Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Deschid sesiunea de declarații politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean Petru. Se pregătește domnul senator Ghișe.

Mulțumesc. Domnule președinte, Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Gânduri pentru viitor”.

Anul 2014 este un an important pentru istoria României. Marcăm un sfert de veac de când am ales să fim liberi și am luptat pentru alegerea făcută, pentru a ne câștiga libertatea. Tot anul acesta trebuie să facem o nouă alegere pentru viitorul nostru și al acestei țări: să ne recăpătăm libertatea după zece ani de regim politic de tipul Traian Băsescu, un regim politic al bunului-plac, care a adus atingere democrației, credibilității instituțiilor și un lung șir de eșecuri economice și sociale. Trebuie să încheiem un deceniu în care societatea românească a fost dezbinată de un conflict

perpetuu, declanșat și întreținut la cel mai înalt nivel al statului.

Urmează un moment decisiv pentru viitorul României. Trebuie să ne gândim că avem, practic, de ales între două modele.

Pe de o parte este modelul lui Traian Băsescu, preluat cu rigurozitate de Klaus Werner Iohannis și Elena Udrea, care, cu aceeași abordare autoritară, au anunțat că intenționează să conducă România cum vor și cu cine vor, să schimbe guverne după alegerile prezidențiale și să se întoarcă la politicile economice falimentare și de austeritate ale lui Traian Băsescu.

Pe de altă parte este modelul și proiectul lui Victor Ponta, un președinte care să unească, să evite conflictele, să dea soluții și să genereze bunăstare. Avem nevoie de un președinte mândru de originile sale, de un președinte implicat, corect, imparțial, care să găsească de fiecare dată căi de dialog între puterile statului și societate. România are nevoie pe termen lung de un guvern și de un președinte care promovează valorile social-democrației și de o guvernare care să urmărească creșterea sustenabilă a economiei prin stimularea creării de locuri de muncă și să aibă în centrul atenției sale nevoile tuturor cetățenilor.

Victor Ponta este un lider care a demonstrat că are viziune atât din postura de șef al Guvernului, cât și din cea de președinte al celui mai mare și mai puternic partid politic din România, Partidul Social Democrat, partidul care a fost întotdeauna alături de oameni, la nevoie.

Ne-am ținut de cuvânt și am reparat nedreptățile comise împotriva românilor. Am dat înapoi pensiile și salariile tăiate, am relansat economia, am atras fonduri europene, am reușit să reformăm sectorul energetic, am redeschis spitale, am finalizat școli lăsate în paragină.

Aceste fapte din ultimii doi ani și jumătate ne arată că schimbarea este posibilă. Pentru viitorul nostru și al României puternice, trebuie ca, în decembrie, să facem schimbarea până la capăt.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Ghișe. Se pregătește domnul senator Pașcan Marius.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte, pentru acordarea cuvântului.

Stimate doamne și stimați domni colegi senatori, Aduc la cunoștința dumneavoastră și a cetățenilor poziția mea față de evenimentele ultimelor zile:

1. Solicit prim-ministrului Guvernului să promoveze de urgență reglementările necesare pentru a asigura alegeri corecte, nefraudate, potrivit proiectului de lege depus la Parlament și la Guvern, la data de 14 august anul curent, cu numărul 436 la Biroul permanent al Senatului. Doar așa se va putea împlini un criteriu democratic, esențial în statul de drept, și s-ar putea demonstra buna-credință a Guvernului privind organizarea corectă a alegerilor prezidențiale, în condițiile în care premierul este candidat la alegeri, iar listele electorale permanente nu au fost actualizate de doi ani nici până astăzi.

Amintim că premierul Ponta, cu ocazia altor alegeri, a declarat că „mașina lor de furat a funcționat mai bine decât a noastră”. Prin urmare, pentru a credibiliza votul și pentru a elimina posibilitățile de fraudare, se impun buletine de vot înseriate și tipărite pe hârtie care să conțină elemente de siguranță. Tipărirea buletinelor de vot în procedura de până acum reprezintă o dovadă certă a intențiilor de fraudare a alegerilor, intenții sesizate și de către alte forțe politice, precum și de către societatea civilă. Este imperios necesar ca „mașinării de furat voturi” să nu mai poată funcționa în țara noastră.

2. Apreciem că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014 cu referire la migrația aleșilor locali, în mod special a primarilor, este profund neconstituțională, deoarece se încalcă în mod vădit prevederile art. 115 din Constituție și se suspendă, printr-un abuz al Guvernului, executarea unei legi în vigoare. Această ordonanță de urgență subminează calitatea Parlamentului de unică autoritate legiuitoare și generează instabilitate și haos în administrația publică locală doar cu scopul abuziv și declarat de a consolida puterea guvernamentală.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Pașcan Marius. Se pregătește domnul senator Deneș Ioan.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Reciclarea prohodită a învățământului prin digitalizare”.

Pentru câteva sute de mii de copii care au pășit pentru prima oară în clasa I a școlii, chiar și pentru cei din clasa a II-a, Ministerul Educației și guvernarea Ponta s-au îngrijit ca acești elevi să rămână cu amintiri întipărite pe viață. Oricare dintre acești copilași va putea să spună, peste ani, că face parte din generația de sacrificiu pe care Victor Ponta și politrucii guvernării PSD au făcut experimente ale disprețului, încercând să demonstreze că se poate face școală și fără carte.

Oricum, chiar dacă ai carte, nu ai parte. Când unii au reușit doar frunzărind niște „almanahe” să ajungă primari și influenți lideri politici, iar alții, prin nevolnicul și nevinovatul „copy-paste”, s-au trezit premieri, evident, nu mai contează să parcurgi vreun manual școlar. Categoric, nu e necesar. Mai important este ca firmele din spatele partidului să triumfe prin abonamentul la banul public, să căpușeze în continuare Ministerul Educației, iar elevii și cadrele didactice nu au decât să se întoarcă la fișe, eventual, la pană de gâscă și călimară, întrucât cartea cauzează și dăunează, în vreme ce, strategic, prostia, recte prostimea, e mult mai ușor de manipulat și de condus.

În aste vremuri de glorie politică stângistă, foarte multe școli, în special din mediul rural, nu au apă curentă, nici grupuri sanitare, materiale didactice, nici pomeneală, iar calificarea cadrelor didactice, deși teoretic există, practic, „lipsește cu desăvârșire”, vorba veșnic actualului Caragiale. În demersul său demagogic și populist, Guvernul Ponta s-a îngrijit să mai plaseze câteva microbuze, așa, de sămânță electorală, prin ograda unor primării de comune din sfera de interes a coaliției guvernamentale, dar nu și-a pus problema lipsei șoferilor calificați, nici a inexistenței resurselor pentru a li se asigura combustibilul respectivelor mijloace de transport, astfel încât multe dintre acestea au ajuns doar decor cu care se pozează clientela de partid. În vreme ce aceasta este nefericita Românie reală, sub imperativul apropiatelor alegeri, premierul Ponta, încercând să scuze și să salveze situația gravă a lipsei de manuale, demonstrează că trăiește idilic și apoteotic într-o realitate razna de paralelă. Aflându-se la Târgu Jiu, la deschiderea anului școlar, premierul, pledând pentru reformă și manuale digitale, inexistente și acestea, a declarat că „nu mai există niciun elev care să nu știe să folosească o tabletă, un telefon, un computer”. De fapt, în timp ce Victor Ponta expediază aiuritor învățământul către digitalizare și, eventual, „Guagăl” – cum doct și savant se exprima colegul său Vanghelie –, calitatea actului educativ se degradează constant și sigur, odată cu performanțele și diplomele devenite o banală maculatură pe bandă rulantă.

Când, faptic, Ministerul Educației demonstrează că nu e în stare nici măcar să producă manuale, premierul trimite învățământul la prohodita reciclare prin digitalizare. Adică, dacă nu ai pâine, mănânci cozonac. Hai, sictir, cât tupeu!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Deneș Ioan. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice este „Drepturi și obligații”. Stimați colegi,

Chiar înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial și de a produce efecte reale și legale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014 a stârnit o reacție agresivă de protest în toate mediile actualei opoziții politice, paradoxal, o opoziție care critică vehement dreptul conferit de această ordonanță de urgență aleșilor locali de a alege, într-o perioadă de timp și o singură dată, să se înscrie într-o altă formațiune politică, fără a-și pierde actualul mandat, și o opoziție care, în structura ei actuală, nu mai seamănă deloc cu aceea reieșită în urma votului românilor din 2012.

Majoritatea contestatarilor de azi, părăsind USL-ul pe lista căreia au fost aleși parlamentari, până de curând, prin tot felul de jonglerii politice, declarații și atitudini politicianiste, au dus, practic, la blocarea activității consiliilor județene și locale.

În fapt, aliniindu-se cu aleșii altor formațiuni politice, înfrânte în alegeri, nimeni alții decât aceia împotriva cărora au tunat și fulgerat în campania electorală, au schimbat majorități și, prin asta, au înțeles și au ales să se opună la inițiativele primarilor și ale președinților de consilii județene adesea fără temei. În realitate, noua opoziție a întors spatele definitiv încrederii pe care cetățeanul i-a acordat-o, asociindu-se politic tocmai cu aceia împotriva cărora cetățenii s-au manifestat prin actul votării. Altfel spus, cetățeanul le-a acordat un vot pentru un rol public care nu mai seamănă deloc cu acela jucat și asumat în fața lui în campania electorală.

De altfel, acestea sunt adevăratele lor probleme: cetățeanul și reacția lui față de schimbarea radicală dintre ceea ce au fost în campanie și ce sunt acum – revoltații politicieni din opoziție. Aceiași care s-au plâns și au contestat legalitatea și moralitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 la Avocatul Poporului, la ambasade și DNA, dar care au uitat să o facă și acolo unde au primit, de fapt, acest drept: la cetățeanul de rând, la votantul lor. Or fi avut motivele lor să nu o facă?

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește liderul incontestabil al opoziției unite, domnul profesor Oprea Dumitru.

## **Domnul Viorel Grigoraș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru cuvânt.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Repetabila iresponsabilitate”.

Distinși colegi,

Nu pot să nu mă opresc asupra unei declarații susținute săptămâna trecută de Victor Ponta, care a comparat actualul regim din România cu cel nazist. Această asociere este inadmisibilă și jignitoare pentru cei care au suferit represiunile regimului nazist.

Cred că această dovadă de iresponsabilitate trebuie sancționată, mai ales că o asemenea comparație se înscrie în registrul declarațiilor lui Dan Șova, prin care nega Holocaustul evreilor din România.

Este rușinos ca premierul să apeleze la insulte, prin asocieri cu regimuri opresive, pentru răzbunări personale cu președintele. Aceste declarații au avut un ecou neplăcut în Europa, aducând grave prejudicii imaginii țării noastre.

Nazismul sau național-socialismul german a fost ideologia și politica totalitară, naționalistă, rasistă, antisemită și anticomunistă a Germaniei naziste, care au fost aplicate în timpul dictaturii lui Adolf Hitler în statul german, între 1933–1945.

## Distinși colegi,

Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-o acordați.

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

Cuvântul „nazism” provine de la prescurtarea numelui „național-socialist”. Asocierea acestui nefericit regim cu alte forme actuale de conducere din Europa stârnește indignare și demonstrează lipsa de cultură și de compasiune din partea unui candidat la președinția unui stat european. Parlamentul European a stabilit, în 2008, ca ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, 23 august, care marchează înțelegerea dintre regimul nazist și cel stalinist, să devină ziua în care Europa își amintește de milioanele de victime ale celor două regimuri totalitare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Se pregătește doamna senator Federovici Doina Elena.

Întâi, nu pot să mă abțin la declarația domnului Deneș, care spune că s-au blocat consiliul județean și cel local fiindcă nu mai au 99%. E jenant! Iar eu vă întreb, cum ați întrebat dumneavoastră: ce ați fost în campanie și ce sunteți acum, domnule Deneș? Unde ați fost și unde sunteți?

Hai, lupii moraliști n-au ce căuta în Parlament!

Declarația mea se numește „De ce un președinte de centru-dreapta?”.

Forțele politice din România sunt datoare să explice clar proiectele propuse de candidații la prezidențiale. Despre planul PSD de câștigare a puterii nu e prea mult de spus, întrucât demagogia, minciuna, ipocrizia și supunerea justiției sunt prioritățile stângii politice.

În schimb, candidatul de centru-dreapta, Klaus Iohannis, vine cu câteva lucruri care îl detașează de ceilalți. În primul rând, este om. Este un om calm și serios, oferind un sentiment de siguranță și de deschidere la dialog, nefiind un om al conflictelor.

În al doilea rând, Iohannis este un șef de administrație recunoscut pentru modul în care a dezvoltat Sibiul. Datorită acestei experiențe, viitorul președinte poate relansa în dezbatere publică planurile de dezvoltare și de descentralizare a țării. Capacitatea sa de a aduce investitori și de a genera creștere economică în Sibiu demonstrează că este un bun strateg. Așadar, mizăm pe un om care știe ce să facă pentru a asigura prosperitatea țării.

Nu în ultimul rând, este un om onest. El nu va fi președintele baronilor locali și nu va promite grațierea celor închiși pentru corupție. Avem, astfel, certitudinea că judecătorii și procurorii vor rămâne independenți, iar actul de justiție nu va ține cont de culoarea politică a inculpaților, așa cum Ponta îi îndeamnă să facă.

În concluzie, românii se pot baza pe trei lucruri cu Iohannis ca șef al statului: dialogul și echilibrul vor fi armele cu care va asigura stabilitatea politică, țara se poate relansa economic, iar corupția nu va mai fi apărată, așa cum o face Ponta.

Aceștia sunt pilonii ofertei ACL pentru România și motivul pentru care Iohannis va fi un președinte mult mai corect decât ar putea fi candidatul PSD.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici. Se pregătește domnul senator Sorin RoșcaStănescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Ce legitimitate are Klaus Werner Iohannis să ofere altora lecții despre sistemul de învățământ?”.

Stimați colegi,

Candidatul ACL la prezidențiale a intrat într-o evidentă criză de idei. Ca lider al opoziției, în loc să vină în fața românilor cu o alternativă constructivă pentru România, președintele PNL își continuă atacurile sterile la adresa premierului Ponta, sperând că astfel va reuși să mai capitalizeze ceva electorat. O strategie care nu poate fi decât perdantă, fiindcă vine să confirme că edilul Sibiului își propune să fie un președinte care va continua modelul conflictual reprezentat de Traian Băsescu în cele două mandate la Cotroceni.

În această logică se înscrie scrisoarea pe care Klaus Iohannis i-a adresat-o premierului Ponta pe tema educației, în care îl acuză de „cinism și lipsă de respect față de milioanele de dascăli, părinți, copii”, în condițiile în care, în ziua în care acesta își lansa candidatura, elevii din clasele I și a II-a nu aveau manuale.

Desigur, atacul nu survine întâmplător, ci reprezintă o ripostă neinspirată și neconvingătoare a lui Klaus Iohannis, fiind, în mod evident, deranjat că Victor Ponta anunța acordarea de microbuze școlare tocmai în fieful său, la Sibiu. Spre surprinderea liderului PNL, Victor Ponta a fost primit foarte bine în orașul în care Iohannis este primar, ceea ce îi creează dificultăți majore în perspectiva campaniei electorale.

Candidatul ACL la președinție își permite un astfel de atac din postura omului care astăzi este susținut de cei care și-au bătut joc de profesori și de elevi în timpul guvernării Boc, anii cu cele mai proaste efecte ale guvernării asupra educației. Iar la toate acestea se adaugă reducerile salariale cu 25% aplicate bugetarilor în 2010, în urma cărora dascălii au fost printre cei mai afectați, în condițiile în care veniturile lor erau și așa modeste.

Totodată, o astfel de poziție exprimată de Klaus Iohannis este relativ rușinoasă, prin aceea că aparține unui om care a fost cândva profesor și care ar trebui să înțeleagă umilințele la care au fost supuși foștii săi colegi tocmai de actualii săi aliați. Doar că edilul sibian, care a tot clamat în ultima vreme formația sa de dascăl, nu este reprezentativ pentru tagma cadrelor didactice. Asta pentru că, în timp ce majoritatea covârșitoare a profesorilor sunt remunerați modest, Klaus Iohannis a reușit să-și procure șase case, chipurile, cu banii proveniți din meditațiile acordate elevilor.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin RoșcaStănescu. Se pregătește doamna senator Doina Silistru. Se pregătește doamna Silistru.

Doamna Silistru, antrenați-vă, că urmați!

„Pasiunea imobiliară a domnului Victor Ponta”

Pe lângă vila din Cornu, despre care a vorbit președintele Traian Băsescu, familia premierului a făcut o pasiune atât de mare pentru un cartier de lux al Capitalei, „Central Residential Park”, încât aceasta riscă să se transforme într-o orgie.

Ctitorul acestui așezământ pentru aleși este Niro ’95 Impex, adică domnul Nicolae Dumitru, proprietarul imperiului „Dragonul Roșu”, despre care toți cei avizați spun că este cea mai mare spălătorie de bani a României.

În anul 2007, debutul a fost făcut de doamna Daciana Sârbu, care a încheiat mai întâi un precontract și apoi un contract, prin care a achiziționat un prim apartament de lux, în suprafață de 167 de metri pătrați. I-a urmat exemplul, doi ani mai târziu, domnul Ilie Sârbu, socrul domnului Ponta.

Iată însă că, în 2012, domnul Victor Ponta însuși, chiar cu două luni înainte de a fi nominalizat premier, mai pune mâna pe un apartament de lux, în aceeași zonă rezidențială. De această dată, traseul prin care a fost dobândită proprietatea imobiliară a fost ceva mai complicat. În prealabil, acest al treilea apartament a fost construit prin firma G&F Real Estate and Constructions – SRL, care, conform datelor de la ANCPI și de la Arhiva Electronică de Garanții Mobiliare, are un acționariat obscur. Și mai straniu este că, parcurgând traseul în sens invers, descoperim că, cu nouă luni mai devreme, deci prin 2011, apartamentul fusese deținut de o firmă offshore, cu acționari din Panama, acționariat total opac, al cărui nume este Sthemko Holding INC. În vara lui 2011, acțiunile acestui offshore au fost cedate unuia dintre directorii offshore-ului panamez, un cetățean grec ale cărui referințe identificabile sunt, exclusiv, ca reprezentant aparent, adică la vedere, al mai multor offshore-uri din paradisul fiscal, Republica Panama. Deci un avocat care ține loc de paravan.

Megaproiectul imobiliar „Central Residential Park” a fost ridicat cu un aport financiar, numai din partea Niro, de peste 300 de milioane de lei și a avut în epicentru o echipă managerială formată din colonei, maiori, generali, foști membri ai serviciilor secrete și ai poliției. Inclusiv Marian Sîntion, fost consilier al ministrului administrației și internelor, fost șef al DGA, și-a achiziționat un apartament de lux în același cartier rezidențial, devenind bun vecin cu premierul, dar și cu procurorul Bogdan Licu, pus de Victor Ponta în funcția de procuror general adjunct al României și membru în plenul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregătește domnul senator Tișe Alin.

Vă rog, doamna senator.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică am intitulat-o „«Meditații» de început de an școlar”.

Stimați colegi,

Pentru că suntem la începutul noului an școlar, mă alătur și eu tuturor celor care, constant, nu doar la ceas festiv, își îndreaptă gândurile către milioanele de copii aflați pe băncile școlii. Pentru cei mai mici, preșcolari sau boboci de clasa întâi, este abia începutul unui drum lung și greu, dar frumos, acela al formării lor ca oameni, al acumulării unor valori altfel imposibil de dobândit. Pentru alții, noul an școlar este o nouă etapă a unui proces deja început, dar la fel de plin de știință și visare. Tuturor, de la boboci la liceenii în anii terminali, le doresc succes în această minunată aventură care este școala!

Aflată în pasa ușor nostalgică și meditativă a începutului de an școlar, mi-am amintit că, la noi, în această zi importantă, din bănci, lipsește mai mereu câte cineva. Spre exemplu, absent este domnul președinte PNL, Klaus Iohannis, care, mai ieri, ne certa că începe școala, iar elevii de clasele I și a II-a nu au manuale. Cum ar spune Leana, „iezistă o explicație”. Dar ce sens are s-o oferim, când singurul temei al acestei critici este dorința de a acumula capital politic, fie și pe spatele elevilor? În fine, domnul președinte Iohannis poate știe mai bine cum stau lucrurile, câtă vreme o bună bucată din viață și-a petrecut-o la catedră și, mai important, meditând... Probabil a meditat profund și la chestiunea manualelor.

Aș ruga colegii să facă liniște.

Dar, stimați colegi, știți ce spune o vorbă veche românească? E mai bine să măsori de șapte ori și să tai o dată, decât să te pripești. Ei, domnul Iohannis, cu vorba lui atât de măsurată, s-a cam pripit. Deși provine din sistem, fiind profesor...

Domnule președinte,

Vă rog să spuneți colegilor să tacă, pentru că eu, atâta timp cât stau în sală și citesc alți colegi declarațiile politice, ascult.

Domnilor colegi...

Și domnul coleg.

...haideți să fim respectuoși! Totuși, avem o colegă, o doamnă, și cred că...

Dar oricine ar fi, domnule președinte.

Mă lăsați să...

Da.

Da? Bine. Vă rog, domnilor colegi, păstrați liniștea în sală. Vă rog.

Deși provine din sistem, fiind profesor, îmi pare că, de când este ocupat cu politica la București, a cam uitat cu ce se mănâncă educația. Domnul președinte Iohannis se face că nu știe că sistemul a avut mereu probleme: a fost ba prea reformat, ba prea întors pe dos și, de fiecare dată, subfinanțat, inclusiv pe vremea când partidul domnului Iohannis, din care Domnia Sa încă nu făcea parte, se afla la guvernare și chiar deținea portofoliul educației.

Dacă e să meditez și eu puțin la astfel de chestiuni, îmi amintesc bine că una dintre valorile cu care am rămas de pe băncile școlii este toleranța.

De aceea, refuz să cred că doar campania electorală este de vină pentru o astfel de ieșire nepotrivită, pentru că, dacă este așa, singura recomandare ar fi să mai mediteze puțin, spre exemplu la ce-ar fi spus astăzi dacă PNL nu se grăbea să iasă de la guvernare. Abia apoi să vorbească despre „cinism și lipsă de respect”. Pentru că, stimați colegi, USL, în formula PSD–PNL–PC, a câștigat tocmai pentru că angajamentele de bună guvernare asumate la vremea respectivă vizau relansarea economiei, a țării în ansamblu, se înțelege că și a educației, după ce aliații de astăzi ai domnului Iohannis au dat cu ea de pământ.

Vă mulțumesc.

bacalaureat – cei din guvernarea PSD –, împiedicându-i pe cei mai buni dintre ei să ajungă la universitățile de top din lume. Nici până acum nu au finalizat și distribuit manualele aferente ciclului primar.

Ordonanța de urgență dată pentru modificarea Legii educației este de-a dreptul un act prin care se distruge efortul întreg al clasei politice de a avea rezultate în sistemul de învățământ.

Toate partidele responsabile, toate structurile din societatea civilă, precum și organizațiile studențești atrag atenția Guvernului asupra unor nereguli și solicită atât o dezbatere publică corectă, cât și un consens în acest domeniu al învățământului.

Cu toate acestea, PSD se face că nu aude și continuă o propagandă intensivă, în special la televiziuni, preamărind „realizările” în materia distrugerii sistemului educațional românesc.

PSD-ul nu numai că nu dorește ca România să aibă un popor educat, ci dorește un popor dependent social și ușor influențabil și manipulabil.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alin Tișe. Se pregătește domnul senator Liviu Bumbu.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Interesul PSD prevalează interesului național! Voința PSD prevalează democrației!”.

Distinși colegi,

Nu este pentru prima dată când intervenția mea vizează domeniul educației. Revin la el sistematic, deoarece am convingerea fermă că doar un popor educat evoluează și are șanse să se dezvolte în mod real democratic.

Constatăm, din nou, zilele acestea, odată cu reînceperea anului școlar, nu doar incompetența Guvernului PSD, ci și reaua-intenție față de viitorul copiilor și al tinerilor din România, efectiv față de viitorul acestei țări.

Prin măsuri abuzive, PSD distruge sistemul de învățământ, totodată distruge sistematic viitorul copiilor noștri. Nici până acum nu au tipărit și eliberat diplomele de

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Bumbu. Se pregătește domnul senator Ghilea Găvrilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Se degradează relațiile româno-ungare?”

La 16 septembrie 1996, acum 18 ani, România și Ungaria semnau, la Timișoara, Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate. Două săptămâni mai târziu, la 3 octombrie, Camera Deputaților a ratificat tratatul.

Am urmărit la momentul respectiv, cu interes, dezbaterile din presă, dar și stenograma ședinței din 3 octombrie 1996. Câteva din mesajele exprimate atunci în aula Camerei Deputaților de către anumite partide politice – unele nici nu mai sunt reprezentate astăzi în Parlament – încă mai provoacă mirare. Chiar și acum, după atâția ani, este greu de înțeles de ce reprezentanții anumitor partide, clamând apărarea intereselor naționale, erau cu totul împotriva semnării tratatului. Timpul a demonstrat că pasul făcut atunci a fost unul corect. Nu eram pe vremea aceea senator, dar am crezut și atunci, după cum cred și acum, că documentul semnat la Timișoara reprezintă mai mult decât un text așternut pe o hârtie. El este expresia depășirii unui anumit prag psihologic, întreținut de cantonarea primordială în trecut și de subaprecierea unor potențialități noi pe care le oferea momentul.

În pofida celor care i-au minimalizat sau i-au exagerat impactul, se poate spune că Tratatul româno-ungar nu are nici învingători și nici învinși. El s-a născut și s-a finalizat în spiritul egalității și al cooperării între parteneri. Cei care au încercat să folosească atunci semnarea documentului ca prilej pentru noi tensiuni între români și maghiari – și n-au fost puțini, dar istoria i-a redus la tăcere – au uitat în mod voit esențialul: principiile politicii deschise, lipsite de prejudecăți și adeziunea la valorile democrației moderne. Aceste valori nu puteau fi ignorate.

Deși astăzi asemenea documente sunt oarecum caduce, tratatul cu Ungaria are conotații aparte. El constituie o mărturie a voinței politice de a reclădi, pe principii și valori noi, colaborarea cu țările vecine. Așa cum a fost gândit și redactat, tratatul a avut marele merit de a materializa eforturile de surmontare a divergențelor istorice și a mentalităților suscitate de ele.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă. Se pregătește domnul senator Marian Valer.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PSD a deschis sezonul la vânătoarea de aleși locali”.

Adoptarea recentei ordonanțe de urgență, care încurajează migrația politică a aleșilor locali, nu reflectă decât disperarea PSD în fața coagulării forțelor de dreapta sub culorile ACL.

Poate și de aceea, pentru punerea în operă a abuzivului act normativ, niciun preț plătit nu a părut prea mare atâta vreme cât acesta a fost suportat din banii publici.

Chiar și în aceste condiții, până în prezent, spre cinstea lor, puțini dintre aleșii locali ai ACL, fie ei președinți de consilii județene, primari, consilieri locali sau județeni, au plecat urechea la cântecul de sirenă al PSD.

Cele câteva cazuri de trădare, poate prea excesiv mediatizate, au reprezentat, de fapt, legalizarea unor concubinaje politice în care respectivii aleși se complăceau de mai multă vreme.

Dar, indiferent de numărul celor care se vor prevala de prevederile acestei strâmbe ordonanțe, sunt convins că organele în drept, deja sesizate, vor constata că, dincolo de viciile ei grave de constituționalitate, aceasta are și o încărcătură penală, care nu poate fi neglijată.

Din acest punct de vedere, alocarea clientelară a unor finanțări din bugete publice ori condiționarea semnării unor proiecte edilitare de schimbarea apartenenței politice a unor aleși locali reprezintă fapte certe de abuz în serviciu, care sunt asimilate de lege cu infracțiunile de corupție, fiind de natură să aducă foloase necuvenite liderilor PSD.

Pe de altă parte, conform Codului penal, „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau persoane juridice” constituie abuz în serviciu.

Or, atâta vreme cât, în lipsa unei urgențe reale, această ordonanță are ca unică finalitate sprijinirea intereselor de grup, fiind de natură să conducă la susținerea unui anume candidat, rezultă că, prin emiterea ei, le sunt aduse vătămări tuturor celorlalți contracandidați la alegerile prezidențiale și, în general, interesului public care vizează desfășurarea alegerilor în condiții de egalitate de șanse și de legalitate.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian, care are un minut și jumătate, ca timp, pentru declarația politică. Se pregătește domnul senator Badea Leonardo.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Abuzurile președintelui ANI ies la iveală”. Printr-un comunicat de presă din data de 9 august 2013, Agenția Națională de Integritate anunța că subsemnatul, Valer Marian, m-aș fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 decembrie 2008 – 12 iulie 2013, întrucât aș fi deținut concomitent atât calitatea de senator în Parlamentul României, cât și pe cea de administrator la două societăți comerciale, sesizând și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații.

Prin ordonanța emisă în data de 30 iunie 2014, în dosarul nr. 599/P/2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus clasarea cauzei, cu motivarea că fapta imputată subsemnatului nu există, întrucât societățile comerciale sus-menționate erau dizolvate de drept din anul 2005, infirmând astfel sesizarea Agenției Naționale de Integritate.

Drept consecință, am formulat plângere penală împotriva președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și de inducere în eroare a organelor judiciare.

Menționez că președintele ANI, Horia Georgescu, mai este cercetat, în prezent, în două dosare penale, unul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, pentru dare de mită, și unul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, conform răspunsului primit de la ministrul justiției la o interpelare având ca obiect dosarele penale ale președintelui Agenției Naționale de Integritate.

În încheiere, vreau să arăt că a venit vremea ca justiția să-și facă datoria și ca președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, să plătească pentru toate abuzurile și fărădelegile sale, mai ales că peste trei luni expiră ultimul mandat al principalului său protector politic, președintele Traian Băsescu.

Pe lângă tragerea lui Georgescu la răspundere penală, trebuie să ne punem însă întrebarea cum a fost posibil ca un individ atât de dubios, fără experiență și competență în materie juridică – întrucât nu a exercitat niciuna dintre profesiile juridice de bază: judecător, procuror, avocat, notar public sau consilier juridic – să ajungă în importanta funcție de președinte al Agenției Naționale de Integritate și să luăm măsuri pentru ca astfel de întâmplări sinistre să nu se repete. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Badea Leonard. Se pregătește domnul senator Ovidiu Liviu Donțu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Un lider pentru România de mâine”.

Stimați colegi,

Chiar dacă pare, uneori, că insist pe teme vaste și lipsite de concretețea seducătoare a tumultului politic cotidian, reiau astăzi un subiect care se impune el însuși pe agenda noastră: invocarea unei largi susțineri, naționale dacă vreți, pentru acei actori decizionali care au rol esențial în determinarea parcursului acestei țări pe mai departe.

Dincolo de spectacolul politic tabloid pe care-l vedem și revedem zilnic, dincolo de bătăliile gălăgioase, dar minore în sensul deciziilor relevante, există un fir de la care nu trebuie să ne abatem atenția: acel parcurs de țară asupra căruia insist eu să vorbesc de fiecare dată, la fel de mult cum o face, mult mai implicat în sfera deciziilor, prim-ministrul Victor Ponta.

Desigur, e ușor să demonetizăm actele guvernamentale atunci când nu avem, de multe ori, alternative raționale și nici soluții la îndemână. Mi s-ar spune că e rolul opoziției să facă opoziție, dar lucrul acesta trebuie să se oprească la o linie de demarcație care separă interesul politic de interesul național.

Am avut, în perioada trecută, un exemplu perfect de cum să nu urmărești interesul național al propriei țări. Desemnarea comisarului european în persoana Corinei Crețu a fost o mostră de ceea ce înseamnă echilibrul impregnat de Victor Ponta acțiunilor sale externe. României i-a fost încredințat unul dintre cele mai puternice portofolii din Comisia Europeană, politicile regionale, iar succesul i se datorează, în mare măsură, prim-ministrului.

Să rămâi surd la toate imprecațiile cu care ai fost bombardat pe parcursul telenovelei desemnării Corinei Crețu nu stă la îndemâna oricui, dar, dacă te numești bărbat de stat și înțelegi că obiectivele tale sunt cele ale unei țări, și nu cele care deservesc interesele limitate, poți să treci peste toate obstacolele și să urmărești firul de care vorbeam. Ce au avut de câștigat? Nimic. Dimpotrivă. Ce am avut noi toți de câștigat pentru că Victor Ponta a insistat să fie rațional și echilibrat? Enorm, în planul standardelor ridicate la care țara noastră vorbește azi în Comisia lui Jean Claude Juncker.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul Ovidiu Liviu Donțu. Se pregătește domnul Dincă Mărinică.

Domnule Dincă, faceți încălzirea.

Vă rog.

## Bună ziua!

Titlul declarației mele politice de astăzi este „MTO sau secretul de sub preșul președintelui Traian Băsescu”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Cred că ne-am obișnuit cu toții deja cu modul în care actualul președinte al țării, din fericire pentru doar încă două luni, a înțeles, timp de 10 ani, să guverneze România, să reprezinte și să apere interesele românilor atât în politica internă a țării, cât mai ales în zona politicii externe și a parteneriatului român cu Europa și cu întreaga lume.

Timp de 10 ani, Traian Băsescu a înțeles că rolul de Președinte al României se identifică cu ambițiile personale și cu o politică periculos de ipocrită, care ascunde un caracter uman, ale cărui ambiții megalomane, dictatoriale, de subordonare a oricui și a tot desființează constant orice dovadă rațională, de bun-simț și de adevăr.

Iar acest comportament aberant, nefiresc, complet păgubos pentru România și români s-a reflectat de curând și în atitudinea pe care Traian Băsescu a avut-o față de modul în care a înțeles să creeze un parteneriat și o fluiditate de cooperare firească și imperios necesară atunci când vine vorba de aspectele ce țin de acomodarea economică și fiscală pe care Guvernul condus de Victor Ponta le propune și le încearcă de fiecare dată din 2012 până în prezent.

În anul 2012, Președintele în funcție al României, Traian Băsescu, a participat, alături de alți 24 de înalți reprezentanți europeni – șefi de state și guverne –, la semnarea Tratatului fiscal, prin care România se obligă să respecte regulile fiscale impuse și să atingă ținta de deficit bugetar structural, inițial de 0,7%, mai apoi de 1% din PIB, în 2014. Apoi, spre finalul aceluiași an, noul ministru de finanțe merge și negociază atingerea țintei de deficit structural de 1% din PIB, în 2015.

Cu toții ne-am pus întrebarea, în acele momente, de ce Traian Băsescu a ales această variantă de ajustare fiscală, complet inadecvată, dură și imposibil de atins în mod real, plasând România printre țările recunoscute pentru strictețea bugetară, dar cu structuri economice mult diferite de cea a țării noastre, atâta timp cât celelalte state prezente la discutarea termenelor Tratatului fiscal au ales să-și negocieze și să-și renegocieze aceste ținte de ajustare fiscală, în așa fel încât acestea să combine cât mai favorabil consolidarea fiscală cu stimularea economiei reale și crearea de locuri de muncă, unele până în 2016, altele mergând cu termenul-limită chiar până în 2018.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mărinică Dincă. Se pregătește domnul senator Florian Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Stimate colege,

Declarația mea politică are următorul titlu: „Un popor poate fi manipulat doar dacă este ținut în ignoranță”.

La 15 septembrie 2014, când copiii de clasa I au mers la școală în prima zi, au constatat că Victor Viorel Ponta le-a furat prima bucurie pe care le-o putea oferi școala: Abecedarul. Dacă Victor Viorel Ponta nu știe, îi transmit, pe această cale, că Abecedarul este metoda prin care românii au fost și sunt alfabetizați, lipsa Abecedarului, lipsa informațiilor din Abecedar asigurând cu succes creșterea gradului de analfabetizare a României.

Încă o dată, Victor Viorel Ponta, în calitate de premier, confirmă că dorește un număr cât mai mare de români analfabeți, o cât mai mare masă de manevră pentru interesele sale mărunte.

Ca părinte al unui copil care a mers în această săptămână în clasa I și a văzut cum ați furat bucuria a mii de copii, nu pot decât să vă cer imperativ, de la tribuna Senatului, să vă cereți scuze față de aceștia, să recunoașteți incompetența dumneavoastră și a echipei dumneavoastră, să vă exercitați atribuțiile și să vă implicați direct în rezolvarea acestei probleme.

Domnule Victor Viorel Ponta,

Nu transformați școala într-o instituție de produs analfabeți! Opriți-vă și lăsați învățământul românesc să își arate valorile! Lăsați copiilor dreptul la educație, la un viitor mai bun, nu îi obligați să stea în întunericul inculturii și al mediocrității!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian. Se pregătește domnul senator... Să mai vedem cine e în sală... Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a-mi începe declarația politică, am să-i răspund colegului meu mai tânăr și, poate, mai neexperimentat, spunându-i că nu premierul României tipărește manuale și că nu premierul României este responsabil pentru faptul că nu există abecedare în momentul de față.

Vă rog să dați citire declarației.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Amnistie fiscală și pentru medicii de familie”.

## Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să-mi exprim sprijinul pentru măsurile care vin să repare greșelile făcute de guvernele regimului Băsescu. Și mă refer, în mod concret, la extinderea amnistiei fiscale și pentru cadrele medicale.

Săptămâna trecută, legea ce prevede amnistierea fiscală a medicilor de familie care au efectuat gărzi în centrele de permanență în perioada mai 2008 – iunie 2011 a fost adoptată de către Senat. Săptămâna aceasta, Comisiile pentru buget și, respectiv, sănătate ale Camerei Deputaților urmează să depună raportul, astfel încât proiectul de lege să-și continue traseul procedural și să intre cât mai repede în dezbaterea din plenul Camerei.

Îmi exprim, pe această cale, speranța și convingerea că și colegii deputați vor sprijini această măsură de solidaritate și

justiție socială, mai ales că ea este susținută și de către Guvernul condus de domnul Victor Ponta.

Vă aduc aminte că propunerea legislativă prevede „exonerarea de la plată a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare și funcționare a cabinetelor medicilor de familie și accesoriilor aferente din perioada 28 mai 2008 – 1 iunie 2011, rezultate din deciziile de impunere emise de casele județene de sănătate, drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii”.

Există cazuri de medici, mai ales cei care au efectuat gărzi în întreaga perioadă, la care sumele care trebuie restituite se ridică până la 20.000–25.000 de lei. Vorbim, iată, despre plata unor sume foarte mari de bani. Restituirea lor ar pune în mare dificultate cadrele medicale, cu consecințe grave asupra funcționării în condiții optime a centrelor de permanență și cu impact negativ asupra accesului pacienților la serviciile medicale. În plus, cum nu s-a putut stabili vinovăția vreunei instituții sau persoane, ar fi nedrept ca doar medicii de familie să plătească.

Pacienții nu trebuie să sufere de pe urma problemelor birocratice și, așa cum am anunțat și cu alte ocazii, voi face tot ceea ce-mi stă în putință, inclusiv să susțin o asemenea măsură precum cea prezentată azi, să ajut la îndreptarea lucrurilor și la asigurarea unor servicii medicale de calitate pentru toți cei aflați în nevoie.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mitu Augustin. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Tradiționalul mesaj pe care vi-l prezint, în calitate de membru al Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, cu ocazia Zilei internaționale a democrației, care se sărbătorește pe 15 septembrie, are titlul „Să-i implicăm pe tineri în democrație!”.

Așa cum cunoașteți, Uniunea Interparlamentară, prin cele 164 de parlamente membre, a avut și are o contribuție semnificativă, probabil cea mai importantă în plan parlamentar, pentru a promova Ziua internațională a democrației, încă de când aceasta a fost instituită, în anul 2008.

Tema propusă de Națiunile Unite și Uniunea Interparlamentară pentru ediția din 2015 se constituie într-o invitație adresată guvernelor, parlamentelor, organizațiilor societății civile de a aduce în prim-plan importanța participării active a tinerilor la promovarea, apărarea și consolidarea valorilor și instituțiilor democratice.

Tinerii reprezintă astăzi o cincime din populația lumii. Mulți dintre ei s-au aflat în centrul mișcărilor recente de masă în sprijinul democrației, al libertăților și drepturilor sociale și economice și adesea au reușit să-și pună amprenta asupra proceselor democratice prin intermediul rețelelor de socializare. Totuși, per ansamblu, influența tinerilor asupra instituțiilor și vieții politice naționale rămâne limitată.

Statisticile globale confirmă ceea ce constatăm zi de zi cu toții, și anume interesul îngrijorător de redus al tinerilor pentru politică, pentru cunoașterea instituțiilor statului, chiar a drepturilor și libertăților lor cetățenești și pentru asumarea de responsabilități în cadrul comunităților.

În majoritatea țărilor, fie ele cu solide tradiții democratice sau cu democrații emergente, tinerii sunt reticenți în a se implica în politică pe căile tradiționale, participarea lor la procesele electorale și rata lor de adeziune la partidele politice sunt, în general, reduse și într-o tendință de scădere. Așa se face, spre exemplu, că, la ora actuală, numai 2% din parlamentarii lumii au mai puțin de 30 de ani și numai 12% au mai puțin de 40 de ani.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Se pregătește doamna senator Gabriela Firea.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul Ponta, complice cu infractorii prin necolectarea sumelor confiscate de instanță celor trimiși în judecată de DNA”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu trei luni în urmă, am adresat o întrebare Ministerului Finanțelor Publice, în care am inserat întrebări privind colectarea sumelor confiscate în instanță infractorilor trimiși în judecată de DNA. Acest demers a fost inițiat în baza declarațiilor publice ale procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, care menționa că, în anul 2013, din suma totală confiscată în instanță în procesele DNA, ANAF a colectat numai 5%.

În adresa emisă de Ministerul Finanțelor Publice ca răspuns la demersul meu, au fost emise răspunsuri numai la întrebările privind sumele colectate de ANAF, care, în 2012 și 2013, au fost de 4,36% și 4,82% din ceea ce instanțele au dispus spre confiscare, iar în primul trimestru al anului 2014, colectarea a crescut numai la 14,55% din valoarea confiscată.

Însă, lipsa răspunsurilor la întrebările privind sancționarea celor responsabili de necolectarea acestor sume semnificative de bani confirmă faptul că Guvernul Ponta este complice cu infractorii, prin nepedepsirea funcționarilor responsabili de colectarea sumelor confiscate în instanță celor trimiși în judecată de DNA.

Astfel, din peste 20 de milioane de euro confiscate în instanță, s-au colectat, în această perioadă, numai 1,4 milioane de euro.

Dacă s-ar fi colectat întreaga sumă și aceasta s-ar fi acordat instanțelor de judecată și parchetelor, cu siguranță ar fi putut fi găsiți și condamnați mai mulți corupți și sumele confiscate ar fi fost mult mai mari. Pe de altă parte, cu banii care s-ar fi putut colecta s-ar fi putut construi numeroase școli, grădinițe și spitale.

Solicit autorităților abilitate ale statului investigarea acestor stări de fapt privind posibila tăinuire, neglijență în serviciu sau favorizarea infractorilor de către funcționarii Guvernului Ponta.

Mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea. Vă rog, doamnă.

reînființat, spitalul de la Bicaz se va redeschide în curând, iar, potrivit declarațiilor recente ale ministrului sănătății, Nicolae Bănicioiu, va continua procesul de redeschidere a spitalelor închise samavolnic de Emil Boc, accentul urmând să fie pus în perioada imediat următoare pe maternități.

Îmi exprim în acest context speranța că în cadrul acestui proces reparatoriu se va lua în considerare și situația Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie, în sensul reînființării acestuia cu personalitate juridică, restabilindu-se astfel situația de dinainte de 2 februarie 2011.

Dragi colegi,

Acest demers nu ar fi numai un act reparator, de dreptate, ci și un gest de oportunitate pentru creșterea performanțelor acestei unități emblematice a peisajului medical românesc și revenirea la organizarea anterioară, ceea ce ar duce la restabilirea indicatorilor de performanță realizați înainte de comasarea cu Spitalul „Sfântul Spiridon”, probabil cei mai buni din România, care au fost însă grav afectați în ultimii trei ani.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Întrucât mai sunt colegi care nu au ajuns în sală, considerăm că declarațiile politice ale următorilor colegi se depun:

- Grupul parlamentar al PSD: Coca Laurențiu;

- Grupul parlamentar al PNL: Luchian Dragoș, Nicoară

- Marius;

- Grupul parlamentar al PDL: Anca Daniela Boagiu;

- Grupul parlamentar liberal-conservator: Vasile Nistor. Declar închisă sesiunea de declarații politice.

Mulțumesc domnilor secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Președinte de ședință, senator Vasile Nistor, vicepreședinte al Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „E timpul să fie redeschise operațiile eșuate ale felcerului Boc”.

Confruntat cu o avalanșă de metastaze ale sistemului public de sănătate, dublată și de o hemoragie serioasă a fondurilor Casei Naționale de Asigurări, premierul Boc a făcut ce ar fi făcut orice felcer în absența unui chirurg priceput: a amputat organele presupus bolnave. Se întâmpla pe 1 aprilie 2011 și, din păcate, nu a fost o glumă. Un număr de 67 de spitale au fost închise, ceea ce a generat proteste însemnate din partea pacienților, care, astfel, se vedeau puși pe drumuri.

Tot în acest avânt distructiv au fost desființate sau reorganizate unități emblematice ale medicinei românești, așa cum erau Institutul Inimii din Târgu Mureș și Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași. Aceste două cazuri, din păcate nu izolate, ilustrează cum nu se poate mai bine potențialul distructiv al alăturării dintre anumite interese locale și incompetența de la nivel central.

Din fericire, odată cu guvernarea au început să se schimbe și lucrurile. Institutul Inimii din Târgu Mureș a fost

Declarația politică se intitulează „Crește încrederea în economia României”.

Parcă în ciuda încetinirii creșterii economice în acest an, un optimism din ce în ce mai puternic înregistrează încrederea populației în evoluția economiei. Potrivit unei cercetări realizate la nivel mondial de compania de analiză și sondare Nielsen, România a înregistrat, în prima parte a acestui an, a cincea mare creștere a încrederii populației în economie din 32 de state europene, la fel ca Irlanda.

Nielsen Company este un conglomerat americanoolandez, cu sediul la New York, prezent în peste 100 de țări. Grupul deține compania Nielsen NetRatings, cea mai mare companie de măsurare a audiențelor on-line, compania de audit TV Nielsen Media Research și compania de cercetare de piață ACNielsen. Din grupul Nielsen mai fac parte publicațiile Billboard, The Hollywood Reporter, IT Week, AdWeek și Vnunet.com. Grupul Nielsen organizează anual premiile Clio pentru creație publicitară. Număr de angajați în 2009 – 36.000. Cifra de afaceri în 2008 – 5 miliarde USD.

Indicele privind încrederea populației în economie, calculat de Nielsen pentru România, a crescut cu 5 puncte, ajungând la 67 de puncte, față de ultimul trimestru al anului trecut. Studiul a fost realizat în perioada 17 februarie – 7 martie 2014, prin sondarea on-line a peste 30.000 de persoane din 60 de țări din Asia-Pacific, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu, Africa și America de Nord. Marja de eroare este de plus/minus 0,6%.

La nivelul Europei, încrederea consumatorilor s-a îmbunătățit în 21 din cele 32 de state analizate, cele mai mari creșteri ale indicilor având loc, în ordine, în: Elveția (+10, la 104 puncte), Franța (+8, la 59 de puncte), Grecia (+8, la 53 de puncte), Portugalia (+7, la 51 de puncte), Estonia (+6, la 79 de puncte), Bulgaria (+6, la 68 de puncte), Irlanda (+5, la 82 de puncte) și România (+5, la 67 de puncte). În cazul Spaniei, indicele a înregistrat o creștere de 3 puncte, la 61 de puncte.

Un nivel de peste 100 de puncte al indicelui reflectă optimismul consumatorilor în economia țării lor. În Germania, încrederea populației a rămas ridicată, cu un indice de 99 de puncte, cu 4 puncte peste nivelul trimestrului precedent și cel mai ridicat din 2005, de când Nielsen realizează această cercetare.

Declarația politică este intitulată „Deschiderea anului școlar preuniversitar – ocazie de demagogie politică!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

A început un nou an școlar și au reapărut problemele din sistemul educațional, care, de 25 de ani încoace, nu își mai găsesc rezolvarea. Colac peste pupăză, a mai apărut o nouă criză: cea a manualelor școlare.

Cu câteva luni în urmă, cu surle și trâmbițe, domnul Ponta și domnul ministru Pricopie anunțau o mare revoluție la nivelul învățământului, prin propunerea de introducere a manualelor digitale și a unui nou tip de cărți educaționale. Dar, așa cum ne-au obișnuit în ultimii doi ani, liderii PSD au analizat și au ajuns la concluzia că nu e cazul să se implice în revitalizarea sistemului educațional, pentru că interesul electoral al copiilor și părinților este scăzut pentru a face parte din masa electorală necesară prezidențiabilului PSD. Așa că au uitat de aceste necesități școlare și au căutat vinovați în altă parte, neasumându-și aceste responsabilități. Și vorba marelui Ion Creangă: „La plăcinte înainte, la război înapoi!” Domnii Ponta și Pricopie au preferat să taie panglici de deschidere a anului școlar și să aibă discursuri filosoficopopuliste legate de importanța școlii, amintind de anii ’80 și de discursurile propagandistice de atunci.

Mai important este și faptul că micuții școlari care asistă la prezența politicienilor – interesați de votul părinților și profesorilor lor – doar la începutul fiecărui an școlar înțeleg, cu dramă, la vârsta lor fragedă, că, de fapt, nimeni nu se ocupă concret de viitorul lor și că orice așa-zisă reformă a școlilor românești este doar praf în vânt.

Culmea e că, mai nou, domnul ministru Pricopie dorește introducerea treptată a învățământului obligatoriu de la vârsta de trei ani, adică se dorește o distrugere programatică a copilăriei pentru noua generație și bulversarea mentalului pruncilor cu teoriile unor politicieni care nu înțeleg că rolul lor este de a dezvolta și a forma generații pentru viitorul acestei țări, și nu de a-și satisface interesele personale, care să devină permanente.

Stimați colegi social-democrați,

Declarația politică se intitulează „Un mod de a face campanie la Cluj-Napoca!”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În ultima săptămână, oamenii de campanie ai principalului partid de guvernare au demonstrat lipsă de bun-simț în acțiunile privind strângerea de semnături necesare candidatului la prezidențiale din partea adversarilor politici.

Mai precis, în municipiul Cluj-Napoca, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cortul de pe Bulevardul Eroilor, unde se strâng semnături pentru candidatura lui Klaus Iohannis, a fost vandalizat, astfel că a fost anunțată poliția, iar luni a fost depusă o plângere penală la Parchet.

Cortul în care noi strângem semnăturile a fost vandalizat, în sensul că sigla Alianței Creștin-Liberale a fost tăiată cu cuțitul și luată de acolo. Au fost sesizate deja organele de anchetă, poliția a venit, a constatat și, luni, am depus o plângere penală, pentru că o astfel de faptă de vandalizare și de lovire a intereselor Alianței Creștin-Liberale se pedepsește, conform Codului de procedură penală, cu o lună până la trei luni închisoare.

De asemenea, am solicitat poliției să își facă rapid datoria, să verifice, pe camerele de supraveghere pe care le are primăria, imaginile, ca să identifice persoana care a făcut acest lucru și să fie pedepsită conform legii.

## Stimați colegi,

Consider că acțiunea respectivă a reprezentat primul act electoral de vandalizare a afișelor și corturilor ACL. Mă întreb îngrozit ce urmează, ce ne vor mai face pe parcursul campaniei dacă acum, în precampanie, au început cu astfel de gesturi.

Cu tot respectul pentru colegii mei social-democrați, consider că acest gen de acțiuni sunt orchestrate de oameni din interiorul acestui partid și, chiar dacă oficial se neagă astfel de atitudini, nu cred că acest mod de strategie electorală va bloca activitățile candidatului PNL la prezidențiale și nici nu va aduce aprecieri din partea opiniei publice clujene și, de ce nu, naționale.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „O nouă minciună marca Victor Viorel Ponta în procesul de desemnare a comisarului european”.

În calitate de președinte al Comisiei pentru afaceri europene, am primit, în sfârșit, înștiințarea oficială a faptului că doamna europarlamentar Corina Crețu, una dintre propunerile Guvernului Ponta pentru funcția de comisar european, va fi audiată luni, 22 septembrie, în Parlament doar de către Comisiile pentru afaceri europene ale ambelor Camere parlamentare.

În mod normal, acest lucru ar trebui să ne bucure pe toți, pentru că este o recunoaștere a rolului Parlamentului, reprezentantul direct al românilor, implicit a rolului Comisiilor pentru afaceri europene în ceea ce privește promovarea cât mai bună a intereselor României în raport cu Uniunea Europeană.

Din păcate, avem de-a face cu efectele unei noi minciuni din partea Guvernului Victor Viorel Ponta, în continuarea șirului de minciuni și ilegalități din procesul de desemnare a candidaților României pentru funcția de comisar european.

Până mai ieri știam cu toții că premierul Ponta și președinții Camerelor parlamentare așteaptă cu nerăbdare aflarea portofoliului stabilit de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru a putea stabili persoana audiată și comisiile parlamentare implicate. Iată că astăzi am aflat că în audieri vor fi implicate doar Comisiile pentru afaceri europene, fiind omise exact comisiile parlamentare de specialitate.

Această nouă minciună a ieșit din gura domnului Victor Viorel Ponta pe 3 septembrie, când ne explica: „Eu, după ce am anunțul oficial din partea domnului Juncker asupra portofoliului pe care îl primește România, voi face nominalizarea în mod oficial și, atunci, evident, persoana respectivă va fi audiată în Parlament.”

Iată însă că minciuna are din nou picioare scurte, pentru că atât scrisoarea domnului Victor Viorel Ponta, dezvăluită de domnul Valeriu Zgonea, cât și implicarea în audierile parlamentare doar a Comisiilor pentru afaceri europene, nu și a comisiilor parlamentare de specialitate ne demonstrează seria minciunilor ticluite pentru acoperirea ilegalității desemnării propunerilor României pentru comisarul european.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Declarația politică se intitulează „Rezultatele de la bacalaureat, motiv de îngrijorare”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația politică de astăzi doresc să atrag atenția asupra rezultatelor examenului de bacalaureat 2014. După afișarea rezultatelor finale ale celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului, promovabilitatea a fost de 23,78%. Deși lamentabil, rezultatul celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului din acest an este totuși cu aproximativ 2,28% mai mare decât cel înregistrat în aceeași sesiune a anului 2013. Este cel puțin surprinzător rezultatul sesiunii din toamnă, având în vedere că promovabilitatea la bacalaureat la nivel național a fost de 60,65% la prima sesiune, adică cu 4,25% mai mare față de 2013, conform rezultatelor prezentate de Ministerul Educației.

Chiar dacă în județul Bacău promovabilitatea la sesiunea de toamnă a bacalaureatului a fost de 24,5%, cu două procente peste media națională, după ce în sesiunea din vară Bacăul s-a situat pe locul 4 la nivel național, cu 69,56% promovabilitate, nu pot să nu îmi exprim îngrijorarea pentru rezultatele slabe obținute de absolvenții de liceu.

Este clar faptul că ne confruntăm cu o criză a sistemului de învățământ, o criză cu repercusiuni în viața economică și socială, ținând cont de nivelul de pregătire a absolvenților, a viitoarei forțe de muncă, ceea ce va avea ca efect scăderea competitivității pe plan național, la nivel european și chiar mondial.

Această situație nu este decât un simptom al unei probleme mai ample a sistemului educațional. În ciuda faptului că la fiecare nou mandat sau la fiecare nou început de an școlar se iau decizii ce modifică forma sistemului de învățământ, până acum au lipsit reformele care modifică esența acestui sistem, pentru a-l aduce la standarde educaționale europene și pentru a răspunde la cerințele secolului al XXI-lea.

România are șansa să fie membră în cadrul multor organizații internaționale, atât europene, cât și regionale. Modele de bună practică și rate de succes avansat există la toate aceste niveluri și am putea să lansăm un program de restructurare a sistemului, în care să luăm în considerare atât evaluări ale problemelor, puncte de vedere ale celor implicați, dar mai ales ale unor experți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Rog pe unul dintre secretari... domnul senator Pereș sau domnul senator Mario Oprea...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Citesc eu?

Domnule secretar, vă rog să citiți prezența.

Bună dimineața, stimați colegi!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion|absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|prezent<br>prezent<br>absent| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae|prezent<br>prezent<br>absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|absent| |Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile|prezentă<br>absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|delegație| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|absent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|prezent<br>Guvern| |Coste Marius|absent| |Costoiu Mihnea Cosmin|Guvern| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Crețu Gabriela|absentă| |Cristache Iulian|prezent|

## 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/25.IX.2014

Cristina Ioan absent Nicoară Marius Petre prezent Croitoru Cătălin absent Nicolae Șerban prezent Deneș Ioan prezent Nicula Vasile Cosmin absent Dincă Mărinică prezent Nistor Vasile prezent Dobra Dorin Mircea prezent Niță Mihai prezent Dobrițoiu Corneliu absent Nițu Remus Daniel prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Obreja Marius Lucian prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Dumitru prezent Dumitrescu Florinel prezent Oprea Gabriel Guvern Dumitrescu Iulian absent Oprea Mario Ovidiu prezent Durbacă Eugen absent Oprea Ștefan Radu prezent Duruț Aurel prezent Pașca Liviu Titus absent Ehegartner Petru absent Pașcan Emil Marius prezent Federovici Doina Elena prezentă Pataki Csaba absent Fifor Mihai Viorel prezent Pavel Marian prezent Filip Petru absent Păran Dorin prezent Firea Gabriela prezentă Păunescu Teiu prezent Florian Daniel Cristian absent Pelican Dumitru prezent Flutur Gheorghe absent Pereș Alexandru prezent Frătean Petru Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Geoană Mircea Dan absent Pop Liviu Marian absent Ghilea Găvrilă absent Popa Constantin absent Ghișe Ioan prezent Popa Florian prezent Grapă Sebastian delegație Popa Ion absent Grigoraș Viorel prezent Popa Mihaela absentă Hașotti Puiu prezent Popa Nicolae Vlad absent Ichim Paul absent Popescu Corneliu absent Igaș Traian Constantin prezent Popescu Dumitru Dian absent Iliescu Lucian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Ilieșiu Sorin prezent Purec Ion Simeon prezent Ioniță Dan Aurel absent Rădulescu Cristian absent Iovescu Ioan prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Isăilă Marius Ovidiu prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Rotaru Ion prezent Klárik László Attila prezent Saghian Gheorghe prezent László Attila absent Savu Daniel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Sârbu Ilie prezent Luchian Dragoș absent Severin Georgică prezent Luchian Ion prezent Silistru Doina prezentă Marian Dan Mihai absent Stuparu Timotei prezent Marian Valer prezent Suciu Matei absent Marin Nicolae prezent Șova Dan Coman absent Markó Béla absent Tánczos Barna prezent Mazăre Alexandru absent Tămagă Constantin prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Tătaru Dan prezent Mihai Cristian Dănuț absent Tătaru Nelu absent Mihai Neagu absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Mihăilescu Petru Șerban prezent Tișe Alin Păunel absent Miron Vasilica Steliana absentă Toma Ion prezent Mitu Augustin Constantin prezent Todirașcu Valeriu prezent Mocanu Victor prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Moga Nicolae prezent Tudor Doina Anca prezentă Mohanu Nicolae prezent Țapu-Nazare Eugen absent Mora Ákos Daniel absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Motoc Octavian prezent Valeca Șerban Constantin prezent Mutu Gabriel absent Vasiliev Marian absent Nasta Nicolae prezent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Năstase Ilie prezent Vegh Alexandru prezent Neagu Nicolae absent Verestóy Attila prezent Neculoiu Marius prezent Vochițoiu Haralambie absent Voinea Florea absent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule secretar. Vă rog să-mi comunicați care este prezența. Bună dimineața!

Declar deschise lucrările plenului Senatului pentru dezbaterea inițiativelor legislative din ziua de 17 septembrie 2014.

Conducerea ședinței este asigurată de către subsemnatul, Cristian Dumitrescu...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

96.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

96. A crescut, 96.

...împreună cu domnii senatori Ion Rotaru și Mario Oprea – da? – în locul domnului Pereș.

Programul de lucru de astăzi îl știți: de la ora 9.00 la ora 10.30 – declarații politice; între orele 10.30 și 13.00 – plen; ora 12.30 – vot final; ora 13.00 – lucrări în comisii; ora 14.00 – ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor, în legătură cu programul sunt observații?

Dacă nu sunt observații, îl

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog frumos să...

Domnule vicepreședinte Nistor... domnule vicepreședinte Nistor, avem aici cartela dumneavoastră. Ne face onoare să o preluați, să o folosiți cu încredere.

Doamnelor și domnilor, ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Sunt comentarii?

Poftiți?

Domnul senator Oprea, microfonul central.

Vă rog și eu. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Am rugămintea, dacă dumneavoastră mai aveți cartele ale altor colegi... nu există cvorumul de ședință.

Cer o pauză de cinci minute ca să ne...

Sunt 100 în sală.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Sunt 100 în sală?! 74...

Nu au votat?

Eu constat că nu e cvorum. Înseamnă că au semnat în fals.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu. Am făcut eu prezența. 91 erau prezenți și au mai venit...

Mai cereți un vot, dacă vreți să vă convingeți.

Domnule senator, vă mulțumesc foarte mult. V-ați spus punctul de vedere.

Păi, nu, am cerut verificarea cvorumului, ca lider de grup.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, domnule senator Mario Oprea, secretar al Senatului, vă rog, prin numărare, să verificați cvorumul care a fost verificat prin apel nominal acum trei minute.

Știți foarte bine, domnule senator, că nu votează toți cei prezenți. Nu e o obligație de a vota.

Dar, bun, haideți să nu mai facem așa, haideți să votăm ordinea de zi, dacă nu sunt observații, și o să observăm acum, da?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

90 de senatori în sală.

Domnul secretar, care este din partea opoziției, îmi comunică faptul că sunt 90 de senatori prezenți în sală, plus noi trei. Deci, doamnelor și domnilor colegi, suntem în cvorumul de ședință, care este de 86.

Acum, vă rog în mod respectuos să vă exercitați dreptul de vot, pentru a vota ordinea de zi.

Doamna senator Cristiana Anghel, vă rog, ajutați-mă și pe mine cu votul dumneavoastră.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot pentru aprobarea ordinii de zi.

82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Domnule senator Oprea... e o modalitate și asta de manifestare... aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu e o modalitate, domnule. Se verifică lucrul acesta. Și constat acum că, după ziua de ieri, semnalul acesta agasant stresează sala și cred că...

Ați lipsit...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Am lipsit motivat, nu vă temeți. Dar constat că și colegii mei, ieri, au sesizat același aspect. Dacă dumneavoastră sunteți sănătos, vă comand salve de tun la fiecare prezență.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Haideți să procedăm în felul acesta: facem un vot tehnic, da? Și vă rog frumos să vă orientați și către grupul dumneavoastră, să vă exprimați prin vot.

Un vot tehnic, vă rog.

Un vot tehnic pentru, da?

Deschid votul. Un vot tehnic pentru.

Domnule Mărinică... Marinică, vă rog, sunt aici cu ochii pe dumneavoastră. Faceți un gest frumos pentru colegii dumneavoastră, votați.

Atunci, mă refeream la domnul Igaș.

Gata, eu cred că avem cvorumul, nu e o problemă asta.

## **Din sală:**

Nu, sunt 83.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Prezenți – 86.

Prezența este de 86. Dar haideți să nu ne mai jucăm cu votul, că ne facem de râs în fața presei.

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Domnule președinte de ședință,

Nu vă uitați câți suntem noi, cvorumul trebuie să-l asigure domnul lider de grup Ilie Sârbu.

Păi sunteți la conducerea Parlamentului. Aduceți oamenii în sală! Aduceți-vă oamenii în sală! De ce vă uitați la noi?

De ce vă uitați la noi?

Domnule senator, asta e o...

Drept la replică, două minute, domnul senator Ilie Sârbu. Convingeți-l!

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Acum, ceea ce spune domnul lider e adevărat. Trebuie să fiu corect și să recunosc. Asta spuneam eu când eram în opoziție.

Ca să nu mai vină și domnul lider Hașotti, să-mi dea și citatul.

Dar, dincolo de asta, au semnat 100 de colegi. O parte dintre ei sunt la o întâlnire protocolară cu Azerbaidjanul. Sau Africa de Sud. Mai pleacă o parte. Deci sunt aici semnați.

Sunt acțiunile noastre, pe care... în fiecare situație de genul acesta, ne-am înțeles... putem continua, fiindcă nu se dă votul acum, sunt legi organice, sau putem să luăm o pauză, îi chemăm aici, îi trimitem pe ambasadori acasă...

Eu sunt pentru ca aceste întâlniri să se facă după-masa, nu în timpul programului, dar nu depind de noi. Vine omul lunea, pleacă miercurea. Așa că v-aș ruga să înțelegeți situația, suntem peste 80 și ceva, și să continuăm.

Domnul senator Oprea, până îi numără domnul secretar individual și personal.

Eu sunt de acord cu propunerea domnului lider de grup Ilie Sârbu, cu o condiție. În paralel cu plenul, nu pot fi alte activități decât cu aprobarea plenului. Să supunem plenului activitățile pe care dumneavoastră le aveți în același timp.

## Mulțumesc.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, domnul senator Rotaru, secretar din partea majorității, a constatat adineauri că sunt 94 de doamne și domni colegi prezenți în sală, iar domnul senator Mario Oprea, secretar din partea opoziției, numărând, așa, tradițional, cu ochiul, a constatat că suntem 90. Deci, doamnelor și domnilor, suntem în cvorum.

Există o singură posibilitate după ce se face apelul nominal, ca un domn lider de grup să solicite să se constate cvorumul și atunci se face iarăși apel nominal. Cred că nu e cazul.

Doamna senator Anghel, microfonul 2. Probleme de procedură, presupun.

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Mi-ar fi plăcut să existe această acribie și în momentul în care s-a fraudat, s-a furat la drumul mare Legea pensiilor. Da, mi-ar fi plăcut.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Să știți că cel pe care îl amintiți dumneavoastră nu a fost un vot aici, în Senat. Eram eu în Camera Deputaților atunci. Deci în Camera Deputaților s-a întâmplat.

Vă rog, să continuăm.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Indiferent că este în Camera Deputaților sau în Senat, e vorba de aceleași principii.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Procedură. N-am cum să refuz.

Da, procedură. Chiar procedură.

Eu am să-i arăt doamnei senator Anghel cum ați votat bugetul 40 de oameni. Am pe tabletă înregistrate poze când ați votat bugetul, ziua și noaptea, 40 de oameni.

Nu vă mai uitați înapoi, uitați-vă în curtea dumneavoastră!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Să înțeleg, domnule senator Oprea, că asta a fost o procedură politică, da?

Absolut. Nu are nicio legătură cu regulamentul. Păi, n-are. Procedura e procedură, da?

Deci, doamnelor și domnilor, am aprobat și ordinea de zi. Punctul 2 al ordinii de zi este aprobarea...

- Și programul l-am aprobat.

Nu, punctul 2 este aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 22–27 septembrie 2014.

Vă reamintesc că luni, 22 septembrie, programul începe la ora 13.00, cu ședința Biroului permanent; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare, iar la ora 16.00 este ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților pentru dezbaterea moțiunii de cenzură.

Marți, programul este de la ora 9.30 la 13.00, cu dezbateri în plen, așa cum am stabilit în Biroul permanent și cum vă propune Biroul permanent, pentru a recupera ședința de luni, urmând ca la 12.30 să fie vot final. De la ora 13.00 până la ora 14.30, declarațiile politice, care se mută de la 9.00–10.30 la 13.00–14.30.

Miercuri, joi și vineri, activități în comisii și în teritoriu. În legătură cu programul pentru săptămâna viitoare sunt observații?

Domnul senator Oprea.

Cred că știți că sunt și comisii, de regulă, de la 13.30, care mai au și invitați speciali, anunțați cu multe săptămâni. Eu aș propune ca de la 9.00 la 9.30 să fie declarații politice, iar celelalte să fie acceptate ca înregistrate. Și nu mai mergem după-amiază, peste comisii. Deci 9.00–9.30, declarații politice și preluarea celor înregistrate și mai departe...

Mulțumesc.

Mă consult cu liderii de grup. Este o propunere de modificare a programului. De la 9.00 la 9.30, declarații politice, cu depunerea declarațiilor pentru cei care nu apucă să le prezinte, și restul, programul obișnuit. La ora 13.00, comisii și așa mai departe.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, programul astfel modificat, pentru perioada 22–27 septembrie, a fost aprobat.

## Doamnelor și domnilor,

La punctul 3 al ordinii de zi, dați-mi voie să citesc o notă: notă privind adoptarea tacită a unei inițiative legislative.

În conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 16 septembrie 2014, următoarea inițiativă legislativă: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2014 privind înființarea Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de privatizare pentru dezvoltarea în condiții de profitabilitate a activității operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Proiectul de lege urmează să fie transmis Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Această notă este pentru luare la cunoștință.

Mergem, în continuare, la punctul 4 al ordinii de zi:

– raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în semestrul I al anului 2013;

– raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în anul 2013.

Se prezintă în plenul Senatului, conform art. 170 din Regulamentul Senatului.

Rapoartele comisiilor au fost depuse la caseta electronică și se găsesc și pe pagina de internet a Senatului.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să vă prezint succint o informare privind execuția bugetului Senatului României pe anul 2013. Detaliat îl aveți pe site, așa că o să fiu cât se poate de scurt.

Potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, bugetul Senatului României în anul 2013, finanțat din resurse de la bugetul de stat, a fost aprobat la nivelul sumei de 85.140 de mii de lei. Ulterior, bugetul Senatului a suferit modificări determinate de rectificări bugetare, astfel încât, la sfârșitul anului 2013, bugetul a fost în sumă de 94.859 de mii de lei.

- A. Cheltuieli curente – vorbesc în mii de lei: 94.759:

- cheltuieli de personal: 76.190;

– bunuri și servicii: 17.665;

- transfer între unități: 900;

- alte transferuri: 4;

- B. Cheltuieli de capital: 100:

- active nefinanciare: 100.

Deschiderile de credit bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice în cursul anului 2013 au fost de 94.853 de mii de lei, iar plățile efectuate, în sumă de 94.648 de mii de lei, ceea ce reprezintă că execuția bugetului Senatului la 31 decembrie 2013 s-a realizat în proporție de 99,78%.

La titlul „Cheltuieli de personal”, creditele în sumă de 76.157 de mii de lei au fost utilizate pentru:

– cheltuieli cu plata indemnizațiilor senatorilor, a salariilor personalului din aparatul Senatului și a contribuțiilor aferente acestora către bugetul general consolidat;

– cheltuieli privind diurnele de deplasare a senatorilor în țară și în străinătate și privind suma forfetară. La titlul „Bunuri și servicii” au fost utilizate credite în sumă de 17.505 mii de lei pentru:

– cheltuieli de întreținere și funcționare: iluminat, încălzit, apă, salubrizare, carburanți, telefon, piese de schimb etc.;

– cheltuieli cu materiale și prestări servicii cu caracter funcțional, alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare, obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații;

– cheltuieli de cazare și transport ale senatorilor în țară și străinătate, cheltuieli de protocol și reprezentare (cheltuieli de protocol cu delegațiile străine sosite la Senat), cheltuieli cu fondul președintelui și cheltuieli cu prime de asigurare pentru autoturismele din parcul auto central și de la birourile senatoriale.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule chestor.

Doamnelor și domnilor,

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 36 alin. (1) lit. l) și ale art. 204 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

„Articol unic – Se aprobă contul de execuție a bugetului Senatului României pe anul 2013, conform datelor cuprinse în anexele nr. 1 și 2 și în Raportul privind execuția bugetului Senatului României la 31 decembrie 2013, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”

Doamnelor și domnilor,

Vă

Menționez că suntem în cadrul unui vot pentru... neorganic, ordinar.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Procedura este de urgență.

Comisia sesizată în fond... sunt două comisii: Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Raportul este un raport comun, de admitere. Caracterul legii este organic.

Inițiatori: un grup de doamne și domni senatori.

Întreb dacă dorește cineva din partea inițiatorilor să susțină proiectul legislativ.

Dacă nu dorește, îi dau cuvântul, în continuare, doamnei ministru Doina Pană, ministrul apelor, pădurilor și pisciculturii. Doamna ministru, aveți cuvântul, microfonul central.

**Doamna Adriana Doina Pană** _– ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură_ **:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

În cuvântul meu, foarte scurt, aș vrea să vă aduc mulțumiri de două ori. O dată, pentru că pe acest proiect, care, de data aceasta, nu vine pe filiera Guvern, ci pe filiera unui grup de inițiativă foarte larg, care cuprinde parlamentari din toate partidele politice, dumneavoastră ați dat votul anul trecut, după dezbateri de luni de zile.

A doua mulțumire cu care vin este pentru faptul cum v-ați implicat în comisii în această săptămână, încât astăzi să ajungă la votul de plen, săptămâna viitoare să ajungă în Camera Deputaților și, înainte de a trece la activități legate de campania electorală, să dăm pădurii și celor care se ocupă de pădure un nou Cod silvic.

Este așteptat de toată lumea: și de proprietari, și de administratori, și de firmele care exploatează, și de ONG-uri, absolut de toată lumea, pentru că, alături de hotărârea de guvern care urmărește traseul lemnului în timp real, care va intra în vigoare din 8 octombrie 2014, este un al doilea pilon foarte important și benefic pentru pădure.

Vă mulțumesc. Eu vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră de astăzi și îmi exprim convingerea că vom reuși ca, odată cu hotărârea de guvern care urmărește traseul lemnului, să avem și Codul silvic, încât împreună să dea cei doi pioni despre care vorbeam, mai departe, foarte importanți pentru pădure. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, doamna ministru.

Dau cuvântul domnului președinte Saghian, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul său de vedere, susține adoptarea propunerii legislative.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, din partea Guvernului, doamna ministru Adriana Doina Pană, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

În ședința din data de 16 septembrie 2014, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere. S-au abținut domnii senatori Pereș Alexandru, Teiu Păunescu și Luchian Dragoș.

Comisiile supun spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul comun de admitere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Domnul senator Pașcan Emil, microfonul central, Grupul parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu contestă nimeni necesitatea îmbunătățirii Codului silvic.

Problema acestui proiect legislativ este că a fost creat pe picior, de urgență, sub imperativul unui interes politic și rezidă în grave erori de formă și fond, pe care o să vi le fac cunoscute în cele ce urmează. Mă mir că nici cei din minister, nici comisiile de specialitate nu le-au sesizat.

În primul rând, la punctul 37 se spune: „Art. 26 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins (...).” În forma actuală a proiectului nici nu este alin. (3), deci este o gravă eroare de formă.

Pe de altă parte, intrând în fond, la punctul 3 al Proiectului de modificare a Codului silvic sunt eliminate din fondul forestier literele i), j) și k).

La lit. i) – „perdelele forestiere” care se vor înființa în special în zona de câmpie nu se mai înființează, fiind eliminate. Nu mai preocupă pe nimeni cine veghează la asigurarea stării de masiv și conducerea arboretelor în regim silvic într-o atare situație.

La lit. j) – „jnepenișurile” din zona alpină, zona superioară a masivilor muntoși până la contactul cu pajiștile alpine care caracterizează etajul subalpin. Nu este normală scoaterea din fondul forestier, acest lucru putând fi, eventual, în interesul organizațiilor neguvernamentale sau al clientelei politice menite să beneficieze de o subvenționare în acest sens.

Lit. k) – „pășunile împădurite” care, de obicei, sunt în proprietatea consiliilor locale. Nu este normală scoaterea lor din fondul forestier. Acestea, pe alte precedente, vor fi defrișate și, mai apoi, folosite în alte scopuri decât cele actuale.

Probabil scopul scoaterii din fondul forestier este de a le schimba destinația oricând și categoria de folosință, fără achitarea și predarea la schimb, așa cum se prevede acum, de 3–5 ori a suprafețelor de teren, respectiv de 5 ori echivalentul valoric, astfel diminuându-se substanțial fondul forestier național, fără compensare cu teren și valoare pe instalare a vegetației forestiere.

La punctul 70 art. 60: „Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.”, conform propunerilor. Deci, o hotărâre care nu există și care, probabil, urmărește să favorizeze exclusiv clientela de partid.

Mulțumesc.

Domnul senator Motoc, Grupul parlamentar al PNL, microfonul central.

## Stimați colegi,

După cum bine știți, timp de mai multă vreme, Grupul parlamentar liberal din Senat, dar și cel din Camera Deputaților au pregătit, alături de doamna Lucia Varga, un proiect de lege legat de Codul silvic, care, în Camera Deputaților, a fost respins cu câteva voturi diferență.

Am văzut acest proiect, l-am analizat și există două elemente care, deocamdată, ridică niște semne de întrebare și la care noi ținem foarte mult.

În primul rând, este vorba de transportul lemnului pe timp de noapte. Noi ne-am opus și nu vedem, în conținutul acestei legi, această prevedere, și anume interzicerea transportului lemnului pe timp de noapte, ceea ce înseamnă evaziune fiscală și o piață neagră a lemnului.

Pe de altă parte, o a doua chestiune pe care noi am insistat a fost aceea ca lemnul să fie adus pe anumite platforme, iar comercializarea lui să se realizeze din aceste locuri în care există un control foarte competent al instituțiilor abilitate, în așa fel încât, de asemenea, să se diminueze evaziunea fiscală.

Atâta vreme cât cele două elemente nu sunt, deocamdată, conținute în acest nou Cod silvic, Grupul parlamentar liberal din Senat se va opune acestuia.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al PDL a vorbit... dacă aveți ceva pe procedură.

Deci, doamnelor și domnilor, astăzi vom aplica ceea ce este normal să aplicăm: din partea unui grup parlamentar vorbește un singur reprezentant. Mai ales că domnul Pașcan a prezentat...

A, procedură? Poftiți!

Domnul Dincă Mărinică, procedură, microfonul central. Dar este mai aproape microfonul 2. Să veniți la ăla, domnule, data viitoare!

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule președinte,

Mă bucur foarte mult că, de fiecare dată, invocați codul... sau, mă rog, Regulamentul Senatului. Îl avem aici pe domnul Chelaru, care, într-o ședință anterioară, a citit _ad litteram_ textul din regulament.

Printre altele, acolo scrie – așa este – că trebuie să ia cuvântul câte un reprezentant al fiecărui grup, iar dacă sunt cereri de prelungire a dezbaterilor, se întâmplă ceva: plenul trebuie să hotărască. După ce mi s-a citit acel articol, deși solicitam să iau cuvântul, să extind, nu a fost supus plenului. Dumnealui n-a făcut o excepție. În mod curent a fost încălcat, niciodată n-a fost supusă plenului cererea de extindere a dezbaterilor – un prim aspect, pe procedură.

Un al doilea aspect, pe procedură, vreau să-i mulțumesc domnului Ilie Sârbu că, la începutul ședinței, ne-a rugat să fim înțelegători legat de cvorum. Am considerat că este o intenție de a nu mai folosi forța majorității, ci de a veni la masa concilierii și a dialogului. Și-l rog, pe această cale – chiar dacă nu este foarte atent la mine –, pe domnul Ilie Sârbu să facă același gest și acum și pentru acest proiect legislativ, care, din păcate, nu a fost supus unei dezbateri corecte în comisii și cu toate părțile în cauză, să solicite trimiterea acestuia.

Pentru că, așa cum a spus și colegul meu de la PNL, în plenul Senatului și în plenul Camerei Deputaților a fost supus spre dezbatere cu toate procedurile – și a stat vreo trei luni pe la comisii, cel puțin la Senat – Codul silvic propus de doamna ministru de la acea dată, cred că este corect să aplicăm și acestui proiect aceeași regulă. Mai mult decât atât, dacă ne uităm, toate amendamentele propuse la acel Cod silvic sunt adunate acum într-un proiect de lege separat pentru modificarea Codului silvic.

Eu nu vreau să cred altceva decât că vrem să avem o dezbatere corectă, și nu să mergem pe speculații, în sensul că cineva are un interes de a promova repede aceste modificări la Codul silvic, pentru că vom avea efectele pe care le-am văzut la Gorj, la Novaci, unde muntele a luat-o la vale și i-a înecat în noroi pe români, și, mai nou, la Eșelnița, în Severin, unde, practic, oamenii au fost aruncați în Dunăre în urma torentelor care au venit de pe munți, fără să mai existe pădure. Cred că este un lucru corect și înțelept.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Eu am să vă lămuresc, dacă îmi permiteți, domnule senator.

Dumneavoastră ați citit corect și ați citat corect articolul din regulament. Prelungirea timpului de dezbatere există și este posibilă, în condițiile în care noi așa ar trebui să procedăm... Eu, cel puțin, când conduc ședința, nu procedez ca atare – așa se procedează la Camera Deputaților, spre exemplu...

Ascultați-mă, domnule senator, că pentru dumneavoastră vorbesc în principal.

La Camera Deputaților, de fiecare dată se spune ce timp se acordă pentru dezbateri generale și pentru amendamente. Noi nu procedăm așa, pentru că am zice că am restricționa într-un fel sau altul dezbaterea, cel puțin asta este părerea mea.

La acest lucru se referea articolul care spunea că se poate cere prelungirea termenului de dezbatere. Adică, atunci când se spune 5 minute, cineva cere 10 minute, că e un proiect mai important.

Dumneavoastră ați văzut că eu nu l-am întrerupt deloc pe domnul Pașcan, Emil Pașcan, colegul dumneavoastră, când a vorbit foarte amplu la dezbateri generale. Și-a exprimat punctul de vedere cât a dorit. Dar a vorbit un reprezentant al grupului.

De asemenea, domnul Motoc.

De asemenea, alți colegi.

Deci haideți să înțelegem că suntem corecți, dacă vreți, în a asigura o dezbatere.

Mai mult decât atât, dacă domnul senator Oprea, fiindcă e lider de grup, dorește să mai adauge ceva, eu îl invit la microfon și-i dau cuvântul, dar nu facem o dezbatere care să... să refacem dezbaterile din comisii.

Domnule senator, dacă mai doriți... ați cerut cuvântul. Și țineți cont de cele ce le-am spus eu cu multă înțelegere.

Eu țin cont întotdeauna. Dumneavoastră nu țineți cont. Acum, vă mulțumesc pentru generozitatea de a respecta Regulamentul Senatului.

Vreau să încep cu sfârșitul: punctul de vedere al Guvernului. Doamna ministru, secretar de stat, a spus că este, de fapt, un proiect de lege pe care l-a dat unor colegi, foarte buni cunoscători în ale silviculturii – și-mi cer scuze față de cei care chiar sunt cunoscători –, de ordinul zecilor, care să vină cu o inițiativă legislativă, care, de fapt, este proiectul Guvernului.

Mi se pare ciudat că mai cer punctul de vedere al Guvernului, care a rugat PSD-ul să scurteze calea sau să-l ajute să nu mai vină cu o ordonanță de urgență, fiindcă iată finalul, sub semnătura premierului Ponta: „Având în vedere considerentele de la punctul 2, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative”, adică ce le-am dat eu lor susțin și, totodată, „solicită Parlamentului dezbaterea acesteia cu procedură de urgență”. Or, procedura de urgență nu o poate invoca premierul decât dacă dă ordonanță de urgență. Asta este bucătăria, de acum, a Senatului.

Deci este o imixtiune destul de dură, sub aceste două forme: o dată că dă unor oameni care sunt, ca în perioada renascentistă, _uomo universale,_ la toate se pricep; doi, că vine și ne și spune că: „Vedeți, noi cerem procedura de urgență.” Păi asta este treaba numai și numai a Senatului României. Și ați venit cu ea, ca propunere, luni, pe lista de 25 de astfel de propuneri legislative. Nicidecum nu era cazul să ne recomande premierul cum să ne facem noi treaba în calitate de senatori.

În astfel de condiții... văd că figurează absolut toate grupurile politice. Este și un pedelist de la Cameră, dar nu știu dacă nu a semnat ca primarul, pentru că, altfel, este misiune de-a dreptul politică, cu care veniți aici. Și următoarea este la fel.

Se mai atinge și un al doilea obiectiv: toți colegii noștri din Senat, care aparțin grupului de semnatari, vor avea, vor raporta cu mândrie că au avut propuneri legislative aprobate în Senatul României.

Felicitări pentru simpla semnătură, nu pentru contribuția tehnică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog să nu jigniți, domnule senator, alți colegi, deputați sau senatori, interpretând modul în care semnează și conținutul semnăturilor, că nici nu aveți cum să știți. Asta e o jignire.

Aș putea să vă cer, în conformitate cu prevederile regulamentului, să vă cereți scuze, dar nu ați spus persoana care... nu ați nominalizat-o, așa că, generic, vă fac doar această atenționare.

Mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare care nu au vorbit?

Dacă nu, închid dezbaterile generale.

Legea are caracter organic și o vom vota la ora 12.30.

Punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe.

Este vorba de un raport al Comisiei juridice. Deja s-a instalat doamna secretar al comisiei.

Caracterul legii este organic.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Atunci, am să-i dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Justiției, Liviu...

- Mulțumesc, doamna ministru! ...domnului Liviu Stancu.

Vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, doamna ministru.

Sunteți unul dintre puținii miniștri care veniți și susțineți

- dumneavoastră, nu secretarii de stat. Felicitări!

- Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Stimate domnule președinte de ședință...

Aveți cuvântul, nu dialogați cu sala!

## **Domnul Liviu Stancu:**

Stimate domnule președinte de ședință...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A început să vorbească. După ce termină dânsul, vă dau cuvântul. După ce termină.

Hai să respectăm...

Domnule senator, vă rog să luați loc. Hai să fim politicoși pentru banca ministerială! După aceea, vă dau cuvântul pe procedură fără nicio problemă.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Stimate domnule președinte de ședință, Distinse doamne și domni senatori,

Guvernul susține, în mod categoric, acest proiect legislativ.

În cuvântul meu o să vă menționez ce se întâmplă în condițiile neadoptării acestui proiect legislativ.

Așa cum ați remarcat, în urma abrogării art. 650 din Codul de procedură civilă, în momentul de față, suntem în situația în care instanța de executare a devenit un concept nedefinit în Codul de procedură civilă, astfel încât, la momentul la care eu rostesc acest cuvânt în fața Domniilor Voastre, există situații majore de blocaj în activitatea instanțelor, care au mari neclarități în legătură cu ceea ce înseamnă instanța cu competențe în executarea hotărârilor judecătorești, respectiv a celorlalte titluri executorii. Ca urmare, suntem în situația în care, la nivelul acestor tipuri de instanțe, există soluții contradictorii, o cerere de regulare de competență, astfel încât instanțele superioare sunt învestite cu regulatorul de competență și o serie întreagă de probleme pe care practicienii dreptului, aici în sală, le cunosc foarte, foarte bine.

Prin proiect urmărim, în primul rând, înlăturarea acestui impediment, prin formularea unui articol clar, care să definească, în mod exact și adecvat deciziei Curții Constituționale, ce înseamnă instanță de executare.

În altă ordine de idei, acest proiect legislativ vizează un fenomen care a fost perpetuat în mod nefiresc în filozofia Codului de procedură civilă, și anume al învestirii cu formulă executorie a unor titluri executorii reieșite din instanțele de judecată. Deci, odată cu judecata sau după judecată, hotărârea judecătorească mai parcurgea încă un drum la judecătorii care anterior pronunțaseră hotărârea pentru învestirea cu formulă executorie, lucru care majora, în mod absolut nefiresc, timpul necesar executării respectivului act și care încărca, tot în mod nefiresc, instanțele de executare cu un volum destul de mare de documente. Fac referire asupra faptului că aceste dosare sunt în volum de 20 până la 50% din cel al unor judecătorii.

Intenționăm... Prin proiectul pe care-l aveți în față, inițiatorii au intenționat să înlăture acest aspect nefiresc intenției noastre, a tuturor celor aici de față, de a ușura activitatea instanțelor de judecată și a produce pentru justițiabili o cât mai mare viteză în executarea hotărârii judecătorești pe care aceștia o primesc.

Dau cuvântul doamnei secretar al comisiei. Doamna senator, microfonul 7.

cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Înainte să deschid dezbaterile generale, îi dau cuvântul domnului senator Oprea, care a solicitat o intervenție pe procedură și l-am sărit... cuvântul dânsului.

Din păcate, intervenția pentru punctul anterior este valabilă și la punctul privind propunerea legislativă.

Observați cum dumneavoastră singur recunoașteți că o astfel de găselniță nu este corectă? I-ați mulțumit doamnei secretar de stat pentru proiectul de lege adus în fața senatorilor.

Nu, nu interpretați, domnule senator.

Nu, nu. Luați stenograma!

I-am mulțumit pentru prezență, vă rog foarte respectuos.

Luați stenograma! Doi...

Față de o doamnă, nu accept interpretări din partea dumneavoastră.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu vorbiți cu cei care au cuvântul.

Doi, dumneavoastră, în urmă cu mai multe luni, cereați ca la plen să vină măcar secretarii de stat și acum îi mulțumiți din suflet doamnei Doina Adriana Pană că, în calitate de secretar de stat, vine...

## **Din sală:**

Este ministru.

## Poftim?

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a acordat un aviz favorabil, cu observații și propuneri care au fost însușite, iar membrii Comisiei juridice, luând în dezbatere propunerea legislativă, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente care sunt

Înseamnă că este și mai grav.

Înseamnă că este și mai grav, că vine un ministru, că vine un ministru să susțină... ce?! Propunerea grupului din Parlament?!

Păi, dar ați zis că este proiect de lege. Și atunci era corectă. Nu umblați cu cioara vopsită, asta este!

## Domnule senator,

Vedeți, dacă vreți să interveniți la toate și vă pricepeți la toate, mai și greșiți.

Doamna secretar de stat era doamna ministru. Doamna ministru era, în fapt, ministrul care este de resort asupra proiectului de lege, iar eu niciodată nu am lăsat – cel puțin când am condus eu – în Senat să prezinte punctul de vedere al Guvernului altcineva decât un secretar de stat. Nici nu s-a întâmplat, dar am zis că bine ar fi să vină miniștrii.

Când vin doamne ministru – și doamnele sunt mai înțelegătoare, și doamna Plumb, și doamna ministru au fost prezente –, eu nu fac decât să le salut. Și, oricum, sunt doamne și, oricum, le salutam și dacă îmi dădeați dumneavoastră voie, și dacă nu-mi dădeați voie.

Doamna senator Cristiana Anghel.

## Mulțumesc.

Aș vrea să încep cu ceva de zilele trecute. Am făcut-o în particular, dar, pentru că l-am certat și m-am răstit puțin la dumnealui în plen, sunt obligată să cer scuze domnului care reprezintă Ministerul Justiției și să spun că, pe fond, aveam dreptate, dar forma nu a îmbrăcat o eleganță care este cerută. De aceasta îi cer scuze domnului și îi promit că voi încerca altădată să nu mă mai ambalez la modul acesta.

Culmea este că nici de data aceasta nu pot fi de acord cu dumnealui în privința proiectului legislativ și spun un lucru: aduceți-vă aminte că, în legislatura trecută, majoritatea executorilor bancari au fost trecuți și făcuți executori judecătorești printr-o simplă lege, fără niciun fel de examen, nu contează ce studii au avut, nu contează cum au terminat!

Mai mult decât atât, nu avem niciun control asupra executorilor judecătorești. Eu am zeci de reclamații. Unele dintre ele le-am și trimis la minister.

Nu se poate să încălcăm drepturile cetățenilor lăsând un executor judecătoresc să facă ce vrea el într-un dosar. Gândiți-vă, spre exemplu, că acele contracte bancare sunt executorii de drept, da? În momentul în care nici măcar nu mai mergi la instanță, să-ți încuviințeze instanța și să vadă dacă este sau nu, banca trimite la executorul judecătoresc, judecătorul te execută.

Ce contestație? Să fim serioși. După ce ți-a nenorocit viața, după ce te-a dat afară din casă, după ce ai pierdut tot... Sau poate pierzi și sănătatea. Nu se poate!

Dumneavoastră argumentați pe ideea că sunt judecătoriile agasate de aceste cereri, că este prea multă muncă.

Domnule, instanțele de judecată fac un serviciu public. Dacă este nevoie, trebuie mai mulți bani, în așa fel încât să fie angajați judecători la numărul real și dorit, și numărul trebuincios de judecători, pentru că, într-adevăr, nu avem judecători. Dar să lăsăm totul la mâna unui executor judecătoresc care... pentru a dovedi, după aceea, că a făcut un abuz trebuie ani de zile și, de multe ori, nici măcar nu ai succes, pentru că el are relații, nu se poate!

Vă întreb un singur lucru: pe baza unui aviz sau a lucrării unui executor, un om este dat afară în stradă, da? Și contestația se judecă în 2-3 ani de zile – unde stă omul

## Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog foarte frumos, când interveniți, să interveniți scurt, în limita a două minute. Dacă nu, voi supune la vot acest lucru, pentru că nu se poate să parcurgem 4 proiecte de lege într-o oră, de când am început ședința.

Domnul senator Popa, microfonul 2, vă rog.

## Stimate domnule președinte,

Vă amintesc că orice fel de comentariu al dumneavoastră se face de la tribună. Mă iertați, dar e a treia oară când interveniți și comentați de la prezidiu.

Eu vreau să vă spun următorul lucru: s-a făcut pe genunchi, din păcate, o modificare extrem de importantă, extrem de importantă, care, într-adevăr, poate să producă anumite abuzuri. Și eu vă citesc aici o singură frază, ca să vedeți dumneavoastră cât de periculos este ca noi să votăm așa, pe bandă rulantă: „De asemenea, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani.” Aici încurcăm lucrurile. E o separare a puterilor în stat.

Singurii care pot să stabilească valori, să actualizeze, să stabilească cât trebuie să plătească și ce nivel sau ce anume trebuie să plătească sunt judecătorii, puterea judecătorească. Nu le amestecăm. Dați drumul unor așa-zise drepturi pentru oameni care, cu toată stima, nu au ce stabili, ce hotărî în acest domeniu.

Eu cred că ar trebui să revedem problema aceasta a atribuțiilor executorilor judecătorești. O săptămână nu înseamnă mult. E adevărat, nu am dreptul acesta, dar poate fac o propunere, o sugestie liderilor, să vedem dacă nu trebuie scoase aceste prevederi, pentru că, într-adevăr, ceea ce doamna a sesizat cu bunul-simț juridic al său, într-adevăr, dându-le anumite puteri unor oameni care nu au acest drept, riscăm să încălcăm Constituția.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare. Nu mai sunt. Pe baza acestui lucru încheiem dezbaterile...

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Mai sunt cereri. Supuneți la vot.

## Nu, domnule senator.

Încă o dată vă mai explic, dar scurt: se referă la durata dezbaterilor. Eu nu am programat... și de aia am făcut intervenția spunând că, dacă vom mai continua să vorbim foarte mult, abuzând de microfon, voi introduce cele două minute regulamentare în toate parlamentele din lume.

Da?

Nu vreau să fac acest lucru.

Pe cale de consecință, n-am ce să supun la vot. Închei dezbaterile generale.

Inițiativa merge la votul final.

Punctul următor, 8, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate. Caracterul legii, ordinar.

Dau cuvântul domnului Chiriac Francisk, secretar de stat în Ministerul Sănătății, microfonul 9, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Francisk Iulian Chiriac** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ se urmărește prelungirea termenului referitor la menținerea criteriului demografic impus la înființarea farmaciei, neadoptarea acestei schimbări putând duce la blocarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, prin creșterea nelimitată a numărului de farmacii. Prin menținerea criteriului demografic se asigură un echilibru în ceea ce privește asistența farmaceutică atât în mediul urban, cât și în mediul rural, întrucât prin neînființarea farmaciilor în mediul urban crește numărul de farmacii din mediul rural.

Prin introducerea reglementărilor privind farmaciile din structurile ministerelor cu rețea proprie se asigură asistența farmaceutică pentru pacienții tratați în ambulatoriu, cărora decontarea medicamentelor li se face... este asigurată din Fondul național de asigurări sociale de sănătate și din fondurile proprii ale ministerului de resort.

Iar pentru sistemul penitenciar se realizează armonizarea legislației sanitare cu legislația execuțională penală și regulile europene pentru penitenciare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Luchian, microfonul 6. Prezentați, vă rog, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a Senatului a fost sesizată cu proiectul de lege legat de Legea farmaciei nr. 266/2008 și, în ședința din 16.09.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Vă propunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Menționez că legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Todirașcu, microfonul 1.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă conține acest articol destul de sensibil, art. 42, care prelungește art. 12 din legea actuală privind acel criteriu de înființare a farmaciilor, prelungește până în 30 septembrie 2015, și care spune: o farmacie nu se poate înființa dacă nu se respectă proporția de o farmacie la 3–4.000 de locuitori, prevedere care, în opinia mea, este o măsură neconcurențială, este o măsură abuzivă și foarte discutabilă din punctul de vedere al oportunității.

Aici aș invoca două criterii: aglomerațiile urbane, unde există artere principale în localități foarte populate, gări, la fel și aglomerațiile neurbane, cum sunt autostrăzile, vămile, aeroporturile, în care accesul la medicamente ar trebui să fie asigurat, și nu restricționat de numărul locuitorilor din acele localități.

În al doilea rând, acest articol, din punctul meu de vedere, reprezintă un instrument perfect pentru funcționarii corupți care dijmuiesc operatorii economici care doresc să investească și să activeze în acest domeniu al distribuției produselor farmaceutice.

Argumentul Guvernului privind faptul că s-ar bloca fondurile de asigurări este cel puțin discutabil, pentru că accesul la medicamente printr-un număr mai mare de farmacii, de fapt, ar apela la banii privați ai pacienților și nu implică casa de asigurări cu decontări suplimentare.

Sigur că da, funcționarilor de la casa de asigurări le-ar conveni să nu trebuiască să refacă contractele, să nu aibă mai mulți contractanți. Iar, din punctul meu de vedere, beneficiarii cei mai importanți ai acestei prelungiri sunt actualele rețele de farmacii, care nu doresc deschiderea competiției, nu doresc intrarea noilor operatori și, în felul acesta, mă întreb cui servește această prelungire? Oare pacienților?! Din punctul meu de vedere, nu. Doar funcționarilor corupți și agenților economici lipsiți de integritate, care nu doresc competiție.

Mulțumesc.

Domnul senator Popa, microfonul 3, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

De la început spun că voi vota în conformitate cu hotărârea Comisiei pentru sănătate.

Mă bucur că este prezent în sală și domnul Hașotti, pentru intervenția pe care a avut-o ieri privind această lege. Și iată că se poate discuta.

Și vreau să trag un singur semnal de alarmă atât Executivului, cât și Legislativului: este, după părerea mea, acut necesar a introduce și a respecta criterii demografice și geografice de amplasare a unităților farmaceutice. Motivație: dacă vom continua în acest fel, în rural, unde acum sunt probleme grave în ceea ce privește serviciile farmaceutice, ele se vor adânci; în urban, acolo unde colegul spunea că trebuie încurajată concurența, e discutabil dacă așa trebuie făcut, având în vedere că dezvoltarea sistemelor farmaceutice – să zic –, a farmaciilor în urban a ajuns la un procent extraordinar.

Și mai există o latură pe care nu trebuie să o uităm, și anume aceea că lanțurile de farmacii, care nu întotdeauna sunt așa cum ar trebui să fie, înăbușă inițiativa farmaciștilor independenți și creează condiții pentru o concurență neloială.

Încă o dată, voi vota hotărârea comisiei și doresc ca atât criteriul geografic, cât și cel demografic să fie rapid introduse și corect stabilite.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Luchian, în nume propriu. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vin și susțin punctul de vedere al domnului senator Popa, și aduc în plus un argument, și anume respectarea criteriului demografic este deosebit de importantă în această perioadă de dezvoltare socioeconomică a României, pentru că, într-adevăr, în mediul rural, dezvoltarea rețelei farmaceutice este aproape nesemnificativă și, de cele mai multe ori, pacienții sunt trimiși la farmaciile din centrele urbane. Uneori plătesc mai mult transportul decât plătesc pe tratament.

Or, după cum știți, există chiar la nivel european o solicitare de a reforma sistemele de sănătate și de a crea o accesibilitate mai mare și de mai bună calitate pentru pacient, indiferent în ce țară a Uniunii Europene există, astfel încât eu cred că menținerea acestui criteriu este absolut necesară și mă gândesc la faptul că, la 30 septembrie 2015, din nou, acest articol nu va mai acționa. Cred că noi trebuie să ne gândim, Legislativul sau Guvernul să găsească o altă modalitate pentru a crea condiții de deschidere și de dezvoltare a rețelei farmaceutice rurale, și nu numai a celei urbane.

Consider că, prin desființarea acestui criteriu, toate farmaciile din mediul rural se vor muta în cel urban, ceea ce va duce, până la urmă, la dispariția farmaciilor independente prin concurență neloială, așa cum a spus și colegul meu, domnul senator Popa.

Vă mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale, nemaifiind alte intervenții. Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Supun la vot raportul și proiectul de lege. Suntem prima Cameră sesizată.

Legea e ordinară.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

74 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Solicitare de reexaminare la cererea Președintelui. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate. Legea are caracter ordinar.

Raportul este de admitere a legii și de respingere a solicitării de reexaminare.

Dau cuvântul domnului Chiriac Francisk, secretar de stat în Ministerul Sănătății, microfonul 9, scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domni senatori,

Având în vedere aspectele sesizate, care fac obiectul de competență legislativă exclusivă a Parlamentului României, vă adresăm rugămintea de a vă pronunța în această speță, ținând cont de legislația în vigoare, de jurisprudența Curții Constituționale, precum și de obiectul de activitate al forului legiuitor al României.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Luchian, vă rog, microfonul 6, prezentați raportul Comisiei pentru sănătate publică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 146 alin. (2) din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate publică, prin adresa L130/2014, a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea reexaminării Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, la solicitarea domnului președinte.

Prin cererea formulată, Președintele României solicită reexaminarea legii trimise spre promulgare, respectiv punctul 38 al Legii care prevede modificarea alin. (2) al art. 375 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, după cum urmează:

„Având în vedere natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său, medicul nu este funcționar public și nu poate fi asimilat acestuia.”

În urma reexaminării, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea cererii de reexaminare formulate de Președintele României și, în consecință, adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în forma în care a fost trimisă la promulgare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Popa, microfonul central, Grupul parlamentar al PSD.

Încă o dată vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru că mi-ați oferit posibilitatea să susțin acest punct de vedere al Comisiei pentru sănătate.

Vreau să încep cu o observație. Motivația candidaturilor noastre pentru a deveni membri ai Parlamentului României de fiecare dată se referă la dorința pe care o are fiecare parlamentar de a susține domeniul din care provine, de a avea sau de a aduce în Parlament expertiza și experiența pe care le are după o viață de muncă sau după o perioadă mai îndelungată în domeniul în care lucrează.

De fapt, și domnul președinte Traian Băsescu, într-o alocuțiune a Domniei Sale, a spus că ăsta ar trebui să fie sensul venirii în Parlament a candidaților pentru funcțiile parlamentare. Acest lucru vreau să-l fac și eu astăzi.

Fraza pentru care s-a repus în discuție o modificare a celebrei Legi a sănătății, din care nu cred că mai sunt două sau trei pagini neviolate de diverse – să spunem – implicații parlamentare, se referă la un fapt foarte bine definit. Fraza are două propoziții: „Medicii nu sunt funcționari publici.” și „Nu pot fi asimilați cu funcționarii publici.” Prima propoziție face parte din Legea nr. 95/2006, care stipulează clar că medicii nu sunt funcționari publici.

Legea nr. 95/2006, la lansarea în această clădire în care lucrăm, a fost susținută de domnul ministru Eugen Nicolăescu, ministru liberal la acea vreme, și de domnul președinte Traian Băsescu, care a apreciat că legea este serioasă și chiar revoluționară, într-o ședință publică organizată aici.

Partea a doua a frazei, propoziția „Nu pot fi asimilați funcționarilor publici.” aparține inițiativei unui deputat PDL pe care eu îl respect, domnul deputat Petru Movilă, de la Iași, care este apropiat – și în trecut, și acum – partidului de inimă, de suflet al președintelui.

Sigur că în discuțiile conexe s-au făcut referiri multiple la corectitudinea acestui apendice al frazei care înseamnă „Nu pot fi asimilați funcționarilor publici”. Unele au fost de natură administrativă, că ar împiedica finanțarea unităților sanitare – după mine, o ușoară perdea de fum.

Iar al doilea capitol de discuții, la care, recunosc, nu mă prea pricep, este că ar încurca, într-un fel, normele impuse de Codul penal, dar norme despre care am văzut că nu sunt imuabile și că se schimbă atunci când comunitatea sau noi dorim să schimbăm ceva.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Oprea.

Nu aș fi luat cuvântul, dar domnul profesor Florian Popa a făcut referire doar la două propoziții – și amândouă sunt ciudate –, chiar dacă Petrică Movilă, specialist în mecanică agricolă, este model pentru sănătate. Nu am nimic cu el.

Prima propoziție spune așa: „Medicii nu sunt funcționari publici.” Nu în orice condiții. Medicul are o profesie liberală. În această ipostază, nu este funcționar public. Dar dacă medicul Florian Popa a fost rector și a angajat banul public, de la șef de departament în învățământ, toată lumea, din decembrie 2007, ce aparține acestor categorii de funcții de conducere, de la șef de departament până la rector sau șef de clinică, devine funcționar public din punct de vedere administrativ, nu pe penal.

Deci nu uitați, domnule profesor Filip! Întrebați-o pe doamna ministru – secretar de stat – prin ce a trecut din cauza acestei ipostaze create din 2007... și eu, și alți colegi care angajam banii publici. Deci din decembrie 2007.

A doua propoziție: „Medicii nu pot fi asimilați funcționarilor publici.” Ba da, dacă dețin funcții de conducere unde este angajat banul public. Altfel, medicul, ca atare, nu intră în categoria asta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, consider dezbaterile generale încheiate.

Trecem la procedura de vot, votul asupra proiectului de lege. Vă amintim că este vorba de o inițiativă legislativă cu caracter de lege ordinară. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii...

## **Domnul Florian Popa**

**:**

Drept la replică!

Domnul senator Popa, un minut. Domnul senator Popa, microfonul 3, drept la replică, un minut. Ați avut un discurs așa frumos, că eu nu îl mai stricam cu drept la replică.

## **Domnul Florian Popa:**

Nu. Nu. Îi răspund colegului meu, domnul rector Oprea, pentru faptul că a abordat ideea rectorului chiar de la Medicină, care e un funcționar, că și dânsul a fost rector la Universitatea „Cuza”.

Domnule rector, dacă ar fi funcționar public, rectorul nu ar putea fi schimbat niciodată din această funcție, cred eu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bravo! Corect!

Domnule senator Oprea, nu dialogați cu sala, vă rog frumos. Nu aveți drept la replică la replică. Nu vă supărați! Asta e regula!

Azi nu e ziua dumneavoastră bună, lăsați-o...

Haideți! Gata! Haide! Replică la replică nu există. Vă mulțumesc foarte mult.

Data viitoare vă dau. Știți că vă dau totdeauna cuvântul.

Da. Mergem la... Păi, da, dar nu replică la replică. V-a dat replică la faptul că i-ați pronunțat numele și mai mult decât atât, dacă v-ar fi jignit sau cum spune regulamentul... Dar așa frumos a vorbit... Vi s-a adresat în calitatea dumneavoastră de rector... Nu se poate. Bine.

Mulțumesc.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cererea de reexaminare... proiectul de lege a fost adoptat

în forma inițială. Cererea de reexaminare a fost respinsă.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, precum și pentru modificarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc.

Comisia pentru învățământ, doamna ministru.

Iar din partea agenției, doamna Graziela Vâjială, președintele Agenției Naționale Anti-Doping, căreia îi acord un minut.

Doamna ministru, un minut, da?

## Microfonul 8.

Dumneavoastră sunteți noul secretar de stat, că aveți rang de ministru.

## – **Doamna Graziela Elena Vâjială** _președintele Agenției Naționale Anti-Doping_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Dispozițiile prezentului proiect de modificare și completare a Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport se fac ca urmare a modificării Codului mondial antidoping în luna noiembrie 2013.

România, ca țară care a ratificat Convenția împotriva dopajului în sport a Consiliului Europei prin Legea nr. 171/1998 și Convenția internațională împotriva dopajului în sport, UNESCO, prin Legea nr. 227/2006, are obligația să-și armonizeze legislația națională cu prevederile noului Cod mondial antidoping.

Aceasta este urgența, pentru că, în luna noiembrie, vom primi vizita de reacreditare a laboratorului din partea Agenției Mondiale Anti-Doping și nearmonizarea legislației naționale cu noul cod poate atrage suspendarea acestuia.

Permiteți-mi să mulțumesc, în mod deosebit, Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru raport și Comisiei pentru sănătate și vă rog, doamnelor și domnilor senatori...

Haideți, doamnă, că ne prinde luna noiembrie! Vă mulțumesc foarte mult.

...să votați și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Așa este, dar avem o urgență. Știți că Senatul a tratat cu maximă oportunitate ce ați solicitat dumneavoastră.

Doamna președinte Andronescu, microfonul 7, raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ propune plenului Senatului un vot pozitiv, întrucât reprezintă o racordare a legislației românești la legislația internațională și, dacă vrem să fim parte din mișcarea sportivă internațională, trebuie să fim foarte atenți și la substanțele dopante, și la interzicerea lor. Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule senator Popa, aveți aici un dosar. Sper că nu e de la ANI.

Încă... Da. ## Onorat Senat,

Sigur, toate bune și frumoase, totul este în regulă, vrem să dăm acest vot, vrem să susținem această inițiativă, numai că, la fel ca și ieri, raportul, cel puțin la ora 10.00, nu era depus.

Nu era depus, doamna președinte, la ora 10.00. Îmi pare rău! La ora 10.00, când am venit în sală, nu era raportul depus.

Bun.

„Lista interzisă”, prin introducerea a două noi substanțe care sunt factori activatori care induc hipoxia – xenonul și argonul –, iar noi avem obligația ca, la 1 septembrie, să fi avut în vigoare această listă aprobată prin lege.

De aceea, vă rog tare mult să votați. Este o urgență a urgențelor.

Mulțumesc.

Doamnă președinte Andronescu, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul.

Ce e de făcut?

Vorba lui Lenin... Dumneavoastră știți mai bine cum a spus Lenin.

Dar de unde știți cum a spus Lenin?

Păi, știu și eu, că... De la dumneavoastră, domnule... de la colegii dumneavoastră.

Eu nu știu.

Nu știți? Ar fi trebuit să știți, dat fiind că aparțineți unui anumit partid.

Dar haideți să lăsăm această dispută! Bun!

Vom reflecta asupra acestei chestiuni, să vedem cum vom da votul.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Vă repet, toată dispoziția pentru colaborare, dar sunt niște lucruri care sunt mult, mult prea exagerate.

La ora 10.00 încă nu aveam raportul.

Ce discutăm noi?

## Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții legate de dezbaterile generale pe baza proiectului de lege?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter de lege organică, îl vom vota la ora 12.30.

Punctul 11 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Standardului Internațional „Lista interzisă” pentru anul 2014.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ.

Participă doamna președinte al Agenției Naționale Anti-Doping, Graziela Vâjială, căreia îi dau cuvântul un minut, să prezinte oportunitatea proiectului de lege. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Urgența adoptării „Listei interzise” derivă din aceleași obligații ale României prin ratificarea convențiilor amintite. Anul acesta, agenția mondială a modificat, în luna iunie,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și Comisia pentru învățământ vă propune un vot favorabil aprobării acestei liste și am înțeles urgența...

Cu scuzele de rigoare, nu ne stă în fire, cel puțin nouă, de la Comisia pentru învățământ, să ardem etapele, dar am înțeles că este o urgență și sigur că ne-am conformat urgenței și cred că facem un lucru pozitiv, pentru că, altfel, România nu mai poate organiza competiții internaționale și intrăm într-o altă situație neplăcută.

De aceea, vă mulțumesc și vă propun un vot pozitiv.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul central, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Stimați colegi,

Nici acest proiect nu a avut raportul depus, măcar la ora 10.00. Înțelegem urgența, ne întrebăm însă de ce a trebuit să ajungem așa, cu cuțitul la os, la termen, însă și la precedentul proiect, și la acesta Grupul liberal va vota în favoarea proiectelor.

Mulțumesc foarte mult pentru înțelepciune Grupului liberal.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale... Ba nu.

Domnul senator Oprea, microfonul central, are cuvântul, Grupul parlamentar al PDL.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, nu vreau să anulez cu nimic din valoarea spuselor domnului Hașotti, dar să știți că, oricum, fiind în Comisia pentru învățământ, l-am convins că nu face nimic rău, numai bine.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ia uite... Vedeți cum reușiți să fiți aplaudat la scenă deschisă, domnule senator? Astăzi sunteți în vervă.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie să închei dezbaterile generale, să intrăm în procedură de vot.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 12 al ordinii de zi...

Proiectul de lege se supune la vot.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu proiectul de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Transmiteți-l urgent la Camera Deputaților!

Punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, are un raport de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Inițiator este domnul senator Pereș.

Dacă este prezent și dorește să susțină proiectul de lege...

Nu este.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Ba da, este, dar...

Domnul Oprea mi-a făcut o surpriză plăcută, a plecat, nu mi-a spus și l-a invitat pe domnul Pereș, pe care îl salut, care reprezintă secretarul din partea opoziției care ne însoțește astăzi, în această ședință.

## Doamnelor și domnilor,

Dacă domnul inițiator nu dorește să intervină, dau cuvântul, scurt, doamnei secretar de stat Caraman Sirma, de la Ministerul Dezvoltării, microfonul 9, pentru a susține proiectul de lege.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat în Ministerul_

_Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține această inițiativă legislativă.

## Și eu vă mulțumesc.

Doamna Federovici, secretar al Comisiei juridice, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 9 septembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au reanalizat propunerea legislativă prin prisma acestor amendamente și au adoptat un raport

suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Trecem raportul la vot...

Fiind o inițiativă legislativă cu caracter de lege organică, vom vota la ora 12.30.

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep...

Punctul 13.

## Punctul 13?

Scuzați-mă!

Vedeți? Mai binele e dușmanul binelui.

Vreau să trecem rapid, ca să trecem cât mai multe inițiative legislative cu caracter de lege organică la ora 12.30.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 55 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă. Îl invit aici pe președintele comisiei.

Inițiatori: mai multe doamne și domni senatori. Îi invit să susțină, dacă doresc.

Dacă nu, dau cuvântul domnului Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, care să ne prezinte, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a formulat punctul de vedere referitor la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010, prin contribuția Ministerului Muncii, prin care ne-am exprimat opinia potrivit căreia înlăturarea nemulțumirilor legate de neacordarea reducerii vârstelor standard de pensionare pentru perioadele de vechime în muncă realizate în locuri de muncă încadrate în grupa I, mai mici de șase ani, poate fi soluționată prin reformularea art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

Astfel, nu susținem forma prezentată în raportul Comisiei pentru muncă.

Domnule președinte Pop, microfonul 7, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei și raportul.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială propune spre adoptare un raport de admitere, cu amendamente admise, fapt pentru care supun la vot acest raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Doamna senator...

Doamna senator Câmpeanu.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul central. Am crezut că doamna Cristiana... Microfonul central, vă rog.

Aș vrea numai să vă aduc în atenție că problema de bază care trebuie rezolvată... Și rog atât ministerul, cât și Comisia pentru muncă a Senatului să nu se mai pripească atunci când fac modificări la Legea pensiilor. Acolo, problema de bază este că o persoană care a lucrat în grupa I de muncă doi ani sau șase ani și a mai lucrat încă zece ani în grupa a II-a de muncă... nu se mai pot cumula.

Haideți să le rezolvăm împreună, să modificăm și articolul acesta, să rezolvăm și problema cumulului pentru cei care au lucrat în grupe de muncă, și nu toată ziua, din două în două săptămâni, modificăm Legea pensiilor!

Vă mulțumesc.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mi se pare înțeleaptă propunerea doamnei Câmpeanu și aș solicita retrimiterea la comisie, să se armonizeze punctele de vedere și toate articolele care sunt acum în divergență, de comisie, de Guvern.

Există o solicitare de a trimite...

Pentru două săptămâni, da? Sau o săptămână? Domnule senator Sârbu...

Două săptămâni.

Doamnelor și domnilor,

Se solicită de către un grup parlamentar retrimiterea la comisie a propunerii legislative, pentru două săptămâni. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, solicitarea a fost aprobată.

A fost retrimisă la comisie propunerea legislativă, pentru două săptămâni.

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Avem un raport al celor două comisii, Comisia pentru politică externă și Comisia românilor de pretutindeni, un raport comun, care este de admitere.

Dintre inițiatori dorește cineva să susțină propunerea legislativă?

Nu dorește.

Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițial, Guvernul, față de această propunere legislativă, a exprimat un punct de vedere negativ.

Având însă în vedere raportul, cu amendamente, al celor două comisii din Senat, soluția ne satisface și Guvernul vă propune să votați raportul comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Filip, președintele Comisiei pentru politică externă. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raportul comun este unul de admitere, cu un amendament admis.

De fapt, propunerea legislativă dă posibilitatea administrațiilor publice locale de a suporta costurile celor care, din motive, sigur, nedorite, neplăcute, au rude care decedează în afara spațiului României și ar trebui să suporte cheltuielile atunci când sunt aduși în țară.

Forma inițială a propunerii legislative, la articolul cu pricina, a fost modificată, a fost un amendament. El avea un caracter general și nu era foarte clar cine urma să suporte și în ce modalitate aceste costuri și, de comun acord și cu Comisia românilor de pretutindeni, cu inițiatorii, am ajuns la concluzia că acest amendament acoperă, de fapt, cadrul legislativ prin care administrațiile din România ar putea, în anumite situații, în care aparținătorii dovedesc că nu pot acoperi costurile aducerii în țară a rămășițelor pământești ale celor care decedează afară, să suporte, având, de data aceasta, un cadru legislativ permisiv, aceste cheltuieli.

Mă bucur că și Guvernul a acceptat acest amendament și a dat un aviz favorabil.

Mulțumesc foarte mult.

Cele două comisii avizatoare – este vorba de Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru buget – au dat avize negative, însă, probabil, nu știau modul în care a evoluat discuția asupra acestui amendament admis. Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și eu vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Domnul senator Badea Viorel, microfonul central.

## Dragi colegi,

În primul rând, vă adresez invitația de a vota pentru acest proiect de lege, așa cum a fost el modificat. Este o măsură tranzitorie care le permite autorităților locale să-și dea acordul pentru repatrierea rămășițelor celor care au decedat în afară.

De asemenea, vreau să fac un apel la Guvernul României să găsească fondurile necesare pentru a reuși să aducă în țară cele câteva sute de români care acum zac prin frigidere în Italia, în Spania, în Marea Britanie, în așa fel încât să putem să spunem că, într-adevăr, ne atingem misiunea pe care o avem noi aici.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale. Deoarece este vorba despre o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară, supun la vot raportul, cu amendamente admise, al proiectului de lege.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Vă rog.

Am deschis votul.

Cu 118 voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere, raportul a fost adoptat.

Supun la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 122 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor,

Solicit prezență, din partea grupurilor, pentru că intrăm în sesiunea de vot pentru inițiativele legislative cu caracter organic.

De asemenea, am să vă rog foarte mult și fac un apel către liderii grupurilor parlamentare: după ce terminăm această sesiune de vot, mai avem încă patru inițiative

legislative, cinci inițiative legislative cu caracter organic, pe care aș dori să le supunem la vot în continuare, până la ora 13.00, și să încercăm să rămânem în aceeași componență, în așa fel încât să le adoptăm.

Pe cale de consecință, deschid votul final, astăzi, la ora 12.30, pentru inițiativele legislative cu caracter organic.

Punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru

modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

- Raportul comun al comisiilor este de admitere a

- propunerii legislative.

- Suntem prima Cameră sesizată.

Rog să le transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru

modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor, supun votului...

Cu 84 de voturi pentru... raportul comisiei, cu amendamente admise, nu a fost admis. Trebuia să avem minimum 86.

- Se solicită, din partea Grupului parlamentar al PSD, listă.

-

**Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Domnule președinte, nu funcționează, este o problemă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Avem o problemă.

Vă rog să mi se dea listă.

Un moment!

Vă rog să-mi dați lista de vot acum, cu votul asupra acestui raport _._

**Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Domnule președinte, vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog să nu perturbați conducerea de ședință.

Avem o chestiune tehnică. Conform procedurilor Senatului, când se solicită o verificare a votului electronic, procedăm la această verificare.

## **Din sală:**

Cine a solicitat asta, domnule?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A solicitat un domn senator căruia nu-i funcționează instalația.

Avem, doamnă, listă?

Lista!

Uitați-vă la domnul Mihăilescu!

Rog secretarii să verifice.

Domnule senator Mihăilescu, s-a înregistrat votul dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor senatori,

În aceste condiții, raportul, cu amendamente admise, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Și propunerea legislativă o supunem la vot.

Doamnelor și domnilor, se supune la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 89 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și 3 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, precum și pentru modificarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, îl

Supun la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul și vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 130 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Următorul proiect legislativ, punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Raportul, cu amendamente admise, îl

Senatori... și senatoare.

Cu 134 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Vă rog, doamnelor din staff, să transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Pe ordinea de zi cu nr. 47 se află proiectul de lege pe care-l luăm la vot acum, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Raportul, cu amendamente admise, se supune votului. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 91 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și o abținere, raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Vă rog să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților.

Punctul 48 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Supun la vot raportul de respingere. Noi suntem prima Cameră sesizată. Am deschis votul.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 131 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Pe cale de consecință, trimiteți-o la Camera Deputaților!

Punctul 49 din ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați votul.

Cu 95 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă și o abținere, raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 58 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă și o abținere, raportul suplimentar al comisiei nu a fost admis...

proiectul de lege nu a fost admis...

Propunerea legislativă nu a fost admisă, deoarece nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru lege organică și se transmite, ca atare, la Camera Deputaților.

Intrăm, în continuare, în ordinea noastră de zi.

Am o rugăminte, să rămâneți în sală, pentru că urmează 5 inițiative legislative cu caracter organic și le vom vota, pentru că sesiunea este până la ora 13.00, dacă vom reuși. Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Este prezent aici domnul deputat neafiliat Cernea Remus Florinel, care este inițiator, microfonul 6, și care are un minut pentru a prezenta propunerea legislativă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne senator și stimați domni senatori,

Fac un apel la dumneavoastră pentru a adopta acest proiect de lege, această inițiativă. Ar fi o dovadă de înțelepciune politică, întrucât, actualmente, în România, avem această restricție, ca, pentru a înființa un partid, să ai 25.000 de membri.

Acest lucru nu mai este întâlnit nicăieri în Europa și contravine standardelor europene. Este un drept la asociere pe care foarte multe state înțeleg să-l stabilească la câțiva membri pentru a înființa un partid.

Eu am propus ca, în România, să fie nevoie de o mie de membri, exact ca în Polonia, aceasta fiind, să spunem, media europeană.

Nicio țară din Uniunea Europeană, repet, nu mai are astfel de restricții.

În absența unor condiții democratice de asociere politică, este încălcat inclusiv art. 2 din Constituție, după părerea mea, care spune că „suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative”, iar reprezentativitatea „se constituie prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum”.

Vedeți, în România, chiar și doi foști prim-miniștri care se bucură de un prestigiu deosebit nu au reușit să-și înființeze un partid și au fost în postura de a prelua partide existente – și mă refer la Călin Popescu-Tăriceanu și la Mihai Răzvan Ungureanu.

Din cauza acestei legi extrem de restrictive se ajunge la niște aberații politice, se ajunge la încălcarea drepturilor cetățenilor de asociere și a dreptului de vot, pentru că, iată, fiind mai puține partide care se pot înregistra, aceia care merg la vot au posibilitatea să aleagă dintr-o ofertă restrânsă.

Vă spun că există și documente OSCE care condamnă astfel de măsuri atât de restrictive, care au drept consecință un îngheț al evoluției pluralismului politic.

Eu, de altfel, am și declarat că nu voi mai candida niciodată în România dacă aceste legi, Legea partidelor și legile electorale, nu vor deveni unele la standarde europene, care să permită, așadar, o competiție liberă.

## Mulțumesc.

Domnule Iliescu, domnule secretar de stat din partea Guvernului, vă rog, susțineți sau nu susțineți propunerea legislativă?

Microfonul 10.

Nu susținem, domnul...

Nu susținem din mai multe motive. Considerăm că actuala prevedere a Legii partidelor politice cu numărul de 25.000 de membri pentru membrii fondatori necesari constituirii unui partid politic... este un număr corespunzător.

De asemenea, nu suntem de acord cu eliminarea criteriului teritorial. Vă aduc aminte că, în prezent...

Mulțumim foarte mult, domnule senator.

...cei 25.000 de membri fondatori domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare județ, reprezintă un element important.

Majorarea numărului de partide politice, conform inițiativei domnului deputat, în mod sigur va duce și la o diluare a gradului de reprezentativitate a acestora.

Repet, Guvernul nu susține inițiativa.

## Poate nu mai repetați.

Mulțumesc foarte mult că ne-ați spus, am înțeles.

E o lege pe care toți senatorii o cunosc foarte bine. Suntem oameni politici cu toții și ne-ați spus niște argumente pe care le știm și noi de fiecare dată.

Dau cuvântul domnului Fifor, secretarul comisiei, microfonul 7.

Vă rog, prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29.04.2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere și, prin urmare, comisia supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Are cuvântul domnul senator Roșca-Stănescu, din partea Grupului parlamentar al PNL, microfonul 3.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim de ani de zile și vom mai vorbi ani de zile despre necesitatea înnoirii clasei politice. Clasa politică nu se poate înnoi menținându-ne doar în limita partidelor existente.

Atunci când societatea are nevoie, societatea are dreptul să dea naștere unor noi formațiuni politice. A condiționa nașterea unei formațiuni politice de un număr atât de mare de membri fondatori, pe de o parte, și, pe de altă parte, de o repartiție geografică a acestora, înseamnă a condiționa crearea unui partid politic de existența unei persoane cu foarte mulți bani sau a unui grup de interese politice – nu spun ilegitim –, care dispune de fonduri foarte mari de bani.

De aceea, eu susțin și cred că trebuie să susținem o facilitare, o mișcare prin care putem lăsa loc liber creării altor formațiuni politice.

Mulțumesc.

Domnul senator Todirașcu, microfonul 1, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mi-am permis să iau cuvântul la această inițiativă legislativă, pentru că fac parte din acei senatori care chiar au participat și au reușit înființarea unui partid cu acest număr sisific de 25.000 de membri fondatori.

Doar după ce treci printr-o astfel de experiență poți să-ți dai seama cât de mult dispreț conține actuala Lege a partidelor politice, cât de mult disprețuiește inițiativa cetățenească, efortul comun al celor care vor să schimbe, vor să se implice.

Susțin această inițiativă legislativă și doar aș completa, în ciuda remarcii aproape șocante a reprezentantului Guvernului că 25.000 de membri este o cifră absolut rezonabilă, cu toate că ea este cea mai mare din comunitatea europeană, iar, dacă comparăm cu țările vecine, putem compara cu următoarele cifre: doi membri sunt necesari în Slovenia pentru înființarea unui partid, 10, în Ungaria și 50, în Bulgaria.

Mulțumesc.

Doamna senator Jipa, microfonul central.

Urmează domnul senator Iovescu și, după aceea, domnul senator Hașotti.

Stimați colegi,

Am să vă vorbesc, de data aceasta, nu numai în calitate de parlamentar, am să vă vorbesc și în calitatea pe care am avut-o ca judecător.

Să știți că am lucrat cu Legea partidelor politice și cu Constituția de nenumărate ori. Am avut în mână multe procese care cereau și dizolvarea unui partid, de exemplu, și sunt foarte multe lucruri de discutat.

Ultima modificare la Legea partidelor politice a fost tocmai în sensul de a mări numărul celor care să întrunească, să facă un partid politic.

A micșora la o mie de oameni mi se pare ceva cu totul și cu totul neavenit.

Vreți să faceți un partid politic? Aveți oameni care-și doresc acest lucru și vă susțin? Nimeni nu vă împiedică, dar nu încercați să schimbați. Ce vreți? Să ajungem ca la

început, în CPUN? Să existe o groază de partide și partidulețe?

Este aberant! Sunt 25 de ani de la revoluție.

Iertați-mă, cred că este o propunere... Îmi pare rău pentru

colegul care a mai făcut și alte propuneri pe care eu le-am agreat, personal, dar aici nici nu poate fi vorba de așa ceva. Vă rog foarte mult să mă credeți în ambele calități. Vă mulțumesc.

Domnule senator Iovescu, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Nu am luat cuvântul ca să susțin sau să combat inițiativa. Vreau să luăm drept exemplu de la domnul deputat consecvența cu care își prezintă în fața noastră și vine să susțină inițiativele.

Poate, măcar datorită acestui fapt, am putea să-i dăm un vot favorabil, dar vreau, încă o dată, să trag un semnal: cum ne putem susține inițiativele, din moment ce Camerele își desfășoară lucrări în același timp?

Aici cred că e problemă...

E o problemă de procedură, domnule senator. Și filozofică. Nu poate să fie nimeni în două locuri în același timp.

Haideți să o rezolvăm, că sunt prea multe probleme de procedură care îngreunează activitatea unui parlamentar să și-o facă așa cum ar trebui...

Mulțumesc.

...cum am jurat de la acel microfon la începutul mandatului.

Nu poți, din cauza procedurilor greoaie și din cauza sistemului de lucru în Parlamentul României. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale. Inițiativa legislativă are caracter organic...

A, domnul senator Hașotti, mă scuzați, a cerut cuvântul pe procedură sau pe...

## Vă mulțumesc.

Nu pe procedură, dezbatere.

Sigur că prietenul și colegul meu, domnul senator Sorin Roșca-Stănescu, a vorbit din punctul Domniei Sale de vedere, că la noi, la liberali, așa este, însă Grupul parlamentar al PNL va vota, evident, raportul negativ.

Pe de o parte, stimați colegi, vorbim de polarizare, că ar fi benefică o polarizare a vieții politice, și chiar colegul și prietenul meu, Sorin Roșca-Stănescu, spunea de nenumărate ori acest lucru și, pe de altă parte, venim cu această propunere că o mie de cetățeni, care înseamnă cam cât două blocuri, pot înființa un partid politic.

Acum, dați-mi voie să vă citesc o parte – nu vreau să vă rețin prea mult – din partidele politice care sunt înscrise deja în registrul partidelor politice, ca să vedeți ce înseamnă parazitarea vieții politice de către așa-zise partide politice: Partidul Creștin-Democrat, Partidul Socialist al Renașterii Naționale, Partidul Pensionarilor și Protecției Sociale, Partidul Popular și al Protecției Sociale, Partidul Tinerilor din România, Partidul Ecologist – de ăsta parcă ați mai auzit –, Partidul Unității Naționale Române – PUNR-ul – știți că nu s-a desființat?

Cum să mai existe un partid politic când nu participă de 20 de ani la alegerile locale sau parlamentare?

Și lista continuă: Partidul Particularilor, Partidul SocialDemocrat Tradițional Român. Ați auzit?

Ei, aceștia au avut 25.000 de oameni. Dați-mi voie să nu cred că majoritatea partidelor de aici, din cele vreo 30, chiar au îndeplinit rigorile legii.

Și acum ce vreți să facem, de la 25.000 să coborâm la o mie?

Propunerea face parte din categoria propunerilor absurde.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, domnule Hașotti.

Dar, să știți, domnule senator, că nu putem să... A fost o decizie judecătorească prin care au fost înființați.

Până la proba contrarie, dumneavoastră ați...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Dați-mi voie să am dubii!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dubii... Cine nu se îndoiește..., știți foarte bine ce se întâmplă.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot.

Nu mai aveți niciun drept. Ați avut drept suficient. 30 de secunde.

Microfonul 6, domnule deputat.

30 de secunde. Am dat drumul la...

Vă mulțumesc foarte mult.

Conform regulamentului, mai am dreptul la o luare de poziție.

Ceea ce trebuie să primeze este dreptul cetățenilor de a se asocia și dreptul cetățenilor de a vota. Grila de selecție este votul, nu acele proceduri prealabile de înregistrare a partidelor, de plătire a unei taxe uriașe pentru parlamentare și așa mai departe.

Așadar, România are un sistem ca în Kazahstan. Doar în Kazahstan mai sunt astfel de condiții. În Uniunea Europeană, nicăieri.

Alegeți dumneavoastră unde vreți să puneți România pe hartă: în Est sau în Uniunea Europeană? Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor, raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 102 voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Merge la Camera Deputaților.

Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație.

Propunerea legislativă are caracter ordinar.

Inițiatori: mai multe doamne și domni senatori.

Dacă doresc să susțină, îi invit la microfon.

Dacă nu, îi dau cuvântul doamnei Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, pentru un minut, ca să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă, cu amendamentele din Comisia pentru administrație. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar al comisiei, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 2 și 10 iunie 2014, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexă.

Prin urmare, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții? Nu sunt.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Intrăm în procedură de vot. Doamnelor și domnilor, vă supun la vot raportul, cu amendamente admise.

Vă rog să vă exprimați votul, doamnelor și domnilor senatori.

Am deschis votul.

Cu 96 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Am deschis votul.

Cu 88 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Mai avem o inițiativă legislativă.

## Stați!

Domnule senator Sârbu, mai avem o inițiativă legislativă cu caracter de lege organică, poate reușim s-o parcurgem.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## E fix?

Dacă e fix, atunci închei lucrările.

Vă invit să vă deplasați pentru a lucra în comisii.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și la plenul de la Cameră.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și, la ora 14.00, vă reamintesc că avem plen la Camera Deputaților, plen reunit, pentru a se citi moțiunea de cenzură depusă de către reprezentanți ai opoziției.

Ora 14.00, Camera Deputaților.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, mulțumesc, domnilor secretari.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Este fix.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812949]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 97/25.IX.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei