Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

- Inițiatorul, domnul Păun?

Nu este.

Având în vedre faptul că în conducerea CNA au fost mai multe probleme în ultima vreme, această propunere are în vedere să găsească o soluție ca în cazul în care activitatea este blocată, cum s-a întâmplat anul trecut, să se poată găsi

o soluție în cadrul parlamentar, fără să ne atingem de caracterul inamovibil al membrilor CNA.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o inițiativă legislativă al cărei inițiator sunt și eu. Vizează realizarea de servicii medicale și prestarea de acte medicale în cadrul spitalelor publice la cererea pacientului. Este o inițiativă importantă, necesară și vă rog să o susținem pentru a intra în procedură de urgență.

## Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa se referă la clarificarea activității de pescuit sportiv și recreativ. Având în vedre că a început deja această acțiune, considerăm că este oportun s-o băgăm la urgență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Circulă foarte multe mașini înmatriculate cu număr de Bulgaria fără să fie asigurate corespunzător sau să fie valabilă asigurarea pentru România.

Considerăm că este de extremă urgență.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Punctul 2 din secțiunea I, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 7 mai 2015, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale;

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;

3. Propunerea legislativă privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997;

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.

Stimați colegi,

De asemenea, am a vă aduce la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru mai multe proiecte.

O să-mi permiteți să le dau citire pe scurt:

– Lege privind stimularea investitorilor individuali – _business angels_ – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2014 pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr. 82/1991 – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

– Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2014 privind înființarea Departamentului

pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, stabilirea unor măsuri de eficientizare a activității de privatizare pentru dezvoltarea în condiții de profitabilitate a activității operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

După ce vom asculta președintele comisiei, doamna senator Boagiu, voi supune și aprobării dumneavoastră această hotărâre.

Doamnă senator, microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de Biroul permanent și, în baza prerogativelor pe care le are, a analizat proiectul de directivă.

Directiva înlocuiește, practic... este abrogată datorită adoptării de către Comisie a unei noi directive, care vizează schimbul automat de informații privind conturile financiare.

Raportorul din partea comisiei a fost doamna senator Gabriela Crețu.

După consultările cu ministerele implicate, membrii Comisiei pentru afaceri europene au adoptat, cu majoritate de voturi, raport favorabil.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

2. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal – COM(2015) 135 final.

Vă rog, doamnă președinte al comisiei, doamnă senator Boagiu, punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a analizat propunerea de directivă și, în urma analizei și a dezbaterilor care au avut loc la nivelul Comisiei pentru afaceri europene, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii de data aceasta, în concordanță cu următoarele observații, care sunt incluse în raport.

Solicităm Comisiei o evaluare a impactului și a costurilor suplimentare. De asemenea, atragem atenția că este necesară adoptarea de măsuri pentru standardizarea comunicării informațiilor despre deciziile transfrontaliere. De asemenea, exprimăm reținerea asupra datei de aplicare a directivei, începând cu 1 ianuarie 2016, care, din punctul

nostru de vedere, este nefezabilă. Și constatăm că nu există o fundamentare aprofundată, cerând Comisiei să facă lucrul acesta.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Supun aprobării dumneavoastră, dacă nu sunt dezbateri generale, proiectul de hotărâre împreună cu opinia pe care a exprimat-o comisia.

Și, în sfârșit: 3. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic 2015 – COM(2015) 141 final.

Doamnă președinte, vă rog, punctul de vedre al comisiei. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut, pe data de 5 mai, prezentul raport. Au fost luate în considerare procesele-verbale ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură și Comisiei pentru buget, activitate bancară.

În urma analizei, condusă de domnul Octavian Motoc ca raportor, comisia a decis că prezentul proiect respectă pe deplin principiul subsidiarității, iar, în raport cu principiul proporționalității, acesta nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor, fiind respectat în integralitate.

Fac mențiunea că prezenta propunere are ca obiect de reglementare reducerea cu 1,39% a cuantumului plăților directe care sunt acordate unui fermier în cadrul schemelor de sprijin enumerate în anexa nr. 1 de la Regulamentul Uniunii Europene nr. 1.307/2013 și care depășește 2.000 de euro pentru o cerere de ajutor depusă pentru anul calendaristic 2015. României această schemă îi va fi... Rata de ajustare îi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2016.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Vă informez că toate proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Acestea fiind zise, stimați colegi, intrăm în procedură legislativă.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului... ## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Procedură.

Vă rog, iertați-mă.

## **Domnul Ion Popa:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Subsemnații, senatori ai Grupului parlamentar al PNL, în temeiul art. 67 și al art. 112 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 153–157 din Regulamentul Senatului, înaintăm prezenta moțiune simplă cu tema „Avem 3,7 milioane de motive pentru a cere demisia ministrului muncii – copiii României și alocația lor de 42 de lei”.

Vă rugăm să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Privind solicitarea pentru moțiune simplă, am făcut verificarea să constat dacă sunt cel puțin 42 de semnături, câte cer regulamentul și art. 112 din Constituția României. Constat că sunt 44 de semnături.

Sigur, actul este format în mod corespunzător, cuprinde și motivare, și dispozitiv. O să-l depun la președintele Senatului pentru a fixa un termen. Cred, fără a fi discutat în prealabil cu președintele, că termenul legal și la care să putem dezbate și moțiunea va fi ziua de luni, la ora 16.00, dar sub rezerva acceptării de către președinte a acestei propuneri.

Revenim la procedura legislativă. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind ordonanța...

Organizarea.

...privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale asupra proiectului de lege deschise.

Din partea Guvernului României este prezent domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Îl rog să susțină proiectul.

Vă rog, domnule... Microfonul 8.

a Guvernului nr. 82/2011, în sensul creșterii numărului de posturi ale agenției și filialelor teritoriale la 2.495, deci o alocare suplimentară de 995 de posturi, precum și stabilirea organului de conducere al agenției care aprobă cuantumul tarifului IF.

După cum se știe, personalul angajat al agenției astăzi este insuficient, integritatea patrimoniului fiind asigurată cu firme specializate, de asemenea, toate lucrările de mentenanță fiind executate tot cu aceste firme specializate.

Având în vedere... aprobarea prezentului act normativ va duce la renunțarea la cele două tipuri de contracte cu terți și la o economie substanțială din punctul de vedere al bugetului consolidat pe anul 2015.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, prin președintele acesteia, domnul senator Gheorghe Saghian.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și de la Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

În ședința din data de 28 aprilie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere în forma prezentată de Guvern.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnul senator Alexandru Pereș. Urmează domnul senator Bumbu. Microfonul 1 pentru domnul Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi ca, înainte de dezbaterile generale, conform art. 98 alin. (1), să pun două întrebări domnului secretar de stat...

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență

Sigur.

...pentru a ne informa mai corect asupra deciziei pe care o va lua Senatul.

Prima întrebare...

Vă rog.

...ar fi: ce alte modificări la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 va face Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, pentru a nu ajunge din nou ca ANIF-ul să aibă o activitate falimentară ca în trecutul recent?

Iar a doua întrebare ar suna cam așa: există și alte proiecte în agenda Ministerului Agriculturii pentru eficientizarea activității ANIF în afară de angajări de personal?

De fapt, și comisia, în raport, consemnează că măsurile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2015 sunt în sensul creșterii numărului de posturi ale agenției și filialelor sale la 2.495. Altceva, deocamdată, nimic.

Mulțumesc, domnule senator.

Există întrebări? Există colegi care, în temeiul arătat un pic mai devreme de domnul Pereș, doresc să adreseze întrebări?

Domnule senator Durbacă, vă rog, microfonul 2. Deci discutăm de întrebări.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am câteva întrebări pentru domnul ministru Botănoiu. Este știut că în anul 1989 suprafața... E bine că se suplimentează numărul personalului la activitatea aceasta de îmbunătățiri funciare. Deci știam că în 1989 existau în România 3,6 milioane de hectare posibil de irigat – amenajările corespunzătoare.

Prima întrebare... Știu că s-au distrus foarte multe instalații... prima întrebare pentru domnul ministru Botănoiu. Dacă știe sau e planificat să se facă o inventariere a rețelelor de irigații, să se vadă câte mai sunt în funcțiune și câte nu sunt în funcțiune, ce este necesar și dacă are în vedere un program de refacere a sistemelor de irigație.

A doua întrebare. Este știut că au fost începute o serie de baraje pentru lacuri de acumulare necesare pentru asigurarea sursei de apă la irigații. Dacă, la fel, are în vedere să facă o inventariere a acestora și dacă se vor pune în funcțiune într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.

A treia întrebare. Când se va începe... când se vor continua lucrările de investiții la canalul de irigații Siret–Bărăgan?

Și, ultima întrebare. Când se va începe lucrările... când se vor continua lucrările la canalul de irigație Dunăre–București? Mulțumesc.

Și eu.

Dacă dintre colegi doresc să pună întrebări în continuare? Domnul senator Cotescu, microfonul 2. Vă rog, întrebări.

Mulțumesc.

Aș vrea să vă întreb, domnule ministru, dacă știți câte procese au fost intentate ANIF-ului de cei care au fost disponibilizați și câte sunt câștigate. Pentru că, de fapt, dumneavoastră nu spuneți un lucru: că trebuie să-i angajați pe cei care au câștigat procesele și, în felul ăsta, să-i dați afară pe cei care sunt, care au rămas. Poate criteriile n-au fost bune.

În orice caz, trebuie să-i angajați și, atunci, sigur că cea mai ușoară măsură este să creați asemenea posturi – și nu este corect că nu ne spuneți și nouă lucrul acesta, ca să vă ajutăm, că, de fapt, e vorba de cetățenii acestei țări. Dar nu este bine să o palmați, așa, ca să zic.

Mulțumesc.

Domnule Cotescu, ați dat și răspunsul la întrebare?

Nu. Nu. Nu.

Mie mi s-a părut că ați dat și răspunsul, de asta întreb.

Nu. Nu. Întrebarea este: câți au dat în judecată și câți au câștigat?

Am înțeles. Am înțeles.

Dacă nu sunt întrebări, înainte de a trece la discuții, dezbateri generale...

Domnule ministru, în măsura în care sunteți pregătit, puteți răspunde la întrebări. V-aș ruga să o faceți. Dacă nu o să puteți la unele, v-aș ruga să comunicați colegilor mei care v-au pus întrebările și în scris.

Vă rog.

Aș începe cu întrebările domnului senator Pereș. Sigur că modificările ordonanței de urgență au în vedere crearea tocmai a acestei operativități pe care trebuie să o aibă, pentru că, astăzi, avem un singur angajat la trei schimburi. Prin aceste 536 de stații de pompare, care au funcționat pe toată iarna, deci pentru prima dată în România noi am ținut un om trei zile la muncă, ca să putem să asigurăm mentenanța... Or, prin aceste angajări, prin aceste persoane aduse în cadrul sistemului, căutăm să deblocăm acei bani din firmele specializate de pază, dar, de asemenea, și de la cei care făceau mentenanță, să putem să o facem noi, să putem cumpăra numai piesele de schimb și agregatele, urmând ca toată această mentenanță, toată această funcționare să o asigurăm cu oamenii noștri.

Pe de altă parte, sigur că sunt economii substanțiale. La cele 45 de milioane de lei pe care le avem în fiecare an pentru investiții mai adăugăm încă 7 milioane, care vin din această pază pe care o asigurăm cu propriul personal... La acestea se adaugă programul la care România a subscris prin Planul Juncker, de un miliard de euro, pe care l-am cerut pe infrastructura principală, astfel încât să putem să asigurăm un cost mai redus al apei de irigat, să putem să-l ducem în structura secundară, acolo unde există Organizația Udătorilor, unde ei au deja alocate 374 de milioane prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, tocmai pentru modernizarea acestei infrastructuri, astfel încât să putem închide cercul de la sursa de apă până la plantă.

Pe de altă parte, sigur că, din toată suprafața pe care o avem, de un milion și jumătate, pentru că 3.300 au fost propuse, un milion și jumătate a funcționat, din ele, viabil economic, astăzi, avem 825 de mii de hectare, sigur că sunt inventariate, discutăm astăzi de încă 700 de mii de hectare care sunt marginal viabile din punct de vedere economic, adică se găsesc în treapta 4, 5 și 6 cu costuri mult mai mari.

Ca atare, căutăm soluții alternative, astfel încât să putem diminua costul apei, să putem să asigurăm acel factor important de producție.

Cu privire la baraje, aici nu aș putea să dau un răspuns astăzi, dar mă voi documenta la „Apele Române” și vă voi da sigur răspunsul cu privire la aceste lacuri de acumulare și dacă se vor face investiții pentru ele.

## Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, domnul senator Bumbu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să reamintesc în acest context că printre măsurile trecute la paradox ale fostului ministru Tabără, unele chiar cu finalitate la limita sabotării agriculturii și a siguranței alimentare, și pot să menționez aici participarea la distrugerea cercetării agricole, distrugerea patrimoniului agricol în general, dar în special a celui de îmbunătățiri

funciare, paralizarea sistemului antigrindină și am putea vorbi până diseară...

Vreau să precizez că prin ordonanța celebră de disponibilizare a personalului s-au adus grave prejudicii nu numai sistemului de îmbunătățiri funciare – l-a făcut, practic, nefuncțional –, dar a obligat sistemul, Ministerul Agriculturii, respectiv regia, să angajeze... să externalizeze activitatea de pază, să angajeze firme străine, care au costat extraordinar de mult Ministerul Agriculturii și, implicit, țara, de câteva ori mai mult decât dacă ar fi plătit salariile, cu implicațiile pozitive. Deci am rămas chiar uimit că unii dintre cei care au susținut și au votat ordonanța ministrului Tabără fac pe fecioarele, se întreabă de unde a apărut această problemă în ANIF.

## Mulțumesc tare mult.

Se vede că ați lucrat în minister ca secretar de stat, domnule senator. Aveți toate datele la zi.

Exact. Și m-am opus pe față și public.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

O să vedem ce o să votați.

Domnule senator Ion Rotaru, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Și domnul Pereș.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

O temă extrem de importantă și de necesară spre a fi discutată, pentru că situația privind irigațiile din România și sistemul de îmbunătățiri funciare trebuie să reprezinte pentru Guvern, și reprezintă, iată, prin această ordonanță, o preocupare majoră, având în vedere consecințele pe care le avem astăzi privind inundațiile, excesul de umiditate, dar nu acestea în primul rând, poate, la fel, în primul rând, și irigarea culturilor.

Eu m-am bucurat că domnul senator Cotescu a ridicat aici o problemă a oamenilor care au dat în judecată ministerul pentru cele 3.500 de posturi reduse de la ANIF, dar aș vrea să-i reamintesc că Guvernul Boc a făcut acest lucru, și nu Guvernul Ponta.

Guvernul Ponta încearcă să repare ceea ce s-a stricat atunci, poate un pic cam târziu, dar niciodată, poate, nu e prea târziu. Important este însă că acea măsură care a fost luată a fost total contraproductivă, a generat consecințe majore asupra bunului mers al activității în materie de irigații, de exploatare a stațiilor, de siguranța în exploatare a acestora: faptul că au plecat oameni în șomaj, faptul că nu s-a mai asigurat personalul necesar și, nu în ultimul rând, faptul că acele stații au fost preluate de firme așa-zis specializate, cu oameni nespecializați, care nu s-au priceput întotdeauna la ce au de făcut și nu au făcut ceea ce trebuiau să facă, mai mult decât atât, unii dintre ei și-au bătut joc de oameni și nu i-au plătit la timp și au generat alte consecințe.

Iată doar câteva din problemele cu care se confruntă sistemul astăzi și care vin, prin această măsură luată de Guvern, în întâmpinarea problemelor care au fost, așa cum am enumerat câteva dintre ele, întâmpinate în această perioadă. Dar eu aș vrea, în același timp, să subliniez faptul că, prin acest tarif unic pe suprafață, care se dorește să fie implementat prin ordonanță, probabil că nu se va rezolva total problema, pentru că avem în continuare șase trepte de irigat cu tarife diferite, cu costuri diferite, cu nemulțumiri ale agricultorilor, care spun că pe ei îi costă apa de trei ori, de patru ori, de cinci ori mai mult decât pe cel care este în treapta întâi, dar rezultatele, când se trage linie, sunt aceleași. Atunci, costurile sunt mult mai mari pentru cei care se află mai departe de sursa de apă.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Pereș, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,

Domnule secretar de stat,

Permiteți-mi, înainte de a intra pe subiect, doar să-i aduc aminte domnului senator Bumbu că, în 2011, a fost secretar de stat în ministerul condus de Valeriu Tabără, iar Ordonanța Guvernului nr. 82/2011 cam în aceeași perioadă s-a clocit și inclusiv a fost aprobată de Parlament, dar, mă rog, unii mai uită asemenea lucruri.

După 25 de ani sau, mai bine zis, aș începe altfel... În zilele astea se împlinesc 45 de ani de la groaznicele inundații din anii ’70 și 40 de ani de la cele din ’75, când cei care au curiozitatea să se uite, probabil, pe... sau să-și aducă aminte, probabil, de acele momente, o să-și dea seama de importanța, sigur, a unei asemenea instituții cum e această Agenție Națională pentru Îmbunătățiri Funciare. Dar, după 25 ani – aproape că aș parafraza aici unul din titlurile romanelor lui Alexandre Dumas –, agricultura românească este încă foarte departe, meteodependentă.

Realitățile din teren arată clar lipsa de preocupare pentru prevenirea situațiilor binecunoscute de ani, și anume ba este

secetă și se usucă culturile agricole, ba excesul de umiditate compromite mii de hectare, ducând la disperarea fermierilor și creând condiții pentru pierderi financiare uriașe și, din păcate, trăim un asemenea moment.

Dacă veniți cumva cu avionul înspre Aeroportul Otopeni, o să vedeți, la aterizare, câmpuri pline de băltoace, de băltiri de apă, culturi măcelărite, acum, când e perioada de erbicidare a culturilor, pentru că excesul de umiditate, sigur, nu permite intrarea terestră a acestor utilaje, astfel că, dacă cumva Guvernul Ponta și Partidul Social Democrat vor să se gândească iarăși la o – hai să-i spun – creștere economică bazată și pe o producție agricolă bună în anul 2015, probabil că acest lucru o să fie cu probleme.

Ce este însă de făcut? Este o întrebare la care încercăm să găsim un răspuns. Fărâmițarea tarlalelor, desființarea, sigur, a CAP-urilor și IAS-urilor au lăsat sisteme mari de irigații și de desecări la îndemâna distrugerilor și furturilor.

S-au încercat soluții, și mai mult, și mai puțin viabile, pentru a păstra într-un echilibru funcțional și financiar cât mai corect aceste investiții, dar, din păcate, fără rezultate concrete. Pierderi financiare, furturi, distrugeri – câteodată voite – au dus sistemul la limita falimentului.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Barbu, vă rog, microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Îl notific, cu toată prietenia și cu tot respectul, pe reprezentantul Guvernului că stenograma Senatului rămâne foarte mult timp arhivată. Deci și întrebarea mea, și răspunsul, pe care sunt convins că mi-l veți da, vor rămâne în arhiva Senatului, domnule ministru.

Întrebarea este așa... Pe mine m-a speriat un pic precizia cu care Guvernul cere 995 – nu 96, nu 94 –, 995 de posturi pe care să fie angajați 995 de români spre a completa echipa instituției.

Nu, nu am să vă întreb cum ați ajuns la calculul acesta, că m-ar speria răspunsul. Vă întreb așa: dacă acești oameni..., odată trecută ordonanța prin votul Parlamentului, înseamnă anularea tuturor contractelor existente acum cu terți și preluarea integrală a activității de către instituția dumneavoastră sau va fi dual, și cu terți, și cu echipa pe care o veți avea? Asta în primul rând.

Și al doilea, îmi permit un comentariu la care, dacă vreți să faceți și dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, un comentariu, pentru a lămuri colegii senatori înspre a vota cum trebuie: eu cred că problema majoră nu o reprezintă numărul de angajați ai instituției.

Problema majoră o reprezintă relaționarea pe care o avem – statul român, prin intermediul dumneavoastră –, cu cei care utilizează terenurile respective.

Eu aud aici niște lucruri care m-au dus, fără să jignesc pe nimeni, cu gândul la copilăria mea, la Frații Grimm, la Andersen, la momentele în care mergeai pe holdele patriei și vedeai niște instalații de irigații care erau socialiste și erau bunul întregului popor. Așa scria în Constituția Republicii Socialiste România: că instalațiile pe care acum le patronați, mă rog, ce a mai rămas din ele – nici a suta parte –, erau în folosul poporului, utilizate de popor, cu poporul ca fiind beneficiar.

Acum e adevărat că e necunoașterea mea de vină și neînțelegerea mea în raporturile care, de multe ori, au fost oneroase și au generat contracte la limita mafiotismului în domeniu _.(Vociferări în sală.)_ Acum, sper ca, prin ceea ce vom vota, ele să fie de domeniul trecutului. Dacă nu, vă rog să ne lămuriți, pentru că ne-ați ajuta foarte mult în a vota corect.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale alte puncte de vedere? Nu sunt.

Domnule ministru, pe scurt.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Cotescu.

Domnule Cotescu, 30 de secunde.

Am o oră... Am discutat... Sigur că e foarte important proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

Am intrat pe un alt program.

Vă mulțumesc mult.

Eu știu că-mi mulțumiți, dar eu trebuie să respect regulamentul.

În 30 de secunde termin.

Vă rog.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

În primul rând, nu am văzut aici că e o problemă de îmbunătățiri funciare, e o problemă mai mult de personal în această ordonanță.

Apoi, nu mai există un alt prestator. Are monopol și-și stabilește tariful, fără să știm cine-l controlează și cine-l verifică. Și pot să vă dau un exemplu de tarif ANIF acum. În momentul de față, când prețul unui metru pătrat de teren neproductiv e trei lei, ca să-l scoți din productiv și să-l duci în neproductiv costă un leu avizul. Deci ăsta e exemplul de tarif. Și aș vrea totuși ca și Guvernul să se gândească cumva să controleze aceste prețuri.

## Mulțumesc.

Aveți două minute să dați răspuns, domnule ministru, ca să putem intra...

## Domnule președinte, mulțumesc.

Aș vrea să-i răspund domnului Barbu.

Sigur că tot ceea ce înseamnă viabil economic, acolo unde avem nevoie de cele trei schimburi, reprezintă cei 995 de oameni. Celelalte – neviabil economic –, până la un milion cinci sute, adică 700.000 de hectare, vor rămâne în continuare cu posturi de pază, pentru că acolo fermierii nu au apetență pentru a utiliza această apă de irigat și, ca atare, această pază n-o putem prelua și nu putem s-o susținem numai cu 2.495 de posturi, având în vedere că noi am avut odată 5.000 de posturi pe agenție.

Din acest punct de vedere, noi am creat această posibilitate de a face performante cele 825.000 de hectare care, la ora actuală, sunt bune și care pot să ducă apa la un cost extrem de bun la plantă. Asta am încercat să vă spun și cred că sunt foarte clar acum.

Din punctul de vedere al legislației, vreau să spun că, în trecut, pe 82, noi am făcut o greșeală majoră, și anume am dat în proprietatea Organizației Udătorilor de Apă, în proprietate, rețineți, sisteme întregi de desecări, sisteme întregi de irigații pe care astăzi noi nu putem să le preluăm. Și de aia, de multe ori, o să vedeți că sunt sisteme fracturate. Adică unele care pot iriga și o fac cu succes și altele nu, pentru că noi nu putem să renaționalizăm acele terenuri care au fost date printr-o legislație corectă în 2011, pe care noi o considerăm imorală, dar s-a întâmplat.

Acum căutăm soluții astfel încât să putem să depășim aceste momente nefaste, și v-aș da cazul Sadova–Corabia, unde am investit 40 de milioane prin Banca Mondială și la ora actuală nu funcționează nicio pompă, pentru că toate sunt în proprietate privată. Deci noi nu putem să le luăm din nou la ANIF să le facem, să le modernizăm, să le punem la dispoziția producătorilor.

Mulțumesc, domnule ministru.

Pe de altă parte...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

18 abțineri și 13 voturi împotrivă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

18 abțineri și 13 voturi împotrivă.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate. Stimați colegi, este ora 17.05. Pentru că am dezbătut..., numai o secundă. Numai o secundă.

Pentru că am dezbătut un singur proiect, aș vrea să supun atenției și aprobării dumneavoastră să amânăm până la 17.30 votul pe legi organice.

Dacă sunteți de acord,

Foarte pe scurt.

## Domnilor colegi,

La punctul 4, la poziția 4 este o modificare importantă, care va fi adoptată tacit în 14, dacă noi astăzi nu o discutăm și nu o votăm la votul final.

Rugămintea mea este ca s-o discutăm acum și..., adică la punctul 2, să se prelungească, așa cum s-a aprobat, și să se voteze astăzi, pentru că e rău dacă nu votăm și lăsăm să se adopte tacit o astfel de lege.

Mulțumesc.

Punctul 2, Legea pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 – reexaminare.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Iulian Jugan, secretar de stat. Fiind prima prezență a dumnealui, îl rog să nu aibă emoții și-i urez succes.

Microfonul 9.

## **Domnul Iulian Jugan** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru modificarea Legii apelor nr. 107/1996 a fost inițiat din cauza declanșării unei acțiuni de infringement a Comisiei Europene referitoare la transpunerea incompletă și incorectă a anexei nr. 2 din Directiva 2008/105/CE.

Prin acesta se transpune noua listă de substanțe prioritare în domeniul apei, înlocuindu-se lista care a fost transpusă în Legea nr. 310/2004, prin anexa nr. 5.

De asemenea, în proiectul de lege s-a propus ca actualizările periodice ale listei de substanțe prioritate să se facă prin hotărârea Guvernului, din cauza faptului că această listă de substanțe prioritare se modifică la fiecare 4 ani la nivelul Uniunii Europene.

România este obligată să preia directiva, în mod particular lista, fără a avea posibilitatea să facă nicio modificare.

Proiectul de lege a fost avizat de către toate ministerele interesate, inclusiv de către Ministerul Justiției, și a primit avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost discutat în comisiile de specialitate interesate și a fost adoptat, fără modificări, de către cele două Camere...

Mulțumesc.

...ale Parlamentului.

Având în vedere aceste aspecte, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține menținerea formei actuale. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Președintele comisiei, vă rog, domnule senator Zisu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru mediu au fost sesizate în fond cu dezbaterea cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996. În ședința din 28.04.2015 comisiile au analizat cererea de reexaminare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită cererea de reexaminare a Președintelui României și, în consecință, întocmesc un raport comun de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu un amendament admis.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Le declar închise.

Stimați colegi, suntem în situația în care urmează să votăm o cerere de reexaminare transmisă de Președintele României.

Raportul comun al comisiilor asupra legii este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu un amendament admis, în sensul însușirii obiecțiilor formulate în cererea de reexaminare.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al PSD, vă rog, doamnă vicelider.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicităm retrimiterea la comisie pentru a pune în acord anumite păreri ale comisiei și Guvernului.

Mulțumesc.

Pentru ce perioadă, doamnă președinte?

Pentru o săptămână.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Declar dezbaterile generale deschise asupra acestui proiect.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Liviu Stancu, domnul ministru, secretar de stat Liviu Stancu, dacă se poate – probabil, vor urma dezbateri furtunoase –, pe scurt, punctul de vedere.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Distinse domnule președinte,

Distinși senatori și distinse doamne senator,

Acest proiect de lege se referă la transpunerea directivelor... Directivei 2011/92/ UE a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, asupra exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile, și a Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la informare în cadrul procedurii penale.

La textele care se referă la transpunerea directivei există o serie de amendamente pe care le susținem, amendamente care au fost realizate într-un bagaj destul de consistent. Este vorba de peste 90 de amendamente realizate la Codul penal și Codul de procedură penală, care realizează o serie de corelări pe care practicienii în materie penală le-au cerut de-a lungul timpului. Așa cum vă aduceți aminte, au fost făcute o serie de critici în legătură cu modul de alcătuire a Codului penal și Codului de procedură penală, fapt care a determinat Ministerul Justiției să realizeze o consolidare a inițiativelor provenite din cadrul structurilor care se ocupă de punerea în aplicare a Codului penal și a Codului de procedură penală. Au fost observații consolidate de către CSM în interiorul practicii instanțelor de judecată. Toate aceste modificări reprezintă un pachet de amendamente care a fost depus la Comisia juridică în acest format destul de consistent. Este vorba de 163 de pagini, de texte, care au fost supuse atenției doamnelor și domnilor senatori ce alcătuiesc Comisia juridică.

Dincolo de aceste amendamente pe care noi le susținem, au mai fost o serie de amendări care au fost depuse, pe care, așa cum am arătat chiar în Comisia juridică, nu am reușit să le observăm – parte dintre ele –, nu am reușit să le observăm, spun, la modul instituțional, să primim informațiile de la CSM și de la structurile noastre ca să le putem consolida într-un punct de vedere.

În concluzie, susținerile noastre de astăzi în fața dumneavoastră se referă la transpunerea celor două directive și la acest pachet de amendamente pe care am reușit să le depunem la comisie, ca efort al colegilor... al tuturor colegilor care desfășoară activități în zona sferei penale.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, secretarul comisiei, doamna Doina... senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite de inițiatori, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege.

În cadrul mai multor ședințe, membrii Comisiei juridice, luând în dezbatere proiectul de lege, și-au însușit propunerile reprezentanților autorității judecătorești și ale Ministerului Justiției sub forma unor amendamente ce vizează înlăturarea unor inadvertențe ale textelor în vigoare ori clarificarea anumitor acțiuni în vederea evitării interpretărilor contradictorii, chestiuni tehnice, semnalate ca urmare a discuțiilor apărute în practică.

În consecință, în data de 5 mai 2015, Comisia juridică a luat în dezbatere proiectul de lege și amendamentele depuse și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

În anexa nr. 2 se regăsesc amendamentele domnului senator Șerban Nicolae și ale domnului senator Pataki Csaba, care, supuse votului, au fost respinse.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Popa. După Popa, Nicolae.

Înainte de dezbateri generale, într-adevăr, dacă inițiatorii amendamentelor respinse, așa cum au fost relatate de reprezentantul ministerului și de doamna președinte din partea comisiei, le susțin.

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, poftiți la microfonul central.

Aș vrea să nominalizați amendamentul, ca să poată toți colegii din sală, inclusiv cei care vor lua cuvântul, să poată să se refere și la el.

Vă rog.

Mulțumesc domnule președinte. Stimați colegi,

În anexa nr. 2, la punctul 1 – număr curent – este un amendament care privește art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal actual.

În fapt, este o chestiune care a fost dezbătută în spațiul public și care a apărut odată cu aplicarea unei dispoziții noi,

inexistentă în legislația noastră de 150 de ani în materie penală, prin care, în cazul concursului de infracțiuni, se aplică pedeapsa cea mai grea, după care, în mod obligatoriu, textul de lege impune: se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse.

Consiliul Superior al Magistraturii mi-a comunicat faptul că a avut o observație la această chestiune în sensul în care nu se poate impune, matematic, adăugarea unui asemenea spor, acest spor urmând a fi evaluat și adăugat prin dispoziția judecătorului, dacă acesta consideră necesar.

De aceea, textul pe care eu vi-l propun – și v-aș ruga să fiți de acord, cu rugămintea de a mă urmări în toate elementele care aduc modificări –, textul propus de mine spune așa: „Când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care...” și aici apare prima modificare, „se poate adăuga un spor de până la o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite...”, text nou, „fără ca acest spor să depășească jumătate din pedeapsa stabilită ca fiind cea mai grea”.

Cu alte cuvinte, am înlăturat acea obligație care făcea ca, în mod matematic, la pedeapsa cea mai grea să se adauge indiferent de voința judecătorului care apreciază gravitatea faptelor în cazul concursului de infracțiuni și al pluralității de infracțiuni și, de asemenea, să limităm acest spor.

Cunoașteți faptul că în aplicarea acestei norme s-a ajuns la situații absurde față de filozofia penală pe care o avem noi ca societate – și nu de acum –, prin care fapte considerate minore, cu pedepse mici, au ajuns, prin adăugirea acestui spor de până la o treime, să fie mai mari rezultantele, pedeapsa rezultantă decât însuși maximul pedepsei principale.

La comisie, atunci când am discutat acest lucru, în esență, membrii comisiei au fost de acord. Din diverse rațiuni, în prezența a 8 membri ai comisiei, amendamentul a întrunit 4 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri. Cu alte cuvinte, viziunea a fost în sensul admiterii amendamentului pe care l-am propus, el, de fapt, era discutat, repet, CSM-ul a și arătat faptul că susține un punct de vedere similar, în sensul în care judecătorul este cel care apreciază în cazul pluralității de infracțiuni dacă adaugă un spor și cât să fie acest spor, doar că, fiind doar 4 voturi pentru, din 8, n-a întrunit majoritatea cerută de regulament ca să fie considerat amendament admis, să fie inclus în raport în corpul celorlalte amendamente admise.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Vă rog să poftiți în sală.

Stimați colegi, supun aprobării dumneavoastră amendamentul respins de comisie și susținut astăzi de domnul Șerban Nicolae.

Dezbaterile generale continuă.

Vă rog, domnule senator Nicolae Vlad Popa, microfonul central.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Domnilor colegi,

Încep prin a critica modul în care s-a ajuns la dezbaterea acestui proiect. Astăzi, de-dimineață, s-a publicat raportul. Nu a apărut pe site decât foarte târziu și lucrul ăsta, cu siguranță, impietează asupra înțelegerii importanței documentului, pentru că, într-adevăr, avem de-a face, în principal, subliniez, cu aplicarea unor prevederi din normele europene. Dar, pe lângă acestea, a apărut – și aici consider „îndreptățită”, în ghilimele, poziția puterii – o aplecare, o preocupare asupra modului în care se dispun măsurile preventive, asupra modului în care se aplică pedepse. Sigur că este o „preocupare” – din nou spun în ghilimele – legitimă.

Eu nu pot fi de acord însă cu un amendament care schimbă profund, radical politica în materie de arestare preventivă, de măsuri preventive, pentru că avem un amendament care a trecut cu majoritate, la art. 202 din Codul de procedură penală, care nu este acceptabil. O să vă explic, foarte pe scurt, despre ce este vorba.

În teoria... Vedeți, este vorba despre munca unui procuror. Procurorul are în față un dosar și face o cerere de arestare preventivă. În acea cerere trebuie să expună... expune... și în vechiul text se spunea: să rezulte... din probe să rezulte indicii temeinice care duc la suspiciuni rezonabile că s-a săvârșit o infracțiune.

În Senat, aceste suspiciuni rezonabile au fost considerate o condiție foarte ușor de îndeplinit și, pur și simplu, s-au scos din text, textul actual spunând că: din probe, să rezulte indicii temeinice că o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Pot să vă garantez că o asemenea prevedere nu există în niciun Cod de procedură penală din Uniunea Europeană. Dacă dumneavoastră vreți ca nimeni să nu mai fie arestat

preventiv, chiar când există suspiciuni rezonabile că s-a săvârșit o faptă, procurorul...

Eu știu că dumneavoastră aveți probleme penale, dar, vă rog, ascultați-mă, să vă explic despre ce e vorba.

Dacă procurorul are, cum spuneam, suspiciune, în 24 de ore urmează judecata și la judecată trebuie să facă probe temeinice. Dar, în faza luării unei măsuri preventive, suspiciunea rezonabilă este suficientă. Ea trebuie să existe în Codul penal, în Codul de procedură penală, pentru că, altfel, îl punem pe acel procuror în fața unei imposibilități: în 24 de ore nu poate – nu poate! – să producă probe și indicii temeinice că o persoană a săvârșit o faptă penală... prevăzută de legea penală. Asta înseamnă că trebuie să demonstreze și ce faptă prevăzută de legea penală a săvârșit. În 24 de ore! Este imposibil.

Lucrul ăsta – puteți să faceți o comparație, drept comparat, în tot ce înseamnă Cod de procedură penală din vestul... din zona echilibrată din punctul de vedere al politicii penale – există. Dacă vrem ca noi să ieșim din nou din tipar și să protejăm, să facem în așa fel încât nimeni în România să nu mai poată fi arestat preventiv, atunci votați dumneavoastră această chestiune. Noi nu o să o votăm.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumim.

Există și alte puncte de vedere?

O să vă rog să-mi permiteți să iau și eu cuvântul la acest punct de vedere.

Și am să-i rog și pe colegii senatori, două minute, pentru că este o chestiune extrem de importantă, extrem de discutată și disputată de foarte mulți colegi, și nu numai juriști, și pentru că aș vrea să dăm câteva lămuriri pentru ca toți colegii să știe ce votează.

Îmi permit să fac aceste afirmații pentru că, așa cum domnul Popa are aproape 40 de ani de profesie, și eu mă apropii de aceeași vechime. Nu sunt un penalist însă. Am susținut și susțin amendamentul la proiectul de lege pe câteva considerații care țin nu numai de penal.

Politica penală a unui stat, am spus-o întotdeauna, nu poate fi conjuncturală. Politica penală a unui stat este o chestiune extrem de serioasă, care se face pe 10-20... Dacă dinamica socială permite sau cere modificări, se mai pot face modificări în timp.

## Stimați colegi,

Se solicită prin amendament înlocuirea termenului „suspiciune rezonabilă” cu „probe și indicii temeinice”. Nu trebuie să fii un mare jurist – deși știu că jumătate dintre dumneavoastră cel puțin ați terminat și Facultatea de Drept, chiar dacă nu o profesați – să îți dai seama de diferența majoră între cele două noțiuni. Gândiți-vă numai o secundă că aici discutăm de una din valorile fundamentale ale omului: libertatea. Un minut privat cineva de libertate pentru suspiciune rezonabilă nu poate fi evaluat niciodată de nimeni, nici măcar în fața lui Dumnezeu.

De aceea, eu cred – și cred că și dumneavoastră trebuie să analizați și să gândiți în momentul în care votați – că un procuror care propune și un judecător care hotărăște privarea de libertate, chiar preventivă, a unei persoane trebuie să poată gândi în raport cu propria sa evaluare, dar și în raport cu criterii care pot fi palpabile. Probe și indicii temeinice sunt stabilite de o practică judiciară de peste 30 de ani. Te duci în fața unui procuror sau în fața unui judecător și îi spui: acestea nu sunt sau sunt indicii temeinice, se bazează pe aceste probe și nu sunt sau nu trebuie să faceți, să dispuneți măsura arestului.

A venit noul Cod penal și a zis că e mai inventiv, lasă mai mult la posibilitatea celui care instrumentează un dosar – indiferent că e în faza de urmărire penală sau în faza de judecată – și a introdus noțiunea de „suspiciune rezonabilă”. Ce am observat numai în ultimul an, un an și ceva, de când aplicăm Codul? Fiecare procuror sau judecător are propria suspiciune rezonabilă. Și, dacă avem 1.000 de cazuri în care se solicită arestarea, avem 1.000 de oameni care, cu propria minte, își evaluează dacă este suspiciune rezonabilă sau nu.

Vă rog, continuăm dezbaterile.

Domnule senator Ghișe, iertați-mă.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cred că este bine ca, dincolo de pasiunile politice, să tratăm acest subiect cât se poate de rațional. În perioada stalinistă se spunea că nu există cetățean sovietic nevinovat, există doar cetățeni sovietici de care NKVD-ul nu s-a ocupat încă destul.

Și atunci, spectacolul cătușelor pe care îl vizionăm în ultimele luni demonstrează două slăbiciuni de fond, două slăbiciuni ale sistemului judiciar acum.

Prima este greșeala făcută în 2005, când, în numele frumos al reformei justiției și luptei anticorupție, s-a permis prin lege ca procurorii să fie numiți politic. Și, uite așa, ne-am trezit în epoca de tristă amintire a ultimilor 10 ani că procurorii ba au fost numiți discreționar de către un personaj nefericit, ba au ajuns obiect de negociere politică: doi pun eu, unu pui tu! Și atunci, ne aflăm în situația că sistemul în care lucrează procurorii este excesiv politizat.

Revenind la chestiune, este o diferență esențială între „suspiciune rezonabilă” și „indicii temeinice”. Și asta își dă seama oricine judecă rațional și principial. Nu este necesar să fii jurist pentru ați da seama că oricine și oricând poate avea suspiciuni, mai mult sau mai puțin rezonabile. Și acestea pot constitui obiect...

Domnule senator, iertați-mă.

Nu-mi place că trebuie să vă întrerup sau să vă rog să încercați să limitați...

Atunci nu mă întrerupeți.

Nu. Nu. Nu am de ales! Uitați-vă, am ceasul în față... care pe mine mă ține, nu pe dumneavoastră. Vă rog frumos.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Și atunci, chestiunea de fond este următoarea: nu trebuie lăsat la îndemâna omului, cu slăbiciunile lui, ca, pe bază de suspiciuni rezonabile, să rețină oricând și pe oricine pentru a-i pune niște cătușe și pentru a-l plimba prin fața televizoarelor.

Așadar, stimați colegi, cel puțin în opinia mea, dar nu doar a mea, este cât se poate de principial și corect să existe indicii temeinice pentru a limita, chiar și pentru câteva ore, libertatea unui cetățean român.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Șerban Nicolae, 30 de secunde.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Foarte scurt, dar aș vrea să nu rămână niște lucruri neclare legat de suspiciuni rezonabile și de indicii temeinice. Vă rog să observați cu atenție textul. Complet, el spune așa: „dacă din probe rezultă indicii temeinice”. Probele, așa cum ne arată numele, pot fi cercetate și evaluate. Justețea, utilitatea și pertinența lor sunt apreciate de către judecător, dar ele trebuie să existe. Îmi pare rău să aud aici o apologie a suspiciunilor rezonabile care ar fi model european. Niciodată.

Stimați colegi,

Dincolo de faptul că toți am învățat, cei care au trecut pe la Facultatea de Drept, _in dubio pro reo_ înseamnă că, atunci când există un dubiu, se interpretează sau profită celui acuzat, dincolo de faptul că niciodată Europa, fie prin MCV, fie prin alte voci, nu ne-a spus că stăm rău la capitolul arestări preventive sau că n-am fi îndeplinit planul la arestări preventive, sau că n-am fi avut suficiente arestări preventive, rămâne o chestiune esențială.

Eu n-am o pasiune deosebită pentru materia penală, deși am practicat-o în mai mulți ani. Am 18 ani de avocatură și am lucrat pe un Cod penal făcut sub oblăduirea profesorului Dongoroz în anul în care eu mă nășteam și n-am avut o problemă deosebită, chiar dacă nu eram legiuitor. Aș vrea însă să vă atrag atenția – și am mai făcut-o la acest microfon – asupra faptului că responsabilitatea legiferării este doar a parlamentarilor. Toți ceilalți cetățeni români au dreptul la opinie, își pot spune părerea, pot emite păreri, pot emite opinii, pot emite critici. Responsabilitatea normei, așa cum iese ea din Parlament, este a noastră. De aceea, eu vă rog să acceptați ideea că nu se poate pune un semn de dezbatere între „suspiciuni rezonabile” și „indicii temeinice” rezultate din probe atunci când se ia măsura preventivă a privării de libertate. Este o măsură preventivă severă. Privarea de libertate nu se poate face pe suspiciuni. Mai mult decât atât, știți foarte bine, din filmele americane măcar, că, atunci când există un dubiu rezonabil, se dă achitare, se socotește nevinovat. Un indiciu rezonabil de suspiciune înlătură chiar probe care acuză.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Și atunci, considerând suficiente dezbaterile, aș vrea să fiți de acord că nu am făcut o propunere populistă.

Și mai fac o precizare, pentru că s-a spus aici. Eu nu am probleme penale, de aceea îmi pot permite să iau cuvântul în fața dumneavoastră și nu pledez _pro domo._

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamnă senator Anghel, poftiți.

Dacă se poate, într-un minut, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt inițiator al acestui amendament și spun că nu este drept și corect ceea ce se întâmplă în România. România nu este un stat de drept. Și nu de acum. De ani de zile.

Dacă vrem să intrăm într-o normalitate, trebuie să ne uităm cu atenție și la Codul penal, și la cel de procedură penală, și la cel fiscal, și la celelalte coduri și să le discutăm.

Să le discutăm cu calm și cu răbdare și să votăm, după aceea, în cunoștință de cauză.

Toată lumea știe că cele două coduri au trecut prin asumarea răspunderii. Prin angajare, dar, pentru că a fost pe mai multe legi odată, este asumare. Cine le-a discutat? Cine și-a putut spune punctul de vedere? Câte amendamente au fost și câte s-au aprobat sau au trecut atunci?

Este modul de gândire sau expresia gândirii domnului Boc, a domnului Predoiu și a doamnei Bica. Doamna Bica, prin avocatul dumneaei, a recunoscut foarte clar că a făcut un cod care este foarte bun pentru procurori și care încalcă drepturile cetățenilor, dar a recunoscut lucrul acesta după ce a stat o lună de zile în arest preventiv pe suspiciuni rezonabile.

Păi, iertați-mă, domnilor, eu suspicionez că domnii de acolo mi-au furat aparatele cu care filmează. Erau ale mele, da?

Vă rog, doamnă senator, să finalizați.

Și-i pun să demonstreze dumnealor, răstorn sarcina probei și-i pun să demonstreze că nu mi le-au furat, adică să-și demonstreze nevinovăția, ceea ce este o mare... eroare, ca să nu spun tâmpenie, în dreptul penal.

Vă rog.

Prin urmare...

Vă rog, domnule președinte.

Prin urmare, pentru faptul că este o lege atât de controversată și un amendament care a primit amendament de la o anumită persoană – „Na, na, dacă nu sunteți cuminți și nu votați cum trebuie!” –, pentru că am acest drept – și am demonstrat într-o ședință trecută –, vă rog, domnilor, să votăm, dacă votăm, secret, ca să votăm noi, cu conștiința noastră, și atât.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

M-a surprins un pic propunerea asta, dar... Iertați-mă.

Se solicită vot secret pe Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 și a Legii nr. 135/2010.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea făcută de colegii noștri.

Bănuiesc că e vot secret...

Electronic.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...electronic.

81 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, 3 abțineri. S-a aprobat.

Stimați colegi, intrăm pe proiectele de lege organice și...

E în regulă, s-a reglat și partea electronică.

Stimați colegi, încheind dezbaterile, supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei...

Domnul Oprea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog.

Dar dacă e vot secret?!

La cel anterior. Da.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise și cu amendamentul respins, aprobat astăzi.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Punctul 1 de la textele de lege planificate pentru vot astăzi, vot final, Proiectul de lege pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Și aș vrea să fiți de acord...

Programul, până la finalizare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

După ce vom vota, că am deschis deja discuția. Dezbaterea s-a făcut pe 29 aprilie 2015. Proiectul de lege a fost adoptat de Cameră. Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, fără amendamente.

Supun aprobării raportul suplimentar al comisiei.

Vă rog să votați. Vă rog să votați, stimați colegi! 18 voturi pentru, 87 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Raportul a fost respins. Și proiectul de lege.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Dezbaterile au fost pe 29 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

114 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri. Raportul a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării raportul comisiilor.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul.

Vă rog.

120 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raportul a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Raportul comisiei este de respingere, pe care îl supun aprobării dumneavoastră.

Vă rog să votați.

82 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Supun aprobării dumneavoastră proiectul legislativ.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Raportul comisiei este de respingere. Îl supun aprobării dumneavoastră.

Raportul a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 76 din Legea educației naționale nr. 1/2011. Dezbaterile, pe 29 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind instituirea unor facilități pentru studenții și masteranzii de administrație publică, științe politice, relații internaționale și studii europene sub forma unor stagii de practică retribuite.

Dezbaterile au fost pe 29 aprilie.

Raportul de... comisiei, de respingere, îl supun aprobării dumneavoastră.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind practica elevilor și studenților nr. 258/2017. Iertați-mă, 2007.

Dezbaterile au fost pe 29 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea

art. 142 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Dezbaterile au fost pe 29 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere. Îl supun aprobării dumneavoastră.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 99 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Dezbaterile au fost tot pe 29 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere.

Punctul 12, Proiectul de lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea. Reamintesc, dezbaterile au fost pe 29 aprilie.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost respins.

Stimați colegi, mulțumesc pentru efortul pe care l-ați făcut astăzi, la această ședință. O declar închisă.

Ne vedem mâine, la ora 15.00.

Urmează partea cu întrebări, interpelări, pe care o va conduce colegul meu.

Mulțumesc.

O zi bună... O seară bună!

## PAUZĂ

Deschidem sesiunea de întrebări și interpelări. Îi dau cuvântul domnului senator Sorin Ilieșiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Steliana Miron.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Procesul judiciar scandalos referitor la sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului”. Stimate domnule ministru,

Vă adresez această interpelare care este totodată o revenire și un răspuns față de adresa Domniei Voastre către mine, din 9 aprilie 2015, nr. 25.542/2015.

Stimate domnule ministru,

Consider că este de datoria mea de senator al României să insist pentru prevenirea unui act de crasă injustiție și de mare corupție referitoare la imobilul în care își desfășoară activitatea Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (denumit în continuare INST).

Consider că Ministerul Justiției nu trebuie să se derobeze de la soluționarea acestui caz flagrant de intenție premeditată de intrare în posesie ilegală și frauduloasă a unui imobil de valoare deosebită, respectiv sediul INST, dar și de la un exemplu prin care să se înțeleagă măcar acum că proprietatea statului român este inviolabilă și că ea face parte dintr-un patrimoniu național pentru care s-au jertfit sute de mii de oameni.

Ca argumente ale intervenției mele, vă aduc la cunoștință următoarele motive întemeiate pentru care INST a solicitat instanțelor de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 177 și următoarele, Cod procedură civilă, cererile de verificare de scripte și cererea de înscriere în fals cu privire la următoarele documente:

– actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 35.785/20.03.1948, prin care Etty S. Horovitz și Saul Horovitz vând către Zoe N. Georgescu etajul 1 din imobilul situat în București, str. Arhitect Grigore Cerchez nr. 16;

– actul de vânzare-cumpărare nr. 19.779 din 9.11.1945, prin care Etty S. Horovitz a cumpărat de la Angèla G. Mornand 508,20 mp în Parcul Mornand, în str. Grigore Cerchez, parcela 19;

– autorizația de construire nr. 25/M/1946, prin care Saul S. Horovitz construiește imobilul din str. Grigore Cerchez nr. 17;

– extrasul de rol fiscal din 1958.

În fapt, există suspiciunea rezonabilă că documentele de proprietate, precum și actele subsecvente acestora (autorizație de construire) au fost fabricate de dată recentă și au fost introduse în mod fraudulos în Arhivele Naționale, exemple similare fiind cunoscute în mass-media.

Doamna senator Steliana Miron, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește senatorul independent Valer Marian.

Mulțumesc.

Interpelare adresată ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Rovana Plumb. Doamnă ministru,

Vulnerabilitatea economică a funcționarilor publici din țara noastră nu este o noutate, este o realitate cunoscută de toată lumea. Schimbarea acestei realități nu a fost niciodată o prioritate națională.

Dacă în Uniunea Europeană funcționarii publici fac parte din clasa de mijloc a societății, în România aceștia sunt tot în partea de mijloc, dar a populației sărace.

În administrație, în învățământ, în instituțiile de control, un venit de 1.200 de lei lunar este considerat un venit bun. Dar majoritatea funcționarilor publici au credite bancare, ratele lunare fiind cuprinse între o treime și până la jumătate din aceste venituri, astfel că funcționarii publici rămân, practic, cu 600-800 de lei pe lună. Cum pot să supraviețuiască împreună cu familiile lor acești funcționari publici?

Vulnerabilitatea economică este excesivă. Statul român trebuie să respecte și demnitatea funcționarilor publici din România și să le schimbe veniturile. Funcționarii publici nu trebuie să fie doar clienții second hand-urilor și să cumpere produse la caiet.

De aceea, intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară trebuie să se facă cât mai repede posibil. România nu mai are nevoie de funcționari publici umili și flămânzi.

Doamnă ministru, România are nevoie de priorități, iar principala prioritate trebuie să fie resursa umană. Ea nu mai trebuie să fie considerată o cantitate neglijabilă. Trebuie să învățăm din greșelile făcute, ca să nu le mai repetăm în viitor.

Cel mai bun exemplu este sistemul medical, în care s-a investit enorm, dar, cu toate acestea, este la un pas de

colaps, pentru că s-a desconsiderat în totalitate resursa umană.

În mass-media s-a relatat cum funcționarii publici ai unei primării plecau regulat la cules de căpșuni în Spania, iar în primărie rămânea doar primarul.

Doamnă ministru, acest lucru ne sperie și trebuie să ne facă responsabili. România are nevoie de viitor și, pentru acest lucru, poporul român nu trebuie să fie un popor de culegători.

Domnul senator Valer Marian.

Se pregătește domnul senator Mircea Dobra.

Mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Ponta.

În cursul anului 2013, Guvernul pe care-l conduceați a adoptat o hotărâre prin care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a trecut în subordinea Secretariatului General al Guvernului și sub coordonarea directă a prim-ministrului. Ulterior, l-ați numit în funcția de secretar general adjunct al Guvernului pe domnul Andrei Rizoiu, cu atribuții de coordonare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Referitor la acesta au apărut articole de presă potrivit cărora ar fi fost subaltern al dumneavoastră în cadrul Corpului de Control al prim-ministrului Adrian Năstase și ar fi fost angajat al firmei Mandarine Production, la care soția dumneavoastră, Daciana Sârbu, a deținut 50% din capitalul social.

Pentru considerentele expuse, solicit să-mi comunicați care au fost criteriile de competență și experiență profesională care au stat la baza acestei numiri, precum și dacă domnul Andrei Rizoiu a avut calitatea de subaltern al dumneavoastră și de angajat al firmei soției dumneavoastră.

Solicit răspuns în scris.

Și o scurtă întrebare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Gabriel Oprea.

Solicit să-mi comunicați numărul, respectiv numele, prenumele, gradul și funcția angajaților Ministerului Afacerilor Interne care au obținut doctorate, masterate și diplome de licență în drept la contestata Universitate de Științe și Arte „Gheorghe Cristea” din București.

Solicit răspuns în scris și verbal. Mulțumesc.

Domnul senator Dorin Mircea Dobra, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea e adresată ministrului transporturilor, Ioan Rus, și directorului CNADNR, Narcis Ștefan Neaga. Obiectul întrebării: „Introducerea unui sistem de avertizare pentru expirarea rovinietei”.

Domnule ministru,

Domnule director,

Plecând de la realitatea că cei mai mulți conducători auto sunt de bună-credință, însă se găsesc amendați pentru neplata rovinietei din simplul motiv că nu există o metodă de avertizare a acestora în cazul expirării rovinietei, vă adresez următoarea întrebare:

Aveți în vedere introducerea unui astfel de sistem bazat, eventual, pe sms-uri automate, prin care șoferii să fie avertizați în cazul expirării rovinietei?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus întrebări în scris următorii senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Florian Bodog, Valentin Calcan, Nicolae Mohanu, Marin Nicolae, Alexandru Cordoș, Constantin Popa, Niculae Bădălău;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Dumitru Oprea, Gheorghe Flutur, Alin Tișe, Alexandru Pereș, Traian Igaș,

Găvrilă Ghilea, Nelu Tătaru, Viorel Grigoraș, Lucian Iliescu, Valeriu Boeriu, Cristian Bodea;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: Eugen Durbacă.

Și au depus interpelări în scris următorii senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Valentin Calcan, Alexandru Cordoș, Daniel Savu, Haralambie Vochițoiu și Nicolae Șerban;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Octavian Motoc, Alin Tișe, Traian Igaș, Gheorghe Flutur, Nelu Tătaru, Dumitru Oprea, Gigi Chiru, Găvrilă Ghilea, Dragoș Luchian, Alexandru Pereș, Marius Nicoară, Ionuț Zisu, Cristian Bodea;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: Eugen Durbacă;

– din partea senatorilor independenți: Valer Marian și Neagu Mihai.

Nemaifiind alte întrebări și interpelări, închidem ședința de astăzi a Senatului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814172]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 85/19.V.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei