Stenogramă plen

## **Domnul Florin Iordache:**

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe lucrările noastre de astăzi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 198.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele de luni, 27, și miercuri, 29 noiembrie; programul de lucru pentru perioada 27 noiembrie – 2 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 21–27 noiembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 17.00 avem primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

În continuare, urmează prezentarea unei declarații cu prilejul Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeii.

Doamna deputat Oana Mioara Bîzgan.

Vă rog.

Numai puțin...

Aveți observații la ordinea de zi?

După declarația doamnei și apoi, când intrăm în ordinea de zi, că sunt mai multe grupuri parlamentare...

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul, cu declarația... Vă rog.

## **Doamna Oana Mioara Bîzgan-Gayral:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

25 noiembrie este Ziua internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor.

Peste tot în lume, până pe 10 decembrie, se organizează acțiuni pentru cele 16 zile de activism pentru această cauză. În România, la fiecare cinci zile, o femeie este ucisă în bătaie.

În România, la fiecare patru zile, un minor sau o minoră este violat/ă de un membru al familiei.

În România, una din patru femei este agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puțin o dată în viață.

Femei din toată țara sunt supuse zilnic unor violențe greu de imaginat pentru mulți dintre noi, dar cunoscute de familie, de vecini sau de autoritățile locale.

De cele mai multe ori, agresorul nu își abuzează doar soția, ci și copiii, și familia extinsă, părinții, bunicii.

Cu toate acestea, numărul victimelor violenței domestice și sexuale este în creștere de la an la an, iar sancționarea agresorilor rămâne redusă.

Victimele sunt prizonierele unei culturi a violenței, în care tot cea bătută, hărțuită sau violată este blamată și stigmatizată.

La peste un an de la ratificarea Convenției de la Istanbul, în care statul român s-a angajat să implementeze măsuri reale de prevenire și de combatere a violenței domestice, modificarea proiectului de lege nr. 217/2003 este încă în proces de avizare la Guvernul României.

În tot acest timp, autoritățile nu se pot sesiza din oficiu. Victima trebuie să depună plângere împotriva agresorului, care, după cum v-am spus, de cele mai multe ori, locuiește împreună cu victima.

Deși durata emiterii unui ordin de protecție a scăzut semnificativ, nu toate victimele știu că pot să-l obțină și cum, iar autoritățile nu pot interveni în cazul încălcării ordinului de către agresor. Pot doar pedepsi fapta deja produsă.

Există județe în România și chiar sectoare din București care nu au adăposturi pentru victimele violenței. Și unde acestea există informațiile sunt greu de obținut, iar locurile insuficiente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat. Acum, revenind la ordinea de zi... Domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, observații la ordinea de zi. Înțeleg că aveți niște... Și, apoi, domnul Munteanu, imediat. Da.

Domnule Munteanu, înțeleg că v-ați răzgândit...?

Păi nu, solicitarea a fost rezolvată la Biroul permanent. Mulțumim.

Este. Cu limba idiș, nu?

Da. Este pe poziția 2.

Domnul Munteanu are o solicitare și, apoi, revenim. Am ținut cont și de solicitarea domnului Vexler...

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am solicitat, la întâlnirea Comitetului liderilor, ca PL-x 427 din 2016, în care se vorbește despre modificarea Ordonanței de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit..., l-am adus mai în față, să pot să-l întorc la comisie, pentru două săptămâni.

La ce poziție este?

Două voturi: unul – aducerea pe poziția 3; și al doilea – îl retrimitem.

Acum este pe poziția 13.

Deci...

Să fie retrimis comisiei...

...vă spun eu...

...două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

...427, la propunerea liderului Grupului PSD, care este acum pe poziția 12, să fie adus pe poziția 2, iar de aici să fie retrimis Comisiei pentru buget, domnului Viorel Ștefan, două săptămâni.

Da.

Am spus poziția 12 – PL-x 427. Urmăriți-mă, vă rog. Da.

Să înceapă votul.

Numai puțin, domnule Munteanu.

Cu 146 de voturi pentru și un coleg care nu și-a exprimat votul, a fost retrimis Comisiei pentru buget.

Deci aducem PL-x 357, de la poziția 40, pe poziția 3; tot Comisia pentru buget. Întâi

Imediat, imediat vine și bugetul... 164 de voturi pentru, un vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adus pe poziția 3.

Acum

Domnule Munteanu, înțeleg că mai aveți o solicitare – bugetul Camerei Deputaților. Este pe poziția 18.

Vă solicit să-l aducem pe poziția 3, adică să fie primul proiect de lege pe ordinea de zi a Camerei Deputaților astăzi.

Nu, pe poziția 4...

Nu, dar aceea a rămas liberă, ca urmare a...

Nu, nu, nu. Pe poziția 3 este cea cu...

A doua solicitare a dumneavoastră?

Avea dreptate domnul deputat Voicu. Trebuia să-l aducem întâi pe poziția 3, dar am înțeles...

A, da. Corect. Poziția 4.

...limba idiș...

Asta am și spus...

O să-l aducem acum pe următoarea... Vă propun ca...

L-am adus pe poziția...

...de pe poziția 40, PL-x 357, privind gestionarea fondurilor europene, ca urmare a solicitării asociațiilor primarilor din municipii, să-l aducem pe poziția 3, să-l retrimitem, două săptămâni, comisiei.

Două voturi...

Poziția 4.

## **Domnul Florin Iordache:**

Pe poziția 4, da? După raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Mai aveți alte...?

Domnul Simionca, vă rog, Grupul PMP.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am avea și noi o propunere. Poziția 9, PL-x 331/2017, proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea completării Legii nr. 321 din 2006; intervenția legislativă vizează, printre altele, stabilirea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni ca partener pentru comunitățile de români de pretutindeni. Am vrea să-l retrimitem comisiei, pentru două săptămâni, vă rog.

Mulțumesc.

Poziția 8 – PL-x 331/2017.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da, poziția 8, PL-x 331, tot Comisia pentru buget, pentru a fi retrimis comisiei, două săptămâni, da?

Domnule Munteanu, deci este o...

Nu, stați puțin, facem în două etape. Ați solicitat să...

Numai puțin...

Solicitați să fie adus în față sau...? Pentru că..., când ajungem la ea, nu pot...

Păi când ajung la ea, domnule coleg. Numai când ajung la ea pot discuta de retrimitere la comisie.

Deci când ajungem la poziția 8... Păi dacă nu știți ce vreți...

Da. Comitetul liderilor, înțeleg că nu ați avut o discuție pe acest subiect, de a fi adus pe poziția 4, pentru a fi retrimis.

Când ajungem la poziția 8, domnule Simionca, discutăm de retrimitere sau nu la Comisia pentru buget.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Președintele Comisiei pentru drepturile omului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ibram Iusein, vă rog.

Sau inițiatorul? Domnul... Vreți să interveniți?

Nu.

Da. Prezentăm raportul și apoi vă dau cuvântul, stimate coleg.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 7 noiembrie, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, și au hotărât, cu unanimitate de voturi... Proiectul de lege privind instituirea zilei de 30 mai – Ziua limbii și teatrului idiș.

Aș vrea să constat o eroare materială și s-o precizez aici, domnule președinte.

La art. 2: „Ziua limbii și teatrului idiș poate fi organizată de către autorități ale administrației publice... și centrale...” și textul curge.

Și alin. (2): „...autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora...” și textul curge.

Vă mulțumesc.

Da.

Eu vă mulțumesc.

Vreți să interveniți?

Da, vă rog, domnule Silviu Vexler; vă rog, la dezbateri generale.

Da, da, da. Voi supune votului completarea cu cele două alineate de la art. 2, (2[1] ) și (2[2] ). Vă rog.

Pot?

Vă rog, v-am dat cuvântul la dezbateri generale. Și inițiator sunteți.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este un proiect la care țin într-un mod cu totul deosebit. Limba idiș este limba istorică care a fost vorbită de secole încoace de evreii din România și evreii, în special, din Europa Centrală și de Sud-Est. Este o limbă care a generat o întreagă cultură reprezentativă pentru poporul evreu din întreaga lume.

În cazul României există și două elemente foarte interesante. Primul ziar de limbă idiș din lume a apărut în România. La fel și primul cotidian de limbă idiș.

Dar poate cel mai cunoscut fapt – la nivel mondial, aș îndrăzni să spun – este că teatrul profesionist evreiesc de limbă idiș a apărut în România, în 1876, la Iași, într-o piesă regizată de Abraham Goldfaden.

Din păcate, anii Holocaustului și ceea ce s-a întâmplat atunci au decimat comunitățile evreiești și micile orașe pe care noi le aveam atunci, denumite – afectiv, să zicem – _shtetl-uri_ .

Cu toate acestea, după perioada neagră a Holocaustului, a supraviețuit o instituție, respectiv Teatrul Barașeum, atunci, care, în 1948, a devenit Teatrul Evreiesc de Stat. Este o instituție care, de atunci și până astăzi – anul viitor împlinește 70 de ani de activitate –, este unul dintre simbolurile cele mai vizibile și cele mai frumoase ale comunităților evreiești din România și, îndrăznesc să spun, un motiv de mândrie la nivel mondial pentru țara noastră.

Știți, un teatru are multe piese mișcătoare. Noi îi vedem, ca spectatori, doar – în principal – pe actori. Dar, în afară de acești actori, există și un întreg personal tehnic, care ține teatrul în picioare.

Astăzi, teatrul este condus de doamna Maia Morgenstern, care, recent, a și câștigat concursul pentru un nou proiect de management la conducerea Teatrului Evreiesc de Stat.

Și mă bucură să vă pot spune... Reformulez...

Am crescut cu un teatru evreiesc care avea o istorie frumoasă și un suflet cu totul deosebit. Din 2013–2014 și până în prezent, a renăscut. Sunt zile întregi când piesele sunt vândute integral și este, poate, modul cel mai frumos în care oamenii din afara comunității pot să descopere ceea ce înseamnă cultura și amintirea poporului evreu.

Vă invit să vă ridicați...

Doamnelor și domnilor de la etaj,

Pentru mine, sunteți niște magicieni. Ceea ce ați reușit și reușiți să faceți este un semn de suflet. În fața dumneavoastră mă înclin, aici.

Iar colegilor mei le mulțumesc pentru înțelegere și pentru acest gest deosebit!

Și eu vă mulțumesc. Mulțumesc. Domnul Solomon, Grupul PSD. Vă rog, domnule președinte.

Și eu vreau să salut prezența doamnei Maia Morgenstern și a întregii echipe de la Teatrul Evreiesc. Mulțumim mult.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că în aceste vremuri, când parcă retrăim anumite vremuri din anii 1930–1940, când ura era la ordinea zilei și răspândită în fel de fel de medii, când extremiști de extremă dreapta, să zicem, luptă încă pe stradă în fiecare seară cu „ciuma roșie”, există colegi de-ai noștri care vin să ne mai liniștească puțin spiritul, să facă apel la ceea ce putem iubi cu adevărat în jurul nostru.

Și ce poate fi mai frumos decât limba maternă, limba mamei, cum o numesc vorbitorii de idiș? O limbă care este limbă maternă pentru câteva milioane de evrei, urmași ai ashkenazilor, locuitori ai Europei Centrale și de Răsărit, în secolul XIX și în secolul XX, până când, cu toții, au plecat spre Palestina, să făurească Statul Israel.

Suntem noi, ca români, beneficiari ai unei îndelungate tradiții, colaborări cu comunitatea evreiască, iar cei din Moldova, din Basarabia, au trăit printre vorbitori de idiș și au putut să vadă frumusețea spiritului evreilor, în primul rând, ascultând muzica idiș, și anume _klezmer_ , acea muzică pe care, dacă doriți, o puteți descoperi foarte ușor printr-un clic pe internet – muzică ce are la bază muzica populară românească, un stil de muzică care s-a creat, care a fiert într-un creuzet basarabean, unde s-au pus mai multe ingrediente, cel românesc..., cel moldovenesc fiind, în primul rând, dominant.

Pentru că trebuie să cinstim memoria celor care au trăit alături de noi sute de ani și au fost ferventul vieții economice, comerciale din târgurile românești, cred că merită să fim alături și de Silviu, cel care a inițiat acest proiect.

Și, dacă îmi este scuzată pronunția – sper să fie corectă –, vreau să vă citez două versuri dintr-un cântec, celebru odată – „Ale brider/Un mir Zaynen al brider” –, și, pentru egalitate de gen – „Un mir Zaynen al shvester”. Adică suntem frați și surori cu toții.

Vă mulțumesc.

De la Grupul PNL, repet, s-au înscris mai mulți colegi. Primul este domnul Gigel Știrbu.

Îmi pare rău, următorul..., câte un vorbitor de... Vă rog, domnul Știrbu, președintele Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

## **Domnul Gigel Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, extremismul este și de stânga.

Dar nu despre asta am venit să vorbesc, domnule președinte.

Am venit să vorbesc despre faptul că eu, ca reprezentant al Partidului Național Liberal, un partid cu o implicare extrem de importantă în istoria României, cred că, atunci când este vorba de astfel de inițiative legislative, care au un impact deosebit cultural, și nu numai, în societatea românească, trebuie să existe consens politic.

Vă felicit pentru această inițiativă legislativă, din mai multe perspective. Dar cea mai importantă este aceea că folclorul, cultura, literatura idiș au adus un aport extrem de important la făurirea a ceea ce noi, cu mândrie, astăzi, spunem că există în cultura românească.

Totodată, adoptarea acestei inițiative legislative trebuie să fie și un semnal – așa cum vorbea antevorbitorul meu – pentru cei care cred că promovarea ideilor ce erau la ordinea zilei în perioada anilor 1930–1940 este de... nu știu..., de bonton astăzi.

Să ne aducem aminte că au fost oameni care au suferit numai și numai pentru simplul fapt că aparțineau unei minorități!

Să ne aducem aminte de aceste lucruri atunci când vom vota astfel de inițiative legislative!

Vă felicit încă o dată pentru această inițiativă!

Și, în încheiere, vreau să vă mai spun un lucru.

Apropo, beneficiez acum de... sau beneficiem, cu toții, de prezența doamnei Morgenstern aici, o mare actriță a României, cu care toți ne mândrim. Vreau să vă aduc la cunoștință o întâmplare.

Era în decembrie 2013 și am primit informația că la Teatrul Evreiesc de Stat s-a prăbușit acoperișul. Bineînțeles, personal, m-am dus acolo, să văd dacă pot să ofer vreun ajutor. Și am întâlnit o persoană în cizme de cauciuc, în genunchi, pe scenă. Strângea apa.

Vă felicit, doamnă Morgenestern! Se vede că ați pus suflet în acea construcție.

Pentru toate acestea și toate celelalte care s-au spus înainte aici, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, din partea minorităților.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimată doamnă Morgenestern,

Stimați actori, oameni de teatru, oameni de cultură în limba idiș,

Stimați colegi,

Este, ca de obicei, o mare bucurie de fiecare dată când vorbim de consfințirea, prin voința națiunii române, a unei zile dedicate limbii și culturii unei minorități. Iată că astăzi a venit vremea limbii idiș, a culturii în limba idiș și a teatrului, un teatru absolut extraordinar, la care mă duc cu plăcere de fiecare dată, Teatrul Evreiesc de Stat în limba idiș, un teatru puțin cunoscut, din nefericire. Vi-l recomand cu căldură, pentru că acolo se întâmplă lucruri care țin de modernitatea teatrului de azi.

Dincolo de limbă, dincolo de cultura în care există teatrul respectiv, este unul dintre teatrele care, pe nedrept, este mai puțin cunoscut și care este un teatru, după părerea mea, reper al Bucureștiului și al culturii noastre naționale.

Sper ca înființarea acestei zile și felul foarte activ de a fi al comunității evreiești din România să facă acest teatru mai cunoscut și adus la locul pe care îl merită. Pentru că... ceea ce sper eu să se întâmple este ca steaua care se ridică de dimineață să prevadă pentru acest teatru venirea unei zile strălucitoare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Pavel, al doilea vorbitor de la PNL. Da, domnule, mai aveți un minut...

Vă rog, domnule deputat, mai aveți un minut, Grupul PNL.

## **Domnul Pavel Popescu:**

## Domnule președinte, Domnule Solomon,

Am auzit aici cuvântul „extremism”. Și vreau să vă aduc în vedere acele categorii de „extremiști” care au stat în stradă alături de noi, chiar și cei din opoziție, care s-au perindat și pe la Comisia noastră pentru muncă.

Și...

e un moment prea bun..., dar vreau să vă dau câteva exemple.

Sunt angajații de la stat, în frunte cu medicii, cu profesorii; sunt angajații din mediul privat; sunt toate sindicatele – în mod istoric; sunt 20.000 de tineri care și-au înființat anul acesta 20.000 de companii și își așteaptă banii, dar nu-i vor vedea niciodată; sunt companiile de stat cărora le-ați luat dividendele; sunt ONG-urile...

La subiect..., domnule coleg...

...societatea civilă. Aceștia sunt „extremiștii” care sunt...

Da...

...zilele acestea în stradă...

Vă mulțumesc.

...adică toată România, domnule Solomon...

## **Domnul Florin Iordache:**

Văd că vreți să stricați un eveniment și un proiect susținut cu declarații care nu își au locul.

Mulțumesc.

Domnul Bichineț Corneliu, PMP.

Nu, îmi pare rău, doi vorbitori...

Domnul Bichineț.

Păi puteți fi și din Botoșani. Dacă sunt doi vorbitori de... la fiecare proiect...

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte,

Doamnă,

## Dragi actori,

Ați văzut multe în viața dumneavoastră, așa că o mică polemică aici nu cred că vă impresionează.

Vă felicit pentru tot ceea ce faceți, pentru frumusețea mesajului pe care îl transmiteți în țară și în lume!

Iar... vreau să vă spun: colegul care a inițiat acest proiect de lege, pe care PMP-ul îl va susține, este un om foarte activ și foarte bun.

Am spus acum vreo două săptămâni că, în România, eu fiind român-român, mă simt mândru pentru legislația care se manifestă aici, pentru toleranța neamului meu și întotdeauna voi pleda pentru armonie. Iar dumneavoastră, prin ceea ce faceți, transmiteți frumosul din generație în generație, pacea și sublimul.

Vă felicit și vă mulțumesc!

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău de incidentul de adineauri. Eu cred că, dacă cel care prezidează ia imediat cuvântul aceluia care vorbește pe lângă temă, vom evita astfel de incidente.

Revenind la proiectul de lege pe care-l dezbatem, eu m-am întâlnit cu acest teatru prima dată la Sfântu Gheorghe. Pe vremea respectivă, din doi în doi ani, se organiza colocviul pentru teatrele în limbile minorităților naționale. Evident, la sfârșitul epocii, acest colocviu a fost desființat.

Îmi pare bine că, după Revoluție, au început iarăși să-și intre în drepturi aceste teatre. Limba acestor minorități, una după alta..., se legiferează o zi în care se sărbătorește cultura în limba respectivă, recunoscând că aceste limbi și aceste culturi fac parte integrantă din cultura, din avuția culturală a României.

În mod evident, grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Dumitru Oprea. Vă rog. Domnule Oprea, vă rog!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu îmi cer scuze, în numele ieșenilor, pentru incidentul de astăzi.

Prea mult am coabitat cu poporul evreu și am învățat reciproc unii de la alții.

În 1901, într-un dicționar al vremurilor, în comunitatea ieșeană, românii erau 20 și ceva de mii, evreii erau 30 și ceva de mii și ne-am confruntat cu vicisitudinile Primului Război Mondial. Primarul era un liberal. Populația majoritară era evreiască.

Dincolo de ceea ce s-a întâmplat anterior pe plan cultural, a fost o coabitare extraordinară. Țin să vă aduc la cunoștință că la Universitatea din Iași s-a creat, în semn de recunoștință față de frăția existentă cu trup și suflet în târg, Centrul de Studii Ebraice și de Cultură Ebraică al Universității din Iași, devenit program de studiu universitar.

2. Nu știu câți știți că cel mai mare laureat al Premiului Nobel pentru Economie, Kenneth Arrow, are mama din Iași și tata din Lețcani și, împreună, în ultimul an al vieții Domniei Sale, am mers să-și vadă mormintele părintești. Și, în semn de prețuire pentru contribuția nemaipomenită adusă de climatul cultural, de oamenii adevărați care au avut rădăcini în Iași, Michael Cernea este cel care a creat Departamentul de antropologie la Banca Mondială, unde mai mulți români au făcut ucenicie și unde Michael Cernea a atras românismul și a făcut departamentul de 256 de oameni.

Cum să nu te apleci în fața unor astfel de oameni?!

Cum să nu participi la evenimente atât de importante pe plan cultural?!

Iar ce se întâmplă aici este doar o fărâmă, dar noi am avut parte de astfel de fărâme de-a lungul timpului și față de istoria acelor locuri și, acum, eu îmi cer scuze, dar semnele pe care le dăm cu toții sunt de cea mai bună factură, cu cele mai bune intenții.

Mulțumesc și dumneavoastră că m-ați acceptat. Era nelalocul lui ca eu să nu vorbesc în numele comunității ieșene, atât cât am putut eu.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Procedură, domnul Munteanu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun să prelungim programul, pentru a finaliza această dezbatere și, apoi, pentru a aproba bugetul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Florin Iordache:**

- S-a prelungit programul până se finalizează și acel proiect

- de hotărâre, rămânând la votul final pentru ziua de miercuri. Mai avem doi vorbitori.

Domnul Seidler, de la USR. Vă rog.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

## Dragi colegi,

Stimați actori ai Teatrului Evreiesc de Stat,

Îmi pare bine să vă avem astăzi aici ca oaspeți și mi-ar părea și mai bine să ne reîntâlnim în 2026 și să sărbătorim împreună 150 de ani de teatru idiș în România.

Așa cum puteți observa, uneori viața bate orice scenariu de teatru, chiar și de teatru absurd, din păcate.

A veni aici, din păcate, cu această ocazie, cu ocazia adoptării acestei legi, pe care, de altfel, o vom sprijini, și a face o paralelă între ceea ce se întâmplă în contemporaneitate și ceea ce se întâmpla în anii ʼ30, ʼ40 este o exagerare pe care sper să nu o fi auzit de la tribuna Parlamentului. Este absolut regretabil că am auzit-o și o să îl asigur pe antevorbitorul meu care a făcut această referire că sunt, personal, garanția erorii imense pe care a comis-o și pe care o gândește.

Mulțumesc. Ultimul vorbitor, domnul Bacalbașa. Vă rog.

Mai aveți un minut, domnule Bacalbașa. Vă rog.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Mă bucur că am votat această lege, pentru că limba idiș este o limbă care, după ce a circulat sute de ani, printr-un accident al istoriei, este o limbă care dispare, împreună cu o uriașă literatură.

Și aș aminti aici pe Șalom Aleihem, care mie mi-a îndulcit cu umorul lui păgubos tinerețea – băiat sărac, vai de mine –, care, cum să spun?, mi-a permis să supraviețuiesc cu umorul lui.

În ceea ce privește unele afirmații ale reprezentantului galben-portocaliu al statului paralel și ale domnului Seidler, trebuie să-i contrazic și trebuie să fim cu toții în continuare vigilenți, pentru că renasc fenomene grave.

Mulțumesc.

Da, domnule Seidler...

Numai puțin! Domnule Seidler, numai puțin!

Domnul Solomon, drept la replică; și dumneavoastră, drept la replică.

Vă rog.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Se pare că domnul Pavel – nu-l mai văd în sală – n-a fost atent la ce am spus eu. Nu mă refeream că cei din piață care sunt medici sunt de extremă dreaptă. Dar cei care le fac pancartele cu lozinci probabil că s-au inspirat din cărți greșite. Pentru că nu poți să vii cu mesaje din propaganda lui Goebbels și să zici că n-ai nicio legătură cu acele cuvinte.

Prin urmare, vigilența noastră trebuie să existe. E drept, Silviu, într-un moment de tensiune maximă în societate, vine cu lucruri frumoase și ne atrage pe noi să dezbatem aici despre literatura idiș, despre muzica _klezmer_ despre Teatrul Evreiesc de Stat, care n-au nicio legătură cu vremurile cele mai întunecate pe care le-am trăit și nu vrem să le mai trăim.

Și, dacă trebuie să atragem atenția de la tribuna Parlamentului că în România, pe străzile din țara noastră, se strigă lozinci naziste și cineva nu aplică legea cum trebuie, trebuie s-o spunem și o spunem răspicat, să se audă!

Mulțumesc. Drept la replică, domnul Cristian Seidler. Vă rog.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

Regret enorm acest drept la replică pe care trebuie să-l dau și, pentru a nu spune cuvinte grele, pe care le-aș gândi, de altfel, o să vorbesc mai degrabă cu cei de la Teatrul Evreiesc de Stat și o să-i întreb retoric dacă s-ar putea pune în scenă vreo piesă de teatru care să se numească „Dacă tăceai, filosof rămâneai”.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Am finalizat dezbaterile generale. Intrăm pe titlul legii. Dacă la titlul legii avem observații? Nu.

Adoptat. La art. 1 dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

Continuăm cu ultimul proiect pentru astăzi după-amiază.

4. Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2018.

Îl invit pe domnul chestor Mircea Drăghici, pentru prezentarea notei de fundamentare.

Și apoi, din partea Comisiei pentru buget, domnul vicepreședinte.

Notă privind bugetul Camerei Deputaților propus pentru anul 2018

Proiectul de buget al Camerei Deputaților pe anul 2018 a fost întocmit pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate din structura serviciilor și a consultării cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, fiind dimensionat la suma totală de 421.300 de mii de lei. Din această sumă, 12.800 de mii de lei au fost prevăzuți pentru efectuarea lucrărilor pregătitoare în vederea asigurării condițiilor pentru desfășurarea președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019.

Pe titluri de cheltuieli, volumul total al creditelor bugetare proiectate pe anul 2018, la capitolul 51.01, se prezintă astfel: cheltuieli de personal – în sumă de 307.792 de mii de lei, la fundamentarea fondului salariilor de bază pe anul 2018 luându-se în calcul influențele aplicării prevederii Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Bunuri și servicii, în sumă de 54.616 mii de lei. Creditele bugetare au fost stabilite pentru asigurarea funcționării și a întreținerii sediului Camerei Deputaților, pentru materialele necesare desfășurării activității legislative, pentru cheltuielile de protocol, cheltuielile privind cazarea și transportul aferente deplasărilor interne, dar și a celor din străinătate pentru deputați și personal, precum și pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

La „Alte transferuri, contribuții și cotizații la organismele internaționale” s-a prevăzut suma de 92 de mii de lei, potrivit înțelegerii dintre cele două Camere, aceste plăți efectuându-se alternativ.

Cheltuieli pentru active nefinanciare, în sumă de 30.300 de mii de lei; sunt necesare pentru construcții 5.000 de mii de lei, lucrări privind retehnologizarea ascensoarelor și fațadă parcaj subteran; pentru dotări independente – 5.728 de mii de lei; pentru alte cheltuieli asimilate investițiilor – 740 de mii de lei.

Cheltuieli pentru asistență socială, în sumă de 28.500 de mii de lei, prevăzute pentru cheltuielile aferente indemnizației acordate foștilor deputați, precum și persoanelor care în anul 2018 vor înceta activitatea în condițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Și eu vă mulțumesc, domnule chestor.

Domnule vicepreședinte al Comisiei pentru buget, vă rog să ne prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Raport asupra Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2018

Cu adresa nr. 1.779 din 23 noiembrie 2017, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis, pentru examinare și avizare în fond, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2018, aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaților în ședința din 23 noiembrie 2017.

În urma examinării Proiectului de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2018, în ședința din 27 noiembrie 2017, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât ca proiectul de hotărâre să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului în forma prezentată.

Semnează președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Viorel Ștefan, și secretarul comisiei, domnul Marilen Gabriel Pirtea.

Vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu sunt.

A, domnul Năsui. Vă rog. Grupul USR.

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

Stimați colegi,

Ce ați auzit acum sunt niște cifre goale, nu aveți cum să le comparați cu nimic, pentru că ni s-a dat efectiv ce va fi anul acesta.

Dacă ne uităm la o comparație simplă cu ceea ce s-a bugetat anul trecut pentru stimabila noastră instituție, avem o creștere cu 36,5% a fondurilor pe care le vom cheltui. Asta în condițiile în care, în proiectul de buget pe 2017, estimarea de creștere pentru Camera Deputaților era de doar 1,37%. Deci noi nu mai creștem, cum spuneam la începutul anului, cu 1,37%, creștem cu 36%. Asta în condițiile în care cerem poporului român să facă sacrificii, să plătească accize mai mari, să plătească un ROBOR mai mare, să plătească prețuri mai mari peste tot, îi cerem lui să strângă cureaua, dar noi, în schimb, ne lăfăim în cheltuieli mai mari. Și ghiciți ce cheltuieli au crescut cel mai mult! Știți ce cheltuieli au crescut cel mai mult? Salariile, cheltuielile de personal, indemnizațiile noastre! Și știți ce a mai crescut? Asistența socială, pensiile speciale care se plătesc din bugetul Camerei.

În condițiile acestea, acesta este un buget imoral și USR va vota împotrivă.

## **Domnul Florin Iordache:**

Ar fi interesant de văzut dacă în ziua de salariu colegii ar refuza salariul, precum și suma forfetară.

Începem dezbaterile...

Vă rog, domnule Drăghici.

Am menționat în nota de fundamentare, atunci când am prezentat cifrele seci, cum le spuneți dumneavoastră, că, în alternanță cu Senatul, Camera Deputaților plătește organismelor internaționale contribuții, cotizații și, mai mult decât atât, se pregătește președinția Consiliului Uniunii Europene de către Camera Deputaților. Aceasta este creșterea.

Sunt creșteri și la ceea ce spuneți dumneavoastră, dar în niciun caz nu vizează procentele pe care le-ați menționat. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu este drept la replică, nu v-a precizat numele! Mulțumesc.

La proiectul de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La preambul. Observații?

Nu.

Adoptat. La art. 1? Nu.

2?

3?

4?

5?

6? Nu.

La anexa nr. 1 dacă sunt intervenții? Nu.

La anexa nr. 2?

Există o intervenție, domnule președinte.

Creșterea pentru Președinția Consiliului European este de 13 milioane de lei, asta dintr-un total de 140. Deci nu aceasta justifică creșterea.

Mulțumesc.

La anexa nr. 2 dacă sunt intervenții? Nu.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne la votul final, pentru miercuri. Mulțumesc.

Încheiem aici prima parte.

În cinci minute continuăm cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

## PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

Vă rog să luați loc, să putem continua ședința consacrată răspunsurilor la interpelări.

Domnul Daniel Gheorghe are o interpelare adresată Ministerului Transporturilor.

Domnule Dragoș Titea, vă rog.

Domnul Titea să vă prezinte și, dacă aveți ceva de spus... Domnul Titea. Înțeleg că o și depuneți...

Mulțumesc, domnule președinte.

CNAIR, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, Departamentul investiții, a inclus proiectul „Pasarelă pietonală peste DN 1, km 19 plus 810” în lista obiectivelor de investiții pe anul 2017.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat. I-ați depus-o și în scris. Da, vă rog.

Mulțumesc pentru răspuns.

Sper ca în cel mai scurt timp acest obiectiv să fie dus la bună îndeplinire. Este o chestiune, cum știți, care ține de siguranța traficului și siguranța cetățenilor care se deplasează în acea zonă. Nu are niciun fel de conotație de altă natură, iar, atunci când vine vorba de siguranța oamenilor, aceasta cred că trebuie să fie pusă pe primul plan.

Mulțumesc. Următoarea.

Domnul Petru Movilă are o interpelare adresată Ministerului Transporturilor.

Nu este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, o depuneți. Următoarea.

Tot domnul Petru Movilă are o interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Este prezentă doamna secretar de stat Toader.

Nu este prezent domnul Movilă.

Vă rog, doamnă secretar de stat, să o depuneți în scris.

Domnul Tinel Gheorghe are o interpelare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

Domnule Ghizdeanu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea domnului deputat se referă la „Incompetența și nepăsarea administrației orașului Fierbinți-Târg”, interpelare adresată domnului ministru, și în răspunsul dat ne referim, de fapt, la faptul că prevederile art. 10 din Legea administrației publice locale discută despre principiile autonomiei locale și, conform prevederilor art. 3 din actul normativ, autonomia locală este „dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.”

Acest drept se exercită de consiliile locale și primar și, ca urmare, competențele Ministerului Finanțelor Publice sunt limitate.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, „formarea și utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi, potrivit legii”.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Tinel. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea mea era legată de faptul că vom asista sau asistăm deja la intrarea în faliment, în incapacitate de plată a primului oraș din România, orașul Fierbinți, și asta datorită faptului că se manifestă la nivel central o lipsă de responsabilitate crasă.

Fierbințiul a împrumutat, domnule secretar de stat, acum doi ani, 160 de miliarde, cu avizul, cu aprobarea Ministerului de Finanțe, în condițiile în care bugetul lui nu depășește... undeva la 60 de miliarde.

Or dumneavoastră nu puteți să fugiți de responsabilitatea aceasta!

Eu înțeleg că din punct de vedere politic nu vă interesează și că ați lăsat autoritățile locale să facă ce vor ele, dar responsabilitatea controlului, a modului cum se cheltuiește banul public e și a dumneavoastră, nu numai a Curții de Conturi.

Da, m-am adresat dumneavoastră, Ministerului Finanțelor, dar în egală măsură m-am adresat și Curții de Conturi, pentru că la ce se întâmplă acolo, jaful pe banul public, nu puteți să asistați nepăsători, să veniți la tribuna Parlamentului și să spuneți: „Domnule, pardon, este autonomie, este responsabilitatea lor!”

Păi dumneavoastră de ce mai existați, atunci, Ministerul Finanțelor?!

Vă mulțumesc.

Următoarea interpelare, adresată tot Ministerului Finanțelor, de doamna deputat Prună Cristina.

Este?

Da, este.

Domnul Ghizdeanu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

De data aceasta este un răspuns mai detailat și permiteți-mi să-l citesc, fiind răspunsuri detaliate la interpelarea doamnei deputat Cristina Mădălina Prună.

1. Referitor la întreprinderile publice monitorizate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 de către Ministerul Finanțelor Publice, conform prevederilor art. 31 din Ordonanța nr. 109/2011, Ministerul Finanțelor Publice acționează și ca instituție de monitorizare, procedura de monitorizare, direcția de specialitate sau persoanele desemnate pentru exercitarea acestei competențe fiind stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Astfel, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.874/2016, autoritățile publice și întreprinderile publice sunt controlate din perspectiva obligativității aplicării cadrului normativ instituit prin ordonanța de urgență. În conformitate cu prevederile ordinului, în prezent, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice sunt monitorizate un număr de 151 de întreprinderi publice de subordonare centrală și 1.197 de întreprinderi publice de subordonare locală.

Totodată, menționăm că toate autoritățile publice tutelare cu competențe în supravegherea implementării prevederilor ordonanței dispun de pârghiile care să le permită verificarea nerespectării culpabile a termenelor prevăzute de lege pentru derularea procesului de selecție, a lipsei de diligență în administrarea societății și în parcurgerea etapelor procedurii de selecție.

2. Referitor la sancțiunile aplicate pentru nerespectarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 109/2011. În conformitate cu prevederile art. 1 din ordinul ministrului finanțelor publice menționat, persoanele din cadrul aparatului de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice sunt împuternicite să constate contravențiile și să aplice sancțiunile prevăzute de ordonanță.

În aplicarea ordinului și având în vedere includerea și a Ordonanței de Guvern nr. 109/2011... în Proiectul Legii prevenirii, precizăm că aparatul de inspecție economicofinanciară al Ministerului Finanțelor Publice a aplicat un număr de 640 de sancțiuni contravenționale de avertisment, din care 12 avertismente autorităților publice tutelare ale întreprinderilor publice de subordonare centrală, respectiv: Ministerului Cercetării și Inovării, Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Transportului, Ministerului Turismului, Ministerului Economiei, Agenției Domeniilor Statului, Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Energiei.

Și eu vă mulțumesc. Dacă doamna deputat vrea să intervină? Vă rog, doamnă deputat.

Vă rog, domnule director, îi și dați..., îi dați doamnei deputat răspunsul.

Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. M-ar fi interesat să știu exact care au fost aceste avertismente, precum și cuantumul amenzilor care au fost

acordate de Ministerul Finanțelor Publice și lista ministerelor și a companiilor.

Vă mulțumesc.

Da.

Mulțumesc.

A fost prezentat răspunsul doamnei deputat. Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Din partea Ministerului Educației Naționale, domnul Petru Andea, secretar de stat.

Vă rog, aveți un răspuns pentru domnul deputat Daniel Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea are ca subiect ideea că „Elevii de clasa a V-a vor învăța de cinci ori mai multe despre islam decât despre creștinism”.

Programa de clasa a V-a folosește două tipuri de formulări referitoare la problema apariției creștinismului și a evoluției acestuia în Evul Mediu. Unele explicite, de exemplu studiul de caz dedicat apariției creștinismului în contextul lumii romane, și altele implicite, așa cum este cazul domeniului de conținut dedicat Europei medievale.

Dincolo de analiza fenomenului religios, strict circumscris, studiul de caz dedicat apariției creștinismului, toată construcția politică și culturală europeană, așa cum este structurată în domeniul de conținut „Europa medievală”, este definită de prezența creștinismului, de la apariția noilor popoare europene până la expansiunea europeană. Un exemplu bun este cel legat de problematica cruciadelor. Mai mult decât prezentarea faptelor istorice, tema permite o reflecție asupra valorilor culturale și spirituale universale, precum și asupra problemelor legate de coexistența pașnică a unor culturi și religii diferite.

Conținutul programei școlare în vigoare, precum și manualele pot fi consultate la următoarele adrese... Și sunt date adresele.

Manualele menționate respectă prevederile programei, alocând celor două teme – creștinismul și civilizația islamică – un spațiu editorial proporțional. Astfel, tema creștinismului apare o dată în capitolul dedicat lumii romane, apoi este reluată și prezentată extins în toate capitolele pe care manualul le dedică lumii medievale.

Vă mulțumim.

Domnule deputat, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Știți că am un mare respect pentru dumneavoastră, domnule profesor Petru Andea, și știu că sunteți unul dintre oamenii pentru care aceste valori creștine contează cu adevărat în spațiul public românesc.

Ceea ce mi s-a părut absolut ciudat reprezintă felul în care sunt dispuse cele două chestiuni abordate în studiu: pe de o parte, creștinismul și valorile creștine în Europa, iar, pe cealaltă parte, islamul și expansiunea sa.

Dacă la creștinism avem o abordare mai curând relativistă și mai restrânsă, care nu ține cont de faptul că trăim într-o civilizație creștină, că suntem un continent, suntem o civilizație, o societate întemeiată pe valorile moștenite de la Hristos..., iar cealaltă..., aspectul, pe undeva, mai academic și mai laborios și mai bine fundamentat, după părerea mea, din punctul de vedere a ceea ce înseamnă modul de prezentare a unui domeniu, al islamului și al impactului pe care l-a avut în vremea respectivă.

Aici eu cred că există o problemă în ceea ce înseamnă planurile-cadru și programa școlară. Și ar trebui ca dumneavoastră, cei din minister, să fiți mai atenți în momentul în care se propun anumite teme de studiu. De ce spun asta? Pentru că, în momentul în care educația poate fi într-un fel manipulată prin diverse mijloace care țin, îmi permit să spun, de corectitudine politică, deoarece cred că acest rol pe care islamul îl primește în acest context nu este determinat nici de un element de cultură generală necesară elevilor de clasa a V-a, în speță, nu este determinat nici de o cerere a comunității musulmane – de altfel, foarte loiale statului român –, de la noi din țară, ci ține pur și simplu de acest mental al lumii noi, al lumii corect politice, al lumii care se debarasează treptat de valorile și de rădăcinile creștine...

Și, aici, dumneavoastră, cei din minister, trebuie – îmi pare rău s-o spun –, trebuie să aveți grijă să vedeți cine și în ce fel inserează în manuale aceste chestiuni care pe undeva pot determina mentalitatea pe termen mediu și lung a tinerilor.

Eu, personal, mi-aș dori ca în aceste manuale școlare tinerii și copiii să cunoască și rolul pe care l-a avut poporul român în civilizația creștină, să cunoască despre sfinții români, despre martirii români, să cunoască prezența și implicarea Principatelor Române – și Țara Românească, și Moldova, și Transilvania – la cruciade, în special cruciadele târzii.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...fiul domnului... Țării Românești, s-a jertfit pentru credința creștină.

Așadar, cred că trebuie avută mare grijă și trebuie să ținem cont care sunt realitățile și valorile pe care se întemeiază societatea românească.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Cercetării și Inovării, este prezent domnul secretar de stat.

Nu este prezent domnul deputat.

Vă rog să-i dați în scris.

Din partea Ministerului Sănătății, la fel.

Este vorba de un acord între Ministerul Sănătății și centrele de transplant din Italia.

Vă rog să îi dați în scris domnului deputat răspunsul.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, este prezent domnul secretar de stat.

Nu este prezentă, din păcate, domnule secretar de stat, nu este prezentă doamna deputat. Și, atunci, vă rog să-i lăsați în scris.

Din partea Ministerului Muncii... Nici doamna deputat Cosma nu este prezentă. Și îl rog pe domnul secretar de stat să lase secretariatului, pentru a fi distribuit, răspunsul.

Iar din partea Ministerului Justiției, și domnului Rădulescu, și domnului Matei Dobrovie le va fi transmis de secretariat și de doamna secretar de stat pentru relația cu Parlamentul răspunsul.

Nemaifiind alte intervenții, vă mulțumesc mult. Stimați colegi, declar ședința închisă. Mâine, zi de comisii.

Ne vedem miercuri dimineață. La revedere!

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.30_

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084280]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 173/5.XII.2017 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei