul central pe domnul senator... Aveți cuvântul, domnule senator Bodea Cristian, pentru a prezenta moțiunea simplă. Microfonul central. Aveți cuvântul.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Suntem în luna iunie a anului 2014, iar Acordul de parteneriat pentru fondurile UE perioada 2014–2020 este în continuare în stadiul de ciornă, este criticat dur de Comisia Europeană.
Din cauza incompetenței Guvernului Ponta, România nu va putea accesa cele 38,9 miliarde de euro din 2015, în cel mai fericit caz.
Îmi cer scuze! Dar am venit în fugă de la...
În ciuda asigurărilor date de-a lungul timpului de domnul Eugen Teodorovoci, ministrul fondurilor europene, iată că și ultima variantă a acordului – a treia – trimisă de Guvernul Ponta a fost pusă la colț de experții Comisiei Europene.
Vorbim despre un proiect la care se lucrează din 2012, dar ale cărui variante au fost respinse până acum de trei ori. Vorbim despre un proiect care și după un an și jumătate de lucru a primit nu mai puțin de 250 de observații. Remarcăm cu stupoare că Guvernul Ponta nu numai că nu a învățat nimic din lecțiile guvernelor anterioare, dar refuză cu obstinație să învețe ceva, inclusiv din propriile și repetatele greșeli.
În continuare alocarea este dezechilibrată, prost planificată și insuficient explicată, rămânând capitole descoperite exact acolo unde avem obligații, potrivit acquis-ului comunitar – vă dau aici exemplul fondurilor pentru mediu; în continuare suntem pasibili de amenzi și blocarea fondurilor pe motiv de conflicte de interese și achiziții publice dubioase, pentru că Guvernul refuză să pună lucrurile la punct.
Știm că premierul Ponta este în plină campanie electorală. Se vede prin tot ceea ce face, însă guvernanții ar trebui să scoată capitolul „Fonduri europene” din logica alocărilor electorale, pentru ca România să aibă acces cât mai rapid la cele 38,9 miliarde de euro pe care le are la dispoziție.
Nu putem decât să acuzăm Guvernul Ponta de rea intenție la adresa românilor, pentru că este greu de crezut că specialiștii care au lucrat la acest proiect nu pot pricepe (după atâtea explicații și recomandări primite de la Comisia Europeană) ce înseamnă alocare corectă, care sunt domeniile predilecte, cum pot fi combătute conflictul de interese și corupția implicită și toate celelalte condiții necesare semnării acestui acord.
## Doamnelor și domnilor,
Întârzierea nepermisă, caracterul urgent al acordului și importanța fondurilor europene pentru România ne obligă să ne punem întrebări de bun-simț.
1. Ce anume împiedică Guvernul Ponta să gândească o strategie coerentă, corectă, echilibrată și conformă pentru fondurile Uniunii Europene?
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#246052. Cât mai durează până se înțelege că fondurile de la Uniunea Europeană sunt pentru România, nu pentru primarii PSD, pentru baronii locali și firmele care trebuie avantajate, motiv pentru care alocările sunt atât de neclare și arbitrare încât nu pot fi acceptate de experții Comisiei Europene?
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
1 discurs
<chair narration>
#249013. Când va primi România răspunsuri că Guvernul a înțeles ce trebuie să facă și când va fi în stare să se conformeze cerințelor pentru a putea semna acordul de parteneriat?
· oath taking · respins
75 de discursuri
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
În conformitate cu prevederile regulamentului, a fost prezentat textul moțiunii. În legătură cu dezbaterea moțiunii simple, Biroul permanent a hotărât să propună timpul maxim alocat pentru dezbateri după cum urmează:
– punctul de vedere și răspunsul Guvernului, 30 de minute;
– dezbateri pe grupuri parlamentare, 60 de minute, 20 de secunde pentru fiecare parlamentar.
Timpii care rezultă din această gestionare a timpului de dezbateri vor fi împărțiți după cum urmează:
– Grupul parlamentar al PSD, care are 78 de senatori, are un timp maxim alocat de 27 de minute;
– Grupul parlamentar al PNL, care are 47 de senatori, un timp maxim alocat de 17 minute;
- Grupul parlamentar al PDL, care are 20 de senatori,
- 6 minute;
- Grupul parlamentar al UDMR, care are 8 senatori,
- 3 minute;
- Grupul parlamentar al PC, care are 7 senatori, 3 minute;
- senatorii neafiliați la grupuri parlamentare, un număr de 9,
- dispun de 4 minute.
- Total: 169 de senatori și timpul este de 60 de minute. Sunt observații?
Dacă nu sunt observații,
Vot · approved
Depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către doi dintre senatorii validați prin Hotărârea Senatului nr. 36 din 10 iunie
Dau cuvântul domnului ministru Teodorescu pentru a prezenta...
Teodorovici pentru a prezenta poziția Guvernului față de moțiunea simplă intitulată: „Guvernul Ponta este incapabil să scrie după dictare”. Vă reamintesc că dispuneți, domnule ministru, domnule coleg senator, de un timp de 30 de minute, pe care le puteți utiliza fie total, la început, fie împărțindu-le în două părți, la sfârșitul dezbaterilor plenului.
Aveți cuvântul, domnule ministru Teodorovici.
## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici** _– ministrul_
_fondurilor europene_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,
Săptămâna trecută, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înființarea Senatului, am avut prilejul să ascultăm discursuri puternice care au readus în discuție valori fundamentale: repere în istorie, nevoia de unitate națională, prestigiu național și promovarea elitelor.
Astăzi se dezbate o moțiune cu un conținut oarecum tehnic, dar cu impact și viziune la nivel național, pentru că miza este dezvoltarea României în următorii 10 ani. Și, dacă am reținut din discursuri aniversare că toate națiunile puternice construiesc din memorie, dintr-o memorie întreținută, o memorie vie, fără de care nu există nici trecut și nici viitor, trebuie să spun că moțiunea de astăzi este un prilej să punem în practică acest apel la memorie.
Doamnelor și domnilor, memoria colectivă ne spune astăzi că noi avem rezultate, noi avem soluții, noi avem cifre. Și dumneavoastră, opoziția, aveți. Dumneavoastră aveți discursuri, dumneavoastră aveți interpelări, dumneavoastră aveți moțiuni. Desigur, să nu uităm că și dumneavoastră ați avut. Da, dar ați avut blocaje și eșecuri, eșecuri care au costat prea scump, iar românii și România nu pot uita și nu pot ierta acest lucru.
## Stimați colegi,
Pentru că memoria și istoria se bazează pe date concrete, vă rog să lăsăm aceste date reale să vorbească despre trecut și prezent și apoi să decidem viitorul.
Trecutul. În mai 2012, domnul Barroso, președintele Comisiei Europene, declara că avem o rată de absorbție a fondurilor europene, citez: „dureros de scăzută”. Cifra exactă, o repet, 7,4%. În 2012 aveam cinci programe operaționale blocate din cauza problemelor în achiziții publice și a riscului ridicat de fraudă. Implicațiile? Deficit bugetar, investiții blocate, constructori neplătiți, firme în faliment, șomeri.
Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru intervenția dumneavoastră. Ați epuizat 14 minute din cele alocate Guvernului.
Doamnelor și domnilor, în continuare, rog liderii grupurilor parlamentare să-mi aducă lista cu vorbitori.
Primul grup parlamentar, este vorba de Grupul parlamentar al PSD, dispune de 27 de minute. O invit la microfonul central pe doamna senator Gabriela Firea.
## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Ca gest de normalitate, opoziția ar putea ataca Guvernul concentrându-și tirul asupra eventualelor puncte slabe, evitând, pe cât posibil, ca acuzațiile pe care le lansează să aibă un efect de bumerang. Prin urmare, opoziția parlamentară a găsit de cuviință să atace Guvernul pe tema fondurilor europene pornind de la observațiile transmise în procesul de negociere de către Comisia Europeană în legătură cu Propunerea de acord de parteneriat pentru perioada 2014–2020.
Dacă n-ar fi trist, dragi colegi, ar putea fi amuzant să vezi cum au curajul să vorbească despre absorbția fondurilor europene cei care timp de trei ani, cât s-au aflat la guvernare, au reușit fabuloasa „performanță” – în ghilimele, firește – de a atinge valoarea de 7,6% grad de absorbție, așa cum a reiterat și domnul ministru. Eșec dublat și de blocarea a nu mai puțin de trei programe operaționale sectoriale. Acesta este tabloul complet al fondurilor europene la început de mandat al primului Guvern Victor Ponta. Ce a urmat este deja cunoscut de toată lumea, dar ignorat cu rea-credință.
La data de 30 decembrie 2013, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de, atenție, 36%, de peste patru ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012. România, dragi colegi, a încasat 5,6 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune alocate în actuala perioadă de programare, dintre care mai mult de jumătate, deci mai mult decât s-a încasat în toată perioada 2007–2012, s-a încasat în anul 2013.
## Dragi colegi,
Mă întreb: își merită oare salariile miniștrii care au contribuit la această situație? Mai merită partidul din care făceau parte acești miniștri să fie creditat cu voturi de către populația mințită?
Se mai spune în textul moțiunii simple că „ne plângem cu toții de ani de zile că absorbția fondurilor europene este o durere națională”. Este doar un clișeu preluat din vremea fostelor guverne, când, într-adevăr, deși era anunțată ca prioritate de rang zero, atragerea banilor europeni nu reușea să scoată România de pe lista contribuitorilor neți la bugetul Uniunii Europene. Lucrurile s-au schimbat însă, stimați colegi, iar cifrele nu au cum să mintă. Absorbția fondurilor
Doamnă senator, ați epuizat 4 minute și jumătate din timpul alocat grupului dumneavoastră.
Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Roșca-Stănescu – Grupul parlamentar al PNL.
Urmează domnul senator Dumitru Oprea – PDL. Microfonul central, domnule senator.
## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**
Stimați colegi din PSD,
Domnule ministru Teodorovici,
Vă rog să nu dezinformați Senatul, al cărui membru sunteți, chiar dacă nu-l onorați cu prezența dumneavoastră decât rare ori. Nu semnatarii acestei moțiuni vă cer demisia, demisia v-o cer cifrele pe care chiar dumneavoastră le-ați invocat. Și, atenție, datele sunt Eurostat, nu sunt ale partidelor care vă cer demisia.
La mijlocul anului 2013, rata de absorbție a României era de 26%; într-adevăr, a crescut față de perioada anterioară...
,dar Estonia avea 70,95%, Lituania – 70,83%, Portugalia – 68,81%, Polonia – 59,14%, Bulgaria – 40,27%, iar Grecia a absorbit 4,6 miliarde de euro doar în 2013, adică cât România în șapte ani.
Pentru mine, ca senator al României, dar și ca simplu cetățean, este un mare mister cum a fost posibil ca domnul Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, să nu fi demisionat sau să nu fi fost demis până în prezent. Sunt perfect conștient de acuzațiile pe care le aduc în cele ce urmează. Chintesența acestora este că în anii 2014 și 2015 – atenție, deci nu în anii anteriori –, ca urmare a gravelor deficiențe din activitatea Domniei Sale, suntem morți în ceea ce privește accesarea banilor europeni. Ca să fiu mai exact, în acest an, România va pierde 3 miliarde de euro.
## Stimați colegi senatori,
Acești bani care nu mai pot fi atrași nu pot fi rostogoliți într-un nou calendar. Practic, România va fi supusă unei așa-zise dezangajări. Din această uriașă cifră de fonduri pierdute, transporturile dețin recordul, cu un miliard, iar mediul va pierde între 500 și 800 de milioane de euro.
Pariul Guvernului Ponta este așa-numitul Acord de parteneriat cu Uniunea Europeană privind accesarea fondurilor.
Atenție, stimați colegi din Senatul României, proiectul transmis de Guvernul României a primit 250 de obiecții de fond în final, la cea de-a treia ciornă! Comisia Europeană acuză, din această perspectivă, Guvernul Ponta de lipsă de coerență, de lipsă de viziune, de lipsa unei strategii în ceea ce privește cofinanțarea. Practic, nu sunt definite instituțiile care urmează să se ocupe de implementare.
La fel cum dumneavoastră, domnule ministru, ați dat un citat dintr-o declarație venită de la Comisie, eu vă dau din referatul Comisiei un citat care este mult mai greu și mai apăsător pentru dumneavoastră. Iar bomboana pe colivă a accesării fondurilor europene, cel puțin în acest an, ne vine în ziua de 8 mai, când Guvernul, atenție, a aprobat un memorandum confidențial și criminal, în același timp, de blocare a fondurilor destinate cofinanțării, sub pretextul că altfel s-ar depăși deficitul.
De altfel, în luna mai, încasările din fondurile europene au fost zero. Și în aprilie au fost tot zero. Cum ar putea depăși cifra zero acest Guvern în luna iulie și în lunile următoare, de vreme ce nu există bani pentru cofinanțare?
Domnule senator Roșca-Stănescu, ați utilizat 5 minute și jumătate din timpul de 17 minute alocat partidului dumneavoastră.
Îl invit la microfonul central pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, care are 6 minute.
Eu am textul pregătit pentru tema de astăzi.
Domnul ministru, precum Zgăbearță Iftode din Văscăuți, îi trage tot cu castravetele, care înseamnă absorbția și iar absorbția. Or, dumneavoastră nu ați fost chemat la tablă pentru absorbție, ci pentru neputința de a da viață Acordului de parteneriat.
Iar dacă ne ducem la absorbție, v-ați atacat dumneavoastră singur, spunând că un miliard a însemnat, pe timpul guvernării Boc, partea referitoare la corecțiile financiare. Și-atunci, Gigel din clasa I vă întreabă: dacă un miliard reprezintă 15%, 100% cât înseamnă, domnule ministru? Înseamnă 6,66 miliarde.
Or, unde este incapacitatea Guvernului Ponta de a lua banii numai din fonduri structurale și de coeziune? Nu ne aburiți, fiindcă mai sunt și celelalte fonduri.
Deci la capitolul acesta putem să mai venim cu o moțiune de cenzură și să vă faceți temele cum se cuvine, dar deocamdată, prin prezenta moțiune, noi vrem să scoatem în evidență rezultatul neputinței dumneavoastră, inclusiv a Guvernului, de a elabora un acord de parteneriat viabil în relația cu Uniunea Europeană.
Deși ați fost ajutați de experții de la Bruxelles, iar ministerele au angajat zeci de specialiști, ar fi interesant de aflat câte milioane de euro ați dat acestor specialiști. Executivul tot nu a fost în stare, nici până acum, să vină cu un document coerent, logic și care să reprezinte un fundament serios pentru viitoarea dezvoltare a României.
Mai mult, miniștrii tratează această problemă cu o seninătate greu explicabilă. Astfel, în ciuda criticilor grave venite de la Comisia Europeană, dumneavoastră, domnule Eugen Teodorovici, ne spuneți, aproape zilnic, că nu este niciun dezastru, iar obiecțiunile primite sunt niște banale observații de parcurs.
Pentru a scoate Guvernul din această toropeală, vecină cu inconștiența, vă vom aminti câteva dintre observațiile transmise de Comisia Europeană.
Prima versiune a acordului a fost catalogată, de drept, citez, „incoerentă și fără priorități clare”. Iar pentru a confirma acuzele primite de la Bruxelles, la o săptămână de la publicarea draftului oficial, au apărut luptele de putere între Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării. Astfel că ministrul de la Partidul Conservator se plânge că domnul Dragnea, în stilu-i oltenesc... invocându-l pe Sorescu, spune că se joacă domnul Dragnea „de-a v-ați vațelea” cu fondurile europene.
Domnule senator, despre restul vorbiți data viitoare, că ați epuizat timpul.
Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
V-am zis, o să mai facem o moțiune cu partea asta, dar, până atunci, aducem la cunoștință că este revoltător faptul
că, din cauza incompetenței, România va accesa cu întârziere cele 38,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Este inacceptabil ca după un an și jumătate...
Mulțumim, domnule senator. Ați depășit cu un minut...
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Eu cred că nu o să măsurați la toți... mai am o frază.
Toleranța nu există la moțiune, domnule senator, numai la dezbaterile generale.
Din sală
#59195Adevărul supără.
Probabil că...
Încheiați fraza, încheiați fraza, domnule senator.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
...dacă vă apăram, vă lăudam și vă cântam, mă țineați aici o jumătate de oră.
Mulțumesc.
Domnule senator, ați vorbit aproape 8 minute, vă spun sincer.
_Verba volant_ , calculatorul, tehnologia funcționează.
UDMR – îl invit pe domnul senator Tánczos Barna – dispune de 3 minute.
Microfonul central, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Dragi colegi,
Un proverb chinezesc spune că „cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine defectele”. Este un proverb care este valabil și pentru noi, pentru zilele noastre, mai ales în acest domeniu, când vorbim despre absorbția fondurilor europene.
Indiferent de partid și indiferent de guvern, această dezbatere a existat pe parcursul celor șapte ani, de când am început să atragem aceste fonduri extrem de importante pentru viitorul României. Întrebarea care s-a pus, și acum doi ani, și acum trei ani, și se pune și astăzi este: cine câtă vină are în acest eșec sau semieșec? Pentru că eșecul, per ansamblu, este evident. Cine a greșit mai mult? Ne spunem sau suntem de acord cu faptul că nimeni nu a fost perfect și nu a lucrat așa cum trebuie.
Sigur, după o analiză generală, situația poate fi caracterizată ca fiind dramatică, pentru că în această perioadă, 2007–2014, nu avem rezultate foarte bune. Tema moțiunii de astăzi este însă modul în care Guvernul actual a pregătit Acordul de parteneriat și, din acest punct de vedere, țin să-i dau crezare domnului ministru Teodorovici, pentru că rezultatele dânsului, rezultatele din ultimii ani sunt evidente.
În ce măsură sunt doar meritele domnului Teodorovici este o întrebare bună, dar, având în vedere experiența dobândită de dânsul, având în vedere și profesionalismul de care a dat dovadă și deblocarea a foarte multe proiecte, asta ne arată faptul că s-a lucrat într-un mod profesionist în acest minister în ultimii ani.
Sunt un om al cifrelor și mi-e greu să neg aceste rezultate, dar creșterea spectaculoasă a absorbției se datorează și altor miniștri, activității miniștrilor guvernelor predecesoare, care au pregătit într-o anumită măsură terenul pentru această absorbție și aceste recorduri pe care le-a obținut domnul Teodorovici.
Acordul de parteneriat însă este o altă discuție. Este și trebuie să fie un pact național, un pact între partidele politice parlamentare. Nu poate să fie un simplu program de guvernare. Nu cred că în următorii ani doar domnul Teodorovici o să fie responsabil de implementarea acestui Acord de parteneriat. Nu cred că doar domnul Ponta o să conducă Guvernul până în 2020. Este nevoie de o susținere amplă a acestui pact, a acestui Acord de parteneriat, și documentul trimis Comisiei trebuie să fie unul care să fie asumat de toate partidele politice.
Mulțumim, domnule senator.
Ați depășit timpul, pregătiți-vă de încheiere.
## **Domnul Tánczos Barna:**
Propoziția de închidere. Chiar dacă suntem de părere că acest pact este unul bun sau îmbunătățibil, nu cred că în momentul de față se impune demisia domnului ministru Teodorovici.
UDMR nu va susține această moțiune simplă, crezând și sperând că acest document îmbunătățit va fi acceptat și aprobat de Comisie în timp util pentru a fi implementat.
Mulțumesc.
În continuare are cuvântul domnul senator Haralambie Vochițoiu – Grupul parlamentar al PSD. Microfonul central. Aveți cuvântul, domnule semnator.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Uite, am găsit aici și Biblia, și Constituția. Cei care au citit textul puteau să țină mâna pe ea, să vedem dacă nu cumva îi ardea palma, pentru că cifrele arată altceva.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Dacă miercuri, când s-a depus oficial textul moțiunii, poate că mai erau semne de întrebare, joi deja purtătorul de cuvânt al comisarului pentru dezvoltare, domnul Johannes Hahn, a spus foarte clar că România este pe drumul cel bun.
Astăzi, când domnul președinte de ședință a întrebat dacă nu-și retrage nimeni semnătura de pe moțiune, m-aș fi așteptat la decența să vă retrageți cu totul textul moțiunii și să facem lucruri utile pentru țară. Dar, pentru că ați insistat, trebuie să vă răspundem la acest text numit moțiune, iar când l-am citit mi-a venit în gând o întrebare din filmul „B.D. la munte și la mare”: „Ce-avem noi aici?” Răspuns: „Nu știm.” Nu știm pentru că tot ceea ce e cuprins în acel text reprezintă o rea-voință și prezentarea unor neadevăruri.
Un grup de colegi senatori aparținând grupurilor parlamentare PNL și PDL a înaintat această moțiune, unde sunt invocate câteva considerente ce privesc fondurile europene, printre care întârzierea nepermisă a semnării Acordului de parteneriat.
Răspunsul despre care vă vorbeam la început vine direct și spune așa: „Acordul de parteneriat va fi adoptat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie.” Doamna Shirin Wheeler a declarat pentru Agerpres că nu este niciun pericol în privința adoptării Acordului de parteneriat, că nu există niciun risc de suspendare a fondurilor, că dialogul dintre țara noastră și Comisia Europeană nu s-a bazat niciodată pe critici, ci pe sugestii, manieră de lucru ce demonstrează buna cooperare dintre miniștrii români și reprezentanții de la Bruxelles.
În România, spunea dumneaei, nu există „nicio întrerupere, nu avem întreruperi sau suspendări de programe sau plăți. Acesta este un lucru bun, nimic nu poate opri banii să curgă și, chiar dacă au fost întreruperi în trecut...” – apropo, aviz Alianța D.A. – „... aceasta nu înseamnă că România a pierdut acești bani. În concluzie, nu există întreruperi și nici suspendări.”
Ați folosit, domnule senator, 5 minute și 30 de secunde din timpul alocat Grupului PSD.
Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Motoc Octavian, microfonul central.
Aveți cuvântul. Dispuneți de 11 minute și jumătate.
## **Domnul Octavian Motoc:**
## Domnule președinte,
## Domnule ministru,
## Stimați colegi,
Am tot vorbit despre gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene în România pentru perioada 2007–2013. La început, aceasta se putea justifica printr-o firească lipsă de experiență a instituțiilor și persoanelor implicate, într-o țară care abia aderase la selectul club european. Au trecut însă șase ani de la momentul zero al drumului proiectelor românești spre evaluare, contractare și implementare, mai avem doar ceva mai mult de un an la dispoziție și am cheltuit doar 35% din banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană.
Este o situație jenantă și paradoxală în același timp. Jenantă pentru faptul că suntem pe ultimul loc din UE din acest punct de vedere și paradoxală pentru că România este, probabil, țara care avea cea mai mare nevoie de acești bani, din cauza unui considerabil decalaj, în toate sectoarele economico-sociale, față de țările dezvoltate din Europa.
În 2012, ministrul fondurilor europene s-a angajat să atingă până la sfârșitul anului 2013 un procent de accesare de minimum 50% din totalul fondurilor aflate la dispoziție. Ne aflăm în a doua parte a anului 2014 și nu avem certitudinea că vom ajunge la 50% nici măcar la finalul acestui an. Mai mult, după o primă perioadă de programare a fondurilor europene, care din cauza erorilor de abordare tinde să se soldeze cu un mare eșec, guvernanții par să nu fi învățat nimic din greșelile făcute și atacă și cea de-a doua perioadă de alocare a fondurilor cu aceeași lipsă de determinare.
Nu doresc să mă mai refer la întârzierea semnării Acordului de parteneriat cu UE, ci să semnalez câteva dintre greșelile care persistă în conținutul acestui document în ponderea alocărilor pe programe și în modul în care banii sunt direcționați în continuare în zona clientelară.
Într-o țară în care unele dintre cele mai importante probleme sunt legate de lipsa de competitivitate și cea a locurilor de muncă, suma prevăzută pentru sectorul IMM, cel mai dinamic sector al unei economii sănătoase, va scădea dramatic, aproape la jumătate, față de perioada de programare anterioară. Accesul IMM la tehnologii noi, performante și la echipamente IT de ultimă generație este restrâns în mod nejustificat, pe un fundament lipsit de orice logică.
Domnule senator, ați vorbit 5 minute și jumătate din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar, care mai dispune de 6 minute.
Dau cuvântul, în continuare, domnului Ovidiu Donțu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
## **Domnul Ovidiu Liviu Donțu:**
Stimați colegi,
Apreciez ca extrem de neinspirată această moțiune simplă introdusă de o serie de colegi care au fost la guvernare în anii trecuți și au gestionat această problematică.
M-au rugat o serie de beneficiari, atât individual, cât și colectiv, să vă spun o parte din blocajele pe care dumneavoastră le-ați introdus în problematica fondurilor europene când erați la guvernare:
Ați avut „ghiduri ale solicitantului” extrem de neclare și contradictorii.
Cererile de rambursare erau onorate de către stat și cu un an întârziere.
Ați avut o birocrație excesivă; sunt beneficiari care s-au prezentat la autoritățile de management sau la organismele de implementare cu 24 de bibliorafturi la o cerere de rambursare.
Ați avut proceduri de achiziții foarte greoaie și ați făcut licitații pentru clientela dumneavoastră politică.
Ați maximizat inechitatea statului, pentru că unele proiecte le-ați blocat efectiv din cauza nerambursării la termen
a cererilor, lucru ce a condus la imposibilitatea de a achita sumele datorate la bugetul pentru salarii, fapt ce a generat penalități și blocări de conturi, imposibilitatea de a deconta furnizorii. Contravaloarea bunurilor furnizate și a serviciilor prestate a generat penalități pentru beneficiari și blocaje și insolvență pentru furnizorii acestora. De asemenea, au apărut situații hilare: beneficiarul avea de încasat de la bugetul de stat cu întârzieri de peste un an, pentru care nu primea dobândă, însă pentru sumele datorate către stat cu titlul de impozite pentru salarii din proiect trebuia să plătească majorări și penalități de întârziere, lucru rezolvat de actualul ministru al fondurilor europene.
Aceste lucruri, coroborate cu lipsa creditului, au făcut ca beneficiarii de fonduri europene să rămână singuri împotriva birocrației, unii dintre ei ajungând în situații-limită.
Și, ca dezastrul să fie complet, ați majorat TVA-ul la 24%, l-ați încasat în domeniul fondurilor europene, dar nu ați rambursat decât cu întârzieri de un an cererile de rambursare în cadrul acestor fonduri.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule senator, ați vorbit șase minute din timpul alocat partidului dumneavoastră.
În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL, și, ca să își... Îl anunț pe Domnia Sa că... Cinci și cu trei... fac unsprezece...
Mai aveți șase minute! Șase minute, domnule senator.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
Mulțumesc foarte mult.
Îmi sunt de ajuns, pentru că nu voi mai vorbi despre cifre și, în general, voi încerca să evit pericolele la care mă expun, acelea de a fi comparat cu evoluțiile darwiniste, sub spectrul lui Friederich Engels, ori acelea de a mă încurca în întrebări când, de fapt, alții au cifre și răspunsuri.
Domnule Eugen Teodorovici, ne cunoaștem de multă vreme și, de aceea, prietenește, vreau să spun că, într-adevăr, nu există minciună în viitor, așadar, atunci când dumneavoastră spuneți că veți absorbi 80%, noi nu vă putem acuza.
Aș vrea însă, politicos, să vă sugerez două lucruri legate de cifre. Într-adevăr, rata de absorbție a fost de 36%. Aș vrea însă să informați și câte din aceste fonduri fuseseră deja utilizate. În momentul în care au fost blocate programele operaționale, firește că volumul a crescut, dar o bună parte din aceste operațiuni fuseseră făcute înainte. Nu că i-aș apăra eu pe cei de la Partidul Democrat, ci, dimpotrivă. În privința asta mă asociez cu dumneavoastră, că guvernarea dinaintea noastră a fost o guvernare care a accelerat birocrația și utilizarea, nu întotdeauna eficientă, a fondurilor, deci nu vreau să intru pe acest tărâm...
Nu, mulțumesc. Eu reprezint un guvern care a accelerat integrarea europeană și care, timp de doi ani, nu a avut niciun infringement și a reușit să pună bazele absorbției fondurilor europene în 2007, un an dificil, în care aveam foarte puțină experiență. De aceea, eu pot să spun asta în mod deschis.
Și, domnule ministru, nu mai spuneți 80%, pentru că dumneavoastră nu știți ce cereri de rambursare vor veni. Deci nu puteți să promiteți în numele altora. De aceea,
v-aș ruga să fiți mai rezervat pe viitor, mai ales că asta ar putea să vă protejeze în primul rând pe dumneavoastră. Nouă ne ridică însă niște semne de întrebare cu privire la realismul viziunii dumneavoastră.
Ați vorbit despre ceea ce a făcut Comisia în ceea ce privește elogiile la adresa guvernării. Nu vreau să le citez, dar am două pagini care ar putea să arunce o altă lumină cu privire la abordările Comisiei și, de aceea, cred eu că ar trebui să vă aplecați cu mai multă atenție la ceea ce spune Comisia și în legătură cu agenda digitală, și în legătură cu modul în care reforma administrației și lupta anticorupție sunt reflectate acolo, și în legătură cu achizițiile publice, și în legătură cu modul în care alocațiile bugetare asigură cofinanțările. Deci eu vă propun să aveți o viziune realistă și corectă, și asumată, fără să încercați să „vindeți” numai ceea ce credeți, din context luat, că este favorabil în ceea ce spune Comisia.
Eu aș vrea însă să vă previn asupra unui lucru. Noi suntem îngrijorați în legătură cu Acordul de parteneriat și îngrijorarea noastră – pe care dumneavoastră o sancționați într-un mod pe care, sincer, nu-l înțeleg, dar care demarează dezbaterile pe care trebuie să le avem pe viitor – este foarte importantă, pentru că absorbția fondurilor comunitare este singura noastră șansă de a spori convergența, de a ne duce la 60% ca paritate a puterii de cumpărare față de celelalte țări ale Uniunii Europene. Fără asta, declarațiile premierului Ponta, că noi, în 2019, am putea să aderăm la euro, sunt, vă rog să mă iertați, cel puțin hazardate.
Și, încă o dată, dacă tot vorbim de 2019, domnule Teodorovici, transmiteți colegilor dumneavoastră din Guvern că nu s-a avansat cu nimic în reforma legislativă care să ajute România să reprezinte cu demnitate statul și națiunea română atunci când vom avea președinția rotativă a Uniunii Europene. În clipa de față suntem complet descoperiți la acest capitol. Va trebui să dăm priorități ale Uniunii Europene, miniștrii noștri vor trebui să conducă comisii de specialitate și așa mai departe.
Vă mulțumesc, domnule senator.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
Acesta este motivul pentru care eu m-am numărat printre semnatarii acestei moțiuni.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, de la independenți.
Aveți două minute, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,
Ca reprezentant al senatorilor neafiliați, deci independenți, nu voi dori decât să vă transmit câteva puncte de vedere cu discernământ, echilibrat și cât mai obiectiv, așa cum a demonstrat-o de fiecare dată și partidul din care facem parte în acest moment.
Stimați colegi,
Semnatarii moțiunii simple au dreptate la nivel general, și nu numai că orice Guvern ar trebui să facă orice pentru a face posibilă o absorbție a fondurilor europene, dacă ar fi posibil, chiar și de 100%. Exemple de a fi posibile procente mult mai mari decât a reușit România au fost date de către domnul senator Roșca Stănescu. În ultimii ani, prin 2008–2012, au fost guverne care doreau, dar nu puteau. Deci era dorință, dar extrem de puțină putință în acest domeniu, sumele atrase fiind aproape simbolice. Iar acum avem un Guvern care, cu siguranță, ar fi putut face și mai mult, dar totuși, pe acest segment, a atras mult mai mult decât guvernele anterioare anului 2012.
Concluzionând, stimați colegi, inițierea moțiunii este bine-venită pentru impulsionarea Guvernului. Și chiar se poate și mai mult, domnule ministru.
Dar, stimați colegi, nu-i bine să ne prefacem că nu vedem totuși rezultatele mult mai bune ale domnului ministru
Teodorovici, comparativ cu predecesorii dumnealui, chiar dacă recunoaștem că ar fi fost loc și de mai bine.
Stimați colegi,
Suntem obligați să fim obiectivi pentru țară, pentru poporul care ne-a ales.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator. V-ați încadrat.
În continuare, PSD-ul mai dispune de timp. Trei minute are doamna senator Ecaterina Andronescu.
Urmează domnul senator Mircea Geoană, la fel.
## **Doamna Ecaterina Andronescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Este importantă dezbaterea noastră de astăzi, pentru că, fără îndoială, se discută despre un subiect extrem de important pentru țară.
Fondurile europene reprezintă o țintă pentru Guvernul României și sigur că sunt, din acest punct de vedere, explicabile interesul și încercarea de a le aduce în dezbaterea publică.
Sincer, vă mărturisesc, mi-aș fi dorit mai mult să aud lucruri concrete care i se pot reproșa Guvernului decât, să spunem, lucruri care sunt, pur și simplu, vorbe și care n-au în spate niciun fel de conținut.
Fără îndoială, pentru mine, fondurile acestea europene au reprezentat și reprezintă, în continuare, un obiectiv extrem de important pentru țară, pentru că mă gândesc că, fără aceste fonduri europene, n-am fi putut vorbi astăzi în România de construcția celui mai important proiect de cercetare, proiectul construcției celui mai mare laser din lume, la Măgurele, dar, în același timp, n-am fi putut să începem clasa pregătitoare așa cum se cuvine, dacă n-am fi putut să pregătim cadrele didactice din aceste resurse, nu i-am fi putut susține pe cei tineri și performanți prin burse doctorale și postdoctorale, în așa fel încât să menținem producția științifică a universităților serioase și să contăm în peisajul științific internațional.
Dacă ne-am uita cu foarte mare atenție la observațiile pe care Comisia Europeană le-a făcut, am desprinde cât se poate de limpede o concluzie: analiza mult mai riguroasă a Acordului de parteneriat este consecința proastei gestionări în exercițiul bugetar 2007–2013. Și, dacă ne întoarcem la acest exercițiu bugetar, nu putem să nu-i recunoaștem domnului ministru Teodorovici rezultatele prin care, într-un fel, ne-a scos din groapa de potențial în care eram cu absorbția la momentul preluării guvernării. Și este acest lucru o realitate pe care avem obligația, de la înalta tribună a Senatului României, s-o recunoaștem.
De aceea, Comisia, în acest document, de două ori precizează: „Ca urmare a experienței proastei coordonări din perioada 2007–2013, vă rugăm să faceți câteva precizări” și le enunță. Între aceste precizări, ce i se reproșează Guvernului României? Că și-a stabilit prea multe priorități. Dar România are atât de multe nevoi încât este foarte greu să renunți la o parte din ele. La ce să renunți? La a finaliza școlile începute și lăsate neterminate de atâția ani, la a încerca să mai aduci ceva în laboratoarele noastre prin proiectele de competitivitate, prin programul POSCCE, la faptul că avem nevoie de programe speciale pentru romi, ca să mă refer doar la câteva din domeniul educației?
Dau cuvântul domnului senator Mircea Geoană.
Grupul parlamentar al PSD mai dispune de trei minute.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Stimate colegi și stimați colegi,
Voi fi foarte scurt, pentru că timpul este înaintat și există și un calendar politic mai ardent puțin, dar vreau să vă spun un lucru, pentru că este Senatul României, unde sunt extrem de mulți oameni, din toate partidele, bărbați și femei care au avut de-a lungul anilor responsabilități în statul român. Cu toții am fost la guvernare, am fost și în opoziție, am revenit la guvernare. Acesta este caruselul democrației.
În urmă cu 10 ani de zile încheiam negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acum zece ani, un deceniu. Și, pe vremea aceea, proiectul european unea națiunea română. Astăzi, tema europeană pare mai degrabă să ne dezbine. Și cred că, indiferent de momentul politic pe care fiecare opoziție încearcă să-l fructifice – este legitim, e un drept democratic, așa cum este dreptul firesc al majorității să apere un ministru competent, cum este cazul domnului Teodorovici, și echipa pe care o conduce –, cred că ar trebui să avem un pic de privire în oglindă și să ne întrebăm, poate,
cu toții ceea ce n-am făcut bine și astăzi ne certăm de ce unul a lăsat la 12%, de ce 35%, de ce nu 80%.
În primul rând, pentru că primii doi ani, 2005–2006, de pregătire a momentului aderării au fost prost utilizați. Cu tot respectul pentru cei care au guvernat atunci. Se vorbea de anticipate, se vorbea de orice altceva, dar nu de pregătirea instituțiilor pentru absorbția fondurilor europene.
2005–2006, iertați-mă, cred că a fost altcineva. Nu eu am întrerupt Comarnic – Brașov, finanțarea cu același finanțator, cu aceleași firme și de patru ori mai ieftin kilometrul de autostradă! Nu eu!
Dar, dacă începem să ne aruncăm unii altora săgeți, spunând: „Tu ai greșit!”, „Ba tu ai greșit”, „Tu ești de vină!”, „Tu ești de vină!”, și nu începem să înțelegem că am avut cu toții niște responsabilități de care nu ne-am achitat așa cum trebuie, cred că facem o greșeală pentru viitor.
Ceea ce este angajat și negociat în numele statului român devine o obligație pentru guvernele care vin după momentul respectiv. Nu sunt fericit de negocierea pe care domnul Băsescu a făcut-o cu privire la cifrele de deficit. Cred că este o greșeală de politică economică.
România nu-și permite un deficit de 1% în 2015, în timp ce Polonia își negociază încă un an de 3% deficit, ca să poată să-și finanțeze creșterea. Cred că este greșit, dar nu am ce să mai fac, pentru că România a fost angajată de Guvernul respectiv și de președintele respectiv și mergem pe această înțelegere, pentru că așa este.
Prietenul meu, Varujan Vosganian... Păi, dacă 1 decembrie 2019 este hazardat ca țintă de aderare la euro, păi, cum era 1 ianuarie 1015, când președintele Băsescu spunea că „intrăm ieri”?! Adică, haideți un pic să discutăm cu argumente, haideți să nu mai... strategii de dezvoltare, strategii de energie... tomuri de hârtii! 40 de miliarde de euro sunt necesari ca să facem toate proiectele în energie. Nu avem banii ăștia, trebuie să prioritizăm.
Și vă mai spun ceva cu privire la următorii zece ani, pentru că vorbim despre viitorii zece ani, Acordul de parteneriat negociat în mod democratic de guvernul actual va fi o obligație și pentru celelalte guverne care vin după noi.
Cred, în continuare, că subiectul reprezentării României la Consiliile Europene trebuie să fie revizitat după alegerile prezidențiale. Nu e normal să meargă exclusiv președintele când ai o problemă economică. Nu cred că este normal. Așa cum în Polonia își fac diviziunea muncii: președintele, când sunt probleme strategice, și prim-ministrul, când sunt probleme economice. Înțeleg că, astăzi, domnul președinte Băsescu spune, încă o dată, că numai Domnia Sa poate să reprezinte statul român la Consiliul European, pentru că o decizie a Curții Constituționale i-a dat dreptate în perpetuitate. Nu cred că este bine.
Vă rog să încheiați.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
...să vedem cum facem ca, la final de ciclu bugetar 2020, să avem 100% tragere, cum Spania a avut 112% tragere de fonduri europene.
Cred că este posibil și, indiferent cine va guverna, avem ca obligație să facem din acest subiect al integrării europene un nou subiect de consens național, și nu de dezbatere, așa cum avem, din păcate, prea mult în Parlamentul României. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului ministru, dacă dorește să facă câteva precizări, ținând cont de faptul că la ora 18.00 încheiem lucrările și trebuie să și votăm.
## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**
Mulțumesc foarte mult pentru fiecare intervenție.
Idealist fiind, am crezut întotdeauna că, de la această tribună, poți vorbi atunci când, într-adevăr, cunoști lucrurile și, într-adevăr, mai ales, nu minți. Se pare că astăzi a fost încă o dovadă că nu este așa și rămân doar cu acea senzație plăcută.
Eu am să continui să fac acest lucru și am să vă spun foarte clar următorul lucru: chiar și, domnule senator Varujan Vosganian, faptul că-mi asum cifra asta înseamnă că știu foarte bine despre ce este vorba și pot să vă spun că, anul viitor, România poate ajunge la 80% și pot să vă spun clar că, dacă mergem pe același drum, început în 2012, România are șanse să se bată de la egal la egal cu toate statele membre la care astăzi ne raportăm.
Nu vreau să dau nume, dar cel puțin doi dintre cei care au vorbit puțin mai devreme... sau i-aș întreba pe cei doi care au vorbit mai devreme: când s-a oprit încrederea pe care mi-au acordat-o, atunci când le-am explicat că ceea ce doreau pentru propriile proiecte europene nu se putea face, conform procedurilor europene, sau, domnule... sau nu, nu fac referire la nimeni... Întrebarea este... sau aș fi sperat că aveți experiența necesară, pentru că știu că sunteți sau ați fost aproape de proiectele europene, în special cele pe capital uman, și mă așteptam să aveți experiența și să analizați cu...
Mă refer la proiecte în derulare pe fonduri europene. Mai mult, acordul... ( _Discuții în sală.)_
Domnule senator Popa, vă rog.
Acordul de parteneriat va fi trimis Comisiei Europene în următoarele zile, într-o formă pe care Comisia Europeană deja a acceptat-o, urmând doar ca cei de la Comisie să trimită acest document intern pe procesul de aprobare. S-a spus acum câteva zile că acest document va fi semnat cu România în august, cel târziu la începutul lunii septembrie, pentru că și în cadrul Comisiei este un proces îndelungat de aprobare și de avizare a acestui document.
Mai mult, până la finele acestui an vom demara multe dintre proiectele cu finanțare europeană pe următorul cadru financiar, astfel încât România să aibă din primul an un nivel de absorbție cum, din păcate, nu a avut în 2007–2012, împreună. Și pot să spun de la această tribună, știind că ceea ce spun este și justificat, că în următorii cinci ani sau pe primii cinci ani din următorul cadru financiar România poate angaja întreaga sumă alocată pentru 2014–2020.
Modul în care am început... și vă spun, eu țin foarte mult legătura cu acei beneficiari care vin și discută cu noi despre problemele pe care încă le mai întâmpină, din păcate, în sistem, și cu cei de la Comisia Europeană, la care tot timpul mă raportez, pot să vă spun că, în 2014, noi vom finaliza tot procesul de reformă, astfel încât în 2015 să nu mai auzim de simplificare sau de alte măsuri de acest fel.
Cred că... și, încă o dată, vă invit pe toți cei care considerați că este nevoie de o clarificare în plus, pot să vin la Senat, pot să discutăm, pot să vin mult mai des, așa cum solicita unul dintre colegi – și am s-o fac cu mare plăcere –, și sunt convins că nu doar simpla prezență în această instituție justifică, să spunem, și... sau poate ar fi invocată, așa cum dumneavoastră ați spus puțin mai devreme.
Vă stau la dispoziție cu orice fel de întrebare și, încă o dată, România poate și își va merita locul în Europa, așa cum dorim cu toții, ca model fiind, pe fonduri europene.
Vă mulțumesc încă o dată. ( _Aplauze.)_
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Mulțumesc.
Doamnelor și domnilor, suntem la ora 18.00.
În mod normal ar trebui să închidem lucrările. În baza acestei situații, vă solicit prelungirea cât este necesar ca să votăm moțiunea și mai avem procedura de urgență care trebuie votată astăzi.
Doamnelor și domnilor senatori, vă solicit prelungirea până la epuizarea ordinii de zi, cel mult 5-10 minute.
Vă rog. Deschid votul.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Vot · approved
Depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către doi dintre senatorii validați prin Hotărârea Senatului nr. 36 din 10 iunie
De fapt, aici mai avem doar trei momente: votarea moțiunii simple, votarea urgenței pentru solicitările făcute și sesizarea Curții Constituționale. Doamnelor și domnilor, s-au epuizat toate intervențiile în dezbaterea moțiunii simple. Toate grupurile parlamentare au luat cuvântul.
Închei dezbaterile generale la moțiunea simplă depusă de către opoziție și intrăm în procedură de vot.
Doamnelor și domnilor...
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Supuneți la vot procedura de vot.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Procedura de vot este procedură de vot deschis. Supun la vot procedura...
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Vot secret electronic.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor, supun la vot propunerea de vot secret, care e, în mod normal, la orice moțiune, dar electronic.
Doamnelor și domnilor, vă consult prin vot: vot secret, dar electronic.
Cu 128 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, vom vota moțiunea cu vot secret electronic.
Rog stafful să asigure votul secret pentru acest punct al ordinii de zi.
Doamnelor și domnilor, supun la vot moțiunea simplă dezbătută.
Deschid votul și vă rog să vă exprimați prin vot.
Vă rog să vă exprimați prin vot.
Cu 48 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă și două abțineri, moțiunea de fost respinsă.
Permiteți-mi să-l felicit pe domnul senator, pentru că e colegul nostru și ministru. A reușit totuși, față de 58 de semnatari, să convingă 10 dintre semnatari să nu voteze moțiunea.
Mulțumesc.
Explicarea votului, da?
**Domnul Ion Rotaru**
**:**
Nu avem voie să explicăm.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Nu avem, mulțumesc.
**Domnul Ion Rotaru**
**:**
Domnul Drăghici are de făcut un anunț.
Îl rog pe domnul senator Drăghici, la microfonul central.
Din sală
#102965Listă.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Listă de vot, sigur, să dea.
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Nu se poate listă de vot.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
De ce, domnule senator Oprea, chiar crezi că, după 22 de ani, știi mai multe ca mine?
Listă de vot, ca să vadă cum au votat domnii senatori.
Haideți, haideți, vă rog. Haideți, că avem o chestiune...
## **Domnul Ion Rotaru**
**:**
Damian Drăghici.
## **Domnul Damian Drăghici:**
Vreau să-mi dau și eu demisia într-un stil mondial. Lăsați-mă puțin, ca să-mi dau demisia. Domnule președinte, Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Începând cu data de 23 iunie 2014, demisionez din Senatul României, deoarece voi activa în Parlamentul European, în urma alegerii mele ca eurodeputat.
Vă mulțumesc pentru colaborarea și încrederea pe care mi le-ați acordat în acești aproape doi ani.
În continuare voi fi alături de dumneavoastră și sper să continuați ceea ce am început împreună pentru promovarea intereselor cetățenilor defavorizați și combaterea sărăciei.
Am intrat în politică pentru că eu chiar vreau să schimb ceva. Acesta este crezul meu și acest crez mă va călăuzi și în Parlamentul European.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Doamnelor și domnilor, suntem de acord. Vă rog, vă rog.
Îl felicităm, în primul rând, pe domnul senator pentru funcția pe care o va ocupa în Parlamentul European și-i mulțumim pentru activitatea depusă.
În continuare, vă aduc aminte că s-a solicitat procedură
de urgență pentru următoarele proiecte de lege:
1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Inițiator, Guvernul României.
Susține, da?
Doamnelor și domnilor, supun la vot. Cine este pentru?
Cu 74 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată. 2. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Susține cineva?
Nu susține, nu se aprobă.
3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Susține cineva?
Nu susține, nu se aprobă.
4. Propunerea legislativă privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare și folosire a steagurilor unităților administrativ-teritoriale.
Susține cineva?
Nu susține, nu se aprobă.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1056315. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000. Susține cineva?
Nu susține, nu se aprobă.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1057846. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 35 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.
Susține cineva?
Nu susține, nu se aprobă.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1059487. Propunerea legislativă pentru modificarea și
completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
Susține cineva?
Nu susține, nu se aprobă.
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#1060888. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare.
Susține cineva?
Nu susține, nu se aprobă.
· other
1 discurs
## Bună seara!
Interpelare
Mario Ovidiu Oprea
Prima întrebare este adresată doamnei Ioana Petrescu, ministrul finanțelor publice.
Prima întrebare este adresată doamnei Ioana Petrescu, ministrul finanțelor publice. Doamnă ministru, Aflăm tot mai des în ultima vreme despre condamnări definitive în instanță și despre confiscarea averilor, dar nu și despre recuperarea prejudiciului adus statului prin valorificarea bunurilor confiscate. Știu că există magazine care pun în vânzare aceste bunuri, dar întreg procesul este lipsit de transparență și nu ajung la opinia publică date clare despre valoarea recuperată și detalii despre modul în care lucrează Ministerul Finanțelor Publice în acest sens. Lista acestor magazine din toată țara ar trebui să fie informație aflată la dispoziția tuturor, lucru care nu se întâmplă în momentul de față. Ca atare, aflăm pur întâmplător despre astfel de spații de desfacere a mărfii confiscate sau dacă întrebăm autoritățile din fiecare localitate unde există aceste magazine. Consider această situație anormală, dat fiind interesul statului pentru recuperarea pierderilor în urma infracțiunilor de orice fel, motiv pentru care vă rog să-mi comunicați punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu situația descrisă și dacă veți lua măsuri pentru a crește transparența traseului sumelor prejudiciate, de la stadiul de bunuri confiscate până la cel de bani recuperați la bugetul de stat.
Interpelare
Mario Ovidiu Oprea
Județul Dolj a ajuns într-o situație cel puțin bizară, dat fiind faptul că aici s-au înregistrat, de-a lungul anilor, recolte record. Mă refer la puternicul proces de acoperire cu nisip a hectarelor care au fost numite, ani la rând, grânarul României. Lipsa perdelelor forestiere, clima tot mai caldă
Domnule ministru, Județul Dolj a ajuns într-o situație cel puțin bizară, dat fiind faptul că aici s-au înregistrat, de-a lungul anilor, recolte record. Mă refer la puternicul proces de acoperire cu nisip a hectarelor care au fost numite, ani la rând, grânarul României. Lipsa perdelelor forestiere, clima tot mai caldă, eroziunea puternică a solului și lipsa rețelelor de irigații sunt cauze principale ale acestui proces de deșertificare, cum l-au numit specialiștii. Soluția la îndemână și prima indicată de aceștia este plantarea pădurilor, care ar urma să constituie păduri de protecție, însă acest lucru întârzie în mod inexplicabil. Cele 2.500 de hectare plantate de autorități în ultimii ani sunt total insuficiente. De neînțeles gradul mic de acoperire a zonelor care necesită împădurire, mai ales dacă avem în vedere comparația cu organizațiile nonprofit și cele de voluntari, care reușesc să planteze mai multe hectare în acțiunile lor. Este motivul pentru care vă adresez următoarele întrebări: - Sunteți la curent cu situația din Dolj și a județelor din - Oltenia, în general? - Ce soluții aveți în vedere? – Ce sume alocați plantării de perdele forestiere în aceste zone în 2014? Vă mulțumesc. Aștept, de asemenea, răspunsul în scris.
Interpelare
Alexandru Pereș
Deficiențe privind încadrarea în grad de handicap – handicap grav cu asistent personal sau indemnizație, între a fi sau a nu fi!
Am două întrebări și o interpelare. Am să citesc doar o întrebare și interpelarea. A doua întrebare o voi depune la secretariat. Întrebarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamnei ministru Rovana Plumb, iar obiectul întrebării este „Deficiențe privind încadrarea în grad de handicap – handicap grav cu asistent personal sau indemnizație, între a fi sau a nu fi!”. ## Doamnă ministru, Domnul Făgețan Ioan Florin, un tânăr de numai 29 de ani, care a suferit un transplant de cord în anul 2009, a fost încadrat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din județul Alba, în anul 2009, în grad de handicap grav cu asistent personal, iar în anul 2013, aceeași comisie l-a încadrat în grad de handicap grav fără însoțitor. Spre finalul anului 2013, acesta a fost diagnosticat post-transplant cu toleranță la statine. În luna iulie anul curent, acest tânăr urmează să se prezinte din nou în fața Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap pentru revizuirea certificatului, dar, având în vedere istoricul medical și prevederile Ordinului nr. 762/2007, pe care, în anexă, vi-l remit, capitolul 4 secțiunea 1, consider că se impune reevaluarea încadrării acestuia în grad de handicap, în sensul aplicării corecte a actului normativ, respectiv încadrarea în grad de handicap grav cu asistent personal sau cu indemnizație de însoțitor. Față de situația prezentată, vă rog, doamnă ministru, să-mi răspundeți la următoarea întrebare, după ce veți citi toate documentele medicale anexate: Ce anume se poate considera că s-a ameliorat în starea de sănătate a acestui tânăr în intervalul de timp 2009–2013, astfel încât să determine Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să nu-i mai acorde, începând cu anul trecut, 2013, dreptul de a avea asistent personal sau dreptul la indemnizația de însoțitor?
Interpelare
Alexandru Pereș
Spitalul Orășenesc Câmpeni – spital zonal
Adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Nicolae Bănicioiu. Obiectul interpelării: „Spitalul Orășenesc Câmpeni – spital zonal”. Domnule ministru, Spitalul Orășenesc Câmpeni, din județul Alba, oferă servicii medicale atât pentru localnici, cât și pentru locuitorii din localitățile limitrofe, numărul total al potențialilor beneficiari de servicii medicale ridicându-se la aproximativ 60.000. Diversitatea și calitatea serviciilor medicale, dar și existența Compartimentului de primiri urgențe, organizat și coordonat conform legislației în vigoare (medic primar de medicină de urgență, medici primari și de specialitate cooptați pentru desfășurarea celor două linii de gardă), au transformat Spitalul Orășenesc Câmpeni, din punctul de vedere al adresabilității, în spital zonal. Având în vedere prevederile art. 172 din Legea nr. 95/2006, coroborate cu cele cuprinse în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și cele din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, s-a ajuns în situația în care cazuistica nu mai poate fi plafonată și corelată cu legislația. Viața oamenilor depinde de funcționarea în condiții optime a acestui spital. În acest sens, în prezent se întreprind lucrări de reabilitare, modernizare și echipare ambulatoriu de specialitate în cadrul acestui spital, cu sprijin financiar de la bugetul local și din cadrul ADR Centru. Doar că, pentru a funcționa în condiții decente, având în vedere multitudinea de pacienți care apelează la serviciile medicale oferite de acest spital „zonal” din Câmpeni, se impune recunoașterea acestuia ca atare, fiind necesară și o finanțare corespunzătoare. Domnule ministru, având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit să-mi comunicați un punct de vedere din partea Ministerului Sănătății cu privire la situația Spitalului Orășenesc Câmpeni, structurat astfel încât să-mi răspundeți și la următoarea întrebare: Ministerul Sănătății agreează ideea unui parteneriat cu autoritățile locale din orașul Câmpeni în vederea recunoașterii legale a Spitalului Orășenesc Câmpeni ca spital zonal, dotat și finanțat astfel încât interesul legitim al locuitorilor din zona Munților Apuseni privind accesul la servicii medicale de proximitate să fie garantat?
Interpelare
Dorin Mircea Dobra
Taxa de primă înmatriculare
Interpelarea mea se adresează prim-ministrului și ministrului mediului și schimbărilor climatice. Obiectul: „Taxa de primă înmatriculare”. Domnule ministru, Mă adresez dumneavoastră, ca unui iubitor de automobile și responsabil de actuala legislație, și, totodată, ministrului mediului. Vreau să precizez de la început că actuala legislație referitoare la înmatriculări a trimis România cu cel puțin 100 de ani în urmă, perioadă în care oamenii semnau doar acte de mână pentru a înstrăina un bun. Mai exact, pentru a evita această situație în care o mașină înmatriculată necesită plata unei taxe de primă înmatriculare, cetățenii de bună-credință ai acestei țări ajung să recurgă la forme feudale pentru a putea înstrăina un autovehicul. Dacă mai e cazul, mai amintesc aici și faptul că, prin aceeași legislație, ați reușit, domnule prim-ministru, să puneți mare parte din populația României în situația unui antedivorț, oamenii recurgând la partaj voluntar pentru a putea înmatricula o mașină în România. Închei motivația mea atrăgându-vă atenția asupra unei realități ce stă la câteva sute de metri distanță de noi acum, că tot v-ați mutat în sediul Ministerul Apărării Naționale. Sunt pline parcările Palatului Parlamentului de autovehiculele ce nu pot fi înstrăinate, tocmai din cauza aberantei taxe de primă înmatriculare. Ce dovadă mai clară a lipsei de viziune socială și economică a clasei politice oferim noi astăzi, din moment ce tocmai noi, politicienii, și, în special, guvernanții, am căzut în plasa propriei legislații?! Să mai spun aici cât de mult ar putea folosi toate aceste automobile unor cămine de bătrâni, case de copii sau chiar școli din zone defavorizate?! Bănuiesc că nu mai e cazul să mă refer și la pierderile pe care le suportă bugetul de stat și numai în urma taxării simplei tranzacții, deoarece la taxa neîncasată nu mai doresc să ajung, atâta timp cât ea reprezintă o aberație și o nedreptate. Aduc toate aceste argumente, domnule prim-ministru și domnule ministru, pentru a ajunge prin puterea evidenței la obiectul interpelării mele: Cât mai aveți de gând să lăsați în vigoare această legislație aberantă, când anume intenționați să cereți ministrului mediului o viziune clară și neapărat în folosul și pentru liniștea cetățenilor în domeniul mai sus menționat?
Până în anul 2012 s-a perpetuat situația marginală a economiei românești, din cauza incapabilității de a absorbi fonduri europene. Și doresc încă o dată să subliniez: nu semnarea unor proiecte are impact în economie, ci execuția efectivă a acestora. Să mai reamintim că, dacă în alte state membre utilizarea fondurilor europene a însemnat contribuție la creșterea economică, în România, în 2011, absorbția slabă, împreună cu micșorarea volumului de investiții străine, a făcut ca economia reală să ducă lipsă de surse de finanțare.
Cel mai important de reținut este însă că între anii 2007–2012 România a contribuit cu 7,91 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, iar Comisia Europeană a efectuat plăți către România de 7,81 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă că aproape am ajuns la performanța negativă de a
ne lua banii înapoi, mai puțin chiar cu 100 de milioane de euro. La cei 100 de milioane de euro pierduți astfel de România se adaugă corecțiile financiare pentru achizițiile publice din perioada guvernării PDL, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, pe care statul român și românii vor trebui să-l asigure din bugetul național. Cu un deficit de 1,1 miliarde de euro în anvelopa fondurilor europene, pe care l-ați lăsat când ați plecat de la guvernare, pot să spun că portofoliul ministerului pe care îl conduc a devenit, din cauza dumneavoastră, nu o dramă națională, cum precizați în textul moțiunii, ci chiar o misiune imposibilă. Și nu mă refer aici la filmul cu același nume, deși ar fi cel puțin un punct de asemănare, și anume faptul că, până la urmă, nimic nu este imposibil și, în final, obstacolele sunt învinse.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Trebuie să recunoaștem astăzi că Guvernul Ponta a învins aceste obstacole. Prezentul o demonstrează. Noi am învins, pentru că ne-am propus să redăm România românilor și să le dăm românilor încrederea în ei înșiși și în locul lor în Europa.
Astăzi, datele Eurostat ne arată că românii se află din nou pe primul loc în topul încrederii în viitorul Uniunii Europene, cu 76%, în timp ce în 2011 încrederea românilor în direcția urmată de Uniunea Europeană scăzuse la 46%. Diferența vorbește de la sine și arată rezultatul lecțiilor învățate și, mai mult, contrazice profund acuzațiile aduse Guvernului Ponta privind reaua intenție la adresa românilor.
## Stimați colegi,
Cred că totuși este timpul să ne întrebăm cine dă dovadă de rea intenție la adresa românilor. Noi am învățat din greșelile făcute de cei care au administrat fondurile europene înaintea noastră și cifrele sunt cele care demonstrează realitatea. Sumele încasate de România în 2013 au fost cu 130% mai mari decât în întreaga perioadă 2007–2012, iar aceasta a fost cea mai mare creștere înregistrată de un stat al Uniunii Europene.
Un alt record al anului 2013 a fost reprezentat de fondurile europene solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate României, de peste 3,56 de miliarde de euro. Gradul de absorbție a fondurilor europene alocate în actualul cadru financiar este astăzi de 36%, iar la finalul anului 2015 vom ajunge la 80%.
Am reușit în perioada noiembrie 2012 – octombrie 2013 să deblocăm toate cele cinci programe operaționale. Și să nu uităm că România a fost singurul stat european care a avut suspendate aproape toate fondurile europene, 98% din fondurile alocate pentru actuala perioadă.
Am eficientizat sistemul de implementare a fondurilor europene, am ușurat viața beneficiarilor, cei care sunt acum partenerii noștri în reforma din sistem. Decontarea directă a plăților, proceduri simplificate, proiecte alternative, ghiduri și instrucțiuni au devenit instrumente zilnice de lucru, iar rezultatele în economie sunt vizibile.
În 2013, fondurile încasate de Uniunea Europeană au reprezentat peste 2% din PIB, în timp ce din punct de vedere statistic, în noiembrie 2013, piața de construcții din România a ieșit oficial din recesiune, înregistrând ulterior creșteri semnificative, ca cele din cursul anului 2014. Acesta este prezentul, aceasta este realitatea și o spun din nou: am demonstrat, în mai puțin de doi ani, că România poate și merită să fie pe un loc de frunte între statele Uniunii Europene. Atât Parlamentul European, în martie anul acesta, cât și comisarul european pentru politică regională au recunoscut progresele României, ultimul declarând la începutul anului 2014: „Trebuie să felicit România și, în mod special, pe ministrul fondurilor europene pentru realizările de anul trecut.”
Dumneavoastră îmi cereți demisia, dar vă rog să-mi permiteți să țin cont, înainte de solicitarea dumneavoastră, de aprecierile partenerilor europeni. Și asta pentru că nu este vorba despre mine, ci despre realizările unui guvern care a demonstrat că se poate.
Repet: noi avem cifre, noi avem soluții, noi avem rezultate, dumneavoastră aveți întrebări. Și întrebați dumneavoastră: de ce nu se scrie Acordul de parteneriat automat, după dictarea Comisiei Europene, pentru a fi gata repede și semnat?
Trebuie însă să vă spun că pe mine m-au interesat soluțiile eficiente, nu soluțiile comode. Soluția comodă este să scrii după dictare. Soluția eficientă este să negociezi și să știi că investești pentru viitorii zece ani și să faci acest lucru temeinic, pentru că aceste investiții sunt pentru România de mâine, iar istoria României nu se scrie după dictare. Sau, mai bine spus, nu se mai scrie după dictare, pentru că, din păcate, istoria României s-a scris după dictare atunci când noi am primit cea mai mică alocare financiară pentru perioada 2014–2020.
Reamintesc ceea ce sublinia și domnul prim-ministru Victor Ponta, că România a obținut 21,4 miliarde de euro, la o populație recunoscută de 21 de milioane de locuitori, în timp ce Cehia, la jumătate din numărul de locuitori, a obținut 20,5 miliarde de euro, Ungaria, sub 10 milioane de locuitori, a obținut 20,4 miliarde de euro, Portugalia, cu 10 milioane de locuitori, a obținut 19,6 miliarde de euro. În concluzie, fiecare cetățean european va avea, în 2014–2020, alocate fonduri structurale și de coeziune la nivelul unei medii de 2.000 de euro pe locuitor, în timp ce cetățenii României vor avea doar 1.000 de euro. Acesta a fost rezultatul dictării. Și mă întorc atunci la întrebarea de la care am pornit: cine dă dovadă de rea intenție la adresa românilor?
Trec însă de reaua intenție și mă gândesc că, probabil, prezența unor semnături pe lista anexată moțiunii se datorează și lipsei unor informări corecte, pentru că, altfel, nu înțeleg cum a fost posibil ca oameni politici care au fost alături de noi în tot acest efort uriaș, de redresare a situației din 2012, să fie astăzi semnatari ai acestei moțiuni, căzând, iată, pradă unui alt tip de dictare, cea politică.
Doamnelor și domnilor senatori,
România a stabilit un calendar cu partea comunitară în privința transmiterii Acordului de parteneriat, iar datele au fost respectate întocmai de către partea română.
Astfel, la finalul lunii martie 2014, documentul oficial a fost transmis la Bruxelles. Versiunile anterioare au fost
documente-proiect, pentru consultări informale, înainte ca acordul să fie transmis oficial. Mai mult decât atât, România a transmis acest document formal cu o lună înainte de termenul Comisiei Europene.
Acordul de parteneriat nu a fost respins niciodată, ci s-au primit recomandări și propuneri, dovadă clară a unui dialog permanent între România și Comisia Europeană, precum și între oricare alt stat membru și Comisia Europeană. Citez acum din declarațiile de presă din 19 iunie 2014 ale purtătorului de cuvânt al comisarului european pentru politică regională: „Facem aceleași lucruri cu toate statele membre. Cu toate cele 28 de state membre avem o procedură pe care o punem în aplicare. Nu este diferită această procedură pentru România. Observațiile fac parte din această procedură: trimitem observațiile și primim înapoi răspunsul României. Și, repet, nu numai cu România, cu toate statele membre procedăm la fel. Și în cursul acestui dialog bilateral Comisia nu a respins nimic niciodată, ci putem vorbi de variante de lucru îmbunătățite și chiar progrese, care împreună produc un document de calitate. În opinia noastră, calitatea este prioritară, nu viteza.”
Vă amintesc, totodată, că până în prezent, din 28 de state membre, doar pentru 9 state au fost aprobate acordurile cu Comisia Europeană, celelalte fiind într-un proces firesc de finalizare sau de refacere a documentelor. Mai mult decât atât, comentariile principale venite pe versiunea Acordului de parteneriat fac referire exact la zonele pe care le-au gestionat miniștrii liberali: de exemplu, Masterplanul de transporturi și lipsa unei strategii pentru sectorul de sănătate.
Dar, cum spuneam, noi am făcut în permanență efortul de a repara greșelile trecutului și, astfel, vă citez din nou din ultima declarație a Comisiei Europene: „Adoptarea Acordului de parteneriat este posibilă la sfârșitul verii sau la începutul toamnei, în perioada următoare fiind posibile nu critici, ci sugestii minore. În România nu există întreruperi și nici suspendări ale programelor în această perioadă și aceasta arată că sistemul funcționează bine.”
Așadar, la sfârșitul anului 2014 vom avea Acordul de parteneriat semnat, programele operaționale aprobate, facturi de cel puțin 3,5 miliarde de euro trimise Comisiei Europene spre rambursare, reforme finalizate și, în consecință, un sistem eficient, simplificat și performant. Sunt convins că toate aceste rezultate, toate declarațiile oficiale și toate datele statistice demonstrează că a fost alegerea corectă. Și aici mă opresc și vă citez chiar din textul moțiunii dumneavoastră: „Surpriză, domnul Teodorovici a continuat să facă așa cum credea dumnealui că e mai bine.”
Doamnelor și domnilor,
Dacă la începutul intervenției mele făceam apel la memorie, acum, la final, mă adresez din nou dumneavoastră, membri ai Senatului României, instituție fundamentală, de înalt prestigiu și ținută morală, cu un apel către valoare și solidaritate, formulat atât de Comisia Europeană, care nu dorește ca Acordul de parteneriat strategic cu România să fie folosit în scop politic, și, cândva, într-un discurs celebru, chiar de către un ilustru înaintaș al colegilor liberali, semnatari ai moțiunii, care spunea: „Un partid poate lupta contra altora ca să dărâme o stare de lucruri, dar ca să zidească trebuie însă ca națiunea întreagă, toate partidele să-și dea concursul lor, altminteri, ceea ce unii vor edifica, alții vor surpa.”
Vă mulțumesc.
europene nu numai că nu mai este o durere, dar a devenit un motiv de mândrie, o dovadă de performanță și de bună guvernare.
I se cere, observ, demisia ministrului Teodorovici. I se reproșează, probabil, faptul că anul acesta vom avea aproape 4 miliarde de euro facturi, ceea ce înseamnă că, din nou, România nu va pierde niciun euro. Din nou, țara noastră va fi pe primul loc în Europa la ceea ce înseamnă rambursări de sume către un stat membru, așa acum a fost și anul trecut. Și anul viitor procentul la care noi ne vom duce cu absorbția pe întreaga alocare financiară, pe actualul cadru, va fi de 80%.
I se reproșează Guvernului Ponta că „nu știe să scrie după dictarea Comisiei Europene”. Înțelegem reflexele foștilor guvernanți, care au condus trei ani de zile doar scriind, de cele mai multe ori cu greșeli, după dictarea celor de la FMI, de la Bruxelles sau de la Cotroceni. Noi nu avem însă niciun motiv să facem asta, iar Comisia Europeană nici nu încearcă să impună ceva unui stat membru, ci doar stabilește obiective clare la nivel de Uniune, ce trebuie să se regăsească și la nivelul tuturor statelor membre.
În încheiere, dragi colegi, vă asigur că Guvernul va avea grijă să-și respecte toate angajamentele, elaborându-și propria politică, orientată, în primul rând, către interesul cetățenilor României.
Și, având în vedere că moțiunea simplă este plină de neadevăruri, deși realitatea cifrelor este alta, închei cu o caracterizare a unei astfel de situații făcută de Tudor Mușatescu: „Minciuna premeditată nu mai este o chestiune de fantezie sau de întâmplare, ci o chestiune de caracter.” Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_
## Stimați colegi,
Uniunea Europeană, din banii cetățenilor statelor continentului, inclusiv din sumele oferite în acest scop cu generozitate de statul român, ne-a rezervat, pentru intervalul 2014–2020, nu mai puțin de 21,8 miliarde de euro.
Nu este oare o adevărată crimă ca o sumă atât de mare, care ar putea asigura repornirea economiei României, să fie pierdută? Cum de este posibil ca un ministru care a dat asemenea rateuri să nu fie scos imediat din Guvern? Nu pe ușa din spate, nu pe ușa din față, ci direct pe fereastră!
Demisia, domnule Eugen Teodorovici!
Unde erați, domnule ministru, în timpul acesta? Fiindcă dumneavoastră erați la mijloc, ajungând aproape să vă pierdeți chiar obiectul muncii, dar și timpul prețios pentru remedierea problemelor din Acordul de parteneriat. Deși Guvernul a fost atenționat că respingerea documentului va conduce la întârzieri în aprobarea programelor operaționale și în implementarea lor, cu consecințe negative asupra gradului de absorbție, dumneavoastră, domnule ministru, insistați că nu sunt întârzieri și nici nu avem probleme.
Din păcate, comportamentul iresponsabil în privința acestor fonduri europene a condus la a doua variantă slabă a documentului așteptat de Comisie, așa că și de data aceasta se constată lipsa viziunii clare și a priorităților de dezvoltare a României pe sectoare de activitate care până acum ar fi trebuit să fi fost elaborate.
În plus, Comisia arată că Executivul nu a învățat nimic, absolut nimic din lecțiile anterioare ale eșecului înregistrat în privința cheltuirii banilor Uniunii Europene. După această a doua rundă de critici, Guvernul nu a făcut progrese nici de data aceasta. Mai mult, printr-o nouă schemă instituțională, a încercat și încearcă să dea baronilor locali o cât mai mare putere de decizie în privința cheltuirii fondurilor europene, lăsând deoparte orice formă de respect față de lege sau normele europene.
Gândiți-vă numai de câte ori v-ați schimbat rolurile față de banul european, plimbându-l când la un minister, când la altul, când v-ați arogat dumneavoastră responsabilitatea totală și ați pus toate ouăle în coș, total nerecomandat unui om care gospodărește ban public.
Și în acest caz domnul Dragnea se pare că stă în spatele manevrelor făcute la nivelul agențiilor de dezvoltare regională, pentru a putea să controleze, împreună cu șefii DCJ și primarii PSD, fiecare regiune de dezvoltare.
Comisia ia în vizor și strategia pentru transport, solicitând în mod expres finalizarea masterplanului, pentru a aproba programele operaționale.
La fel ca domnul Teodorovici, domnul Șova abordează cu aceeași lipsă de responsabilitate aceste critici și nu vede că incompetența de care dă dovadă blochează o țară întreagă. Dacă era și domnul Șova de față, chiar îi transmiteam condoleanțe pentru pierderea unei componente-cheie, transferată de la ministerul dumnealui în altă zonă: marile proiecte, investiții, parteneriat public-privat și stimularea exporturilor, în varianta nouă.
În sfârșit, când Executivul credea că a reușit să-i manipuleze pe cei de la Comisia Europeană cu ultima versiune de acord, reprezentanții ei au avut iar numeroase critici la adresa Guvernului, evidențiind că România nu vrea să învețe nimic din greșelile anterioare, că sunt alocări dezechilibrate de fonduri între domenii, că nu au fost îndeplinite o serie de condiționalități, dar și că noile documente de programare induc ideea că legislația europeană în domeniul achizițiilor publice va fi iar încălcată cu bună știință. Nu mai insistăm cu enumerarea problemelor semnalate de Comisia Europeană, ele fiind deja de notorietate publică.
Până acum, am vorbit doar despre eșecul elaborării unui document strategic, la care trebuia să vă referiți de la început până la sfârșit.
Responsabilitatea domnului ministru este uriașă pentru următorii ani, pentru următorul deceniu. Va croi drumul României în acest domeniu și, dragi colegi, doamnelor și domnilor, ca fost secretar de stat responsabil de fondurile europene din Ministerul Agriculturii, nu pot decât să fiu de acord că domnul Teodorovici a avut rezultate în domeniu, dar, ca senator, referindu-mă la Acordul de parteneriat, nu pot să vă spun decât că acest document strategic depinde de noi, depinde de noi toți, care putem adăuga ceva la el pentru a-l îmbunătăți.
Depinde, de asemenea, de deschiderea și disponibilitatea domnului ministru de a primi propuneri, de a primi din partea noastră, din partea opoziției, dacă doriți, propuneri pentru a îmbunătăți acest document. Depinde de noi dacă, trecând peste obișnuita dispută politică, putem ajunge la acel pact național, măcar pe acest domeniu strategic, vital pentru următorul deceniu.
Acordul de parteneriat trebuie să fie mai mult decât acel program depus de un guvern. Trebuie să fie al nostru, al tuturor, și trebuie să aibă susținerea noastră. Trebuie să lucrăm toate partidele politice la acest document...
Ea a precizat că nu există un termen-limită pentru finalizarea acordului, calitatea fiind importantă, și nu viteza de finalizare a documentului. Nu în ultimul rând, dumneaei a subliniat că, în toate statele membre, acordurile de parteneriat sunt de interes strategic, iar ele trebuie să reflecte dialogul – și aici vă cer mare atenție –, dialogul dintre Guvern și Comisie și să existe implicare din partea tuturor partidelor politice. Cred, într-adevăr, în vorbele celor care au vorbit înaintea mea, că acest efort este unul comun și să nu încerce nimeni să arunce cu pietre în această construcție importantă pentru toți românii.
De asemenea, am mai avut surpriza neplăcută – și asta poate m-a intrigat cel mai tare – să văd în finalul acestui text numit moțiune că se reproșează Guvernului condus de domnul premier Ponta nerealizări ale Guvernului PNL – PD, adică ale Alianței D.A., care, în loc să înceapă absorbția fondurilor europene în 2007, primul an al apartenenței noastre la Uniunea Europeană, a reușit începerea timidă de-abia în 2009. Și-atunci, cum veniți să reproșați... Lituania, Polonia... când oamenii aceia au început în 2007?! Din cauza nepriceperii – eu știu? – a celor care au gestionat fondurile, celor din Alianța D.A., suntem la aceste cifre.
Și o observație, vă rog, stimați colegi, care nu face parte din discursul meu. Ascultând ceea ce s-a spus aici, mi-a venit în minte că Friedrich Engels, unul din părinții materialismului dialectic – eu sunt un om de stânga și nu mi-e rușine –, spunea că maimuța, transformând bățul în unealtă, s-a transformat în om. Astăzi am văzut că o unealtă, dispozitiv de amplificare a vocii noastre, s-a transformat în băț, cu care să se dea după Ponta, după Teodorovici, după Guvern și după toată lumea.
## Stimați colegi,
E păcat de drumul lung făcut spre civilizație! Să rămânem oameni!
Vă mulțumesc.
Cum altfel putem califica însă alocarea pentru acest sector vital al economiei a unei sume de circa trei ori mai mică decât cea alocată Programului Operațional Capital Uman? De ce se dedică însă așa de mulți bani pentru dezvoltarea resurselor umane? Pentru că acesta este domeniul din care actualii guvernanți au învățat să direcționeze cel mai ușor banii publici către clientela proprie.
În România s-au dat în ultima vreme diplome pe bandă rulantă, fără ca posesorii acestora să fi căpătat prea multe abilități în urma cursurilor, de multe ori pur formale, neprofesioniste și, ca urmare, fără aspecte benefice pe piața muncii. Singurele beneficii au constat în încasarea de către firmele clientelare a unor comisioane substanțiale de la hotelieri, pentru servicii de cazare și masă puse la dispoziție pe perioada cursurilor și pentru contractele IT supraevaluate.
Zilele trecute am ridicat în PNL o importantă problemă, cea privind garantarea de către reprezentanții opoziției a unei alocări corecte a fondurilor europene către acei beneficiari care cu adevărat le merită, care semnează contracte de finanțare pe baza calității aplicațiilor, și nu prin influențarea politică de către cei aflați la putere în respectiva perioadă de timp.
Cu toții am primit semnale de la primarii noștri, în perioada de campanie electorală pentru europarlamentare, că președinți de consilii județene ai arcului guvernamental i-au amenințat că nu vor primi bani pe proiectele edilitare proprii dacă vor juca cinstit și nu vor face noncombat. Unii dintre ei, astfel șantajați, au recunoscut sau au dat de înțeles că au procedat ca atare, alegerea lor de către electorat într-un nou mandat depinzând de implementarea de proiecte în comunitățile pe care le reprezintă.
Nu trebuie să mai acceptăm alocarea discreționară a fondurilor publice, în general, și în special a celor europene, chiar cu riscul suspendării unor programe, pentru că, trebuie să recunoaștem, de multe ori, mulți dintre noi, politicienii, am ezitat să intervenim public în astfel de situații, pentru a nu pune în pericol relația României cu Comisia Europeană. Însă noi, cei din opoziție, atenționăm acum de la tribuna Parlamentului că orice abuz al puterii pe relația cu alocarea fondurilor publice va fi sancționat în mod drastic de aici înainte, indiferent de repercusiuni.
Trebuie să redăm românilor încrederea că aceste fonduri se îndreaptă către acele locuri care au mai multă nevoie de ele și către acei beneficiari care realizează cereri de finanțare conform criteriilor stabilite în ghiduri. Aceasta este una dintre cele mai importante provocări care ne stau în față, pentru perioada următoare, dacă dorim să nu mai fim printre codașii UE la accesarea fondurilor de care țara are atâta nevoie.
Nu ascund faptul că sunt unul dintre cei care i-au acordat credit actualului ministru al fondurilor europene, ce se angajase să simplifice și să uniformizeze procedurile de accesare a fondurilor europene la preluarea mandatului. Sistemul clientelar practicat de PSD l-a pus și pe acest om, de altfel de bună-credință, să-și demonstreze incapacitatea de a schimba un sistem birocratic puternic infestat, care nu se poate însănătoși decât prin măsuri radicale. Cum aceste măsuri nu au venit și nici nu se prefigurează, unui astfel de om de onoare nu-i rămâne decât gestul demisiei, pe care, de altfel, îl anticipăm.
Vă mulțumesc.
Ne-ați lăsat cu aproape toate programele blocate și cu o rată de absorbție de 7%.
Ați trimis în insolvență unii beneficiari și unii prestatori de servicii.
Ați lăsat fără ajutor beneficiarii rămași în lupta cu băncile, inclusiv giranții persoană fizică.
Ați schimbat gradul de sărăcie într-o noapte, pe Măsura 322, și v-ați adus clientela în zona de a putea primi punctaje mai mari pe Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 322. La pensiuni, efectiv, erau pensiuni aprobate spre a fi finanțate, dar nu primea nicio pensiune credit, pentru că trebuia să vină cu garanție colaterală, dintr-o altă afacere.
Referitor la problematica pusă în discuție, Acordul de parteneriat, vreau să vă informez că două treimi din statele membre ale Uniunii Europene nu au semnat până la această dată Acordul de parteneriat și jumătate dintre cele care l-au semnat, l-au semnat vinerea trecută. Deci, practic, suntem în plin proces de semnare și consider că acest Acord de parteneriat nu trebuie semnat repede, ci bine și în interesul românilor.
După cum ați putut observa, statul a preluat efortul acesta privind finanțarea și pe Măsura 121. La Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală a fost deja o sesiune de proiecte – pe 20 mai s-au încheiat înscrierile – privind absorbția pe 2014–2020. Deci statul român, pe banii săi, a început inclusiv ceea ce înseamnă derularea proiectelor 2014–2020.
Moțiunea simplă este un mod macabru de a vorbi de funie în casa spânzuratului. Este un demers populist, care nu face decât să aducă aminte opiniei publice de blocajele introduse de dumneavoastră în ceea ce înseamnă absorbția fondurilor europene.
Și, încă ceva, ne este extrem de frică ca, într-o zi, să nu-l readuceți ca ministru pe domnul Ioan Botiș, acel ministru acuzat de conflict de interese tocmai pe fonduri europene.
Se cuvine totuși să adresăm și felicitări ministrului fondurilor europene: felicitări pentru absorbția de 35%, felicitări pentru negocierea regulii „N+3” pentru fondurile 2007–2013, felicitări pentru că statul român a preluat efortul pentru 2014–2020 și, pe Măsura 121, deja a dat drumul la depunerea de proiecte, felicitări pentru debirocratizarea accesării fondurilor europene, în special prin introducerea depunerii electronice a cererilor de rambursare, felicitări pentru că s-a împrumutat din Trezorerie, dar plățile le-a făcut la timp, în termenele contractuale, către beneficiari!
Și, vă rog, domnule ministru, în încheiere, să înlocuiți – pe cât posibil, la toate fondurile europene – rambursarea cu decontarea, așa cum ați reușit deja la o parte din aceste programe.
Vă mulțumesc.
Însă ceea ce vreau eu să adaug la ce au spus colegii mei – și vă rog să ne dați un răspuns la asta –, din perspectivă strategică, Guvernul este nepregătit să aplice acest acord. Strategia de competitivitate este doar în lucru. În ceea ce privește, apoi, politica de coeziune, dumneavoastră nu aveți un punct de vedere cu privire la specializarea inteligentă. Dacă o să cheltuim iarăși pe pensiuni și pe restaurante, nu o să îndeplinim obiectivul Uniunii Europene privind creșterea competitivității. Apoi, în politica rurală, nu evaluați valoarea bunurilor publice. Noi nu trebuie doar să facem mai mult grâu, noi trebuie să facem calitate. Trebuie, apoi, în același timp, să avem criterii îndeplinite de protecția mediului și, în același timp, să avem inovare în domeniu. Strategia de cercetare și inovare nu este îndeplinită. Strategia de reindustrializare a rămas exact așa cum am lăsat-o noi. Strategia energetică nu este rezolvată. Avem 24 de direcții strategice, dintre care dumneavoastră nu ați onorat încă decât una sau două. De aceea, îngrijorarea noastră este legată de faptul că, dacă vom primi bani, s-ar putea ca ei să nu deservească criteriul fundamental legat de convergența reală. Noi am intrat în Uniunea Europeană în primul rând ca să ne fie mai bine și să ne apropiem ritmul, standardul de viață de Uniunea Europeană. Nu am intrat doar ca să îndeplinim niște cifre privind echilibrele bugetare. De aceea, acest Acord de parteneriat trebuie să deservească obiectivul reducerii decalajelor.
Domnule Teodorovici, vă spun cu tot regretul că din acord și din observațiile Comisiei nu rezultă că ați atins acest lucru. De aceea, sancțiunea noastră prin această moțiune este legată, în principal, de lipsa unei viziuni strategice pe care, mă iertați, cifrele dumneavoastră nu o pot suplini.
Așa încât este de înțeles de ce Guvernul dorește să acopere o paletă mai mare de obiective, pentru că țara are nevoi mai multe și eu sper, domnule ministru, să nu renunțați la obiectivele pe care vi le-ați propus, ci, poate, să le argumentați mai bine, în așa fel încât Comisia Europeană să le valideze.
Sigur, cred că trebuie să vă uitați și spre Parlament, pentru că vi se reproșează acolo legislația din domeniul achizițiilor publice și cred că este responsabilitatea noastră de a vă sprijini să rezolvați această problemă și să puneți să fie compatibilă legislația noastră cu directivele europene.
Eu sunt convinsă că nici celelalte observații nu sunt insurmontabile și sunt convinsă, în același timp, că cele trei luni pe care Comisia le-a pus la dispoziție pentru a aduce completările necesare și clarificările necesare nu vă vor fi necesare și că veți reuși să faceți lucrul acesta mult mai repede, nu în interesul neapărat al grupului parlamentar care vă susține, ci în interesul țării, pentru că eu cred că noi toți avem obligația să lucrăm mai mult pentru țară.
Vă mulțumesc.
Deci domnul ministru Teodorovici, venit dintr-un mediu profesional, nu dintr-un mediu politic, a demonstrat că se poate face mai bine decât înainte. Este justificată critica, parțial, a opoziției, care spune: „Domnule ministru, am vrea să faceți și mai bine!”. Acesta este un lucru constructiv, dar a spune că domnul Teodorovici nu a înregistrat un progres substanțial în absorbția fondurilor nu este adevărat. Și, haideți, să vedem... uitați câți oameni competenți sunt aici: foști miniștri, foști prim-miniștri, haideți să încercăm...