Stenogramă plen

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Aveți...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

113.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, Declar deschise lucrările Senatului României din 15 iunie, orele 16.00–18.00, de dezbateri generale.

Din totalul de 167 de senatori, și-au înregistrat prezența 113, conform apelului nominal, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința este condusă de subsemnatul, vicepreședinte Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Stimați colegi,

Pentru perioada 15–20 iunie, Biroul permanent vă propune următorul program.

Dacă în legătură cu programul există observații din partea doamnelor și domnilor senatori.

Dacă nu, vă

A fost distribuit. Programul obișnuit al săptămânii.

86 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

Deci luni: de la ora 9.00 până la 11.00 – activități în comisii; 13.00 – ședința Birourilor permanente reunite; 14.00 – ședința Biroului permanent; 14.00–16.00... vreți să vă spun așa? Nu.

Dar vă reamintesc că mâine, de la ora 12.00, vom avea ședință comună. Vă reamintesc, de asemenea, că de la ora 15.00 la ora 17.00 avem plenul Senatului.

Miercuri-dimineață avem declarații politice de la 9.00 la 10.30; de la 10.30 la ora 13.00 avem plen.

Singurul lucru care a intervenit în plus este ședința celor două Camere reunite, mâine, la ora 12.00.

Mulțumesc.

În legătură cu ordinea de zi – și asta v-a fost distribuită – sunt observații?

Dacă nu sunt, supun la vot ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, a

fost aprobată ordinea de zi.

Domnul senator Neagu vrea să facă un anunț. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă informez că, începând cu 8 iunie 2015, m-am reînscris în UNPR.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Punctul I – Note, rapoarte, informări, proiecte de hotărâre și alte acte prevăzute de lege.

Punctul 1, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Proiectul de lege privind autorizarea și supravegherea

activității de asigurare și reasigurare.

Guvernul susține?

Dacă susține, supun la vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

2. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Susține Guvernul? Susține Guvernul. Supun la vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

3. Proiectul de lege privind redresarea și rezoluția asigurătorilor.

Susține cineva?

Susține Guvernul. Supun la vot. Cine este... Supun la vot. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobată procedura de urgență.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu susține, nu se aprobă.

5. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (5) al

art. 53 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Susține cineva?

Nu susține, nu se aprobă.

6. Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum.

Susține cineva procedura de urgență? Nu susține, nu se aprobă.

7. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Susține cineva?

Nu susține, nu se aprobă.

8. Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare.

Cine susține? Susține cineva procedura de urgență? Nu susține, nu se aprobă.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Susține cineva?

Nu susține, nu se aprobă.

10. Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea contabilității nr. 82/1991.

Susține cineva procedura de urgență? Nu susține, nu se aprobă.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Susține cineva procedura de urgență? Nu susține, nu se aprobă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să fiți de acord cu retransmiterea raportului la comisie, pentru elaborarea unui raport suplimentar, și reintroducerea pe ordinea de zi a ședinței de mâine.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Observații?

Nu sunt.

Supun la vot solicitarea Comisiei pentru afaceri europene. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

87 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

A fost retrimis pentru raport suplimentar proiectul de hotărâre și va fi reintrodus, pentru dezbatere, mâine la ora..., mâine la ora 15.00.

Inițiative legislative, punctul II al ordinii de zi.

Vă reamintesc că la ora 17.00 avem votul pentru legile organice, vot final.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Comisiile sesizate în fond sunt cea economică și cea de dezvoltare regională, care au un raport comun, raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea are caracter ordinar.

Participă domnul Cătălin Olteanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, microfonul 9, căruia îi dau cuvântul.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Cosmin Cătălin Olteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect completarea unui articol al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în sensul creării unor pârghii legale cu privire la numirea membrilor provizorii ai consiliului de administrație, care să asigure funcționarea instituțiilor publice în situația în care, în urma derulării procedurii de selecție,

nu a fost posibilă completarea echipei manageriale. În acest mod se vor asigura și eficiența juridică a textului de lege, precum și atingerea scopului principal al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.

Neadoptarea acestui act normativ ar conduce la perpetuarea actualelor disfuncționalități în activitatea regiilor autonome, disfuncționalități care afectează capacitatea acestor operatori economici de a contribui la echilibrarea bugetului de stat.

Îl rog pe domul președinte Banias să prezinte raportul celor două comisii.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică și Comisia pentru dezvoltare regională au fost sesizate pentru întocmirea raportului.

Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au transmis avize favorabile.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Menționez că legea este o lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid dezbaterile generale.

## Intervenții?

Domnul senator Popa, microfonul 2. Microfonul central dorește, da.

E vorba de importanța acestei discuții.

Stimați colegi,

Ni se pune în față un document extrem de periculos. O să vedeți ce consecințe va avea. De fapt, lucrurile s-au desfășurat. Cine a trebuit să fie numit a fost numit, că de asta se dă ordonanță.

Guvernanța aceasta a unor societăți a fost des criticată și s-a stabilit la un moment dat – și a fost un mare scandal în presă – că domnii de la anumite consilii de administrație – și președinții, și directorii respectivi – sunt foarte bine plătiți. În momentul acela a venit la putere noua guvernare.

Primul lucru l-au făcut prin 2013: au schimbat modalitatea de plată și, dintr-o singură sumă pe care trebuiau s-o încaseze, care era stabilită de consiliul de administrație, au schimbat în două. Adică este o sumă fixă, o indemnizație fixă, și o parte variabilă, în funcție de profitul efectiv al acelei regii, instituții. Din această cauză, în foarte multe regii de stat nu s-au mai făcut investiții, pentru că profiturile trebuiau să fie cât mai mari, pentru ca directorii, președinții să încaseze sume cât mai mari.

Vă dau un exemplu. La Transelectrica, domnul președinte al consiliului de administrație a încasat, are o indemnizație modestă de 5.000 de euro pe lună – modest, 5.000 de euro pe lună –, la care s-au adăugat, în 2014, 180.000 de euro bonus, varianta variabilă, variabila aceea care înseamnă parte din profit, din profitul net. Variabila face ca un asemenea cetățean să câștige 220.000 de euro pe an în România.

Aceste consilii de administrație, conform legii, se formau destul de greu, în sensul că era o comisie care trebuia să analizele dacă oamenii care fac parte din acele consilii de administrație au experiență, au vechime în domeniu, exista un gen de examen, o comisie certifica faptul că tu ai experiență destulă ca să intri în acel consiliu de administrație. Asta a fost hotărât în vechiul Guvern. Bun. Ce s-a întâmplat? După ce s-au schimbat și sumele acestea au devenit astronomice, prin bonusurile de care acum aflați și dumneavoastră, s-a ivit o problemă. Nu putem să ne băgăm clienții politici în zona de locuri în consilii de administrație, unde, mă rog, prietena sau prietenul nu are nicio experiență și...

Concentrați, domnule senator, concentrați.

## Da, concentrez, concentrez.

...n-are nici experiență, nici vechime, nici calificare, nici expertiză pentru a ocupa postul acela. Și, atunci, a venit Guvernul..., eu vă spun un lucru: este cel mai mare abuz, în ultima perioadă, făcut de acest Guvern. A venit Guvernul și a spus: nu e nevoie de nimic. Cine face treaba asta? Ministrul, care..., ministrul, care este în conflict direct de interese, care are în subordine autoritatea tutelată. Autoritatea tutelară dă semnătură pentru intrarea într-un consiliu de genul acesta, unde iei 5.000 de euro pe lună. Nu trebuie să ai nicio calificare, nu trebuie să ai nicio experiență, trebuie să fii clientul domnului ministru.

Așa ceva, domnilor... Vă rog să mă credeți, îi băgați pe oamenii ăștia la pușcărie. Pentru că domnii aceia, trei miniștri care au semnat, sunt și autorități tutelare. Domnii aceia, trei miniștri care au semnat, începând cu domnul ministru Tudose, sunt cei care numesc în consilii de administrație acești oameni. Dacă ăsta nu este conflict de interese pe bune, penal, adevărat, direct la DNA, atunci eu, vă rog să mă credeți, nu știu să explic o anumită treabă. Vă rog să mă credeți că...

Vă rog foarte mult să nu votați. Nu are ce căuta această ordonanță într-un stat de drept. Într-un stat de drept!

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, observații? Doamna senator Cristiana Anghel.

Cu tot respectul, domnule președinte, mă așteptam să reacționați dumneavoastră. E posibil ca un coleg să ne amenințe cu DNA-ul aici, în aula aceasta? Păi, unde am ajuns? Unde ajungem?

Că dumnealui are ceva împotrivă, n-am nimic împotrivă să aibă dumnealui ceva împotrivă. Și poate că pe fond are dreptate, nu știu. Dar să ajungă să ne amenințe, nu vi se pare prea mult? Trebuia să reacționați dumneavoastră.

Da, mulțumesc.

S-a exprimat, a zis, a vorbit despre miniștrii care semnează, nu despre noi.

Domnul senator Tișe.

Și vă rog, domnule senator Tișe, microfonul 2. A explicat destul de intens punctul de vedere al grupului un reprezentant. Concentrați.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul meu de vedere, aici asistăm la o repolitizare, practic, a funcțiilor în consiliile de administrație.

Însă aș vrea să mă refer punctual la prevederile art. 5[1] , pentru a mă lămuri cum anume se va aplica această prevedere. Și citez din prevederea art. 5[1] : „Dacă procedura prevăzută la art. 5 alin. (4)–(6) nu se finalizează cu selecția unui număr suficient de administratori (...).” Textul de lege nu vorbește ce se înțelege prin „număr suficient”. Adică nu se completează, nu se asigură majoritate? Ce anume se înțelege printr-un „număr suficient de administratori”?

Cred că acest lucru ar trebui lămurit în lege, pentru că altminteri se poate ocupa doar un singur post din totalul membrilor consiliului de administrație. Evident că e un număr insuficient și atunci ne trezim că majoritatea membrilor în consiliul de administrație vor fi numiți prin această procedură. Adică legea nu trebuie să lase loc de interpretare, trebuie lămurit ce înseamnă „număr suficient de administratori”. Asta, ca o chestiune de aplicabilitate a legii.

Și a doua chestiune, legată tot de prevederea acestui articol: „Durata mandatului administratorilor provizorii este de 4 luni, cu posibilitatea prelungirii, pentru motive temeinice (...).” Ce se înțelege prin „motive temeinice”? Pentru că, în cazul unor motive temeinice, se pot prelungi până la 9 luni. Adică este un arbitrariu incredibil în această prevedere, care, până la urmă, va duce la o politizare în totalitate a membrilor din aceste consilii, pentru că nu definește textul de lege în concret la ce ne referim.

Iar eu cred că aici Guvernul, tocmai pentru a nu lăsa loc abuzurilor, pentru că aici nu discutăm de un partid sau altul – pentru că în consiliile de administrație de pe lângă primării sau consilii județene sau ministere, practic, sunt reprezentanți de la toate partidele –, dar, pentru a putea lămuri această problemă, cred că ar trebui definit explicit în textul legii ce se înțelege prin „număr suficient de administratori”, respectiv prin „motive temeinice” care duc la prelungirea mandatelor de la 4 luni la 9 luni.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, îl rog pe domnul Oltean, domnul secretar de stat, microfonul 9, dacă poate să dea explicații la cele două întrebări.

## **Domnul Cosmin Cătălin Olteanu:**

Explicațiile cred eu că sunt destul de clar prezentate în acest amendament. Au fost situații destul de multe în care nu s-a completat consiliile de administrație și atunci, pentru buna funcționare, credem că este foarte OK să meargă.

De asemenea, procedurile de selecție, pentru că știm foarte bine că există aceste proceduri, nu au fost OK până acum și cred că prin acest proiect de lege se rezolvă problema.

Mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Doar ca să mai trezim la realitate, fiindcă în ultima perioadă cei trimiși de Guvern s-au achitat cât de cât onorabil. Dar că „nu s-a ocupat locurile”, nu am mai auzit în ultima perioadă. Și nici că este „foarte OK”.

Încercați să vă notați propoziții în limba română, și nu în jargon de stradă.

Alte intervenții? Domnul senator Tișe.

Înțeleg din spusele domnului secretar de stat că neocuparea în totalitate este suficientă, ca „motive temeinice”, să se numească alte persoane. Adică, dacă urmare a concursului nu s-au ocupat – nu știm câte trebuiau să se ocupe: toate, jumătate, trei sferturi, în fine, câte dorește factorul politic –, suntem în situația unor motive temeinice? Asta să înțeleg?

Pentru că, domnule președinte, lucrurile nu sunt foarte clare. Noi nu putem să aprobăm o lege prin care nu definim nici măcar termenii la care se raportează acest articol. Adică nu poți, ca urmare a unui concurs pe care nu-l ocupă... sau ca urmare a unui concurs în care nu se ocupă toate posturile, să vii și să spui: până la 9 luni, pe motivul că nu s-a ocupat numărul complet, putem numi... Atunci numim de la început.

Deci lucrurile sunt confuze. De aceea cred eu că trebuie lămurite aceste lucruri. Și nu avem o situație foarte clară

cu ce se înțelege prin cei doi termeni. Iar explicațiile domnului secretar de stat sunt pe lângă subiect. Cred că ar trebui să ne lămurească, pentru că Guvernul este cel care inițiază acest proiect. Dacă dumneavoastră ați înțeles, domnule președinte, vă rog pe dumneavoastră să mă lămuriți.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Banias, microfonul 7.

## **Domnul Mircea Marius Banias:**

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc eu să vă lămuresc, domnule coleg.

Faptul că se organizează un concurs nu înseamnă neapărat că acel concurs trebuie să fie câștigat de cineva. Tocmai de aceea e concurs, ca să se înscrie candidați; și care merită să ocupe posturile respective. Asta nu înseamnă că, dacă un concurs se organizează, automat cei care se înscriu la concurs o să câștige posturile respective. Pentru că e un lucru firesc să nu se ocupe de fiecare dată posturile care sunt scoase la concurs, în funcție de capacitatea și de valoarea celor care se înscriu la concurs.

Pe de altă parte, știți foarte bine că o societate comercială are nevoie de consiliu de administrație ca să poată să funcționeze conform legilor și prevederilor legale. Nu poate să-și desfășoare activitatea o companie, mai ales o companie mare, fără consiliu de administrație, care este singurul organism care e îndrituit să ia anumite decizii în legătură cu compania. Faptul că Guvernul încearcă acum să acopere o situație prin care foarte multe companii au fost puse în imposibilitatea de a-și desfășura în mod normal activitatea mi se pare o chestiune clară și ordonanța prevede și o limită în timp de patru luni.

Întrebați care sunt motivele obiective? Vă asigur că este imposibil ca Guvernul să prevadă toate motivele pentru care la o societate comercială sau la o regie nu s-ar putea ocupa toate locurile din consiliul de administrație.

Și încă o chestiune. Vă asigur că, cel puțin din punctul meu de vedere, nu vorbim despre o politizare, o repolitizare, atâta vreme cât din 1990 până în 2011 miniștrii au fost cei care au numit consilii de administrație, directori la companiile și regiile cu capital de stat și nimeni nu i-a acuzat de conflict de interese pentru că au semnat o listă cu membri de consiliu de administrație sau de adunări generale ale acționarilor.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Domnule președinte...

## **Din sală:**

La vot!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnilor colegi,

Am spus că au fost dezbateri generale. Am dat cuvântul de două ori la fiecare dintre cei care au intervenit. ## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

O întrebare!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, nu! Erați pe picior de a ieși din sală și v-ați adus aminte că mai trebuie să întrebați ceva. Nu vă supărați pe mine, dar nici chiar așa!

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Eu voiam să întreb câți membri ai consiliilor de administrație au fost deja numiți. Ca să vedeți că din momentul acela nu s-a mai organizat niciun fel de concurs, că nu mai au interesul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Stați, stați, stați! Să o luăm pe rând, așa.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură!

Nu procedură.

Deci domnul senator Popa, microfonul 2. Mergeți, domnule senator, în bancă, stați frumos acolo. Spuneți ce aveți de spus.

## Domnule președinte,

Aș dori să-l întreb pe domnul secretar de stat câți membri de consilii de administrație au fost deja numiți. Pentru că în această formulă, care este extrem de ușor de realizat, o semnătură de la un ministru, nu o să se mai organizeze niciun fel de examinare, niciun fel de filtru și se ajunge la rotirea unor oameni, clienți în toate aceste consilii de administrație. Aș vrea să știu, dacă poate să-mi spună, câți au fost deja numiți. Că de trei săptămâni lucrează această ordonanță.

Eu să știți că știu datele. Vreau să văd dacă sunteți corect în momentul în care faceți declarația în fața Senatului.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

E a doua oară când interveniți. Nu puteți să faceți un dialog, da?

V-ați mai adus aminte de ceva. V-am dat cuvântul o dată. Vă mai dau cuvântul o dată. Ultima oară, da? Vă asigur că e ultima oară.

Microfonul 2.

Domnule președinte, dumneavoastră nu puteți să-mi cenzurați mie luările de cuvânt. Asta, unu la mână.

Domnule senator, unu la mână...

Domnule președinte, vă rog să nu mă întrerupeți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, luați-i microfonul..., microfonul 2, domnului senator, că vorbesc eu acum, președintele de ședință.

Deci, domnule coleg, ați intervenit de trei ori pe același subiect, da? În mod normal, fiecare grup parlamentar își expune punctul de vedere. Au intervenit de la grupul dumneavoastră doi domni colegi, fiecare de trei ori. Ei, eu vă spun foarte clar că asta este la latitudinea conducerii de ședință să dea cuvântul. Eu cred că cine nu a reușit să spună ce are în cap de trei ori nu reușește a patra oară. Dar e o părere personală.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

Evident că nu o să răspund la mojiciile dumneavoastră și mă adresez aici colegului nostru, domnul Banias. Eu nu am înțeles, probabil că sunt mai tâmpit decât dumneavoastră, domnule președinte.

Poate a înțeles domnul Banias.

Vreau să mă lămuriți ce înțelegeți dumneavoastră printr-un „număr suficient de administratori”. Ați spus că ați înțeles. Ce se înțelege printr-un „număr suficient de administratori”? Fără să se definească în lege de ce companii este vorba, de ce regii este vorba, de ce majoritate este vorba. Pentru că articolul spune atât: „(...) nu se finalizează cu selecția unui număr suficient (...).”

Suficient din ce punct de vedere? Ca număr, ca pondere, ca majoritate? Lămuriți-mă, pentru că, repet, sunteți mai deștept decât mine. Care este numărul suficient pe care trebuie să-l punem în lege? Ăsta e primul aspect.

Al doilea, motivele temeinice. Cine le apreciază, aceste motive temeinice? Le apreciază conducătorul instituției, le apreciază restul membrilor consiliului de administrație? Cine apreciază motivele temeinice? Pentru că nu orice neocupare a unui post într-un consiliu de administrație este un motiv temeinic.

Dacă vreți să fie orice motiv, atunci spuneți: în cazul în care, ca urmare a unui concurs, rămân neocupate, se numește... Nu „din motive temeinice”. Pur și simplu, „se numește”. Până la ocupare. Așa este procedura corectă. Nu invocați motivele temeinice, pe care nu le definiți. Și asta ajută inclusiv majoritatea parlamentară, pentru că este o chestiune care nu lămurește în niciun fel numirea.

De aceea, rugămintea mea este să lămurim în textul de lege acest lucru, pentru că nu se lasă la aprecierea unui conducător de instituție, să nu se nască abuzuri, și nu lăsăm lucrurile în neant. Asta este rugămintea mea, să definim foarte clar termenii din acest text de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3. ## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Procedură!

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Procedură voia Puiu Hașotti.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu am văzut, nu mi-ați spus.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Ei, nu v-am spus.

Imediat după asta.

Domnul Mihăilescu. După aceea, domnul senator Puiu Hașotti. Și doamna senator Anghel.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cum ar spune colegii mei din Grupul liberal, nu aș fi vrut să iau cuvântul dacă nu auzeam atâtea chestiuni care sunt departe de a fi adevărate. E un termen care nu-mi place, cred că e de la domnul Popa.

Vă invederez – Ei, e bun? Nu e bun. Greșit. – că mai sunt vreo cinci-șase proiecte care au tot felul de nebunii din punctul de vedere „administratori”. Ba să fie administratori temporari, unul sau mai mulți, ba să fie pe perioadă de un an, ba să fie pe perioadă nelimitată. Iar experiența noastră în acest domeniu, din punctul meu de vedere – și văd că doamna ministru Boagiu, și îi mulțumesc, se uită la mine –, este devastatoare la nivel de TAROM. Această ordonanță a fost cum a fost, respectă principiile europene.

Din păcate, rezultatele, peste tot, sunt în imensă majoritate slabe. Guvernul nu face altceva la ora actuală decât să încerce să repare această chestiune, care, cu tot respectul și cu toată experiența, vă spun că merită să fie reparată.

Înainte de a ajunge la falimente care să ne consume 275 de milioane de euro, ca să-i dăm unor firme, pe motiv că am intrat în insolvență, înainte de a vinde tot ce mai este, pe motiv că acele consilii de administrație sunt cum sunt, înainte de a ajunge la procedurile de faliment, care sunt tot timpul spuse de către toată lumea, este o încercare și vă rog să le dați creditul celor care au făcut-o, că poate în ceasul al doisprezecelea vor fi ceva oameni cu care să putem vorbi în limba română – totuși, este limbă pe teritoriul țării –, să vedem de ce fac, pentru ce fac, nu numai în ideea că dăm niște lefuri exorbitante unor oameni care nu merită.

Am tot respectul pentru argumentele juridice, pentru argumentele politice, dar la ora actuală este momentul să ne adunăm puțin, avem un moment greu, toată lumea observați că are politici, chestii, socoteli. Noi trebuie să ținem la ce mai avem la ora actuală în domeniul companiilor de stat. Dacă o viitoare putere va fi mai inteligentă, discutăm. Deocamdată nu e.

Exemplul de aplicare a acestei chestiuni care a venit de la Bruxelles, cu guvernanța corporativă, care la români nu a funcționat deloc, nu poate fi continuat în această chestiune.

Domnul senator Hașotti, microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Sigur, domnule președinte, dumneavoastră aveți dreptate când invocați regulamentul și când spuneți că trebuie să ia cuvântul câte un reprezentant al grupului. Dar tot dumneavoastră întotdeauna ați procedat corect când au fost proiecte importante și ați lăsat dezbaterile să curgă, pentru că mult mai mult decât regulamentul, în anumite situații, înseamnă cutuma și trebuie să recunosc că ați procedat corect. Numai că, domnule președinte, cu toată deferența, nu trebuie să fiți nervos acolo, sus, nu trebuie să faceți aprecieri, cum ați făcut față de domnul senator Nicolae Vlad Popa, că avea intenția să iasă din sală. Asta nu este treaba nimănui, nici măcar a președintelui Senatului. Fiecare senator face ce crede el de cuviință, ceea ce vrea el să facă. Nu trebuie să ne chemați la microfon sau să faceți aprecieri de acest fel. Vă spun cu toată deferența.

În sfârșit – și cred că este cel mai important –, uitați-vă că acest proiect are termen de adoptare tacită 20 octombrie. Mai uitați-vă pe listă, pe lista cu propunerile și proiectele pe care o avem astăzi, și vedeți că cel mai apropiat termen este 14 septembrie.

Și eu, și dumneavoastră, și foarte mulți colegi de aici nu o dată ne-am lamentat că dezbaterea politică în Senat – și aceasta este o dezbatere politică substanțială – nu prea are loc și că Senatul este descărcat de această dezbatere politică și, implicit, de legiferare.

Haideți să... Avem... 14 septembrie este cel mai apropiat termen de adoptare tacită. Avem tot timpul ca la anumite proiecte, inclusiv la acesta, să abordăm acest proiect dintr-o perspectivă și politică, și economică, și cum vreți dumneavoastră.

Prin urmare, lăsați dezbaterea... Sigur, anumite limite, evident, cum ați făcut și până acum, dar, vă rog, fiți mai calm!

Domnule...

Mulțumesc foarte mult pentru aprecieri, domnule Puiu Hașotti, domnule senator.

Așa este, sigur că da, însă dați-mi voie să vă spun și eu un lucru: decât să intervin, eu las totdeauna lucrurile să fie dezbătute, că-i normal, dar prefer să vorbească șase domni senatori sau doamne senator decât doi care intervin de trei ori la rând, mai ales că niciodată nu cenzurez timpul. Fiecare se exprimă cât dorește. Nu ați văzut că n-am nici...

Să știți că la Camera Deputaților – ca să știe domnii colegi – se procedează în felul următor: prin regulament, președintele comisiei spune: pentru dezbateri generale un număr de minute, pentru intervenții și amendamente atât.

La noi nu există și eu sunt de părere că e foarte bine că nu există, dar fiecare să aibă un minimum de autocenzură, în așa fel încât să reușim să împăcăm cele două lucruri.

Uitați, la ora 17.00 avem votul final și am parcurs un singur proiect de lege.

Doamna senator Anghel, microfonul 3.

Cu tot respectul, domnule președinte, mă așteptăm totuși să reacționați.

Eu înțeleg și am pledat întotdeauna pentru a discuta proiectele de lege, și nu pentru a le trece pur și simplu printr-un vot care este în necunoștință de cauză. Dar, în momentul în care coborâm nivelul discuției la termeni de mojicii și chestiuni de genul acesta, păi care e diferența între noi și între ușa cortului?

Nu se poate așa ceva. Nu se poate așa ceva! E de ajuns că se duc oameni din această sală și de dincolo, de la Camera Deputaților, în emisiuni televizate și-i fac pe ceilalți colegi cum le vine la gură, dar și în această sală?!

Hai să încercăm să ne respectăm, nu e mare lucru. Putem să spunem lucrurilor pe nume și fără să jignim.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

## Aveți perfectă dreptate.

Să știți că de fiecare dată când vreun domn sau doamnă senator va fi atacat cu cuvinte care nu-s corecte, de fiecare dată am intervenit. Aici, fiind vorba de persoana mea, am zis că eu sunt ceva mai rezistent, așa că nu doresc...

## Haideți să vedem...

Domnul senator Oprea. După care, v-aș ruga să trecem la procedură de vot, că, altfel, intrăm...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Pe procedură!

Păi, am zis: domnul senator Oprea, adică poftiți la microfon, înțelegeți, da? Formula prescurtată: domnul

senator Oprea. E clar că e vorba de microfon, nu? Și, după aceea, trecem la procedura de vot.

Da, domnule președinte, senator Cristian Dumitrescu. Vă mulțumesc.

Voiam, pentru a scurta discuțiile, să dați o șansă, cu atât mai mult cu cât colegul nostru, senatorul Puiu Hașotti, a și spus că acceptarea tacită este, undeva, în octombrie.

7 septembrie!

7 septembrie, 7 septembrie. Și dacă ar fi peste o săptămână am avea timp, că mai sunt trei săptămâni, propriu-zis, să întoarcem la comisie pentru o săptămână, ca acești termeni să fie definiți. Nu cere nimeni schimbarea legii, doar definirea termenilor din ea, atât.

Să înțeleg că avem o solicitare din partea Grupului parlamentar al PNL de reîntoarcere la comisie...

Nu, nu, de întoarcere pentru o săptămână la comisie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, da... Trebuie să supun la vot.

Da, domnule senator. Gata, am închis.

Domnule senator... Avem o solicitare, după care trecem la

## vot.

Dacă s-a cerut retrimiterea la comisie – da? –, nu mai deschidem dezbaterile. Retrimitem...

Supunem la vot retrimiterea la comisie.

Nu se acceptă retrimiterea la comisie, supunem la vot proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor,

- S-a solicitat retrimiterea la comisie a proiectului de lege,

- pentru o săptămână.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 31 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și două

abțineri, n-a fost acceptată retrimiterea la comisie.

- Trecem la procedura de vot.

Doamnelor și domnilor,

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul cu amendamente admise. Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

- Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 66 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul a fost admis. Doamnelor și domnilor,

Supun la vot proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 62 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 5 abțineri,

s-a adoptat proiectul de lege de aprobare a ordonanței.

Vă rog să transmiteți rapid la Camera Deputaților.

E ora 17.00.

Mă consult cu liderii de grup..., intrăm în sesiunea de vor final, da?

Doamnelor și domnilor...

Dați-mi, vă rog, lista de vot final.

Vă rog să-i chemați pe domnii senatori și doamnele senator care nu sunt prezente în sală.

Intrăm în... Am deschis sesiunea de vot final.

Primul proiect aflat pe lista de vot final este Proiectul de lege privind anularea unor obligații fiscale.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins care nu a fost susținut în plen.

Noi suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să transmiteți urgent la Senat..., la Camera Deputaților.

Punctul 2 al ordinii de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2013 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Este vorba de o reexaminare.

Legea a fost adoptată de...

Supun la vot legea privind aprobarea ordonanței. Doamnelor și domnilor senatori, supun la vot. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 113 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost adoptat.

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război și a Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Noi suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul și proiectul de lege. Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 116 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul și proiectul de lege de aprobare a ordonanței au fost adoptate.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 4, Proiectul de lege privind planificarea apărării. Vă reamintesc că dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 9 iunie și trecem la procedura de vot, fiind lege organică.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Noi suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul și proiectul de lege. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 118 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat.

Vă rog să transmiteți la... Noi suntem Cameră decizională. Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Propunerea legislativă, adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei e de respingere a propunerii legislative. Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Supun la vot propunerea.

Doamnelor și domnilor senatori, supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Cu 38 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă și nicio abținere, nu s-a întrunit numărul de voturi necesar. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 80 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere nu a fost adoptat, neîntrunind numărul de voturi necesar, minimum 84.

Se supune la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, Supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

35 de voturi pentru, 79 de voturi împotrivă și două abțineri.

Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptarea propunerii legislative.

Ea a fost respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

115 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea dispozițiilor Legii educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Noi suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Raportul de respingere. 80 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Raportul de respingere nu a fost adoptat, neîntrunind numărul de voturi necesar – 84.

Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 32 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul de voturi necesar.

Supuneți și legea!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am pus legea în ansamblu. Nu?

Supun la vot raportul și propunerea legislativă... Nu a întrunit numărul de voturi, da?

Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Era un singur vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Era un singur vot, doamna Silistru.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Un singur vot era suficient.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Oricum n-a trecut cu 41 de voturi pentru, 72 de voturi... Vreau să vă spun că îmi cer foarte... scuze! De fapt, era corect. Când se supun la vot raportul și propunerea legislativă, se întrunește, se adoptă, nu se întrunește, se respinge, așa cum am spus. Ați mai vrut un vot, am mai făcut un vot și... Poftim?

Eu?!

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, republicată.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Există un singur vot.

Se supun la vot raportul și propunerea legislativă.

Dacă se adoptă raportul, și propunerea trece.

Dacă nu se adoptă, se respinge.

Da? Pentru memoria celor care nu mai țin minte.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

La aia am spus că n-avea amendamente, că nu s-au susținut amendamentele.

Cu 119 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere...

Vă mulțumesc.

Sesiunea a fost adoptată..., proiectul legislativ și raportul. Continuăm sesiunea de dezbatere a proiectelor legislative aflate pe ordinea de zi.

Unde suntem? La punctul 3? Nu, punctul 2. La vot final. Pe celălalt l-am votat, nu? _(Discuții la prezidiu_ .)

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2015 privind aprobarea susținerii cheltuielilor de întreținere și funcționare a Formațiunii Medicale ROL 2 din bugetul Ministerului

Sănătății și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății.

Avem o solicitare? Da? Nu.

Comisia sesizată în fond...

Sunt cele două comisii, cea de sănătate publică și cea de buget.

Raportul este comun, de admitere.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Sănătății, Vulcănescu, microfonul 10, pentru a prezenta, pe scurt, proiectul de lege.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte,

Prin prezentul act normativ se aprobă susținerea în continuare a cheltuielilor de întreținere și funcționare a Formațiunii Medicale ROL 2 cu suma de 360.000 de lei, pentru o perioadă de șase luni de zile, din bugetul aprobat pentru anul 2015.

Totodată, se modifică prevederile din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, prin crearea posibilității de finanțare din subvențiile acordate de la bugetul de stat și a cheltuielilor necesare derulării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și postaderare.

Având în vedere aspectele prezentate, Guvernul susține promovarea în baza raportului de admitere al comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș să prezinte raportul comun.

Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis, de asemenea, aviz favorabil.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Nicolae Vlad Popa.

Domnul senator Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Din nou avem de-a face cu aprobarea unor cheltuieli într-un... în sistemul sănătății și vă reamintesc că noi suntem cei care votăm bugetul. Noi suntem cei care aprobăm Legea bugetului. Restul problemelor de execuție sunt în datoria Gu-ver-nu-lui! Este a nu știu câta oară când Guvernul aruncă o ordonanță pe care noi o aprobăm prin lege pe chestiuni care privesc executarea bugetului sau, mai bine zis, pe chestiuni care privesc Executivul. Aici e vorba de puteri diferite: Executivul are treaba lui, Legislativul are treaba lui. Încă o dată amestecăm lucrurile și nu este bine, pentru că, la un moment dat, o să coborâm din ce în ce mai jos, acoperind cu vot parlamentar chestiuni care țin de răspundere ministerială clară.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Alte intervenții, observații nu sunt. Închei dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Vă rog să transmiteți proiectul de lege la Camera Deputaților.

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor și a livrărilor intracomunitare de materiale lemnoase.

Comisia pentru mediu este cea sesizată în fond. Are raport de admitere.

Dau cuvântul domnului Dan Popescu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a prezenta raportul...

Microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului...

**Domnul Dan Popescu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că în ultimii ani fenomenul tăierilor ilegale ale materialelor lemnoase a luat amploare și ținând cont de prevederile art. 4 și 6 din Regulamentul european nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, prin care statul membru are obligația de a lua măsuri pentru atenuarea riscurilor cu privire la punerea pe piață a lemnului provenit din tăierile ilegale, menționăm că acest proiect de lege are

un scop pur statistic și un caracter temporar, astfel încât, în această perioadă, întregul sistem pentru combaterea tăierilor ilegale să-și crească eficiența.

Totodată, menționăm că România promovează comerțul liber fără bariere comerciale.

Având în vedere cele expuse anterior, supunem aprobării prezentul proiect.

Mulțumesc.

Domnul președinte Zisu, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de comisie..., de ședință.

Comisia pentru mediu a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor și a livrărilor intracomunitare de materiale lemnoase, inițiat de Guvernul României.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor și a livrărilor intracomunitare de materiale lemnoase.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru afaceri europene a transmis aviz negativ. În ședința din 9.06.2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare

- plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

- Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am deschis dezbaterile generale. Intervenții, observații?

Domnul senator Motoc, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal s-a pronunțat de fiecare dată pentru luarea unor măsuri care să oprească aceste defrișări, tăieri de lemn ilegale. România are însă o cantitate de lemn pe care o taie în mod legal, conform reglementărilor în vigoare, pe care agenții economici de profil o pot comercializa într-un fel sau altul. Chiar mai înainte reprezentantul Guvernului vorbea despre libera posibilitate de comercializare a lemnului și că noi, ca o țară democratică, ne supunem acestui regim de comercializare liberă a produselor.

Această licență care este instituită prin acest proiect de lege este o licență cu scop statistic, de supraveghere statistică. Cu siguranță, ea presupune niște costuri ale operatorilor economici. Pe de altă parte, ea poate fi o formă prin care se produce o cernere a celor care pot comercializa lemn la extern și care, bineînțeles, poate să alimenteze doar clientela politică a momentului.

În același timp, se precizează că procedura de emitere se va realiza în termen de 30 de zile și știți cum se respectă aceste termene în România. Și cel mai important lucru, se specifică și aici, domnul secretar de stat se contrazice într-un fel cu această prevedere, că se suspendă exporturile și livrările intracomunitare de materiale lemnoase până la obținerea acestor licențe. Oare de ce facem asta? Nu putem să mergem în paralel cu acordarea acestor licențe, care sunt de supraveghere statistică, cu derularea unor procese comerciale normale? Este firesc să punem în situația ca mulți agenți economici care desfășoară contracte comerciale să fie puși în situația de a nu putea să le onoreze pe relația cu beneficiarii acestora, doar pentru că noi vrem să afle Institutul de Statistică ceea ce ar fi trebuit să știe mai demult?

Pentru că, dacă ne uităm foarte bine la prevederile acestui proiect de lege, observăm că, dacă instituțiile statului, printre care organele vamale sunt cele mai importante, și-ar face datoria, nu ar fi nevoie ca Institutul de Statistică să afle din altă parte care sunt cantitățile care sunt exportate de fiecare dată, de fiecare agent economic.

Și, nu în ultimul rând, se precizează că prezenta lege se aplică până la data de 31 decembrie 2015. Ce înseamnă asta? Înseamnă că de la 31 decembrie 2015 aceste licențe nu mai au valabilitate. Și, atunci, pentru ce să facem ceva care are doar o conotație statistică, când aceste date statistice ar putea să se obțină în procesul legal, firesc de la, așa cum spuneam, organele vamale?

Mulțumesc. Domnul senator László. Klárik László. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consider că orice stat responsabil își apără resursele și masa lemnoasă este o resursă naturală foarte importantă, care poate însemna bazele unei industrii de prelucrare a lemnului la nivel superior. Sigur, în acest moment avem mari probleme cu exportul de masă lemnoasă în stare brută. Și, din acest punct de vedere, felicit această inițiativă a Guvernului, care este un pas timid, dar totuși este un pas înainte. Însă trebuie să recunosc că și antevorbitorul meu a avut multă dreptate în ceea ce a spus și această măsură poate crea niște greutăți foarte mari pentru agenții comerciali care au contracte semnate, care exploatează materie

lemnoasă în mod legal, prelucrează în mod legal, și fac comerț în mod legal.

Deci rugămintea mea către Guvern este: o dată, felicit pentru acest pas, cât de timid, pentru protejarea acestei resurse foarte importante, dar rugămintea este să găsească acele metode prin care să nu împiedice comerțul corect practicat de agenții economici cinstiți.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Bereanu, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Știm foarte bine că în România, în acest an, s-au făcut mari dezbateri pe această temă a exportului de masă lemnoasă, a defrișărilor din România. Consider că Guvernul României, Guvernul Ponta, prin măsurile pe care le-a luat în acest an, inclusiv votarea Codului silvic, a „Radarului pădurilor”, și, implicit, prin această măsură, această lege pe care, astăzi, sper să o aprobăm în Parlament este o lege care să vină în combaterea defrișărilor abuzive care au fost făcute în România în ultima perioadă...

Rugămintea mea la domnul ministru este ca această licențiere să se facă simplu, eficient, astfel încât societățile comerciale, în mod special întreprinderile mici și mijlocii, să nu aibă de suferit de pe urma acestor licențe, astfel încât timpul să fie scurt și dumneavoastră să-i dați tot sprijinul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații din partea doamnelor sau domnilor senatori?

Dacă nu, închei dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor senatori, raportul este de admitere a proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz.

Proiectul de lege are procedură de urgență.

Comisia pentru mediu este cea sesizată în fond.

Dau cuvântul doamnei Jugănaru, secretar de stat în Ministerul Apelor, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. ## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ a fost pregătit în vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz.

De asemenea, este completat și îmbunătățit actualul cadru legal în ceea ce privește modalitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz, prin stabilirea măsurilor care urmăresc prevenirea formării de deșeuri provenite de la vehiculele scoase din uz, reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz și a componentelor acestora, pentru a reduce eliminarea deșeurilor, precum și pentru a îmbunătăți din punct de vedere ecologic activitatea operatorilor economici implicați în ciclul de viață al acestor vehicule.

Regimul de urgență al adoptării prezentului act normativ rezultă din posibilitatea declanșării în perioada imediat următoare a procedurii contencioase pentru neîndeplinirea obligațiunilor de comunicare a măsurilor naționale de transpunere.

Mulțumesc.

Domnule președinte Zisu, microfonul 7, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru mediu a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz; inițiator, Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal unitar privind gestionarea vehiculelor și vehiculelor scoase din uz ca urmare a necesității adaptării și actualizării legislației naționale cu noile reglementări europene în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României și care derivă din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În cadrul ședinței din 9.05.2015, membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizul Consiliului Legislativ și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere și proiectul de lege.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Intervenții. Observații. Nu sunt.

Închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot. Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe privind mormintele de război, semnat la București la 6 octombrie 2014.

Comisia pentru apărare are raport de admitere.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat în MApN, Otilia Sava.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul reglementează colaborarea în plan bilateral în domeniul mormintelor de război, asigurând cadrul necesar pentru amenajarea și întreținerea mormintelor eroilor căzuți în timpul conflictelor armate.

Având în vedere faptul că acordul este în deplină conformitate cu legislația părților, vă adresăm respectuoasa rugăminte de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte, Comisia pentru apărare, să prezentați raportul.

## Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege, Senatul fiind Cameră decizională.

Declar deschise dezbaterile.

Cine dorește să ia cuvântul?

Doamna senator... Domnul senator... Doamna senator Câmpeanu și, după aceea, domnul senator Corlățean.

## Stimați colegi,

Bineînțeles că vom vota acest acord, este de la sine înțeles. Dar eu vreau să vă atrag atenția că oficiul care se ocupă cu această problemă are, pe anul acesta, un buget de numai 10.000 de euro, că sunt în curs de perfectare mai multe acorduri cu mai multe state – inclusiv în Rusia se dorește, lângă Stalingrad, să se formeze un cimitir comun în care să se adune toate osemintele celor căzuți acolo – și actele respective stau pe la diverse ministere.

Ministerul Apărării acordă tot sprijinul acestui oficiu, dar celelalte ministere din cadrul Guvernului nu prea dau atenție acestei probleme.

Așa cum spuneam și într-o altă luare de cuvânt, ar fi cazul să ne cinstim eroii și să le acordăm atenția cuvenită.

Domnul senator Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am avut onoarea, anul trecut, să semnez acest acord cu omologul Ministerului Afacerilor Externe din Cehia. Este un acord care este nu doar o datorie morală, dar și legală, dar este și un acord care vine, în primul rând, în interesul părții române și sunt convins că va fi ratificat.

Profit însă de acest moment, pentru că tema de ansamblu este importantă; nu o dată este delicată sau complexă, în funcție de partenerul cu care discutăm.

Antevorbitoarea, doamna senator care a intervenit mai devreme, făcea referire la un anumit proiect. În început de iulie 2013, deși atmosfera politică – și bilaterală, și regională –, chiar și atunci, era complicată pe relația cu Federația Rusă, eu am obținut la Moscova acordul ministrului de externe rus Lavrov pentru înființarea primului cimitir combatant, deci de campanie, pentru ostașii români care au căzut efectiv pe frontul sovietic în cel de Al Doilea Război Mondial, în ceea ce se numea la acel moment Stalingrad, actualmente regiunea Volgograd. Este vorba cam de 66 de localități unde sunt atestați soldați, ofițeri, subofițeri români care au căzut în cel de Al Doilea Război Mondial. Deși subiectul nu este deloc simplu pe relația cu rușii, noi am obținut... și am obținut acest acord.

Ca și în cadrul Comisiei pentru politică externă, nu fac decât să solicit Ministerului Apărării și Oficiului pentru Cultul Eroilor să accelereze procedura de a pune în practică..., odată ce am obținut, deloc simplu, deloc ușor, acordul rușilor, să putem avansa cu lucrările și să putem inaugura acest cimitir.

Vorbesc, încă o dată, de primul cimitir al celor care au căzut, efectiv, în lupte. Nu vorbim de soldații români care au fost luați prizonieri și au murit în condiții tragice în lagărele NKVD, de exemplu.

Anul trecut am lansat un volum pe această temă, cu date în premieră despre foarte multe zeci de mii de ofițeri, subofițeri, soldați români care au dispărut în condiții dramatice, despre care nu s-a știut nimic. În acest volum, pentru prima oară..., datorită colaborării reușite dintre cercetătorii români și ruși, acces în arhive, s-a putut publica acest volum.

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt, închei dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați.

Cu unanimitate, 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă

și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Noi suntem Cameră decizională.

Va merge la promulgare.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea art. 7 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Fondul este asigurat de Comisia pentru apărare, cu un raport de admitere.

Dau cuvântul doamnei chestor Alexe, de la Ministerul Afacerilor Interne, microfonul 9, pentru a prezenta pe scurt punctul de vedere al Guvernului. **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege se propune modificarea unui alineat al art. 7 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, astfel încât, după adoptarea acestei legi, veniturile realizate din paza și prestarea altor servicii organizate și executate, potrivit legii, de unitățile de jandarmi să se verse integral la bugetul de stat, realizându-se astfel o corelare între această lege și Legea finanțelor publice.

Vă mulțumesc.

Comisia, domnul președinte Obreja, microfonul 6.

## Domnule președinte,

În ședința din 9 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât să supună spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege, în condițiile în care Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am deschis dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot. Raportul este de admitere. Supun la vot raportul și proiectul de lege. Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 49 din Statutul personalului aeronautic din aviația militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990.

Este vreun inițiator?

Nu este, pentru că e domnul ministru Dușa.

Dau cuvântul doamnei Sava, secretar de stat la Ministerul Apărării.

Scurt, prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Art. 49 din Legea nr. 35/1990 prevedea că personalul aeronautic se asigură de drept pentru cazurile de producere a unor accidente de aviație urmate de deces sau invaliditate totală sau parțială.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/1998 cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane și răspundere civilă în Ministerul Apărării Naționale, obligativitatea asigurării prevăzute de dispozițiile art. 49 a fost abrogată implicit.

În consecință, propunerea legislativă pentru modificarea art. 49 vizează reinstituirea dreptului de asigurare a personalului aeronavigant.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aprobați prezenta lege.

Mulțumesc.

Domnul președinte Obreja, microfonul 6. Raportul, vă rog.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să subliniez faptul că la această propunere legislativă Senatul este Cameră decizională și, în ședința din 9 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Senatorul Barbu, microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Sunt 17 ani de când, așa cum a spus doamna ministru, personalul navigant... Este vorba, de fapt, în traducere simplă, despre piloții militari ai aviației militare române, care nu sunt asigurați, deși – Dumnezeu să-i odihnească! – mulți dintre ei au dat jertfă pe timp de pace.

Știm cu toții câte aparate de zbor ale Armatei Române au căzut în ultimii ani. E nepermis de mult într-o țară care se vrea a fi la nivel NATO, fapt pentru care nu este vorba doar de o reparație pe care o propuneți și pe care Partidul Național Liberal o susține întru totul, o reparație financiară, ci și o recunoaștere a ceea ce înseamnă aviația militară română.

Face diferența proiectul de lege între cei care cu adevărat zboară cu arme de luptă sub aripi, atunci când o cere situația – cum s-a întâmplat în 1999, când știm bine ce conflict major am avut la câțiva kilometri de frontiera de vest a țării –, și cei care, specialiști meteo, specialiști în reparație și întreținere avioane de luptă, stau la sol. Asta este una.

Și, al doilea, stimați colegi, aduce aviația militară acolo unde sunt toate armele Ministerului Apărării Naționale, unde sunt cei care merg în teatre de operațiuni, militarii noștri care se expun și ei, la rândul lor – Dumnezeu să-i odihnească! –, unii au plătit cu viața prezența și reprezentarea țării în teatrele de operațiuni; face diferența proiectul de lege între aceia și cei care stau în cazarmă și se ocupă, cu toată cinstea și cu tot respectul, de întreținerea armamentului sau de hrana celor de pe front.

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații? Dacă nu sunt, închei dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Legea este organică, lucru pentru care o transmitem la votul de săptămâna viitoare.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea dispozițiilor Legii nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Raportul Comisiei juridice este de respingere. Inițiator este domnul deputat Oltean.

Nu e aici.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în cadrul Secretariatului General, Costin Mihalache, microfonul 8, pentru a prezenta pe scurt punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Costin Mihalache** _– secretar de stat_

## _în cadrul Secretariatului General al Guvernului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă are ca obiect, în fapt, trecerea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” de sub autoritatea Guvernului României sub autoritatea Camerei Deputaților. Guvernul nu susține această propunere legislativă, dat fiind că motivele și condițiile care au stat la baza textului actual al Legii nr. 202/1998 nu s-au modificat de la data apariției Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2012.

Considerăm că nu există un just temei pentru care editorul Monitorului Oficial să fie schimbat.

Trebuie avut în vedere că volumul foarte mare al actelor Guvernului care se publică în Monitorul Oficial al României – și cea mai mare parte a actelor aparțin Guvernului – ne îndreptățește la păstrarea actualului cadru legal, în măsura în care, bineînțeles, activitatea regiei se desfășoară potrivit normelor impuse de lege, cu urgența și diligența proprie acestei activități.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, microfonul 5... 7.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă, cu multiple observații și propuneri.

Comisia pentru administrație a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru drepturile omului un aviz favorabil.

În consecință, în data de 3 iunie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

proiectele de lege la nivel de comisie, când poate. Dacă nu poate..., dar nu totdeauna.

Vă mulțumesc.

- Domnule senator Grapă, vă rog. Și, după aceea, domnul

senator Popa.

Păi, a ridicat mâna...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Eu am ridicat mâna pe procedură!

Grapă tot pe procedură, nu? Procedură aveți, domnule Grapă? Nu.

Domnul senator Popa, procedură; după aceea, dumneavoastră, pe fond.

Tot pentru respectul pentru adevăr și regulament, domnule președinte, este ultima oară când vă rog: comentarii, așa cum ați făcut acum, se fac de la microfonul din sală, nu de pe scaunul de președinte. Așa spune regulamentul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule președinte..., domnule Popa, am făcut acest comentariu nu în calitate de senator, ci de președinte de ședință și membru al Biroului permanent.

Da. Domnul senator Barbu.

Procedură. Domnul senator Barbu.

## Mulțumesc.

Eu, înainte de a începe dezbaterile generale, mi-am adus aminte de o chestiune pe care o urmăresc de mai mult timp.

Stimată doamnă senator, aveți toată admirația mea și faptul că aveți o voce foarte plăcută este foarte agreabil, însă se presupune că orice comisie își susține, prin președinte, punctele de vedere.

Comisia juridică are un obicei, că președintele de comisie – altădată chiar este prezent în sală – nu-și susține proiectele de lege. Nu este normal, nu este uzual și nu este corect, din punctul meu de vedere. Pot să primesc oprobriul dumneavoastră, dar eu vă rog foarte mult, și pe domnul vicepreședinte, există o ordine de decădere – de decădere, așa se numește în regulile procedurale – președinte, vicepreședinte, secretar. Dacă președintele nu este pentru motive obiective, vicepreședintele. Dacă vicepreședintele, pentru motive obiective, nu este, doamna secretar. Vreau să vă spun că la noi situația de excepție a devenit regulă.

Eu, încă o dată, din punctul meu de vedere, eu agreez foarte mult modul cum funcționați dumneavoastră, dar, pe de altă parte, mai prieten mi-e adevărul. Și vă spun foarte clar că-l rog pe domnul președinte al comisiei, Boboc, de la acest temporar post pe care-l dețin, să vină să-și prezinte

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Procedură.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Pe lângă faptul că încep prin a mă înlătura Domniei Voastre în ceea ce o privește pe colega noastră, care reprezintă o plăcere s-o ascultăm vorbind în numele Comisiei juridice, vă precizez... De fapt, dumneavoastră știți mult mai bine ca mine că Regulamentul Senatului permite acest lucru, că niciodată nu a existat o plângere din partea comisiei precum că domnul Boboc nu ar..., nu ar fi prezent și ar abuza de serviciile doamnei secretar de comisie, reprezentantă a PSD-ului, același lucru întâmplându-se și la nivelul vicepreședintelui, care, ierarhic, ar urma să prezinte deciziile comisiei până a se ajunge la agreabila prezență a doamnei senator.

Vă mulțumesc foarte mult și știți bine că lucrurile sunt acolo în ordine.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am spus foarte clar că așa este regula.

Da. Cine mai are procedură? Mai are cineva procedură, că are prioritate? ## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Grigoraș. Grigoraș.

Ba da, domnul senator Oprea. Haideți! Dacă vreți s-o votăm... mai _little_ . Poftiți.

Domnule senator Grigoraș, vă rog, procedură.

## **Domnul Viorel Grigoraș:**

Domnule președinte de ședință, Cu tot respectul pe care vi-l port, datorită vârstei, în primul rând, și experienței dumneavoastră...

Eu credeam că suntem de-un leat!

...vă rog frumos, vă rugăm..., eu vă rog frumos ca, pe viitor, aceste probleme să le discutați în Birou, Biroul dumneavoastră permanent, pentru că noi, cei care suntem mai tineri și la primul mandat, ne simțim cam umiliți, discriminați, adică sunt senatori de rangul întâi și senatori de rangul doi.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Păi, tocmai asta e, domnule senator, nu sunt președinți de comisii de rangul întâi și de rangul doi. Toți președinții de comisii vin și susțin punctul de vedere, numai domnul senator Boboc, sigur...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Numai când sunteți dumneavoastră nu prezintă...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Oprea. Hai...

La propunerea legislativă anterioară aș fi vrut să fiți la fel de vocal, domnule președinte de ședință.

Era un ministru inițiator care avea o pledoarie foarte sensibilă. Era o formă de respect față de aviatorii, care era un fel de kamikaze, neasigurați de legislație. Era obligat moral măcar! Și regulamentul îi permitea să fie reprezentat ca inițiator. Ne-a tratat cu absența.

Credeam că și astfel de cazuri le puteți înfiera.

Eu îmi recunosc greșeala. Când e vorba că am greșit, am greșit, asta este, dar să nu-mi spuneți că nu am dreptate, că nu-i chiar așa. Da? Am dreptate, da?

Și vă mulțumesc foarte mult. Încheiem...

Mai stăm două minute.

Haideți s-o supunem la vot.

Mai sunt observații în legătură cu proiectul legislativ? Nu sunt.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## _Just a little!_

Aș vrea să-i aduc aminte domnului secretar de stat cât de greu, cât de greu poate să facă astfel de afirmații, anulând istoria de peste un secol a Monitorului Oficial.

Domnule secretar de stat, nu mai veniți că din 2012, când ați dat lovitura aceea de stat și ați confiscat Monitorul Oficial...

...și ați confiscat Monitorul Oficial...

...dumneavoastră puteți acum să ne convingeți că din cauza istoriei îndepărtate, de doi ani și jumătate, sfidând 132 de ani de istorie?! Aveți dreptate.

Doi. Păi, Monitorul Oficial era pentru Legislativ și era apanajul Camerei Deputaților, iar colegul nostru voia să readucă istoria la loc. Nu ne puteți convinge că, în doi ani și jumătate, faceți minuni care anulează peste un secol de istorie a Monitorului Oficial.

Vă rog frumos, măcar lucrurile astea nu le mai spuneți în plenul Senatului. Nu le mai spuneți! Încă sunteți la guvernare. Încă sunteți tari. Mai aveți câteva luni _. (Discuții în sală; aplauze.)_

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

Cu 53 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Legea a fost respinsă.

Stimată doamnă, încă o dată, tot respectul, admirația și considerația mea pentru dumneavoastră și sper să nu ne..., ca domnul Boboc să nu ne asculte.

Îl invit la pupitru pe domnul președinte care conduce sesiunea de întrebări și interpelări.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor colegi,

Intrăm în ultimul punct din ordinea de zi: întrebări și interpelări adresate Guvernului. O invit la microfon pe doamna senator Anghel Cristiana Irina. Se pregătește doamna senator Miron Vasilica.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării îl reprezintă:

„Sumele cheltuite pentru redactarea noilor coduri.

Sumele împrumutate de la instituțiile financiar-bancare pentru redactarea și implementarea noilor coduri.

Sumele împrumutate de la instituțiile financiar-bancare pentru sistemul de justiție.”

Domnule ministru,

Eu, Cristiana Irina Anghel, senator, prin prezenta, vă rog să-mi remiteți o informare privind:

1. Sumele cheltuite pentru redactarea noilor coduri (civil, de procedură civilă, penal, de procedură penală), sursele de finanțare și defalcarea lor (persoane, coduri, instituții finanțatoare).

2. Sumele împrumutate de la instituțiile financiar-bancare pentru implementarea acestor coduri și condițiile de rambursare (copii după contractele încheiate).

3. Sumele împrumutate și cele cheltuite în ultimii 25 de ani pentru reformarea sistemului judiciar (defalcat pe ani, instituții, persoane, miniștri etc.).

Doresc răspuns în scris și oral.

Cu respect, Cristiana Irina Anghel, senator.

Întrebare adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării, referitoare la „Memoriul motivat al unui număr de 18 licee tehnologice din țară prin care solicită câte un autocamion și câte o remorcă, acestea fiind necesare pentru efectuarea orelor de conducere auto prevăzute în programele școlare”.

## Domnule ministru,

Eu, Cristiana Irina Anghel, senator, prin prezenta, vă supun atenției memoriul motivat al unui număr de 18 licee tehnologice din țară prin care solicită câte un autocamion și câte o remorcă, acestea fiind necesare pentru efectuarea orelor de conducere auto prevăzute în programele școlare.

Verbal, directorii liceelor au menționat că acceptă chiar și autocamioane vechi, dar funcționale.

De asemenea, dacă există posibilitatea, le-ar fi de mare ajutor și câte un autoturism, tot pentru orele prevăzute în programa școlară.

Vă mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Se pregătește domnul senator Corlățean Titus. Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru,

Dezvoltarea economică a României, de 25 de ani, nu se face în baza unor programe strategice naționale, ci doar conjunctural și doar prin influențele politice.

Având în vedere că județul Suceava nu a reprezentat vreodată vreun pol politic important pentru București, a ajuns să fie astăzi, din punct de vedere economic, la ani-lumină de județe precum Cluj, Timiș, Sibiu, dar și de Iași.

Investițiile guvernamentale importante în Suceava se rezumă doar la centura neterminată a municipiului Suceava și modernizarea, în lucru, a Aeroportului Suceava.

Astăzi, Suceava mai trăiește un paradox. Deși a fost cel mai împădurit județ al țării, astăzi, metrul cub de cherestea în Suceava este mai scump decât în București, din cauza politicii economice a celor doi coloși care îngroapă zi de zi județul Suceava cu tot cu suceveni, Schweighofer și Egger România.

Nu se mai poate vorbi de o industrie a lemnului, de fabrici de mobilă, dar nu se mai poate vorbi de nici o altă activitate economică profitabilă pentru județul Suceava. Astăzi, cel mai mare angajator al județului este consiliul județean.

Turismul în județ este doar ocazional și, în special, în perioada sărbătorilor de Paște și de Crăciun. Or, turismul adevărat nu reprezintă doar trei săptămâni dintr-un întreg an.

Domnule prim-ministru,

Cu toate acestea, și județul Suceava trebuie să fie viu. Ca județul să fie viu, nu mai trebuie îngropate firmele locale.

În acest sens, un exemplu negativ este și bazarul din municipiul Suceava. Cu toate că activitatea acestor firme din bazar este una modestă din punct de vedere economic, sancțiunile aplicate sunt distrugătoare pentru afacerile acestora. Astfel, pentru un fond de marfă de circa 5.000–6.000 de lei, o amendă de 10.000 de lei este nimicitoare. Este de înțeles, astfel, reacția disperată a firmelor din bazar față de controalele ANAF.

## Domnule prim-ministru,

România are nevoie și de toleranță. Nu are nevoie de o toleranță din milă, ci din responsabilitate. Realitatea economică, socială a județului Suceava vă obligă la responsabilitate.

Vă mulțumesc, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Se pregătește domnul senator Motoc Octavian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În sesiunea de astăzi o întrebare și o interpelare.

Întrebarea este adresată prim-ministrului României, domnul Victor Ponta, și ministrului afacerilor externe al României, domnul Bogdan Aurescu.

Domnule prim-ministru,

## Domnule ministru,

În cadrul unor contacte oficiale recente cu oficialități iordaniene (Grupul parlamentar iordanian de prietenie, ambasadorul Regatului Hașemit al Iordaniei la București), aceste oficialități au solicitat un ajutor umanitar suplimentar (începând cu apă potabilă) din partea României pentru facilitarea gestionării fluxului uriaș de refugiați sirieni găzduiți pe teritoriul iordanian.

Drama umanitară generată de conflictul militar din Siria a determinat ca în prezent să se afle pe teritoriul iordanian aproximativ un milion de refugiați, inclusiv copii și persoane în vârstă care au nevoie permanentă de asistență, îngrijire, hrană, educație școlară etc., servicii pe care autoritățile iordaniene le oferă cu tot mai multă dificultate.

Față de cele de mai sus, aș dori să vă întreb dacă autoritățile române, ținând cont de drama umanitară menționată, dar și de natura privilegiată a relațiilor bilaterale româno-iordaniene, intenționează să acorde în perioada următoare un ajutor umanitar suplimentar Iordaniei.

Solicit răspuns în scris.

Interpelarea este adresată viceprim-ministrului pentru securitate națională și ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea, ministrului afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, și ministrului apărării naționale, domnul Mircea Dușa.

Obiectul interpelării este: „Cimitirul eroilor români combatanți în URSS în cel de Al Doilea Război Mondial”.

Domnule viceprim-ministru,

## Domnilor miniștri,

În cursul vizitei întreprinse de ministrul afacerilor externe al României la Moscova la începutul lunii iulie 2013, a fost obținut acordul omologului său rus pentru înființarea primului cimitir de campanie (Memorial) al eroilor români combatanți (ofițeri, subofițeri, soldați) căzuți în URSS în cel de Al Doilea Război Mondial.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Daniel Constantin, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Titlul interpelării: „Producătorii agricoli sunt nemulțumiți de regimul atestatelor de producător și al carnetelor de comercializare!”.

Prin Legea nr. 145/2014 a fost reglementată piața produselor din sectorul agricol, cu buna intenție de a elimina speculanții din piețe și pentru a fi stabilite prețuri corecte ale produselor.

Din păcate, sunt câteva prevederi sau proceduri de aplicare a legii care îi nemulțumesc pe producători. Prima dintre acestea se referă la faptul că „atestatul de producător se eliberează de către primar, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură”.

În primul rând, se constată că aceste avize nu sunt, în niciun caz, consultative și că ele sunt eliberate, în multe cazuri, de niște așa-zise asociații de producători înființate peste noapte doar cu intenția de a încasa sumele deloc insignifiante pentru eliberarea lor. Producătorii agricoli se așteaptă ca aceste taxe încasate de asociații să se regăsească cel puțin parțial în acțiuni care să le sprijine activitatea. De exemplu, producătorii agricoli tulceni, în numele cărora fac această interpelare, ar dori ca asociațiile respective să se implice în realizarea unor piețe angro pentru produsele agricole, care să fie dotate și cu spații corespunzătoare de depozitare, care să permită o comercializare adecvată a produselor indiferent de sezon. Acum, producătorii care vin în piețe pierd o mare parte a produselor din cauza condițiilor improprii pe care le au la dispoziție. O a doua chestiune care îi preocupă pe producători este faptul că nu pot comercializa produsele proprii în mai multe piețe în același timp, din cauza faptului că nu pot deține atestatul și mai ales carnetul de comercializare a produselor vizate în posesia fiecărui membru al familiei care se implică în această activitate. Din acest motiv, se trezesc că sunt sancționați cu amenzi în piețe.

Și o a treia chestiune este aceea că produsele agricole din unele gospodării, supuse comercializării, sunt în cantități mici, foarte diversificate și devin marfă în diverse momente ale sezonului agricol. Cantitățile nu pot fi estimate la o singură vizită în teren a reprezentantului autorităților publice locale, iar numărul producătorilor este unul impresionant în multe cazuri. Micilor producători nu li se pare normal să fie nevoie să îl aducă la fața locului, pe teren, pe reprezentantul administrației doar pentru câteva zeci de fire de zarzavat pe care le au de vândut într-o anumită perioadă de timp. Este contraproductiv și costisitor, autoritățile publice locale neavând logistica și personalul adecvate pentru această nouă activitate.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește domnul Dobra Dorin Mircea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării „Încălcarea ordinului de protecție pentru victimele violenței în familie”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

Deși ordinul de protecție a fost introdus prin Legea nr. 217/2003, republicată în temeiul dispozițiilor art. IV din Legea nr. 25/2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, pentru a proteja victimele violenței în familie, în prezent, există multe situații în care acesta este încălcat de către persoana căreia i s-a pus această interdicție.

Din nefericire, se înregistrează multe situații în care încălcarea ordinului de restricție s-a soldat cu spitalizări sau, mai rău, cu decesul persoanelor care erau protejate de un astfel de ordin. Numărul mic de sesizări referitoare la încălcarea acestui ordin indică faptul că atât populația,

cât și instituțiile implicate nu sunt suficient de informate sau nu știu cum să-l utilizeze.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să-mi răspundeți: ce măsuri concrete se vor adopta de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Afacerilor Interne pentru conștientizarea populației referitor la drepturile și obligațiile părților aflate sub incidența unui ordin de restricție și gravitatea încălcării unui astfel de ordin?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

O a doua întrebare pot să o citesc?

Vă rog, domnule senator.

Este adresată doamnei Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Eficiența poliției locale”.

Stimată doamnă ministru,

Rolul poliției locale este acela de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, proprietatea privată și publică. Modul în care personalul acesteia este selectat, pregătit și modul de îndeplinire a atribuțiilor este specificat prin Legea poliției locale nr. 155/2010 și prin Hotărârea Guvernului nr. 1.332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.

Cu toate acestea, s-au semnalat multe situații în care polițiști locali au întâmpinat dificultăți în îndeplinirea atribuțiilor funcționale, un motiv fiind neadaptarea procedurilor de acțiune la formele actuale ale fenomenelor infracționale cu care se confruntă.

## Stimată doamnă ministru,

Cunoscând faptul că vă preocupați de siguranța cetățeanului și de respectarea prevederilor legale de către personalul din subordine, vă rog să-mi răspundeți dacă aveți în vedere implementarea unor programe suplimentare de pregătire a personalului încadrat în poliția locală, adaptate la amenințările și vulnerabilitățile actuale din România.

Solicit răspuns în scris.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, și interpelarea, foarte scurt.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Amnistia fiscală pentru profesiile liberale”. ## Stimate domnule ministru,

În timp ce Legea amnistiei pentru profesiile liberale este analizată de Senat, iar domnul prim-ministru a precizat faptul că aceasta va intra în vigoare în acest an, inspectorii ANAF continuă să reconsidere activitățile profesiilor liberale. Mai mult, ANAF continuă să piardă procese intentate în instanță pe acest motiv.

## Stimate domnule ministru,

Cunoscând preocupările dumneavoastră legate de aplicarea corectă a politicilor fiscale, echilibrarea tratamentului aplicat contribuabilului și combaterea evaziunii fiscale, vă rog să-mi precizați cum va acționa Ministerul Finanțelor Publice în vederea reglementării activității ANAF până la promulgarea Legii amnistiei fiscale pentru profesiile liberale.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dobra Dorin Mircea. Se pregătește domnul senator Vasiliev Marian.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte Nistor.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului României, domnul Victor Ponta.

Obiectul interpelării: „Lămuriri asupra introducerii accizei la combustibil”.

Stimate domnule prim-ministru,

În urmă cu aproximativ doi ani, s-a decis introducerea unei noi taxe pe combustibil, de 0,07 euro pe litru, rezultând o scumpire a carburanților pe care românii o simt și astăzi.

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza dacă, de la momentul introducerii acesteia, s-au respectat obiectivele propuse la vremea aceea, mai ales că afirmațiile publice făcute de dumneavoastră arătau că vor fi realizate o serie de proiecte tocmai din aceste fonduri colectate din această supraacciză.

De asemenea, vă rog să-mi precizați care este evaluarea totală a sumei colectate până astăzi ca urmare a introducerii acestei taxe și care a fost, precis, destinația acestor sume în proiecte de infrastructură, așa cum anunțați.

Vă mulțumesc și vă asigur de considerația mea.

Solicit răspuns în scris în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Stimate domnule prim-ministru,

Reducerea cheltuielilor bugetare este o preocupare firească a fiecărui Guvern.

Toți prim-miniștrii și guvernele lor iau diferite decizii cu privire la cheltuirea/economisirea banului public. Pentru deciziile pe care le iau răspund ulterior în fața cetățenilor.

Așa se face că unele guverne au considerat necesar să reducă din cheltuieli tăind din banii pensionarilor, persoanelor cu dizabilități. Ulterior, alte guverne sunt nevoite să repare. Dar există un segment asupra căruia niciun guvern, de 25 de ani, nu a avut priceperea ori interesul să se concentreze: instituțiile publice consumatoare de bani, create pentru a promova o imagine sau, de ce nu?, pentru ca membrii familiilor guvernanților vremelnici, colegi și prieteni, să-și găsească un loc călduț. Multe din organismele bugetare inutile consumă resurse publice care ar trebui folosite în cu totul alte scopuri.

Din acest motiv, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi prezentați lista oficială completă a tuturor agențiilor, oficiilor, instituțiilor, precum și a altor entități asimilate acestora aflate în subordinea directă sau indirectă a Guvernului.

Solicit răspuns în scris.

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, o întrebare adresată domnului ministru al sănătății.

Vă rog, domnule senator.

Stimate domnule ministru,

Alocațiile de hrană pentru bolnavii spitalizați sunt valabile astăzi după o decizie din anul 2008. În șapte ani nu s-a mai făcut nicio ajustare, adaptare la prețuri sau inflație. Este aproape inuman să crezi că un bolnav internat într-un staționar de zi poate fi hrănit cu suma de 5 lei pe zi, o lăuză cu 8 lei pe zi, copiii între 3 și 16 ani (mulți dintre ei efectuând exerciții fizice medicale) cu 7,80 de lei pe zi.

Având în vedere această situație gravă, vă întreb, domnule ministru: când veți modifica nivelul alocațiilor de hrană pentru consumurile colective din unitățile sanitare publice?

Solicit răspuns în scris.

Și o ultimă întrebare, domnule președinte, cu mulțumiri.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasiliev Marian. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Întrebare adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Stimate domnule ministru,

În toate statele Uniunii Europene care nu au trecut încă oficial la moneda euro, un cetățean străin poate plăti în valută (euro, dolari, liră sterlină etc.), restul fiindu-i dat în moneda locală.

Această practică facilitează comerțul și ușurează posibilitatea cetățenilor străini de a face cumpărături, iar pentru comercianții locali este o facilitare a activității economice.

Având în vedere că România este vizitată de zeci de mii de turiști, că din ce în ce mai mulți oameni de afaceri străini vin în România, vă întreb, domnule ministru: de ce străinii nu pot face cumpărături în valută pe teritoriul României, așa cum se întâmplă în celelalte state comunitare?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Întrebarea de astăzi este adresată domnului ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu.

Obiectul întrebării: „Revenirea la întrebarea nr. 2.663/a din 26.02.2015 având ca temă «Implementarea concluziilor raportului NICE International din ianuarie 2012»”.

Stimate domnule ministru,

În data de 26.02.2015 am adresat, prin intermediul Senatului României, întrebarea cu nr. 2.663/a având ca temă „Implementarea concluziilor raportului NICE International din ianuarie 2012”.

Până la data prezentei au trecut peste 100 de zile, dar încă nu s-a emis niciun răspuns.

Revin către dumneavoastră și, în temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, vă solicit din nou emiterea răspunsurilor la următoarele întrebări:

1. Care este autoritatea din cadrul Guvernul României, pe ce bază legală, cu ce justificare și în ce scop a decis angajarea cheltuirii banilor publici privind contractarea serviciilor de consultanță de la NICE International în anul 2011?

2. Care a fost costul contractării de către Guvern, valoarea plătită și sursele de finanțare din care a fost plătită consultanța oferită de NICE International în anul 2011?

3. Care obligații nu au fost îndeplinite, privind consultanța în cauză, din cele asumate în anul 2011 de către NICE International?

4. Care scopuri ale acestei consultanțe au rămas neîndeplinite din cele menționate în justificarea și apoi aprobarea fondurilor de către Guvern pentru această consultanță în anul 2011?

5. Care sunt funcționarii din Guvern care au avut atribuții și responsabilități privind realizarea scopurilor menționate în justificarea inițială și apoi în aprobarea finanțării

și ce sancțiuni au fost aplicate funcționarilor care nu și-au respectat acele obligații?

6. Care sunt funcționarii care au atribuții de control și supervizare a funcționarilor menționați la întrebarea nr. 5, câte acțiuni de sancționare au fost desfășurate împotriva acestora și în ce au constat acestea?

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea din această seară este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei și protecției sociale. Doamnă ministru,

În urmă cu puțin timp, ați declarat că Ministerul Muncii va începe „procesul de dezinstituționalizare a celor 17.000 de persoane cu dizabilități aflate în centre rezidențiale”, arătând că aceste centre nu vor mai fi finanțate, iar persoanele vor fi date spre îngrijire în cadrul familiei.

Iată mai jos declarația dumneavoastră:

„Astăzi, marcăm asumarea începerii unei reforme structurale de calitate, care are în centru persoana cu dizabilități. Mai precis, trecem de la niște principii care funcționau până acum, acelea care folosesc instituții, sisteme, la politici moderne, europene, care folosesc principii noi, cum ar fi: comunitate, grijă și normalitate. Începem, folosind fonduri europene, procesul de dezinstituționalizare a celor 17 mii de persoane cu dizabilități care, în momentul de față, trăiesc în centre rezidențiale, dintr-un număr de aproximativ 735 de mii de persoane cu dizabilități. Analizăm, împreună cu autoritățile locale, ONG-uri, modalitatea prin care să demarăm proiecte-pilot și ne-am gândit la două proiecte-pilot în două județe prin care aceste centre rezidențiale să fie transformate în adevărați furnizori de servicii sociale, care să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități.”

În consecință, doamnă ministru, vă rog să precizați:

1. Vor mai fi alocate sume de bani către aceste centre?

2. În contextul în care persoanele cu dizabilități o duc foarte greu chiar și în cadrul acestor centre, cine și cum se va ocupa de problemele lor de zi cu zi?

3. Cine se va ocupa de îngrijirea persoanelor cu

dizabilități?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Să aveți o seară frumoasă!

Constatăm că în sală nu se mai află niciun coleg și considerăm că întrebările și interpelările următorilor senatori pot fi depuse:

– Firea Gabriela, Isăilă Ovidiu Marius, Saghian Gheorghe, Bodog Florian, Lazăr Sorin Constantin, Coca Laurențiu Florian, Grupul parlamentar al PSD;

– Boagiu Anca Daniela, Volosevici Andrei Liviu, Oprea Dumitru, Tișe Alin, Ghilea Găvrilă, Igaș Traian, Grupul parlamentar al PNL;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Grupul parlamentar LC;

- Biró Rozalia, Grupul parlamentar al UDMR.

De asemenea, interpelări, domnii senatori:

- Rotaru Ion, Vochițoiu Haralambie, Isăilă Marius Ovidiu,

- Grupul parlamentar al PSD;

– Oprea Dumitru, Tișe Alin Păunel, Ungureanu Mihai Răzvan, Igaș Traian Constantin, Ghilea Găvrilă, Flutur Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile, Durbacă Eugen, Grupul parlamentar LC;

- Marian Valer, senator independent.

La ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări, domnul senator Marian Valer și doamna chestor Irina Alexe se pare că s-au înțeles, iar la ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări, domnul senator Barna Tánczos, UDMR, cere amânarea răspunsului.

Mulțumesc.

Cu acestea spuse, declar închisă ședința de interpelări și întrebări adresate Guvernului.

Președinte de ședință, senator Vasile Nistor, vicepreședinte al Senatului, ajutat de domnii senatori Ion Simeon Purec, Oprea Mario, secretari ai Biroului Senatului. Mulțumesc aparatului tehnic pentru ajutor.

O seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814493]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/23.VI.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei