Stenogramă plen

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, doresc să vă invit să luați loc, pentru a putea începe ședința.

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 12 septembrie. ( _Discuții la prezidiu.)_

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 94, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, adică minimum 69 de senatori.

Voi conduce ședința plenului de astăzi asistat de domnii secretari Ștefan Radu Oprea și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii,

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Încă un vot!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

86. 86 de voturi pentru.

Programul de lucru pentru această zi este următorul: de la ora 16.00 până la ora 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final; de la ora 18.00 până la 18.15, pauză; de la 18.15 la 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Obiecțiuni, observații în legătură cu acest program? Dacă nu sunt,

Stimați colegi,

Potrivit ordinii de zi aprobate, la punctul 1, secțiunea I, avem Proiect de declarație a Senatului României la împlinirea a două decenii de la inițierea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, la 11 iulie 1997, și în pragul împlinirii unui secol de la afirmarea dreptului popoarelor din Monarhia Austro-Ungară la dezvoltare autonomă de către președintele Woodrow Wilson în cele paisprezece puncte prezentate Congresului american, la 8 ianuarie 1918.

Permiteți-mi să am un cuvânt introductiv la acest punct și să vă prezint apoi proiectul textului declarației.

Domnule președinte Emil Constantinescu,

Domnule președinte Traian Băsescu,

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Am propus Biroului permanent al Senatului României ca pe ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi să figureze ca prim punct adoptarea unei declarații menite să marcheze aniversarea a două decenii de la lansarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, la 11 iulie 1997.

Acest demers a fost motivat de două rațiuni: prima dintre acestea rezultă din responsabilitatea mea politică, a funcției pe care o am, ca președinte al Senatului, iar a doua motivație are o determinare istorică, dar și una subiectivă, pe care, sunt convins, mulți dintre membrii acestui for de prim rang al statului român le împărtășesc, iar președintele Emil Constantinescu și președintele Traian Băsescu le înțeleg foarte bine.

Pe 8 ianuarie 1918, Președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, prezenta în plenul reunit al Senatului și Camerei Reprezentanților cele 14 puncte care aveau să definească și principiul autodeterminării popoarelor: „Dezvoltarea autonomă a popoarelor Austro-Ungariei, care au loc asigurat în concertul națiunilor”, punctul 10, și „Retragerea din România, Serbia și Muntenegru, acestea urmând să intre în posesia teritoriilor eliberate”, punctul 11.

Președintele american a sprijinit, la Conferința de Pace de la Paris din 1919–1920, dreptul la eliberarea națională a popoarelor europene din imperiile Țarist, Otoman și AustroUngar, având o contribuție esențială la desăvârșirea procesului de unificare a provinciilor istorice locuite de români. După un îndelungat și tumultuos arc istoric peste timp, în care România a suferit efectele distrugătoare ale războaielor și dictaturilor prin care a trecut, reținem data de 11 iulie 1997, vizita președintelui Bill Clinton la București, ca moment de referință pentru lansarea parteneriatului strategic româno-american și moment de început al unei schimbări de proporții.

Am făcut parte din delegația oficială care l-a întâmpinat pe președintele Clinton la Palatul Cotroceni. Era prima vizită a unui președinte american într-o Românie care s-a aflat definitiv și fără rezerve pe o traiectorie de reîntoarcere la valorile civilizației occidentale.

Vă rog să fiți de acord să-l aplaudăm împreună pe președintele Emil Constantinescu, președintele care a avut rolul decisiv de a pune temelia la acest parteneriat.

Vreau să vă reamintesc că România era atunci într-o zonă gri, din care parteneriatul strategic cu SUA a avut menirea să o scoată și s-o repună definitiv în concernul națiunilor democratice și libere, pentru ca, apoi, să-și poată permite atingerea celui de al doilea obiectiv strategic: aderarea la Uniunea Europeană, iar meritul incontestabil pentru aceste realizări îi revine președintelui Constantinescu.

Apoi nu trebuie uitați nici cei care astăzi, din fericire, sunt încă printre noi și au avut rolul și contribuția lor în luarea acestor decizii majore pentru prezentul nostru și pentru viitor. Vă aduc aminte: Victor Ciorbea, prim-ministru la acea dată, Petre Roman, președintele Senatului și apoi ministru de externe, Adrian Severin, ministru de externe, Victor Babiuc, ministru al apărării, și fără îndoială această listă nu este completă.

Vreau, de asemenea, să-i aplaudăm împreună pentru deciziile luate atunci pe Președintele României, domnul Ion Iliescu, și pe premierul Adrian Năstase, care, după atacurile abominabile din 11 septembrie 2001, au răspuns chemării partenerului american și România s-a alăturat coaliției multinaționale de luptă împotriva terorismului în teatrul de operațiuni din Afganistan.

De asemenea, doresc să-l aplaudăm pe domnul Traian Băsescu, colegul nostru senator, președintele care a consolidat acest parteneriat pentru mileniul III.

Ceea ce va urma depinde în bună măsură și de fiecare dintre cei prezenți în această sală astăzi.

Pentru început însă, vă propun să adoptăm textul acestei declarații, căreia îi voi da citire.

În temeiul prevederilor art. 84 pct. 2 din Regulamentul Senatului,

La două decenii de la inițierea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, la 11 iulie 1997, și în pragul împlinirii unui secol de la afirmarea dreptului popoarelor din Monarhia Austro-Ungară la dezvoltare autonomă de către președintele Woodrow Wilson în cele paisprezece puncte prezentate Congresului american, la 8 ianuarie 1918,

Senatul României adoptă prezenta declarație.

Rememorând cu gratitudine rolul indispensabil pe care principiul autodeterminării popoarelor, formulat de președintele Woodrow Wilson și însușit de Congresul Statelor Unite, l-a jucat în desăvârșirea procesului de unificare a provinciilor istorice locuite de români, în crearea și în recunoașterea internațională a României Mari,

Apreciind că declarația aceluiași președinte Wilson în fața Congresului din 2 aprilie 1917, care a încredințat politicii externe americane datoria strategică de a face lumea mai sigură pentru democrație („making the world safe for democracy”), a sădit în societatea românească din ultima sută de ani credința că națiunea noastră își poate împlini vocația pentru libertate și democrație numai alături de Republica Americană,

Reamintind că Statele Unite ale Americii au jucat un rol hotărâtor, după cel de-al Doilea Război Mondial, în consolidarea economică a Europei de Vest, creând astfel posibilitatea formării nucleului Uniunii Europene,

Constatând rolul jucat de către Statele Unite ale Americii în tranziția pașnică către societăți democratice a fostelor regimuri comuniste și integrarea noilor state, inclusiv a României, în structurile nord-atlantice, oferind astfel cadrul necesar dezvoltării economice, consolidării democrației și securității regionale în această parte a Europei,

Considerând că inițierea parteneriatului strategic cu România, cu ocazia vizitei președintelui William Jefferson Clinton la București din 11 iulie 1997, reprezintă o recunoaștere a vocației României de a participa alături de Statele Unite la promovarea în întreaga lume – și cu precădere în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est – a unui cadru de securitate stabil și prielnic pentru cultura libertății, pentru domnia legii, pentru democrația reprezentativă și pentru piața liberă,

## Stimați colegi,

Pentru dezbaterea și adoptarea declarației Senatului, Biroul permanent vă propune ca modalitate de desfășurare a lucrărilor ședinței de astăzi următoarele:

– în debutul dezbaterilor vor lua cuvântul foștii președinți ai României, domnul Emil Constantinescu și domnul Traian Băsescu;

– vor urma intervenții ale câte unui reprezentant al grupurilor parlamentare, în limita a cinci minute pentru fiecare grup;

– în finalul dezbaterilor, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (2) din regulament, Senatul urmează să adopte prin vot declarația.

Vă consult dacă sunt observații sau propuneri. Nu sunt.

Atunci permiteți-mi să-i dau cuvântul domnului președinte Emil Constantinescu.

## **Domnul Emil Constantinescu** _– fost Președinte al României_ **:**

Domnule președinte al Senatului, Călin PopescuTăriceanu,

## Domnilor senatori,

## Distinși invitați,

Doresc mai întâi să vă mulțumesc pentru onoarea de a fi invitat să vorbesc în fața Senatului României.

Apreciez în mod deosebit inițiativa Senatului de a organiza o sesiune dedicată aniversării a două decenii de la lansarea parteneriatului strategic România–SUA. Douăzeci de ani în viața unei societăți pot însemna mult sau puțin, dar într-o lume care se schimbă cu o viteză accelerată această perioadă înseamnă intrarea în domeniul de studiu al istoriei recente, o istorie nescrisă încă și în care mărturiile principalilor actori sunt așteptate.

Unul din inconvenientele discursului politic vine din faptul că, prin repetare, unele noțiuni își pierd puterea înțelesului inițial, cum este și cazul cuvântului „strategic”, folosit de multe ori abuziv.

Elaborarea unei strategii și, prin extensie, a unui parteneriat strategic trebuie să parcurgă câteva etape esențiale: definirea conceptului, impactul emoțional, consolidarea legislativă și diplomatică, transpunerea consecventă în realitatea politică, militară, economică și socială.

Nu întâmplător, în tradiția politică americană președinții au ales să prezinte marile proiecte prezidențiale în universități. Orice proiect politic major trebuie să fie mai întâi un proiect cultural, pentru că el impune o bună cunoaștere a trecutului, o adecvare la realitățile prezentului și anticiparea viitorului.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Îl invit la tribună pe domnul președinte Traian Băsescu.

## **Domnul Traian Băsescu** – _senator,_

## _fost Președinte al României_ **:**

Domnule președinte Emil Constantinescu, Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este un gest corect politic și, sunt convins, și necesar acela de a saluta împlinirea a două decenii de la semnarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Sigur, parteneriatul strategic nu a rămas în liniile lui inițiale. El a evoluat odată cu evoluția relațiilor dintre România și Statele Unite. Eu însumi în campania electorală, pentru cei care vă aduceți aminte, vorbeam de axa de securitate București–Londra–Washington și vă asigur că putem celebra sau putem marca oricând și parteneriatul strategic cu Marea Britanie, pe care l-am semnat împreună cu premierul vremii, Tony Blair.

Așa cum s-a înțeles foarte bine și din discursul domnului președinte Emil Constantinescu, preocuparea zero a unui președinte este securitatea națională.

Am să ies puțin din retorica legată strict de parteneriatul strategic, deși să știți că, până la urmă, îi voi da citire în integralitate, pentru că este un document politic extrem de important, și, cu această ocazie, poate află mai mulți despre conținutul acestui document, Parteneriatul strategic pentru secolul XXI.

Dar îmi aduc aminte începutul primului meu mandat. În luna martie 2005, la nici trei luni de la instalarea la Cotroceni, am făcut prima vizită la Washington. Marea curiozitate a președintelui Bush era cum înțeleg eu această axă de securitate București–Washington–Londra. Și răspunsul a fost foarte simplu: o înțeleg, în primul rând, ca pe obligația voastră istorică pentru securitatea României. Aveți obligația ca nouă, celor aflați la frontiera de răsărit a NATO și a Uniunii Europene, să ne garantați securitatea, având în vedere vecinătatea pe care o avem. Și, la acea vreme, îmi aduc aminte, am invocat nu numai riscurile legate de Federația Rusă, ci și riscurile legate de Ucraina, care încă ne era ostilă. Și, după acțiunea pe care au făcut-o, cu interzicerea limbii române în școlile din Ucraina, mă tem că și acum, în mod real, ne sunt la fel de ostili, deși i-am sprijinit în toate ocaziile.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, are cuvântul domnul senator Titus Corlățean.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Domnule președinte al Senatului României, Domnule președinte Emil Constantinescu, Domnule președinte Traian Băsescu, Doamnelor și domnilor senatori,

În cele câteva minute pe care le avem la dispoziție, aș dori să am câteva puncte pe care să le exprim în numele Grupului senatorial al PSD.

Marcăm astăzi în plenul Senatului României, așa cum s-a menționat, aniversarea a douăzeci de ani de la ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relațiilor dintre România și Statele Unite ale Americii.

În numele Grupului senatorial al PSD, aș vrea să salut această inițiativă a Senatului și a președintelui său.

Relațiile cu Statele Unite ale Americii și, ulterior, parteneriatul strategic cu SUA au reprezentat fundamentul devenirii euroatlantice pe model democratic occidental pentru țara noastră după căderea comunismului. A fost unul din puținele – din păcate, spun eu – proiecte de țară în care am putut remarca abordarea bipartizană, ca să-i cităm pe prietenii noștri americani, putere și opoziție, în consonanță, indiferent de alternanța la putere, fiecare cu contribuția sa importantă.

Pentru partidul pe care îl reprezint, Partidul Social Democrat, parteneriatul strategic a reprezentat întotdeauna prioritatea în relațiile externe ale României, prioritate reflectată în programele de guvernare pe care le-a pus în practică atunci când s-a aflat la putere – și vă vorbește cineva care a redactat trei sau patru programe de guvernare în domeniul politicii externe, care au fost adoptate, aprobate de Parlament și puse în practică.

Nu întâmplător, traseul euroatlantic al României, care a îmbinat armonios relațiile cu Statele Unite și, respectiv, procesul de aderare la NATO, și, ulterior, calitatea de membru al Alianței au început oficial cu semnarea Parteneriatului pentru Pace în cadrul NATO în 1994, în mandatul președintelui Ion Iliescu, și, respectiv, au cunoscut finalizarea procesului de aderare la NATO sub guvernarea PSD de la acel moment, prin depunerea instrumentului de ratificare de către premierul Adrian Năstase la 29 martie 2004, alături de alți șase prim-miniștri ai unor state europene, în cadrul ceremoniei organizate pe peluza Casei Albe de la Washington. Totul cu sprijinul politic esențial al administrației republicane a Statelor Unite ale Americii și al președintelui George W. Bush, care a și efectuat o vizită la București, în noiembrie 2002, o vizită istorică, de altfel.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul senator Iulian Dumitrescu.

## **Domnul Iulian Dumitrescu:**

Domnule președinte Emil Constantinescu, Domnule președinte Traian Băsescu, Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi,

Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii se întemeiază, înainte de toate, pe susținerea valorilor comune ale celor două state, cum ar fi: democrația, economia de piață, drepturile omului, statul de drept.

Din această perspectivă, Partidul Național Liberal a fost cel mai mare susținător și promotor al acestui parteneriat, considerând că apropierea de SUA reprezintă singurul drum spre prosperitate al țării noastre, după o jumătate de secol de comunism.

În același timp, parteneriatul strategic dintre România și SUA se întemeiază pe interesele comune ale celor două state, în zone extrem de importante. Și aș menționa în acest sens cooperarea pe securitate și cea economică.

Partidul Național Liberal a sprijinit constant angajamentele României în cadrul NATO și a apreciat eforturile SUA de descurajare împotriva amenințărilor la adresa securității țării noastre și a întregului spațiu euroatlantic.

În privința relațiilor comerciale și economice cu SUA, ne bucură marile investiții americane în România și suntem conștienți că la acest capitol potențialul pe care-l putem valorifica este extrem de mare și că mai avem multe lucruri de făcut.

## Doamnelor și domnilor,

Sintagma „parteneriat strategic dintre România și Statele Unite ale Americii” nu este asociată unei situații de moment, ci ea caracterizează un proces, o chimie care trebuie cultivată și constant întreținută.

Ultima etapă importantă a acestui proces este reprezentată de vizita recentă a președintelui Klaus Iohannis în SUA.

Președintele României a fost al treilea șef de stat european primit de președintele Donald Trump la Casa Albă și printre primii din lume.

Vizita Președintelui României, Klaus Iohannis, în Statele Unite ale Americii este un mesaj puternic de apreciere față de România și de diferențiere pozitivă a țării noastre față de celelalte țări din estul Europei pe care SUA îl transmit fără echivoc. Donald Trump a apreciat că: „Viitorul României și viitorul relațiilor dintre SUA și România este foarte, foarte luminos. Întâlnirea dintre președinții României și SUA este de o valoare extrem de mare, iar Executivul de la București trebuie să dea conținut, în detaliu, în viitorul apropiat chestiunilor convenite de cei doi președinți.”

Din partea Grupului parlamentar al USR...

## **Domnul Radu Mihai Mihail:**

Domnilor președinți, Stimați colegi,

Când generația mea, cea a tatălui meu și cea a bunicului meu s-au uitat către Statele Unite, au fost fascinate de două elemente esențiale, care le-au atras.

Primul era modul de viață, bunăstarea generată prin simplitate, eficiență, pragmatism și respectarea regulilor.

Apoi este vorba de valori și principii: democrație, respectul legii, echilibrul puterilor în stat, libertatea individuală, lucruri care în România ultimilor 70 de ani ai secolului trecut au fost absente sau prea puțin importante.

Faptul că am ajuns în poziția privilegiată de partener de marcă al Statelor Unite și efectele acestei relații în dezvoltarea României confirmă că aspirațiile noastre de a ne apropia de America erau îndreptățite.

Parteneriatul strategic, inițiat într-un context de calm relativ și dezvoltat într-o perioadă de dezvoltare economică... dezvoltare generală a societății românești accelerată..., acest parteneriat a avut timpul să se maturizeze pentru a servi la maximum atunci când este nevoie.

Astăzi, aproape de noi sunt zone fierbinți de conflict și parteneriatul cu Statele Unite contează enorm.

Astăzi, progresele României ultimilor 20 de ani în materie de construcție a statului de drept, de luptă împotriva corupției sunt atacate din interior.

Din nou, relația cu Statele Unite contează enorm.

România are datoria să furnizeze contribuția ei la parteneriat și în afara eforturilor umane, financiare și materiale necesare, pentru a confirma că suntem un aliat puternic. Sunt și alte elemente indispensabile pe care noi, românii, trebuie să le oferim nu numai Statelor Unite, ci și propriilor cetățeni.

Transparența și predictibilitatea actului de guvernare la toate nivelurile sunt necesare pentru a da consistență componentei economice a parteneriatului.

Pentru a asigura flancul estic al NATO, împreună cu Polonia, este nevoie de un stat român puternic, greu de destabilizat.

Asocierea atât de strânsă cu Statele Unite înseamnă că România este înscrisă pe o traiectorie prodemocratică, prooccidentală, o traiectorie care însă nu este garantată în fața propagandei agresive de la Răsărit, care nu este garantată în fața derapajelor interne, o traiectorie care trebuie protejată constant și pe care românii, în zdrobitoarea lor majoritate, o vor și o vor clară și fără echivoc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR...

## **Domnul Novák Csaba Zoltán:**

## Domnilor președinți, Doamnelor și domnilor senatori,

De la începutul secolului al XX-lea și până în zilele noastre, Statele Unite ale Americii au jucat și joacă un rol important în evoluția politică și economică la nivel mondial.

La finalul Primului Război Mondial, președintele Woodrow Wilson și Congresul american, prin prezentarea și însușirea celor 14 puncte, au avut un rol indispensabil în procesul de creare a unei instituții internaționale de menținere a păcii, sub denumirea de Liga Națiunilor, și în consolidarea valorilor democratice în spațiul est-european.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Washingtonul a depus eforturi semnificative pentru consolidarea economică a Europei de Vest, creând astfel posibilitatea formării nucleului Uniunii Europene, iar la finalul anilor ʼ80 Casa Albă a jucat un rol conducător în procesul de tranziție pașnic al fostelor regimuri comuniste și în integrarea noilor state, inclusiv a României, în structurile nord-atlantice.

În perioada Războiului Rece, mai ales după actul de la Helsinki, din anii ʼ70, Washingtonul a fost liderul luptei pentru respectarea drepturilor omului și ale minorităților naționale în regimurile totalitare.

Acest principiu, atât de important nu numai în România, ci și în spațiul est-european, a fost un factor determinant și o condiție în procesul de democratizare a fostelor țări comuniste.

UDMR a fost între primele formațiuni politice care, la începutul anilor ʼ90, și-a manifestat dorința pentru un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii și cu structurile nord-atlantice.

UDMR apreciază și a apreciat dintotdeauna preocuparea arătată de către Guvernul și Ambasada Statelor Unite ale Americii față de problemele specifice ale minorităților naționale din România și faptul că aceste subiecte au făcut întotdeauna parte din drepturile fundamentale ale omului, în viziunea Statelor Unite ale Americii.

Considerăm că o cooperare pe aceste subiecte este necesară pentru dezvoltarea culturii civice din România și ne bucurăm de faptul că am găsit un partener de nădejde în Statele Unite ale Americii în acest domeniu.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor, Stimați invitați,

Am încheiat dezbaterile și

Și mulțumesc, de asemenea, și invitatului nostru, domnul Emil Constantinescu, pentru participarea la acest moment solemn.

Dați-mi voie să trec mai departe, la celelalte puncte de pe ordinea de zi, și vă informez despre o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2016 pentru completarea art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011 și a art. 45 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum și pentru abrogarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare – procedură de urgență;

2. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației – procedură de urgență;

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu sunt intervenții.

Supun la vot proiectul de hotărâre. Votul este deschis.

86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Stimați colegi,

Pentru a fi siguri că nu depășim termenul de adoptare tacită, vă propun să trecem la punctul III – votul final pe Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 și, după aceea, revenim la punctul II.

Dacă sunteți de acord cu modificarea derulării ordinii de zi?

S-a aprobat.

La punctul III, vot final, este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 (L141/29.05.2017).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 5 septembrie 2017.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Revenim acum la punctul II – Inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituțiilor/agențiilor Uniunii Europene (L164/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege, domnul ministru Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul.

Microfonul 8.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege îl reprezintă crearea cadrului legal prin care statul român să inițieze demersurile și să ia măsurile... să ia măsuri pentru identificarea sau selectarea imobilelor necesare pregătirii și participării României la procesul de relocare a unor instituții și agenții ale Uniunii Europene.

În acest sens, prin actul normativ, Secretariatul General al Guvernului este mandatat de statul român să realizeze:

– identificarea unui imobil proprietate publică sau privată a statului situat pe teritoriul României, care să corespundă cerințelor solicitate destinației de sediu al instituției/agenției ce urmează a fi relocată;

– inițierea unei proceduri transparente și nediscriminatorii de selecție pe piață a imobilului necesar, pe baza condițiilor prevăzute în procedura referitoare la relocarea instituțiilor/agențiilor Uniunii Europene, în situația în care nu este identificat un imobil din proprietatea statului care să corespundă cerințelor solicitate.

Având în vedere toate aceste aspecte și ținând cont de faptul că relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente – EMA – reprezintă o oportunitate importantă, pe care România ar putea să o valorifice, susținem aprobarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituțiilor/agențiilor Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul comisiei, doamna senator Crețu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați precizat, am fost sesizați, în virtutea prevederilor art. 68, pentru raport comun pe Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41 privind unele măsuri de asigurare a participării la procesul de relocare. Obiectul vi l-a prezentat reprezentantul Guvernului.

În ședințele din 21 iunie și 26 iunie, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere.

La dezbateri au participat reprezentanți de la Ministerul Sănătății și de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, responsabile de dosarul României privind relocarea Agenției Europene a Medicamentului.

Drept urmare, vă propunem raportul comun de admitere și votarea proiectului de lege.

## Mulțumesc.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări către inițiatori?

Domnul senator Dumitrescu.

Microfonul 2..., 3, pardon!

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Este un challenge foarte important pentru România această solicitare, în sensul faptului că majoritatea sau aproape toate țările care au intrat în primul și al doilea val de extindere a Uniunii Europene, într-un fel sau altul, angajându-se în proiecte europene de anvergură, au reușit ca, din cele aproape 300 de agenții care există la nivelul Uniunii Europene, să relocheze sau să locheze ori să aducă astfel de instituții.

Cred că trebuie să facem un efort deosebit – și salut inițiativa Guvernului –, prin crearea condițiilor la nivelul României. În orice caz, ele trebuie să fie la nivelul Uniunii Europene. Și cred că este o provocare extrem de importantă nu numai pentru Guvernul României, ci pentru fiecare parlamentar, pentru fiecare membru al unei delegații parlamentare, pentru fiecare grup politic să acționeze în ideea ca, prin contactele pe care le avem, să obținem această relocare a unei instituții de asemenea anvergură la București. Putea să fie una mai puțin importantă, într-adevăr; este una care chiar interesează pe toată lumea și poate că a sosit și momentul să credem că România are dreptul să aibă o astfel de instituție la București. Suntem a șasea țară a Uniunii Europene, după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, suntem la 10 ani de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, avem argumentul economic, argumentul creșterii economice și al coerenței politice, al stabilității pentru a solicita acest lucru. Să facem din aceasta un proiect național.

Vă mulțumesc foarte mult și vom vota cu toată susținerea acest proiect.

Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu aș fi luat cuvântul, dacă nu vedeam că ne încurajăm între noi și tare mi-e teamă că rămânem cu aceste încurajări, că în foarte scurtă vreme vom rămâne...

Doamna Gorghiu, iertați-mă, și este valabilă remarca...

Domnule președinte, cu mare plăcere, vă rog.

Este valabilă remarca și pentru dumneavoastră, și pentru domnul senator Dumitrescu: eu v-am rugat dacă aveți întrebări. După aceea urmează dezbaterile generale. La dezbaterile generale vă dau cuvântul în calitate de reprezentant al grupului parlamentar, dacă sunteți reprezentantul grupului. Dacă grupul vă desemnează pe dumneavoastră, nu am nicio problemă, dar spuneți: „nu am întrebări, este pentru dezbaterile generale”, ca să încheiem un capitol. Că, altfel, sărim procedurile pe care, fără îndoială, dumneavoastră le cunoașteți și nu este bine.

V-am rugat să-mi acordați același privilegiu ca celui care a vorbit înainte, dar nu e niciun fel de problemă să aștept până la dezbatere.

Vi-l acord! Vi-l acord fără doar și poate, numai spuneți-mi „nu avem întrebări, vrem...”

Credeam că s-a trecut de etapa de întrebări, domnule președinte, din moment ce domnul senator a luat cuvântul pe dezbatere.

Da, bine, cred că...

Eu nu am făcut acest lucru...

Este în regulă. Aștept.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

...și am spus că remarca pe care v-o fac dumneavoastră este valabilă și pentru domnul senator, probă că nu aveți parte de un tratament discriminatoriu.

Am o rugăminte, dați-i microfonul doamnei Gorghiu, că nu se aude.

Doamna senator, dacă vreți să repetați.

Vă spuneam că, dacă mai este cineva care să adreseze întrebări, voi aștepta. În numele Grupului PNL, eu voi vorbi la dezbateri generale.

Am înțeles. Stimați colegi,

Vă precizez că este momentul în care puteți să adresați întrebări pentru a obține lămuriri. Dacă vreți să trecem la declarații și nu aveți întrebări, facem acest pas.

Sunt întrebări?

Nu.

Doamna senator Gorghiu, din partea Grupului PNL, la dezbaterile generale, are cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte Tăriceanu. Voiam să le spun colegilor noștri un singur lucru: că PNL nu are o problemă cu ordonanța în sine sau cu proiectul de lege, pentru că, tehnic, este cum spune ministrul pentru relația cu Parlamentul: se împuternicește Guvernul, Secretariatul General al Guvernului, să caute o locație pentru această agenție.

Însă, din păcate, ne limităm să vorbim doar de partea administrativă, nu aducem deloc în discuție prefiguratul fiasco cu privire la relocarea acestei agenții. Și mi-e teamă că ne lăudăm și ne încurajăm doar aici, în plenul Senatului, și, în afara zidurilor clădirii, ne așteaptă, bineînțeles, o mare dezamăgire. A fost tratat cu superficialitate – și regret să spun asta – de Guvernul PSD–ALDE tot acest dosar. Și n-o spun doar eu, o spun specialiștii.

Pe 15, dacă nu mă înșel, pe 15 septembrie vom vedea evaluarea trimisă secretariatului Consiliului de către Comisia Europeană. Probabil că după 15 septembrie, când vom vedea acest raport de evaluare, vom vedea dacă vor fi niște demisii sau niște scuze. Grupul PNL va vota, repet, cadrul normativ, pentru că e un precedent care sper să se repete, chiar dacă, din păcate, am atras cu mult timp atenția... cu mult timp înainte atenția că ceva e în neregulă. Și vă dau un singur exemplu. Am făcut o interpelare în iunie; ca să vedeți cam cât respect are instituția Guvernului față de instituția Senatului României, pe care o conduceți, pe o pagină au fost scrise trei fraze cu privire la relocarea acestei agenții. Fraza-cheie, plină de substanță, comunicată de ministrul delegat pentru afaceri europene e următoarea, domnilor colegi: „Suntem conștienți de oportunitatea pe care ar aduce-o relocarea EMA la București, atât din punct de vedere al creșterii vizibilității, cât și din perspectiva beneficiilor economice.” Atât!

Ca atare, nu-mi rămâne decât să ne reîntâlnim în această ședință de plen, când va trebui să dăm și justificările necesare, cred eu, pentru viitorul eșec.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbaterile generale?

Nu sunt.

Bine.

Declar, atunci, încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

104 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Stimați colegi, este ora 18.00.

Mai avem un punct pe ordinea de zi și vă propun să fiți de acord să prelungim programul de lucru de astăzi cu câteva minute, în așa fel încât să putem parcurge și punctul 2.

103 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

S-a aprobat.

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2017 pentru aprobarea unor măsuri privind mandatarea Ministerului Energiei pentru transferul unor pachete de acțiuni deținute de către statul român la societățile producătoare de agent termic la unitățile administrației publice locale în vederea înființării și organizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (L211/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Din partea Guvernului este domnul secretar de stat în Ministerul Energiei Robert Tudorache.

Aveți cuvântul la microfonul 9.

## **Domnul Iulian Robert Tudorache** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege cuprinde reglementări necesare în vederea înființării și organizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu energie termică,

în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, precum și de Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările și completările ulterioare.

Măsurile propuse pentru realizarea acestui scop sunt următoarele:

– acordarea unui mandat Ministerului Energiei de a întreprinde toate demersurile necesare pentru transferul unor pachete de acțiuni deținute de către statul român la societățile producătoare de agent termic la unitățile administrației publice teritoriale;

– reglementarea unor condiții cumulative pentru realizarea acestui transfer, respectiv: o solicitare din partea unității administrativ-teritoriale; efectuarea unei analize tehnico-economice, care să cuprindă justificarea operațiunii și efectele acesteia; preluarea de către unitățile administrativteritoriale și a eventualelor obligații financiare rezultate din împrumuturile contractate sau garantate de stat;

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie pentru prezentarea raportului. Domnule senator, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, Comisia pentru dezvoltare regională, Comisia pentru buget, finanțe au avizat favorabil acest proiect de lege.

În cadrul Comisiei pentru transporturi și energie, în data de 4 septembrie, s-a votat în unanimitate pentru a propune plenului Senatului un raport de admitere, cu un amendament respins.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Întrebări pentru inițiator? Nu sunt.

Dezbaterile generale. Din partea grupurilor parlamentare, dacă doresc să participe la dezbaterile generale.

Nu e cazul.

Declar atunci încheiate...

Scuzați-mă!

Da, domnule senator. N-am văzut, nu sunteți vizibil, din cauză că aveți culoarea cam închisă.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Nu vreau să fiu vizibil numai când aveți nevoie...

Domnule președinte, În urmă cu niște ani am avut o dispută și o s-o continuăm, dar nu acum, că suntem la alt punct.

Vă dau cuvântul, că nu e nicio problemă. Dacă vreți să interveniți și la subiectul ăsta, cu cea mai mare plăcere.

Și eu aș avea plăcere, dar hai să discutăm despre ELCEN acum, că despre asta-i vorba...

Așa ziceam și eu.

## **Domnul Traian Băsescu:**

...nu despre operatori de energie.

Este „ambâțul” doamnei procuror..., doamnei primar general...

Ajunge la procurori transferul, dacă se face, să știți, dar, până una-alta, este ambiția doamnei primar general de a prelua ELCEN-ul.

Dragi colegi,

Sigur, aveți vot majoritar, faceți cum vreți, dar eu vreau să vă dau câteva elemente. Puterea instalată a celor patru termocentrale ale ELCEN-ului este de 1.286 de megawați. Este cel mai mare producător de energie din sistemul energetic, iar doamna primar general – și PSD-ul văd că e suficient de inconștient să-i facă hatârul – vrea să preia sub controlul Primăriei Capitalei acest gigant energetic. O dată.

Dânsa mai are și cu metroul. Nu-și dă seama că nu poate administra cu personalul primăriei un asemenea colos energetic cum este ELCEN-ul.

În al doilea rând, Societatea ELCEN este în insolvență. Dacă vrea să mă convingă cineva că personalul din primăria capitalei – supercalificat, dar și superpolitizat – va fi capabil să administreze patru termocentrale grupate în ELCEN, care dau energie constant în sistemul energetic național, permiteți-mi să mă îndoiesc, în calitate de fost primar general care știe care este potențialul administrativ.

Uitați-vă că, la fel ca și în timpul meu, personalul din primăria capitalei nu e în stare să limpezească traficul din capitală. Credeți că vor putea să gestioneze în tandem patru termocentrale?

Da, că... o dată...

Dacă ești pesedist, poți și asta!

Sunt numeroase investiții în curs de derulare. S-au făcut și se fac pe credite. Credeți că finanțatorii, cei care au acordat creditele (BERD, BEI, Banca Mondială) vor sări peste noapte pentru că vrea doamna Firea să schimbe proprietarul creditului? Mă îndoiesc că vor accepta așa ceva.

Și, în sfârșit, cred că Primăria Capitalei vrea să apere datoriile uriașe pe care le are și crede că, preluând ELCEN-ul, va amesteca datoriile RADET-ului către ELCEN în aceeași instituție și va rezolva problema.

Nu o va rezolva din două motive: unu, pentru că ELCEN-ul este în insolvență și, doi, problema datoriilor nu vine de acolo. Datoriile sunt din cauza discrepanței dintre ce primește RADET-ul și ce furnizează.

În anul 2005 s-a terminat contorizarea în București la nivel de scară de bloc. RADET-ul nu a fost un susținător al acestui proiect. S-a terminat contorizarea și au început să constate că nu mai pot pune în factura cetățenilor pierderile care sunt pe conducte. În loc să dea prioritate la remedierea pierderilor de pe conducte, le-a dat prin cap că mai bine iau ELCEN-ul. Eu sunt convins că nu i-au spus primarului general marii

specialiști de la RADET de ce au această discrepanță între cantitatea de agent termic pe care o primesc de la ELCEN și cantitatea care se înregistrează la consumatori. Aceasta este sursa datoriilor, și nu faptul că ELCEN-ul livrează agent termic primăriei capitalei.

Propunerea mea, ca om care a fost și primar general și știe de unde vin pierderile, nicidecum din relația ELCEN–RADET, ci din pierderile pe care le are RADET-ul în sistemul de distribuție a căldurii..., eu vă sugerez să dăm un vot responsabil, de respingere a acestei ordonanțe, pentru că nu poate administra Primăria Capitalei un gigant energetic cum este ELCEN-ul.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Aș fi votat cu încredere o altă soluție care să rezolve problema.

Menținerea actualei stări de lucruri, menținerea ELCEN și RADET în formatul în care au acumulat datorii care le-au dus pe primele două locuri în topul datornicilor către bugetul de stat, nu face să rezolve nimic, ba dimpotrivă, va adânci această situație de criză și va pune în fiecare iarnă problema încălzirii centrale pentru bucureșteni.

Am așteptat în discursurile de până acum, am așteptat în dezbaterile de la comisii o altă soluție, să facem o comparație, să vedem dacă vine cineva cu o altă propunere, o propunere care nu s-a făcut în vremea administrării capitalei, o problemă care nu s-a rezolvat în vremea unor alte guvernări.

Menținând același parcurs, menținând același raport între o companie deținută de stat, dar cu reprezentant al statului, Ministerul Economiei sau Ministerul Energiei, după caz, și o altă companie de stat, cu deținător sub formă de regie autonomă, Primăria Capitalei, nu facem decât să adâncim aceeași situație. Se vor acumula în continuare datorii, chiar dacă, sunt de acord, cauzele sunt cele arătate înainte. Ajută cu ceva să respingem această ordonanță? Sigur, nu! Pentru că, dacă ar fi ajutat, s-ar fi rezolvat problema de acum.

Dar aș vrea să fac o precizare. Probabil că e vorba de o neînțelegere. Ordonanța nu presupune că personalul ELCEN este dat afară și este înlocuit cu angajații Primăriei Generale a Capitalei. Nicăieri nu se spune că funcționarii din primărie vor deveni ingineri-șefi, șefi de secție la ELCEN, directori de termocentrală, aprovizionare, desfacere și așa mai departe... sau la secția de producție. Este vorba de o decizie politică, care trebuie să fie una unitară, între furnizorul de agent termic, producătorul de agent termic și rețeaua de distribuție. Este ceea ce am găsit noi sau ceea ce sperăm în acest moment să poată duce la rezolvarea acestei situații foarte grave, care s-a perpetuat în toate administrațiile de la capitală.

Dacă venea cineva cu o altă soluție, am fi acceptat-o la o dezbatere, am fi analizat-o și am fi încercat să găsim dacă este o soluție mai bună decât cea propusă de Guvern. Nu e vorba de o ambiție a unui primar general. Aș putea să spun, în replică: probabil că a fost o ambiție a altor primari generali să accentueze această situație gravă, să se acumuleze datorii și la ELCEN, și la RADET. Repet, cele două companii sunt locul unu și locul doi în topul datornicilor la bugetul de stat. Și faptul că în fiecare an ne punem problema subvenției la căldură pentru bucureșteni în capitala europeană a României este un lucru care nu mai poate fi perpetuat. Poate că nu va fi soluția-miracol, dar măcar este un pas pentru a încerca să avem o viziune decizională unitară în privința încălzirii centralizate a capitalei.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Suntem în depășirea programului de lucru, domnule președinte.

**Domnul Traian Băsescu**

**:**

Știu câteva soluții și aș putea să le dau.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Și eu aveam de spus ceva, dar nu vreau să țin colegii după program, că avem puncte de vedere fiecare aici, pe problema asta.

Aveți cuvântul. Aveți cuvântul.

Mă atenționează un coleg să vă spun că „tandemul” e din doi, nu din patru.

## **Domnul Traian Băsescu:**

## OK, am luat notă.

Problema soluțiilor. Mă tem că acum o adoptăm pe cea mai proastă. După părerea mea, soluția corectă este următoarea:

1. Așteptați să se termine procesul de insolvență la ELCEN – primul lucru care trebuie făcut.

2. RADET-ul să-și elimine pierderile.

3. Degeaba spuneți că nu se amestecă primăria. Se amestecă primăria, pentru că directorii la toate termocentralele din ELCEN se vor numi prin decizie a Consiliului General al Municipiului București, directorul general ELCEN va fi numit tot prin decizie a consiliului general, pentru că devine unitate aparținătoare de Primăria Capitalei.

În plus, s-ar putea ca politicile Primăriei Capitalei să nu corespundă cu politica energetică a țării. Vă atenționez asupra acestui lucru! De aceea, insist: nu faceți transferul înainte de ieșirea din insolvență a ELCEN și înainte ca RADET-ul să-și elimine pierderile. Când cantitatea de căldură cumulată... livrată la beneficiari va fi egală cu ce intră de la ELCEN, minus un rezonabil 5%, atunci se va putea face transferul, și nu acum.

## Vă mulțumesc mult.

Mai este o intervenție: doamna senator, microfonul... De la USR, bănuiesc, da?

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

În comisie, USR a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că, deși avem un proiect care creează, teoretic, cadrul legislativ pentru acest transfer, în timpul verii, domnul ministru Tudose a afirmat că ne trebuie o ordonanță pentru a rezolva situația ELCEN-ului. Deci vorbim, de fapt... Având în vedere că deja în Consiliul General al Primăriei Capitalei s-a cerut acordul de principiu pentru acest transfer, vorbim despre situația transferului ELCEN către Primăria Capitalei. Și am fi putut fi de acord, în condițiile în care am fi avut informații. Dacă rămânem la stadiul de decizie politică, nu vom rezolva problema termoficării din București. Această decizie trebuie să aibă justificare economică.

ELCEN are nevoie de investiții mari în perioadă scurtă de timp. Cum se vor face aceste investiții? Nu avem date publice după care să judecăm această acțiune. De asemenea, așa cum au menționat și antevorbitorii mei, ELCEN produce o cantitate..., în perioadele reci, produce o cantitate semnificativă de energie, echivalentă cu ceea ce exportăm. Cum vom gestiona această activitate? Toate aceste date nu au fost făcute publice. De asemenea, raportul de evaluare. După ce criterii se va desemna cel care va efectua raportul de evaluare?

În aceste condiții, nu putem fi de acord cu acest proiect de lege. Vom vota împotriva lui. Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă sunt? Domnul senator Chițac.

Mulțumesc, domnule președinte. Și nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră...

Nu, nu! Nu e al meu, timpul nostru!

Nu, al nostru, al tuturor.

Sigur că Ordonanța nr. 61, pe care o dezbatem, creează posibilitatea, așa cum s-a spus, preluării în administrare a producătorului de agent termic de către administrațiile locale prin transferul unor pachete de acțiuni.

E adevărat ce spunea domnul președinte Băsescu, subiectul a fost adus în discuție de situația de la București, însă ordonanța creează aceste premise nu numai pentru București. Sunt și alte municipii într-o situație asemănătoare. De exemplu, Constanța, de unde vin eu.

Stimați colegi, nu trebuie să fii neapărat inginer să-ți dai seama că o abordare integrată a sistemului de încălzire în marile orașe, astfel încât să avem sub aceeași pălărie – și vă rog să-mi iertați expresia neacademică – producătorul, CET-ul, și, de asemenea, distribuitorul, RADET-ul, este științific fundamentată, dar e utilă cu condiția unui management performant. Și subliniez acest lucru.

Avem și exemple de bună practică: în Botoșani acest lucru s-a întâmplat. În municipiul Botoșani, acum câțiva ani de zile, administrația locală responsabilă a găsit fonduri europene nerambursabile, a modernizat producătorul de agent termic, astfel încât prețul a scăzut și, după fluxul..., adică debranșările de la sistemul de încălzire central, acum asistăm la un adevărat reflux.

Așa cum am spus, dar nu s-a subliniat aici, am spus eu în comisie, legea creează posibilitatea cumpărării pachetelor de acțiuni, însă nu obligă. Așadar, lasă la latitudinea administrațiilor locale să decidă dacă aderă sau nu la această variantă.

Acum, eu nu vreau să intru pe drum de coliziune cu domnul președinte Băsescu. Problema esențială, domnule președinte, sigur, pe lângă pierderile de la RADET, o reprezintă și prețul foarte mare cu care se produce gigacaloria la producător, pentru că CET-urile nu sunt tehnologizate. Și, atunci, soluția este ca acestea să fie tehnologizate și să se facă producere în regim de generarecogenerare de înaltă eficiență.

Am să închei spunând că, din punctul nostru de vedere, trebuie gestionată foarte atent următoarea problemă: datoriile pe care RADET-urile le au către CET-uri. Și lucrul ăsta trebuie făcut într-un cadru legal, pentru a nu fi interpretată cumpărarea de acțiuni ca o posibilitate de a stinge datoriile pe care le au. Deci asupra acestor chestiuni trebuie să fim atenți. În rest, noi am decis, în Grupul parlamentar al PNL, să votăm pentru această inițiativă.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins la comisie este susținut în plen, îl

Numai o clipă, numai o clipă, vă rog!

Domnilor senatori! Vă rog, luați loc, nu am terminat ședința, mai avem câteva puncte care ne privesc pe toți.

Prima chestiune: am fost sesizat de liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Iulian Dumitrescu, cu textul unei moțiuni simple, moțiune intitulată: „România fără educație de calitate este o Românie săracă!”.

Am verificat condițiile prevăzute de Regulamentul Senatului la art. 154: „Moțiunea simplă poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul senatorilor.”

Sunt 37 de semnături, este însoțită de motivare și dispozitiv.

Prin urmare, am obligația, conform art. 156 alin. (1), să stabilesc data dezbaterii, care nu poate depăși șase zile de la data depunerii acesteia. Prin urmare, dezbaterea va avea loc luni, 18 septembrie, la... după votul pe proiectele de legi. Deci după ora 17.00 avem votul final; după votul final intrăm în dezbaterea moțiunii.

Punctul următor.

O clipă, o clipă, ajung și acolo.

Având în vedere că astăzi am epuizat, la punctul II, inițiativele legislative, mâine, miercuri, nu vom mai avea, după declarațiile politice, niciun punct pe ordinea de zi. Ca atare, trebuie de astăzi să aprobăm programul de lucru

al Senatului pentru perioada 18–23, adică pentru săptămâna viitoare.

## Programul va fi următorul:

– luni, 18 septembrie: ora 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00 – Biroul permanent al Senatului; de la 14.00 la 16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; de la 16.00 la 18.00 – lucrări în plen; la ora 17.00 – vot final, urmat de dezbaterea și votarea moțiunii; după încheierea programului, la ora 18.00 – pauză, un sfert de oră; de la 18.15 la 19.45 – întrebări interpelări, răspunsuri;

– marți, 19 septembrie: 9.00–10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plen; după aceea, după-amiază, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 20 septembrie, joi, 21 septembrie: lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 22 septembrie, sâmbătă, 23 septembrie: activități

- în circumscripțiile electorale. Acesta este proiectul de program pentru

- 18–23 septembrie.

-

Domnul senator Șerban Nicolae dorește să facă câteva precizări în legătură cu componența..., modificări la comisii. Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Vă cer îngăduința, stimați colegi, foarte rapid, trebuie să anunț modificări în componența comisiilor cu reprezentanți ai Partidului Social Democrat. Astfel:

– în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, domnul senator Adrian Țuțuianu o înlocuiește pe doamna senator Elena Lavinia Craioveanu, care pierde calitatea de membru în această comisie;

– de asemenea, la Comisia pentru afaceri europene, domnul senator Titus Corlățean ocupă locul vacant în urma demisiei domnului Romașcanu.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Modificările în comisie trebuie supuse votului dumneavoastră.

Domnul senator Iulian Dumitrescu mai are o intervenție de făcut.

Vă rog.

## Domnule președinte, vă informez că:

– la Comisia pentru administrație, noul vicepreședinte este domnul Cătălin Toma;

– la Comisia juridică, noul vicepreședinte este domnul senator Daniel Fenechiu.

Și mai vreau să vă solicit o modificare la comisii:

– la Comisia juridică, în locul doamnei Nicoleta Pauliuc, doamna Iulia Scântei;

– iar la Comisia pentru constituționalitate, în locul doamnei Iulia Scântei, doamna Nicoleta Pauliuc. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Cele două modificări de componență ale comisiilor, de asemenea, le

90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Sunt aprobate.

Și, cu aceasta, declar închise lucrările plenului Senatului de pe ziua de astăzi.