Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Bună ziua, stimați colegi!

Până ajung ceilalți colegi ai noștri, care sunt prezenți la ședința Birourilor reunite, aș ruga liderii grupurilor parlamentare sau viceliderii să convoace colegii să fie prezenți în sală, să începem, cred, în 10 minute.

Rog Grupul PSD, care părea să părăsească sala...

Vă rog să luați loc.

Vă rog să luați loc.

Domnule secretar Rotaru...

Domnule Pereș, vă rog să poftiți, să pot deschide ședința. Vă rog să luați loc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi și vă anunț că, din totalul de 165 de colegi, și-au înregistrat participarea 110, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Întârzierea se datorează unei ședințe a Birourilor permanente reunite, care a fost convocată, așa, în termen de o jumătate de oră.

Ședința plenului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi v-a fost comunicată.

Sunt intervenții legate de ordinea de zi?

Nu sunt intervenții legate de ordinea de zi.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi pentru astăzi.

Programul de lucru pentru săptămâna aceasta, așa cum a fost astăzi, la ora 13.00, aprobat de Biroul permanent, cuprinde:

– ziua de luni: ședința Birourilor permanente; lucrări în plenul Senatului, cu vot pe legi organice – ora 17.00; de la ora 18.15 – întrebări și interpelări;

– marți: de la ora 10.00 – lucrări în plenul Senatului; 12.00 – vot final pe legi cu caracter ordinar; de la 13.00 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri-dimineață: 9.00–10.30, declarații politice; în continuare, lucrări în comisiile permanente;

– joi, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Există puncte de vedere, observații la program? Îl supun aprobării dumneavoastră.

Continuăm cu punctul 1 de la secțiunea I, care se referă la dezbaterea..., supunerea aprobării procedurii de urgență pentru unele proiecte de acte normative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare.

Există susținere pentru punctul 1? Există.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Procedură de urgență aprobată.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Există susținere?

Nu există.

## Trecem mai departe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru regulament s-a reunit în ședință în ziua de 2 decembrie 2015 pentru a aproba Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Senatului, raportul aferent acestuia și dispoziția privind republicarea Regulamentului Senatului, care să cuprindă toate modificările și completările care s-au efectuat până în prezent.

În urma dezbaterilor, raportul și proiectul de hotărâre au fost aprobate cu majoritate de voturi.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 136 alin. (2) din Regulamentul Senatului, legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, a Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului și dispoziția privind republicarea Regulamentului Senatului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc președintelui. Sunt observații? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Stimați colegi,

A fost votat la limită, să știți.

Punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Vă aduc la cunoștință că, sub acest aspect, avem și o serie de proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor, care nu sunt puține. Sunt șapte... plus două... nouă proiecte.

O rog pe doamna președintă a comisiei, în măsura în care este posibil, să prezinte în sinteză.

Să le luăm pe rând.

1. Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții – COM(2015) 473 final.

Doamna senator Anca Boagiu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, vă rog să vă prezentați punctul de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu raport la Propunerea Comisiei cu nr. 473 final.

Stimați colegi..., stimați colegi..., insist..., vă rog să luați

loc.

Insist să o ascultăm pe doamna președinte. Vă rog.

În urma analizei pe care comisia a efectuat-o și a dezbaterilor care au avut loc, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, că prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității.

O invit pe doamna senator Boagiu să prezinte raportul. Vă informez că proiectul de hotărâre îl aveți în formă electronică pe site-ul..., pe pagina de internet, iertați-mă, a Senatului.

Doamnă președinte, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma analizei și a dezbaterii care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, la care au participat și reprezentanți ai Băncii Naționale, comisia atestă faptul că prezentul regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității și supune votului plenului proiectul de hotărâre.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există intervenții? Nu există intervenții.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Punctul 4, secțiunea I, se referă la proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei – O strategie privind piața unică digitală pentru Europa – COM(2015) 192 final.

Doamnă președinte Boagiu, vă rog, raportul și proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor și a analizelor referitoare la comunicarea făcută de Comisia Europeană, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii în concordanță cu observațiile și evaluările membrilor, incluse în prezentul raport.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului hotărârea de adoptare a opiniei, care este anexată documentului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, doamnă președinte. Există observații? Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră proiectul.

2. Proiect de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune privind securitizarea și de creare a unui cadru european pentru securitizare simplă, transparentă și standardizată și de modificare a directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, precum și a regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 și (UE) nr. 648/2012 – COM(2015) 472 final.

Mulțumesc. Puncte de vedere? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

2. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Gestionarea crizei refugiaților: stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind migrația – COM(2015) 510 final.

O invit pe doamna președinte să prezinte procesul-verbal și proiectul de hotărâre.

Vă rog.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii proiectului propus de Comisie – 510 final –, în forma sa finală, membrii comisiei, în concordanță cu evaluările făcute, au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui proces-verbal la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Consiliul European referitoare la gestionarea crizei refugiaților: stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind migrația.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Există puncte de vedere? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră procesul-verbal și proiectul de hotărâre.

3. Proiect de hotărâre privind Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Identificarea de soluții la criza refugiaților din Europa: rolul acțiunii externe a UE – JOIN(2015) 40 final.

Doamna Boagiu, vă rog, procesul-verbal și proiectul de hotărâre și pentru acest proiect.

## Mulțumesc.

În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanță cu evaluările făcute, au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui proces-verbal la Comunicarea Comisiei JOIN final, Comunicare comună către Parlament, Consiliu – Identificarea de soluții la criza refugiaților din Europa: rolul acțiunii externe.

Ca o consecință, Comisia pentru afaceri europene supune, în conformitate cu art. 34 din Regulamentul Senatului, spre dezbatere și adoptare plenului hotărârea privind documentul european examinat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră, dacă nu există obiecțiuni.

## Mulțumesc.

Ca urmare a analizei pe care a făcut-o asupra documentului, Comisia pentru afaceri europene a hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la Comunicarea

Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Planul de acțiune al UE privind returnarea.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului hotărârea de adoptare a opiniei, care va fi transmisă instituțiilor europene.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există puncte de vedere? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanță cu evaluările pe care le-au făcut, au hotărât, cu majoritate de voturi, să formuleze proces-verbal la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind normele referitoare la achizițiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil.

În consecință, supunem dezbaterii și adoptării plenului hotărârea privind documentul european examinat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există puncte de vedere? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui proces-verbal la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu referitoare la gestionarea crizei refugiaților: măsuri operaționale, bugetare și juridice imediate în cadrul Agendei europene privind migrația.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului hotărârea privind documentul european examinat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Puncte de vedere? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre și procesul-verbal.

Mulțumesc.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui proces-verbal la Proiectul de buget rectificativ nr. 7 la bugetul general 2015 – Gestionarea crizei refugiaților: măsuri bugetare imediate în cadrul Agendei europene privind migrația, documentul 485 final.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului hotărârea privind documentul european examinat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Sunt puncte de vedere de la grupurile parlamentare? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre și procesul-verbal.

Intrăm în procedura legislativă obișnuită.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Kazahstan privind asistența judiciară în materie penală, semnat la București la 14 noiembrie 2014.

Din partea Guvernului României este prezent domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu. Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Bună seara, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori!

Republica Kazahstan este unul dintre statele cu care este necesar a stabili contacte cât mai strânse în vederea întăririi cooperării bilaterale în domeniu, având în vedere că ambele părți deja au avansat în dialogul bilateral, în crearea unui cadru juridic complet în materie penală.

Obiectul de reglementare al tratatului semnat urmărește principalele forme de asistență judiciară în materie penală, necesară în vederea facilitării cooperării dintre autoritățile judiciare române și cele din Kazahstan, lansându-se,

totodată, posibilitatea recurgerii și la alte forme de asistență, în măsura în care acestea sunt permise de legile ambelor state.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, doamna Doina Federovici, secretarul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și Consiliul Legislativ au transmis avize favorabile, iar în data de 24 noiembrie 2015 membrii Comisiei juridice, luând în dezbatere această inițiativă legislativă, au hotărât, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

Tot suntem, în continuare, pe relația cu Kazahstanul.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Kazahstan privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la București la 14 noiembrie 2014.

Domnule ministru, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Acest al doilea document se referă la transferarea persoanelor condamnate. Documentul de cooperare are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv să-și execute pedeapsa în mediul lor social de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a acestora.

Mulțumesc.

Raportul comisiei, doamna Federovici.

Comisia juridică supune spre adoptare plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente, luând în calcul și avizele pozitive venite de la comisiile sesizate în această procedură.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Kazahstan privind extrădarea, semnat la București la 14 noiembrie 2014.

Domnul secretar de stat Liviu Stancu.

Așa cum domnul președinte de ședință arăta, tratatul semnat reglementează obligația de extrădare, infracțiuni extrădabile, motive obligatorii și opționale de refuz, extrădarea propriilor cetățeni și alți termeni care se referă la operațiunile de extrădare.

Raportat la interesul părții kazahe pentru încheierea Tratatului privind extrădarea, textul de referință de la care s-a plecat în cadrul negocierilor a fost cel înaintat de partea kazahă, la care au fost inserate completările părții române.

Și, pentru aceste motive, vă solicităm să dați girul dumneavoastră acestui proiect. Vă mulțumim.

Mulțumesc, domnule ministru. Doamna Federovici, din partea comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și asupra acestui proiect de lege Comisia juridică vă propune un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

Vă mulțumim.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi,

Intrăm pe propuneri legislative cu caracter organic care au fost dezbătute în ședințele anterioare. Fiind ora 17.00, le

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 2, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Poliției Române nr. 218/2002.

Dezbaterile au avut loc pe 3 decembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun aprobării dumneavoastră.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Dezbaterile, 3 decembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 133 din Legea educației naționale nr. 1/2011. Dezbateri, 3 decembrie.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Îl

Raportul comisiei și propunerea legislativă au fost adoptate.

Intrăm pe procedură, pe legile care erau planificate astăzi pentru dezbateri.

Punctul 4. Continuăm dezbaterile de săptămâna trecută pe Propunerea legislativă privind completarea art. 63 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Dacă vă aduceți aminte, am suspendat ședința în timpul dezbaterilor. S-au înscris mai mulți colegi la cuvânt. Există și astăzi colegi care ar dori să se înscrie? Nu există.

A... Vă rog, domnule Iovescu, microfonul 3.

Da, aștept cu nerăbdare răspunsul la întrebarea pe care am adresat-o în ședința trecută.

Puteți s-o repetați, dacă nu vă supărați. Eu nu-mi aduc aminte. Cu atât mai puțin cred că ministrul nu-și aduce aminte. Vă rog să repetați.

Aș vrea să știu câte inspectorate au mers pe procedurile care sunt prevăzute la art. 63. Și, mai departe, discuția este o sugestie pentru noul Guvern. Reducerea numărului de elevi în toate clasele este o soluție pentru învățământ. Un număr așa de mare de elevi pe clasă..., este imposibil să poți să faci o educație de calitate.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule ministru András Király, vă rog, răspunsul pentru colegul nostru. Microfonul...

**Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Referitor la întrebarea domnului senator, răspunsul cred că vine în favoarea punctului de vedere al ministerului și al Guvernului.

Având în vedere situațiile din zone montane, din 27 de județe, există derogări pentru 4.211 grupe și clase de elevi, pentru 26.048 de elevi.

Privind județul Cluj, fiindcă domnul senator s-a referit la județul Cluj, în general, au fost depuse 66 de solicitări în total pentru articolul 63 alin. (2) și (3).

Privind art. 63 alin. (3), 18 situații..., 63 de situații au fost rezolvate, însă vreau să subliniez că în 18 situații, în care funcționează copiii în clase separate, sunt sub opt elevi. Deci cred că cifra de opt ar deveni, oricum, discriminatorie în acest sens.

Mulțumesc. Domnule senator Oprea, vă rog.

Propunerea legislativă face trimitere la completarea art. 63 din Legea învățământului, care, la rândul lui – art. 63 –, face trimitere la forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, care este reglementată la art. 45.

La art. 45 sunt oferite răspunsuri și învățământului în limba română. Dacă citiți cu atenție ultimul alineat, respectiv alin. (17) al art. 45..., scrie clar: „În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar, cu predare în limbile minorităților naționale, costul standard per elev și per școlar se calculează după un coeficient mărit, pe baza factorilor de corecție”, ceea ce și dumneavoastră solicitați săptămâna trecută. Și iată că este legiferat, în art. 45 alin. (17).

Mai departe. „Se are în vedere izolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi și preșcolari.” Practic, se poate duce până la un elev sau un preșcolar, nu la limita de opt, pe care colegul nostru, dintr-o prudență exagerată, a zis că, fiind mai mic decât 12, opt este OK. Și opt blochează. Poate să fie numărul mai mic.

Și pe ce ne bazăm? Ultima afirmație din art. 45 alin. (17) spune foarte clar: același coeficient mărit pe baza factorilor

de corecție se aplică și în cazul unităților școlare cu predare în limba română, în condiții similare.

Deci orice încercare de a ajuta distruge suportul legal actual, care este mult mai permisiv.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Inițiatorul!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dar v-am întrebat... Nu vă supărați, m-am uitat la dumneavoastră și v-am întrebat dacă doriți să luați cuvântul. Și ați spus că nu.

Vă rog, poftiți!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să exprim aici un gând în legătură cu activitatea pe care o desfășoară comisia și aș vrea să vă asigur de toată seriozitatea noastră în orice abordare pe care o avem pe masa comisiei.

Poate că, de multe ori, faptul că noi..., într-un fel, este normal să știm mai bine realitatea sistemului, vi se par soluțiile noastre nu întotdeauna cele mai potrivite pe modul în care dumneavoastră gândiți, dar ele sunt rezultatul cunoașterii realității.

Și încă o dată vreau să vă asigur de toată determinarea noastră de a fi extrem de serioși în abordare.

Și acest amendament, pe care l-a citit domnul senator Oprea aici, este rezultatul unui amendament pe care Comisia pentru învățământ, în legislatura trecută, l-a făcut și a completat Legea învățământului.

De aceea, domnule președinte, și rugămintea mea, dacă vreți, este să păstrăm propunerea comisiei, pentru că ea, într-adevăr..., legea este permisivă din acest punct de vedere.

La Cluj, așa cum s-a spus aici, sunt 66 de clase sub efectiv, iar efectivul este între doi și 11. Și sunt foarte multe clase care au între doi elevi și opt elevi.

De aceea este mai permisivă formularea din lege decât aceea din inițiativa legislativă.

Încă o dată exprim aprecieri pentru inițiator, dar vă propunem formularea cu care comisia a venit în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Inițiatorul. Vă rog, domnule senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Am să fiu cât se poate de scurt. Aș vrea însă să fac câteva scurte comentarii. Mai întâi, faptul că nimeni nu contestă buna-credință și profesionalismul colegilor noștri din Comisia pentru învățământ. Apreciez și am apreciat întotdeauna acest lucru.

Și de aceea nu cred că o inițiativă, chiar ușor contradictorie sau controversată, ar putea să lase această impresie. Așa că, doamna ministru, stimați colegi, vă asigur de toată prețuirea mea în ceea ce faceți.

Aș vrea însă să vă spun că, cu toate acestea, această problemă rămâne. Vrem, nu vrem, să ne aplecăm astăzi asupra ei este o altă discuție.

Aș vrea să vă spun că este o situație reală în mediul rural, în general, și la munte, în mod special.

Altfel, domnule ministru, permiteți-mi să-mi pun încă o dată o întrebare: de ce avem 4.911 astfel de derogări de la lege? De ce în județul Cluj doar avem 66 de derogări?

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să vă mai spun, pentru că eu întotdeauna mă voi supune majorității și sunt convins că și de această dată se va lua... și colegii mei vor lua și vor vota așa cum vor considera că este cel mai bine.

Dar, domnule ministru, nu mi-ați răspuns și n-ați răspuns la o întrebare pe care eu am pus-o. Amendamentul meu vine la modificarea, la reducerea, practic, acestui prag de 12. N-am spus niciodată și nu trebuie să spuneți și vă rog să nu mai spuneți și să-mi spuneți aici, în fața noastră, a plenului, de ce este mai restrictiv. De ce nu veniți să spuneți că eu nu am cerut eliminarea articolului din lege care prevede păstrarea claselor de la unu în continuare? Spuneți-mi de ce nu eliminăm atunci 12, dacă tot vreți să-mi răspundeți la o întrebare foarte clară? La această întrebare să-mi răspundeți. Pentru că, dacă opt este restrictiv, 12 cum este? Vă mulțumesc.

de coordonare integrată a acțiunilor autorităților române cu atribuții în aceste domenii.

Astfel, în concret, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2015, se reglementează în principal:

– abilitarea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de a constata că apariția la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranți face necesară instituirea unor centre ad-hoc în care să fie integrate activitățile de control la trecerea frontierei de stat, de protecție a sănătății publice și de stabilire a statutului străinilor care intră sau încearcă să intre pe teritoriul României, denumite în continuare „centre integrate”.

Mulțumesc, doamna ministru. Vă rog, președintele...

...în cazul nerespectării de către străini a obligațiilor. Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumim.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariției la frontiera de stat a României a unui flux masiv de imigranți.

Reprezentantul Guvernului pentru acest proiect este prezent.

Doamna Irina Alexe, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În scopul prevenirii și înlăturării amenințărilor la adresa securității naționale, precum și al menținerii climatului de ordine și siguranță publică în cazul unui aflux masiv de imigranți, prin ordonanța de urgență supusă astăzi dezbaterii și adoptării dumneavoastră a fost stabilit un instrument

Și noi vă mulțumim. Din partea comisiei, domnul senator Stuparu. Vă rog.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, membrii Comisiei de apărare și Comisiei pentru afaceri europene au analizat acest proiect de lege și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raport comun de admitere, fără amendamente.

Au fost primite avize favorabile de la Comisia juridică, Comisia pentru buget, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru drepturile omului.

Așadar, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru apărare supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect... este prezentă tot doamna Irina Alexe.

Dacă se poate, mai sistematizat, vă rog.

Am înțeles. Domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2015 s-a creat cadrul legal prin care reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență să poată să aplice sigiliu asupra construcțiilor sau amenajărilor ca o măsură suplimentară de securitate.

De asemenea, au fost stabilite criteriile pe baza cărora să se stabilească categoriile de construcții și activități la care se impune asigurarea identificării și evaluării riscului la incendiu.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată și vă mulțumim.

Mulțumesc și eu, doamna ministru.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Deneș.

Vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința desfășurată la data de 24.11.2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege aferent.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule senator Dobra, vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Numai pentru că țin atât de mult la parlamentarism, numai pentru că țin atât de mult la inițiativele colegilor mei, indiferent din ce partid ar fi Domniile Lor, numai pentru că țin atât de mult la gândul bun, de cele mai multe ori, care duce la astfel de inițiative, aș vrea să amintesc colegilor mei că, în urmă cu un an, poate mai bine, discutam aici, în Parlament, de o inițiativă care privea, de exemplu, dotarea fiecărei locuințe cu un instinctor.

La vremea aceea, această inițiativă părea cel puțin... sau nu cel puțin, dar mă rog, pentru mulți, părea deplasată. Nu fac o acuză, că nu mai știu care era avizul Guvernului, care era punctul de vedere. Știu numai că la vremea aceea n-am adoptat o astfel de inițiativă, pentru că se gândeau unii la ce fluxuri de comercianți ar urma să se înființeze și să profite de o asemenea inițiativă.

Iată unde suntem, iată în ce context, iată că parlamentarii au fost preocupați de astfel de lucruri. Astăzi, nu pot decât..., înainte de a felicita, să și atrag atenția că e cam târzior, de abia acum să facem niște cadre în care să evaluăm imobilele și așa mai departe. Dar, mă rog, ăștia suntem noi.

Iată cum într-un context de acest tip, uneori, inițiative parlamentare pot fi valorizate.

Țin mult la tot ceea ce se întâmplă aici ca să nu fi subliniat și aspectul acesta. Cineva din Parlamentul României, la un moment dat, a avut un gând bun, s-a gândit la aceste pericole, dar la vremea aceea n-am plătit niciun pic de efort și de respect acestei inițiative.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

- Îl supun aprobării dumneavoastră.

-

90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Raportul a fost adoptat, proiectul de lege, de asemenea.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

- Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect legislativ, domnul secretar de stat Gabriel Lungu. Vă rog.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că acordarea posibilității de a oferi sprijin financiar din bugetul local nu necesită modificarea actualei legislații în ceea ce privește concediul și indemnizația pentru creșterea copilului.

De asemenea, întrucât propunerea legislativă vizează bugetele locale, considerăm că era necesar să se pronunțe și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține prezenta propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, din partea comisiei. Microfonul 7.

## **Domnul Ioan Deneș:**

## Mulțumesc.

În ședința din 24 noiembrie, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei pentru muncă, au analizat proiectul legislativ și au decis, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia pentru muncă, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Vă rog, dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Iovescu.

M-aș fi bucurat să fie inițiatorii de față, dar, ținând cont de faptul că nu suntem Cameră decizională, probabil că au gândit că o s-o rezolve la deputați, dar este o pată pentru noi, că noi, Camera superioară, n-o să ne aplecăm asupra acestei inițiative care este foarte bună și la care... vă rog să-mi dați prilejul un minut să citesc doar câteva cuvinte, să explic. Oricum, inițiativa este scurtă.

„Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale care au înregistrat spor natural negativ – deci sunt niște condiționări – în cursul ultimilor 3 ani calendaristici”. Și aici este un cuvânt esențial: „pot”. Aceste administrații pot, nu sunt obligate.

Vă rog frumos, când folosim cuvântul „pot” asupra..., ne referim la administrațiile locale, să le dăm această posibilitate de a putea să facă. Poate sunt administrații locale care-și permit să facă aceste lucruri și noi ne împotrivim, poate, din necunoștință, din faptul că nu citim legea, dar sper să nu fie..., să nu am eu dreptate. „(...) pot acorda pentru anul următor, prin intermediul serviciilor de asistență socială, în limitele bugetelor locale”, deci și în limitele bugetului, nu se referă la bugetul statului...

Domnule senator,

Toți colegii noștri au în față...

„(...) următoarele indemnizații”.

Nu le mai citesc, doar punctul 2.

„Sumele necesare acordării indemnizațiilor prevăzute la alineatul (1) vor fi alocate anual din bugetul local, în funcție de realizarea veniturilor.” Și, iarăși, cu condiția ca unitățile administrativ-teritoriale să nu înregistreze arierate și să nu se afle în stare declarată de insolvență.

Mulțumesc.

Eu zic că... Și, mai mult: „Condițiile și documentele necesare pentru acordarea indemnizațiilor vor fi stabilite la nivelul unităților administrativ-teritoriale prin hotărâre a consiliului local.”

Deci noi oprim aceste consilii locale să facă ceva care, poate, e puțin, dar pentru creșterea natalității nimic nu este prea puțin.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnul senator Deneș. Vă rog, pentru un minut.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să asigur toți colegii că, în ceea ce privește Comisia pentru administrație, membrii comisiei citesc cu atenție toate propunerile și proiectele de lege care vin în cadrul comisiei. Deci nu cred că trebuie relecturate aceste propuneri.

Ca să fim foarte clari, pentru că noi lucrăm pe materialul clientului, adică pe propunerile care ne vin: în această propunere se încurcă merele cu perele. Adică o dată se discută de sporul natural și a doua oară se discută de familii, tineri căsătoriți.

Mulțumesc, domnule senator.

Mai am încă o precizare de făcut. Pentru ce s-a dat raport negativ? Dacă în două comune, una cu arierate și cealaltă fără, sunt două surori căsătorite, ce vină are cea în care comuna respectivă are arierate să nu primească această indemnizație pentru copil?

Mulțumesc.

Trebuie găsită o formulă în care să creăm dreptate sau, mă rog, egalitate de șanse, dacă doriți, pentru toți cetățenii acestei țări.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și eu. Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Doamna Anghel.

Poftiți? Pe procedură. Vă rog. Microfonul 3, pe procedură.

Rog... Insist să fie procedură, doamna Anghel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu o întrebare, ca să nu ne plictisim totuși, că e luni: art. 120 zice la alin. (2) că președintele este asistat de doi secretari, aparținând, de regulă, unul majorității și celălalt opoziției.

De regulă, da.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Bun. Domnii ce reprezintă: opoziția sau puterea?

După ședință..., după ședință am să am o discuție cu dumnealor, să-i întreb.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 2 din Legea nr. 210/1999 a concediului paternal. Inițiatorii? Doamna senator, vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 210/1999 a concediului paternal a fost adoptată ca o necesitate compensatorie pentru părinții paterni care nu beneficiază de anumite drepturi, ca în cazul indemnizațiilor și concediilor acordate pentru mame, decât în situația când un părinte se substituie celuilalt părinte, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.

Am considerat necesar să completăm prezentul act normativ cu anumite aspecte pe care am dorit să le reglementăm, având în vedere existența următoarelor situații: necesitatea rezolvării unor acte administrative poate dura mai mult de cinci zile, ca în varianta inițială, această situație variind de la caz la caz; nerezolvarea acestor documente atrage după sine posibilitatea unor pierderi de natură financiară sau juridică pentru beneficiari; terminologia privind primele opt săptămâni nu este relevantă, în contextul în care, în anumite cazuri, rezolvarea unor documente juridicofinanciare poate dura până la două luni; introducerea mențiunii ca indemnizația pentru concediul paternal să fie plătită integral din fondul de salarii al instituției publice sau private.

Pornind de la aceste considerente, am inițiat prezenta propunere legislativă pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 210/1999 a concediului paternal, pe care o supunem spre dezbatere, analiză și adoptare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului României, vă rog, domnul ministru secretar de stat Gabriel Lungu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României susține această propunere legislativă în privința extinderii cu cinci zile a perioadei de concediu paternal, cu plata integrală a indemnizației pentru concediul paternal din fondul de salarii al unității.

De asemenea, este de acord și cu amendamentul Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru muncă, domnul senator Alexandru Frătean. Pe scurt, raportul.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă, acest raport fiind adoptat în unanimitatea membrilor comisiei.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Stimați colegi, Vă rog să luați loc. Vă rog, microfonul 4.

Domnul senator Calcan Valentin.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Aș vrea să întreb inițiatorul dacă a rămas și faptul că această indemnizație se plătește din fondul salarial al unității, așa cum scrie acolo, pentru că, în opinia mea, eu cred că aceasta va crea o problemă. Eu mă refer, în special, la unitățile private, pentru că 10 zile lucrătoare înseamnă aproape o jumătate de concediu anual, care, practic, este plătit de către ceilalți colegi de muncă.

Închipuiți-vă o firmă de 2, 3, 4 sau 5 lucrători în care un tată stă încă jumătate de concediu anual plătit din banii celorlalți care lucrează.

Eu cred că aici ar trebui, poate, o reformulare. Dacă ar fi de la bugetul asigurărilor de stat sau prin compensări, mai știu eu ce altceva, poate că da, dar din banii celorlalți care muncesc, eu cred că aici este ușor abuziv.

De altfel, și formularea este puțin ciudată. Spune „din fondul de salarii”. Fondul de salarii, de fapt, este creat de cei care chiar au muncit acolo, ceea ce, dacă aș lua-o exact pe text, ar însemna să le diminuez fondul de salarii al celorlalți ca să pot să-l plătesc și pe cel care stă acasă cu copilul. Mulțumesc.

Cred că, până la Camera decizională, doamna, colega noastră, care este inițiator, se va gândi și la propunerea pe care ați făcut-o.

Domnul Frătean, dacă vreți, microfonul 7.

Vreau doar să aduc o precizare, ca să nu fie lucrurile neclare. E vorba de momentul când i se naște un copil. Nu e vorba de fiecare an, de nu știu ce și așa mai departe. O dată în viață, eventual.

Mulțumim.

Mulțumim frumos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dezbaterile generale le declarăm închise. Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Este lege organică.

Vă rog, stimați colegi, să luați loc.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind reglementarea experienței profesionale.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Gabriel Lungu.

Vă rog.

Pe scurt, domnule ministru.

Ministerul Muncii susține raportul comun de admitere, cu un amendament admis, al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din plenul Senatului.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Frătean, raportul comisiei.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, precum și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea este ordinară.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere, cu un amendament admis.

92 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri.

A fost adoptată.

Stimați colegi,

Cu plăcere vă anunț că am epuizat ordinea de zi de astăzi. De mult nu s-a mai întâmplat, înainte de finalizarea programului.

V-aș ruga să fiți prezenți mâine, la ora 10.00, când începe ședința de plen de mâine.

Pentru această seară, vă doresc o seară plăcută! Declar închisă ședința de dezbateri.

Urmează să începem la 18.00...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Fără un sfert.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Fără un sfert. Nu cred că se poate.

La 18.15, ședința care privește întrebările, interpelările.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Domnilor colegi,

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem într-o situație mai puțin plăcută. Trebuie să stăm până la și un sfert, pentru că e transmisie radio. Există și o soluție de compromis: putem începe acum, terminăm, iar la și un sfert să intre direct pe..., se înregistrează și...

Păi, se înregistrează!

Cum?!

Păi, domnilor..., dumneavoastră văd că nu sunteți de acord. Dar ce se întâmplă dacă la și un sfert rămân eu singur?! Deschid ca să închid! Care e imaginea noastră la radio?! Ia uitați, nu e nimeni acolo, mai sunt patru aici! Și, dacă pleacă lumea, cum deschid eu?! Ca să închid după aia, nu?!

Începem, dar dă înregistrarea la și un sfert.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Păi, da. Păi, asta încerc să spun.

Ceea ce spunem noi înregistrează și...

## **Domnul Vasile Nistor:**

Și dă la și un sfert înregistrarea. Care e problema?

## **Domnul Ion Simeon Purec**

:

Dar Pașca Titus e de acord, eu așa am înțeles. Ești de acord?

## **Domnul Liviu Titus Pașca**

**:**

Da!

## **Domnul Vasile Nistor:**

Păi, nu, vreau să existe un consens, că, dacă nu e consens, nu dau drumul la lucrări. Da.

## **Domnul Liviu Titus Pașca**

**:**

Ceea ce spunem noi de la șase fără zece până la șase și zece se înregistrează și se dă la șase și un sfert.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Domnilor de la tehnic, se poate, nu? Uitați, tehnicul ne spune că se poate.

## **Domnul Liviu Titus Pașca**

**:**

OK!

Îl invit la microfon pe domnul senator Mutu Gabriel. Se pregătește doamna senator Gabriela Firea. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în atenția domnului ministru Vasile Dîncu.

Obiectul interpelării: „Prețul locuințelor pentru tineret din municipiul București”.

În calitate de reprezentant al cetățenilor din sectorul 6, București, vă înaintez această interpelare pentru a clarifica câteva aspecte.

În 2013–2014, valoarea de vânzare a unei locuințe pentru tineri construite de ANL a fost de 326 de euro pe m[2] , TVA inclus.

În 2014–2015, valoarea de vânzare a unei locuințe pentru tineri construite de ANL a fost de 328 de euro pe m[2] , TVA inclus.

În anul 2015, luna iulie, s-a stabilit valoarea de înlocuire pe metrul pătrat la suma de 1.691,29 lei, inclusiv TVA, adică 383,77 de euro pe m[2] , inclusiv TVA.

Așadar, prețurile sunt, oricum, în creștere, iar ponderarea prețului de bază al locuințelor din București, ANL, cu coeficientul de 1,4, prevăzut de dispozițiile Legii nr. 221/2015, va genera pentru bucureșteni creșteri cu peste 40% ale valorii locuințelor ANL, lucru care este complet nedrept, dar și nejustificat.

Cartierul „Constantin Brâncuși” din sectorul 6, cel mai mare din România, are 10 ani de folosință, dar arată de parcă ar fi fost în război. Ideea proiectului a fost bună, dar construcția a fost făcută de mântuială, cu cele mai ieftine materiale, pereți de rigips și tavane la fel, prin care ninge, plouă și circulă rozătoare. Centralele blocurilor sunt „cârpite” la maximum și nu dau randament, provocând dese neplăceri cu apa caldă și căldura. Gresia umflată pocnește sub picioare, instalațiile sanitare au cedat de mult, dar costurile

la întreținere pentru locatari sunt catastrofale, ajungând și la 450 de lei pe lună la o garsonieră în lunile de iarnă.

Merită aceste case prețurile impuse de noua lege? Prețuri egale sau mai mari cu cele de pe piață, calitate îndoielnică și discriminare între locuitorii din București și cei din restul țării? Mulți locuitori ai cartierului ANL „Brâncuși” din sectorul 6 sunt bugetari, iar salariile lor sunt identice cu cele ale bugetarilor care locuiesc în alte localități din România.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește domnul senator Motoc Octavian.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Claudia Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Stimată doamnă ministru,

Deși a fost majorat cu 100% de către Parlament, cuantumul alocației de stat pentru copii este departe de a putea asigura măcar strictul necesar creșterii unui copil pentru familiile foarte sărace.

Întrucât o majorare consistentă a alocației în actuala formulă ar reprezenta, pe de o parte, un efort bugetar practic imposibil de suportat, în aceste condiții, vă rugăm să ne precizați dacă aveți în vedere o strategie privind diferențierea, în funcție de veniturile părinților, a ajutoarelor oferite de stat pentru creșterea copilului.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Gabriela Firea.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Ioan Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei Primului-Ministru.

În contextul discuțiilor din spațiul public referitoare la finanțarea de la bugetul de stat a obiectivelor de investiții lăcașuri de cult, pentru a avea o imagine corectă asupra acestei probleme, vă rog să ne puneți la dispoziție lista cu aceste obiective de investiții aflate în derulare și care au primit alocări în anii trecuți, precum și cuantumul sumelor alocate până anul acesta, inclusiv, pentru fiecare obiectiv de cult în parte.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Interpelarea mea este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice.

## Stimată doamnă ministru,

Potrivit legislației în vigoare, o serie de prestații sociale, printre care: indemnizația de șomaj, indemnizația de creștere a copilului, indemnizația persoanelor cu handicap, alocația de stat pentru copii, se calculează în funcție de indicele social de referință, pe scurt ISR. Valoarea acestui indice

ar trebui calculată în fiecare an, în funcție de inflație sau de indicele de creștere al prețurilor de consum.

În acest context, vă rog să ne precizați dacă, pentru anul 2016, s-au făcut demersurile necesare pentru actualizarea ISR și dacă acest lucru a fost prins în bugetul de stat pentru 2016.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregătește doamna senator Doina Elena Federovici. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, de la Ministerul Sănătății.

Obiectul interpelării: „Necesitatea redeschiderii unității spitalicești de la Sulina”.

Orașul Sulina este una dintre cele mai izolate localități din România. Cel mai estic oraș din actuala Uniune Europeană poate fi vizitat doar pe calea apei, el aflându-se la peste 70 de kilometri de municipiul Tulcea. Pe timpul iernii, când Dunărea e plină de sloiuri sau total înghețată, nici accesul pe calea apei nu mai poate fi asigurat, ceea ce presupune utilizarea elicopterelor în cazurile de urgență. De multe ori, din cauza condițiilor atmosferice potrivnice, nici acestea nu pot fi folosite, fiind puse în pericol viețile celor cu urgențe medicale.

Este drept că această localitate, altădată înfloritoare, se află într-o puternică decădere economică și, implicit, demografică, ajungând la mai puțin de 4.000 de locuitori (față de 15.000–20.000 la sfârșit de secol XIX).

Între 1856 și 1944, la Sulina s-a aflat sediul tehnic al Comisiei Europene a Dunării – CED, legat de caracterul eminamente comercial al orașului-port ce funcționa în regim _porto-franco_ .

În acei ani de glorie, în Sulina funcționau opt consulate străine, mai multe școli și licee, ziare, un club al marinarilor și chiar un cazinou. Dar ceea ce era mai important în oraș a fost construit de către CED: un spital bine dotat, cu personal de specialitate bine pregătit, care se afla permanent la dispoziția locuitorilor Sulinei. Ținând seama de gradul de izolare a locului, acesta a fost considerat de populația locală cea mai importantă investiție în folosul comunității.

Din păcate, din considerente exclusiv financiare, în anul 2010 Spitalul Sulina a fost închis, provocând o puternică nemulțumire în rândul populației locale. De circa doi ani, Spitalul Județean de Urgență Tulcea a deschis la Sulina o secție externă a Unității de Primiri Urgențe, ca o etapă provizorie înaintea redeschiderii Spitalului Sulina, ce fusese reabilitat cu puțin înainte de a fi închis.

Oricum, situația prezentă nu este una care să dea satisfacție locuitorilor acestui oraș, și așa aflați într-o stare economică extrem de precară. Redeschiderea Spitalului Sulina este un act reparatoriu pentru acești oameni care locuiesc într-o rezervație a biosferei, cu constrângeri de natură economică și care trăiesc doar din veniturile asigurate de pescuit și scurtul sezon turistic estival.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici. Se pregătește doamna senator Vasilica Steliana Miron.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea din această seară este adresată doamnei Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Necesitatea modificării standardelor de cost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2010”.

Stimată doamnă ministru,

Aduc în atenția Domniei Voastre o problemă majoră cu care se confruntă sistemul de asistență socială, și anume necesitatea modificării de urgență a standardelor de cost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2010 și care reglementează, totodată, și standardele de personal.

Având în vedere faptul că sumele stabilite au fost calculate la nivelul anului 2010 și luând în considerare modificările majore suferite de către cheltuielile necesare furnizării de servicii sociale, dar și faptul că alocația de hrană pentru beneficiarii sistemului de asistență socială a fost dublată, de asemenea, fiind majorate salariile personalului care își desfășoară activitatea în acest sistem, majorarea celorlalte cheltuieli pentru beneficiarii de asistență socială, consider că se impun analizarea și actualizarea acestor sume la nivel actual, deoarece sistemul de asistență socială este, în acest moment, subfinanțat.

În ceea ce privește standardele de personal, sunt unele cazuri în defavoarea beneficiarilor. Un exemplu concludent este cazul copiilor cu dizabilități. Hotărârea Guvernului

nr. 23/2010, anexa nr. 1, poziția 5, specifică: dacă acești copii sunt instituționalizați în centre de plasament, raportul copil/angajat este de 1 la 1; dacă respectivii copii sunt plasați în case de tip familial, raportul copil/angajat este de 1,4/1, deși discutăm despre același copil, cu aceleași probleme date de dizabilitate; în cazul aceluiași copil, dar care este plasat în apartament, raportul copil/angajat este de 1,3/1.

Consider, doamna ministru, că, indiferent de locul plasării acestor copii cu dizabilități, dizabilitatea lor nu se modifică, iar, uneori, din lipsa personalului, serviciile de care beneficiază acești copii sunt mult mai scăzute. Această situație, cumulată cu deficitul de personal ce se menține în instituțiile de asistență socială, duce la situații alarmante, care, din păcate, s-ar putea transforma în situații nefaste.

Vă rog, doamna senator.

Este adresată domnului Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Situația Serviciului de Ambulanță Botoșani”.

Stimate domnule ministru,

Aduc în atenția Domniei Voastre două probleme cu care se confruntă Serviciul de Ambulanță Botoșani.

1. Lipsa acută a personalului de intervenție din stația centrală și din substații scade capacitatea de intervenție și crește timpul de așteptare.

Pentru a nu pune în pericol buna desfășurare a activității serviciului prin scăderea numărului echipajelor, personalul existent este în imposibilitatea de a-și lua concediul legal de odihnă.

În acest sens, conducerea Serviciului de Ambulanță Botoșani a solicitat deblocarea de posturi pentru personalul de intervenție (în luna aprilie 2015 s-au solicitat opt posturi de ambulanțier și cinci posturi de asistent medical), demers care, din păcate, până în prezent, a rămas fără rezultat.

2. O altă problemă serioasă cu care se confruntă acest serviciu este îmbătrânirea parcului auto. Din cauza numărului mic de autosanitare (22 de mașini de urgență pentru întreg județul Botoșani), se ajunge la situația în care o mașină să lucreze 24 de ore din 24, iar acest fapt duce, implicit, la creșterea gradului de uzură.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă întreb, domnule ministru, dacă veți da curs solicitării conducerii Serviciului de Ambulanță Botoșani și veți debloca posturile solicitate și dacă ministerul pe care îl conduceți are în plan și anul acesta achiziția de ambulanțe pentru suplimentarea și reînnoirea parcurilor de autosanitare.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Doina Elena Federovici.

Vă mulțumesc, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Vasilica Steliana Miron. Se pregătește domnul senator Butnaru Florinel. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului Lazăr Comănescu, Ministerul Afacerilor Externe.

## Domnule ministru,

Media românească a prezentat drama unei familii creștine din România, căreia statul norvegian i-a luat cei cinci copii minori. Motivul pentru care cei cinci copii au fost luați de autoritățile norvegiene nu este cel al unei posibile neglijențe a părinților în îngrijirea copiilor, ci un motiv religios. Faptul că o fetiță a spus o rugăciune creștină la o școală publică norvegiană a dus la distrugerea unei familii.

Nu vreau și nici nu consider necesar să vorbesc despre anticreștinismul dezvoltat în țările occidentale, nu vreau să vorbesc despre fenomenul transformării bisericilor în cluburi sau despre blasfemiile acceptate în țările occidentale ca fenomene elitiste.

Nu pot să înțeleg sub nicio formă lipsa implicării Ambasadei României din Oslo sau dezinteresul manifestat de Ministerul Afacerilor Externe față de această dramă a familiei Bodnariu.

Domnule ministru, sunt și eu mamă, sunt și eu creștină. Mă doare, ca mamă, mă doare, ca creștină, mă doare drama acestor părinți.

## Domnule ministru,

Este nevoie de implicare, este nevoie de forța dumneavoastră diplomatică, de prestigiul României, ca această familie să se poată reîntregi, mai ales că nu au nicio vină, au, în schimb, virtutea de a fi creștini.

Din acest motiv, vă rog să fiți, să fim și noi creștini. Este nevoie pentru prea încercata familie martiră Bodnariu, dar și pentru noi, românii.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Butnaru Florinel. Se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca. Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea din această zi este pentru domnul Petre Tobă, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării este următorul: „Dispoziții legale aplicate de către agenții de poliție rutieră”.

## Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați ce dispoziții legale se aplică de către agenții de poliție rutieră când, la un control în trafic, aceștia constată că sunt transportate mai multe persoane decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare.

Având în vedere că agenții au competență atât pe Legea nr. 92/2007, cât și pe Hotărârea Guvernului nr. 69/2012, în situația constatării faptei prevăzute anterior, cine trebuie

sancționat: conducătorul auto care a permis urcarea mai multor persoane sau operatorul de transport care deține licență de traseu?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator Butnaru Florinel, Circumscripția electorală nr. 40, Vâlcea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Pașca. Se pregătește domnul senator Vasiliev Marian.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Cristiana Pașca Palmer, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, precum și doamnei Claudia Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Interpelarea este adresată de subsemnatul, senator Liviu Titus Pașca, Circumscripția electorală nr. 26, județul Maramureș.

Obiectul interpelării: „Nerespectarea de către Autoritatea Națională «Apele Române» a contractului colectiv de muncă”.

## Textul interpelării:

Neaplicarea, în 2010, a Legii nr. 118/2010, art. 1, privind diminuarea cu 25% a cuantumului brut de natură salarială, având ca consecință Decizia nr. 11/15.06.2012, aferentă Raportului de control nr. 6.363/27.04.2012 al Curții de Conturi, care, la punctul 3, are următorul text: „La nivelul Autorității Naționale «Apele Române», inclusiv la administrațiile bazinale de apă subordonate acesteia, nu au fost respectate prevederile legale privitoare la efectuarea cheltuielilor de personal, cu efecte asupra bugetului general consolidat în sumă estimativă de 164.989.731 de lei”, cu recuperarea prejudiciului suferit și virarea sumelor cuvenite la bugetul statului până la data de 31.12.2012.

Ca urmare a acestui control, Autoritatea Națională „Apele Române” dă Decizia nr. 539/1.11.2012, prin care, la art. 1, se suspendă acordarea dreptului prevăzut la art. 56 privind sporul de fidelitate, al Contractului colectiv de muncă la nivelul ANAR, pentru persoanele angajate care vor îndeplini condițiile de acordare după data emiterii deciziei.

În anul 2015, în urma unui nou control al Curții de Conturi, se emite Decizia nr. 11/28.05.2015, aferentă Raportului de control nr. 8.304/30.04.2015, care, la punctul 4, are următorul text: „În perioada 2012–2014, în baza Contractului colectiv de muncă, salariații ANAR și ai unităților din subordine au beneficiat de drepturi salariale necuvenite în sumă estimativă de 176.190.476 de lei.”

Ca urmare a acestui control, Autoritatea Națională „Apele Române”, în vederea recuperării sumelor plătite în plus, dă Decizia nr. 480/1.07.2015, prin care se suspendă drepturile referitoare la sporul de fidelitate, prima de 8 Martie, indemnizația de pensionare, ajutoarele de boală și sporul privind inspecția apelor, precum și Decizia nr. 507/6.08.2015, prin care, la art. 2, se suspendă acordarea:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasiliev Marian. Se pregătește domnul senator Ionel Agrigoroaei. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Achim Irimescu,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați de ce plățile APIA către proprietarii cu vârsta peste 55 de ani care și-au arendat terenurile agricole pe care le au în proprietate întârzie foarte mult, uneori, chiar și un an.

A doua întrebare este adresată doamnei Cristiana Pașca Palmer, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Stimată doamnă ministru,

Din ce în ce mai mult, fabricile de ciment din România au ajuns să incinereze deșeuri menajere. În numele „cotei de substituție”, tone întregi de gunoi menajer sunt arse în cuptoarele acestor fabrici. Mai nou, Fabrica de Ciment – Lafarge CRH Medgidia se pregătește de arderea a sute de mii de tone de deșeuri menajere importate.

Din acest motiv, vă adresez următoarea întrebare: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avizat importul de deșeuri menajere și incinerarea lor?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator UNPR de Constanța, Marian Vasiliev. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionel Agrigoroaei. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare pe care o adresez, din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei, domnului ministru Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, Ministerul Sănătății.

Obiectul întrebării este „Boala jocurilor de noroc face ravagii printre tinerii români”.

## Domnule ministru,

Jocurile de noroc fac tot mai multe victime, în special în rândul bărbaților tineri, dornici de plăcerea pe care o oferă banii câștigați ușor. Potrivit datelor oficiale, sunt peste un milion de români dependenți de această formă extrem de nocivă pentru societate și familii.

Dependența de jocuri de noroc mutilează grotesc viața jucătorului și a familiei sale. Jucătorul patologic va continua să joace, mizând pe faptul că, de data asta, va câștiga, după ce s-a îndatorat post-mortem, lăsându-și pe drumuri apropiații și familia extinsă.

Psihiatrii specializați în adicții spun că numărul jucătorilor patologici e corelat pozitiv cu numărul în creștere al spațiilor dedicate acestor jocuri, iar România s-a umplut în ultimii ani de asemenea spații.

## Domnule ministru,

Care sunt măsurile și programele pe care Ministerul Sănătății și Ministerul Educației le pot lua pentru a veni în ajutorul acestor oameni și al familiilor lor?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să-mi permiteți și a doua întrebare, domnule președinte.

Vă solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator UNPR de Constanța, Marian Vasiliev.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc mult.

A doua întrebare o adresez domnului ministru Costin Grigore Borc, viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri.

Din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Culmea economiei de piață: petrolul se ieftinește, benzina se scumpește!”.

Reducerea prețurilor la petrol nu a avut niciun efect pentru șoferii români. Prețurile la carburanți sunt acum mai mari decât în august 2008, când petrolul era de trei ori mai scump. Concret, în iulie 2008, prețul unui baril de petrol atingea un maximum de 147 de dolari, iar în acea lună site-urile de profil arată că se practicau prețuri de până la 4,90 lei la carburanții de calitate superioară și existau chiar prețuri de sub 4 lei/litru la ceilalți carburanți. În luna decembrie 2015, prețul petrolului a ajuns la 40–50 de dolari barilul, maximum.

Cu toate acestea, prețurile practicate la stațiile de carburanți nu par să păstreze trendul prin care este caracterizat prețul petrolului. La stații, Petrom și Lukoil, prețul la motorină este cu puțini bani sub prețul de 5 lei, în rest ajungându-se chiar la prețul de 5,80 lei pentru benzina de calitate superioară.

Domnule ministru, care este explicația pentru un astfel de paradox?

Aștept răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator de Iași, Ionel Agrigoroaei. Domnule președinte, vă rog mult să-mi acceptați și o interpelare către domnul ministru de externe.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării: „Politica externă a României”. Domnule ministru,

Am avut privilegiul să fac parte trei ani la rând din Comitetul de selecție și Delegația Consiliului European de Turism, având misiunea de a selecta și decerna premiile mondiale de turism acelei țări care îndeplinește cel mai bine cerințele valorilor europene.

În 2013 am votat pentru acordarea premiilor mondiale de turism unei țări din Asia, Laos, iar în 2014 și 2015 alegerea noastră s-a îndreptat spre continentul african, mai precis spre Republica Zimbabwe și Republica Democrată Federală a Etiopiei.

În urma acestor evenimente deosebite în care România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel profesional și diplomatic, fiind primiți de președinte, prim-ministru, membrii guvernelor din diverse țări din Africa și Asia și de alți reprezentanți ai organizațiilor internaționale, am constatat următoarele:

România este extrem de mult apreciată ca un furnizor de bunuri, de produse și de tehnologie. Asta ne deschide cele mai mari oportunități pentru a fi exploatate în interesul național al țării.

Din nefericire, motivați de o gândire subiectivă și de idei preconcepute, unii factori decizionali ai țării noastre

au neglijat în ultimii 25 de ani aceste oportunități de acțiune pentru România.

Deși sunt convins că voi fi criticat în continuare de către persoane care nu înțeleg fenomenele economice mondiale și evoluțiile politice la nivel internațional, voi continua a vă aduce argumente noi, argumente care să motiveze factorii responsabili de decizie din statul român, pentru ca aceștia să ia măsuri urgente, astfel încât să nu rateze nicio oportunitate în interesul României, chiar dacă ar trebui să mergem la capătul lumii pentru a ne atinge acest obiectiv.

Silviu Brucan, dușmanul de moarte al lui Nicolae Ceaușescu, recunoștea că fostul Președinte al României, chiar dacă a făcut multe erori în politica internă, dar și multe lucruri foarte bune, în schimb, în politica externă era genial. Și sunt de acord cu afirmația domnului Silviu Brucan.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

În opinia mea, a fost o declarație politică, și nu o interpelare, dar putem să constatăm că a fost o interpelare reușită.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Să fie primită!

## **Domnul Vasile Nistor:**

Să fie primită, vorba domnului secretar.

Constat că în sală nu mai avem colegi.

Putem considera că următorii colegi au depus întrebările și interpelările adresate Guvernului. Întrebări:

- Saghian Gheorghe, Cordoș Alexandru, Vochițoiu

- Haralambie, Butnaru Florinel, Bodog Florian, Pop Liviu Marian – din partea Grupului parlamentar al PSD;

- Tătaru Nelu, Ghilea Găvrilă, Igaș Traian, Tișe Alin,

- Oprea Dumitru – din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile – din partea Grupului parlamentar liberal-

- conservator;

- Biró Rozalia – din partea Grupului parlamentar

- al UDMR;

- Marian Valer, senator independent fără apartenență la

- un grup parlamentar.

Interpelări:

- Cordoș Alexandru, Lazăr Sorin Constantin, Mohanu

- Nicolae, Chelaru Ioan, Pop Liviu Marian, Ovidiu Donțu – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Tătaru Nelu, Luchian Ion, Grigoraș Viorel, Nicoară Petre, Ghilea Găvrilă, Flutur Gheorghe, Igaș Traian Constantin, Tișe Alin Păunel – din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Nistor Vasile – din partea Grupului parlamentar liberal-

- conservator;

- Biró Rozalia Ibolya – din partea Grupului parlamentar

- al UDMR;

– Marian Valer, senator independent, fără apartenență la un grup parlamentar.

De asemenea, răspunsurile orale la întrebări.

Domnul senator Marius Petre Nicoară, PNL, către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului secretar de stat Daniel Botănoiu – s-au înțeles, a primit răspunsul personal.

Răspunsuri orale la interpelări.

Domnul senator Pop Liviu Marian, către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, domnului secretar de stat András Király – de asemenea, a primit răspunsul personal.

Corlățean Titus, către Ministerul Afacerilor Externe – se solicită amânare.

Corlățean Titus, către Ministerul Finanțelor Publice – se solicită amânare.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|840454]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 219/11.XII.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei