Stenogramă plen

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 13 mai 2015. Stimați colegi, începem sesiunea de declarații politice.

Conform programului aprobat, în această ședință timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice – „Cardul de sănătate – multe bâlbâieli, cozi interminabile și un blocaj în sistem”.

Introducerea cardului de sănătate a fost un proiect important, despre care s-a discutat ani de zile și care a costat milioane de euro. Primele promisiuni au apărut în 2006, iar, după patru ani, ministrul sănătății de atunci, Cseke Attila, declara că la începutul anului 2011 românii vor avea cardul în buzunar. După nouă luni de la acest termen, abia se anunța însă licitația pentru soft. Atribuirea contractului a avut loc un an mai târziu, după zeci de contestații și 20 de milioane de euro plătite de la buget, urmând ca punerea în funcțiune a cardului să aibă loc în 2014. Iată că, în final, în mai 2015, avem infamele carduri.

Având în vedere că a fost vorba despre atâția ani, în care se presupune că s-a pregătit procesul prin planuri, teste, experimente, ar fi fost de așteptat ca procedura să se desfășoare fără probleme majore. Nu s-a întâmplat acest lucru, haosul fiind cel mai bun cuvânt pentru a descrie întreaga situație.

Implementarea, distribuirea și utilizarea cardurilor au fost tratate cu superficialitate și tocmai de aceea am avut parte de acele scene tragicomice, de busculade și de o stare generală de agitație și confuzie.

Miile de asigurați din toată țara care încă nu au intrat în posesia cardului de sănătate, problemele pe care le au medicii de familie în a le activa, bulversarea din spitale și cabinete au generat multă nemulțumire și, cel mai probabil, vor continua să o facă. S-a ajuns, din păcate, în situația în care o măsură bună, dar implementată cum nu se poate mai prost să schimbe percepția generală, chiar să ostilizeze publicul în legătură cu aceste carduri.

În ciuda tuturor problemelor, ministrul sănătății susține că sistemul este funcțional, declarând că: „Mare parte din furnizori și din medici și-au făcut datoria. Au fost situații izolate. În primul rând, nu e blocaj. Nu, nu e blocaj!”

Tot în faza de negare este și premierul Victor Ponta, care consideră că multe dintre criticile aduse cardurilor de sănătate sunt rezultatul unor „supărări”, iar faptul că mii de oameni au stat la cozi nu este decât o minciună.

La polul opus, președintele Klaus Iohannis a criticat, și pe bună dreptate, Guvernul pentru modul de implementare a sistemului cu carduri de sănătate, considerându-l o problemă reală și un scandal public.

Cardul este un concept bun, dar un proiect scump și prost construit.

Toată confuzia, agitația și îmbulzeala puteau fi evitate dacă se depunea un minim efort de a informa corect și într-un timp rezonabil populația. În schimb, am avut o măsură simplă, de optimizare a sistemului birocratic, dar a cărei implementare s-a desfășurat sub semnul incompetenței.

Acest card a fost un prim pas spre o mai bună evidență a cheltuirii banilor în sistemul de sănătate și ar trebui să deschidă drumul lung și greu al reformei reale a sistemului de sănătate. Din păcate, dacă nu se vor lua măsuri concrete privind salariile medicilor și investițiile în infrastructura medicală, cardul de sănătate nu va fi decât o unealtă care să ne arate cum se scurg, fără folos, banii din sistem.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Marian Pavel, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Importanța familiei în societate”.

În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite a declarat data de 15 mai drept Ziua internațională a familiei, cu scopul de a iniția un plan global de măsuri care să vină în ajutorul acesteia. Un an mai târziu, în anul 1994, Guvernul României a decis celebrarea acestei zile și pe teritoriul țării noastre.

Aș dori, cu această ocazie, să ne amintim cât de importantă este familia atât în societatea contemporană, cât și în evoluția generațiilor următoare, să medităm asupra impactului pe care dezvoltarea armonioasă în cadrul familiei îl are asupra societății.

Din perspectivă sociologică, familia este instituția fundamentală în toate societățile. Prima formă de organizare a fost bazată pe familie, aceasta fiind primul nucleu al civilizației.

Vreau, în acest sens, să subliniez importanța valorilor pe care familia le transmite în formarea și dezvoltarea generației viitoare, pentru că o educație bună va crea un individ util societății.

Rădăcina educației o reprezintă familia, care este cea dintâi școală a copilului, atât prin faptul că îl învață primele norme și reguli de conduită, cât și prin puterea exemplului dat de acțiunile membrilor săi, acestea fiind asimilate și determinând personalitatea și comportamentul tinerei generații.

Totodată, familia este cea care introduce copilul în viața socială și culturală și ea trebuie să promoveze și să încurajeze respectul reciproc, evoluția prin educație, egalitatea semenilor, ajutorul și conviețuirea.

Familia nu trebuie să se rezume numai la asigurarea condițiilor de viață pentru copil, ci trebuie să fie un continuator al sistemului educațional și să se implice în activitățile școlare și extrașcolare, să monitorizeze și să încurajeze copilul către educație și autoeducație.

Din nefericire, în România zilelor noastre rata abandonului școlar a crescut semnificativ, fapt datorat și plecării părinților în afara țării și destrămării familiilor.

Cred, așadar, că este nevoie de măsuri pentru reîntregirea familiilor și susținerea învățământului, inclusiv prin apropierea părinților și administrației locale de școlile românești.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv: „50 de ani de la adoptarea principiilor fundamentale ale Crucii Roșii și ale Semilunii Roșii”.

## Distinși colegi,

Ziua de 8 mai a fost declarată în anul 1859 drept Ziua mondială a Crucii Roșii de către Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a născut la inițiativa lui Henry Dunant, iar vorbele sale _siamo tutti fratelli_ – adică „suntem cu toții frați” – au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți.

Pe 8 mai 2015 s-au sărbătorit 50 de ani de la adoptarea principiilor fundamentale ale Crucii Roșii și ale Semilunii Roșii. Principiile fundamentale sunt cele care definesc modul în care se oferă sprijin, responsabil și unitar, persoanelor și comunităților vulnerabile, oricând și oriunde este nevoie. Umanitatea reprezintă expresia motivării. Imparțialitatea călăuzește în modul de a-i ajuta pe cei mai vulnerabili, în timp ce neutralitatea și independența se păstrează întotdeauna. Totul se dezvoltă pe baza serviciilor de voluntariat. Unitatea și universalitatea ajută ancorarea acțiunilor în solidaritatea globală. Acestea sunt principiile fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Nevoile umanitare și zonele în care cele două organizații își desfășoară activitatea devin din ce în ce mai complexe. Totuși, principiile fundamentale rămân neschimbate, călăuzindu-le acțiunile și proiectele în toate situațiile, permițându-le să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile.

La nivel mondial, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie sprijină milioane de oameni anual, în perioade de conflict armat, dezastre sau crize.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi mi-am intitulat-o „Ora «bilanțelor»”.

Stimați colegi,

Ce mă frapează în continuare, deși îmi desfășor activitatea în politică de suficienți ani încât să nu mă mai mire aproape nimic, este capacitatea unora de a reinventa, când și când, roata, focul sau apa caldă. Îmi place să cred că nu sunt tributară decât bunului-simț. Nu am altă logică decât logica omului obișnuit, care, zilnic, este bombardat cu informații și din stânga, și din dreapta, și din tabăra puterii, și din cea a opoziției.

Ce să înțeleagă cetățeanul simplu, ce să înțelegem – eu, separat, și noi toți, împreună – decât că nu este nimic de înțeles, că nu există niciun „mare plan” în care ne încadrăm fiecare, cu un rol dinainte știut și de dus la îndeplinire? Nu există nimic prestabilit, nu acționăm cu gândul la viitor, ci la imediat.

În spațiul politic fiecare spune ce știe, în acord cu interesul de moment, așa că mai toți își fac publice frustrările, obsesiile, absolut toți își varsă fierea în piață. Nu există adversități de principiu, ci doar dușmănii declarate, răutăți profunde și o nestinsă sete de sânge.

Iertați-mi această introducere ușor melancolică! Sunt prinsă în vârtejul unor momente de bilanț: trei ani de la căderea unui guvern, tot atâția de la învestirea altuia. Trebuie, în consecință, să mă refer la modul absolut aiuritor în care înțeleg unii să marcheze aceste momente, la semnificațiile pe care le naște simpla cronologie.

Iată, Guvernul Ponta are trei ani! Au fost trei ani lungi și grei, deloc scutiți de probleme și frământări, în care, cu eforturi și sacrificii considerabile, s-a încercat ducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate de PSD și premierul Victor Ponta, alături de colegii din PNL, în numele Uniunii Social-Liberale. Pentru că, subliniez acest lucru, tot programul USL este baza actualei guvernări, cu micile ajustări și corecții impuse de realitățile țării. Vorbim de programul USL, construit împreună cu membrii PNL, aflați acum în băncile opoziției, și membrii PC. Vă mai amintiți ideea care a stat la baza programului USL? Ce a vrut el să fie, dacă nu o alternativă la dezastrele cauționate de guvernarea PDL Băsescu–Udrea–Boc?!

Dau cuvântul domnului senator Octavian Motoc, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Halucinant! Cu semnăturile lui Ponta și Cazanciuc, a intrat în vigoare o ordonanță de urgență în care se prevede că deciziile instanțelor nu sunt valabile pentru ANAF!”.

După vestita Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 2/2015, supranumită „26 de ordonanțe de urgență într-una singură”, cu toate protestele noastre, ale opoziției, care ne opunem emiterii unor astfel de monstruozități legislative, Guvernul Ponta o mai comite o dată.

Din 28 aprilie 2015 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, care se referă, mai precis, la următoarele aspecte:

– modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;

– modificarea Legii nr. 205/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar;

– modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Totuși, problema principală a acestei ordonanțe de urgență nu este forma sa de „ghiveci”, ci faptul că premierul Ponta, ministrul Cazanciuc&company introduc, în primul act normativ modificat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, un articol care nu face altceva decât să ignore deciziile instanțelor de judecată. Și o să arăt despre ce este vorba.

La art. 11 alin. (1) lit. e) pct. VII se prevede „suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancțiune aplicată la aceeași unitate într-un interval de 24 de luni, în situațiile prevăzute la punctele IV și VI, indiferent pentru care dintre situațiile prevăzute la punctele I–VI a fost aplicată sancțiunea prima dată, în cadrul termenului de 24 de luni”.

Și, acum, urmează un articol de-a dreptul halucinant: „În situațiile prevăzute la punctul VII, dacă operatorul economic achită amenda contravențională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum și o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancțiunea complementară” – adică suspendarea activității, notă proprie – „încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la CEC – SA sau la unitățile trezoreriei statului și” – atenție! – „nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanța de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenției.”

Dau cuvântul domnului senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Ziua de 9 mai are în conștiința poporului român o triplă relevanță: de la independența de stat a României, în 1877, și victoria în cel de Al Doilea Război Mondial până la cea mai recentă semnificație, cea privind Ziua Europei.

Pentru mine, ca cetățean al Uniunii Europene, odată cu aderarea României la data de 1 ianuarie 2007, Ziua Europei nu înseamnă doar o rememorare a nașterii proiectului european, ci și o zi dedicată bucuriei de a fi împreună, o sărbătoare a solidarității, precum și o zi a comunității din care facem cu toții parte.

Pentru a desăvârși însă acest proiect european al României mai avem de atins două obiective esențiale: aderarea la Spațiul Schengen și adoptarea monedei euro. Ambele necesită solidaritate națională și conjugarea tuturor eforturilor.

Ca membru al Comisiei parlamentare pentru Schengen, vă adresez îndemnul de a ne sprijini în acțiunile noastre de diplomație parlamentară.

Pe de altă parte, îmi exprim speranța ca statele membre încă reticente față de țara noastră să renunțe la abordările politice și, pe baza evaluărilor tehnice, să ia decizia finală favorabilă cauzei noastre. În încheiere, aș dori să mai adaug un lucru. Această zi a devenit, de-a lungul anilor, una de atașament al poporului român față de valorile europene și de susținere neîntreruptă a procesului de construcție europeană. Este important ca toți cetățenii României să recunoască această zi ca un prilej de omagiere atât a arhitecților Uniunii Europene, cât și a lor, pentru că doar prin munca depusă de fiecare în parte am reușit să integrăm România în elita continentală, care respectă libertatea și identitatea tuturor națiunilor care o compun și este la dispoziția cetățenilor ei.

## DUPĂ PAUZĂ

Dau cuvântul domnului senator Ciprian Rogojan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică – „A fi părinte de copil cu dizabilități – o provocare-limită a vieții”.

Odată depășit șocul inițial, care uneori este devastator și necesită o perioadă lungă de refacere sufletească, ca părinte, ești singurul în măsură să-ți organizezi viața, astfel încât faptul că ai un copil cu dizabilități să nu se transforme în tragedia vieții tale.

## Stimați colegi,

Haideți să ne aplecăm atenția spre părinții a căror luptă nu se sfârșește niciodată, dar care își doresc cu ardoare un copil normal. Să ajutăm astfel și copiii din centrele de plasament să aibă familii în care să fie integrați, în care să li se acorde atenție și dragoste de către potențialii părinți și care să devină sprijin al familiilor adoptive pentru viitor.

Poate vă veți întreba de ce am ales această temă pentru această declarație politică, dar am ales-o pentru că am primit-o de la un petent care are doi copii cu probleme grave de sănătate și care își dorește să adopte un copil normal și nu poate.

Este timpul să gândim pentru copiii din centrele de plasament, pentru părinți, pentru societate, pentru noi! Mulțumesc.

Stimați colegi,

Să ai un copil cu dizabilități este, cu siguranță, o provocare pe care viața ne-o lansează fără drept de apel și căreia, indiferent de circumstanțele în care se întâmplă, trebuie să-i facem față. Niciun părinte nu-și dorește suferința propriului copil, indiferent care ar fi definiția suferinței. De aceea, a avea un copil cu dizabilități este una dintre cele mai copleșitoare experiențe pentru un părinte, o experiență care, oricum ar fi definită, te ia pe nepregătite, purtându-te într-o călătorie prin viață, fără să știi dinainte care este destinația și câte alte provocări vei întâlni pe parcurs. Cu toate acestea, există, se pare, ceva care este mai presus de orice putere omenească, ceva care dă forța de a trece printr-o astfel de experiență, făcând față celor mai greu de imaginat situații.

Uneori, decizia de a avea sau nu un copil cu dizabilități nu îți aparține și asta nu pentru că nu ai fost informat, ci pentru că, dintr-un motiv sau altul, ceva mai presus decât tine este menit să îți decidă destinul, pe al tău și pe al copilului tău.

Dau cuvântul domnului senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Pădurile, comoara verde a României”.

Situată în centrul geografic al Europei, România cuprinde cinci din cele zece regiuni biogeografice recunoscute oficial în Uniunea Europeană, alpină, continentală, panonică, pontică și stepă, țara noastră deținând astfel cea mai mare diversitate biogeografică în comparație cu celelalte țări comunitare. Această diversitate este datorată procentului ridicat de ecosisteme naturale și seminaturale. Au fost identificate peste 780 de tipuri de habitate, din care majoritatea habitate terestre.

Pădurile reprezintă o componentă fundamentală a acestei biodiversități, ele adăpostind peste jumătate din efectivele populațiilor de urs din Europa și circa 40% din populațiile de lup. Deși au o ridicată valoare economică, funcțiile nemateriale ale pădurilor au o importanță incomensurabilă pentru om, asigurând existența vieții pe pământ. Pădurile furnizează cea mai mare cantitate de oxigen, aproximativ două treimi din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultură este preluat din atmosferă prin aprovizionarea acesteia de către copaci. Tot ele filtrează apa din precipitații, prin scurgerea acesteia printre straturile de mușchi și frunze moarte, asigurând o apă limpede și curată. De asemenea, absorb o importantă cantitate de CO2, contribuind la reducerea poluării, având o influență benefică asupra mediului, dar și a solului, prin împiedicarea alunecărilor de teren și a eroziunilor provocate de ploaie sau vânt. Totodată, protejează terenurile prin capacitatea de a reduce mult din mărimea viiturilor în cazul ploilor torențiale, prin reținerea unei mari cantități de apă în coronament și litieră și cedarea acesteia treptat.

În România ultimilor ani defrișările masive și de multe ori ilegale și-au spus cuvântul și în ceea ce privește aceste aspecte negative ale alunecărilor de teren și viiturilor. An de an, primăvara, în sezonul inundațiilor, acestea fac ravagii în anumite zone din țară, producând pagube materiale imense, dar și pierderi de vieți omenești.

Schimbările climatice care s-au petrecut pe teritoriul țării noastre, fenomenul de deșertificare care afectează zona de câmpie și devine din ce în ce mai amenințător, înzăpezirile drumurilor, care în fiecare iarnă izolează anumite zone din țară, sunt cauzate, în parte, tot de tăierile neraționale de păduri.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Următorii colegi au depus declarațiile politice în scris la secretariat:

– Grupul parlamentar al PSD, domnii senatori Nicolae Mohanu, Laurențiu Coca, Petru Frătean, Niculae Bădălău, Constantin Popa, Georgică Severin, Marius Ovidiu Isăilă, Nicolae Moga, Haralambie Vochițoiu;

– Grupul parlamentar al PNL, domnii senatori Alin Tișe, Marius Nicoară, Dumitru Oprea, Constantin Traian Igaș, Eugen Țapu-Nazare, Găvrilă Ghilea, Paul Ichim, Marius Pașcan;

– Grupul parlamentar liberal-conservator, domnii senatori Vasile Nistor și Eugen Durbacă;

– dintre independenți, domnii senatori Valer Marian și Ioan Ghișe.

Cu acestea, încheiem sesiunea de declarații politice.

Declarația politică se intitulează „Familia susține societatea”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ziua de 15 mai a fost declarată de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite ca fiind Ziua internațională a familiei, printr-o rezoluție dată în septembrie 1993. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului și susținută de Patriarhia României, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române.

Cu ocazia acestei zile, secretarul general ONU a tras un semnal de alarmă, arătând că dificultățile financiare și creșterea numărului de șomeri din întreaga lume au un impact negativ în decizia tinerilor de a-și întemeia o familie. În acest context, oficialul a făcut apel la guvernele internaționale pentru acordarea de sprijin prin proiecte care să sprijine familiile proaspăt întemeiate și să protejeze drepturile acestora.

Familiile sunt nucleul de bază al societății – ne naștem în familii, iar cei mai importanți ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuți în căminele noastre. Dar fiecare viață de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacțiune diferite, și, indiferent de aceste aspecte, trebuie consolidată și susținută. Viețile noastre sunt atât de agitate încât Ziua familiei poate fi un bun prilej pentru a conștientiza, a încetini acest ritm și de a petrece timp cu familiile noastre.

Având un climat economic și de afectivitate favorabil, ele pot conduce spre binele comunității. O familie puternică poate ajuta la reducerea sărăciei, la promovarea egalității și la susținerea drepturilor omului. Sprijinirea familiilor este crucială pentru realizarea potențialului lor maxim.

Această zi ar trebui să reprezinte pentru noi toți o ocazie de sărbătoare, de liniște și pace în cadrul fiecărei familii. Sărbătorirea acestei zile are o mare importanță pentru comunitatea internațională, care acordă sprijin în mod constant și contribuie la îmbunătățirea cadrului legislativ și social în vederea creșterii rolului familiei în viața socială. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Sărbătorile lunii mai”. Luna mai este una a sărbătorilor și a celebrării, începe cum nu se poate mai frumos, cu Ziua internațională a muncii (1 mai), și se termină, anul acesta, cu sărbătoarea creștină a Rusaliilor (31 mai), care însemnă pogorârea Sfântului Duh sau revărsarea Duhului asupra apostolilor, marcând începutul misiunii acestora. Dar în intervalul acestor hotare au avut loc, la sfârșitul săptămânii trecute, mai multe aniversări și celebrări, atât cu o semnificație națională, cât și europeană sau mondială.

În planul istoriei naționale, la 9 mai anul acesta s-au împlinit 138 de ani de la momentul proclamării independenței de stat a României, obținută cu jertfa a mii de români, astfel încât sâmbăta trecută am sărbătorit Ziua independenței de stat a României.

În urmă cu 138 de ani, printr-un act de demnitate națională, Parlamentul României proclama, la 9 mai 1877, „independența absolută” față de Imperiul Otoman, moment fondator pentru statul român modern, care avea să ducă la Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

În astfel de momente se cuvine să ne îndreptăm recunoștința în fața voinței, viziunii și capacității de sacrificiu ale generațiilor care au înfăptuit independența de stat și unirea României. Din acest an, în urma adoptării recente de către Parlamentul României a unei legi, această zi va deveni o sărbătoare națională.

Iar pe 10 mai se împlinesc 149 de ani de când principele Carol, viitorul rege Carol I, a depus jurământul de a respecta legile țării, de a păzi religia românilor, precum și integritatea teritorială. Și această zi a fost recunoscută ca Ziua dinastiei regale a României.

Tot pe acest 9 mai s-au împlinit 70 de ani de la încheierea celui mai devastator război de agresiune cunoscut până la acest moment. 9 mai e Ziua victoriei împotriva fascismului și a fost sărbătorită ca Ziua victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de Al Doilea Război Mondial.

O reuniune specială, solemnă a adunării generale pentru comemorarea tuturor victimelor de război a avut loc la 5 mai în 2015 la sediul Națiunilor Unite de la New York, marcând, totodată, 70 de ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Adunarea Generală a ONU a adoptat, în cadrul celei de-a 69-a sesiuni din 26 februarie 2015, Rezoluția 69/267, prin care anunță aniversarea a 70 de ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial printr-o reuniune solemnă și specială a adunării generale pentru comemorarea tuturor victimelor acestui conflict. Se reamintește că, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru a rezolva disputele prin mijloace pașnice, astfel încât să nu pună în pericol pacea și securitatea internațională.

Declarația politică se intitulează „Reducerea TVA cu 15% e pentru români, nu pentru comercianții oportuniști! Aviz «băieților deștepți» de la supermarketuri!”.

De la 1 iunie, toți românii vor beneficia de reducerea de la 24% la 9% a TVA pentru toate produsele alimentare. Această măsură așteptată și binemeritată de români se poate aplica ca urmare a rezultatelor economice bune generate de politicile Guvernului Ponta și se înscrie, anticipat, în pachetul de măsuri de relaxare fiscală pe care le aduce noul Cod fiscal pe care l-am votat recent și care reflectă exact rolul nostru ca parlamentari: să facem legi care să-i ajute pe români în fiecare zi și să aducă beneficii cetățenilor care plătesc taxe și impozite.

Reducerea TVA-ului acum pentru alimentele de bază, dar și reducerea cotei generale a TVA de la 1 ianuarie 2016, împreună cu celelalte măsuri de relaxare fiscală sunt dovada concludentă că printr-o guvernare bună reușim un mediu economic în creștere, prețuri mai mici și venituri mai mari. Practic, transferăm creșterea economică în buzunarele românilor. Așa cum arată analizele, această măsură va determina scăderi de prețuri de cel puțin 10% pentru o gamă largă de produse alimentare care compun coșul zilnic al familiilor din România.

În mod firesc, reducerea TVA se reflectă în scăderea prețurilor, astfel că principalii beneficiari ai acestei măsuri sunt românii, în special cei cu venituri mici, pentru care cheltuielile cu hrana de zi cu zi au o pondere mai mare din venitul lunar și care își vor putea permite produse mai multe sau mai bune.

În egală măsură sunt favorizați și producătorii, mai ales cei români, care pot ajunge mai ușor la cumpărători și vor putea veni pe piață cu prețuri mai atractive.

Și, nu în ultimul rând, prin reducerea prețurilor au de câștigat și magazinele, prin creșterea volumului de vânzări.

Este o situație din care toată lumea poate avea de câștigat!

Tocmai de aceea, toate supermarketurile și magazinele alimentare trebuie să se asigure că reducerea TVA se va reflecta în scăderea prețurilor!

Doresc să trag acest semnal de alarmă deoarece, la acest moment, sunt date care circulă în spațiul public legate de creșteri de prețuri din partea lanțurilor mari de magazine, care ar putea diminua efectele pozitive ale reducerii TVA-ului. Avem obligația să luăm atitudine față de marile centre comerciale, tentate să acționeze sub impulsul intereselor de moment în goana după un câștig rapid și ușor, dar pe termen scurt și în detrimentul românilor. De asemenea, acolo unde este cazul, atitudinea fermă trebuie să se traducă în intervenția autorităților pentru protejarea consumatorilor, prin sancționarea celor care nu respectă legea și regulile.

Declarația politică este intitulată „8 mai – Ziua mondială a Crucii Roșii”.

Stimați colegi,

Ziua mondială a Crucii Roșii reprezintă o pledoarie pentru pace, un apel la simțul datoriei personale în fața suferinței umane și o mișcare a poporului către popor și pentru popor.

Astăzi ne amintim de o declarație simplă conform căreia – chiar și în războaie există limite față de ceea ce este tolerabil – niciodată nu ar trebui să se renunțe la omenie. În prezent, sărbătorim un salt cuantic – atât de generos și totuși atât de sensibil, atât de aparent la îndemână și totuși atât de necesar –, sărbătorim o lucrare pacifistă, ghidată de idealuri, dar condusă de pragmatism.

Crucea Roșie a pledat mereu pentru lume așa cum ar trebui să fie, totuși a acționat în lume așa cum este.

Fiecare ființă umană este unică. Fiecare bărbat sau femeie, băiat sau fată contează. Principiul fondator al Crucii Roșii – conform căruia civilii, combatanții, bolnavii, răniții și prizonierii de război ar trebui să fie protejați în timp de război – a devenit piatra de temelie a dreptului internațional umanitar.

Henry Dunant, acest fondator suporter curajos, care a pledat pentru pacient, care a văzut umanitatea ca datorie a sa, condus de compasiune și iubire, ce-ar crede azi, mă întreb. Urmărind istoria traseului parcurs de Crucea Roșie, toate lucrările efectuate, toată dedicarea, s-ar simți, cu siguranță, extrem de mândru. Probabil nici nu și-a imaginat atunci că aventura demarată va continua să trăiască și după 150 de ani. Deoarece Crucea Roșie nu a fost proiectată să dureze și, pentru acest motiv, uimirea sa privind realizările de astăzi ar putea include, de asemenea, o anumită amărăciune, întrucât Crucea Roșie este în continuare necesară, chiar și în secolul al XXI-lea.

De-a lungul anilor, activitatea Crucii Roșii s-a intensificat, la fel ca munca umanitară internațională a Uniunii Europene. Aceasta a însemnat protecție și prevenire, indiferent dacă a fost la nivel internațional, european sau național. Toate „societățile” Crucii Roșii sunt conectate. Acestea se susțin reciproc. Fiecare contribuie, ori de câte ori este nevoie. Crucea Roșie română nu este o excepție. Aceasta are propriile sale misiuni în străinătate și sprijină activitatea altor programe de Cruce Roșie prin strângere de fonduri și expertiză.

Declarația politică se intitulează „Nevoia de securitate, o temă națională”.

Europa și întreaga lume se confruntă în acest moment cu o serie de riscuri pe care nimeni nu le poate nega. Conflictul din estul Ucrainei, amenințarea venită din partea Federației Ruse, dar în special terorismul și ascensiunea grupării Statul Islamic sunt amenințări pe care fiecare stat trebuie să le ia în serios. Într-un asemenea context, cea mai bună soluție pentru statele europene este aceea de a coopera, de a colabora și de a se susține reciproc în fața pericolelor existente. Siguranța cetățenilor trebuie să fie o prioritate pentru fiecare stat în parte.

Săptămâna care a trecut a reprezentat o nouă dovadă că în vremuri tulburi dialogul este cea mai bună cale de urmat de către factorii de decizie dintr-un stat. Acordul politic semnat de către liderii partidelor parlamentare este un pas înainte spre adoptarea unei legislații care să asigure un nivel ridicat al siguranței naționale și care, în același timp, să respecte drepturile fundamentale ale cetățeanului.

În ciuda criticilor care au apărut din diverse părți ale opiniei publice, trebuie avut în vedere un aspect foarte important: România este parte a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice (NATO). Calitatea noastră de membru al celor două structuri ne obligă să căutăm cele mai bune soluții pentru ca flancul est-european al Uniunii Europene, dar și al NATO să fie unul sigur și solid. Proiectul legislativ privind susținerea inițiativei de modificare și completare a Legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor face ca România să intre, astfel, în rândul statelor membre care deja au operat asemenea modificări legislative.

Documentul, semnat de către toți liderii partidelor parlamentare, aduce modificări semnificative care au ca principal scop eficientizarea funcționării instituțiilor abilitate în domeniul siguranței naționale, în actualul context internațional de securitate, pentru apărarea țării, a cetățenilor și a interesului național. De asemenea, proiectul convenit în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni urmărește să ofere garanții suplimentare pentru protejarea datelor personale și a dreptului la viață privată și să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz.

Declarația politică este intitulată „Ziua victoriei – 70 de ani de la victoria împotriva nazismului”.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Pe 9 mai, popoarele lumii și, în primul rând, cele ale bătrânului continent comemorează 70 de ani de la încheierea ostilităților celei mai sângeroase conflagrații din istoria omenirii, când a fost învins și desființat nazismul german, astfel terminându-se cel de-al Doilea Război Mondial. Pe 7 mai 1945, armata germană a capitulat necondiționat, așa cum au cerut aliații. Capitularea semnată în cartierul general al trupelor aliate din Reims a intrat în vigoare pe 8 mai, la ora 23 și un minut. Diferența de fus orar este explicația pentru faptul că Ziua victoriei se comemorează în Europa Occidentală și Centrală pe 8 mai, iar în Europa de Est și Rusia pe 9 mai.

Această sărbătoare este cu atât mai importantă cu cât anul acesta aniversăm și momentul în care Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia ca data de 9 mai să fie dedicată sărbătoririi Zilei Europei. Așadar, aniversăm evenimente cu o simbolistică aparte pentru evoluția planului de unitate europeană, cu rădăcini adânci în istoria continentului, dar și în memoria colectivă.

Aducem un omagiu țărilor care, legate astăzi prin aceleași suferințe pricinuite de cumplitul război care a scăldat în sânge și în orori, legate printr-un trecut care a contribuit atât de mult la înfrățirea lor, legate printr-o nevoie actuală de a-și spori mijloacele de apărare, unindu-și multiplele interese comune de ordin politic și economic, își plâng morții și comemorează, prin diferite moduri, înfrângerea mașinii de război germane. Rusia celebrează printr-o paradă militară de amploare. Într-o ceremonie la Paris, secretarul de stat american, John Kerry, și ministrul de externe francez, Laurent Fabius, au depus o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut. Ziua victoriei a fost comemorată și în Parlamentul german – Bundestag –, printr-o sesiune extraordinară la care au participat întregul Guvern și președintele federal. În Polonia, șefi de stat și de guvern din Europa Centrală și de Est, precum și din statele baltice au comemorat Ziua victoriei în locul unde au răsunat, în septembrie 1939, primele focuri de armă ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Declarația politică se intitulează „Reducerea TVA-ului la alimente”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Măsura reducerii TVA la alimente va intra în vigoare peste trei săptămâni.

Consider că este una dintre cele mai bune măsuri luate de Guvernul Ponta în ultima vreme, având în primul rând efectul scăderii evaziunii fiscale. Un alt aspect important este acela privind competitivitatea sporită a produselor românești.

Tăierea TVA de la 24 la 9% pentru toate alimentele, chiar și în alimentația publică, este o veste nesperat de bună pentru agricultura românească – exact gura de oxigen de care avea nevoie pentru a face saltul de la proaspăt exportator net la mic motor al economiei antreprenoriale.

Sunt convins ca asta va duce și la consolidarea creșterii consumului. De scăderea TVA la alimente va beneficia toată populația, dar cel mai mult o vor simți românii din păturile de jos, pentru care alimentele reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor.

Această măsură va aduce mai mulți bani în economia reală. Probabil că scăderea prețurilor la consumatorul final nu va fi maximală (la fel ca în cazul scăderii TVA la făină/pâine). Dar producătorii și comercianții vor putea să-și crească marjele de profit și să injecteze resurse financiare suplimentare în afacerile lor: fie investiții, fie noi angajări, fie creșteri de venituri pentru salariați.

Pentru a fi mai clar, un român cheltuiește 41% din venitul său lunar pe alimente și băuturi nonalcoolice, cea mai mare pondere de la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care veniturile reprezintă 25% din media europeană, pe când prețurile la multe produse sunt aliniate celor din statele din regiune și chiar din Occident, potrivit ultimelor date ale analiștilor financiari. Astfel, în timp ce un român cheltuiește pe aceste produse aproape jumătate din venitul său lunar, media la nivelul UE este de sub 15%, ponderea scăzând chiar sub acest prag pentru statele dezvoltate din Vest, precum Germania, Suedia sau Luxemburg.

În acest sens, scăderea prețurilor la alimente va fi resimțită în special în buzunarele celor cu venituri reduse. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Buna guvernare înseamnă măsuri bune pentru toți românii”.

O guvernare dedicată tuturor românilor, și nu doar unor grupuri cu interese restrânse, egoiste și netransparente, este

o bună guvernare. Ca parlamentar, ai datoria constituțională de a pune întrebări sau de a interpela un membru al Guvernului atunci când există neclarități, când actul guvernării pare netransparent sau dus într-o direcție greșită. Evident, poți critica, amenda, bloca diferite proiecte legislative ale Executivului care nu par a fi în acord cu Programul de guvernare.

Însă, pe de altă parte, poți, în virtutea aceleiași calități, ca, printr-un mesaj politic, să scoți în evidență tot ceea ce Guvernul, pe care îl sprijini în Parlament, face bun pentru țară. O declarație politică, un interviu, semnale numeroase de susținere și diseminare a măsurilor bune sunt, de asemenea, necesare din punct de vedere politic.

Sigur, pot exista și unele scăpări birocratice; ele sunt inerente oricărei guvernări, oricăror măsuri. Se întâmplă într-un act de guvernare complex să existe și astfel de cazuri. Însă, dacă direcția este corectă, atunci nu trebuie să ne împiedicăm în detalii ce se pot foarte bine corecta din proprie inițiativă sau la presiunea opiniei publice.

Sunt câteva exemple de măsuri și semnale bune, relevante pentru prima jumătate a acestui an, pe care aș vrea să pun accentul în această declarație politică.

Recent, Institutul Național de Statistică a comunicat indicele prețurilor de consum, acesta infirmând o posibilă scumpire a mărfurilor de către marii retaileri pentru a specula viitoarea reducere a TVA. Carnea, ouăle și peștele chiar s-au ieftinit. Acest lucru arată nu doar că presiunea Guvernului a dat roade, în condițiile în care existau informații că marii retaileri ar putea scumpi alimentele pentru un câștig în plus necinstit, ci că economia, în această zonă, funcționează corect.

Activitatea ANAF arată că cele 47,047 miliarde de lei încasate în primul trimestru al anului 2015 reprezintă cu 10,89% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Nu este doar o iluzie, așa cum s-a speculat, ci este rezultatul unei reforme și al aplicării acesteia în scopul combaterii evaziunii fiscale. Nu-i așa că bonurile fiscale au devenit, parcă, un obicei obișnuit și pentru comercianți?

Declarația politică se intitulează „PSD – groparul economiei românești”.

## Distinși colegi,

Revin asupra unui subiect pe care majoritatea parlamentară îl tratează nu doar foarte lejer, ci chiar cu dispreț. PSD nu permite o dezbatere reală privind Codul fiscal și Codul de procedură fiscală. Singura șansă să se mai îndrepte lucrurile a rămas la dezbaterea din Camera Deputaților. Motiv pentru care fac un apel și subliniez încă o dată: așa cum au fost prezentate – și chiar dacă au fost amendate –, aceste noi coduri fiscale, constituția economicofiscală a României, sunt dezastruoase și vor îngropa mediul de afaceri, în special „clasa de mijloc” a economiei românești.

Așa cum au fost realizate, nu sunt cu nimic mai bune decât metodele comuniste de naționalizare a afacerilor private. Codurile fiscale trebuie să fie metoda practică și legală de a aplica articolele din Constituție care garantează libertatea economică, libertatea de asociere și dreptul la un trai decent ori dreptul oamenilor de a-și alege profesia, afacerea și a trăi decent din ea.

Subliniez încă o dată: nu avem nevoie de un nou Cod fiscal care să pornească de la filosofia „cum aducem bani la stat?”. Avem nevoie de un Cod fiscal care să pornească de la ideea „cum să își facă oamenii o viață bună și corectă economic?”, nu de un mediu economic abuzat de organele statului și de impozite suprarealiste, ci de o bază legală care să permită nu doar supraviețuirea, ci și dezvoltarea și, deci, și conformarea voluntară, din care, ulterior, statul se va alimenta îndestulător.

Dacă vom avea o legislație bună și corectă, dacă vom avea impozite mai puține și mai mici, limitări mai puține la deductibilitate sau plafonări corespunzătoare, oamenii vor avea baza din care să își plătească impozitele, nu vor mai fugi de ANAF, ci vor vrea să își asume corect afacerile. Și mai ales trebuie să fie unul corect și simplu, inteligibil, fără capcanele ascunse ale unei supraimpozitări; atunci va crește baza de impozitare. Prin aceste metode nu doar că se reduc, ci vor fi omorâte, efectiv, mii de firme mici, mii de locuri de muncă.

Filosofia corectă trebuie să fie: ce face statul pentru cetățean și pentru libertatea sa economică, nu ce face cetățeanul pentru stat și acoperirea cheltuielilor ineficiente ale acestuia! Doar așa vom putea avea un Cod fiscal nu doar predictibil, ci și stabil! Abia atunci vom avea cu adevărat o relansare a vieții economice, a investițiilor private și chiar și străine! Istoria ne spune că otomanii luau așa biruri mari, de omorau economic Principatele. Cer PSD să nu acționeze în același mod! Să lase românii să se dezvolte economic!

## Declarația politică este intitulată „Toate tunurile pe PNL!!!”. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această declarație politică, chiar dacă-i deranjează pe anumiți colegi, reprezintă o reacție a unui senator liberal din inima Transilvaniei la atacurile media orchestrate de PSD și

la atacurile doamnei Elena Udrea la adresa Partidului Național Liberal.

Chiar dacă în ultima perioadă s-au publicat stenograme trunchiate din discursuri ale unor lideri liberali, chiar dacă s-a încercat să se creeze o serie de tensiuni în interiorul organizațiilor liberale din teritoriu, adevărul este altul: PSD-ul și aliații săi, în special cu sprijinul unor prieteni din massmedia, mediatizează tema scindării PNL-ului pentru a distrage atenția opiniei publice de la scăderea nivelului de trai datorată Guvernului Ponta, de la cazul Șova și posibila arestare a ministrului Dragnea, de la eșecul aplicării TVA-ului redus la alimente, în condițiile în care supermarketurile au crescut prețul produselor alimentare înainte de reducerea respectivei taxe etc.

La rândul ei, doamna Udrea, proaspăt eliberată din arestul preventiv, încearcă să-și spele imaginea publică și, parcă într-un acord tacit cu domnul Ponta, reia o serie de atacuri îndreptate împotriva noului PNL, ca acum șapte luni, când era în campanie electorală. Culmea, și domnul Băsescu, care își vede partidul cum se pierde în neantul politicii românești, vrea să rupă ceva din electoratul de dreapta, în speranța falsă de a deveni un aparent concurent al PNL-ului.

## Stimați colegi,

Nu doresc să reiau argumente vizibile și logice privind penibilul atacurilor concentrate asupra PNL-ului de către trioul Victor Ponta – Elena Udrea – Traian Băsescu, dar cred că atât liderii PSD, cât și cei din anturajul președintelui pensionar Traian Băsescu trebuie să înțeleagă următoarele chestiuni:

– societatea românească nu se poate întoarce la restaurația politică dorită și regretată de PSD, când unii se făceau că mimează opoziția și alții aveau o guvernare defectuoasă pentru economia românească;

– actuala coaliție guvernamentală are o opoziție reală și un președinte al statului român care au un alt tip de abordare politică față de ce a fost în ultimii 25 de ani;

Declarația politică se intitulează „Premierul Ponta, în goana după popularitate, nu ține cont de niciun principiu economic când reduce TVA-ul”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi,

## Stimați invitați,

Dorind să-și acopere eșecul guvernării prin măsuri spectaculoase, prim-ministrul Ponta continuă să dea dovadă de lipsă de prudență în privința economiei românești. Reducerea TVA fără măsuri care să acopere deficitul bugetar a atras și atenția Comisiei Europene. Deși în ultima prognoză se estima o creștere economică de 3,3% în 2016, Comisia avertizează că reducerea forțată a unor taxe pune sub semnul întrebării consolidarea fiscală. Ca urmare, experții europeni anunță că, dacă se păstrează această direcție, datoria publică va crește de la 39,8% din PIB, în 2014, la 42,4% din PIB, în 2016.

În aceeași linie se încadrează și declarațiile guvernatorului Băncii Naționale, care, într-un mod elegant, a făcut apel către Executiv să reducă TVA-ul numai în urma unor discuții foarte serioase cu toți reprezentanții mediului economic, dar și cu cei ai Comisiei Europene și ai FMI. Motiv pentru care a recomandat premierului să rezolve mai întâi problemele privind cheltuielile publice și lipsa investițiilor.

Din nefericire, toate aceste semnale de alarmă sunt tratate cu dispreț de către Victor Ponta. Mai mult, primministrul a calificat deja calculele din prognoza Comisiei ca fiind „neeconomice”, considerând că poate să mențină ținta de deficit și pe 2016, deși nu există niciun demers în acest sens. Așadar, constatăm același comportament ipocrit la nivel guvernamental, dublat de o superficialitate arogantă, ce pun în pericol echilibrul macroeconomic. În aceste condiții, premierului Ponta trebuie să i se atragă atenția că țara nu poate fi guvernată doar pentru creșterea popularității unui individ și a unui partid, pentru că România are nevoie de stabilitate financiară și după plecarea lui de la putere.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Cadastrarea e gratuită, dar o plătim”.

## Stimați colegi,

Cadastrarea gratuită continuă pe banii românilor! Numai în România, sub un guvern socialist, puteam întâlni un asemenea paradox comunist: e gratuită, dar se plătește.

Politica se face prin comparație: comparăm guverne și evidențiem rezultatele. Din păcate, astăzi, comparațiile vin să evidențieze realitatea tristă în care acest guvern a adus țara. Mult-acuzatul guvern din perioada 2008–2012 a reușit să implementeze un proiect denumit CESAR, care aplica

în totalitate înțelesul termenului „gratuit”. De aceea, pot afirma cu tărie că ceea ce s-a făcut până acum în această zonă este rezultatul proiectului-pilot pe care, ca ministru, l-am semnat și demarat prin Ministerul Administrației și Internelor, un proiect de 51,4 milioane de euro, care a fost blocat și tergiversat de actualul Guvern Victor Ponta. Înțelegând importanța națională pe care cadastrarea o are, am solicitat în nenumărate rânduri soluții pentru continuarea acordării gratuității la acest serviciu, dar răspunsurile primite au fost dezamăgitoare, fără previziuni concrete sau asigurări pentru autoritățile locale implicate.

Dacă până în 2013 cadastrarea s-a realizat pentru 50 de unități administrativ-teritoriale, în 2015, după trei ani de guvernare PSD și o pauză completă în normalizarea sistemului cărții funciare, cadastrarea se va realiza pentru 6% din unitățile administrativ-teritoriale ale României, pe banii românilor, cu promisiunea că restul de 94% se va face până în 2023!

În nota de fundamentare a Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Programului național de cadastru și carte funciară 2015–2023 apar oportunitățile pentru care cadastrarea este mai mult decât necesară, după cum urmează:

- elaborarea politicilor privind dezvoltarea socioeconomică

- la nivelul localităților și la nivel regional;

- dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale;

- stabilirea valorii bunurilor imobile, necesară unui sistem

- corect de taxe și impozite;

- crearea condițiilor pentru libera circulație a terenurilor și

Declarația politică se intitulează „Guvernul PSD nu organizează alegeri parțiale, ci «înțelegeri subterane»”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În județul Neamț, de câteva luni bune, trebuiau organizate alegeri parțiale atât pentru postul de primar al municipiului Piatra-Neamț, cât și pentru cel de președinte al consiliului județean.

La nivelul întregii țări, peste două milioane de români nu au, în acest moment, reprezentanți aleși în funcții-cheie pentru comunitățile în care trăiesc. Este vorba de oameni care au dreptul constituțional de a vota și de legi care trebuie puse în aplicare.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile la Piatra-Neamț, prin atacarea fotoliului de primar de către PSD, a reprezentat un joc de interese, și nu expresia unui vot democratic al cetățenilor municipiului.

Nu se dorește respectarea legii, ci câștigarea primăriei pe ușa din dos. PSD nu a reușit, în ultimii 20 de ani, să obțină niciodată postul de primar prin alegeri. De aici și disperarea de a ocupa prin orice mijloace această funcție.

Și, pentru că jocurile pe sub masă nu au avut sorți de izbândă, unii lideri locali ai PSD afirmă că, în condițiile actuale, Guvernul va opri finanțarea proiectelor pentru PiatraNeamț, inclusiv reconstrucția Pieței Centrale, care a ars anul trecut.

În acest moment, la Primăria Piatra-Neamț s-a produs un precedent periculos, ce poate fi ușor extins și la alte primării sau consilii județene din țară. Asta înseamnă să nu acorzi încredere cetățenilor, organizând alegeri parțiale, ci să creezi terenul prielnic înțelegerilor, trocurilor și trădărilor.

Guvernul blochează organizarea alegerilor parțiale în toată țara nu pentru că nu ar avea bani, ci pentru că este conștient că le-ar pierde. În mod constant și sistematic, nu respectă hotărârile instanțelor, cel mai bun exemplu fiind cel de la Consiliul Județean Cluj.

Luând ca exemplu precedentul de la Piatra-Neamț, cer public Guvernului și premierului Victor Ponta să aibă discernământul necesar să organizeze alegeri parțiale, să se respecte dreptul fundamental al alegătorilor de a-și exercita votul.

Declarația politică este intitulată „O prorogare cinică și discriminatorie”.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Nimeni n-ar fi crezut că, atunci când Guvernul Ponta a promovat Legea nr. 143/2014 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, o face din cu totul alte considerente decât cele firești, morale și reparatorii.

Trecutul recent ne-a demonstrat însă că actul normativ care stabilea, de la 1 ianuarie 2015, noi cuantumuri, majorate, ale indemnizațiilor lunare cuvenite persoanelor persecutate, ca beneficiari de drept, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 777 din 24 octombrie 2014, în plină campanie electorală, nu a fost decât o mână de praf în ochii alegătorilor de vârsta a treia, care trebuiau convinși de nețărmurita compasiune a prezidențiabilului-premier PSD față de suferințele greu de imaginat prin care au trecut în urmă cu peste șapte decenii.

Spre dezamăgirea potențialilor beneficiari ai prevederilor acestui act normativ, prin art. 43 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 925 din 18 decembrie 2014, termenul de aplicare a Legii nr. 143/2014 s-a prorogat până la 1 ianuarie 2017, ceea ce denotă caracterul pur electoral al acestui act normativ.

Întrucât numărul persoanelor care au fost persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 scade pe zi ce trece, media de vârstă a acestora fiind de peste 75 de ani, impactul financiar al majorării cuantumului indemnizațiilor lunare cuvenite asupra bugetului consolidat al anului curent nu putea fi semnificativ.

Decizia amânării termenului de aplicare a Legii nr. 143/2014 cu 24 de luni este cinică și discriminatorie, având un efect material și moral devastator asupra refugiaților, expulzaților și persecutaților, deoarece aceștia au o vârstă înaintată și mare parte dintre ei nu vor mai ajunge să beneficieze de aceste drepturi.

Declarația politică se intitulează „Utilizarea Facebook poate determina depresie”.

Deschid astăzi, de curiozitate, pagina de Facebook. Normal, nu în căutare de _selfie_ -uri și tot felul de poze cu mâncare, căci vreau să mă abțin la mâncare; se cam cere. Obiectivul maxim: știri și comentarii cu probleme politice, sociale, știri din astea ciudate. Îmi sare în ochi un articol despre averea unui general, actual ministru. Citesc și mă minunez cum se face avere din solda de armată, ofițer superior și indemnizație de parlamentar. Abia ieșisem de la Comisia pentru sănătate, unde în discuția medicilor de acolo ne tot băteam capul cum să găsim o soluție de a propune ceva pentru a acoperi lipsurile din lumea medicală. Ne pleacă în străinătate personalul medical, încât nu mai avem timp de a instrui și a acoperi lipsurile în resurse umane.

Duminică, în colegiul din teritoriu, m-a vizitat un coleg ieșit la pensie, care îmi transmite că, după mai bine de 40 de ani de activitate medicală, se simte jignit și inutil cu o pensie ce depășește cu puțin 1.100 de lei.

Ascultam ieri polemicile apărute după modificarea Codului penal. Cineva cu pregătire juridică spunea apăsat că pe lumea asta două lucruri contează: viața și libertatea. Afirmația este mai mult decât corectă. Toate posturile de televiziunile prezintă doar fenomene negative din lumea medicală, de te întrebi dacă noi mai și salvăm ceva din cei care ne vin pe mână. Sindicatele din sector strigă că nu se mai poate lucra în această atmosferă, cu așa salarizare.

După trecerea în revistă a acestor știri, să încerc să le asociez într-o schemă logică. Dacă viața și libertatea sunt importante înseamnă că recunoașterea financiară din partea statului ar trebui să fie similară. După opinia mea, dacă ți-ai pierdut viața, libertatea nu mai contează; dacă ți-ai pierdut libertatea, mai poți spera la viață (fără comentarii). Acceptând nivelul de importanță, înseamnă că lumea medicală ar trebui să se regăsească alături de magistrați ca recunoaștere financiară. Asta era în capul meu până să citesc articolul cu generalul. Atunci, gândul pervers m-a determinat să fac comparația cu el. Și armata, și sănătatea lucrează cu oamenii. Ei se expun la pericole (bine, mă refer la militarii activi), pot acționa în teatre de acțiuni.

Declarația politică este intitulată „Lasă, măi, hoția așa, ne-am obișnuit cu ea!”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Senatul a adoptat, prin vot electronic secret, modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, stabilind, printr-un amendament inițiat de senatori reprezentând puterea politică din jurul PSD, că arestarea preventivă nu mai poate fi dispusă de judecător decât dacă există „indicii temeinice”, înlocuindu-se astfel sintagma „suspiciuni rezonabile” de până acum.

Sunt unul dintre cei 26 de senatori care au votat împotriva acestui amendament, implicit împotriva modificării Codului de procedură penală.

Preventiv, Ambasada SUA la București și-a făcut cunoscută poziția oficială în această privință, exprimându-și îngrijorarea și arătând că amendamentele propuse la Codul penal și la cel de procedură penală reprezintă „un semnal descurajator, mai ales pentru investitori”. Ambasada Germaniei a arătat, de asemenea, că urmărește „cu mare atenție încercările de așezare a activității eficiente a autorităților române de urmărire penală pe un fundament modificat”, susținând public că „acestea pot avea un impact nemijlocit asupra evaluării României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”. Iar, printr-o atitudine similară, dar și solidară, Ambasada Marii Britanii a anunțat că a luat notă de preocupările semnalate privind modificarea Codului penal și de procedură penală, atrăgând atenția că Parlamentul trebuie să sprijine instituțiile sistemului judiciar și statul de drept. De altfel, raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare stipulează inechivoc că „Parlamentul trebuie să sprijine instituțiile sistemului judiciar și statul de drept”.

Nu în ultimul rând, printr-un comunicat ferm, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție precizează că: „Dispozițiile actuale protejează drepturile fundamentale ale persoanelor într-o manieră care corespunde standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se justifică adoptarea unor noi standarde, care nu au corespondent în tradiția juridică română sau în legislațiile altor state europene.”

Declarația politică se intitulează „Sprijinirea voluntariatului”. Stimate colege, Stimați colegi,

În decursul acestei săptămâni, în România se desfășoară Săptămâna națională a voluntariatului, eveniment dedicat recunoașterii activității celor ce își dedică timpul și energia din proprie inițiativă, cu scopul de a participa activ în comunitățile din care fac parte. În perioada 11–17 mai, aproximativ 4.500 de voluntari, coordonați de 140 de organizații și instituții partenere, se vor implica în acțiuni diverse, menite să surprindă importanța voluntariatului în societate.

De ce este importantă participarea cetățenilor români la activități de acest fel? Reglementarea acestora, prin Legea nr. 78/2014, recunoaște importanța contribuției voluntarilor în România și percepe vechimea muncii lor ca experiență profesională. Deși cadrul legal prezent susține implicarea acestora, numărul de participanți din România la acțiuni de voluntariat este sub media europeană, fapt pentru care nivelul de implicare a românilor necesită și mai multă susținere din partea autorităților publice. Pentru cei tineri, dar și pentru alte categorii de vârstă, perioada de voluntariat oferă oportunitatea dezvoltării personale și a incluziunii sociale, precum și șansa ca aceștia să dobândească aptitudini folositoare de-a lungul traseului lor profesional. De asemenea, ea poate reprezenta o completare a educației oferite de către stat, reușind să pregătească generațiile tinere

pentru provocările din viața de zi cu zi. În ultimul rând, activitatea de voluntariat presupune responsabilizarea membrilor unei comunități, evidențiind importanța contribuției fiecărui cetățean în formarea societății dorite de către aceștia.

Constat că numărul voluntarilor implicați în cadrul evenimentului din acest an este mult mai redus decât cel din 2014, când s-au mobilizat peste 10.000 de persoane, cu 5.500 mai mult decât cel curent. De aceea, consider că Săptămâna națională a voluntariatului, dar și alte astfel de evenimente merită promovate mai bine, pentru ca rata persoanelor implicate în activități de voluntariat să crească de la an la an.

Declarația politică este intitulată „Programul de plantare a perdelelor forestiere pe autostrăzi și drumuri din România”.

Județul Galați se confruntă an de an cu drumuri județene blocate, fiind lipsit de perdele forestiere, care au un rol important în protecția căilor de comunicație și de transport împotriva înzăpezirilor. S-a constatat că lucrările nu au evoluat în ceea ce privește parazăpezile și perdelele forestiere, lucru ce a determinat depuneri accentuate de zăpadă și blocarea drumurilor naționale, dar și a celor județene.

Perdelele forestiere de protecție sunt formațiuni păduroase cu lungimi diferite și lățimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanță față de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva unor factori dăunători. Aceste perdele forestiere ajută la ameliorarea condițiilor climaterice din perimetrul apărat, la protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor. Ele sunt necesare și pentru protejarea digurilor și a malurilor contra curenților, viiturilor, gheții, dar și pentru protejarea localităților.

Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 213 din 15 noiembrie 2011, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în colaborare cu Ministerul Mediului și Pădurilor au demarat, la începutul anului 2012, acțiunea de înființare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție; în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 289/2002, republicată, această acțiune este declarată de utilitate publică, iar perdelele forestiere de protecție constituie bun de interes național.

Consider că este necesar să conștientizam și să acționăm în consecință în legătură cu problemele cu care se confruntă întreaga țară privind protecția căilor de comunicare și transport, în special împotriva înzăpezirii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică se intitulează „Ambasadorul George Maior are de limpezit mai multe pete din biografia sa”.

Fostul director al SRI, George Maior, a fost nominalizat săptămâna trecută de către președintele Klaus Iohannis pentru postul de ambasador al României în Statele Unite ale Americii, urmând să fie audiat săptămâna viitoare de Comisiile reunite de politică externă ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea obținerii avizului necesar. Întrucât nu am calitatea de membru al Comisiei pentru politică externă a Senatului, le sugerez, prin această declarație, colegilor mei din această comisie să-i solicite aspirantului George Maior să clarifice unele aspecte nebuloase din biografia sa.

În primul rând, George Maior trebuie să clarifice legăturile sale dinainte de 1989 cu Partidul Comunist Român și cu Securitatea, având în vedere faptul că, înainte de Revoluție, în timp ce urma cursurile Facultății de Drept a Universității „Babeș–Bolyai” din Cluj-Napoca, a fost propulsat în funcția de președinte al Comisiei pentru relații cu studenții străini din cadrul Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Centrul Universitar Cluj-Napoca, cu concursul tatălui său, Liviu Maior, care era profesor la Facultatea de Istorie–Filozofie și secretar PCR pe Universitatea „Babeș–Bolyai”, și al nașului său, Ioan Rus, care era liderul studenților comuniști din Centrul Universitar Cluj-Napoca. În această funcție, George Maior trebuia să aibă calitatea de membru al PCR și să întrețină relații de colaborare cu Securitatea, având în vedere interesul acestei instituții pentru studenții străini.

În al doilea rând, referitor la scandalul și dosarul Microsoft, George Maior trebuie să clarifice dacă este adevărat faptul că, în perioada în care a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României din Irlanda (1997–1999), a demarat primele negocieri cu corporația americană Microsoft, prin Microsoft European Operations Center, care are sediul la Dublin, și că a continuat negocierile cu reprezentanța Microsoft pentru Europa în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale (2000–2004).

În al treilea rând, referitor la scandalul și dosarul EADS, George Maior trebuie să clarifice în ce condiții a negociat și semnat, în calitate de secretar de stat pentru relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale, desemnat să negocieze aderarea României la NATO, contractul (cu care se mândrește în CV-ul său) privind achiziționarea a două fregate militare de la Grupul BAE Systems din Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS. Prețul celor două fregate, denumite ulterior „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, a fost de 122 de milioane de euro, dar acestea se aflau într-o stare învechită, motiv pentru care au fost trase de câțiva ani la mal, atât la propriu, cât și la figurat. Legat de tranzacția cu BAE Systems, în presa britanică, respectiv în „The Observer”, au apărut în 2007 acuzații că un politician român neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane de lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA a deschis o anchetă în acest sens, pe care a închis-o în 2009 cu soluție de neîncepere a urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi redeschisă dacă vor apărea noi probe.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite senatorii pentru a începe ședința de plen.

Au trecut deja cinci minute de când ar fi trebuit să deschid ședința și îl rog pe domnul secretar Mario Oprea să facă prezența, în speranța...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Deșartă.

Ei, nu chiar deșartă! ...că vom avea cvorum. Mulțumesc frumos. Vă rog, prezența.

|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---| |Bună dimineața tuturor!|| |Agrigoroaei Ionel|| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent| |Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|prezent<br>prezent| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin|prezent<br>prezent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|concediu| ||medical| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|| |Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin||Mutu Gabriel|prezent| |---|---|---|---| |Cotescu Marin Adrănel||Nasta Nicolae|| |Crețu Gabriela|prezentă|Năstase Ilie|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Neagu Nicolae|| |Cristina Ioan||Neculoiu Marius|prezent| |Croitoru Cătălin||Nicoară Marius Petre|prezent| |Deneș Ioan|prezent|Nicolae Șerban|| |Dincă Mărinică||Nistor Vasile|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Niță Mihai|prezent| |Dobrițoiu Corneliu||Nițu Remus Daniel|| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Dumitru|| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Dumitrescu Iulian||Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Durbacă Eugen||Oprea Ștefan Radu|| |Duruț Aurel|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pataki Csaba|| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Filip Petru|prezent|Păran Dorin|| |Firea Gabriela|concediu|Păunescu Teiu|| ||medical|Pelican Dumitru|| |Florian Daniel Cristian||Pereș Alexandru|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pop Liviu Marian|Guvern| |Geoană Mircea Dan||Popa Constantin|| |Ghilea Găvrilă||Popa Florian|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Ion|prezent| |Grapă Sebastian||Popa Mihaela|| |Grigoraș Viorel||Popa Nicolae Vlad|| |Hașotti Puiu|prezent|Popescu Corneliu|| |Ichim Paul||Popescu Dumitru Dian|| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent|| |Iliescu Lucian|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Rădulescu Cristian|| |Ioniță Dan Aurel||Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu||Saghian Gheorghe|prezent| |Jipa Florina Ruxandra||Savu Daniel|| |Klárik László Attila||Sârbu Ilie|prezent| |László Attila||Severin Georgică|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Dragoș||Stuparu Timotei|prezent| |Luchian Ion|prezent|Suciu Matei|| |Marian Dan Mihai||Șova Dan Coman|| |Marian Valer|prezent|Tánczos Barna|| |Marin Nicolae||Tămagă Constantin|prezent| |Markó Béla||Tătaru Dan|prezent| |Mazăre Alexandru||Tătaru Nelu|prezent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio||Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mihai Cristian Dănuț||Tișe Alin Păunel|| |Mihai Neagu||Toma Ion|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Miron Vasilica Steliana|prezentă|Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Tudor Doina Anca|| |Mocanu Victor||Țapu-Nazare Eugen|| |Moga Nicolae|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|| |Mohanu Nicolae|prezent|Valeca Șerban Constantin|| |Motoc Octavian|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Vâlcov Darius Bogdan|| |---|---| |Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila|prezent<br>prezent| |Vochițoiu Haralambie|| |Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|prezent| |Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezent|

Stimați colegi, și-au înregistrat participarea la ședință 86 de colegi, fiind îndeplinit cvorumul.

Îl rog și pe domnul secretar să finalizeze prezența, să putem deschide ședința.

Îi rog pe toți colegii care sunt la o țigară pe hol sau încă în birouri să poftească, să deschidem ședința plenului de astăzi.

Domnule președinte, Au răspuns apelului 84.

Florin Constantinescu face 85. Adică face cât doi, adică 86...

Este adevărat. Constantinescu Florin, prezent. 85.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Vă rog să luați loc, stimați colegi.

Îi rog pe colegii care sunt pe hol să poftească în sală, să putem deschide ședința.

Sunt câțiva colegi care sunt la o țigară și aș vrea să intre, să putem...

Eu cred că eu i-am invitat extrem de politicos.

Deci interzicem fumatul. Asta e cea mai...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ei, nu putem să interzicem fumatul; numai dacă legea, care este la Camera Deputaților astăzi, va trece și va fi promulgată de președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi și vă anunț că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 90, cvorumul de lucru legal fiind îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30 au fost declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului.

Vă rog să luați loc, domnilor colegi.

Domnule doctor, vă rog să luați loc, să putem vota programul de lucru.

Îl rog și pe colegul nostru...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Todirașcu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...Todirașcu, să fie prezent; și doamna Miron, de asemenea.

Nu merge!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

77 de colegi au votat, ceilalți au mai stat de vorbă.

Programul de lucru pentru această zi a fost aprobat.

Pentru ordinea de zi, cele 8 puncte pe care le avem în față, există propuneri?

Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi a ședinței.

Stimați colegi, Biroul permanent al Senatului a aprobat – și vă supune și dumneavoastră spre aprobare – programul de lucru al Senatului pentru perioada 18–23 mai 2015:

– luni, 18 mai: activități în comisiile parlamentare de la 9.00 la 11.00; 12.30 – ședința pregătitoare; 13.00 – ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple și, dacă mai rămâne timp până la ora 18.00, dezbaterea inițiativelor legislative și, eventual, vot final; de la 18.00 la 18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 19 mai: 9.00–13.00, lucrări în comisiile permanente; 13.00–15.00, pauză; 15.00–17.00, lucrări în plenul Senatului;

– miercuri, 20 mai: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului;

– joi, 21 mai: lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 22, și sâmbătă, 23 mai: activități în

- circumscripțiile, colegiile electorale.

- Sunt intervenții pe acest program? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră, stimați colegi, programul pentru săptămâna viitoare.

Intrăm în programul legislativ de astăzi. Sperăm să reușim să-l parcurgem așa cum ni l-am propus.

Punctul 1, Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, republicată.

Inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României... – numai o secundă! –, domnul Iliescu, da? Domnul Valentin Iliescu.

Pe scurt, poziția Guvernului față de această propunere legislativă. Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte,

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Doresc să fac afirmația, din capul locului, că Guvernul nu a formulat un punct de vedere pe tema acestei inițiative legislative, însă mă simt obligat, pentru corecta dumneavoastră informare, să vă exprim două teme importante, pe care Guvernul, prin reprezentantul său, le-a prezentat la comisia de specialitate.

Prima dintre ele este că modificarea Legii nr. 220/2008 presupune în mod obligatoriu o notificare a Comisiei Europene. Ultimele măsuri de modificare a Legii nr. 220/2008, aduse prin Legea nr. 23/2014 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2013, au fost notificate Comisiei Europene în martie 2014. Fac precizarea că nici până acum Comisia Europeană nu s-a pronunțat față de această notificare.

Cea de-a doua, și cea mai importantă, probabil, pe care colegii din comisia de specialitate au avut-o în vedere, este că impactul asupra producătorilor de energie din surse regenerabile ar fi unul foarte important. Mecanismele propuse de inițiatori pe piață privind aplicarea schemei prin certificate verzi sunt, practic, înlocuite cu un tip de prețuri reglementate, contravenind astfel principiilor schemei autorizate de Comisia Europeană și principiilor de piață și competitivitate impuse de noile orientări comunitare.

Concluziile, domnule... ministru. Concluziile!

Guvernul nu a formulat un punct de vedere.

Reprezentantul Ministerului Energiei la comisia de specialitate a exprimat un punct de respingere față de această inițiativă...

Mulțumesc tare mult.

Președintele comisiei de specialitate, domnul senator Fifor.

Vă rog.

## Domnule președinte,

În ședința din 28 aprilie 2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 6[2] din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța rutieră, protecția mediului și în categoria de folosință, conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Da, cam lungă propunerea... titlul propunerii legislative. Îi dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu, microfonul 5.

Importanța, domnule președinte, e în concordanță cu titlul legii.

Pentru a coexista într-o societate, categoric că se aplică metode stimulative și coercitive. De data aceasta, ne gândim la o metodă, la un aspect coercitiv. Legislația în vigoare în acest moment prevede ca cei care acordă atestate pentru circulația pe drumurile publice a autoturismelor să fie sancționați, respectiv numai inspectorul de la acea unitate, de la acel atelier.

Noi venim și propunem ca RAR-ul să poată avea posibilitatea să suspende sau chiar să anuleze autorizația operatorului. De ce?! Pentru că, de regulă, inspectorul care execută această lucrare este un salariat, este normal să fie supus patronului și tentația de a face incorectitudini este foarte mare. Și, atunci, venim să implicăm în această acțiune atât de importantă și patronul.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Dragoș Titea, secretar de stat. ## **Domnul Virgil Dragoș Titea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Măsurile preconizate încalcă, pe de o parte, principiile de tehnică legislativă, în sensul că nu poți stabili două sancțiuni pentru aceeași faptă, și, pe de altă parte, ar putea afecta în mod semnificativ funcționarea sistemului național de inspecție tehnică periodică și ar putea conduce la incidente tehnice rutiere.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului ministru.

Domnul senator Fifor, președintele comisiei de specialitate.

În ședința din 28 aprilie 2015, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale, stimați colegi, poziția grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

## **Din sală:**

E organică!

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu e organică, nu e organică!

Dacă era organică o lăsam pentru luni, vă dați seama... sau altă...

71 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat. Propunerea a fost respinsă.

Punctul 3 – acum urmează o lege organică, într-adevăr –, Propunerea legislativă privind modificarea proiectului de lege privind normativele de personal pentru unitățile administrativteritoriale și instituțiile publice.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna Caraman. Parcă am văzut-o dimineață... Este.

Microfonul 8, vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Obiectul de reglementare este o nouă modalitate de stabilire a numărului de posturi pentru aparatele de specialitate din cadrul administrației publice locale.

În prezent avem reglementare. În baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010, avem normative de personal pentru administrația publică locală.

Considerăm că adoptarea propunerii legislative poate conduce la majorarea numărului de posturi aprobat la nivelul autorității administrației publice locale și al instituțiilor din subordinea acestora, ceea ce generează un impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal, asupra bugetului consolidat și am încălca înțelegerile cu finanțatorii externi, acel plafon de cheltuială pe care trebuie să-l respectăm.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, președintele acesteia, domnul senator Toma.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 21.04.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au decis, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni – încercăm –, ora 17.00.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Inițiatorul? Nu e...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Este domnul Todirașcu.

A, vă rog, domnule senator Todirașcu. Microfonul 5.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă propune corectarea deficienței actuale a Legii privind Statutul aleșilor locali, care permite aleșilor locali condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție și de serviciu să-și exercite în continuare funcția publică, dacă instanța nu a prevăzut o pedeapsă cu executare.

Unii aleși locali și-au încălcat atribuțiile de serviciu sau au efectuat acte de corupție și au fost condamnați definitiv pentru acestea, dar, deoarece legea permite, au continuat să-și exercite funcțiile publice, putând să-și continue nestingheriți activitatea infracțională, dacă instanța de judecată a considerat, din diverse motive, că se poate amâna sau suspenda executarea pedepsei.

Această prevedere a Legii privind Statutul aleșilor locali este necorespunzătoare, în opinia mea, și trebuie îndreptată, pentru că permite persoanelor alese în funcții publice, dar dovedite ulterior necinstite, să-și continue, să-și exercite funcția publică, sfidând alegătorii, care se așteaptă ca aleșii lor să acționeze în interes public, și nu contrar lui.

Menținerea în funcție până la expirarea mandatului prejudiciază dreptul cetățenilor de a fi reprezentați în organele de conducere locale de persoane oneste, care își desfășoară activitatea prin respectarea legii, și nu prin a o încălca.

Această inițiativă legislativă propune ca între motivele încetării de drept a calității de consilier local sau județean ori de primar sau președinte al consiliului județean să se numere, pe lângă condamnarea definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, și condamnarea definitivă fără executare. În acest mod, cetățenii români vor fi protejați prin lege de corupți.

Vă invit să susțineți această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc inițiatorului.

O rog pe doamna Caraman, punctul de vedere al Guvernului, vă rog, pentru... Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât reglementarea în vigoare, conform Codului penal, cuprinde infracțiunile vizate de inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Toma, președintele comisiei de specialitate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu

membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, au dezbătut și au decis, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun, de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Legea educației naționale nr. 1/2011. Inițiatorul?

Nu este.

Guvernul României, la acest proiect, este reprezentat de domnul András Király.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Inițiativa legislativă asigură participarea elevului la ora de religie în urma exprimării dorinței persoanei îndreptățite legal, conform deciziei Curții Constituționale.

Susținem reformularea alin. (2) al art. 18 din Legea educației naționale în forma aprobată de comisie.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru educație... pentru învățământ, știință și tineret, doamna senator Andronescu, președinta comisiei.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii care au avut responsabilitatea întocmirii unui raport pe această inițiativă legislativă propun plenului Senatului aviz favorabil, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Doamna Câmpeanu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna senator Câmpeanu, vă rog, iertați-mă! Colegii mei v-au identificat un pic mai târziu.

Vă rog. Microfonul 2.

Aș vrea, cu această ocazie, să laud din nou Comisia pentru învățământ pentru că, împreună cu ministerul, a găsit o soluție care este și conformă cu decizia Curții Constituționale, și, în același timp, satisface și dorința mai ales a părinților: atât ei, cât și copiii care sunt majori să poată singuri să solicite dacă doresc să participe la această oră de religie, ea fiind o disciplină opțională.

Aș vrea să insist și să spun că sunt o persoană religioasă. Am trei nepoți, unul care merge la școală și a optat pentru aceasta, un altul care nu a optat – mă rog, părintele –, deci iată că inclusiv într-o familie pot să existe două persoane: una care să dorească să participe copilul, alta să nu dorească.

Deci este o soluție foarte, foarte echitabilă.

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, colegul, domnul ministru András Király.

Vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prin această formă, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 1/2001, Legea educației naționale, s-a urmărit obținerea recunoașterii dreptului copilului care a împlinit vârsta de 14 ani de a avea inițiativa depunerii cererii pentru ora de religie printr-o interpretare a legii diferită de modul în care au fost înțelese până acum atât prevederea din Constituția României cu privire la dreptul părintelui de a-și educa minorul, cât și prevederile aferente din Legea cultelor, Legea educației și chiar din noul Cod civil.

Punctul de vedere este unul negativ.

## Mulțumesc.

Cele două comisii, juridică și pentru învățământ, prin doamna Andronescu, vă rog, punctul de vedere.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii propun plenului Senatului un raport de respingere, cu aceleași argumente, legate de legislația care stabilește momentul în care un adolescent devine major și are deplină putere pentru exercitarea drepturilor personale.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

## Inițiatorul?

Nu este prezent. Dacă este, vorbește la telefon.

Reprezentantul Guvernului, vă rog, domnule Iliescu, aveți cuvântul – microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezenta propunere legislativă se dorește extinderea sferei abaterilor disciplinare ale magistraților. Se propune să se prevadă în mod expres că nerespectarea termenelor legale de 30 de zile pentru redactarea hotărârilor judecătorești, prevăzută atât în Codul penal, cât și în cel de procedură penală, constituie abatere disciplinară și, ca urmare, să fie sancționată în consecință.

Guvernul nu a formulat un punct de vedere pe această temă. Pot însă să vă spun că la Comisia juridică reprezentantul Ministerului Justiției nu a fost de acord cu această propunere, considerând că textul actual, art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, este formulat mult mai clar și circumstanțiază bine fapta magistratului, care constituie abatere doar la situația în care întârzierea este repetată și se realizează din motive imputabile.

Susținem, pe cale de consecință, raportul comisiei.

## Mulțumesc.

Poziția Comisiei juridice, doamna senator Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă.

În consecință, în data de 10 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Motoc. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ne așteptam din partea unui ministru al Guvernului Ponta, mai ales a unuia care se ocupă de relația cu Parlamentul, să cunoască realitățile din viața fiecărui minister, inclusiv din viața Ministerului Justiției și, în general, din viața judecătorilor din România.

După cum bine știm cu toții, instanțele de judecată sunt supraaglomerate cu cauze; sunt judecători care sunt nevoiți să stea în instanță uneori zi-lumină și să judece zeci de cauze într-o singură zi.

Să introducem în lege o asemenea prevedere, cum este cea pe care domnul Nicolicea o solicită, ar fi un lucru total nedrept pentru acești oameni care activează în niște condiții total neprielnice și care sunt nevoiți să studieze pentru cauze – sau cel puțin așa ar trebui – uneori și nopțile.

În această situație, cu siguranță că acest raport de respingere a unei asemenea propuneri legislative este unul firesc, normal.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Microfonul 2, domnul senator Verestóy Attila. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

Eu, aproape la fel de elocvent, am ajuns la această concluzie, ca și antevorbitorul, numai că pornind nu din partea celor care dau dreptate sau...

Împart...

...sentințe..., împart dreptatea..., ci din partea cealaltă, a cetățeanului care este supus unor rigori ale legii, care are tot interesul să nu fie o presiune de timp asupra elaborării unor decizii ale procurorilor sau ale judecătorului.

Deci de pe ambele părți ale baricadei, să spunem așa, această inițiativă legislativă nu-și are rolul și rostul. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte puncte de vedere, declar dezbaterile închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind completarea art. 26 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale. Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României este reprezentat pentru acest proiect de domnul Valentin Iliescu – microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 26 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, în sensul instituirii unei interdicții pentru aleșii locali de a îndeplini succesiv mai mult de două mandate în funcția de primar, consilier local, consilier județean sau președinte al consiliului județean.

Guvernul României nu susține o asemenea inițiativă legislativă, în ciuda argumentării inițiatorului că ea ar conduce la întărirea instituțiilor administrației publice locale și la creșterea credibilității și eficienței acestora. Motivul argumentat de către Guvern, pentru care dorește să respingem această inițiativă, este că soluția limitării numărului de mandate la aleșii locali este de natură a crea premisele încălcării prevederilor constituționale ale art. 37 – cel care stabilește conținutul și limitele dreptului de a fi ales – venind cu această nouă condiție, ca cel interesat să candideze să obțină un mandat de ales local... are în spate două asemenea mandate.

O asemenea soluție propusă de inițiator ar putea să creeze premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 37. De asemenea, este o restrângere a dreptului de a fi ales. În plus, nefiind o propunere foarte clară, soluția legislativă propusă de inițiatori nu face referiri foarte clare dacă e vorba de același tip de mandate, de primar, de consilier, de primar și consilier, și noi considerăm că este o problemă care nu poate fi acceptată.

Mai mult decât atât, limitarea numărului de mandate este, în principal, legată de alegerea președintelui statului, fiind destul de rar utilizată în ceea ce privește realegerea titularilor altor funcții politice, parlamentari, prim-miniștri, miniștri, primari.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna senator Federovici. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost avute în vedere de membrii Comisiei de Cod electoral la întocmirea prezentului raport.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative, iar Consiliul Economic și Social a avizat negativ această propunere legislativă.

În ședința din 15 aprilie 2015, membri prezenți ai Comisiei de Cod electoral au analizat inițiativa legislativă și observațiile Consiliului Legislativ și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator, microfonul central vă așteaptă. Domnul senator Grapă.

Dacă mai dorește cineva...

Domnule președinte, mulțumesc. Distinși colegi,

## Onorat Senat,

Vreau să vă spun în câteva cuvinte niște considerente de ordin personal, apropo de două chestiuni care au fost amintite aici. Prima dintre ele, tehnică: președintele consiliului județean – ca urmare a modificării legii electorale –, nu mai poate să fie... nu-și mai găsește rostul în interdicția de a candida mai mult de două mandate, pentru că acolo discutăm despre putere, de majoritate politică, nu mai discutăm despre un individ care să-și exercite asupra unui județ o putere mai mult sau mai puțin contestată de unii sau de alții, ci discutăm de o formațiune politică care își exercită puterea, lucru care, de altfel, e normal, pentru că trăim într-o democrație. Bun!

Vreau să vă spun însă că, din punctul de meu de vedere, greșeala fundamentală nu este aceea că trebuie să limităm mandatele cuiva pentru a împiedica dinastiile care se formează în anumite zone, regiuni, ci cu totul altceva: legea electorală. Nu ar fi trebuit în ruptul capului să acceptăm alegerea primarului dintr-un singur tur. E o greșeală fundamentală. Asta este. În 2016 vom face așa. Vom perpetua o chestiune pe care o cunoaștem. Diferențele vor fi de ordinul micronilor sau, dacă vreți, probabil, undeva la 3-4% din cei care sunt acum în funcție nu se regăsesc. De ce? Nu pentru virtuți personale, ci pentru dinastii care s-au format și, prin legea asta, nu facem altceva decât să le perpetuăm.

Îmi place foarte mult un citat, pe care vi-l spun și dumneavoastră. Vi-l spun pentru că îmi dați voie și vi-l spun pentru că, de fapt, ăsta este rostul nostru în acest Senat. În momentul în care ajungem în fața unora, ne metamorfozăm în cu totul altceva. Noi, toți, purtăm măști și încercăm să fim în ochii celor pe care câteodată îi reprezentăm și câteodată îi iubim așa cum credem noi că ar vrea ei să fim. Dar, când ne ascundem adevăratul chip în fața lor, care e prețul pe care îl plătim pentru această minciună? Și vă răspund foarte simplu: destinul României de 25 de ani încoace.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Dumitrescu, vă rog, microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Îmi place să cred că o discuție de natura celei pe care o avem astăzi ca dezbatere la acest proiect legislativ ne interesează pe toți. Din când în când, în activitatea parlamentară au eșuat astfel de inițiative, dar au existat. Nu li s-a acordat atenție, au fost desuete, au fost în afara discuției, în afara subiectului și, ca atare, au fost tratate astfel. O inițiativă legislativă... e dreptul fiecăruia de a-și depune opțiunea și de a face o propunere. E normal, așa este în democrație.

Apariția însă a acestei propuneri, într-un anumit context, în care, în opinia mea, dezbaterea publică cu privire la democrație, din nefericire, cunoaște accente care nu sunt în concordanță cu o realitate care ar trebui să fie pentru noi definitorie, ne pune mari semne de întrebare.

A apărut această inițiativă în condițiile în care există o opinie extrem de nefavorabilă în legătură cu Parlamentul, există o opinie – și construită, din păcate, fără să aibă elemente de susținere foarte puternice, dar în contextul luptei împotriva corupției se amplifică –, o impresie de inutilitate

a clasei politice, pentru că primarii și consilierii locali sunt baza. Politica este locală. Așa spune englezul, care a construit..., englezii, care au construit sistemul politic actual.

Deci se implică o astfel de neîncredere în clasa politică, care determină astfel de măsuri care sunt nu numai anticonstituționale.

Constituția este rezultatul principiilor democrației și ale construcției democratice din societate, expresia punerii în materie juridică și în norme juridice a principiilor care funcționează în democrație, în democrația de tip occidental, asta pe care noi o cunoaștem ca funcționând la ora actuală la nivel planetar.

Eu sunt extrem de indignat nu pentru că a apărut acest proiect legislativ, sunt extrem de indignat că a apărut în acest moment, pentru că el a apărut ca urmare a existenței în societate a unor astfel de propuneri. Și eu cred că este rolul nostru să tratăm cu mare seriozitate o astfel de propunere, să o punem în termenii... nu de condamnare, că nu putem să condamnăm niciodată un coleg care are o idee, dar în termenii de a pune la locul ei o astfel de propunere și a fi cu toții conștienți că nu este o chestiune banală, întâmplătoare, ci e o chestiune care, ușor, ușor, fisurează însuși fundamentul democrației.

Imediat. Imediat, imediat, că e ultima lege!

Vă mai dau exemplul – și asta e mult – pentru stenogramă: Legea alegerilor în sistemul acesta al alegerii unipersonale, care a fost un eșec și a făcut ceea ce se întâmplă în Parlamentul de azi, să avem o suprapondere a Parlamentului.

Greșelile astea se plătesc. Trebuie să fim atenți. Viguroși atenți, domnule Sârbu. Viguroși atenți trebuie să fim.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dobra. Urmează domnul senator Barbu. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Subliniind și eu argumentația Guvernului, în special cea referitoare la Constituție și la dreptul de a fi ales și de a alege, subliniind și argumentația colegului și domnului vicepreședinte, am să vă ofer eu însă altă perspectivă din care această lege e cu atât mai dificilă.

Chiar în județul nostru, domnule Deneș, dacă tot... avem câteva localități ce joacă puternic astăzi la puțin peste sau puțin sub 1.000 de locuitori. Comune. Imaginați... Nu mă mai gândesc la partide cu trei membri! Imaginați doar cinci partide mari, liste complete de consilieri și am implicat automat mai mult de 150 de oameni în acțiunea aceasta de a alege și a fi ales pe liste de partid – mandate locale.

Eu vă spun că, dacă astăzi am interzice al treilea mandat, în acele localități am avea reale probleme să mai facem liste complete de candidați.

Și unde voiam eu să ajung, de fapt?

La o discuție pe care o reluăm, se pare, sistematic la început de guvernare și după aceea o cam uităm – e un reproș și pentru cei de la putere, e o amintire și pentru noi –, aceea a reformei administrative, adică a înnoirii organizării administrative locale. Pentru că am uitat din nou de acest subiect, trecem și această legislatură, și acest mandat, și nu ne-am făcut datoria nici față de acele localități, nici față de o reprezentativitate mult mai responsabilă din punctul acesta de vedere și, dacă vreți, nici măcar față de noi, nu doar cei de aici, ci și cei de dincolo.

Din punctul ăsta de vedere, susțin și eu că o astfel de formulă e neacceptabilă și cred și eu că toate temerile noastre în legătură cu legislația electorală adoptată în această perioadă la foc automat... va produce efecte pe care nu le vom cunoaște decât peste 10-15-20 de ani.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Barbu. Urmează domnul senator Corlățean.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Este un subiect extrem de important, așa cum s-a spus în repetate rânduri și n-o să reiau. Eu vreau doar să marchez, pentru că știu că stenogramele se arhivează și mizez pe faptul că foștii mei colegi din presă vor înțelege rostul spuselor mele: noi, prin ceea ce dăm poporului, o lege în care spunem că primarii sunt aleși în primul tur... este o ipocrizie, pentru că le interzicem locuitorilor din comunitățile României să facă ceea ce facem noi în Parlament, adică să ne unim în alianțe care, având în spate mandatul popular, să conducă România.

Dacă România ar fi o comună, ea n-ar avea voie să aibă un lider decât dintr-un singur tur. Și nu mă refer la președinte, că nu președintele conduce România. Nu este țară prezidențială. Ea este țară cu regim neprezidențial.

Și atunci...

Nu e nevoie să ridicăm tonul, avem microfoanele deschise și avem un președinte de ședință extrem de elegant.

Exact asta facem. Ceea ce noi numim USL – mă rog, o mare eroare, poate cea mai mare din istoria PNL-ului –, ceea ce numim Alianța Dreptate și Adevăr, ceea ce numim... și așa mai departe, „patrulaterul roșu”...

, „patrulaterul roșu”, ca să mă duc în istorie, toate

aceste lucruri le negăm acum la nivel de comună, la nivel de oraș mic, la nivel de... Le negăm de ce? Pentru că avem o încovoiere nepermis de profundă în fața domnului/doamnei primar.

Poate e bine, poate e rău, dar... Și eu cred că nu acelea care au fost exprimate sunt punctele esențiale și îmi pare rău că e al meu sau, mă rog, îl susțin pe al meu. Acesta este esențial! De ce nu privim comuna ca pe țară? De ce nu privim orașul ca pe țară și de ce nu le dăm lor posibilitatea să facă ceea ce noi facem: alianțe politice în vederea unei mai bune gospodăriri a treburilor interne în plan local?

Mulțumesc. Ultimul vorbitor, domnul senator Corlățean. Vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu iau cuvântul pentru că dezbaterea, realmente, este foarte importantă și e bine să fie cât mai multe opinii exprimate. Opiniile sunt diverse, sunt diferite; e firesc să fie așa. Însă primul lucru pe care aș vrea să-l spun este că excesul de zel în legiferare e o chestiune pe care noi o trăim în România, și nu numai, inclusiv chestiunea asta cu revenirea la o situație din 1990 – partide politice cu 3 membri. Care vor fi consecințele politice, electorale și de fragmentare politică, astea le vom vedea în viitor.

Însă, revenind la speța pe care o discutăm, e bine să nu inventăm roata neapărat noi, în România, și să ne uităm și la practica altor state cu tradiție democratică mult mai veche, mai consolidată decât a noastră. Și, dacă ar fi să mă refer doar la exemplul francez, administrația franceză, cunoaștem cazul unor primari de mici comunități, de mai mari comunități, primari celebri, care au fost aleși și continuă să fie aleși pentru mai multe mandate datorită modului în care își desfășoară mandatul și eficacității actului de administrare. Mai mult, primari care sunt și membri ai Parlamentului, deci cumulează... Deci se duc mult mai mult, cumulează mandatul de ales local cu cel de reprezentant în Parlament.

Ce spune asta? E nevoie în buna funcționare a comunității locale, dacă edilul este un edil serios, bun, e nevoie de continuitate. E nevoie de continuitate în punerea în practică a unor proiecte care vizează interesul comunității locale, buna administrare.

Sunt niște criterii cumulative pentru ca acest edil să fie ales. Dacă le îndeplinește sau dacă percepția opiniei publice este pozitivă, atunci el are dreptul constituțional să fie în continuare candidat și să fie ales. A limita artificial la două mandate consecutive poate genera și alte consecințe atunci când comunitatea locală crede într-un edil pe care îl alege și scoaterea sa artificială din competiția electorală, prin imperiul dispozițiilor legale imperative, poate îndepărta electoratul. Dacă un primar este apreciat în comunitatea locală și este împiedicat să mai candideze, reacția electoratului poate fi în sens invers: poate să se îndepărteze de circuitul politic și de interesul electoral. Deci eu cred că, pentru multe rațiuni, care țin de modul în care avem și practici pozitive în legislațiile naționale ale statelor membre UE, această inițiativă nu este una fericită și trebuie respinsă.

Mulțumesc. Stimați colegi...

Vlad Popa.

Domnul Nicolae Vlad Popa.

Stimați colegi,

Este adevărat că există și această opinie, și anume continuitatea este foarte importantă în momentul în care ai de-a face cu un edil cu calități, cu valoare, cum se spune.

Din păcate, în România, am constatat, și nu numai la nivelul funcțiilor din administrație, ci și la alte funcții, am

constatat un fenomen care s-a dovedit mult mai nociv, mult mai toxic, mult mai periculos decât, în balanță punând, valoarea primarului în sine. Se formează o anumită rețea, se formează anumite conexiuni care duc la abuzuri, care duc la o conducere care nu mai are de-a face cu democrația, ci cu acea vestită denumire pe care presa a dat-o, de „baron local”.

Problema asta este și să știți că, dacă în Constituantă, dacă la nivelul cel mai de sus – și la nivelul unor reprezentanți ai profesiilor se cere – se limitează două mandate, să știți că este un lucru pentru România sănătos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Stimați colegi, mulțumesc că ați fost astăzi prezenți.

Am epuizat ordinea de zi. Declar ședința închisă și vă doresc să aveți o după-amiază frumoasă.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814219]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 89/22.V.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei