Stenogramă plen

Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, stimați colegi!

Rog să vină secretarii la prezidiu să putem începe ședința.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală. Deja am depășit cu trei minute ora oficială de începere a ședinței de plen.

Vă rog.

Vă rog să luați loc.

Stimați colegi,

Insist la doamnele și domnii senatori, care sunt prezenți în clădirea Senatului, în birouri sau pe hol, să poftească în sală să putem începe ședința. Nu avem încă îndeplinit cvorumul de ședință.

Vă rog tare mult.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 13 septembrie.

Vă anunț că din totalul de 156 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment 92, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 79 de senatori.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Rotaru Ion și Ardelean Ben Oni.

Ordinea de zi a ședinței plenului de astăzi v-a fost

- distribuită. Ea a fost discutată în Biroul permanent de astăzi. Sunt comentarii legate de ordinea de zi? Nu sunt.

- Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.

Programul de lucru pentru această zi, așa cum spuneam mai devreme, aprobat de Biroul permanent: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 17.30, vot final pe inițiative legislative cu caracter organic. Așa cum bine, probabil, știți, două din proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi sunt încă în discuția comisiilor pentru raport. Sub rezerva prezentării raportului, le vom discuta.

18.00–18.15, pauză, iar de la ora 18.15 la 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

- Există alte puncte de vedere legate de ordinea de zi? Mulțumesc frumos.

Legate de programul de lucru, iertați-mă!

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Punctul 1, secțiunea I, modificări în componența nominală a unor comisii permanente.

Rog liderii grupurilor parlamentare care doresc să facă asemenea modificări sau să facă propuneri pentru aceste modificări să poftească la microfonul central.

Domnul senator Mihai Fifor, liderul Grupului PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital îl înlocuim pe domnul senator Marius Ovidiu Isăilă cu domnul senator Dan Aurel Ioniță; la Comisia pentru politică externă, domnul senator Nicolae Șerban devine membru al acestei comisii, iar la Comisia economică, industrii și servicii domnul senator Ștefan Radu Oprea va fi înlocuit de domnul senator Leonardo Badea, ca membru al comisiei.

Totodată, așa cum ați menționat și dumneavoastră, mai sunt comisii care-și desfășoară activitatea. Voiam să fiți de acord ca și Comisia pentru buget, finanțe să-și reia ședința pe care n-au putut-o ține la ora stabilită, la 16.30.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră, pe rând, cele trei modificări care au fost propuse de liderul Grupului PSD.

Prima modificare, care constă în promovarea domnului senator Ioniță în Comisia pentru buget, finanțe.

În Comisia pentru politică externă, domnul senator Nicolae Șerban este propus pentru a fi membru al comisiei.

În sfârșit, în Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Ștefan Radu Oprea va fi înlocuit cu domnul senator Leonardo Badea.

Supun, de asemenea, aprobării dumneavoastră propunerea liderului Grupului parlamentar al PSD ca, de la ora 16.30, Comisia pentru buget, finanțe să lucreze în paralel cu lucrările plenului.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, continuăm cu chestiunile procedurale, practic, aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă privind modificarea art. 174 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Supun aprobării dumneavoastră transmiterea inițiativei legislative.

Punctul 3, secțiunea I, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative, respectiv Propunerea legislativă privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București–Ilfov.

Potrivit art. 90 din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Astăzi, în Biroul permanent, acesta a aprobat solicitarea făcută de către colegii noștri. Ca atare, o supun și eu aprobării dumneavoastră.

##

Rog, poate...

Vă rog. Microfonul 3.

Domnule senator Bodog, vă rog.

## Domnule președinte,

În această seară comisia va lua în discuție acest proiect și mâine-dimineață îl introducem pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ca să nu treacă prin adoptare tacită. Vă mulțumesc.

Punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea solicitării de retragere a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului de astăzi a analizat solicitarea inițiatorului de retragere a inițiativei legislative care vizează Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Supun la vot solicitarea inițiatorului.

În continuare, înainte de a intra la punctul 5, o să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Este vorba de 12 inițiative:

1. Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică dintre Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, semnat la București la 20 martie 2013.

2. Lege pentru aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile și imunitățile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949.

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

4. Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetățenie română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

5. Lege pentru instituirea Zilei limbii sârbe.

6. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

7. Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961.

8. Lege pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România.

9. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2016 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

10. Lege pentru modificarea și completarea Legii

nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc și al munițiilor.

11. Lege pentru completarea art. 158 din Legea nr. 63/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia s-a întâlnit pe 23 august anul curent pentru a dezbate propunerea legislativă a Comisiei Europene.

Raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

În urma analizei pe care comisia a făcut-o... România apreciază și consideră că propunerile lansate de Comisie vor contribui la impulsionarea cooperării dintre orașele din statele membre și din țările Asociației Europene a Liberului Schimb.

Consideră că este important ca posibilitățile de cooperare cu statele din afara spațiului Uniunii Europene să genereze multiple valențe, importante în asigurarea stabilității în cadrul politicii europene de vecinătate, și, ca urmare, a hotărât, cu majoritate de voturi, să formuleze prezentul raport, pe care-l supunem spre aprobare plenului.

este de acord cu criteriile folosite de Comisie, dar consideră că ar trebui să mențină stimulentele pentru investiții în rețelele vizate și să evite orice denaturare a concurenței interne pe piețele vizate. Și, în egală măsură, considerăm că ar trebui reduse substanțial tarifele cu ridicata propuse corespondente serviciilor de roaming în Uniunea Europeană, în special cele pentru inițierea de apeluri vocale și SMS-uri.

Ca urmare a analizei, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii în concordanță cu observațiile incluse în prezentul raport.

Supunem aprobării plenului, spre dezbatere și aprobare, proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Intrăm pe ordinea de zi la secțiunea a II-a, inițiative legislative.

Punctul 1, Legea privind impozitul specific unor activități. Cerere de reexaminare.

- Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul György

- Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

- Vă rog, poziția Guvernului față de cererea de reexaminare

- a Președintelui României.

- Microfonul 9.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu doamnei senator. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

2. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului asupra modificării Regulamentului (UE) nr. 531/2012 în ceea ce privește normele referitoare la piețele de roaming cu ridicata – COM(2016) 399 final.

O rog pe doamna președinte să prezinte raportul. Microfonul 7.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal de instituire a impozitului specific pentru persoane juridice române care desfășoară activități în sectorul turistic, hotelier, în restaurante și alimentație publică, în scopul eliminării concurenței neloiale, creșterii conformării voluntare și stimulării investițiilor.

Guvernul nu susține raportul comisiei, deoarece există o serie de observații care nu au fost însușite în acest raport, precum introducerea unui plafon la cifra de afaceri sau definirea mai clară a unor termeni.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și acest proiect a fost dezbătut pe data de 23 august. Raportor a fost domnul senator Octavian Motoc.

Au participat Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, precum și Autoritatea Națională de Administrare și Reglementare în Comunicații.

Ca urmare a analizelor și dezbaterilor care au avut loc, Comisia pentru afaceri europene a constatat că propunerea respectă principiile subsidiarității și proporționalității,

Din partea comisiei...

Comisia pentru buget este...?

O să fie... O să amânăm.

Domnule ministru, să nu plecați!

O să amânăm dezbaterile și pe acest proiect, și pe punctul 2 până revine comisia ca să prezinte raportul.

Punctul 3? Tot cu rezervă de raport cred că... Da. Care comisie trebuie să dea raport? A! Comisia juridică.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 42 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată.

Din partea Guvernului României, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, domnul Marian Muhuleț, da?

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Marian Muhuleț** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua!

În forma în care a ieșit de la comisie acest proiect legislativ, cu amendamentele formulate astăzi... Autoritatea Electorală Permanentă susține proiectul de lege, pentru că se aduc o serie de clarificări necesare activității din turism.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Din partea comisiei, doamna Doina Federovici, vă rog.

De asemenea, în ceea ce privește posibilitatea utilizării exclusive a probei testimoniale pentru dovedirea existenței unor asemenea bunuri în cazul în care nu se găsesc documente, iarăși, în practică vor putea apărea probleme, în sensul că evaluarea acestei despăgubiri se va face doar pe baza declarațiilor unor martori după ani mulți de la data întâmplării faptelor.

Și al treilea motiv pentru care Guvernul nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative vizează faptul că se propunea să fie lipsite de efecte hotărârile instanțelor de judecată pronunțate până în acest moment asupra acestei chestiuni.

Este adevărat că, în urma dezbaterilor din comisie, acest punct a fost înlăturat prin amendamentele aduse. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Din partea comisiei, vă rog, doamna senator Doina Federovici, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere avizele favorabile venite atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, membrii Comisiei juridice vă propun un raport de admitere, cu amendamente admise.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii prezenți ai comisiei au analizat inițiativa legislativă, precum și avizele primite și au hotărât să adopte, în data de 28 iunie 2016, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa de la prezentul raport.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot, astăzi, ora 17.30.

Legea are caracter organic.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, îl rog pe domnul ministru Marian Muhuleț... Punctul... A! Nu. Domnul secretar..., iertați-mă! Domnul ministru Florin Moțiu. Vă rog.

Punctul de vedere al Guvernului pentru acest proiect. Microfonul 10.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Sunt trei motive principale.

În primul rând, prin această propunere se arată că despăgubirile în baza acestei legi ar trebuie acordate și pentru bunurile mobile, nu numai pentru bunurile imobile. Evident această problemă reprezintă o problemă de decizie a Parlamentului, însă atragem atenția că, în cazul în care se adoptă această inițiativă, există premisele acordării unei duble reparații pentru acele persoane care pe dreptul comun deja au obținut asemenea despăgubiri. Or, legea nu exceptează o asemenea posibilitate.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Doamna senator Câmpeanu, microfonul central. Vă rog, poftiți.

Stimați colegi,

Sigur că orice persoană nedreptățită trebuie să primească drepturi reparatorii, dar eu vreau să vă aduc în atenție faptul că așa s-a întâmplat și cu persoanele strămutate și numai cu o declarație a doi martori: persoane din sate vecine au declarat că persoana din satul X a fost strămutată în satul Y și din satul Y în satul X.

Ar trebui să acordăm atenție la documentele care trebuie să stea la baza obținerii oricărui drept într-o societate corectă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. Există și alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Legea are caracter organic. Vot, astăzi, ora 17.30.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 446/23.06.2015.

Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernul României, domnul Marian Muhuleț, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente. Microfonul 8, vă rog.

Inițiatorii propun abrogarea art. 59 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, întrucât reglementările conținute de acesta s-ar regăsi în cadrul art. 50 alin. (4) din aceeași lege.

Analizând conținutul celor două texte de lege sus-menționate, apreciem că acestea reglementează materii diferite.

În consecință, considerăm că textele celor două articole menționate de inițiatori nu se suprapun în ceea ce privește materia reglementată și considerăm că adoptarea propunerii legislative, a acestei inițiative, reprezintă o decizie aflată exclusiv la latitudinea Parlamentului.

propunerea legislativă pe care o discutăm acum să rămână fără obiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Constat că niciun membru al Grupului parlamentar al UDMR – inițiatorul, de altfel, al acestei propuneri legislative – nu este prezent.

O rog pe doamna Federovici să ne prezinte punctul de vedere al comisiei de specialitate.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Doamnă Federovici, vă rog, raportul comisiei.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei juridice, analizând avizele negative venite de la comisiile de specialitate, vă propun, în acest moment, un raport comun de respingere. Vorbim de Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot pe acest proiect legislativ, astăzi, la ora 17.30.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul Daniel Mărăcineanu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.

Domnule ministru, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Daniel Mărăcineanu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit. a) a art. 2 din Legea nr. 544/2001, în sensul includerii în categoria autorităților și instituțiilor publice ce utilizează sau administrează resurse financiare publice a societăților comerciale la care statul român sau, după caz, un UAT este acționar sau fondator, precum și a oricărei entități care prestează servicii publice și care beneficiază de subvenții, alocări sau alte forme de finanțare din fonduri publice, indiferent de forma juridică de organizare.

Precizăm că la data aprobării și transmiterii punctului de vedere al Guvernului se afla în procedură parlamentară și o altă propunerea legislativă cu obiect de reglementare similar, care a devenit Legea nr. 144/2016.

Din aceste considerente, vă rugăm ca modificările aprobate prin Legea nr. 144 să fie acceptate, astfel încât

Având în vedere punctul de vedere transmis de reprezentantul Guvernului, membrii Comisiei juridice vă propun un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră, stimați colegi, raportul comisiei.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Inițiatorul nu este prezent.

Guvernul României este reprezentat de domnul György Attila.

Vă rog, domnule ministru, raportul dumneavoastră pe...

Nu este domnul György Attila?

Este la Comisia pentru buget!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Susțineți dumneavoastră?

A! E la Comisia pentru buget. Aveți dreptate. Are dreptate. E la Comisia pentru...

Amânăm și punctul 7 pentru...

Și 8, și 9, și 10. Da?

Stai așa un pic, să nu le încurc. Și 10 inclusiv?

Poftim, le dăm de o parte și continuăm. Să le țineți în evidență.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Inițiatorul?

Nu este. Din partea Guvernului României, la punctul 11, este prezent domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat. Este, da? Nu este nici domnul Daniel Botănoiu. Băi, fraților!

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

## Punctul 11?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Poftiți? Mai știm să conducem ședința, doamnă senator, după atâția ani. Nu cred că trebuie să ne învățați.

Domnule Daniel Mărăcineanu, puteți lua cuvântul din partea Guvernului pentru acest proiect? Da? Proiectul numărul... Deci la punctul 11.

Propunerea legislativă vizează modificarea prevederilor art. 3 și 8 din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, referitoare la valabilitatea atestatului de producător și a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, în sensul prelungirii acestuia de la un an, la cât este în prezent, la 5 ani, și modificarea corespunzătoare a formularelor celor două documente.

Studiind propunerea legislativă și luând în vedere mai multe considerente, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri.

Vă mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna președinte, vă rog, aveți cuvântul.

mai modernă de emitere, în format electronic, de exemplu, a acestor carnete de comercializare sau a acestor certificate de producător cheamă țăranul, an de an, să scoată din buzunar încă o dată prețul acestui carnet de comercializare sau al acestui certificat de producător și să mai plătească o dată.

Dacă ne puteți explica, o să votez împotriva propriei mele inițiative.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Există și alte puncte de vedere?

Dacă nu există... Între timp a venit titularul, domnul György Attila. Domnul György Attila! Domnul György Attila!

Domnule Attila György, colegul dumneavoastră v-a pus o întrebare.

Dacă n-ați ascultat-o, îi puteți da și un răspuns în scris, nu avem neapărat o problemă.

Dacă puteți și ați recepționat întrebarea – erați foarte ocupat în discuții, într-adevăr... Dacă nu puteți da răspunsul acum, o să-i dați răspunsul în scris, da?

Bine.

Există și alte puncte de vedere?

Vă rog.

O să-l rog pe domnul Tánczos, având în vedere apartenența politică a domnului secretar de stat, să fie mai înțelegător.

Domnule senator Atanasiu, vă rog. Microfonul 2.

Domnul vicepreședinte al Senatului.

Domnule președinte de ședință, ați depășit câteva acte normative și nu eram pregătiți pentru acest act normativ.

Comisia a luat în dezbatere și a adoptat un raport suplimentar de respingere a acestei propuneri legislative.

Astfel, vă supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere.

Legea este ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale.

Sunteți pregătit, domnule coleg, da? Colega noastră nu era pregătită. De asta... Îmi cer scuze. La experiența dumneaei, nu mă așteptam să nu fie pregătită. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să întreb reprezentantul Guvernului de ce consideră o soluție bună invitarea țăranilor an de an în luna ianuarie la primărie pentru a cumpăra, practic, aceleași documente, care ar putea fi valabile chiar și 5 ani, cu o simplă avizare.

Am exprimat acest punct de vedere și în dezbaterea precedentă, aici, în plenul Senatului. Nu înțeleg pur și simplu ce rost are să creștem birocrația. De fapt, un guvern care susține scăderea birocrației și ar trebui să vină cu o soluție

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Normal este să aflăm răspunsul pe care l-a cerut domnul Tánczos și după aceea să votăm, fiindcă și eu sunt foarte curios să aud acest răspuns. De ce vor să mărească birocrația, în loc să o micșoreze?

Dacă este un răspuns pertinent, o să votăm ca atare. Dacă nu, atunci vom susține proiectul de lege.

## Am înțeles.

Domnule coleg, avem o problemă de personal.

Domnul Daniel Botănoiu nu este prezent, cel care trebuia să răspundă în mod... și care este specialistul pe domeniu. Domnul Attila György este secretar de stat la un alt minister.

Domnule Tánczos, dacă doriți să veniți cu completări? Microfonul 2.

## **Domnul Tánczos Barna:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, domnul vicepreședinte are dreptate sută la sută. Fără răspuns nu știm cum să votăm.

Nu este o problemă a Senatului de personal. Este problema Guvernului. Dacă nu este reprezentat și nu știe să-și exprime punctul de vedere, să ne spună.

Nu pot să accept răspunsul în scris peste două săptămâni, pentru că votul o să aibă loc în două minute. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Corectă..., n-avem ce să... Corectă poziția domnului senator Tánczos.

Există din partea Guvernului cineva care poate răspunde?

Domnule ministru, avem o problemă. Avem o problemă pentru că domnul Botănoiu, care este trecut la noi că e prezent și pentru că dezbatem chestiuni care privesc sectorul pe care dumnealui îl conduce, nu poate răspunde.

Domnii senatori au pus întrebări. Nu înțeleg să voteze fără să cunoască răspunsul.

Până ajunge domnul Botănoiu... Dacă nu ajunge, dacă nu, amânăm, că nu pot să discut acest subiect.

Îl rog pe domnul senator Rotaru să ia cuvântul. Vă rog.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Stimați colegi,

Eu cred că propunerea aceasta este o propunere pertinentă și corectă, pentru că vorbim, până la urmă, să sprijinim sectorul agricol și producătorii individuali.

Nu putem, printr-o formulă birocratică, să punem piedică desfășurării activității mai consistente sau mai modeste a acestor oameni, pe care-i chemăm de două ori pe an să-și vizeze nu știu ce carnet, pe care-i chemăm anual să cumpere formulare și care pot fi verificați de o serie întreagă de organe și organisme, care au atribuții de control, dacă respectă legea, dacă se încadrează în ceea ce s-a stabilit în acel carnet de producător, pentru că mie mi se pare că suntem într-o zonă în care suntem, cumva, împotriva acestor oameni care, până la urmă, fac o agricultură de subzistență, fac o agricultură prin care își duc traiul de zi cu zi.

Eu cred că putem fi de acord cu acest punct de vedere al inițiatorilor, și nu cu cel al Guvernului.

Mulțumesc.

Eu sunt de acord cu dumneavoastră.

Problema este că nu avem reprezentantul Guvernului, deci nu am un punct de vedere al Guvernului din această perspectivă.

Raportul suplimentar al comisiei este..., a fost de respingere, iar noi va trebui să luăm o decizie.

Vă rog, doamna Câmpeanu. Doamna senator Câmpeanu.

## Stimați colegi,

Vorbesc de foarte puține ori într-un domeniu în care nu am o specializare, dar aș vrea să știți că sunt senator și am fost deputat într-un colegiu care era format în majoritate din sate și din producători. Și este vorba de județul Hunedoara, și dumneavoastră știți că acolo satele sunt răspândite pe kilometri întregi.

Și bineînțeles că această propunere legislativă, în mod normal, ar fi foarte benefică. Numai că, atâta timp cât Guvernul nu poate să ia nicio măsură – și vorbesc aici de 26 de ani, că tot s-a pus această problemă – împotriva intermediarilor care iau toată marfa și o vând și au și certificat de producător și nu au nicio problemă să-l obțină în fiecare

an, eu cred că nu trebuie să dăm voie, la ora actuală, unui intermediar care își obține un certificat de producător să-l aibă veșnic, mai ales că acele carnete pe care le au, câteodată, au nu știu câte zeci de file și înseamnă că nu-și mai iau niciodată o certificare.

În altă ordine de idei, și producătorii români au început să cultive acele produse care sunt cerute pe piață. Și ei pot să schimbe culturile de la un an la altul și nu pot să aibă un certificat de producător de roșii, și el să vândă în anul următor castraveți sau vinete, sau cereale.

Eu cred că este o problemă serioasă și poate că va exista vreodată cineva și la Ministerul Agriculturii, care să se preocupe și de micii producători.

Eu cred că totuși această propunere, la ora actuală, nu este viabilă, pentru că nu avem nicio măsură și niciun control asupra a ceea ce se prezintă pe piață ca fiind un producător adevărat.

Mulțumesc. Domnul senator Tămagă, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mărturisesc că nu intenționam să iau cuvântul, credeam că chestiunea a fost destul de bine dezbătută în comisie.

Precizez că în Comisia pentru agricultură toții membrii sunt specialiști în agricultură, de la toate partidele.

Au fost dezbateri chiar foarte, foarte serioase, pornite de la o propunere, de la o inițiativă a domnului secretar... senator Tánczos, într-adevăr, pertinente și de bun-simț.

Sigur că, dacă s-a soldat, după aprecierea asta a propunerii ca fiind o propunere permanentă..., și totuși s-a soldat cu un raport suplimentar pe respingere, vreau să vă spun că nu s-a făcut chiar așa pe picior sau fără temei.

Este o chestiune complicată.

Întâi vreau să se cunoască că cei care își dau cu părerea, așa, despre ce e ăla „atestat de producător”, ce e ăla „certificat de comercializare”, fără să le fi văzut, fără să știe ce cuprind și cum se folosesc, se cam grăbesc.

Vreau să precizez: certificatul de comercializare este un carnet care este valabil până se epuizează el. Și dacă producătorul îl consumă într-o jumătate de an, în patru ani, în cinci ani, când i-a terminat filele, cumpără altul. Nu are nimic a face cu vreo lege, cu vreo aprobare, cu altceva.

Ceea ce trebuie el să facă este să-și înnoiască anual atestatul de producător.

Acum, e o chestiune de bun-simț, dacă vreți. El tot trebuie să se ducă anual să-l vizeze. Chestiunea este dacă e la fel de birocratic, mai puțin sau mai mult, că se duce anual la primărie să vizeze atestatul, care ar putea fi eliberat pe 5 ani, cum este inițiativa, sau îl înnoiește anual.

Analizele făcute și chestiunea discutată și rediscutată în comisie au dus la concluzia că este mai bine să-l înnoiască, din varii motive. Sunt și chestiuni care se schimbă în cursul anului și proprietăți, și înregistrări și așa mai departe.

Este o singură chestiune de luat în calcul aici, că nu e vorba nici de birocrație, nici de deranj, e vorba că el trebuie să plătească 30–50 de lei, cât este acest atestat, în fiecare an sau o dată la 5 ani.

Asta este singura deosebire, să zicem, foarte importantă sau mai puțin importantă. Altfel, lucrurile au fost bine analizate în comisie și cred că raportul comisiei este corect.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Alte puncte de vedere?

Imediat.

Dacă din sală...?

Nu.

În aceste condiții... Este prezent domnul ministru secretar de stat Botănoiu.

Îi aduc la cunoștință că, în lipsa dumnealui, domnul senator Tánczos a adresat o întrebare. Sper că reprezentanții Guvernului i-au comunicat-o.

Mie îmi pare rău, domnule ministru, că sunteți unul dintre cei mai disciplinați miniștri, dar la dumneavoastră s-a întâmplat să nu fiți prezent când s-au iscat discuții.

În măsura în care ați luat la cunoștință de chestiunile ridicate de domnul senator Tánczos și puteți să răspundeți, vă dau cuvântul.

Microfonul 10.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că Legea 145 a stârnit discuții de-a lungul timpului, pentru că este o lege care vrea să reglementeze ceea ce se întâmplă cu mărfurile pornite de la producători și până la consumatori.

Acum, această propunere inițiată și discutată în Comisia de agricultură de la Senat a avut în vedere prelungirea perioadei de valabilitate a atestatului de producător și a carnetului de comercializare pe o perioadă de 5 ani. Asta nu înseamnă că, an de an, producătorul nu trebuie să se ducă să se înregistreze cu producția marfă, pentru că anul acesta el cultivă roșii, la anul, poate, cultivă vânătă, peste doi ani poate vrea să cultive altceva decât ceea ce face anul acesta.

Deci valabilitatea pe 5 ani nu putea fi ca o condiție de diminuare a birocrației, motiv pentru care sigur că am căzut de acord să fie valabilitate un an de zile, mai ales în condițiile în care costă 3 lei acest atestat de producător, iar 12 lei carnetul de comercializare.

Dacă vă uitați în Codul fiscal, suma maximă care trebuie percepută este de 80 de lei, motiv pentru care am propus revenirea și rediscutarea în comisie. Am fost de acord cu acele propuneri, dar, sigur, eliminarea birocrației, cu aplicarea acelei perioade de 5 ani, cuantificarea costurilor prin această măsură nu se vor realiza, motiv pentru care noi vă rugăm să aprobați respingerea ei, pentru că este prevăzută în Legea 145, avem reglementare și, ca atare, credem că este bine să mergem în continuare pe ceea ce avem și să nu legiferăm dublu.

## Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule senator Tánczos, dacă sunteți mulțumit de răspuns sau aveți completări sau critici?

Vă rog.

Nu revin asupra inițiativei. Vreau doar să-l rog pe domnul ministru secretar de stat să specifice încă o dată ce înțelege dânsul prin „costă 3 lei” și „costă 12 lei”, pentru că acest cost este un cost al primăriei, eventual, dar suma percepută în niciun caz nu este 3 lei sau 12 lei, este 80, 100 sau 150 de lei pe atestat de producător.

Deci costul fermierului este de 80 de lei, să-i dau dreptate domnului secretar de stat, Codul fiscal, costul primăriei este de 3 lei. Diferența este un profit realizat pe nedrept de o instituție publică.

## Mulțumesc.

Mai dorește cineva să pună întrebări?

Dacă nu, domnule ministru, doriți să vă completați răspunsul?

Microfonul 10.

Nu, domnule președinte.

Vreau să spun că, dacă percep sume mai mari de 80 de lei, sunt în afara legii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, declarăm dezbaterile închise pentru această propunere legislativă.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru taxarea poluării

- produse de autovehiculele utilizate în România. Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, prezent pentru punctul 12,

domnul Istvan Jakab. Sunteți, da?

- Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Jakab Istvan** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține acest proiect de act normativ, care, practic, modifică modalitate de plată a timbrului de mediu. Ordonanța 9 pentru timbrul de mediu..., noi credem că va trebui să modificăm în perioada următoare, dar nu în această variantă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate. Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și energie, vă supun spre aprobare și dezbatere un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, și eu sunt de acord cu raportul de respingere, doar că trebuie să faceți ceva. Toată vara v-am călcat pragul, ați spus că, cu siguranță, în timpul vacanței parlamentare veți finaliza acel memorandum legat de timbrul de mediu. Este clar că trebuie introdus în combustibil. Am înțeles și că aveți asta în vedere. Păi, prezentați-o public, puneți în dezbatere publică, dați-ne-o să o votăm și haideți să o aplicăm, că doar venind și cheltuind hârtia degeaba nu facem nimic. Trebuie intervenit – experimente cu alte tipuri de a încasa timbrul de mediu –, nu se poate. Singurul criteriu corect este „poluatorul plătește”, adică cine consumă motorină și benzină produce poluare. Trebuie să plătească absolut toți, fără nicio excepție.

Pentru categorii defavorizate se pot găsi alte mijloace. Nu trebuie să complicăm. Lucrurile simple rezolvă problemele. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă nu mai există puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise.

Raportul comun al comisiilor este de respingere. Îl

Constat cu plăcere că președintele Comisiei pentru buget, finanțe și membrii comisiei au finalizat dezbaterile.

Revenim la punctul 1 de pe ordinea de zi, respectiv Legea privind impozitul specific unor activități. Cerere de reexaminare.

Am ascultat, domnule președinte al comisiei, în lipsa dumneavoastră, punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog să vă prezentați concluziile la care comisia a ajuns, firesc, sub forma unui raport. Și continuăm cu dezbaterile.

Vă rog.

Vă aduc aminte că suntem într-o procedură privind reexaminarea.

Mulțumesc, domnule președinte. Procedura, într-adevăr, este de reexaminare.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat legea trimisă la promulgare, precum și motivele cererii de reexaminare și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor

prezenți, să respingă cererea de reexaminare și să adopte raport de admitere asupra legii trimise la promulgare.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale, dacă există. Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am mai spus și data trecută, mai spun și acum, în speranța că, poate, la Cameră se mai întâmplă ceva.

Aici nu mă refer în special la motivul pentru care președintele a întors-o în Parlament. Domnia Sa spunea că, în principiu, se creează un dezavantaj și că unele firme beneficiază de avantaj selectiv în raport cu aceiași care se află în aceeași situație. În principiu, ar fi bine să nu... să comparăm mere cu mere și pere cu pere, pentru că în momentul în care cu toții activează în domeniul restaurantelor sau al hotelurilor, până la urmă, cu toții beneficiază de un anumit tip de impozit. Nu cred că se pune problema, așa cum scrie în cererea de reexaminare, că, în urma aplicării acestui impozit, eventual, unele companii ar plăti mai... un impozit mult mai mic, ceea ce n-ar fi în regulă, sau altele ar plăti unul mult mai mare, ceea ce ar determina – scrie acolo – să facă evaziune fiscală.

Eu am făcut un calcul, pentru că ar fi bine să știm despre ce este vorba concret.

Impozitul unui restaurant de circa 50–70 de metri pătrați, deci un restaurant mediu, într-un oraș, este de circa 1.000 de euro pe an. Deci 1.000 de euro pe an într-un restaurant mediu, într-un oraș, dacă spune cineva că este un impozit împovărător, eu cred că este o greșeală.

V-aș mai da un alt exemplu. Un hotel de 5 stele în București – ca să știm ce plătește – plătește 820 de lei pe loc de cazare pe an. Știți bine cât costă o cameră în București la un hotel de 5 stele. Deci el ar plăti 820 de lei pe un loc de cazare pe an.

Revenind la fondul problemei, la care eu consider că acolo sunt câteva probleme, v-aș semnala în anexe..., din păcate, nu s-au făcut câteva ajustări pe care eu le consider că sunt de bun-simț, de exemplu coeficientul de sezonalitate. Asta ce înseamnă? Înseamnă cu cât să plătești mai mult impozit în funcție de cât de importantă este zona în care te afli. Păi, din păcate, stațiunile turistice de interes național au un coeficient de 0,35, comparativ cu orașele și municipiile, care au 0,4. Asta înseamnă că, dacă te afli într-un oraș, plătești un impozit mai mare decât într-o stațiune de interes național, ceea ce, absolut, este greu de crezut. Adică plătim un impozit mai mic în – vă dau un exemplu – Predeal sau în Poiana Brașov, față de... față de orașul Răcari, de exemplu, de la mine din colegiu, un oraș de 5.000 de locuitori. Și acum înțeleg de ce nu-i niciun hotel acolo.

Mulțumesc și eu. Îl rog pe domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

Urmează domnul Titus Corlățean, urmează domnul senator Motoc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

L-am ascultat cu foarte multă atenție pe colegul Valentin Calcan și vă pot spune că ce a subliniat Domnia Sa am aflat și eu din discuțiile pe care le-am purtat cu numeroși hotelieri și proprietari de restaurante din orașele, nu zonă turistică, de pe Valea Prahovei. Vă dau exemplu municipiul Câmpina, unde există... Am făcut o analiză pe caz cu un proprietar care mi-a spus că această propunere îl va face să închidă mai mult de jumătate din ce are. Știm că o terasă cu 50 de mese, dar care, de obicei, sunt ocupate în medie 5-6... A spus că va lăsa 7-8 mese și restul... Va închide terasa vara. Restaurantul se va reduce la o singură sală, cu 10–15 mese iarna, iar hotelul îl va mai lăsa să funcționeze doar cu un etaj, pentru că nu au clienți. Despre asta este vorba.

Eu înțeleg că trebuie să sprijinim industria turistică, care funcționează din plin în anumite... câteva luni pe an. Vreau să vă zic că efectul pe care l-a subliniat colegul Calcan, vorbind de Bușteni, Sinaia, Azuga... Și acolo avem o problemă, pentru că avem un turism extrem de puternic pe weekend, dar luni, marți, miercuri, joi hotelurile sunt goale, știm foarte bine, precum și restaurantele. Deci cred că trebuie o analiză ținând cont de interesele tuturor – să spunem – agenților economici din turism, și nu numai pentru cei care au un boom de două-trei luni pe an și pe urmă vor să fie într-un fel sau altul protejați.

Ce spun aici, vă amintiți, am spus și la o întâlnire cu patronatele din turism, deci nu mi-am schimbat părerea.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu cred că ne aducem aminte de dezbaterea serioasă și cu foarte multe argumente la momentul adoptării anterioare a acestui proiect legislativ, argumentele în favoarea acestui act normativ, și vin în continuarea argumentelor prezentate de domnii senatori Calcan și Severin pentru a spune că aceste inițiative chiar merită să fie susținute. Acum nu ascund surprinderea mea, totuși, văzând cererea de reexaminare venită de la Președinție, chiar dacă suntem destui care cunoaștem apetența Președinției și a actualului Guvern tehnocrat pentru a favoriza mai degrabă capitalul străin în detrimentul celui românesc. Deci nu sunt lucruri pe care nu le cunoaștem și, când facem această afirmație, o facem cu argumente. Dar chiar și așa am fost surprins de această solicitare de reexaminare.

Eu cred că pentru cei care gândesc limpede, lucid și doresc binele României, socioeconomic vorbind, și susținerea capitalului românesc e bine să adoptăm acele măsuri de reglementare legislativă care să favorizeze inclusiv în domeniul turismului, în domeniul hotelier, restaurante și

alimentație publică. Să adoptăm deci acele măsuri care să susțină capitalul românesc, să susțină inclusiv politici de investiție.

Deci o susținere foarte clară pentru respingerea cererii de reexaminare a președintelui.

Mulțumesc. Domnul senator Motoc. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La vremea dezbaterii în plen a acestei inițiative legislative am intervenit și eu și am venit la acel moment cu două propuneri de amendamente, importante, zic eu. Primul se referea la faptul că în inițiativa legislativă nu erau cuprinse tocmai acele întreprinderi la care se pretează aplicarea unui impozit de acest tip, specific, forfetar, și anume microîntreprinderile. La vremea aceea nu am fost ascultat, din păcate, de majoritatea colegilor și acest amendament nu a trecut, însă a trecut la Camera Deputaților. De atunci însă am menționat și faptul că ar fi nevoie, dacă vrem să aplicăm o astfel de lege, ca cel puțin pentru o perioadă de timp să existe posibilitatea opțiunii pentru una din cele două tipuri de impozitări: cea veche de până acum și cea actuală, în așa fel încât întreprinderile să poată să meargă pe varianta care favorizează respectiva întreprindere. Lucrul acesta însă, din păcate, nu s-a întâmplat.

Ce vreau să spun este că o asemenea inițiativă legislativă, care modifică Codul fiscal – și dacă ați observat că de fiecare dată sau că în majoritatea situațiilor nu există un calcul al influențelor asupra bugetului de stat în momentul în care se aplică o astfel de inițiativă extrem de importantă din punctul de vedere al acestei influențe financiare –, poate să debusoleze acest domeniu și bugetul de stat.

Pentru mine, care vin din Delta Dunării, pot să spun că este un lucru favorizant, pentru că majoritatea întreprinderilor care activează în domeniul turismului sunt pensiuni, care, atunci când și-au calculat impozitul forfetar, fiind microîntreprinderi cu până în nouă angajați, plătesc mai puțin decât până acum, însă ce se va întâmpla cu cele care activează în mod sezonier în domeniul restaurantelor, barurilor care nu au luat în calcul acest caracter sezonier?

Adică, de exemplu, la partea de cazare pentru Delta Dunării este luat în considerare caracterul sezonier și este calculat acesta, însă când e vorba de baruri și restaurante, care, de obicei, sunt anexă a acestor activități, caracterul sezonier nu mai este luat în considerare.

Eu zic că, din păcate, există foarte multe incoerențe, care ar trebui să fie puse la punct înainte de a putea să fie aplicată această inițiativă legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, Declar dezbaterile generale închise. Intrăm pe procedură de vot asupra legii. Vă amintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a legii, cerere transmisă de Președintele României. Supun la vot raportul și legea.

A rămas în vigoare, așa cum bine s-a spus de către reprezentantul comisiei, proiectul inițial care a fost transmis președintelui _. (Discuții la prezidiu.)_

A venit raportul la punctul 2, da?

Reluăm punctul 2. Avem prezent, ni se comunică și raportul comisiei.

Propunerea legislativă privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul György Attila.

Vă rog, aveți..., pe scurt, vă rog să prezentați punctul de vedere la această propunere legislativă. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, noi nu am văzut raportul elaborat de comisie. Ce aș putea doar să menționez este faptul că pe ordinea de zi a ședinței Guvernului de mâine este înscris un punct privind aprobarea unei ordonanțe de urgență cu un subiect similar.

Mulțumesc. Comisia de specialitate?

Vă rog, domnule președinte, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Inițiativa respectivă stă la Guvern din luna iunie, deci...

Ei! A fost vacanță.

...domnul ministru nu poate spune că nu o cunoaște. Mă rog...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A fost vacanță, domnule.

Da. La Guvern a fost vacanță.

Vă rog! Vă rog!

Am avut o discuție. Inițiativa... Au început din luna octombrie discuții pe această temă... Este o propunere legislativă deosebit de importantă, care vine să reglementeze o problemă care interesează milioane, peste 5 milioane de români.

Este vorba de asigurarea RCA. Este prima reglementare sau lege specială pentru RCA. Nu a existat până acum, este și o noutate.

De aceea, comisia a avut mai multe discuții cu toți factorii implicați, inclusiv cu transportatorii, asigurători, ASF-ul, care a participat efectiv la elaborarea acestui proiect, împreună cu noi. Și, în urma acestor discuții – astăzi am avut, de exemplu, două comisii, la prima nu am putut vota, la ora 11, că nu era cvorum, s-a votat mai târziu –, am finalizat raportul. Raportul este de admitere, cu amendamentele admise în anexă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Bota. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, vom avea, în urma acestei inițiative legislative a senatorilor din Comisia pentru buget, finanțe, o lege specială pentru RCA. Sigur, ne-am dorit să extindem puțin, dar am considerat că nu este cazul și să rămânem, să ne limităm doar la RCA. Am vrut inițial să facem acest proiect mai complex și să acoperim și asigurarea obligatorie a locuințelor, problemă care rămâne, probabil, pentru viitorul Parlament să o reia.

Această lege, pe lângă caracterul ei foarte tehnic..., sperăm noi că am reușit să îmbinăm atât doleanțele utilizatorilor acestui produs și ale firmelor de transport, cât și pe ale cetățenilor care au doar un singur automobil, fără să atentăm foarte mult la ceea ce înseamnă afacerea în domeniul asigurărilor pe care companiile de asigurări o desfășoară, dar plecând de la problemele semnalate de către toată lumea, persoane fizice sau juridice, de la modul în care azi, în România, acest produs este gestionat de către companiile de asigurări. Plecând, mai ales, de la cuantumul despăgubirilor, de la faptul că, în loc să se meargă de la o evaluare corectă de pe piață a unui vehicul, autovehicul, s-a ajuns ca o reparație să coste mai mult decât un vehicul cumpărat de pe piață, la aceeași vechime cu cel accidentat, și multe alte aberații, astfel încât dorim, prin această lege, să limităm acest lucru, să dăm posibilitatea, mult mai bună, la o înțelegere amiabilă între compania de asigurări și persoana care urmează să fie despăgubită. Să aducem răspunderea către conducătorul auto mai ales în cazul firmelor, companiilor de transport, care sunt penalizate, ele ca companie – o întreagă flotă este penalizată pentru că are în interior un șofer care are accident în fiecare an, lucru care nu este normal –, și răspunderea să meargă către conducătorul auto, nu numai către companie.

Sigur, mai există o noutate în ceea ce privește răspunderea pe care Ministerul Finanțelor Publice o va avea în perioada următoare de a elabora un act normativ pentru înființarea unei companii de stat de asigurări care să gestioneze produsele de asigurări RCA și probabil că și cele pentru locuințe.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule senator. Vicepreședintele Senatului.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

În primul rând, permiteți-mi să felicit de la microfonul Senatului asociația transportatorilor, care a știut să-și apere foarte bine oamenii atât în stradă, cât și la discuții. Am văzut că a reușit să sensibilizeze atât Guvernul României, cât și o parte din colegii senatori, care au inițiat un proiect de lege.

Ce nu mai înțeleg este – dacă tot se rezolvă mâine în ședința de guvern problema pe același proiect de lege care a fost depus de transportatori și la Guvern, și la colegii noștri – de ce trebuie să mai trecem prin dezbatere parlamentară același text pentru a adopta aceleași reguli.

## **Din sală:**

Vicepreședinte al Senatului!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog! Păstrați liniște! Vă rog.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Când termină corul de lăudători, continui.

Mai departe, aș vrea să remarc că în subordinea noastră, a Parlamentului, este instituția care ar fi trebuit să rezolve problema. N-ar fi trebuit să ajungem aici. Instituția se numește ASF. Ar trebui să vină în fața Parlamentului să ne spună de ce am ajuns în această situație și, probabil, să scăpăm de conducătorul acestei instituții care nu și-a făcut treaba și a adus lucrurile până aici.

Dacă tot vom avea ordonanță de urgență mâine, cred că nu mai e cazul să parcurgem lunga procedură parlamentară cu acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi! Stimați colegi! Vă rog!

Dă-ți demisia!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu nu o să fiu, de data aceasta, de acord cu colegul nostru, dar suntem la dezbateri parlamentare și nu o să intervin prea mult, însă există o discuție majoră, inclusiv în fața Comisiei Europene, cu privire la delegarea legislativă pe care anumite parlamente, inclusiv Parlamentul României – și Constituția o permite –, au dat-o Guvernului.

De aceea, nu cred că, niciodată – indiferent că suntem mai vechi sau mai noi în Parlament –, putem să ne derobăm de această putere legislativă și de posibilitatea de a reglementa în favoarea unui organ executiv, pentru că, în principal, Guvernul României este un organ aparținând Executivului.

Vă rog, stimați colegi! S-au înscris la cuvânt... Vă rog. Dumneavoastră.

## **Din sală:**

Aici...

A! Iertați-mă, dar... Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Viorel Grigoraș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați domni senatori, Distinse doamne senatoare, Onorați domni de la tribună, Onorată presă,

Problema asigurărilor RCA este veche. Disputele dintre transportatori, pe de o parte, și ASF datează încă de anul trecut. Păcat că persoanele fizice nu sunt organizate și nu au, să-i zicem, sindicat, dacă nu asociație.

Pe data de 25 februarie a.c., la Camera Deputaților a avut loc dezbaterea „Soluții privind asigurările RCA”, la care au participat reprezentanți ai transportatorilor, toate..., vreo cinci organizații profesionale, ASF-ul, cei de la service-uri.

ASF-ul, cu acea ocazie, a avut un reprezentant de vază, un domn, Cornel Constantinescu, prim-vicepreședinte. De pe înaltul scaun pe care noi, cei de aici, l-am pus și-a permis să insulte transportatorii, afirmând că transportatorii nu știu să facă diferența între o primă și o taxă, și nu ei, ASF-ul, sunt cei care trebuie să facă liniște, pace între – ascultați-mă! – „breasla transportatorilor”, o jignire adusă acelor care ne transportă pe noi pe drumurile patriei...

Am cerut imediat, în data de 2 martie, printr-o declarație politică, demisia acestui domn. Precum vedeți, nu s-a întâmplat nimic. Ca urmare, noi, cei de aici, blamați, din Parlamentul României, din cauza unor oameni precum Cornel Constantinescu și alții...

De ce să fim blamați?

Haideți să ne urcăm pe altă treaptă, pe aceeași scară. L-ați auzit anul acesta, de la 25 februarie încoace, ieșind pe domnul Mișu Negrițoiu să ia vreo poziție? Ce face? Stă foarte bine și își papă salariul pe care noi...

Îi numără!

...îl lăsăm...

A! Mulțumesc. Îi numără. Mai bine.

A ieșit vreodată să ia vreo poziție? Nu a luat. Domnule președinte, cu asta închei. Nu a luat poziție.

De aceea, cer public demisia acestui domn Mișu Negrițoiu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Fifor. Mai sunt înscriși doamna Anghel, doamna senator Anghel, domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi, Am să încep prin a-mi exprima nedumerirea...

Mai tare.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

...că un coleg de-al nostru cu atâta experiență parlamentară se întreabă de ce Parlamentul face legi și de ce nu face Guvernul legi.

Eu știu așa, că ăsta este rolul Parlamentului...

Este organul care asta face, legi. Probabil că mai trebuie ceva timp ca să înțelegem lucrul acesta.

Eu aș vrea să vă spun doar un singur lucru: acest act normativ, această inițiativă a fost depusă la Senat în data de 16 mai, stimați colegi. Și a urmat un parcurs al ei. Oare de ce Guvernul României în 60 de zile, cât a avut la dispoziție termen legal să prezinte un punct de vedere pe această inițiativă legislativă, nu a făcut lucrul acesta? Practic, nici în ziua de astăzi nu avem un punct de vedere al Guvernului!

Și aș vrea să vă spun că pe 7.06 s-a trimis la Guvern solicitarea pentru aviz, pentru punct de vedere. Nu s-a putut. Două luni Guvernul nu a știut că există această inițiativă legislativă și a preferat să vadă transportatorii în stradă.

Acum, fiindcă suntem, iată, în fața unei inițiative legislative care este pe cale să devină lege, Guvernul copy-paste... pentru că de asta vorbim... Este, de fapt, a treia inițiativă legislativă pe care Guvernul o copiază și încearcă să vină cu ea sub formă de ordonanță de îndată ce inițiativa poate deveni lege. Și nu e prima oară, am spus. Este a treia oară când se întâmplă lucrul acesta, da? Suntem în situația în care, iată, aflăm că mâine Guvernul face ordonanță de urgență, pentru că, dintr-odată, vede transportatorii în stradă.

Pe de altă parte, stau și mă întreb: dacă există atâta interes față de problema transportatorilor, de ce colegii liberali, astăzi, au boicotat ședința Comisiei pentru buget, finanțe? Probabil, așteptând ordonanța Guvernului lor!

Ei bine, stimați colegi, nu o să se întâmple lucrul acesta, pentru că, astăzi, această inițiativă legislativă va trece...

, așa cum ne-am asumat în întâlnirea cu transportatorii de săptămâna trecută.

Pentru că noi, cei de la PSD, știm să ne respectăm cuvântul. Și săptămâna trecută asta am promis, că astăzi pleacă din plenul Senatului această inițiativă legislativă spre Camera Deputaților, adoptată. Și va trece!

Va trece și de Camera Deputaților la timp.

Ce va face Guvernul dumneavoastră, sincer să fiu, nici nu mă interesează. Pe noi ne interesează să ne ținem promisiunea față de transportatori, așa cum le-am promis săptămâna trecută.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Doamna senator Anghel. Microfonul 3. Vă rog.

Probabil că acest Guvern ar fi trebuit să facă lucrul acesta la începutul anului și nu să-i lase pe asigurători să încaseze niște bani.

Dar voiam să spun ceva la adresa – iertat fie! – domnului vicepreședinte, care văd că duce o grijă extraordinară Guvernului, pe care l-a și votat și pe care îl și susține.

Și-i propun domnului să-și dea demisia și să se ducă în Guvern. Ia o grămadă de bani ca vicepreședinte. Tocmai...

Doamna senator, iertați-mă că intervin...

Nu, o fac, o fac...

...discutăm un proiect de act normativ, nu...

Da, stimate domn, dar în momentul în care vii și spui: să vină Guvernul și voi, parlamentari, duceți-vă și culcați-vă, că avem un guvern de tehnocrați, care face...

Să știți că eu aud foarte bine. Eu aud foarte bine.

Păi, nu, în momentul în care dumneavoastră vorbiți când vorbesc eu, trebuie să aveți...

V-am atras atenția să reveniți la chestiune, doamna senator.

Deci am revenit, am revenit...

Vă rog.

...la ceea ce am spus. Nu-i convine legea, să-și dea demisia și să se ducă în Guvern.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Stimați colegi,

Este evident că de foarte mult timp ASF-ul trebuia să intervină.

Nu uitați că zeci de luni au fost criticate. Ce anume? Faptul că sunt societăți care își permit dumpingul. Altele au intrat în faliment, tot sub umbrela, supravegherea ASF-ului. Nu merg asigurările agricole, nu merg asigurările pentru intemperii! Toți cei care au suferit pierderi în urma furtunilor care au fost în țara noastră nu sunt despăgubiți. De ce? Pentru că acest ASF nu-și face datoria. Și de ce? Domnia Sa spune, colegul meu spune: da, noi am cerut de mult demisia.

Parlamentul este cel care supraveghează activitatea ASF-ului, Parlamentul este cel care l-a votat pe domnul acesta la conducerea ASF-ului.

Păi, știți de ce tace PSD-ul și face legi pentru ASF? Pentru că ASF = PSD. Asta este realitatea!

Și domnul Coca, și domnul Negrițoiu sunt PSD-iști adevărați.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Domnule senator,

Iertați-mă că intervin, discutăm un proiect de act normativ. La experiența dumneavoastră, știți foarte bine că n-ați fost la chestiune, îmi pare rău.

Vă rog, domnule senator Mărinică Dincă.

Vă rog, păstrați liniște în sală.

Vă rog tare mult.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule președinte,

În primul rând, vreau să vă felicit că i-ați atras atenția colegului Fifor când a ținut o declarație politică de la acest microfon și i-ați cerut să se refere la proiectul de lege.

În al doilea rând, vreau să vă spun că acum un an și jumătate, de la același microfon, vă propuneam niște amendamente la proiectele de legi pe care astăzi vreți să le schimbați, tovarăși de la PSD.

Am spus atunci că fiecare dintre noi este asigurat și v-am cerut să fiți atenți ce votați, că veți vota un proiect de lege în care-i dați puteri depline tovarășului de la ASF, Mișu Negrițoiu, pe care-l susțineți și care va duce sistemul asigurărilor la faliment. Și am pus cu nume și prenume. Una dintre societăți era Astra.

Ați închis ochii. Acest domn Mișu Negrițoiu, deși știa că e în insolvență declarată Astra, a lăsat să facă asigurări în continuare, RCA la prețuri de dumping. A luat peste două milioane de asigurați. Iar acum aceștia își primesc banii de la Fondul de garantare.

Astăzi, PSD, Mișu Negrițoiu, ASF sunt principalii responsabili, pentru că au votat legea. Am cerut atunci listă, ca să vadă fiecare dintre români cum votați.

Vă e rușine de ce ați votat acum un an și jumătate?

Dați-vă demisia de mână cu Mișu Negrițoiu! Sunteți principalii vinovați. Astăzi pozați în cei care sunt salvatorii acestei țări.

Vă spun următorul lucru: dumneavoastră sunteți... sau, mai bine zis, colegii din Comisia juridică de la socialiști au copiat. Și uitați-vă pe site-ul Guvernului, proiectul de ordonanță este din luna februarie. Ați copiat, colegi, proiectul de lege – ce-i drept, prost, nu e integral cel de acolo –, ați sărit câteva paragrafe, n-ați știut ce înseamnă acestea și ați venit cu un proiect de lege care, din păcate, nu va rezolva nimic, ba, din contră. Cel pe care-l propune Guvernul, ordonanța de guvern, care mâine va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, rezolvă problemele doar pe termen scurt și, eventual, mediu.

Noi suntem, într-adevăr, cei responsabili să stabilim regulile pe piața asigurărilor, nu...

Din păcate, nu Guvernul este cel care face acest lucru. De ce spun „din păcate”? Pentru că în ASF sunt numai membri PSD. Da? V-ați lăcomit să vă puneți colegii din PSD și rezultatul este acesta.

ASF-ul este cel care avea obligația să reglementeze piața. Mișu Negrițoiu de aia stă pitit sub masă și așteaptă să-i găsiți o soluție. PSD, Mișu Negrițoiu, ASF – direct responsabili!

Vă rog, domnule senator, finalizați.

Un singur lucru vreau să vă mai spun: demisia lui Mișu Negrițoiu, a întregului board al ASF-ului! Și să vă fie, în felul acesta, rușine să mai propuneți alți membri, pentru că, din păcate...

Domnule senator...

...pe lângă faptul că au fost incompetenți, astăzi nu găsesc o soluție la acest lucru.

Mulțumesc.

Vă dor urechile? Vi se spune adevărul...

Domnule senator Motoc, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Vă rog, aștept un coleg dintre dumneavoastră să vină aici și să spună...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, domnule senator Motoc.

Mulțumesc.

O să-l rog pe domnul senator Motoc să nu se întindă foarte mult, având în vedere că la 17.30 intrăm pe legi organice.

Vă rog.

Mulțumesc.

Vă rog să poftiți în bancă, domnule senator.

Domnule senator Motoc, sper că nu luați exemplul altor

colegi.

Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

## Stimați colegi,

Cred că este mai puțin importantă asumarea paternității asupra unei inițiative legislative – lucru pe care, acum, dumneavoastră, cei de la PSD, încercați să-l faceți. Săptămâna trecută, dacă vă aduceți foarte bine aminte, am avut situația legată de neimpozitarea veniturilor pentru cei care lucrează în cercetare. Și cu toate că exista deja o ordonanță...

Foarte rapid. Ați preferat să votați acea inițiativă legislativă doar pentru că pornea din partea PSD-ului.

Vă rog, păstrați liniște în sală.

Termin foarte repede. Termin foarte repede.

Important este ca această problemă care a apărut în societate să se rezolve cât mai repede, iar ordonanța care va fi emisă mâine va rezolva această problemă, după discuții cu toate părțile interesate de rezolvarea ei.

În fapt, până la urmă și la urmă, trebuie să recunoaștem că forma în care este formulată această ordonanță, și chiar și inițiativa dumneavoastră legislativă, este datorată intervenției celor care au participat la dezbateri pentru a se pune la punct toate aceste solicitări din partea celor care erau interesați.

Eu, acum, aș dori să menționez încă o chestiune extrem de importantă legată de ASF, pentru că ați protestat mai mult.

Vă aduc aminte de faptul că, în momentul în care am avut probleme cu Astra, cu Astra Asigurări, și a fost o mare problemă pentru societatea românească, a fost un avertisment adresat ASF-ului. Cred că nu trebuie să fie nicio reținere pentru nimeni din această sală ca, astăzi, Parlamentul României să spună că trebuie să demitem întreaga conducere a ASF-ului.

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Este o solicitare a noastră, a Partidului Național Liberal. Vom face..., vom înainta un document, o solicitare către Birourile permanente reunite ale celor două Camere, în așa fel încât această solicitare să capete contur.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

10 secunde, domnul senator Barbu și, 10 secunde, cu dreptul la replică, domnul senator Atanasiu.

O să propun... Îmi pare rău, au vorbit până acum nouă colegi, din care șase de la o formațiune politică.

Supun aprobării... Dar continuăm lucrările, n-am o problemă, dacă plenul va aproba continuarea lucrărilor.

Vă rog. Nu pentru dumneavoastră. Vă rog.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

10 secunde n-o să pot... încerc în 30 de secunde.

## Două afirmații.

Prima. L-am auzit pe distinsul domn Fifor spunând de două ori de la microfonul Senatului, și rămâne pe stenogramă, adică pentru posteritate: „Guvernul vostru”.

Domnule Fifor, într-o țară democratică, așa cum este România, un guvern nu poate fi pus niciodată, niciodată de o minoritate.

Guvernul Cioloș a fost învestit să guverneze țara cu votul majoritar al PSD. Este un adevăr. Primul adevăr.

Al doilea adevăr. Domnul Mișu Negrițoiu, a cărui demisie este cerută în mod logic și firesc de către colegii mei liberali, a fost învestit cu votul majorității, adică votul Partidului Social Democrat. Aici suntem.

Am făcut această precizare și pentru presă, ce înseamnă sintagma „Guvernul vostru”, și pentru cei care, după noi, vor citi stenogramele, să nu creadă cumva că astăzi, în septembrie 2016, era la guvernare în România un guvern liberal.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Domnul senator Atanasiu.

Mai doresc... Mai avem 10 înscrieri la cuvânt, să știți.

N-am o problemă să continuăm dezbaterile și mâine.

Sau propunem sistarea dezbaterilor.

Domnule Atanasiu, vă rog.

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Am aflat din partea liderului Grupului PSD despre noua filozofie legislativă a PSD-ului: „Mai bine prea târziu, decât niciodată!”

Dragi colegi, reglați-vă ceasurile!

## Mulțumesc.

Domnul senator Severin, sper că este ultimul înscris la cuvânt.

Vă rog.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Domnule președinte,

Este vorba aici de un recurs la memorie. Nu-mi propun să fac o analiză pe problemă.

S-a vorbit de legătura dintre ASF și PSD. Vă reamintesc că această conducere a ASF-ului a fost pusă de USL.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Nu e adevărat, a fost PSD!

Domnule, nu v-am întrerupt.

Eu vreau să vă spun doar un singur lucru...

Nu dialogați cu sala, vă rog eu frumos.

Conducerea a fost pusă de USL. Din păcate, liderul propus de PNL a fost reținut. Asta nu mai e vina noastră.

E un alt subiect. Vă rog tare mult, este un alt subiect.

Aș vrea să precizez. Da, apropo de... Spunea aici că ar trebui să fim reținuți.

Nu este vina noastră că șeful care s-a ocupat de asigurări a fost prins, liberal fiind, a fost prins luând șpagă de zeci de mii de euro!

Vă rog.

Nu este vina noastră, a PSD-ului, că-n toată această perioadă – și n-aș vorbi în locul dumneavoastră, stimate domn! – banii de la Astra au fost duși spre campania electorală a unor personaje dubioase și să întrețină presa care v-a servit ani de zile. Nu dau nume ale ziariștilor, că nu este cazul.

Domnule senator Severin...

## **Domnul Georgică Severin:**

Dați banii înapoi care s-au dus în presa pentru dumneavoastră din banii asiguraților de la Astra și pe urmă să vorbiți.

Fiecare dintre noi am jurat pe Constituție și suntem obligați..., am depus un jurământ, în care spunem foarte clar, în jurământ, că respectăm Constituția și legile țării. Și nu vreau să nominalizez pe nimeni acum, știți că sunt un senator echilibrat.

Dar trebuie să spun că: „Parlamentul este...”

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.”

Domnilor, la art. 109, tot această lege fundamentală, pe care am jurat că o respectăm, spune foarte clar: „Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate.”

Tot în această...

Mulțumesc, domnule senator.

Numai puțin și am terminat, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Toți colegii cunosc foarte bine Constituția, să știți.

Domnule Severin, vă rog să finalizați.

Discutați despre legătura dintre cei care v-au condus atunci când ați intrat de pe locul trei și Adamescu și banii care v-au servit atunci și pe urmă să vorbiți de banii asiguraților.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult.

Vorbiți de..., vorbiți de cei arestați, reținuți!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnul senator Moga, ultimul vorbitor, sper, la acest subiect.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La alin. (4) din art. 115, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența, cuprinsul acestora.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și încă ceva vreau să spun și cu asta închei.

Da. Da, domnule coleg... Da, domnule coleg, aveți dreptate.

Ne merităm soarta, pentru că, atunci când trebuia să chemăm instituțiile care sunt subordonate din punct de vedere politic, și nu numai Parlamentului, așa cum este și, în cazul de față, ASF-ul, n-am făcut-o. Și ne merităm soarta. Vă mulțumesc.

Vă rog, mai aproape de microfon, să se audă.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Constat cu bucurie că a început campania electorală.

Săracul Cațavencu, cred că se răscolește în mormânt, acum. Dar vreau să vă aduc aminte puțin, stimați colegi, și colegul meu a avut dreptate, ca-n bancul cu rabinul...

și colegul de acolo a avut dreptate, dar vreau să vă aduc aminte că această carte este legea fundamentală a noastră.

Mulțumesc, domnule senator. 10 secunde, domnule senator. Vă rog, președintele Comisiei economice.

Dintre colegii care au luat cuvântul, să nu mai insiste, îi rog tare mult!

10 secunde.

Cu tot respectul pentru domnul coleg senator Fifor, liderul social-democraților, o să-i spun că nu o minoritate poate instala un guvern.

Și, doi, dacă tot aveți majoritatea, depuneți, domnilor, moțiune de cenzură...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, propun sistarea discuțiilor.

Nu vi s-a pronunțat numele, îmi pare rău.

Vă rog să votați.

Continuăm discuțiile dacă nu avem jumătate plus unu. 73 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și o abținere. Declar dezbaterile generale asupra propunerii legislative închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării propunerea legislativă.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu puteți să faceți procedură în timpul votului.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Lista, vă rog.

74 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Domnul senator Oprea dorește ca o chestiune de procedură să fie invocată de la microfonul central. Continuăm, să știți, cu vot pe legi organice.

Aș vrea să văd un coleg din Senat, din partea Grupului PSD, venind cu mâna-i tremurândă și arătând... Regulamentul Senatului până când îl mai sfidați, vizavi de ordinea de zi de astăzi și când ați afișat materialele pentru Senatul de astăzi. Este jenant ce se întâmplă în sala asta, fiindcă obligația o aveați de săptămâna trecută să le afișați, țineți minte, de joia!

Mulțumim frumos...

Nu, nu, nu, stați un pic! Domnule președinte,

Dumneavoastră nu puteți să luați microfonul unui senator, că nu aveți puteri discreționare. A fost singurul caz când colegului meu, Mărinică Dincă, i-ați luat microfonul, iar pe oameni care uită că se află în Parlament și jignesc profund colegii din Senat nu i-ați oprit niciodată. El se referea la o propunere de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu cred că domnul Dincă a jignit pe cineva, îmi pare rău, eu îl știu de atâta timp, este în limitele regulamentului, nu avem niciun fel de problemă.

Microfonul...

Punctul 3, intrăm pe vot pe legi organice, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 42 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Trebuia 79.

Chiar este cazul să mă jigniți?! Domnule profesor, este cazul să mă jigniți? Deci este cazul să mă jigniți? Vă întreb în fața întregului Parlament!

Să vă cereți scuze!

71 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 18 abțineri. Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 446/23.06.2015.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- Îl

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința din 6 septembrie.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

Îl

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 6 septembrie 2016.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile cu punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Din partea inițiatorului...

Nu este prezent inițiatorul.

Din partea Guvernului României, la punctul 7, este prezent domnul Attila György.

Vă rog, aveți cuvântul.

Prin inițiativa legislativă se propun modificarea și completarea mai multor titluri din Codul fiscal în ceea ce privește impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată și impozitele locale.

Guvernul nu susține proiectul legislativ, având în vedere că există impact bugetar, fără a se asigura și sursa de finanțare.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Președintele Comisiei pentru buget, domnul senator Viorel Arcaș.

Vă rog.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis aviz favorabil.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului de Finanțe.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Sunt puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor

nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru punctul de vedere asupra acestei propuneri legislative, domnul Attila György.

Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea Legii nr. 350/2005, în sensul clarificării aspectelor care țin de posibilitatea organizării sesiunilor de finanțare, mizând pe o mai bună accesare a fondurilor guvernamentale în cadrul unei sesiuni unice anuale, din punctul de vedere al beneficiarului, și, pe de altă parte, pe o mai bună coordonare a procesului de implementare a politicilor publice și a celor de evaluare.

Având în vedere că proiectul deja are impact bugetar, Guvernul nu susține. Mulțumesc.

Deci nu-l susține, da?

Nu.

Nu-l susține.

Comisia de specialitate, vă rog.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat inițiativa legislativă, avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere, având în vedere dificultățile de aplicare a măsurilor propuse în implementarea...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 465 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Inițiatorul?

Vă rog, domnule senator Barbu. Microfonul 6.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Am să fiu cât se poate de scurt, stimați colegi.

Este un proiect legislativ care are statut de regim de urgență și se referă, pe scurt, la scoaterea celor 400 de metri pe care, în mod absolut ilogic și absolut nefiresc, i-am introdus la modificarea Codului fiscal, i-am introdus ca metri pătrați edificabili în curtea fiecărui român, la țară. În fiecare comună și sat din România, în mod aberant, 400 de metri pătrați au fost puși în noul Cod fiscal ca fiind teren edificabil, teren pe care se poate construi. În realitate, cum bine știți din colegiile de unde venim cu toții, țăranul român are vinete, roșii, ceapă..., este grădina omului. Dacă el, cetățeanul român, dorește ca acei metri să-i introducă în zona edificabilă, în celălalt regim de impozitare, o va face la primăria teritorial competentă, în nici un caz printr-un cod fiscal aberant, care face ca sute de mii de familii să plătească o taxă pe care nu o folosesc în realitate.

Știu că se invocă, domnule președinte și stimați colegi, faptul că există un act normativ anterior acestuia pe care eu l-am inițiat, numai că acela nu are regim de urgență.

Fapt pentru care vă rog, cu înțelepciune, să luați în calcul care dintre cele două acte normative, proiecte de lege, va fi mai repede pus în operă și care îi va depresuriza pe români la plata taxelor și impozitelor în comunele și satele lor.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György, vă rog. Microfonul 10.

## Mulțumesc.

Într-adevăr, proiectul legislativ vizează modificarea art. 465 din Codul fiscal, care vizează impozitul pe teren. Ministerul Finanțelor susține promovarea inițiativei legislative, dar cu condiția reformulării anumitor texte.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, domnul senator Viorel Arcaș.

## Domnule președinte,

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere, având în vedere că prevederile inițiativei au fost preluate în raportul de admitere asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal (L310), pe care am aprobat-o, stimați colegi, acum cinci minute aici, în plen. Nu poate să fie un regim mai de urgență ca altul, fiindcă cealaltă este aprobată deja. Urmează același regim.

Dezbateri generale, puncte de vedere.

Domnule senator Barbu, vă rog. Inițiator.

## Doar 10 secunde.

Mă bucur foarte tare că, în înțelepciunea lui, Parlamentul României a găsit de cuviință să rezolve această problemă, coroborând cele două inițiative într-una singură.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 291 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul...

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György. Vă rog.

Prin inițiativa legislativă se propune reducerea la 5% a cotei de TVA aplicabile pentru produsele alimentare bio și organice certificate și etichetate astfel, provenite din agricultura ecologică.

Având în vedere că proiectul legislativ are impact bugetar, susțin raportul de respingere. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Președintele comisiei, domnul senator Arcaș. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere, motivat de faptul că la elaborarea noului Cod fiscal s-a avut în vedere lista livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii pentru care statele membre pot aplica una sau două cote reduse de TVA, din anexa nr. 3 la Directiva TVA.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru completarea art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 29 din 22 august 1997 privind Codul aerian.

Dacă inițiatorul...

Sunteți?

Nu sunteți inițiator. Din partea Guvernului României, la punctul 13, este prezent domnul George Vușcan, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, da?

Domnule ministru, microfonul 9, pe scurt.

## **Domnul George Dan Vușcan** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În scopul creșterii gradului de siguranță a traficului aerian, susținem raportul comun, cu amendamente, al comisiilor raportoare.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Președintele Comisiei pentru transporturi. Vă rog, domnule senator Butunoi Ionel Daniel.

Mulțumesc, domnule președinte.

La acest proiect legislativ, Comisia pentru transporturi și energie împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au decis să supună, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere, cu amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale, puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, cu amendamente admise. Raportul este de admitere.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, doamna Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale.

Doamna ministru, pe scurt, vă rog, punctul de vedere al Guvernului față de această propunere. Microfonul 10.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul_

_Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc.

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Guvernul susține această inițiativă legislativă, cu amendamentele..., conform raportului Comisiei pentru administrație și organizarea teritoriului.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate. Domnule senator Chiriac, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. În ședința din 8 iunie...

Inițiatorul!

Vă rog, vă rog.

Vă rog să vă prezentați raportul și îi dăm cuvântul și domnului inițiator.

În ședința din 8 iunie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Din partea..., din partea..., unic inițiator, domnul senator Luchian Dragoș.

Vă rog. Microfonul 6.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o propunere, cred eu, binevenită, în sensul că presupune modificarea și completarea Legii nr. 230/2007, Legea asociațiilor de proprietari, în sensul exceptării copiilor cu vârsta de până la trei ani de la plata cheltuielilor pe consumuri individuale și a cheltuielilor comune gestionate financiar prin intermediul asociațiilor de proprietari.

De asemenea, se presupune și extinderea termenului de plată de la 20 la 30 de zile calendaristice, având în vedere că toate facturile care vin către asociație au termen de plată de 30 de zile.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt.

Închei..., declar închise dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă a colegului nostru Dragoș Luchian.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Tiberiu Trifan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnule Trifan, pe scurt, vă rog tare mult. Microfonul 8. ## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă vine în contradicție cu legislația de nivel superior ce reglementează domeniul situațiilor de urgență.

De asemenea, nu considerăm necesară înființarea unui astfel de institut, atâta vreme cât atribuțiile acestuia se suprapun, parțial, cel puțin, cu cele ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ale Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul nu susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, domnul senator Chiriac. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale, puncte de vedere? Nu sunt.

Putem să intrăm în procedură de vot, în aceste condiții. Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Stimați colegi, mai avem patru minute și mai sunt două proiecte legislative. Colegii insistă să le discutăm și cred că nu-i rău.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru reglementarea numărului de ore alocate studiului disciplinei „Istorie” în învățământul preuniversitar.

Asta s-ar putea să mai dureze.

Să vedem dacă inițiatorul este prezent.

Nu este prezent domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Din partea Guvernului României, domnul András Király. Domnule ministru, vă rog să vă încadrați într-un termen care să fie util pentru colegii senatori.

**Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Organizarea generală a învățământului este reglementată prin Legea educației naționale nr. 1/2011. Astfel, art. 65 alin. (4) din legea menționată prevede că planurile-cadru și programele școlare pentru discipline, domenii de studiu din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituții și organisme abilitate, iar numărul de ore se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.

Din aceste considerente, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

O rog pe doamna senator Andronescu să prezinte, pe scurt, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consecvenți, noi, cei din Comisia pentru învățământ, cu propunerile pe care vi le facem dumneavoastră pentru plen, și de data aceasta vă propunem un raport de respingere, întrucât, așa cum s-a spus și de către domnul secretar de stat, stabilirea numărului de ore la o disciplină este în competența ministrului, care o rezolvă prin ordin de ministru. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Domnul senator Georgică Severin. Domnul senator... Vă rog. Microfonul... Continuăm, probabil, mâine dezbaterile. Vă rog.

## **Domnul Georgică Severin:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc acum în calitatea mea de fost profesor de istorie care urmărește fenomenul.

Ce vă pot spune?

Doamna ministru Andronescu are dreptate. Nu este treaba Parlamentului să stabilească modul cum orele sunt distribuite, dar ce ne facem când, la nivelul ministerului, apar cazuri în care materii fundamentale, cum ar fi „Istoria românilor”, nu mai există?!

Trebuie să găsim o modalitate de control. Fie comisiile parlamentare... Dar, când avem un guvern care este prea puțin interesat de ceea ce înseamnă istoria românilor, când, la ora actuală, copiii învață mai ușor despre vedetele hip-hop decât despre Ștefan cel Mare și Petru Rareș, ca să spun așa, cred că avem o problemă. Sunt elemente fundamentale, cum ar fi darwinismul, care n-au fost predate în școli ani de zile. Avem copii care termină liceul și încă mai cred că omul este conform teoriei episcopului Bishop, și nu rezultat al evoluției și al darwinismului.

Sunt o mulțime de probleme și cred că trebuie să găsim metode ca, atunci când ministerul își abandonează, dacă vreți, menirea, să putem interveni.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/21.IX.2016

Mulțumesc tare mult.

În rest, doamna ministru are totală dreptate.

Mulțumesc. Domnul senator Bumbu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervin pentru că am participat la Congresul internațional al profesorilor de istorie și au lansat un strigăt în disperarea lor, că au ajuns să fie prinse în curriculum istoria și geografia împreună și la un nivel de două ore pe săptămână, ceea ce, evident, pune în pericol chiar conștiința națională și educația fundamentală a viitorilor cetățeni ai României.

Chiar dacă noi nu avem această prerogativă menționată de doamna profesor și doamna senator Andronescu, e cert că trebuie să fie măcar un semnal de alarmă pentru cei din minister, să reconsidere atitudinea.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Tánczos Barna. Vă rog.

Doar o idee aș vrea să spun acum, cu ocazia acestei dezbateri. Nu cred că calitatea învățământului depinde de numărul de ore la o disciplină sau alta. Avem tendința să exagerăm. La fiecare disciplină credem că cunoștințele acumulate de copii sunt în directă relație cu numărul de ore. Este o idee falsă.

Din păcate, am modificat inclusiv Legea învățământului și am lăsat în sarcina și la prerogativele ministrului să stabilească numărul de ore la fiecare clasă, numărul maxim de ore pe săptămână. Este o greșeală. Am împovărat copiii din ce în ce mai mult și am ajuns ca un copil de clasa a VIII-a să stea în bancă și pe scaun, adunate toate orele de școală plus orele de teme de acasă, mai mult decât un adult. Stă mai mult de opt ore pe scaun învățând la școală și scriind teme acasă.

Trebuie să readucem această prerogativă în lege, să stabilim numărul de ore maxim prin lege, și nu prin ordin de ministru.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Andronescu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Numai un pic.

Dacă doriți să luați cuvântul, trebuie să aprob prelungirea programului.

Păi, nu mai am cum, deja sunt trei minute peste!

Supun aprobării dumneavoastră prelungirea programului până la...

Deci nu mai dorește doamna Andronescu.

În aceste condiții,

Propunerea legislativă a fost respinsă. Stimați colegi,

Deja am depășit cu două minute. Din păcate, ultimul act normativ înscris pentru astăzi va fi dezbătut mâine.

Declar închisă această parte a ședinței Senatului. La ora 18.15 începe partea cu întrebări, interpelări. Mulțumesc.

Vă doresc o seară plăcută!

* * *

DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Trecem la ultimul punct al ordinii de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Și, cum ne-am obișnuit, dăm cuvântul doamnelor senator. Dăm cuvântul doamnei Anghel Cristiana Irina. O întrebare și o interpelare.

Vă rog frumos, cât de scurt, doamna Anghel, că am înțeles că aveți și dumneavoastră probleme și noi, colegii mai...

Da, sunt scurtă, oricum... mulțumesc mult.

Interpelarea este adresată domnului Ioan Dragoș Tudorache, ministrul afacerilor interne, domnului Mihnea Ioan Motoc, ministrul apărării naționale, domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, domnului Ceaușu Gheorghe, președinte-director general, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASA OPSNAJ).

Obiectul întrebării: „«beneficiază gratuit de asistență medicală, de recuperare-reabilitare» – așa stipulează și prevede legislația în vigoare pentru asigurații CASA OPSNAJ, dar legea este încălcată de luni bune printr-un abuz incomensurabil”.

Domnule ministru,

## Domnule președinte,

Asigurații CASA OPSNAJ beneficiază, potrivit legii, de asigurări de sănătate gratuit. Legea se încalcă, în primul rând, prin faptul că cei activi și cei în rezervă și retragere cotizează lunar la casa de sănătate. Dar, începând cu luna august, se comite un abuz incomensurabil: asigurații au obligația să accepte cele mai ieftine medicamente (nu cele recomandate de medicul specialist) sau să achite diferența (uneori egală cu suma cu care cotizează fiecare lunar) pentru rețetă.

Mai mult, în luna august, în primele 10 zile rețetele s-au eliberat gratuit, conform legii, așa cum s-a procedat întotdeauna, iar cei care au ridicat rețetele după 11 august au fost obligați să plătească.

Culmea, pentru autoritatea judecătorească legea se respectă!

Este inadmisibil, inacceptabil, ilegal. Medicii de familie invocă un ordin al nu știu cui. Ordinul este aberant, ceea ce se întâmplă este un grav abuz.

Vă informez, domnilor, cu tot respectul, că, în cazul în care nu remediați situația în maximum 15 zile, voi formula și plângere penală pe numele dumneavoastră pentru abuz în serviciu.

Voi solicita, de asemenea, un control al Curții de Conturi pentru a constata dacă și cine a devalizat bugetul CASA OPSNAJ.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cristiana Irina Anghel, senator în slujba poporului român. A doua..., nu, prima întrebare.

Mulțumesc pentru înțelegere, doamna senator.

Doamnei Gabriela Firea, primarul general al municipiului București, domnului Dacian Julien Cioloș, prim-ministrul Guvernului... României, bineînțeles.

Obiectul întrebării: „Mafia caselor naționalizate și sediul Institutului Național pentru Studierea Totalitarismului”.

Doamnă primar general,

Domnule premier,

De 10 ani, Institutului Național pentru Studierea Totalitarismului se luptă în instanță pentru sediul pe care-l are în administrare, strada Arhitect Cerchez nr. 16.

Dosarul cu nr. 46.431/3/2007, retrimis de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru rejudecare la instanța de fond, Tribunalul București, are termen joi, 15 septembrie 2016.

Există documente, declarații notariale, care demonstrează clar că mafia caselor naționalizate lucrează la foc continuu.

Vă rog, doamnă primar general, vă implor, domnule premier, studiați dosarul și faceți ceea ce legea vă obligă: apărați proprietatea publică! O cerere de intervenient în dosarul de mai sus se impune.

Falsul și uzul de fals pentru devalizarea avutului public trebuie să înceteze.

Doresc răspuns în scris și oral.

Cu aleasă considerație, Cristiana Irina Anghel, senator în slujba poporului român.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Are cuvântul doamna senator Miron Vasilica Steliana, din partea Partidului Național Liberal. O interpelare adresată prim-ministrului.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Domnule prim-ministru,

Fetița mea a început de ieri școala. Ea învață la o școală publică în orașul Rădăuți, județul Suceava. Școala respectivă nu are aviz ISU. Am văzut în mass-media că mai bine de 90% din școlile din România nu sunt avizate de inspectoratul pentru situații de urgență. În calitate de părinte, vreau ca și copilul meu, alături de ceilalți trei milioane de copii, să fie în siguranță la școală.

Din punctul de vedere al autorităților care aplică normele de siguranță, copiii noștri sunt expuși unor pericole extrem de grave. Din această cauză, marea majoritate a școlilor nu sunt autorizate de ISU, dar, cu toate acestea, și eu, și toți părinții ne trimitem copiii la școală pentru că nu credem că ar fi în nesiguranță, cel puțin nu putem crede că o școală are un potențial de incendiu foarte mare.

Domnule prim-ministru, nu avem nevoie de legi extrem de sofisticate, de legi aproape aberante, care, dacă s-ar aplica, ar bloca România la propriu. Am văzut circul provocat de ISU la stadionul național.

Nu s-a înțeles nimic! Nu s-a făcut nimic!

Vedem astăzi că trebuie să închidem aproape toate școlile care nu respectă această lege. Nu facem nimic să schimbăm această lege, în schimb lăsăm ISU să hăituiască, la propriu, mediul economic privat, fără să facem nimic. Nu se reacționează în niciun fel.

Domnule prim-ministru, nu se poate ca o lege să fie aplicată doar agenților economici privați sau instituțiilor private, iar pentru cele publice să se închidă ochii.

Da, este nevoie de siguranță, este nevoie de responsabilitate, dar nu avem nevoie de extrem de mult formalism! Copiii noștri, ca să fie în siguranță, nu au nevoie de declarații pe propria răspundere ale directorilor, ci de niște amărâte de extinctoare, nu au nevoie de proiecte și expertize aberante, pe care oricum nu are cine să le facă și nu ar fi folositoare în vreun fel.

Domnule prim-ministru, nu considerați oportun ca, până la finalizarea expertizelor pseudofilozofice ale experților ISU, autoritățile locale să doteze fiecare clasă din școală cu un extinctor și să delimiteze extrem de vizibil căile de evacuare?

Mulțumesc, doamnă senator.

Are cuvântul doamna senator Doina Federovici. O interpelare adresată domnului prim-ministru.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

Astăzi am depus o interpelare și două întrebări, dar am să citesc de la acest microfon doar interpelarea adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Obiectul interpelării: „Măsuri urgente pentru combaterea secetei din județul Botoșani”. ## Stimate domnule prim-ministru,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României, „Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările și interpelările formulate de deputați sau senatori”. De asemenea, potrivit art. 172 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, răspunsurile la întrebările scrise, adresate membrilor Guvernului, se transmit parlamentarilor în cel mult 15 zile.

Prin prezenta interpelare vă adresăm solicitarea de a lua măsuri urgente pentru combaterea secetei pedologice din județul Botoșani.

Domnule prim-ministru, cu expertiza pe care o aveți în domeniul agriculturii, considerăm că înțelegeți foarte bine conceptul de secetă pedologică și efectele foarte grave care se produc ca urmare a lipsei apei din sol, efecte care pun în pericol siguranța cetățenilor, a animalelor și a culturilor din zona afectată.

În județul Botoșani, în această vară au fost perioade lungi fără precipitații, iar atunci când a plouat, durata a fost foarte scurtă, precipitațiile s-au scurs în albiile râurilor, fără a pătrunde în profunzimea solului. Din acest motiv, apa a scăzut semnificativ în multe dintre fântânile din județ, iar solul este complet uscat până la adâncimi foarte mari.

Până la sfârșitul lunii august 2016, la nivelul județului Botoșani, în cele 78 de UAT-uri, seceta a afectat 164.927 de hectare, raportat la 390.761 de hectare de suprafață agricolă a județului. Deci reprezintă un procent de 42 din totalul terenului agricol.

Mult mai grav este că mai mult de 60% dintre comunele județului Botoșani au mari probleme în ceea ce privește resursele de apă. Sursele de apă au secat, sisteme de irigații nu există, iar pompierii au efectuat, până în acest moment, 314 misiuni de sprijinire a populației prin transportul de apă. Oamenii străbat kilometri întregi pentru a se putea aproviziona de la cisternele pompierilor cu apă de uz casnic și pentru a adăpa animalele.

## Mulțumesc, doamnă senator.

O simplă rugăminte am. Pentru dumneavoastră, pentru colegii din sală, nu pentru noi din... Scurtați, dacă aveți interpelări sau întrebări..., cred că nu sunt așa scurte. Dacă nu, veniți și la declarații politice cu asemenea lucruri.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Chiriac Viorel, PSD. Două întrebări și o interpelare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebare adresată domnului Mircea Dumitru, ministrul educației naționale și cercetării științifice.

Obiectul întrebării: „Majorarea retribuției personalului contractual (nedidactic), între omisiune și discriminare”. Domnule ministru,

Dificultățile prin care trece învățământul românesc de toate gradele se adâncesc și se cronicizează de la un școlar la altul și de la un mandat ministerial la altul. Problemele nerezolvate ale educației se cumulează într-un balast distructiv, într-o piatră de moară care atârnă de gâtul oricărei inițiative progresiste și benefice.

Toată societatea românească este de acord că modernizarea și dezvoltarea învățământului sunt procese fundamentale, care constituie condițiile progresului și dezvoltării, de fapt, ale înseși existenței noastre ca națiune. Fără un învățământ reformat, modern și performant nu putem avea nici prezent și nici viitor.

Și, cu toate acestea, cu regret, observăm că responsabili de frunte ai învățământului afișează o atitudine indiferentă, suficientă și călduță, în locul voinței nestrămutate de a rezolva toate problemele învățământului românesc sau măcar pe cele mai stringente.

De un statut special, privilegiat și respectat, cel puțin din punct de vedere moral, trebuie să beneficieze toți cei care-și aduc contribuția la procesul instructiv-educativ. Însă cadrele didactice și personalul auxiliar trebuie să primească și retribuții corespunzătoare pregătirii profesionale, eforturilor intelectuale și responsabilităților imense întrebuințate în procesul făuririi caracterelor umane.

Domnule ministru Mircea Dumitru, activitatea școlilor este una sistematică, unitară și coerentă, fiind coordonată, îndrumată și controlată de inspectoratele școlare județene și de ministerul de resort, iar dumneavoastră știți că, fără activitatea susținută a celor circa 450 de consilieri din județe și a celor circa 100 de consilieri din minister, aceasta nu ar fi posibilă.

De asemenea, domnule ministru, sunteți la curent cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016, care, pur și simplu, omite să includă, la fel ca un alt act normativ din 2015, această categorie profesională la majorarea retribuției.

Chiar vă mulțumim, domnule senator. Vă rog.

Încă din anul 2011, primarii microregiunii Bran–Moeciu–Fundata sunt în negocieri cu Ministerul Dezvoltării în vederea susținerii unui studiu integrat, la standard de excelență. Partener științific al microregiunii a fost de la început Universitatea Tehnică din Viena. În repetate rânduri, Republica Austria a oferit Guvernului României memorandumuri de susținere a proiectului, iar ambasadorul Austriei, împreună cu reprezentanții consorțiului Universității Tehnice din Viena, a purtat discuții cu ministerul la nivel politic și administrativ. Până în prezent însă, fără rezultate.

Dintre memorandumurile înmânate de reprezentanții Republicii Austria doresc să amintesc de următoarele:

– în iunie 2012, memorandumul prezentat de către Werner Faymann, cancelarul Austriei, și dr. Christoph Leitl, președintele Camerei de Comerț a Austriei, domnului prim-ministru Victor Ponta;

– la a VII-a sesiune a Consultărilor economice bilaterale româno-austriece, în data de 24 iunie 2016, domnul secretar de stat Vlad Vasiliu, Ministerul Economiei, a primit un nou memorandum din partea Ministerului Federal al Economiei al Republicii Austria.

De-a lungul timpului, din partea Ministerului Dezvoltării au venit mai multe propuneri de a rezolva situația pentru microregiunea Bran–Moeciu–Fundata, însă fără a fi concretizată vreuna, și anume:

– memorandum guvernamental;

– semnarea unui parteneriat între Ministerul Dezvoltării și ministerul omolog din Austria;

– crearea unei zone pentru Bran–Moeciu–Fundata. În acest sens, Universitatea Tehnică din Viena, împreună cu URBAN INCERC, a predat o documentație la Ministerul Dezvoltării.

Consider că microregiunea Bran–Moeciu–Fundata deja a dovedit că poate implementa programe și proiecte care se situează cu mult peste nivelul altor comune din România.

Vă adresez, așadar, următoarele întrebări:

1. A intrat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în posesia memorandumului primit în cadrul Consultărilor economice bilaterale româno-austriece din 24 iunie 2016 de la Viena?

2. Care a fost sau urmează să fie răspunsul trimis Republicii Austria la propunerea unui proiect de excelență pentru zona Bran–Moeciu–Fundata?

Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Liviu Marian Pop. O interpelare adresată domnului prim-ministru. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum ați spus, interpelarea mea se adresează premierului României, Dacian Cioloș.

Obiectul interpelării: „Emiterea normelor metodologice pentru Legea vânătorii”.

Stimate domnule prim-ministru,

Anul trecut a fost promulgată Legea nr. 149/2015 privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, iar Guvernul trebuia să emită hotărârea prin care erau stabilite normele privind despăgubirea proprietarilor de culturi agricole care sunt supuse defrișării de către animalele sălbatice.

Situația actuală a proprietarilor de culturi agricole a căror recoltă este distrusă de către mistreți este îngrijorătoare și plângerile persoanelor în cauză cresc pe zi ce trece. În foarte multe comune din Maramureș, dar și în restul țării, mistreții intră în curțile oamenilor și defrișează culturile agricole, iar instituțiile statului responsabile de acest lucru nu răspund în fața oamenilor. Este o situație disperată, în care ajung tot mai mulți oameni, pentru că proprietarii rămân, efectiv, și fără cultura agricolă, și fără despăgubire, iar autoritățile neputincioase ridică din umeri, aruncând vina pe legislație.

Având în vedere gravitatea situației expuse, precum și faptul că legea a intrat în vigoare în 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, aceasta fiind anul trecut (24 iunie 2015), vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați rațiunile conform cărora această hotărâre nu a fost emisă până acum, chiar dacă în luna septembrie a anului trecut a fost pus proiectul de hotărâre de guvern în dezbatere publică.

De asemenea, vă solicit emiterea în regim de urgență a acestei hotărâri, astfel încât să poată fi aplicate normele metodologice pentru Legea vânătorii.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Păran Dorin, Partidul Național Liberal. Interpelare adresată Ministerului Transporturilor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării este: „Reabilitarea drumului DN 7, Valea Oltului, de la Boița la Lazaret”.

Așa cum ați spus, este adresată ministrului transporturilor, Petru Sorin Bușe.

Stimate domnule ministru,

Supun atenției dumneavoastră următoarea problemă:

Eu personal circul cu mașina în fiecare săptămână pe DN 7, de la Deva la București și, implicit, pe tronsonul de drum de pe Valea Oltului de la Boița la Lazaret. Pe cei 10 km de drum a început o reabilitare, acum trei ani, care nu se mai

termină: ziduri de sprijin, parapete, asfaltări, lărgiri de drum, torenți, podețe etc. Este un trafic intens, cu mii de mașini pe oră, pe ambele sensuri, poate cel mai intens trafic din România.

Faceți ceva! Cred că CNADNR-ul ar trebui să fie tot timpul cu ochii pe constructor. Porțiuni de drum cu asfaltul turnat, altele cu asfaltul răzuit, podețe reabilitate pe jumătate, indicatoare, separatoare și mașini ale constructorului și ale cetățenilor care stau pe loc. Noaptea și mai ales când e ceață și plouă, circulația este un calvar. Drumul nu este trasat cu vopsea albă, nici axul și nici marginea. La margine, unde șanțul este foarte adânc, oricând o mașină mică, un autoturism, poate să se ducă în acel șanț.

Acuși vine iarna și, la fel ca și iernile trecute, traficul este groaznic de parcurs. Cel puțin pe tronsoanele finalizate măcar să se traseze drumul pentru a scurta acest calvar. Acele parapete montate (cu două rânduri de tăblii orizontale) obturează privirea șoferilor din autoturisme. Pentru TIR-uri este OK. Se pierde imaginea râului Olt din cauza celor două rânduri de table orizontale.

La fel s-a făcut și s-a realizat și la podul Cârligul Mic; în loc să se repună parapete mici, sub formă de „L”, din beton, s-au montat parapete înalte, cu două rânduri de tăblii, care obturează privirea conducătorilor auto din autoturisme. De ce oare?

Vă rog, domnule ministru, impuneți CNADNR-ului, care este în subordinea dumneavoastră, să ia măsurile care se impun de urgență, împreună cu constructorul, pentru finalizarea și trasarea acestui tronson de drum.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Cordoș Alexandru. O interpelare adresată Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și două întrebări: Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne.

Aveți cuvântul, domnule senator. Cât mai scurt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. O să fiu foarte scurt.

Interpelarea este adresată domnului Mircea Dumitru, ministrul educației naționale și cercetării științifice.

Obiectul interpelării: „Importanța studierii disciplinei «Istoria românilor»”.

Stimate domnule ministru,

În perioada 25–28 august a avut loc la Cluj-Napoca Congresul național al istoricilor români. În cadrul discuțiilor s-a menționat faptul că Ministerul Educației și Cercetării, ARACIS și ARACIP au stabilit, fără consultarea cadrelor didactice, Planul de învățământ pe 2016–2017.

Un alt subiect de discuție a fost înlocuirea disciplinei „Istoria românilor” cu „Educația cetățenească” și introducerea de discipline noi, precum „Istoria holocaustului” și „Istoria comunismului”, în detrimentul istoriei și al limbii române, fără dezbateri și dialog cu cadrele didactice, părinții, societatea civilă, Comisiile de învățământ ale celor două Camere ale Parlamentului, universitățile de stat și private.

Concluziile trase la mesele rotunde și rezoluția Congresului național al istoricilor îndeamnă la o mai mare și la o mai atentă analiză a importanței acordate disciplinei „Istoria românilor”.

Stimate domnule ministru, vă rog să-mi precizați care este punctul de vedere al ministerului referitor la situația prezentată. De asemenea, vă rog să transmiteți un punct de vedere și Comitetului național al istoricilor din România.

Anexez rezoluția Congresului național al istoricilor din România.

Europeană, precum Suedia, Germania, Marea Britanie, Spania, Grecia și Irlanda.

Stimate domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți care sunt măsurile care vor fi dispuse în vederea reducerii distribuirii de medicamente conținând metamizol și înlocuirii acestora cu alte medicamente cu grad redus de pericol.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Îmi permiteți și întrebarea?

Este adresată domnului Ioan Dragoș Tudorache, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Avize de securitate la incendiu pentru instituțiile de învățământ”.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Rogojan Mihai Ciprian. O interpelare adresată Ministerului Dezvoltării și două întrebări adresate Ministerului Transporturilor și Ministerului Dezvoltării.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului viceprim-ministru Vasile Dîncu.

Obiectul interpelării: „Școala gimnazială din Mireșu Mare”. Domnule viceprim-ministru,

După cum știți, anul școlar 2016–2017 a început deja. Vreau să vă informez asupra situației existente în școlile gimnaziale din Mireșu Mare.

Școala gimnazială din Mireșu Mare este formată din trei corpuri: clădirea veche (corpul 3), clădirea cu etaj (corpul 2) și clădirea cu direcțiunea (corpul 1).

Întrucât clădirea veche (corpul 3) urmează a fi demolată pentru a se putea construi în loc o grădiniță nouă, este nevoie ca sălile de curs din această clădire să fie mutate în corpul 2. Asta înseamnă că vor trebui folosite cele cinci săli de clasă. În plus, din cauza scăderii efectivelor de la Școala gimnazială Iadăra (structură a Școlii gimnaziale Mireșu Mare), se vor comasa cele două școli. Țin să vă aduc la cunoștință faptul că în această clădire nu există apă curentă, nu există încălzire centrală, ci doar sobe vechi, care nu au dat randament, și nu există niciun grup sanitar. În interiorul clădirii este nevoie și de înlocuirea parchetului, a ușilor și a geamurilor vechi, dar și de revizia instalației electrice.

În aceste condiții, nu există autorizație sanitară pentru acest corp, motiv pentru care este necesară intervenția de urgență pentru a putea funcționa normal.

Domnule viceprim-ministru, când preconizați că se vor rezolva problemele enumerate mai sus?

Solicit răspunsul dumneavoastră în scris.

Și întrebarea, adresată domnului ministru al transporturilor, Petru Sorin Bușe.

Obiectul întrebării este: „Autorizația construirii DN 18, Borșa–Moisei”.

Domnule ministru,

Vă fac un scurt rezumat al situației autorizației de construire a drumului național 18, Borșa–Moisei.

Dacă inițial, în proiectul firmei SC Shapir – SRL, era prevăzută execuția sistemului rutier cu trei straturi de asfalt, la licitație, beneficiarul a schimbat soluția și a prevăzut execuția lucrării cu un strat de asfalt reciclat și două de asfalt nou.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Bujor Dumitru Marcel, interpelare și întrebare.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: „Sechestru asigurator dispus de ANAF asupra întregului patrimoniu RAFO Onești”.

Stimate domnule prim-ministru,

RAFO a fost înființat în anul 1956, fiind una dintre principalele rafinării de prelucrare a țițeiului, una dintre cele mai mari rafinării de la noi din țară și unul din contribuabilii economici importanți ai județului Bacău.

Societatea a fost privatizată în 2001 de către Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului, actuala Autoritate pentru Administrația Activelor Statului, în cadrul procesului de privatizare fiind vândut pachetul majoritar de acțiuni.

Rafinăria din Onești nu mai funcționează din anul 2006, în contextul în care, în anul 2004, unitatea avea 3.000 de salariați; în prezent, are doar 364.

Acest colos industrial a stat la baza dezvoltării economice a municipiului Onești, a județului Bacău și, nu în ultimul rând, a constituit principala forță economică a regiunii Moldova. Decăderea platformei petrochimice a însemnat și decăderea Oneștiului.

Începând cu 4 ianuarie 2016, ANAF instituie sechestru asigurător asupra întregului patrimoniu, bunuri mobile și imobile RAFO, pentru SC Tender – SA, societate aflată în insolvență, ce deține, prin intermediul SC Prospecțiuni – SA București, doar 2,7 % din acțiunile RAFO.

Implicațiile economice, dar mai ales sociale nu au contat pentru ANAF, unitatea nemaiputând valorifica absolut nimic din activele RAFO. Fără alte venituri, valorificarea acestor active ar asigura o parte din resursele financiare necesare pentru costurile lunare la nivelul unității.

Menționez că, în luna mai 2016, acționarul majoritar la RAFO era Petrochemical Holding din Austria; în luna iunie se modifică și acționar devine Anders Capital din Austria, iar în prezent, acționar este Result-4-You din Belgia, în scurt timp preconizându-se un nou acționar.

Ce investitor își mai asumă riscul de a continua și finaliza procesul de repornire a societății pentru un patrimoniu

Să nu primiți două răspunsuri identice. Mă rog, în sfârșit... Și cel din... Următorul, în sfârșit, Agrigoroaei Ionel. Nu cel din urmă, că mai suntem și noi de la tribună.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare pe care o s-o adresez domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Titlul interpelării: „Întârzierea subvențiilor a băgat în faliment mii de fermieri din agricultura românească”.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Subvențiile plătite cu întârziere de către stat au făcut ca, în prima jumătate a anului 2016, afaceri agricole de peste 170 de milioane de euro, cu un total de peste 1.800 de angajați, să intre în insolvență. Este o crimă îndreptată împotriva economiei românești. Ca să înțelegeți și mai bine dezastrul, în 2015 au intrat în insolvență firme a căror valoare totală a activelor depășea cu puțin 5 milioane de euro și a afectat doar 100 de angajați. Cu alte cuvinte, valoarea afacerilor din agricultură care au intrat în insolvență a crescut, doar în prima parte a acestui an, cu 340% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vă avertizez că acestea sunt doar cifre preliminare pentru acest an, pentru că, chiar în acest moment, alte nouă societăți agricole, cu afaceri în valoare de peste 50 de milioane de euro și 900 de angajați, au depus cerere pentru insolvență.

Personal nu pot găsi decât o singură explicație la ceea ce se întâmplă: o birocrație sufocantă, coroborată cu o rea-credință evidentă. Cum altfel să explici faptul că statul preferă să stea cu banii în conturi decât să-i dea la timp pentru acoperirea subvențiilor?

Domnilor guvernanți, știți ce se întâmplă cu un spic de grâu, dacă nu îl uzi la timp? Se usucă. Moare. Așa moare și agricultura românească, o agricultură care, în mod normal, ar hrăni 80 de milioane de suflete. Este evident că, pentru firmele intrate în insolvență, este deja prea târziu pentru a se mai putea face ceva, însă cineva trebuie să plătească pentru această crimă împotriva economiei românești. Și ar fi normal să știm de ce și cine a întârziat acordarea subvențiilor. E o întrebare la care avem nevoie de răspuns cât mai rapid.

Cu deosebit respect, senator de Iași, PSD, Ionel Agrigoroaei.

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, am rugămintea să-mi permiteți și prima întrebare.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc mult.

Tot din partea senatorului de Iași, PSD, Ionel Agrigoroaei, adresându-mă domnului ministru Vasile Dîncu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Obiectul întrebării: „Comună modernă, înconjurată de drumuri de noroi”.

Domnule ministru,

Aproape 2.000 de oameni din comuna ieșeană Mădârjac sunt izolați de lume. Accesul în una dintre cele mai mari localități rurale din județ se face pe două drumuri județene de pământ. DJ 282D și DJ 282 nu au cunoscut niciodată asfaltul. Paradoxal este faptul că absolut toate drumurile și ulițele din comună sunt asfaltate prin proiecte europene cu finanțare nerambursabilă. Avem o localitate de secol XXI, izolată însă de restul lumii prin drumuri de Ev Mediu.

Domnule ministru, vă rog să-mi comunicați care sunt soluțiile imediate pe care le veți lua, ce trebuie luate, prin finanțare, bineînțeles, încât comuna Mădârjac și cei 2.000 de oameni să poată avea acces la drumuri civilizate.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator de Iași, PSD, Ionel Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și noi vă mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator, secretarul Biroului permanent, Ioan Rotaru. O interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Aveți cuvântul, domnule...

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată doamnei ministru Cristiana Pașca Palmer, Ministerul Mediului și Apelor și Pădurilor.

Doamnă ministru,

Județul Brăila, prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Dunărea Brăila, derulează proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila” din Programul Operațional Sectorial Mediu 2007–2013, pentru care s-a aprobat fazarea în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, axa prioritară 3. În conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2016 privind lucrările de concesiune și servicii, art. 115, în termen de 60 de zile trebuiau publicate normele metodologice de aplicare, respectiv până cel târziu în data de 23.07.2016.

În data de 20.07.2016, ADI Eco Dunărea Brăila a transmis către ANAP solicitare de informații privind data probabilă de publicare a normelor metodologice și dacă această întârziere va fi luată în calcul de către autoritatea de management a proiectului, având în vedere faptul că documentația de atribuire va trebui să fie modificată în conformitate cu noile norme, ceea ce presupune încă o perioadă de așteptare.

Menționăm că, după publicarea normelor metodologice, documentația refăcută conform prevederilor Legii nr. 51/2006, republicată, privind serviciile comunitare de utilități publice trebuie supusă avizării autorităților deliberative ale UAT-urilor membre, în condițiile unui mandat special, aprobată prin ședința adunării generale a asociațiilor și apoi transmisă în SEAP.

Prin adresa nr. 5.692/9.08.2016, ANAP informa că „În momentul obținerii tuturor avizelor, proiectul de act normativ va fi înaintat cu celeritate Secretariatului General al Guvernului în vederea includerii pe agenda reuniunii de lucru pregătitoare, în condițiile legii”.

Deși suntem la mijlocul lunii septembrie, deci au trecut mai bine de 45 de zile peste cele 60 prevăzute în Legea nr. 100, nici până în momentul de față normele metodologice nu au fost publicate. În aceste condiții, contractul de delegare a gestiunii activității de colectare și transport al deșeurilor în județul Brăila nu poate fi atribuit.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Au mai depus la secretariatul ședinței interpelări:

– de la PSD: domnul senator Mazăre Alexandru, domnul senator Coste Marius, domnul senator Mohanu Nicolae, domnul senator Bădălău Niculae, domnul senator Chelaru Ioan, domnul senator Moga Nicolae, domnul senator Coca Laurențiu Florian, domnul senator Pop Gheorghe, domnul senator Corlățean Titus, domnul senator Bodog Florian și domnul senator Severin Georgică;

– de la Grupul parlamentar al PNL: domnul senator Ghilea Găvrilă, domnul senator Grigoraș Viorel, domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Luchian Dragoș și domnul senator Paul Ichim;

– senatori fără apartenență la grupuri parlamentare: domnul senator Saghian Gheorghe, domnul senator Marian Valer, domnul senator Vochițoiu Haralambie și domnul senator Toma Ion.

Întrebări au mai depus în scris:

– de la PSD: domnul senator Chelaru Ioan, domnul senator Mohanu Nicolae, PSD, domnul Coca Laurențiu

Florian, PSD, domnul senator Lazăr Sorin Constantin, PSD, domnul senator Bota Marius Sorin Ovidiu, PSD, domnul senator Pop Gheorghe, PSD, domnul senator Bodog Florian Dorel, PSD;

– de la PNL: domnul senator Grigoraș Viorel, domnul senator Bodea Cristian – care nu mai este la PNL, dar mă rog –, domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Ghilea Găvrilă, domnul senator Oprea Dumitru, domnul senator Pereș Alexandru, domnul senator Igaș Traian Constantin și domnul senator Ichim Paul;

– din partea senatorilor fără apartenență politică: domnul senator Marian Valer și domnul senator Vochițoiu Haralambie.

De asemenea, din partea Partidului Național Liberal, Cotescu Marin Adrănel, două întrebări care au fost depuse la secretariatul ședinței.

Nemaiexistând alte solicitări la cuvânt, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 13 septembrie 2016.

Ne vedem mâine-dimineață, la ora 9.00, la declarațiile politice.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943711]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 127/21.IX.2016 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei