Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimate colege, Stimați colegi,

Sunt Mihai Goțiu și, asistat de Ion Ganea, secretar de ședință, declar deschisă sesiunea de declarații politice.

În deschidere, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul Dan Manoliu.

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Prevenim, nu sancționăm!”.

Stimați colegi,

Instituțiile de control trebuie să prevină producerea infracțiunilor economice și apoi să aplice sancțiuni.

Prin programul de guvernare, Executivul și-a propus ca obiectiv adoptarea unor măsuri prin care să vină în ajutorul mediului de afaceri românesc. Relația dintre autorități și antreprenori trebuie să ia forma unui parteneriat, bazat pe încredere reciprocă și transparență.

Un pas important în acest sens este reprezentat de aprobarea de către Senat a Legii prevenirii fiscale. Conform actului normativ, firmele ar urma să fie sancționate doar după ce inspectorii ANAF le-ar pune la dispoziție un plan de conformare și prevenire, care să ducă la eliminarea neregulilor constatate în urma controalelor.

S-ar pune astfel capăt practicii din realitate, care, de multe ori, lasă impresia că organismele de control desfășoară o activitate de tipul unei vânători, care duce la aplicarea de sancțiuni disproporționate cu neregulile constatate și chiar la închiderea unor afaceri aparținând unor agenți economici. Autoritățile pot veni în sprijinul firmelor prin comasarea acțiunilor de control, astfel încât agenții economici să își poată desfășura activitatea fără frica unor verificări inopinate și îndelungate din partea statului.

Legea este necesară pentru că pune capăt unor situații în care, prin comportamentul lor, organele de control acționează abuziv, impunându-se de pe o poziție de forță în relațiile cu cei pe care îi verifică. Sunt anumite contravenții pentru care amenzile sunt foarte mari.

Până acum, dacă un organ de control al statului român venea în verificare și dorea să te amendeze, putea să o facă din start. Prin implementarea acestei legi se dorește ca, atunci când un organ de control vine și constată o contravenție din cele care se vor încadra în acest plan de conformare, să se acorde un termen de minimum șapte zile să se intre în legalitate. Proiectul prevede că, dacă în urma controlului se reține vreo neregulă, inspectorul va întocmi un proces-verbal de constatare și un plan de conformare, care va cuprinde aspectele ce trebuie remediate, precum și termenele de conformare pentru fiecare faptă, care nu pot fi mai mici de șapte zile lucrătoare. După expirarea acestora, autoritățile pot relua controlul, iar dacă agentul economic nu și-a îndeplinit obligațiile, abia atunci se vor aplica sancțiuni prevăzute de actele normative.

De menționat este faptul că o firmă va putea beneficia de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă ce constituie contravenție, într-un termen de cinci ani.

O lege a prevenirii era așteptată cu interes de către oamenii de afaceri, care atrag atenția că statul este obligat să asigure stabilitate și predictibilitate pe plan legislativ, pentru ca firmele să nu mai încalce legea. Legea prevenirii fiscale reprezintă primul act normativ care vine să sprijine în mod real capitalul autohton. Trebuie să oferi, pe termen mediu și lung, o predictibilitate, iar prevenția ar trebui să fie o normalitate într-o țară modernă. Legea aduce o situație anormală din societate la normalitate.

Îmbunătățirea relației dintre stat și contribuabil este o prioritate a Guvernului, de la care mediul de afaceri aștepta măsuri concrete, și nu vorbe. Legea prevenirii va contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri mai sănătos și la o relație mai bună între mediul privat și Guvern. Comunicarea dintre autorități și mediul privat stă la baza unei desfășurări normale a activității ambelor părți. Starea de incertitudine nu ne lasă energia să facem un pas înainte.

Pentru ca prevenirea să-și producă efectele pe deplin, mediul de afaceri cere cu insistență ca organele de control să își asume și un rol lămuritor în ceea ce privește chestiunile legislative neclare și să poată oferi consultanță în interpretarea și aplicarea actelor normative.

Legătura ideală dintre stat și oamenii de afaceri se vrea un parteneriat transparent, corect, bazat pe debirocratizare, prevenție și relaxare fiscală, spune mediul privat. Aceste principii se regăsesc în Legea prevenirii. Statul a făcut un pas important în relația cu mediul antreprenorial odată cu Legea prevenirii.

Această lege ajută foarte mult companiile mici și mijlocii. Discutăm de acele afaceri de familie care nu întotdeauna au capacitatea să cunoască toate legile și absolut tot ce intră în obligațiile lor. În acest fel, se va crea un mediu de afaceri mai prietenos și, din punctul meu de vedere, mai funcțional.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege are ca scop intensificarea funcției preventive a controlului, precum și asigurarea securității juridice, în condițiile creșterii cantitative a legislației și apariției unor noi domenii de reglementare.

În raportul Comisiei juridice și al celei pentru buget se arată că proiectul de lege are ca obiect reglementarea și crearea unui cadru legal privind instituirea unor instrumente care să asigure prevenirea săvârșirii de contravenții. Astfel, autoritățile sau instituțiile publice cu atribuții de control, constatare și sancționare a contravențiilor au stabilite ca atribuții informarea, instruirea și îndrumarea publicului, precum și obligația de a aplica, în cazul săvârșirii anumitor fapte contravenționale, sancțiunea de avertisment, împreună cu stabilirea unui plan de remediere, prin care se acordă contravenientului o perioadă de timp pentru îndeplinirea obligațiilor legale.

Mediul antreprenorial trebuie să fie bine informat și să existe o listă neagră a societăților comerciale care au înregistrat un comportament fiscal neadecvat și o listă cu partenerii lor de afaceri de pe lanțul de activitate. Este mult

mai productiv și eficient pentru stat să aibă o administrație fiscală cu un comportament prietenos față de contribuabil.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Dan Manoliu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Hadârcă.

Mulțumesc.

Bună dimineața! Stimate domnule președinte al ședinței,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Titlul comunicării mele politice de astăzi se numește „100 de ani de la puciul bolșevic din octombrie sau un secol de teroare și represiuni”.

Astăzi este 7 noiembrie, ecoul poate celei mai sângeroase, prin urmările sale, și mai blestemate zile din istoria secolului XX. Detaliez în continuare temeinicia afirmației de mai sus.

Centenarul Marii Uniri, pe care îl vom serba anul viitor, ne deschide prilejul explorării și al aducerii în actualitate a unei serii de evenimente care au precedat, au stimulat ori au creat amenințări grave înfăptuirii idealurilor de reîntregire a națiunii române.

Primul Război Mondial, în prima lui fază, anii 1914–1916, se știe, a creat premisele punerii în fața autorităților de atunci ale României, drept obiectiv strategic, a eliberării Banatului și Ardealului. Cea de-a doua fază a războiului a creat un declin în care România risca să piardă nu numai visul reîntregirii, ci și propria existență ca stat. Speranța a fost resuscitată odată cu implicarea Franței în operațiunile de pe frontul român, precum și cu înfăptuirea Revoluției democratice ruse din februarie 1917. Lozinca acesteia, a dreptului popoarelor la autodeterminare într-o Rusie numită de Marx „închisoarea popoarelor”, a făcut să prindă contur ideea desprinderii Basarabiei de Imperiul Rus și a revenirii ei la patria-mamă, de la care a fost ruptă prin minciună și fals istoric în 1812.

Zeci de mii de soldați moldoveni din armata țaristă, întorși la vatră după bolșevizarea Imperiului Rus, au format comitete reprezentative și, la îndemnul ardeleanului Onisifor Ghibu, împreună cu învățătorimea basarabeană și cu reprezentanții altor bresle, laolaltă cu minoritățile naționale, au creat, la 21 noiembrie 1917, Sfatul Țării – Parlamentul viitoarei Republici Democratice Moldovenești, proclamată la 2 decembrie a aceluiași an, care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu Regatul României și a pus bazele și temelia României Mari.

Între timp, în imperiul de la răsărit a avut loc o acțiune în forță, care avea să pună stigmatu-i de sânge pe întregul secol XX. La 25 octombrie, stil vechi (7 noiembrie, stil nou), la Petrograd, Lenin și hunta sa, Partidul Bolșevic, au comis o lovitură de stat și au preluat puterea politică în Rusia. Ulterior, propaganda sovietică a făcut din această nefastă crimă antistatală un fetiș, l-a spălat de sânge și l-a botezat cu numele „Marea Revoluție din Octombrie”. Instalați la putere cu 100 de ani în urmă, Lenin și bolșevicii s-au arătat ostili proceselor de reîntregire a românilor. Ei au anulat lozinca dreptului la autodeterminare al popoarelor și au încercat, cu ajutorul bandelor bolșevizate care părăseau frontul român, să zădărnicească procesele politice din Basarabia.

Îi mulțumim domnului senator Ion Hadârcă, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la modificarea legilor justiției.

Modificarea legilor justiției face parte din pachetul periculos care a devenit public ca intenție odată cu sinistrele ordonanțe de urgență. Trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției și scoaterea Președintelui României din procedura de numire a procurorilor-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT sunt alte forme de agresiune politică asupra puterii judecătorești. Este, dacă vreți, o nouă tentativă gândită să articuleze dureros carierele magistraților și să transforme cu forța justiția într-o slugă de partid.

Inspecția Judiciară a fost trecută în subordinea CSM tocmai pentru a dezrobi justiția, pentru a o proteja de controlul politic, pentru a bloca imixtiunea comunităților politice. Măsura domnului Tudorel Toader trimite România în era în care dreptatea trebuia să rămână mai mult o interpretare în favoarea unui grup de interes, nu rezultatul unor decizii aplicate demn, legal, independent de sistemul politic.

Proiectul de modificare a legilor justiției este, în esență, prefața legilor injustiției patronate de majoritatea PSD–ALDE. Domnul ministru Toader nu poate trage vălul peste gândirea și văzul românilor, când este foarte evident că justiția, sub bagheta sa, nu trece printr-o reformă, ci printr-un atac al Executivului, al cărui scop permanent va fi mutarea influenței, intimidarea procurorilor, ocrotirea corupților și închiderea cât mai multor artere ale organelor de cercetare.

Acest pachet nociv, testat public de PSD, este o piedică pusă într-un stat care a luptat mult să scape de eticheta de corupt fruntaș și de teritoriu organizat, manevrat de vehicule politice ca PSD–ALDE, care își asumă voturile, nu și faptele penale.

Marea blocadă a domnului Toader, care crede că joacă asul, nu face să funcționeze natural actul de justiție, ci să imobilizeze puterea judecătorească, situație care nu poate fi tolerată într-un stat democratic, cu o populație care are curajul și determinarea de a pretinde un loc vacant în locul funcției ministrului Toader, urmaș al celui care, din nefericire, spera la o „altă întrebare”.

Îi mulțumim domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

În continuare, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi susține o declarație politică cu următorul titlu: „Creșterea puterii de cumpărare din România”.

Stimați colegi,

Am văzut numeroase discuții despre efectele guvernării, care se simt, efectiv, la nivelul cetățenilor acestei țări. S-a vorbit și s-a insinuat foarte mult, inclusiv de către colegii noștri din opoziție, că acest Guvern nu-și respectă promisiunile din timpul campaniei electorale.

Aș vrea să reamintesc tuturor că principalul obiectiv propus în timpul campaniei electorale a fost de a aduce mai mulți bani în buzunarele cetățenilor, astfel încât să avem mai mulți români în clasa de mijloc. Desigur, putem invoca detalii, virgule, faptul că o măsură punctuală se ia acum sau peste trei luni, dacă anumite decizii sunt ajustate mai mult sau mai puțin, dacă datele economice sunt cu un punct procentual mai sus sau mai jos, dar, în final, ceea ce contează pentru cei care ne-au ales este dacă în urma acestei guvernări vor avea mai mulți bani în buzunar sau nu, dacă vor avea un nivel de trai mai ridicat sau nu, dacă vor avea o viață mai bună în general.

Iar, din acest punct de vedere, oricâte critici s-ar aduce actului de guvernare, dintre care pe unele le putem accepta, pentru că nimeni nu este perfect, totuși trebuie admis că PSD și-a respectat angajamentul major față de cetățeni și sunt convinsă că și-l va respecta și în anii următori. Iar această afirmație o pot susține cu date concrete, oficiale, stabilite de instituțiile specializate ale statului.

Avem, conform Institutului Național de Statistică, o creștere reală a puterii de cumpărare de 14% în acest an. Asta este realitatea, care ne arată că o parte dintre românii situați în partea de jos a scalei veniturilor au urcat către clasa de mijloc. Avem o creștere reală a salariului mediu brut de 15,4%, ca medie pe economie. Deci, în medie, salariile românilor au crescut cu peste 15%. Dacă ne uităm la sectorul public, aici media este chiar mai mare, respectiv de 27,3%,

conform Ministerului Finanțelor Publice, iar creșterile sunt cuprinse între 20 și 25%, ca în toate sectoarele de activitate, cu excepția sectorului de sănătate, unde am avut o creștere mai mare, de aproape 36%.

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de astăzi – „Monumente de for public”.

## Stimați colegi,

Ne-a fost dat să fim contemporani cu sărbătorirea Centenarului Războiului pentru reîntregirea neamului și cu cel al Marii Uniri. Sentimentul de mândrie patriotică pe care îl trăim cu acest prilej se împletește cu cel de pioșenie față de cei care s-au jertfit pentru ideea și pentru ființa națională a neamului românesc. Întru nemurirea lor, s-au ctitorit însemne memoriale, troițe, monumente ori statui, simboluri în jurul cărora ne reunim periodic pentru a ne exprima recunoștința față de înaintași.

Două asemenea lucrări de artă se află și în municipiul Sfântu Gheorghe, reședința de județ a județului Covasna. Este vorba de Grupul Statuar „Mihai Viteazu”, operă a sculptorului Gheorghe Rădulescu-Gir, amplasată în centrul orașului, și Statuia Ostașului Român, dezvelită la 18 septembrie 1974 la intrarea în oraș, lucrare monumentală a artistului Balogh Peter, dedicată luptelor care s-au dat pentru eliberarea de sub ocupația hortisto-hitleristă a primului oraș din Ardealul de Nord, a orașului Sfântu Gheorghe. În jurul acestor monumente se desfășoară în fiecare an majoritatea manifestărilor oficiale care marchează momente importante în istoria poporului român, aniversări sau comemorări naționale, cu participarea însuflețită a românilor din județ.

După 1989, locuitorii municipiului au asistat la deteriorarea continuă a acestor monumente de for public, supuse acțiunii distructive a factorilor naturali ori vandalismului uman, piața Mihai Viteazu fiind lăsată timp de peste 15 ani într-o stare deplorabilă, iar căile de acces la Monumentul Ostașului Român devenind aproape impracticabile.

Dacă monumentul lui Mihai Viteazu este în prezent pus în valoare odată cu lucrările de reabilitare și modernizare a centrului orașului, finanțate de la bugetul de stat, condamnabila lipsă a contribuției locale la reabilitarea celeilalte opere, a ostașului român... lasă mult de dorit și nu este de bun augur. S-a văzut acest lucru și cu prilejul recentei ceremonii de depunere a coroanelor de flori prilejuite de Ziua Armatei Române.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumesc domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

În continuare, o să citesc și eu o declarație la microfonul central.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Aseară am avut ghinionul ca împreună cu doi colegi să nimerim pe drumul european E81, venind dinspre Sibiu către București. Cu doi-trei kilometri înainte de intrarea în localitatea Brezoi, din județul Vâlcea, în jurul orei 18.40, am fost nevoiți să oprim, din cauza a ceea ce bănuiam că ar fi fost un accident de circulație. Ipoteza ne-a fost confirmată în prima fază de reprezentanții Poliției, care ne-au spus că șoseaua ar urma să fie deblocată în aproximativ 20 de minute.

Cele 20 de minute s-au transformat în trei, repet, trei ore. Coada de mașini formată s-a întins pe mai bine de 15 kilometri pe un sens, până la Căciulata. Sunând la Poliția Rutieră, am aflat apoi întreg filmul evenimentelor.

Accidentul avusese loc cu 10 ore mai devreme, pe la ora 8 dimineața, când o autocisternă s-a răsturnat după parapete. Cum Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu dispunea de o macara cu care să ridice autocisterna din șanț, a durat mai multe ore până când s-a găsit una la o firmă privată, a fost închiriată și a fost adusă la locul accidentului, moment în care circulația a fost stopată și a început operațiunea de evacuare a cisternei. Cum spuneam, această intervenție a început în jurul orei 18.40.

Stimate colege și stimați colegi,

M-am întrebat și aseară, mă întreb și acum: de ce nu s-a amânat intervenția, mai exact blocarea drumului, până către orele două-trei dimineața, când traficul rutier ar fi fost minim, și s-a început la o oră de trafic maxim? Și, de asemenea, de ce nu a fost anunțată în prealabil blocarea drumului, atât prin intermediul presei audio, TV și on-line, cât și prin intermediul agenților de circulație, la intrările pe Valea Oltului? Sunt suficiente demiterile șefului Inspectoratului Județean de Poliție Vâlcea, șefului de la Rutieră și a vreunui directoraș de la CNAIR pentru a compensa nervii și timpul pierdut de mii de oameni blocați aseară timp de trei ore pe Valea Oltului din cauza deciziei inconștiente și iresponsabile luate? O să încălzească pe cineva aceste demiteri, dacă se vor lua?

Sunt curios cum și-au luat examenele de promovare atât șefii de la Poliție, cât și cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere responsabili pentru haosul de aseară și cum au fost aleși ori numiți în funcție și cei care, la rândul lor, i-au promovat. Desigur, nu pot să nu mă gândesc dacă nu cumva decidenții din Poliție au vreun doctorat la una dintre celebrele școli de diplome românești.

În continuarea ședinței de declarații politice, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Aici suntem datori să dăm legi bune, drepte, nu legi care să dea liber la furt, la hoție și la corupție. Nu legi care să permită nepăsarea, stufărișul birocratic, lipsa educației prin deprofesionalizarea acesteia și același lucru în sănătate. Legi care să poată fi aplicate, nu care să zacă prin sertare și în rapoartele parlamentare ori în cele de țară. Legi care să facă viața românilor mai ușoară.

Iar Guvernul, ministerele și instituțiile subordonate sunt datoare cu același respect față de cetățean. Să asigure continuitate în măsuri, să ia decizii pentru modernizarea României, chiar dacă pot fi impopulare pentru moment. Să fie responsabile față de toți românii: și cei de aici, și cei de afară care vor să se întoarcă.

România profundă nu este cea de la televizor. E cea pe care o întâlnești pe ulițele satului, în piețe sau pe stradă, iar oamenii aceștia au nevoie de un stat drept, au nevoie de o țară ca afară.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

În continuarea ședinței de declarații politice, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Satul românesc și oprirea pustiirii acestuia”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Scurta mea intervenție de astăzi vine ca urmare a vizitei făcute la sfârșitul săptămânii trecute în câteva sate din vestul țării, în Arad și în Sibiu. Timp de câteva zile, am bătut ulițele acestor sate, am stat de vorbă cu oamenii, încercând să-i cunosc și să le aflu poveștile de viață.

Poate că unora vi se pare firesc, poate că pe unii dintre voi nu-i mai miră, dar satele românești au rămas pustii. Românii plecați la muncă în străinătate în căutarea unei vieți mai bune au lăsat în urma lor ulițe pustii, case părăsite. „Aici e în Franța”, „aici e plecat cu toată familia în Spania”, „aici sunt plecați în Anglia” – cam astea sunt poveștile scurte ale caselor rămase goale.

Am stat de vorbă cu sătenii, care povesteau cu oarecare nostalgie despre familiile lor plecate. Tot ei mi-au spus și de ce nu se întorc în țară, ceea ce și-ar dori să facă. În primul rând, din cauza lipsei locurilor de muncă, precum și din cauza birocrației excesive, a modului în care instituțiile statului își tratează propriii cetățeni plătitori de taxe și impozite.

Aici am vrut să ajung și să vă atrag atenția, dragi colegi, că suntem datori noi, aici, în Parlament, precum și cei care se află acum în Guvern și în ministere să facem o țară mai bună pentru toți românii: cei de aici, din țară, și cei de acolo care vor să se întoarcă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Bunele practici în reglementarea activității agenților economici și a unităților cu atribuții de control”.

După cum bine știți, Senatul României a adoptat de curând două importante proiecte de lege: cel privind prevenția și proiectul privind noul mecanism de plată a taxei pe valoarea adăugată la câteva categorii de firme.

Așadar, prezenta declarație politică arată bunele practici din reglementarea comportamentului agenților economici și al autorităților cu atribuții de control și sancțiune a încălcării legislației.

Înainte de a releva importanța și valoarea cuprinsului acestor proiecte, apreciez dialogul prelungit, aprofundat și transparent care s-a purtat pe seama prevederilor acestor noi legi. Cu această ocazie, a avut disponibilitatea de a-și spune punctul de vedere fiecare categorie de cetățeni, autorități și organizații care erau vizate de materia reglementată. Felicit Guvernul PSD–ALDE pentru modul în care a pregătit aceste proiecte și pentru faptul că a dat dovadă de maximă receptivitate la observațiile care s-au făcut pe timpul dezbaterilor publice.

Am în vedere aici mai ales proiectul privind plata defalcată a taxei pe valoarea adăugată, astfel încât Guvernul, după ce a lansat o propunere maximalistă privind TVA split, a acceptat modificările aduse de Comisia pentru buget, finanțe, cerute de companiile economice, urmând ca noul mecanism de plată să se aplice doar pentru firmele aflate în insolvență, faliment și cele care la finalul anului 2017 au datorii la plata TVA. Pentru toți ceilalți agenți economici aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA va fi opțională.

Ideea de bune practici este susținută de prevederile acestei noi legi, așa cum sunt caracterul opțional și posibilitatea de a renunța la acest mecanism de către cei care optează benevol pentru sistemul defalcat la plata TVA la sfârșitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data la care a început să li se aplice această măsură. Aceeași libertate se lasă și pentru cei care, deși intră sub incidența legii, în sensul că au înregistrat întârzieri la plata taxei sau au fost în insolvență, pot renunța la măsură în termen de șase luni de la data la care nu se mai află în situația respectivă.

Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „În anul 1953, la Cugir, se realizau prima inimă artificială și primul

plămân artificial din România! În anul 2017, cadrele medicale își cer drepturile în stradă!”.

Domnule președinte de ședință,

## Onorați colegi,

Cu siguranță mulți dintre dumneavoastră ați auzit sau poate chiar l-ați cunoscut personal pe reputatul profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgia cardiovasculară, Ioan Pop de Popa, care în luna octombrie a anului curent a împlinit venerabila vârstă de 90 de ani.

Renumitul medic a realizat aparatul cord-pulmon CP-4, în anul 1953. Însă ceea ce probabil nu multe persoane știu este faptul că prima inimă artificială și primul plămân artificial din România au fost realizate cu sprijinul specialiștilor Uzinei Mecanice Cugir, din județul Alba. O invenție care la acele timpuri era privită cu maxim scepticism. Peste ani însă, și datorită acestei invenții, transplantul de inimă s-a realizat și în România.

Dar am ales să vorbesc astăzi despre acest subiect de ce? Pentru că România a avut oameni de calitate în multe domenii, dotați, capabili să-și dedice timpul și cunoștințele meseriei pe care o practică. Astfel de oameni avem și în prezent: medici care sunt devotați profesiei, oameni pasionați care lucrează în cercetare. Numai că acești oameni trebuie respectați, promovați și motivați, recunoscându-li-se devotamentul și munca depuse în slujba salvării de vieți omenești.

Onorat Senat,

În cursul lunii octombrie, cadrele medicale pichetau Guvernul, nemulțumite de noua Lege-cadru a salarizării. Au ieșit în stradă să-și ceară drepturile pe care le merită. Astfel de oameni merită respectul și admirația, inclusiv ale noastre. Cu atât mai mult merită salarii decente.

De fapt, aici este și paradoxul: invenția amintită se situa, în anul 1953, pe locul 4 în întreaga lume în domeniul medical. Deci la vremea respectivă România era o țară recunoscută, sigur, pe plan mondial. În 2017, situația din sistemul de sănătate spune multe: lipsă de medicamente, de aparatură medicală, spitale care trebuie renovate, ba unele dintre acestea chiar reconstruite din temelie. Aceasta este România actuală, din păcate. Respectul pentru oamenii valoroși, precum și pentru profesia vitală, medicina, nu mai există.

Îi mulțumim domnului senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## DUPĂ PAUZĂ

În continuarea sesiunii de declarații politice, îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD. DUPĂ PAUZĂ

## Mulțumesc.

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Legea prevenirii – planul bun asumat de Partidul Social Democrat prin care mediul de afaceri își redobândește sănătatea!”.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana Craioveanu.

Lavinia.

Textul:

Când plantezi o sămânță de grâu, știi că din ea va crește grâu. Regulile matematicii spun că doi plus doi fac întotdeauna patru, iar legile fizicii ne asigură că obiectele nu vor cădea niciodată în sus.

La noi circulă o vorbă: de moarte și de Fisc nu poți scăpa. Urmarea dramatică? Ce a câștigat statul de pe urma acestei situații? Mulți oameni de afaceri au decis să-și închidă afacerile și să se înscrie la șomaj. Statul s-a ales doar cu mai mulți șomeri în plus.

## Stimați colegi,

Legea prevenirii este cea mai necesară și cea mai așteptată lege de către mediul de afaceri. Ea a fost promisă și asumată de Liviu Dragnea încă din campania electorală a Partidului Social Democrat și generează măsuri de educare a antreprenorilor și un sistem de prevenire a greșelilor comise de firmele românești, în condițiile creșterii cantitative a legislației și ale apariției unor noi domenii de reglementare.

Principalul său scop este ca instituțiile de control să prevină producerea infracțiunilor economice, și nu să aplice amenzi indiferent de situația găsită, dacă faptele respective constituie contravenție și nu sunt de natură penală.

Prin Legea prevenirii, trecută recent prin Senat, devine posibil ca o listă de 105 articole din diferite legi privind sancțiuni din mai multe domenii să fie supuse acestor păsuiri, prin care firmele nu vor fi direct amendate, ci doar avertizate. O firmă găsită cu nereguli în timpul unui control va avea la dispoziție 90 de zile pentru a-și remedia problemele. Un contribuabil va putea beneficia de măsurile de prevenire o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenție, într-un termen de trei ani.

În relația cu mediul antreprenorial s-a făcut un pas important, astfel că micii comercianți, în special cei din piețe și din târguri, nu vor mai fugi, trăgând obloanele, la apariția organelor de control, o imagine care, de altfel, nu ne mai mira, pentru că era tot mai frecvent asociată controalelor pe micile ecrane.

Legea prevenirii repară cu înțelepciune această situație, urmând ca al doilea pas să fie conformarea voluntară, participativă a mediului de business, o măsură care va îmbunătăți gradul de colectare la bugetul de stat, pentru că ținta finală, de altfel, aceasta este.

Îi mulțumim domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Lavinia Craioveanu.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația politică pe care o prezint astăzi vrea să atragă atenția asupra unei probleme de actualitate din sistemul de învățământ, și anume bacalaureatul.

De ce spun că este o problemă? Pentru că procentul promovabilității la examenul de bacalaureat național a înregistrat o creștere nesemnificativă în ultimii ani, existând în continuare licee care nu au niciun elev promovat, iar procentul din mediul rural este mai scăzut decât cel din mediul urban. În România oscilațiile au fost extrem de mari: de la 86% în 2002, 79% în 2006, 81% în 2009, urmate de o prăbușire bruscă la 67% în 2010, 44% în 2011, până la 68% în 2016, respectiv 72,9% în 2017.

Examenul de bacalaureat este, în prezent, forma de evaluare a tuturor absolvenților liceelor teoretice, tehnologice, profesionale sau vocaționale, constând în susținerea a trei probe orale și trei probe scrise, deși în timpul ciclului inferior și superior al liceului elevii studiază diferit, în funcție de profil, iar ponderea activității practice și a activităților teoretice este diferită, în favoarea celor practice în cazul învățământului vocațional, profesional sau tehnic.

Acest lucru se întâmplă în România secolului XXI, când promovăm un învățământ diferențiat, transdisciplinar, bazat pe formarea de competențe, proiectat pentru a oferi șanse egale tuturor elevilor, ținând cont de tipul de inteligență pe care fiecare copil îl deține. Albert Einstein spunea că „toți suntem genii, dar, dacă judeci un pește după abilitatea de a se cățăra în copac, el va trăi toată viața cu impresia că e un prost”.

Având în vedere experiența pe care o am la catedră, de aproape 20 de ani, precum și consultările pe care le-am avut cu cadre didactice, reprezentanți ai elevilor și părinți, consider că se impune o schimbare în ceea ce privește examenul de maturitate susținut de elevi la finalizarea studiilor liceale, și anume un bacalaureat diferențiat.

Acest tip de bacalaureat nu este o noutate. Dimpotrivă, s-a dovedit a fi un sistem eficient de evaluare în multe țări din Europa, și nu numai. Înainte de a vă prezenta câteva exemple în susținerea afirmațiilor mele, dați-mi voie să argumentez necesitatea acestei schimbări în sistemul de învățământ din România.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Lavinia Craioveanu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În încheiere, dau citire listei de senatori care au depus declarații politice astăzi, dar nu le-au susținut în plen:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Lucian Trufin, Roxana Natalia Pațurcă, Nicolae Avram, Tit Liviu Brăiloiu, Florian Dorel Bodog, Niculae Bădălău, Adrian Țuțuianu și Miron Alexandru Smarandache;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Iancu Caracota, Eleonora Carmen Hărău, George Cătălin Stângă, Mircea Vasile Cazan, Costel Șoptică, Ion Marcel Vela, Eugen Pîrvulescu, Cătălin Dumitru Toma și Eugen Țapu-Nazare; – din partea Grupului parlamentar al USR: Silvia Dinică și Dan Lungu;

– din partea Grupului parlamentar al PMP: Vasile Cristian Lungu și Dorin Valeriu Bădulescu. Aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi, pe care am condus-o asistat de Ion Ganea.

Vă doresc o zi cât mai plăcută în continuare!

În câteva minute începe sesiunea de plen dedicată proiectelor legislative.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 noiembrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Ion Ganea.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 83. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii vizavi de ordinea de zi?

Dacă nu sunt, vă

Mulțumesc.

Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi:

– 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plen; 13.00, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, urmând lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 13–18 noiembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 13 noiembrie: 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupuri parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 14 noiembrie 2017: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 15 noiembrie, și joi, 16 noiembrie: 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 17 noiembrie, și sâmbătă, 18 noiembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă

Domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul central. Vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Vreau să vă rog să fiți atenți câteva minute.

În urmă cu 14 ani, la 11 noiembrie 2003, Iosif Fogorași era primul militar român care își pierdea viața în teatrul de operații din Afganistan. La trei zile, pe 14 noiembrie, armata română avea să cunoască o nouă pierde, Mihail Anton Samuilă. De atunci, România a pierdut 28 de militari în misiunile efectuate în teatrele de operații.

Întrucât sâmbătă, 11 noiembrie 2017, este Ziua veteranilor, instituită prin Legea nr. 150/22.10.2014 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celor decedați, vă rog să cinstim memoria eroilor căzuți în teatrele de operații, ținând astăzi un moment de reculegere, având în gând și în inimă numele tuturor celor 28 de militari români care și-au pierdut viața, respectiv:

- Sublocotenent Mădălin Stoica,

- Sublocotenent post-mortem Adrian Vizireanu,

- Sublocotenent post-mortem Iulian Dumitrescu,

- Sublocotenent post-mortem Claudiu Constantin Ștefan

- Vulpoiu,

- Sublocotenent post-mortem Adrian Postelnicu, Sublocotenent post-mortem Vasile Claudiu Popa, Sublocotenent post-mortem Ion Lucian Leuștean, Sublocotenent post-mortem Cătălin Ionel Marinescu, Sublocotenent post-mortem Constantin Laurențiu

- Lixandru,

- Sublocotenent post-mortem Cristian Petru Filip, Sublocotenent post-mortem Marius Florin Sfecheș, Sublocotenent post-mortem Dan Ciubotaru, Sublocotenent post-mortem Paul Caracudă, Sublocotenent post-mortem Valerică Leu, Sublocotenent post-mortem Florin Bădiceanu, Maior post-mortem Iuliu Vasile Unguraș, Maior post-mortem Tiberius Marcel Petre, Sublocotenent post-mortem Claudiu Chira, Sublocotenent post-mortem Dragoș Traian Alexandrescu, Sublocotenent post-mortem Claudiu Marius Covrig, Sublocotenent post-mortem Ionuț Cosmin Sandu, Sublocotenent post-mortem Ioan Grosaru, Sublocotenent post-mortem Aurel Marcu, Sublocotenent post-mortem Ionel Gheorghiță Drăgușanu, Sublocotenent post-mortem Bogdan Valeriu Hâncu, Sublocotenent post-mortem Narcis Șonei, Sublocotenent post-mortem Mihail Anton Samuilă, Sublocotenent post-mortem Iosif Silviu Fogorași. Recunoștința noastră se îndreaptă către toți cei care au

Mai doriți să interveniți, domnule senator? Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Ion Hadârcă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al ședinței. Onorat Senat,

## Doamnelor și domnilor,

În același context, astăzi, 7 noiembrie, se împlinesc 100 de ani de la așa-zisa Revoluție Bolșevică din Octombrie 1917. A fost un secol al terorii, al războaielor și al represiunilor inumane.

Ca fecior al Basarabiei, supraviețuitor al acestui regim criminal, am pledat și pledez, în numele milioanelor de basarabeni, bucovineni și transnistreni împușcați, omorâți prin înfometare și deportări, doar pentru faptul că erau români, să nu se mai repete asemenea orori.

Zic: Veșnică pomenire celor căzuți sub regim totalitar! Și propun, de asemenea, Senatului României un moment de reculegere în memoria tuturor românilor căzuți victime ale regimului bolșevic-comunist.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul lider de grup, domnul senator Șerban Nicolae. Aveți un anunț, nu?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O modificare administrativă în componența comisiilor permanente ale Senatului.

În Comisia permanentă a românilor de pretutindeni, domnul senator Ionuț Narcis Chisăliță îl înlocuiește pe domnul senator Nicolae Moga.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă supun la vot propunerea domnului senator Șerban Nicolae.

##

Vă informez, de asemenea, că la balcon avem, la invitația domnului senator Țuțuianu, 120 de elevi și studenți de la Liceul Tehnologic Auto – Târgoviște, Facultatea de Drept, Facultatea de Administrație Publică, anii I și III, Universitatea „Valahia” din Târgoviște.

Vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi și la punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 30 octombrie 2017, a unei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/8.05.2017).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 142

alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supune aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 6 noiembrie 2017, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu completările și modificările ulterioare, și a Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu completările și modificările ulterioare (b300/27.06.2017).

Inițiatori avem?

O susțineți?

Vă rog, microfonul central, domnule senator.

Susținem procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă care vine să preîntâmpine o chestiune din ce în ce mai urgentă, și anume spolierea siturilor arheologice și braconajul arheologic în zona cetăților dacice, și nu numai.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Supun la vot procedura de urgență.

Îmi cer scuze, doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Intervenția mea nu are legătură cu proiectul pe care tocmai l-am votat, ci cu primul punct de pe ordinea de zi referitor la măsurile alternative de executare a pedepselor, proiect care a trecut prin adoptare tacită.

Mi-ar fi plăcut să avem timp, pentru că s-a prelungit termenul de dezbatere, să avem timp să-l dezbatem în Senat, pentru că e o temă eminamente importantă pentru sistemul penitenciar din România și pentru societatea românească. E o lege care a avut la bază studiul comparat pe cadrul normativ dintr-o grămadă de țări din Uniunea Europeană, de la Franța, Olanda, Belgia, Cehia, Italia și așa mai departe, și prevede câteva măsuri pe care cred că e bine să le repet și astăzi în plenul Senatului, pentru că ele realmente ar ajuta la descongestionarea spațiului din sistem penitenciar.

De ce spun asta? În realitate, chiar dacă avem o Lege a recursului compensatoriu, chiar dacă este o lege în Cameră la momentul ăsta legată de grațiere, aceasta nu rezolvă problema de fond, problema structurală pe care o avem, inclusiv sancționată sau sesizată prin decizia..., ultima decizie a CEDO. Și vreau să vă spun așa: că cele patru măsuri pe care realmente cred că ar trebui să le introducem în legislația românească sunt următoarele:

1. Executarea pedepsei la domiciliu prin supravegherea

cu brățară electronică.

Să știți că este o măsură despre care ministrul Toader vorbește la fiecare simpozion, dar nu a făcut nici măcar un minim demers, un început de măsură ca această pârghie să poată fi implementată.

2. Executarea fracționată a pedepsei în perioade de weekend, sâmbătă și duminică, în centre de detenție special create în acest scop.

3. Executarea pedepsei în echivalent de zile de muncă în

folosul comunității.

Vă informăm că Guvernul, respectiv domnul ministru Toader, a avut un punct de vedere favorabil vizavi de acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Trecem la ordinea de zi, la pct. 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare (b304/27.06.2017).

Dacă este susținută?

Domnul Raețchi Ovidiu Alexandru.

Nu o susținem, nu o votăm.

Mulțumesc.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (b315/29.06.2017).

Dacă este susținută? Nu.

## Mulțumesc.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” (b316/29.06.2017).

Dacă este susținută?

Mulțumesc.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii*) (b318/29.06.2017). Dacă este susținută? Nu.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (b332/13.07.2017).

Dacă este susținută?

Nu.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 46/2008 – Codul silvic (b341/26.07.2017). Dacă este susținută?

Este.

Este? Inițiatorul, vă rog. Microfonul 5.

## **Domnul Lucian Eduard Simion** _– deputat_ **:**

Lucian Simion sunt, unul dintre inițiatori.

Este vorba de prelungirea administrării unei suprafețe de un hectar jumătate de către Consiliul Județean Tulcea pentru un teren în zona comunei Murighiol, ce face obiectul unui proiect care se numește „Portul turistic Murighiol”, de altfel, prins în Strategia națională de turism și pentru care este asigurată finanțare. În momentul de față, pe 21 decembrie 2017 expiră vechea perioadă, motiv pentru care solicităm un astfel de regim de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central. Da.

Am primit o cartelă cu care nu pot vota. E un senator al României căruia i s-a îngrădit dreptul la vot.

Vă rog să-mi admiteți să votez cu mâna ridicată.

Treceți la alt aparat.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Stați... Nu înțelegem ce... Nu funcționează?

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

_**:**_

La mine nu funcționează. Nu funcționează.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Stafful tehnic, vă rog să verificați! Încercați alt aparat totuși, că probabil...

Stafful tehnic!

**Domnul Marian Pavel**

_**:**_

Nu-i mai îngrădiți dreptul la vot.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Nu cred, să știți, că a fost... o conspirație. Faceți un test, vă rog, vizavi de...

Conspirație împotriva liderului USR, să știți, asta chiar e...

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Vicelider.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vicelider.

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Încercați pe zona PSD, vă rog frumos.

Microfonul central.

Dacă inițiatorii...? Dacă doresc, pot citi și din inițiatori, pentru că sunt foarte mulți.

Nu este susținută, nu? Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin urgența acestei propuneri legislative, având în vedere faptul că trebuie prinși bani în buget pentru punerea în aplicare a acestui program de susținere a celor care lucrează în domeniul avicol, pentru fermele de reproducție, incubație și creștere de pui.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. Puteți să rămâneți acolo, că mai aveți câteva. Vă

Nu vi s-a transmis cartelă?

84, plus unul cu mâna sus, specificăm pentru stenogramă.

Vă rog.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Mesajul pe care mi-l dă aparatul este că „Cartela a fost duplicată”. Înseamnă că mai e un senator Vlad Alexandrescu în sală, cu drept de vot și cu cartelă.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnul Șerban Nicolae. Doriți cartela? Nu.

Mulțumesc.

Vă informez, de asemenea, că avem la balcon Școala Gimnazială „Profesor Paul Bănică” din Târgoviște, din partea domnului senator Iancu Caracota.

Felicitări, copii!

Revenim la ordinea de zi, sperăm fără alte incidente.

La pct. 10 – și am să-i dau citire din nou –, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 199 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere financiară privind investirea în fermele de suine este bine-venită.

În ceea ce privește acest lucru, cred că fermele abia așteaptă să aibă această susținere financiară. Mai mult de atât, proiectul de lege trebuie promovat în regim de urgență, întrucât la proiectul de buget pentru anul 2018 se lucrează și trebuie cuprinși acești bani în proiectul de buget. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Arcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Solicităm procedură de urgență pentru această propunere legislativă, având în vedere lipsa locurilor de muncă din agricultură și, mai mult decât atât, știm cu toții criza fermierilor, pentru a angaja persoane în acest domeniu.

În consecință, solicităm votul colegilor. Mulțumesc mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Vă

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 6 noiembrie 2017, pe baza avizelor Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) lit. e) și art. 91 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din

Legea educației naționale nr. 1/2011 (b317/29.06.2017).

## V-o supun la vot.

##

Cu 90 de voturi pentru, plus domnul senator Alexandrescu, 91, niciun vot împotrivă și nicio abținere, procedura de transmitere a fost aprobată.

La pct. 2, Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative (b307/29.06.2017).

Vă

La pct. 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (b419/13.09.2017).

Vă

Totuși, tehnicul, nu-i faceți o cartelă domnului senator? Că, altfel, o să înnebunim toată ziua.

Punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 6 noiembrie 2017, a analizat solicitarea Comisiei economice, industrii și servicii și a Comisiei pentru mediu privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 90 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarea inițiativă legislativă:

– Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje (L384/10.10.2017).

Potrivit art. 90 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Vă supun la vot prelungirea termenului.

Punctul 6, secțiunea I a ordinii de zi, solicitarea Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului de a-și desfășura lucrările împreună cu Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare în zilele de marți ale lunii noiembrie 2017 (începând cu ora 9.00) în același timp cu plenul Senatului.

## Stimați colegi,

În ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare de ieri, 6 noiembrie, s-a analizat solicitarea Comisiei pentru administrație..., așa, formulată la art.... din regulament.

Reprezentantul comisiei.

Vă rog, microfonul central, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord ca în zilele de marți, 14, 21 și 28, din luna noiembrie cele două comisii, Comisia pentru administrație și Comisia pentru dezvoltare, să lucreze în ședință comună (marțea, începând cu ora 9.00) pe proiectul legislativ privind Strategia de dezvoltare a României.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Vă supun la vot...

Dacă sunt intervenții?

## Nu

Dacă nu, vă supun la vot propunerea domnului senator.

Intrăm la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la pct. 1–57 din secțiunea a II-a a ordinii de zi. La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (L161/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Pe cine avem?

Microfonul 8.

Vă rog.

## **Domnul Alexandru Pugna** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sărut mâna!

Bună ziua, doamnelor, domnilor senatori!

Prezentul proiect normativ urmărește transpunerea Directivei 2014/26 a Uniunii Europene privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizarea online pe piața internă.

În anul 2017 proiectul a fost refăcut, acesta cuprinzând strict doar prevederile necesare transpunerii directivei, respectând angajamentul asumat de Ministerul Culturii în planul anual de lucru al Guvernului, unde ministerul și-a asumat transpunerea Directivei 2014/26 a Uniunii Europene, nu și efectuarea unor alte modificări ale Legii nr. 8/1996.

Menționăm că termenul pentru transpunerea directivei a fost 16 aprilie 2016. El a fost depășit, iar în prezent România a fost pusă în întârziere în cauza 2016/0452, depășind și termenul de aviz motivat la data de 16 aprilie 2017, motiv pentru care Ministerul Culturii și Identității Naționale a solicitat, în cuprinsul expunerii de motive, ca proiectul să fie dezbătut de către Parlamentul României în procedură de urgență.

Proiectul de lege are ca obiectiv reglementarea aspectelor legate de organizarea, funcționarea și activitatea organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, impunând o serie de reguli menite a asigura transparența activității acestora, precum și posibilitatea membrilor de a controla modul cum sunt colectate și repartizate sumele provenite din aceste drepturi. Vă mulțumesc.

În urma dezbaterii celor două comisii s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să se adopte raport comun de admitere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru cultură și media și Comisia juridică supun plenului Senatului, spre dezbatere, raportul comun de admitere, cu amendamente respinse, și Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Grupul parlamentar al USR din Senat va vota „pentru”, dar am vrea să facem două observații.

Și anume: faptul că au fost consultate organismele de gestiune colectivă, precum și uniunile de creație – s-au strâns foarte multe sugestii pentru completarea legii, dar s-a mers pe o variantă minimalistă, și anume doar adaptarea la cerințele europene, ceea ce ni se pare o lipsă de respect față de organismele de gestiune colectivă și uniunile de creație, pentru că sunt mult mai multe lucruri de modificat. Și e o lipsă de respect, așa, să-i pui pe drumuri și, până la urmă, să nu ții cont de ceea ce ei propun.

Și a doua observație se leagă de alin. (4) al art. 3, unde găsim aici o virgulă între subiect și predicat, de asemenea, un dezacord între subiect și predicat. Am vrea să fie modificate și, dacă nu-i prea mult, am vrea să fie scoasă și virgula dintre..., aici, dintre termenul regent și propoziția atributivă. Considerăm că nu exagerăm dacă solicităm Ministerului Culturii și Identității Naționale să respecte gramatica limbii române.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt convins că domnul secretar de stat a notat observațiile dumneavoastră.

Dacă mai sunt intervenții? Domnul senator Alexandrescu? Nu.

Dacă mai sunt...?

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Preda, președintele Comisiei pentru cultură.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul a fost avizat favorabil, fără amendamente, de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și de Comisia pentru afaceri europene.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia juridică și de Comisia pentru cultură și media pe parcursul a mai multe ședințe, în datele de 20, 26 septembrie, 11, 24, 25 și 30 octombrie.

La ședințele de dezbatere a proiectului de lege au participat reprezentanții Ministerului Culturii și cei ai Asociației Drepturilor de Autor.

Vă rog, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3. Microfonul 3, vă rog!

Stafful tehnic, avem o problemă astăzi.

Da. Acum funcționează.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O simplă precizare de natură tehnică, de tehnică legislativă. Nu fac parte din comisia care a dezbătut pe fond acest proiect de lege, deci nu mă pot pronunța pe fond, însă din prezentare rezultă... și din raport rezultă că este vorba de o transpunere a unei directive.

Deci, cu tot respectul, probabil că sunt..., nu exclud posibilitatea de a fi și alte elemente utile, dorite de actori, de cei care sunt implicați în România, din punctul de vedere al interesului, al competențelor, dar, dacă este vorba de o transpunere a unei directive, aia e și nimic altceva. Nu înseamnă că, separat, nu se poate iniția o propunere legislativă care, atenție, trebuie să fie bine verificată, să nu contrazică elemente din directiva care este transpusă. Dar nu cred că este o chestiune de lipsă de respect, pur și simplu, dacă Guvernul a promovat un proiect de lege de transpunere a unei directive. Aia este și nimic altceva. Dar, încă o dată, nu se exclude și o eventuală completare printr-o serie de alte amendamente introduse într-un alt proiect legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Domnul senator Preda. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că, așa cum reiese și din raport, această directivă europeană a suscitat un maxim de interes; modificările la lege au fost dezbătute intens. Cred că undeva pe parcursul a aproape trei luni de zile s-au derulat discuții cu organismele de gestiune a drepturilor de autor, cu toate părțile interesate și, dacă suntem în momentul de față în întârziere și, practic, în procedură de infringement, suntem pentru că s-a întârziat foarte mult cu transpunerea. Am ajuns s-o discutăm în procedură de urgență pentru că, dacă am fi luat în calcul toate acele amendamente, cred că de ordinul sutelor, legea..., în forma pe care o cunoaștem astăzi, cred că nu mai rămânea nici 10% din ea.

Nu excludem că este nevoie de discuții pe marginea legii, nu excludem că este nevoie de o aducere a legii în prezent, s-o aducem la realitățile anului 2017, dar nu pe seama unei proceduri și a unei directive europene.

Suntem deschiși și chiar am discutat la nivelul comisiei – și asta o poate confirma și colegul senator de la USR –, am discutat că este nevoie să ne întâlnim, am discutat că este nevoie să transpunem o parte din doleanțe în modificări la lege, dar, cu siguranță, nu aici, nu acum și nu așa, pentru că cele aproape 300 de amendamente ar fi dus discuțiile undeva..., cred că în toamna anului viitor, pentru a le putea trece prin filtrul gândirii pe toate.

Deci din punctul acesta de vedere vă spun că avem toată deschiderea, am găsit și la nivelul ministerului această deschidere, am găsit-o și la nivelul organismelor de gestiune colectivă. Am aflat foarte multe din problemele pe care le ridică această Lege nr. 8 și pe care, cu siguranță, într-un viitor, sperăm nu prea îndepărtat, o să le abordăm punctual, de așa manieră încât să putem updata și aduce la realitățile zilei problemele zilei, problemele care ne-au fost aduse în atenție.

Vă mulțumesc mult de tot și vă aștept cu sugestii la comisie, domnule senator. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte

din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Dacă din amendamentele respinse se dorește să fie susținute în plen?

- Dacă nu se dorește, vă

Punctul 2 al ordinii de zi, Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele românești (L57/27.03.2017).

Declar deschise...

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului Traian Petcu, vicepreședinte...

- Domnului secretar de stat Roșu-Mareș. Microfonul 9. Vă rog.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă reglementează instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din ferme românești, prin care se acordă ajutoare de stat destinate depășirii dificultăților din sector.

Guvernul susține această inițiativă și adoptarea raportului, cu amendament admis de către Comisia pentru agricultură. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul doamnei președinte. Doamna senator, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aceasta este o reexaminare a domnului președinte Iohannis și, în urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, am ajuns la concluzia că observațiile făcute de domnul președinte sunt corecte.

Am aprobat un amendament care, practic, preia din observațiile președintelui și, în urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de admitere a legii, cu amendamente admise și amendamente respinse, și Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele românești.

Senatul, primă Cameră sesizată; lege ordinară. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnul Tánczos. Microfonul 2. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că merită două-trei propoziții această inițiativă, pentru că este una bine-venită și vine în completarea Programului Național de Dezvoltare Rurală. Este o schemă de ajutor de stat de care ambele sectoare au nevoie.

Am văzut că în ultimii ani, chiar dacă agricultura..., singurul domeniu care a reușit să utilizeze aproape în întregime fondurile europene, în ultimii ani nu s-a reușit o dezvoltare a celor două sectoare pe domeniul de reproducție sau pe segmentul de reproducție. Un asemenea program, dacă primește OK-ul de la Bruxelles – și aici este un semn de întrebare în continuare –, dacă primește aprobare de la Bruxelles, vine în ajutorul fermierilor mari. Eu, ca veșnic susținător al fermelor mici de familie, a celor care reușesc să multiplice aceste ferme, vin și spun că este bine dacă în România se construiesc ferme de reproducție. Este o ligă a celor mari, a fermierilor mari, profesioniști, dar este un domeniu care poate ajuta foarte mult fermele de familie din România.

Vom susține această inițiativă legislativă, chiar dacă la Cameră va fi nevoie de câteva precizări, probabil, după ce vine răspunsul și de la Comisia Europeană. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu un amendament admis, în sensul însușirii obiecțiilor din cererea de reexaminare.

De asemenea, la anexa II la raport sunt cuprinse amendamentele respinse.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse sunt susținute în plen? Dacă nu sunt susținute, vă

Vă supun la vot legea.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar (L388/10.10.2017) _._

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor domnul Traian Petcu.

Microfonul 10.

## **Domnul Traian Constantin Petcu** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere prevederile Directivei 2013/55 a Uniunii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36 privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne... De asemenea, această ordonanță de Guvern ia în considerare faptul că preluarea directivei menționate asigură condiții necesare și obligatorii realizării armonizării legislației privind recunoașterea calificărilor profesionale. De asemenea, mai trebuie să ținem cont că termenul pentru transpunerea în legislația națională a acestei directive a fost stabilit pentru 18 ianuarie 2016, termen care a fost depășit. De asemenea, trebuie să ținem cont și de Scrisoarea Comisiei Europene nr. 2.500/23, cu final de aplicare 23 martie 2016, prin care a fost transmisă autorităților române punerea în întârziere în cauza 2016/0228 pentru neîndeplinirea obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere a Directivei 2013/55 UE, prin care Comisia Europeană a invitat autoritățile române să-i comunice până la 23 mai 2017 măsurile naționale adoptate în acest sens.

În această ordonanță a Guvernului se rezolvă toate aceste probleme pe care le-am menționat mai devreme. Prin documentele transmise de Comisia Europeană se transpune din legislația europeană în legislația națională și se rezolvă toate problemele în ceea ce privește exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Microfonul 7. Doamna președintă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Actul normativ a fost prezentat în mare de domnul vicepreședinte al ANSVSA-ului.

Vreau să spun că această ordonanță, practic, are ca obiect de reglementare implementarea în legislația națională a noilor prevederi europene în domeniu.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, pe care vi-l supunem spre dezbatere plenului Senatului și, implicit, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Lege ordinară; Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/17.XI.2017

Mulțumesc, doamna președintă. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Tánczos. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Trebuie subliniat faptul că forma ordonanței este nu tocmai fericită și nici prevederile din ordonanță și sunt bine-venite modificările de la comisie. Trebuie avut mare grijă în momentul în care aceste acte normative trec de Guvern și ajung în Parlament.

Mulțumesc colegilor pentru amendamentele formulate și pentru corecturile operate în actul normativ. Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog. Microfonul central, doamna președintă.

Și eu vreau să accentuez ceea ce a spus domnul senator Tánczos Barna. Membrii comisiei, în unanimitate de voturi, au ajuns la concluzia că autoritatea competentă în statul român pe domeniul veterinar este Agenția Națională Sanitară Veterinară, și nu Colegiul Medicilor Veterinari din România.

Amendamentele au fost admise, în unanimitate, în Comisia pentru agricultură și sperăm ca, într-adevăr, această autoritate să-și facă datoria.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președintă. Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, legea făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Dacă nu sunt susținute în plen, vă supun la vot raportul cu amendamente admise.

Vă supun la vot proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Punctul 4 al ordinii de zi. Avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele

de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și condițiile de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din țări terțe și pentru controalele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ale produselor alimentare și hranei pentru animale provenite din țări terțe (L389/10.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului vicepreședinte Traian Petcu.

Microfonul 10.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect a fost inițiat tocmai pentru a introduce măsuri noi pentru eficientizarea activității sanitar-veterinare, pentru prevenirea și gestionarea, în special, a pestei porcine africane, boală cu care țara noastră s-a confruntat în acest an, pe care a gestionat-o exemplar. Și Comisia Europeană, în urma analizei, a sesizat și a comunicat statului român că toate măsurile care trebuiau îndeplinite au fost duse la capăt.

De asemenea, tot la îndemnul Comisiei Europene, posturile de inspecție la frontieră se vor organiza și vor funcționa în structura direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București. Se urmărește astfel asigurarea unei reacții prompte în situații cu risc epidemiologic ridicat, așa cum v-am precizat în ceea ce privește pesta porcină africană, precum și eficientizarea controalelor efectuate cu privire la produsele de origine animală importate.

De asemenea, se urmărește eficientizarea activității de preluare, transport și de distrugere a produselor de origine animală și nonanimală în aceste puncte de trecere la frontieră.

Se mai urmărește, de asemenea, înființarea unei singure categorii de circumscripții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale. Acestea vor avea rolul de a eficientiza activitatea realizată la nivel local de către serviciile de stat sanitar-veterinare prin diversificarea acțiunilor specifice și a serviciilor oferite cetățenilor, gestionarea și analizarea alimentelor, reducerea costurilor generate de funcționarea sediilor actuale, de asigurarea logisticii și de deplasarea personalului de specialitate implicat în efectuarea controlului oficial.

De asemenea, un lucru foarte important, se completează atribuțiile Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor cu privire la elaborarea, negocierea și semnarea de documente tehnice bilaterale în domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentelor, încheiate la nivel departamental sau tratate internaționale în domeniile de competență ale autorității, în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele pentru simplificarea formalităților și accelerarea procedurilor necesare demarării exporturilor de animale, produse alimentare.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Comisia pentru agricultură. Doamna președintă, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2003.

Vreau să spun că această ordonanță are ca obiect de reglementare modificarea acestor acte normative și alinierea lor la cerințele și recomandările Comisiei Europene privind eficientizarea activității din domeniul sanitar-veterinar.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie s-a dat un vot, cu unanimitatea celor prezenți, și s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, împreună cu proiectul de lege privind aprobarea acestui act normativ.

Senatul, primă Cameră sesizată. Legea, ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președintă. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

Vă

Domnule Alexandrescu, ați votat „pentru” sau... Că era doar degetul.

Vă mulțumesc.

Cu 82 de voturi pentru, inclusiv domnul senator, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

La punctul 5 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L383/3.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

A, domnule ministru Viorel Ilie, vă rog, din partea Guvernului.

Microfonul 8.

**Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi senatori,

Vă supun atenției Proiectul de lege cu privire la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017, în sensul definirii atribuțiilor și competențelor ministrului delegat pentru fonduri europene care funcționează în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Prin proiectul de lege se prevede delegarea calității de reprezentant și de ordonator principal de credite în sarcina ministrului delegat pentru fonduri europene, pentru activitățile aferente domeniului pentru care a fost învestit. De asemenea, proiectul de lege prevede înființarea Agenției Naționale pentru Competitivitate, atribuțiile Secretariatului General al Guvernului față de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” și față de Administrația Națională de Meteorologie, precum și funcționarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule ministru.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Teodorovici, microfonul 6.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Numai propuneri foarte bune care, sigur, vor duce la eficientizarea activității acestor structuri publice centrale. În cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, cu analiza și a avizului favorabil al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, senatorii membri ai comisiei au decis să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente, în forma adoptată de Camera Deputaților.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbatere?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Pentru luni, la votul de la ora 17.00.

Vă informez, de asemenea, că avem în balcon un grup de cetățeni din Satu Mare, la invitația domnului senator Turos. Le spunem: bine au venit!

Și continuăm cu punctul 6 al ordinii de zi, la care este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule (L386/10.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat, din partea Guvernului, Attila György.

Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2017 s-au adus completări la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 pentru stabilirea restituirilor de taxă în cazul unor spețe ce nu au fost avute în vedere la reglementarea inițială.

Vă rog să fiți de acord cu legea de aprobare a Ordonanței nr. 68/2017.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Având raport comun, domnul... Cine ia cuvântul primul? Domnul senator Coliban. Microfonul 7. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru mediu au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra proiectului de lege menționat, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, în vederea clarificării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și a timbrului de mediu pentru autovehicule.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru afaceri europene.

Comisiile au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem spre aprobare plenului Senatului.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul senator Teodorovici. Microfonul 6. 6!

## 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar să adaug față de ce a spus domnul președinte, colegul nostru – să zicem – de raport, și anume faptul că suma este de 6 miliarde de lei, suma aproximativă

de rambursat... de returnat celor care au plătit această taxă și în discuțiile din cadrul comisiei s-a ridicat inclusiv ideea aceea de... ca Ministerul Finanțelor să fi analizat posibilitatea ca suma să nu fie rambursată decât celor care într-adevăr doresc acest lucru. Se putea transforma această sumă într-o emisiune de titluri de stat, desigur, pentru o perioadă și cu o anumită dobândă, iar cei care doreau să lase suma aceasta la nivelul Ministerului Finanțelor puteau să decidă în acest sens, iar Ministerul Finanțelor putea să propună cu această sumă destul de importantă un alt program de finanțare, mai ales în zona de mediu, mai ales în această zonă a industriei auto. Dar au promis că data viitoare vor ține cont de o astfel de idee.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

Punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind funcționarea Băncii de Dezvoltare a României – EXIMBANK – SA (L280/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiator? Microfonul 6. Domnul senator Teodorovici. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Această idee a înființării în România a unei bănci de dezvoltare a venit încă din anul 2014, atunci când, ocupându-ne de partea de fonduri europene, și nu numai, am înțeles că e nevoie de un astfel de instrument nou, bancar, în piața din România.

În 2015, în octombrie, la Ministerul Finanțelor am definitivat proiectul legislativ și a fost postat pe site-ul Ministerului Finanțelor pentru acea consultare publică, conform legii. În schimb, de atunci și până în prezent, la Ministerul Finanțelor nu s-a făcut nimic în acest sens, în afară de o discuție cu cei de la Comisia Europeană, o promisiune de un contract de consultanță cu bani europeni pentru a se face o analiză a necesității unei astfel de bănci în România. Dar, dacă ne uităm la alte state europene care deja au un astfel de instrument... Și vă dau exemplu Polonia doar. Sunt cel puțin șase state în Europa care au un astfel de mecanism. Polonia, până în anul acesta, la jumătatea anului, a sprijinit peste 127.000 de IMM-uri, cu o sumă de peste 9,4 miliarde de euro. Deci iată că în alte țări acest lucru deja funcționează și cineva de la Comisia Europeană și mai ales cu sprijinul, din păcate, al celor de la Ministerul Finanțelor de astăzi, și nu numai, și de anul trecut, și de astăzi, au spus că da, vor să analizeze. Mi se pare incorect față de economia din România.

Un astfel de instrument este necesar. Nu pretind că este o formă finală, o formă care poate fi... de mâine să fie aplicabilă, dar sper ca în Camera Deputaților sau prin votul nostru de astăzi, în Camera Deputaților să se poarte discuții pe fondul acestui subiect cu cei de la Ministerul Finanțelor și cu cei care sunt interesați în piață pentru ca un astfel de instrument să poată fi operabil cât mai curând pentru economia din România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului Attila. Microfonul 10.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune reorganizarea Băncii de Import-Export, ca Banca de Dezvoltare a României, fiind propusă spre abrogare Legea nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea EXIMBANK – SA.

Conform comunicării Comisiei Europene din 22 iulie 2015, în astfel de cazuri trebuie realizată o evaluare independentă ex-ante, Guvernul făcând deja demersul în sensul realizării acestei evaluări în mod similar cum a făcut și Marea Britanie sau Polonia în anii precedenți.

De asemenea, în scurtă vreme Eurostat va emite opinie ex-ante privind clasificarea EXIMBANK și încadrarea acestei entități în sectorul instituțiilor financiare sau în sectorul administrației publice.

Această opinie este vitală pentru stabilirea impactului activității Băncii de Dezvoltare asupra deficitului bugetar și datoriei publice.

Având în vedere cele prezentate, în acest moment, Guvernul nu a formulat un punct de vedere, așteptându-se cele două documente enunțate anterior.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului secretar de stat. Dacă de la Comisia pentru buget, finanțe...? Microfonul 6.

Domnule președinte, mulțumesc foarte mult.

Acum, nu știu, vorbesc în calitate de președinte al comisiei, de senator, de fost ministru de finanțe, și ce i-am spus domnului secretar de stat în 2014 îmi mențin și acum, și pentru o viitoare poziție de ministru de finanțe, dacă va fi să fie.

Doamne ajută!

Astfel de poziții... astfel de poziții mi se par, sincer, deplasate.

Spuneți aici că în luna... sau la jumătatea anului 2015 Comisia Europeană a emis o recomandare. Cred că, dacă ne

uităm pe acest act, la vremea respectivă, chiar și dumneavoastră, fiind secretar de stat la Ministerul Finanțelor, ați avizat către ministrul de finanțe de atunci, în persoana mea, un astfel de proiect. Asta înseamnă că fie am fost dezinformat, fie dumneavoastră, în Ministerul Finanțelor, n-ați știut că această recomandare a Comisiei există. Unu.

Doi la mână. Chiar și așa, este doar o recomandare, chiar și așa, Eurostatul se poate pronunța până când acest proiect ajunge la Camera Deputaților și, în cazul în care sunt chestiuni de clarificat, se pot clarifica acolo.

Și, trei la mână, o repet încă o dată: nu am nevoie să mai fac o analiză vizavi de necesitatea unui astfel de instrument bancar în România, atâta timp cât el în alte țări funcționează cu brio și nu înțeleg de ce în România n-ar putea să fie cel puțin la fel de util ca și în alte state din Uniunea Europeană și, mai ales, repet încă o dată, piața din România are nevoie de cât mai multe instrumente financiare pentru a putea să decidă o finanțare pentru un anumit proiect sau altul.

În acest sens, Comisia pentru buget, finanțe – și le mulțumesc foarte mult colegilor care au înțeles un astfel de proiect cât este de util – a decis să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise, și, de asemenea, să supună spre dezbatere plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Zamfir, cu băncile, cu...?

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir**

**:**

Nu.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Nu?

E de bine.

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Vă

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

„Pentru”.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Deci 54 de voturi pentru, inclusiv domnul senator Alexandrescu, 4 voturi împotrivă și 13 abțineri, raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Vă

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind anularea unor obligații fiscale (L335/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiator? Avem inițiatori? Domnul senator Teodorovici. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, am cerut în Biroul permanent de săptămâna aceasta să fiu și eu coinițiator la această inițiativă legislativă...

Da. Da. S-a aprobat.

...și am un amendament, practic, jumătate din corpul acestei propuneri legislative. Deci, dacă doriți, pot să susțin.

Și, aici, dacă-mi permiteți, acest act normativ se referă, în special, la o problemă pe care, din păcate, agricultorii și crescătorii de animale o întâmpină astăzi: se emit foarte multe decizii de impunere din partea Fiscului, decizii de impunere care le creează extrem de multe probleme – și exemple sunt de la fonduri europene, pentru că nu-și pot obține acel certificat fiscal sau cazier fiscal pentru a obține subvenții, și nu numai – pe o problemă legată de depășirea plafonului de scutire de 220.000 de lei, prevăzut la art. 13 din Legea nr. 227/2015 privind... e vorba de TVA.

Și, în cadrul comisiei unde au fost invitați și cei, oarecum, vizați în mod direct, s-a convenit un amendament la Codul fiscal în sensul unei amnistii fiscale, dacă se poate spune în acest fel. Pentru că, din păcate, la nivelul Fiscului, rolul activ sau rolul activ al statului, din păcate..., acesta nu este, să zic, operațional, nu se aplică o astfel de abordare. Foarte mulți au primit de-a lungul anilor certificate fiscale prin care li se arăta că sunt, practic, curați din punct de vedere fiscal, iar, după ceva timp, cum, din păcate, s-a mai întâmplat și în 2015, și în 2016, oamenii s-au trezit cu fel de fel de – nu știu – contre din partea Fiscului.

În acest sens, pentru a se debloca situația de care v-am spus, s-a propus o astfel de modificare a Codului fiscal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Attila. Microfonul 10.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă, așa cum a fost amendată la Comisia pentru buget, se instituie anularea unor obligații fiscale din sfera impozitului pe venit, contribuțiilor sociale și a taxei pe valoarea adăugată.

Ministerul Finanțelor nu susține adoptarea unei amnistii. Considerăm că, pentru depășirea stării de dificultate financiară a contribuabililor, aceștia pot beneficia de înlesnire la plată, prevăzută deja în Codul de procedură fiscală. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Teodorovici.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

N-am să mai comentez poziția Ministerului Finanțelor, ci doar faptul că, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, s-a decis să se adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, și, de asemenea, să supunem la vot plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 9 din ordinea de zi avem o propunere la care nu avem raportul.

Eu vă propun să o amânăm pentru luni. La punctul 9, o aveți pe ordinea de zi – vă mulțumesc –, întrucât n-a venit raportul.

Punctul 10 al ordinii de zi. Este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic de Urgență” în municipiul Brașov (L322/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Avem inițiator?

Microfonul 5. Domnule doctor, vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi senatori,

1974 este data ultimei investiții majore în sistemul de sănătate din județul Brașov.

Nu mă îndoiesc că aceeași situație este în toată țara, dar eu vorbesc acum în numele comunității locale. Am identificat, în urmă cu ceva vreme, un teren. Terenul acesta se individualizează foarte bine prin relația foarte apropiată

cu noua centură a Brașovului, făcând astfel acest teren accesibil din toate punctele cardinale, atât din Brașov, cât și din împrejurimi. Motiv pentru care, împreună cu municipalitatea Brașovului, am inițiat această lege.

După cum bine știți, în cursul săptămânii trecute, printr-un memorandum de Guvern, Brașovul a fost desemnat gazdă a unui spital regional, prin program guvernamental.

Prin urmare, considerăm că există o simbioză perfectă între dorințele Guvernului și dorințele comunității și vă rog frumos să aprobați pozitiv acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Nicolae Tudose.

Microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Nicolae Tudose** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta propunere legislativă, care are ca obiect de reglementare transmiterea unui teren în suprafață de 11,45 ha din domeniul public al statului și din administrarea Institutului pentru Cercetare-Dezvoltare Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea și construirea Spitalului Clinic de Urgență, nu este susținută de către Guvern, întrucât, în vederea susținerii operațiunilor juridice, este necesară atașarea unei documentații justificative care să conțină acordul Adunării generale a Academiei de Științe Agricole și Silvice și extrase de carte funciară în formă actualizată care să ateste situația juridică actuală a imobilului în discuție.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul Comisiei pentru dezvoltare regională. Microfonul... 7?

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 106 din Regulamentului Senatului, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a fost sesizată de către plenul Senatului în vederea dezbaterii și elaborării programului suplimentar... raportului suplimentar asupra Propunerii legislative privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic de Urgență” în municipiul Brașov.

În ședința din 31.10.2017, membrii Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au reanalizat propunerea legislativă și au hotărât,

cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de admitere.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din legea fundamentală.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul central, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mie nu-mi este clar cine s-ar împotrivi construirii unui spital la Brașov. Dar, oricine ar fi acea persoană, vreau să-i spun că nu are argumente.

O să le iau în ordine.

În primul rând, s-a vorbit despre pregătirea acestui proiect, motivul pentru care a fost retrimis la comisia de fond. Pregătirea acestui proiect este făcută exemplar. Există la ora actuală o hotărâre a consiliului local, dată de Primăria Brașov, prin care se alocă un teren, care e al primăriei, pentru a fi alipit terenului solicitat prin această lege. Există o hotărâre a consiliului local care alocă bani pentru un studiu de fezabilitate.

Conceptul acestui proiect, conceptul spitalului, care include identificarea terenului – din perspectiva poziționării –, include argumentele, include studii similare, a fost prezentat inclusiv la comisia de fond și, pe această cale, le mulțumesc colegilor senatori care au avizat favorabil... au dat un raport de admitere la comisia de fond. Deci pregătirea proiectului este și există și documentele la care făcea referire reprezentantul Guvernului.

Din perspectiva cercetării. Cercetarea, da, este importantă. În România trebuie să susținem cercetarea. Dar la fel de importantă este și sănătatea. Dacă ne uităm la impactul asupra cercetării al acestui proiect legislativ, vorbim despre 1,3% din suprafețele disponibile la ora actuală ale Institutului Cartofului și Sfeclei de Zahăr. Prin urmare, 1,3% din suprafețele pe care dânșii le au la dispoziție ar fi afectate de acest proiect legislativ. Țineți minte, vă rog, această cifră.

Se mai vorbea, la un moment dat, despre Ministerul Sănătății și necesitatea unui aviz. Acest proiect vizează mutarea unor pavilioane care sunt, la ora actuală, fie închise, fie împrăștiate prin tot Brașovul într-un singur corp, într-o singură zonă, astfel încât să avem un spital interdisciplinar.

Probabil că mulți dintre dumneavoastră sunteți părinți, la fel ca mine. Nu știu dacă înțelegeți ce înseamnă ca în Brașov copilul tău să aibă un accident, să trebuiască să te duci la Spitalul de Copii, după care să te muți la Spitalul Județean, pentru un computer tomograf, iar la Spitalul Județean să n-ai specialiști în pediatrie și să trebuiască să te duci din nou la Spitalul de Copii. Aceste lucruri ar fi rezolvate cu acest spital modern, care să fie interdisciplinar. Nu în ultimul rând, există la nivelul Brașovului sprijin politic pentru acest proiect. Toți parlamentarii de Brașov au semnat această inițiativă legislativă. Mi-ar plăcea să cred că avem acest sprijin și această coeziune și la nivel național, cu atât mai mult cu cât proiectul se referă doar la transferul unei suprafețe de teren, nu se referă la cum se va construi acest spital. Dacă alocăm un teren pentru un spital nou la Brașov, vom vedea ulterior care va fi mai rapid, cine va fi mai rapid în a-l construi: autoritățile locale sau Guvernul.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Zamfir, microfonul central.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Dragi colegi,

Argumente în plus eu nu aș vrea să aduc. A fost foarte corectă prezentarea colegului de la PSD, de asemenea...

Nu. De la PSD, inițiatorul.

Am spus primul. Nu. Nu interpretați. Nu, nu interpretați! Este cel care a prezentat proiectul în numele inițiatorilor. Aici suntem inițiatori, cum bine a spus colegul Coliban, de la USR, toți parlamentarii de Brașov. Explicațiile le-ați avut. Sigur, foarte...

Domnule secretar de stat, explicațiile acelea cu cadastrul, că nu există... Vă rog nu mai veniți în Senat cu așa ceva, că nu ține. Chestiunea că ar afecta cercetarea... Să fim serioși! 1,3% din suprafața respectivă, acolo fiind sute de hectare de cercetare a cartofului, astăzi, în secolul XXI, când cercetarea nu mai e așa, pe tarlale de astea de sute de kilometri... haideți că iarăși intrăm într-o altă zonă.

Eu cred că avem toate argumentele din lumea asta să susținem acest proiect. Partidul Național Liberal îl va susține, alături de Partidul Social Democrat și de Uniunea Salvați România.

Vă mulțumesc mult.

ocupa în continuare de proiect să aibă în vedere și spațiile de învățământ pentru Facultatea de Medicină a Universității Transilvania din Brașov.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, doamnă senator.

Domnule Eugen Teodorovici, microfonul central.

Ești inițiator, măi! La dezbatere... la dezbatere, numai microfonul central.

Am înțeles.

Vă mulțumesc – arș! –, vă mulțumesc foarte mult. Curentează!

Acum, dacă-mi permiteți, stimați colegi, pentru cei care... sau în locațiile în care s-a decis să se facă spitale regionale, dacă-mi permiteți să vă dau un sfat, pentru a-l da mai departe, pentru ca aceste spitale să fie, într-un final, realizate, și anume: Guvernul a decis locațiile – câte sunt ele, 5-6-7-8, nu contează, ca principiu; bine ar fi să se poarte discuția la nivelul local, între consiliul județean și consiliul local...

Numai puțin. Numai puțin! O discuție în sensul de a stabili ce? Locația, montajul financiar, care se poate anticipa, plecând de la premisa că Guvernul poate nu va avea bani să pună pentru spital, și, atunci, la nivel local, să se preia inițiativa; deci stabilită locația, un montaj financiar care se poate stabili, că sunt oameni care știu lucrul acesta.

Trei la mână. Proiectul tehnic despre care eu am spus mereu că se poate copia dintr-un stat care are astfel de spitale performante, să spunem, lansarea licitației cu o clauză suspensivă care spune că se va semna contractul de atribuire în momentul în care există și finanțarea aferentă, toate lucrurile astea se notifică Guvernului, pentru a ști cum se întâmplă lucrurile, iar în momentul în care se ajunge la momentul atribuirii contractului de lucrări se notifică ministerul de resort, în speță Ministerul Dezvoltării.

Că, de mâine, eu pot să atribui contractul și că vreau banii. Nu există banii, merg pe montajul financiar de la nivel local și primesc după aceea de la Guvern, când acesta are.

Pot să iau din trezorerie împrumutul la o dobândă mult mai mică, ca să pot demara lucrarea.

Sau, trei, pune Guvernul bani, dacă acest lucru se poate întâmpla, ca să vedem într-un final aceste spitale și realizate. Că pe hârtii știm foarte bine că se poate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Zamfir, colegul nostru, de la PSD.

Și dau cuvântul doamnei senator Andronescu, microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi permiteți, aș susține acest proiect și aș adăuga un argument. Universitatea Transilvania din Brașov are o facultate de medicină. Ca urmare, acest spital poate să devină, în egală măsură, clinică universitară și cred că există toate atuurile, toate șansele să crească performanța actului medical. Și sugerez din această poziție celor care se vor

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu s-a pus problema că cineva s-ar opune construcției unui asemenea spital.

Faptul că discutăm acum, după foarte mulți ani de după ’89, de necesitatea unei investiții care, așa cum s-a precizat aici, nu s-a mai făcut din 1974 în sistemul sanitar, o investiție majoră în sistemul sanitar din municipiul Brașov, faptul că în acest municipiu există clădiri separate și că secții ale aceluiași spital impun deplasări costisitoare și de multe ori cu efecte tragice asupra celor care au nevoie de servicii medicale..., nu fac obiectul acestei legi.

Aici era vorba de transferul unui teren de la un institut de cercetare în administrarea unei autorități publice locale în vederea construcției unui asemenea spital, foarte important pentru municipiul Brașov.

De aceea, nu era vorba că alocăm bani pentru construcția unui spital sau dacă cineva este de acord sau nu este de acord cu această chestiune.

Pe de altă parte, vă rog să nu uitați faptul că tot la Brașov s-a transferat din patrimoniul Institutului de Cercetări pentru Cultura Cartofului și Sfeclei de Zahăr o suprafață foarte mare pentru Aeroportul Brașov, construcție departe de a fi finalizată și, mai mult decât atât, în legătură cu care există mari suspiciuni că va fi folosită întreaga suprafață transferată la vremea respectivă.

De aceea, noi am susținut această propunere legislativă. Ea este inițiată de colegi de-ai noștri din Brașov, alături de colegi parlamentari de Brașov din alte grupuri parlamentare, dar ținem să atragem atenția asupra faptului că prea ușor luăm terenuri de la institutele de cercetare, mai ales în domeniul agricol și al disciplinelor conexe, pentru a face investiții care trenează foarte mult timp, pentru care nu se găsesc resurse și pentru care, în general, se găsesc scuze și explicații că nu s-au realizat.

Este nevoie de un asemenea spital și Guvernul a aprobat recent un memorandum prin care a stabilit că la Brașov va fi un spital regional, un spital de dimensiuni mai mari, un spital care să deservească o populație regională mult mai numeroasă și, de asemenea, să aibă un complex de servicii medicale de cea mai bună calitate și acoperitor pentru nevoile zonei.

Mulțumim domnului senator.

Domnul senator Bodog, responsabil cu sănătatea noastră, a tuturor.

Microfonul central.

Cam răcit!

de spital, însă, așa cum știți, în memorandumul recent aprobat de Guvern, unul dintre spitalele regionale va fi la Brașov și acest spital va aduce o rezolvare integrată a problemelor de sănătate ale zonei. Așa că am să vă rog – eu am discutat deja cu domnul senator – ca, în momentul în care propunerea merge la Cameră, să faceți un amendament acestui proiect, pentru că, așa cum știți, nu putem să suplimentăm numărul de paturi pe județul Brașov, să aduceți un amendament acestui proiect și să precizați că acest teren va fi folosit pentru construcția spitalului regional.

Și, așa cum a spus domnul senator Teodorovici, practic, dacă o să citiți memorandumul, veți vedea că Guvernul a propus – sau Ministerul Sănătății a propus și Guvernul a aprobat – identificarea surselor de finanțare pentru acest proiect. Dacă ne dorim ca acest proiect să pornească foarte repede la Brașov, autoritatea locală și toți parlamentarii care sunt interesați de acest proiect – și cred că toți, indiferent de culoarea politică, suntem interesați de acest proiect – vor susține și vor coopera cu Ministerul Sănătății și eu sunt foarte deschis în a da drumul acestui proiect în paralel deja cu celelalte trei la care am dat drumul.

Așa că vă invit să votăm această inițiativă legislativă și, dacă considerați oportună propunerea pe care am făcut-o eu și domnul senator Teodorovici și care a fost deja, să spun, achiesată de domnul senator Orțan, să faceți această modificare în momentul în care propunerea ajunge la Camera Deputaților, în așa fel încât acest teren să fie desemnat și stabilit pentru spitalul regional.

Vreau să fac precizarea că există deja un teren care a fost stabilit pentru un potențial spital regional în Brașov, însă acest teren este cu o suprafață mică și, din câte am înțeles de la domnul senator Orțan – eu nu cunosc foarte bine arhitectura orașului –, din câte am înțeles, este mult mai greu accesibil decât această nouă locație.

Vă mulțumesc și vă doresc succes!

Mulțumesc, domnule ministru. Dacă mai sunt intervenții?

Domnule senator Orțan, microfonul central.

În lumina celor spuse de domnul ministru Bodog, vă propun un amendament pe care să-l aprobăm în plen: înlocuirea sintagmei „Spital Clinic de Urgență” cu „Spital Regional Brașov”.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Aș avea o singură rugăminte, fiind lege organică, ca amendamentul să fie prezentat înainte de ora 17.00, la legi organice, pentru că nu-l putem supune votului astăzi și legea luni.

Mulțumesc.

## **Domnul Florian Dorel Bodog** _– ministrul sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră pentru a face o precizare. Într-adevăr, Ministerul Sănătății nu a dat aviz pentru un astfel

Stimați colegi, dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a propunerii legislative, dar o să avem o schimbare cu amendamentul, care, cu siguranță, va fi transmis și scris. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice; Senatul, prima Cameră sesizată. Rămâne pentru luni, la ora 17.00.

Stimați colegi, întrucât programul de lucru s-a schimbat astăzi, la 12.45 fiind Birourile permanente reunite, vă propun să încheiem ședința de astăzi, dezbaterile, și, în sensul ăsta,

Domnule președinte, aș avea totuși o propunere: punctul 12, la care este Propunerea legislativă privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (L281/4.09.2017), să-l discutăm – și aș avea, ca lider –, dacă dezbatem o propunere de retrimitere la comisie, să câștigăm puțin timp. Am discutat și cu domnul președinte al Comisiei pentru muncă. Acolo s-ar putea reveni la forma inițială a inițiatorilor; este o formulă pe care am susține-o, probabil, toate grupurile parlamentare.

Și, atunci, vă fac propunerea ca punctul 12 să-l mai discutăm.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Păi dar nu mai avem timpul necesar în program. Avem Birourile permanente reunite.

Păi da, dar...

Cereți retrimiterea la comisie?

Da. La punctul 12, Propunerea legislativă...

Pentru un termen de...

Termen de o săptămână.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Stimați colegi, ca să nu încălcăm Regulamentul Senatului, vă propun să analizăm punctul 12, pentru că schimbăm ordinea de zi acum.

Cu 58... 59 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și nicio abținere, ședința a fost închisă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.40._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084167]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 161/17.XI.2017 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei