Stenogramă plen

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule secretar. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 166 de senatori, și-au înregistrat prezența 94, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Programul de lucru pentru această zi a suferit câteva modificări: ora 10.00 – ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; între orele 10.00 și 12.30 – lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative; 12.30 – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților... 12.30 – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Sunt intervenții în legătură cu programul?

Dacă nu,

Nu merge.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Nu merge?

Merge, merge.

Cu 63 de voturi, programul a fost aprobat.

Intrăm în ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi.

Ea a fost distribuită.

Sunt intervenții față de ordinea de zi?

Nu sunt.

V-o

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea – microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mai mulți colegi vă roagă, atunci când începe ședința, să nu mai spuneți „subsemnatul”, ci să vă dați și numele. Și pentru stenogramă, și pentru că-i interesant: mulți colegi nu știu cum vă numiți.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Domnule Oprea, pentru dumneavoastră mă numesc Mitu Augustin.

Dar ne cunoaștem.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Așa-i.

Mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 1 al ordinii de zi este Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 321 din 15 octombrie 2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Vă reamintesc că aseară erau dezbaterile deschise, însă programul de lucru s-a terminat.

Continuăm dezbaterile la acest punct de pe ordinea de zi. O să rog colegii senatori să se înscrie la cuvânt. Domnul senator Bereanu – microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aseară, la sfârșit de ședință, am văzut colegi argumentând pro și contra votării acestei legi, am văzut..., am auzit, de fapt, argumente precum: producătorii din România n-ar avea capacitatea să aducă aceste produse, să ocupe 50-51% din producție din ceea ce doresc cei din

hipermarketuri. Am văzut și am auzit spunând că în România intră prețuri de dumping. Exact acestea ar fi unele din argumentele pentru care ar trebui să susținem o astfel de lege, pentru că, printr-o astfel de viziune, producătorii români, știind că vor avea piață de desfacere în hipermarketuri..., bineînțeles că va crește capacitatea de producție în România.

De aceea, rog colegii să susținem și să votăm această lege.

Mulțumesc, domnule senator. S-a mai înscris domnul senator Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Cred că cu toții ar trebui să votăm acest proiect legislativ. Este un început și cred că nu noi trebuie să ne preocupăm de modul în care supermarketurile trebuie să se organizeze pentru a se aproviziona cu produsele românești din lanțul scurt, pentru că acest lucru se poate, dacă ei vor și dori să facă acest lucru.

Noi, prin acest proiect legislativ, creăm acest cadru legal pentru a susține producătorii români. Și aș ruga inițiatorii să urmărească proiectul legislativ la Camera Deputaților și să adauge în listă și ouăle și produsele lactate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan s-a mai înscris la cuvânt. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Evident este un început, care pornește de la o premisă absolut justă și necesară și pentru România: orice țară responsabilă pe termen lung prioritizează, favorizează, privilegiază producția internă, pentru a nu risca ca, pe termen lung, să se transforme exclusiv într-o piață de desfacere. Și – har Domnului! – România, din punct de vedere natural, este o țară generoasă, putem avea și producții agricole, putem avea și o continuitate în aprovizionarea acestor supermarketuri, condiția fiind să existe piața de desfacere pe care ele o pot crea pentru producția internă.

Argumentul că nu putem asigura continuitate este bizar și favorizează exclusiv importurile în România de produse alimentare, într-un mod nefiresc. Câtă vreme va exista garanția aceasta asigurată de supermarketuri pentru producția internă, și agricultorii, și fermierii vor fi stimulați să angajeze credite, să-și dezvolte producția și să reprezinte, într-adevăr, o garanție a competiției cu produsele care vin din afară, pe de o parte, iar pe de altă parte, a coerenței în aprovizionare la nivelul supermarketurilor.

De aceea, sigur, este un proiect legislativ perfectibil, dar este necesar și este un început pentru a pune în practică. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Verestóy – microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Onorat Senat,

Sigur că intențiile bune sunt necesare, bine-venite. Văd că sunt și îmbrățișate. Este un lucru foarte pozitiv. Problema și, cum se spune, lucrurile se ascund în detalii, detalii care, de fapt, pot submina această bună intenție.

În primul rând, aș vrea să vă învederez o situație pe care toți o știm, dar văd că inițiatorul nu a ținut cont de acest lucru, și anume: Uniunea Europeană este o uniune a liberei circulații a multor lucruri, printre care și a mărfurilor. Deci acest considerent trebuie să-l avem în vedere, ca să nu ne trezim că împiedicăm intrarea unor mărfuri din Uniunea Europeană în țara noastră.

De fapt, tot proiectul ăsta legislativ este o cheie de boltă a unor legi care lipsesc. Legea asta are toată menirea și posibilitatea să ajute, într-adevăr, producția românească, dar lipsesc acele legi care asigură facilitățile, care asigură sprijinul producătorilor din țară, ca să fie, într-adevăr, capabili să îndeplinească aceste condiții destul de rigid concepute.

Mă uit și mă gândesc că poate la norme ar trebui sau va trebui să specificăm că, în timpul verii, producătorii noștri de banane, de exemplu, de citrice, vor trebui să asigure 50% din ceea ce e pe raft și, mai important, ceea ce este și cumpărat, care iarăși este un lucru destul de ciudat. În condițiile de iarnă, probabil că numai 30% din bananele vândute vor trebui să fie produse în țară. Iată că aceste concepte, aceste formulări generale – fructe, legume, carne –, sunt prea vagi, în sensul de a acoperi multitudinea de produse care trebuie să fie puse pe raft pentru a oferi..., de vânzător către cumpărători, care sunt, majoritatea, cetățeni ai acestei țări.

Bunăvoința inițiatorului este de necontestat. Dar – încă o dată vă spun –, în primul rând, ca să fie aplicabilă această lege, va trebui să ne aplecăm, în primul și în primul rând, asupra acelor măsuri legislative sau măsuri guvernamentale prin care asigurăm condițiile ca producătorii din țara asta să fie în acest domeniu concurențial învingători. Și acest lucru nu este reflectat în momentul de față în acest edificiu legislativ pe care îl avem.

În al doilea rând, consider că legea va putea să fie aplicată, dar numai cu norme care specifică foarte exact și foarte precis care sunt acele produse, în ce termeni pot fi cerute aceste procente de către supermarketuri să fie puse în vânzare.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Oprea – microfonul central.

Subiectul cred că poate fi discutat mult. Politica sau, mai degrabă aș spune, strategia României a fost una din start discutabilă când am creat așa-zisele duble aspersoare, de mărfuri din afara României în magazinele din România și de bani ai românilor în țările aducătoare de mărfuri.

Știu că în București a fost o lege prin care se controla numărul de supermarketuri și noi, în mandatul trecut, am schimbat-o, am pus la liber și cred că suntem țara în care avem supermarketuri unde au vrut companiile respective să le aibă. În municipiul Iași, centrul Iașiului, toate unitățile industriale s-au transformat în astfel de duble aspiratoare.

Am mai auzit colegi care au spus că noi nu avem silozuri care să facă față. Pe cei care au semne de întrebare îi invit să facă și deplasări la silozuri extraordinare. Chiar în județul Iași este unul de top, adăugat la cele care au fost de pe vremuri. De exemplu, la Sârca există un depozit pentru mere, care oferă tot anul cantități industriale. Dar nu e singurul.

Deci nouă ni se pare că nu am face față unei astfel de deschideri, dar în ale afacerilor se spune: decât nimic, mai bine ceva discutabil. Fiindcă intrăm în detalii tehnice, care nu sunt ale noastre, și eu chiar... ceea ce domnul Verestóy Attila a spus mai devreme, am avut..., că ar contraveni liberei circulații a mărfurilor. Dar a venit ministerul cu o propunere, zic eu salvatoare, invocându-se acel lanț alimentar scurt, care operează și în țările europene și salvează România de acuza că ar fi împotriva politicii europene. Procentele puse aici... Și cred că și inițiatorul, și cei care vor fi puși să implementeze propunerea legislativă o să vină cu amendamente.

Dar, în astfel de situații, cred că propunerea trebuie să fie acceptată de toți, pentru că riscăm ca noi să devenim o piață în care toate produsele... Și, vă spun, se confiscă și branduri românești, uneori doar cu scop comercial, produsele sunt românești, multe din afară sunt puse sub marcă românească... și pentru cei care au și preocuparea asta, există o balanță a legăturilor dintre ramuri, care, la nivelul Institutului Național de Statistică, vă spune exact cât import ai și cât ai din producția internă. Asta pe baza legii lui Leontief, analiza input-output. Operează și în România, chiar de pe vremurile comunismului. BLR-ul era cel care controla absolut tot, prin conturile naționale.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Rotaru – microfonul central – și, la final, inițiatorul, dacă nu s-a mai înscris nimeni.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu mă bucur că și opoziția susține această inițiativă. Și ați dat un argument, domnule senator Oprea, foarte pertinent: acest drum scurt al produselor de la producător la consumator, care are în vedere în primul rând... sau poate printre altele, dar un lucru important, reducerea amprentei de carbon, care înseamnă, de fapt, o încurajare a producătorilor interni. Și nu este vorba de niciun fel de restricționare. Pe de altă parte, cred că este un semnal pe care agricultorii îl așteaptă de la noi și este bine-venit.

Și aș vrea să mai subliniez doar un aspect. Faptul că pe fondurile europene se pot accesa astăzi, pe programele care sunt în funcțiune, bani pentru construcția de depozite care să preia... Pentru că mie mi se pare că aici este principala problemă, să existe în plan local, la nivel de județe, regional și așa mai departe, pe lângă vechile silozuri – cum le spuneați dumneavoastră, depozite –, depozite noi, moderne, cu condiții de frig, care să poată să preia, să selecteze și ceea ce rezultă de acolo să vină după aceea pe o zonă de o microfabrică de legume-fructe, care să preia partea care nu se poate duce spre consumator direct în supermarketuri. Și cred că asta ar duce și la încurajarea de a accesa fondurile europene și de a stimula producătorii pe tot lanțul.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ovidiu Donțu – microfonul central –, în calitate de inițiator.

## Stimați colegi,

Mai întâi de toate vreau să mulțumesc fiecărui coleg care a luat cuvântul pentru contribuția adusă la adoptarea acestui proiect.

Unul dintre colegi dădea exemplul cum vom asigura 51% din bananele pe care le vom găsi în supermarket. Dacă vă uitați cu atenție, nu este o restricție de procent per produs. Ministerul Agriculturii poate să stabilească prin norme, pe categorii de produse, și lucrurile pot fi rezolvate.

Un alt coleg m-a întrebat de ce 51%. Vreau să vă mărturisesc că, în urma dialogului cu Ministerul Agriculturii, a reieșit că 51% este procentul de început, cu care începem, pentru că, atunci când depozitele vor fi funcționale, depozitele produselor alimentare, acest procent poate să crească.

Înțeleg...

Tot în Senat am votat Legea depozitelor agricole. Înțeleg că deja s-au scos la licitație 28 de depozite și sunt funcționale, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie toate aceste depozite funcționale.

S-a vorbit despre libera circulație a mărfurilor. De aceea, față de proiectul inițial, în care încercam să propun 51% produse românești în supermarketuri, am acceptat, în dialog cu Ministerul Agriculturii, un amendament care prevede...,

care face referire la lanțul alimentar scurt, așa cum este definit de politica agricolă comună, deci de documentele europene.

Vreau să vă mărturisesc că această inițiativă are o puternică componentă, practic. Eu sunt din Bucovina. Mă doare să văd cartoful de Milișăuți vândut de țăranul român la poartă și în supermarketuri să avem cartofi din toate țările exotice, mă doare să văd cum „Avicola”, spre exemplu, intră în faliment și să vedem pui congelat din Brazilia în supermarketuri.

Iată de ce referirea la produse proaspete, referirea la lanțul alimentar scurt ne ajută să fim și buni români, și să reușim să rezolvăm toate aceste lucruri care vin din trecut.

Eu vă mulțumesc și sper să am sprijin în toți colegii pentru adoptarea acestui proiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, este supus votului. Deschid votul.

74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 4 abțineri. Raportul a fost adoptat.

-

Liderul Grupului PSD a solicitat listă de vot.

O să rog stafful să i-o furnizeze.

Punctul 2 din ordinea de zi...

Dați-mi voie, stimați colegi, să vă informez că la punctele 2, 3 și 4 sunt propuneri legislative cu caracter organic, dar care au astăzi termenul de adoptare tacită, și vă rog să fiți de acord, prin vot, după dezbaterea acestora, să le supunem astăzi votului. Deci...

La ora 12.00, înainte de a încheia plenul.

Deci să le votăm astăzi pe acestea trei.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost adoptată.

Le vom vota astăzi, la ora 12.00.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind „Primul loc de muncă”.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului.

Microfonul 5. Domnul senator Vochițoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Printre problemele cu care se confruntă tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă se numără reticența angajatorilor față de cei fără experiență.

În medie, unui tânăr absolvent român îi trebuie 10 luni până la găsirea unui loc de muncă după terminarea studiilor. Mulți dintre tinerii noștri se lovesc de veșnica problemă: o piață a muncii închisă pentru cei fără experiență. Mai mult decât atât, jumătate dintre cei care au terminat o școală nu își găsesc de lucru în primul an de la terminarea studiilor.

Guvernul României asigură, prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în cadrul programului de ocupare a forței de muncă, servicii de mediere a muncii, servicii de informare și consiliere profesională, cursuri de formare profesională, completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea indemnizației pentru șomaj, acordă subvenții angajatorilor, dar toate aceste măsuri importante nu și-au atins obiectivul, observând în statistici că principala categorie de șomeri în România sunt tinerii.

Între 15 și 29 de ani se află peste 3 milioane de tineri în România conform ultimului recensământ.

Întrucât aceste stimulente, după cum spuneam, nu și-au atins obiectivul, și nu doar în România, ci și în întreaga Uniune Europeană, șomajul în rândul tinerilor constituie o problemă. Acest proiect legislativ, Legea primului loc de muncă, prevede ca, pentru tinerii între 16 și 29 de ani – am propus noi, ca inițiatori, dar a fost admis un amendament, pe care și eu îl susțin, ca această perioadă să crească până la 35 de ani –, deci prevede acest proiect legislativ ca, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, să se acorde un salariu minim brut pe țară, garantat în plată, și scutirea de la plata tuturor contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane, pe o perioadă de 18 luni.

Angajatorii care încadrează cu normă întreagă, pe durată nedeterminată, tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani vor primi lunar, pentru fiecare tânăr încadrat la primul loc de muncă, o sumă egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Gabriel Lungu, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Microfonul 8.

## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În majoritatea țărilor Uniunii Europene, șomajul în rândul tinerilor este o problemă socială cu implicații importante la nivelul întregii societăți.

Stimularea ocupării în rândul tinerilor reprezintă una din prioritățile naționale majore și, de aceea, intervenția timpurie în cazul lor este extrem de importantă pentru a preveni perioadele mai lungi de inactivitate și de șomaj.

Față de cele prezentate, Guvernul României susține proiectul legislativ în forma prezentată în raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei economice, industrii și servicii ale Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru muncă, care au avut de elaborat un raport comun.

Domnul senator Frătean – microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma reexaminării, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia economică, industrii și servicii supun plenului Senatului spre dezbatere raportul suplimentar, de admitere, cu amendamente admise, și Propunerea legislativă privind „Primul loc de muncă”.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile.

Domnii senatori doresc să intervină?

Domnul senator Dobra – microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

E o bucurie pentru mine să văd preocuparea aceasta, e o bucurie pentru mine să văd un astfel de gând bun. E o bucurie pentru mine să văd că, de fapt, cea mai pusă în primejdie categorie socială, respectiv tineretul, va beneficia de o măsură care să-i ajute la integrarea în câmpul muncii.

Poate că în legătură cu vârsta de până la 35 de ani aș fi avut ceva de spus, pentru că, sincer, am să spun până la capăt, cine dorește să muncească chiar poate munci, la ora actuală, în România și, atunci, mi-aș face ceva griji în legătură cu cei care, până la 35 de ani, n-au avut niciun loc de muncă. Dar e în regulă și subvenționăm.

Prin bunăvoința Biroului permanent, am participat, alături de câțiva colegi, la Bruxelles, la o întâlnire la nivelul Uniunii Europene exact pe aceeași temă. Uniunea Europeană caută măsuri pentru a asigura angajarea tineretului în câmpul muncii, caută măsuri, cu toată puterea, și aceasta e o problemă resimțită la nivel european, dar la nivelul României, cu atât mai mult, stăm cu 7 sau 8 procente peste media europeană de tineri neangajați în câmpul muncii.

Mi-aș exprima din nou eventualele temeri, domnilor inițiatori, în legătură cu perioada de obligativitate ulterioară pe care o cereți de la angajatori – 36 de luni –, dar astăzi vom merge cu toții pe formula aceasta, că – revin și spun – ideea e bună.

36 de luni pentru o subvenție de 18 luni e totuși un termen mare..., lung. Iertați-mă! Economia de astăzi e mai dinamică decât oricând. Dacă am dorit cu adevărat să asigurăm integrarea în câmpul muncii, să subvenționăm cu un salariu minim și să și scutim de plățile sociale, era suficient dacă ne opream la cele 18 luni, că era un fapt generos până la capăt.

Domnilor, în România primele 18 luni sunt subvenționate în totalitate, fără nicio obligativitate. Asta cred că va crea puține temeri la nivel de angajatori. Predictibilitatea pe 3 ani e totuși..., pentru firmele mici și mijlocii, s-ar putea să fie totuși cam riscantă.

Felicit încă o dată însă gândul bun. Cred că la nivel european ne plasăm, în momentul acesta și prin măsura aceasta, de combatere a șomajului în rândul tineretului, deja între țările ce stau în frunte, odată adoptată. Eu am și spus la Bruxelles: ar trebui să folosim mai mult buna practică a fiecărei țări, să facem cumva un catalog comun, să vedem ce a făcut fiecare, că nu doar noi avem idei bune, și am auzit lucruri minunate de la partenerii europeni.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Andronescu – microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și eu apreciez această inițiativă legislativă.

Ea se adaugă legilor pe care Senatul le-a votat aproape în unanimitate și care vizează măsuri similare. Este vorba de Legea uceniciei la locul de muncă, de legea care asigură instrumentele necesare pentru Ministerul Muncii în aplicarea garanțiilor pentru tineri și de Legea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

Cred că vine ca o completare potrivită în acest ansamblu legislativ și-mi doresc din tot sufletul să întrunească votul unei majorități confortabile în Senatului României și această lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Dumitrescu Cristian – microfonul 3.

S-au spus, cred, toate lucrurile bune în legătură cu acest proiect legislativ, domnule președinte de ședință.

Sigur voi susține acest proiect legislativ, cu specificația următoare, față de vorbitorii dinaintea mea: din fericire, România, în ultimii ani, este o țară care nu are probleme mari, majore, ca celelalte țări europene cu șomajul. Singurul loc îngust, unde se creează probleme în legătură cu forța de muncă, este exact în acest loc în care colegul nostru a venit cu această inițiativă foarte bună și-l felicit și eu pentru preocuparea... și mai ales pentru modul competent cu care a realizat acest proiect legislativ.

Sigur, putem discuta. Să nu cumva să creăm o anumită presiune asupra angajatorului prin angajamente... Poate că aici putem să vorbim și cu... sau pot să vorbească colegii noștri de la Cameră și cu asociațiile patronale, în așa fel încât să venim în întâmpinarea unui echilibru din acest punct de vedere.

Am venit la microfon totuși, deși se spuseseră lucrurile pe care aș fi vrut să le spun și eu, ca să vă spun că, din nefericire, în această plajă a șomajului din România, care, încă o dată vă spun, este mult sub media europeană, nu peste media europeană, avem încă o categorie extrem de vulnerabilă, care nu are acces la piața muncii, și mă refer la persoanele peste 50 de ani, adică care nu mai reușesc să se recalifice, care sunt considerate, dintr-un anumit punct de vedere, ca o problemă de reintegrare în piața muncii, se apropie de un randament mai scăzut.

Deci acesta este un aspect pe care ar trebui să-l aibă în vedere colegii noștri care au preocupări în acest sens, pentru că eu personal sunt de părere că numai cei care au preocupări într-un anumit domeniu și cunosc domeniul trebuie să vină cu astfel de proiecte de lege care să răspundă unor realități din piața muncii.

De asemenea, mai avem o problemă – și aici, iarăși ar trebui să ne gândim ce putem să facem – în legătură cu o anumită discriminare care există la angajatori față de femeile care urmează să nască și așa mai departe. Știți că sunt destul de multe probleme și aici iarăși trebuie să vedem cum putem să ne aliniem la inițiative care există deja pe piața muncii în Uniunea Europeană.

Mulțumesc, domnule senator.

S-au mai înscris 5 colegi senatori.

O să vă rog să fiți conciși pentru a reuși să ne încadrăm în cât mai multe puncte de pe ordinea de zi.

Urmează domnul senator Oprea – microfonul central.

Întâmplarea face ca în timpul prezenței în Parlamentul European să fi fost foarte vehiculat conceptul de „flexicuritate”, flexibilitate din partea tinerilor și securizarea locurilor de muncă din partea Uniunii Europene, adică ceea ce mai mulți antevorbitori au amintit aici, se bazează și pe o statistică.

Pe plan mondial, schimbarea de carieră se produce într-o medie de 2,5 ani, deci schimbarea de carieră, implicit de loc de muncă. Și, atunci, durata aceea de 36 de luni pare o povară prea mare pentru angajator. Dar este un subiect discutabil și, cu siguranță, la Cameră poate să se aducă un amendament în sensul ăsta.

Și mai este încă un lucru care ar trebui să fie luat în calcul. În momentul de față, în școală există un procent foarte mic, mai ales la studenții de la master sau la studii doctorale, de persoane angajate în timpul studiilor. Și mai este încă un element de care să ținem cont: aproape că au dispărut studenții cu taxă. Fiindcă, în limbajul studenților, se spune că cel mai bun loc de muncă este școala. Fac licență, fac master, fac doctorat, fac postdoctorat.

S-ar angaja cu drag dacă piața locurilor de muncă ar fi stimulată. Or, printr-o astfel de propunere, zic eu că este o împerechere a dorinței lor, a dorinței angajatorilor și, în felul ăsta, tinerii ar mări procentul celor care să fie angajabili.

În Germania există o astfel de politică și poate că o să venim cu un amendament prin care timpul de muncă să poată să fie un element de reglare, timpul de muncă al angajaților.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Bereanu – microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

S-a avut în vedere, bineînțeles, prin inițierea acestei legi, stimularea tinerilor pentru a găsi un loc de muncă. S-au creat

multe dezbateri în Comisia pentru muncă, la care am participat, unde s-a venit cu amendamente, unde Guvernul României a susținut acest proiect legislativ, și consider că este foarte bine să susținem, din punctul nostru de vedere, să susținem această lege pentru tinerii care astăzi în România își găsesc greu un loc de muncă.

În schimb, consider că, în momentul de față, în România cred că ar trebui să găsim o soluție – și să rugăm Guvernul să analizeze o astfel de soluție... Costurile cu forța de muncă cred că sunt foarte mari, în momentul de față, în România și cred că ar trebui o analiză, astfel încât cei care creează locuri de muncă să poată să-și desfășoare și să-și creeze mai multe locuri de muncă.

Este bine-venită o astfel de măsură legislativă, este un pas înainte, cred că trebuie susținut și trebuie să-l votăm astăzi, dar cred că trebuie și Guvernul să facă o analiză a costurilor forței de muncă în România.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cordoș – microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că timpul este limitat întotdeauna, dar un astfel de proiect, care întrunește, se pare, iată astăzi, acordul întregului Senat, cred că..., sau la un astfel de proiect cred că se impune să spunem câteva cuvinte.

Este, până la urmă, așa cum spun mereu, un act de normalitate. Vorbim de facilitarea accesului pe piața muncii al tinerilor.

În Comisia pentru muncă, așa cum s-a mai spus aici, am discutat foarte mult, am și venit cu acele amendamente și vreau să fac câteva precizări.

Prin acest proiect legislativ sigur că se acordă facilitarea accesului la primul loc de muncă, până la urmă, și a tinerilor din mediul rural. Aici, societățile care-și desfășoară activitatea în mediul rural, din discuțiile pe care le-am avut, s-au arătat foarte interesate și cred că vom profita foarte mult, în sensul bun al cuvântului, de acest proiect legislativ.

Vorbim de acele 36 de luni, în realitate sunt 18 subvenționate, plus 18 în care angajatorul trebuie să-l țină pe acel angajat în continuare. Sigur, putem discuta întradevăr aici dacă încă 18 luni este mult sau este puțin, dar eu cred că tocmai pentru securizarea viitorului loc de muncă, cred că este o perioadă foarte bună.

De aceea, sunt poate colegii de la Cameră interesați să vină și cu alte modificări, dar eu cred că este un proiect pe care, astăzi, așa cum am arătat cu toții, îl vom susține.

Felicit încă o dată această inițiativă și demersul realizat! Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Popa – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Important este să se deschidă o poartă până nu de mult închisă pentru tinerii absolvenți și mă gândesc aici la tinerii absolvenți de liceu, cei care terminau liceul într-o bucurie imensă, fără să știe ce se va întâmpla cu ei de a doua zi. De a doua zi, pe mulți dintre ei îi aștepta șomajul sau o facultate cu plată, în speranța că vor primi, poate, peste patru ani de cheltuieli mari, un post mai bun.

Iată astăzi se deschide o nouă speranță pentru ei și o nouă poartă pentru viitorul lor.

Apreciez faptul că sunteți cu toții de acord să votăm această lege și vă mulțumesc pentru asta.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator Popa Constantin. Declar închise dezbaterile, dacă nu mai sunt intervenții. Votul îl vom avea la ora 12.00.

Domnul senator Vochițoiu, în calitate de inițiator.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

## Mai voia Barbu Tudor.

Domnule senator Vochițoiu, îi dați voie domnului Tudor înainte, dumneavoastră ca inițiator să aveți ultimul cuvânt?

Domnul senator Barbu Tudor – microfonul 2.

Cu scuze, domnule Vochițoiu!

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Nu voiam decât să mă alătur punctelor de vedere exprimate de colegii mei liberali, acelea prin care să cerem inițiatorului, poate se gândește ca, dacă nu aici, măcar la Cameră, cele 36 de luni, domnule Vochițoiu, să le împărțim în două.

Eu mă gândesc și mă pun acum în pielea celui care, întreprinzător fiind, primește această lege promulgată de președinte în Monitorul Oficial și se gândește: „Dacă am făcut o eroare...” pe care o face, din păcate, frecvent, angajatorul, de a lua pe cineva care nu este compatibil sau nu este ceea ce-și dorește. Este obligat de Parlamentul României să-l țină pe acel neavenit sau nepriceput, sau nelalocul lui trei ani, că așa spune legiuitorul.

Eu vă sugerez, în înțelepciunea pe care o are Parlamentul, să dăm așa: 18 luni cu drept legal, în baza acestei legi, de prelungire a aplicării legii încă 18 luni, dar obligatorii pentru angajator să fie doar primele 18 luni. Ar fi o dovadă de înțelepciune și cred că și patronatele ar primi vestea cu mult mai multă încântare.

Mulțumesc.

Domnul senator Vochițoiu, în calitate de inițiator.

Vă rog, cât mai concis, ca să avansăm pe ordinea de zi, domnule senator.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mai întâi de toate, o precizare tehnică. Într-adevăr, în proiect scrie că statul va suporta 18 luni, după care angajatorul alte 18 luni. Deci lucrurile sunt foarte bine echilibrate, că, în total, contractul acela este de 36 de luni, e adevărat, dar am vrut să fim foarte exacți în exprimare în lege, că fiecare tânăr din România, de la intrarea în vigoare a acestei legi, beneficiază de 36 de luni, adică de 3 ani de zile de vechime, și nu se va mai lovi de acele exprimări veșnice, experiență minimă un an, doi sau trei ani, care le țineau ușa închisă, așa cum spuneau colegii noștri.

Și mai vreau să spun ceva: că le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la construirea acestui proiect legislativ.

Am un cuvânt special pentru colegul meu, senatorul de Buzău Constantin Popa, și pentru colectivul Ministerului Muncii, Protecției Sociale care, într-adevăr, au făcut inclusiv calcule economice, astfel încât acest proiect legislativ să fie și unul sustenabil, nu doar să-l producem, să-l votăm și după aceea să nu producă efecte.

De asemenea, doamna senator Câmpeanu, domnul senator Pelican au fost doi dintre oamenii care au contribuit la forma finală a acestui proiect și colegii din toate comisiile, cu toții avem... de fapt, toți senatorii care vom vota acest proiect avem contribuție și merit în acest proiect legislativ.

Dar vreau să spun câteva lucruri pentru că, într-adevăr, și după numărul de luări de cuvânt, după intensitatea dezbaterilor, vedem că acest proiect legislativ este un moment de cotitură pe piața muncii în România. Și vă spun ceva, veți fi mândri că vom exporta și noi în Uniunea Europeană un model de bune practici, pentru că problema șomajului în rândul tinerilor nu este rezolvată nici măcar acolo.

Și cred că fiecare dintre noi are câte un neam, câte un prieten care este plecat în lumea largă să-și găsească o bucată de pâine și cred că tuturor ne plânge inima când vedem autogările pline de tineri români care pleacă să-și caute un rost în afara țării. Și cred că acest proiect legislativ ne va face mândri și de acum încolo.

Vă mulțumesc și vă mulțumesc, în primul rând, dumneavoastră pentru votul unanim, cred, pe care îl veți da pentru acest proiect legislativ.

Mulțumesc, domnule senator.

O scurtă intervenție domnul Oprea și încheiem dezbaterile pe acest punct.

M-a provocat titlul incitant și noi mai avem un precedent: prima casă și a doua casă.

Poate reparăm, până la deputați, primul și al doilea loc de muncă. Sunt tineri care au douăzeci și un pic de ani și au fost disponibilizați.

Hai să încercăm să-i încadrăm și pe ei în categoria asta: primul și al doilea loc de muncă.

Mulțumim, domnule senator. Vot, ora 12.00.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea alin. (4) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav”.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Microfonul 5.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

La primă vedere, s-ar spune că ar fi o dublă reglementare. De ce? Pentru că, acum câteva zile, s-a votat o inițiativă prin care se constata transmiterea pe o perioadă de 10 ani a terenului respectiv, în așa fel încât să existe o motivare juridică pentru ceea ce s-a făcut, și anume o investiție de peste 6 milioane de euro, constând într-o pistă de aeroport executată de către consiliul județean pe banii consiliului județean, ai contribuabililor, evident, brașoveni.

La prima vedere, spun, pare o dublă reglementare. În realitate, sunt două soluții diferite, și anume: soluția noastră, și de asta cer susținerea dumneavoastră, pentru că este Cameră decizională Camera Deputaților, nu suntem noi... Vă cer susținerea, pentru că noi găsim, am găsit soluția favorabilă din punct de vedere juridic, soluție care ocolește o complicație birocratică – și nu spun mai mult – care, pur și simplu, va bloca investiția la acest aeroport.

Și vreau să fiu foarte, foarte clar. A existat o ordonanță prin care, pentru o perioadă de 5 ani, s-a transferat acest teren. În acea perioadă, s-a făcut investiția de care vorbeam – 6 milioane de euro.

Astăzi, există o pistă care se află parte pe terenul consiliului județean, parte pe terenul acesta, pentru că acest teren este doar pentru prelungirea terenului consiliului județean.

Din punct de vedere strict tehnic, pista, actualmente, se află pe ambele terenuri. În momentul în care noi am găsit soluția aceasta – și-mi pare rău că la comisie nu s-a făcut o judecată împreună a acestor două proiecte –, în momentul în care am făcut această cerere, noi am vrut să existe o repunere în termen, prelungindu-se articolul din ordonanța respectivă la 15 ani, în așa fel încât toate problemele birocratice privind autorizațiile și funcționarea efectivă a acestei piste să fie depășite.

În formula actuală, care este trecută prin Senat și se află în așteptarea acestei variante la Camera Deputaților, se ia totul de la început, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic până la data respectivă, iar acel teren va intra în posesia consiliului, în administrarea consiliului județean din momentul în care rămâne...

Vă rog, mai concis, domnule senator.

## Foarte concis, da.

Deci eu vreau să vă rog – cu asta și închei –, vreau să vă rog să susțineți această inițiativă ca să poată să plece împreună cu cealaltă la Camera Deputaților, ca și colegii noștri să aleagă varianta cea mai bună.

Încă o dată, și cu asta închei, nu sunt două lucruri diferite. Sunt... Într-adevăr, rezolvă aceeași problemă, dar prin două... una prin modificarea unei ordonanțe care funcționează și cealaltă prin votarea unei noi reglementări care, așa cum spun eu, va produce deosebite probleme din punct de vedere tehnic și birocratic.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Ghișe, doriți, în calitate de inițiator sau la dezbateri, să vă dau...?

La dezbateri. Atunci, vă rog să mai așteptați puțin, că n-am dat cuvântul reprezentantului Guvernului.

Am întrebat. A spus că la dezbateri dorește să ia cuvântul. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman – microfonul 9.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât nu întrunește condițiile necesare promovării. Termenul la care se face referire a expirat la 6.06.2014.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Donțu. Microfonul 7.

În ședința din 22 septembrie 2015, membrii comisiei au reanalizat această inițiativă legislativă – L239/2015 –, împreună cu Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav” – L496/2015.

Membrii comisiei au adoptat un raport de respingere pentru L239/2015, prezenta propunere, ca fiind rămasă fără obiect și întrucât au adoptat un raport de admitere pentru L496/2015, care a plecat deja către Camera Deputaților.

Comisia juridică supune votului plenului Senatului proiectul, împreună cu raportul suplimentar de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri?

Domnul senator Ghișe – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Noi, inițiatorii proiectului legislativ, vă propunem prelungirea cu 10 ani a termenului. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu. Termenul care s-a aprobat inițial prin ordonanță a fost prea scurt, a venit criza economică, lucrurile s-au prelungit excesiv și nu s-a realizat investiția.

Acum, detaliile privind complementaritatea celor două proiecte aflate în procedură le-a expus foarte bine, anterior, domnul senator Popa.

Ceea ce noi vă solicităm este să acceptați respingerea propunerii de respingere formulate de Comisia juridică și acceptarea proiectului legislativ, așa cum, de altfel, veți găsi că au fost de acord Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare.

Ne putem imagina că toate aceste comisii au analizat serios și și-au dat seama că, pentru a se realiza acest aeroport vital pentru cetățenii municipiului, județului Brașov, județului Covasna, județelor vecine cu județul Brașov, este esențial să fie un termen mai lung.

De aceea, noi vă rugăm să aveți îngăduința, să acceptați proiectul legislativ și asta înseamnă, într-o primă fază, respingerea propunerii de respingere venite de la Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Costoiu Mihnea – microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să fac câteva precizări, pentru că știu subiectul încă din perioada când dețineam poziția de ministru delegat pentru învățământul superior și cercetare. Proiectul legislativ, în primul rând, așa cum spunea și reprezentantul Guvernului, este un pic mult prea târziu venit în dezbatere. Termenul a expirat pe 6 iunie, pe de o parte.

Pe de altă parte, tot ceea ce spunea domnul senator Ghișe, cu care suntem de acord sau cei care am susținut proiectul legislativ suntem de acord, este deja prevăzut într-un proiect de lege care este în procedură de urgență la Camera Deputaților și care a fost susținut chiar de către colegul nostru, domnul senator Chiriac, astăzi, la Comisia pentru transporturi, la Cameră.

Și, nu în ultimul rând, poate cel mai important este că, din punct de vedere procedural, din punctul de vedere al recunoașterii a ceea ce s-a făcut, un nou proiect de lege nu ajută investiția de la Brașov, ci din contră. Și o spun știind foarte bine documentația depusă de către administrația locală, județeană și locală, de la Brașov.

Și, în ultimul rând...

Chiar în finalul intervenției mele, aș vrea să se știe foarte bine, dincolo de tot ceea ce s-a spus astăzi. Până acum, administrația locală de la Brașov nu și-a ținut promisiunile. Termenul de 10 ani care a fost promis este bine-venit, dar în condițiile în care, repet, administrația locală și județeană nu și-a ținut promisiunile stabilite prin ordonanță și asumate la momentul în care s-a emis ordonanța de urgență.

Deci termenul este generos, dar e bine să se străduiască și cei care și-au asumat responsabilitatea, nu doar să dăm termene fără să se întâmple nimic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Chiriac Viorel – microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, este bine că, în sfârșit, avem, să spunem așa, un termen rezonabil, cum s-a folosit aici, de 10 ani, să facem o investiție pe care o tot vehiculăm a fi făcută de 12 ani încoace.

N-aș vrea să mă refer decât la următorul aspect. Tocmai astăzi am susținut în Comisia pentru transporturi de la Camera Deputaților necesitatea finalizării acestei investiții. Singura problemă a administrației locale este să înceapă lucrul.

De aceea, împreună cu colegii mei care suntem prezenți aici, dorim succes celor din administrația locală Brașov pentru finalizarea acestei investiții.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt colegi înscriși la cuvânt, închei dezbaterile generale.

Proiectul legislativ este organic.

Vot, ora 12.00, astăzi.

Punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 68 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Liviu Stancu – microfonul 8.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Stimate domnule președinte,

## Distinse doamne și domnilor senatori,

Facem precizarea că, în acest moment, se află în circuitul de semnare, în cadrul Ministerului Justiției și Ministerului Afacerilor Interne, Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, document care include o serie de măsuri, inclusiv în sfera celor astăzi solicitate a fi aprobate, măsuri care sunt mult mai permisive față de forma inițiatorului. Facem referire cu titlul de exemplu la faptul că proiectul vizează vizitarea persoanelor condamnate de către membrii de familie aparținători ori de alte persoane, nu doar de către copiii de până la 14 ani sau de către părinți, așa cum prezintă prezenta inițiativă. Mai există o serie de mențiuni în legătură cu...

Vă rog, mai concis, domnule secretar de stat.

Mai există mențiuni pozitive față de materialul pe care îl aveți astăzi în analiză, referitor la alte tipuri de vizite, astfel că atât Ministerul Justiției, cât și Guvernul au arătat că nu susțin prezenta inițiativă legislativă, tocmai pentru faptul existenței deja, în lucru, a unei alte inițiative mult mai performante.

Acestea sunt concluziile noastre.

Mulțumim.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Ovidiu Donțu.

Microfonul 7.

În ședința din 22 septembrie 2015, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de respingere.

În consecință, Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa – microfonul 2.

## Stimați colegi,

Intenția inițiatorului e firească și chiar se bazează pe sentimentele pe care, într-adevăr, un minor le are față de părinții săi, chiar dacă sunt în detenție. Numai că formula pe care a găsit-o este profund greșită, pentru că vine în contradicție, modifică un text, făcând în așa fel încât să nu se mai coreleze cu alte reglementări.

Problema aceasta este soluționată la nivelul normelor și regulamentelor, Regulamentului penitenciarelor. Există posibilitatea unui, să zicem, contact fără acele despărțituri care sunt făcute de... pentru siguranța ambelor părți și, ca atare, e firească soluția de respingere.

Cred eu că inițiatorul trebuie să facă, într-adevăr, o modificare, dar care să nu se bată în cap cu alte texte.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă este din categoria legilor organice. Vot, ora 12.00.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul secretar de stat Liviu Stancu – microfonul 8.

Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 361/2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 218–222 și 241 alin. (1[1] ) din Codul de procedură penală, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 222 din Codul de procedură penală, a apărut în mod implicit necesitatea complinirii acestei decizii de... acestei neconstituționalități, astfel că s-a realizat de către Guvern, prin ordonanță de urgență, refacerea textelor în care s-au introdus cele solicitate de către Curtea Constituțională. Acesta este materialul pe care-l aveți astăzi în analiză, motiv pentru care vă rugăm să susțineți modificările operate în baza deciziei Curții Constituționale.

Vă mulțumim foarte mult.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Ovidiu Donțu.

Microfonul 7.

În ședința din 22 septembrie 2015, Comisia juridică a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Domnii senatori doresc să intervină?

Nu sunt intervenții.

Declar închise dezbaterile generale.

Da, domnul senator Nicolae Vlad Popa, vă rog. Microfonul 2.

privește Codul de procedură fiscală, în ceea ce privește casele de marcat fiscale, s-a stabilit eliminarea obligativității aplicării ștampilei și alte măsuri.

Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Consiliul Economic și Social, prin membrii plenului prezenți la ședință, a formulat puncte de vedere de avizare favorabilă. De asemenea, au transmis avize favorabile Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Evident că trebuie susținută, e o decizie a Curții care, de fapt, repară un neajuns. E vorba despre a determina perioada în care se poate lua o măsură. Chestiunea nu este... n-ar fi o greșeală dacă n-ar exista pericolul abuzului și prelungirii la nesfârșit a acestei..., pe lipsa de reglementare. O să susținem această...

Mulțumim, domnule senator.

Vă spuneam că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Acesta va fi votat în ședința de luni, neavând termen de adoptare tacită astăzi, deci vot final luni, ora 17.00.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat György Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 9.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin actul normativ, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 17/2015, s-au introdus o serie de modificări în ceea ce

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Nu sunt intervenții.

Declar dezbaterile generale încheiate.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentul admis, se supune votului. Deschid votul.

Cu 59 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost adoptat.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice, György Attila.

Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Proiectul legii privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții are ca obiect transpunerea în legislația națională a prevederilor cuprinse în Directiva 2014/59/UE. Directiva asigură un cadru legal comunitar, integral și coerent privind instrumentele adecvate și măsurile credibile de gestionare a crizelor financiare.

Susținem forma comisiei.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților, cu excepția amendamentului prin care a fost eliminat capitolul V al titlului XI referitor la modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, la care Senatul este Cameră decizională.

Eliminarea titlului XI „Dispoziții privind completarea și modificarea unor acte normative” a avut în vedere numai considerente de natura normelor de tehnică legislativă, observații care se regăsesc și în avizul Consiliului Legislativ.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea senatorilor?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră și pentru facilitarea executării sancțiunilor aplicate acestor încălcări.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna chestor Irina Alexe.

Microfonul 8.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum cunoașteți, prin Legea nr. 5 din 2014 au fost transpuse în legislația națională dispozițiile Directivei UE/2011/82. Aceasta a fost înlocuită în anul 2015 cu Directiva 413, astfel încât a apărut necesitatea ca România să transpună în legislație noua directivă.

Pentru acest lucru, am promovat acest proiect de lege, care vizează introducerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Regatului Danemarcei în domeniul de aplicare a Legii nr. 5/2014. Concomitent, se prevede posibilitatea aplicării prevederilor și față de Confederația Elvețiană, în măsura în care acest stat va face obiectul Directivei 2015/413 în viitor.

De asemenea, au fost aduse unele corelări terminologice în ceea ce privește termenul de stupefiante. A fost înlocuit cu cel de droguri, pentru a corela textul legii cu cel existent în noul Cod penal.

De asemenea, au fost stabilite reguli privind protecția datelor cu caracter personal cu noul temei juridic de adoptare a Directivei 2015/413.

Noi vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumim.

Mulțumim, doamna chestor.

Dau cuvântului reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care ne prezintă un raport comun, împreună cu Comisia juridică, domnul senator Timotei Stuparu.

Microfonul 6.

## Vă mulțumesc.

Așa cum ați amintit, Comisia pentru apărare, dar și Comisia juridică au fost sesizate pentru dezbaterea și elaborarea raportului comun la proiectul de lege pus în discuție.

A fost motivat aici, din partea Guvernului, obiectul de reglementare, transpunerea legislației europene în materie.

Comisia pentru administrație publică, cea pentru transporturi și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize favorabile.

În urma dezbaterii proiectului de lege, cu majoritate de voturi, Comisia pentru apărare, dar și Comisia juridică au hotărât să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului acest raport comun de admitere, fără amendamente, împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Sunt intervenții din partea colegilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

- proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Valentin Șoneriu, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Microfonul 9.

## **Domnul Valentin Olimpiu Șoneriu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Fondurilor Europene_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține prezentul Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015. Prezentul act normativ prezintă cadrul legal de trecere a unor obiective de investiții finalizate sau în execuție, care au fost inițial finanțate din bugetul național sau al unităților administrativ-teritoriale, precum și Administrația Fondului de Mediu.

Astfel, creăm cadrul legal de decontare a acestor cheltuieli în baza unor contracte de finanțare din POS-ul de Mediu 2007–2013.

În acest fel, se urmărește, o dată, reîntregirea bugetului de stat sau a bugetelor UAT-urilor, precum și creșterea gradului de absorbție.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu să prezinte raportul.

Domnul senator Zisu Ionuț.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru mediu a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind

reglementarea unor măsuri privind stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile inițiat de Guvernul României.

În ședința din 22 septembrie a.c., membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raportul de admitere, cu două amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu două amendamente admise, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamentele admise este supus votului. Am deschis votul.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost adoptat.

- La solicitarea Grupului parlamentar al PSD, listă de vot. Vă rog, stafful să le-o furnizeze.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul.

Domnul secretar de stat Dan Popescu. Microfonul 8.

## **Domnul Dan Popescu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă supunem spre aprobare, prin lege, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere, avându-se în vedere situația alarmantă la care s-a ajuns ca urmare a tăierilor ilegale de arbori din păduri, unde, conform datelor puse la dispoziție de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București, Serviciul inventarul forestier național, volumul mediu anual de lemn recoltat ilegal în perioada 2008–2014 din păduri este estimat la 8,79 de milioane de metri cubi. Prin punerea în circuitul economic a acestei cantități, s-ar putea introduce anual în bugetul național o sumă estimată la peste 1 milion de mii de lei, adică circa 250 de milioane de euro.

De asemenea, cantitatea de masă lemnoasă recoltată în mod ilegal pune în pericol siguranța publică, în primul rând prin destructurarea arboreturilor, care nu-și pot realiza rolul reglator privind factorii climatici, determinând alunecări de teren, scurgeri masive de pe versanți, inundații, punerea în pericol a barajelor și, implicit, a vieții oamenilor.

Din această cauză, problematica tăierilor ilegale a fost în analiza Consiliului de Apărare a Țării, organizat în data de 9.06.2015, unde s-a evidențiat necesitatea soluționării acestei problematici, în principal, prin luarea următoarelor măsuri:

– Întărirea capacității de control prin înființarea Gărzilor forestiere...

Mai concis, domnule secretar de stat.

Da.

– Instituirea de mecanisme și echipe mixte de control de către Gărzile forestiere, Direcția Generală a Vămilor și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, care să verifice trasabilitatea materialului lemnos în punctele vamale.

Mulțumim frumos.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care ne va prezenta un raport comun, împreună cu Comisia pentru mediu.

Domnul senator Saghian. Microfonul 6.

Mulțumesc.

În ședința comună din data de 22 septembrie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere asupra proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea colegilor senatori?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Vegh.

Domnul senator Vegh – microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Stimate colege,

Sigur, în ultima perioadă, se discută – și mai ales în acest an s-a discutat – foarte mult despre tăierile ilegale din păduri, dar să nu uităm că și până în momentul de față exista o instituție care se ocupa de verificarea și supravegherea tăierilor, ceea ce se numea comisariatele regionale de regim silvic și cinegetic.

Sigur, în urma unor discuții în CSAT, s-a hotărât modificarea legislației și această legislație, practic, această ordonanță de urgență transformă aceste comisariate de regim silvic în gărzi de mediu. Prin urmare, se modifică și salarizarea acestor angajați și salarizarea angajaților este asimilată cu cei de la ANAF.

Eu nu înțeleg... Înțeleg multe lucruri din societatea asta, dar nu înțeleg eu ce legătură au cei de la Garda forestieră cu activitatea celor de la ANAF. Sigur, noi, în Comisia de dezvoltare, am și propus anumite amendamente, printre care... Aș vrea să susțin și amendamentele respective și, prin urmare, aș vrea să susțin amendamentul prin care, dacă tot se reorganizează inspectoratele și se înființează aceste gărzi de mediu, pardon, gărzi forestiere, să fie cât mai aproape de cetățeni, să fie cât mai aproape de județe. Și am propus înființarea în fiecare județ. Nu comisariate regionale, ci comisariate județene.

Cred că ar fi o activitate mult mai eficientă, mult mai economică, ca să fie cât mai aproape de locul faptei, unde trebuie să supravegheze, de fapt, tăierile ilegale.

Asistăm, în ultima perioadă, la înființarea a cât mai multor instituții regionale. Prin acest lucru nu facem altceva decât să transmitem decizia și mai departe de cetățeni.

Și, prin urmare, aș vrea să susțin amendamentul pe care l-am depus și vă rog frumos, domnule președinte, să supuneți la vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, domnule senator, urma să fac și acest lucru în momentul în care discutam despre raportul cu amendamentele respinse, însă nu am ajuns încă acolo.

Vreau să vă rog, având în vedere că este ora 12.00, să întrerupem dezbaterile, care vor continua imediat după vot, pentru că unii dintre colegi au și alt program.

V-aș ruga să fiți de acord să facem acum votul pentru cele trei poziții pe care le-am lăsat la vot final, la ora 12.00.

Suntem de acord?

Și rog, totodată, liderii de grup și colegii senatori care sunt pe culoare să convoace toată lumea, să intre în sală.

Da?

Bun. Vă rog să luați loc.

Doamnelor senatoare, vă rog să luați loc.

Domnule Bodea, veniți și dumneavoastră alături de noi? Primul proiect este proiectul de la punctul 2 al ordinii de zi,

Propunerea legislativă privind „Primul loc de muncă”.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/12.X.2015

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată. Minimumul era de 84. Solicitarea domnului vicelider Vochițoiu, o listă de vot. Rog stafful să-l ajute.

Punctul 3 de pe ordinea de zi de astăzi, la vot final. Este vorba despre Propunerea legislativă privind modificarea alin. (4) al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav”.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 61 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul nu a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă. Am deschis votul.

Cu 27 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 12 abțineri, propunerea legislativă nu a fost adoptată.

Și ultimul punct la vot final astăzi, punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 68 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

În consecință și propunerea legislativă a fost adoptată.

Respinsă, mă scuzați!

Deci propunerea legislativă a fost respinsă.

Revenim la ordinea de zi, eram la punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere.

Continuăm dezbaterile generale.

Rog colegii senatori să se înscrie la cuvânt. Domnul senator Popa Constantin – microfonul 3.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Era Pașcan.

A! Mă scuzați, era domnul Pașcan înscris. Îmi cer scuze, imediat vă dau și dumneavoastră cuvântul. Domnul senator Pașca – microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, nu contestă nimeni bunele intenții și este clar că se defrișează încă păduri în România, că este afectat „plămânul verde” al țării și cu toții trebuie să reacționăm. Cu atât mai mult, sigur, este de apreciat faptul că se apleacă asupra acestui subiect, asupra acestei infracțiuni mari la adresa țării și CSAT-ul.

Ce este de neînțeles însă este că noi constatăm în continuare că se defrișează, că se fură masă lemnoasă, că ea ajunge să meargă la export, avem instituții ale statului care ar trebui să vegheze la acest lucru, de la direcțiile silvice, Romsilva, comisariatele acestea silvice, poliție etc. și noi creăm o altă structură. Adică consimțim că celelalte structuri sunt ineficiente, cele pe care le-am enunțat, că nu-și fac datoria, nu găsim niciun vinovat și găsim cu cale să înființăm o altă structură. Să dea Dumnezeu asta să fie calea, dar eu, sincer, mă îndoiesc.

Puteam foarte bine să eficientizăm activitatea celor care deja sunt existente. La urma urmei, Romsilva și direcțiile silvice se ocupă de administrarea patrimoniului silvic la nivel național, ba mai mult, pe foarte multe arii naturale protejate, care s-au creat în toată țara, sunt alte entități, implicit private, ocoale silvice de regim privat, care, la rândul lor, vin să dubleze direcția silvică și competențele acesteia. Nu le eficientizăm, nu le cheamă nimeni să dea socoteală pentru ceea ce se constată, defrișări și export de lemn, masă lemnoasă pe picior adeseori, și înființăm o altă structură.

Mai mult, nu înțeleg de ce pornim de la lefuri ale angajaților acestei noi structuri care pleacă de la nivelul salariatului muncitor gradul III, de la 2.500 de lei, și ajung la 10.000 de lei pentru șeful acestei instituții! Adică... Sigur că ei trebuie motivați, dar nu facem altceva decât să intrăm... să acceptăm un cerc vicios al ineficienței, creăm o altă structură și niște salarii care, nu știu, ar trebui, cumva, să se regăsească și în eficiența noii structuri.

Câtă vreme nu vor ajunge să depisteze nimic mai mult decât au făcut-o printr-o – iertați-mi termenul – „impotență” cei care deja funcționau și aveau atribuții în acest domeniu, nu văd de ce le-am da mari salarii celor dintr-o nouă structură, fără să le pretindem ca măcar o parte din aceste venituri să le câștige prin eficiența pe care o demonstrează în activitate.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Popa Constantin – microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că colegii noștri din opoziție încearcă să oprească o soluție foarte bună, găsită de Guvern, în oprirea jafului care are loc în pădurile românești.

Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Eu cred că trebuie să votăm ca oamenii aceștia, comisarii forestieri, să fie plătiți foarte bine. Nu ne mai putem permite să lăsăm la voia întâmplării fondul forestier al României și eu unul recomand și rog colegii să votăm această ordonanță așa cum a venit ea de la Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Bereanu – microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Știm, am auzit, s-a întâmplat în România, ani de-a rândul s-au tăiat și s-au defrișat sute, mii de hectare de pădure, s-au furat și, prin această ordonanță de urgență, a treia măsură pe care o ia Guvernul, într-o ordine cronologică... Prima a fost aceea când s-a creat acel sistem de transport al masei lemnoase. Am votat Codul silvic. Iată o nouă măsură, care considerăm și consider că este bine-venită pentru a stopa furtul de masă lemnoasă din pădurile românești, pentru a stopa și a crea un mediu propice acelora care, într-adevăr, vor să-și dezvolte activitatea pe acest produs, masă lemnoasă, în România.

Aș vrea să-l contrazic pe un coleg care a spus că este o structură care, poate, nu este bine-venită. Prin înființarea ANAF, s-a constatat că a dispărut evaziunea fiscală în România. Consider și de această dată că, prin înființarea acestei structuri, cu siguranță, se va stopa furtul de masă lemnoasă din România. Și aceștia ar trebui foarte bine plătiți, pentru că sunt comisari care vor apăra pădurile românești și vor fi în contact cu cei care vor fura în continuare și sper să fie opriți în viitor.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Calcan Valentin – microfonul 4.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am și câteva amendamente, o să revin pentru a le susține, dar, la dezbateri generale, aș vrea să salut și eu, în primul rând, inițiativa bună pe care o are Guvernul privind încercarea de a stopa furturile din păduri, pentru că, de altfel, despre acest lucru este vorba.

Și aș vrea să și întreb reprezentantul Guvernului, având în vedere că ordonanța este din data de 30 iunie, deci ne aflăm la 3 luni distanță de când ea a fost aprobată și este în vigoare, care este stadiul realizării practice, în sensul transferului oamenilor din vechea structură în noua structură și al realizării selecției de performanță și de criterii pe care dumneavoastră spuneți că noii angajați trebuie să le aibă, în ce stare ne aflăm și dacă fiecare, acum, se află pe postul lui și știe ce are de făcut și își desfășoară activitatea în mod corect.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Deneș – microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Sigur, dacă un coleg din opoziție nu ar fi luat cuvântul, n-aș fi simțit nevoia să iau cuvântul. Știe că-l prețuiesc mult, dar vreau să-i dau câteva date, ca să nu mai fie atât de alertați, cum au fost, de altfel, și la Codul silvic, când s-a discutat și au adoptat exact aceeași poziție și aceeași temere a drobului de sare. Știm foarte bine acea poveste.

Vreau să-l informez pe colegul meu și pe toți colegii că un institut important european, după ce a intrat în vigoare Codul silvic și Radarul pădurilor, a făcut o constatare, pe care a și publicat-o săptămâna trecută: în România, după aplicarea noului Cod silvic și a Radarului pădurilor, s-au diminuat tăierile din pădurile din România cu aproximativ 4 milioane de metri cubi.

Cred că asta spune totul. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Bumbu – microfonul 3. Concis, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur că voi vota inițiativa, apreciez efortul, numai fac o precizare: să nu se întâmple cumva, cum un manager nepriceput, în perioada interbelică, când erau aprobate..., legalizate unele instituții, schimbă mobilierul, în loc să schimbe personalul.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Vă propun să suspendăm dezbaterea la acest punct – urmează ședința comună, la 12.30 – și să declar, totodată, închisă ședința Senatului de astăzi, 6 octombrie 2015.

Ne vedem mâine, la plenul Senatului.

Avem plen comun de la 12.30 și am spus, pentru mâine, plenul nostru _. (Intervenție neinteligibilă din sală.)_

Da, programul de mâine îl știți: 9.00 – 10.30, declarații politice, după care plen, cu dezbaterea inițiativelor legislative.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815032]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 171/12.X.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei