Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 21 februarie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Stan Ioan.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

Doamnelor și domnilor,

Îmi îngădui să ridic de la această tribună problema care mă pune într-o dilemă personală față de cei care mi-au mandatat prezența în acest for. Sunt întrebat permanent de aceștia cum să mă ajute să demonstrez că am câștigat alegerile. Sunt întrebat de cei care au hotărât să mă trimită aici de ce le-am cerut votul dacă aveam de gând să-l nesocotesc.

Am avut săptămâna trecută întâlniri cu cei care mi-au acordat încrederea lor pe tot cuprinsul județului și mi-a fost foarte greu să le răspund la întrebările puse apăsat și fără echivoc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Trebuie să vă spun că eu vin dintr-un spațiu în care oamenii își cunosc valoarea și își cumpănesc cu respect față

de lege spusele și faptele. Le-am precizat că noi, cei trimiși aici, respectăm Constituția și legile în vigoare. M-au întrebat de ce nu fac toți parlamentarii acest lucru. Am explicat că respectăm dreptul la libera exprimare al tuturor cetățenilor, inclusiv prin participarea la demonstrații de stradă.

M-au întrebat dacă respectăm și folosirea însemnelor statale, cum ar fi tricolorul, pe post de pelerină, fular și altele, precizând că ei au fost crescuți în respect necondiționat față de aceste însemne și că încearcă sentimente de mânie văzându-le desconsiderate.

M-au întrebat dacă dormitul în incinta Parlamentului se datorează obiceiului odihnei în spații foarte largi, cum ar fi parcurile sau străzile, sau oferă condiții pentru solicitarea de spor de noapte la salariu.

M-au întrebat dacă cei care fluturau către camerele de luat vederi Constituția României, în ideea de a o oferi spre studiu adversarului politic, au avut bunul-simț să o citească înainte de acest demers.

M-au întrebat dacă Parlamentul mai este legiuitorul în România. M-au întrebat câtă vreme mai cerem ca Guvernul să fie lăsat să guverneze, dacă Parlamentul i-a acordat acest drept, și este clar că nu pentru binele românilor alții îl împiedică.

M-au întrebat dacă răbdarea – considerată, ce-i drept, virtute uneori – nu este cumva percepută drept slăbiciune de către cei care acum sunt răbdători.

Și m-au mai întrebat, de la obraz aș zice, câtă vreme ne vom lăsa stânjeniți în efortul misiunii noastre de implementare a programului de guvernare de către cei care încearcă să sfâșie România și românii în segmente ușor de dominat și stăpânit conform unui arhicunoscut principiu.

Mă aflu în fața dumneavoastră, doamnelor și domnilor, spre a vă spune că am înțeles din întâlnirile cu sucevenii – nu ai mei, ci ai României – că lucrurile sunt foarte clare pentru cei mulți, că încercările de deturnare a proceselor democratice, normale și constituționale ca urmare a câștigării alegerilor nu sunt de natură să ne întoarcă din drum, că toate au o limită legiferată, iar răbdarea încetează uneori a mai fi o virtute.

Să fie deci clar pentru toți cei care visează cu gând tulbure și icnete de neputință că nu vom desconsidera voința celor care ne-au trimis aici motivați de prevederile programului de guvernare și de încrederea că vom face ceea ce am promis. Vom guverna în pofida strategilor adepți ai războiului de hărțuire în numele ambițiilor personale, chiar dacă manevrele lor sunt apreciate și decorate pe alte tărâmuri. Vom guverna pentru poporul român.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina Elena.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Guvernul PSD–ALDE se ține de cuvânt”.

Prim-ministrul Grindeanu a demarat procedurile pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, principala sursă consistentă de investiții în economia românească.

## Stimați colegi,

În mijlocul evenimentelor din ultima perioadă, care au atras atenția presei și a opiniei publice, Guvernul Grindeanu a luat o măsură care a trecut aproape neobservată, dar care va avea o importanță covârșitoare pentru economia românească și dezvoltarea capitalului autohton. Guvernul a adoptat memorandumul pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Este prima măsură majoră luată după Revoluție pentru protejarea capitalului autohton. Este pentru prima oară când un guvern se gândește să folosească profitabilitatea unor companii importante de stat pentru a atrage fonduri și pentru a susține dezvoltarea industriei și producției românești.

Mai mult, mult timp i-am auzit pe cei care s-au aflat la conducerea țării că nu pot crea locuri de muncă pentru că Guvernul nu mai administrează companii. I-am auzit că Guvernul nu poate ajuta producția locală pentru că nu mai avem pârghii în economie. Iată că există soluții, iar acest Guvern PSD–ALDE le pune deja în practică.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții este deținut sută la sută de statul român, având ca acționar unic Ministerul Economiei. Credibilitatea și soliditatea companiilor aflate în portofoliul FSDI vor atrage investiții și parteneri din zona privată, din partea altor fonduri private, din partea altor bănci și a altor parteneri care vor să-și plaseze resursele financiare în afaceri sigure, care se vor bucura de soliditatea și credibilitatea statului român.

Mulți reprezentanți ai opoziției, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, spun că programul de guvernare este prea optimist. Ei argumentează că nu avem venituri care să susțină cheltuielile cu creșterea veniturilor populației. Ei însă nu înțeleg sau se fac că nu înțeleg faptul că fiecare investiție din România, pe lângă beneficiile economice pe care le produce în dezvoltarea economiei, este purtătoare de taxe și impozite. Circa 30% din fiecare investiție în țara noastră vine

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin Lucian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

„Guvernul Grindeanu și majoritatea PSD din Parlament sunt total determinate pentru sprijinirea capitalului și a producătorilor români”

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută am participat, în calitate de organizator, la dezbaterile din cadrul Parlamentului ale Comisiilor reunite pentru agricultură și pentru afaceri europene, unde am discutat despre cadrul legal privind comercializarea produselor alimentare și, mai ales, relația dintre marii retaileri și producători români de pe plan local.

Chiar în timpul ședinței am fost informați de deschiderea procedurii de infringement asupra României cu privire la procedurile Legii nr. 321/2009. Este foarte probabil că acest act normativ va trebui modificat în perioada imediat următoare.

Vreau să vă spun că condițiile Comisiei Europene vizează doar două articole din această lege, care este foarte apreciată de către producătorii români de alimente. Unul dintre aceste articole este cu totul secundar în raport cu dispozițiile și spiritul legii. E vorba de asigurarea unor spații distincte pentru promovarea produselor tradiționale românești. Multe din marile rețele de supermarketuri au fost direct interesate să aplice această prevedere și sunt convins că, dacă vom renunța total la acest articol, niciun retailer nu va desființa raionul dedicat produselor românești. Există o cerere evidentă din partea cetățenilor români pentru hrană sănătoasă produsă în România.

Problema mai sensibilă este articolul care se referă la obligația marilor comercianți de a aloca 51% din spațiul comercial pentru produsele din lanțul scurt. Comisia Europeană consideră că aceasta ar fi un avantaj direct pentru produsele din piața locală și ne întreabă dacă există o rațiune justificată și proporțională pentru o astfel de măsură.

Eu zic că sunt suficiente rațiuni pentru care o hrană proaspătă este mai sănătoasă decât o hrană congelată sau tratată chimic, iar produsele realizate în România au o valoare nutritivă superioară multor produse din import.

Nu știu cum va primi Comisia Europeană aceste argumente, dar, indiferent ce se va întâmpla cu aceste prevederi, indiferent dacă va fi admisă, modificată sau abrogată cu totul, eu cred că avem datoria, ca membri ai Parlamentului României, să identificăm alte mecanisme compatibile cu legislația comunitară, dar care să asigure șanse egale producătorilor români față de cei europeni.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Pavel Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are titlul „Importanța implementării programului de guvernare al PSD”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc să-mi încep această declarație politică de astăzi prin a spune că-i respect în mod egal pe cetățenii care au acordat votul de încredere programului de guvernare al PSD și pe cei care, începând cu 31 ianuarie, protestează în Piața Victoriei.

Conform cercetării efectuate de Centrul de Studii în Idei Politice în Piața Victoriei, a rezultat că persoanele protestatare erau cu preponderență cuprinse între 22 și 39 de ani și cel mai important aspect este că 83% din aceste persoane au votat.

Din toate aceste date rezultă că în Piața Victoriei sunt votanți de dreapta, care au ripostat împotriva unui guvern susținut de cei care au câștigat alegerile cu un scor istoric în România. Având în vedere modalitatea în care s-au informat, mai exact s-au lăsat informați, prin diverse canale media, precum și faptul că votanții PSD nu au fost printre acești protestatari, consider că PSD este în continuare majoritar, iar Guvernul PSD este legitim.

În democrație, modalitatea de exercitare a autorității este dată de votul cetățenilor, care în 11 decembrie 2016 au susținut un program de guvernare. Cu toate că pare să existe în continuare o neîncredere în politicieni și în receptivitatea acestora la doleanțele cetățenilor după ce au fost aleși în funcție publică, noi, cei care ne-am asumat programul de guvernare al PSD, îl vom duce la îndeplinire până la ultimul punct, aceasta fiind o datorie atât față de cei care ne-au votat, cât și față de cei care nu ne-au votat. Românilor le va fi îmbunătățit traiul prin măsurile asumate.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Ialomița, Marian Pavel.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea Vasile, din partea Grupului PNL.

ce instituție sau instituții ale statului se pregătește aplicația informatică sugerată anterior?

Am speranța că autoritățile române vor lua toate măsurile pentru a nu derula contracte dubioase în valoare de milioane de euro cu firme ale unui personaj fugit din țară pentru a nu răspunde în fața justiției.

Cu stimă, Mircea Cazan, senator PNL de Sibiu.

## Declarație politică

Vin astăzi la tribuna Senatului să vă aduc în atenție problema contractelor comerciale încheiate de entitățile juridice, respectiv societățile comerciale, aflate în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Având în vedere faptul că fostul deputat Sebastian Ghiță, printr-o sentință judecătorească, are mandat de arestare și este dat în urmărire generală internațională, iar firme la care a fost acționar sau este în continuare... are legături indirecte prin interpuși, rude sau apropiați, firme care sunt numeroase și marea lor majoritate au activități în domeniul IT, mă întreb: care este stadiul contractelor comerciale încheiate de entitățile juridice aflate în subordinea ministerului?

Dau exemplul societății Telekom Romania Communications – SA, unde 46% este acționar statul român și care are contracte comerciale cu câteva dintre firmele ce se pot identifica printre cele peste 51 de firme, semnalate în media centrală, aflate în atenția organelor de anchetă judiciară. Oare s-au luat măsuri preventive de limitare sau blocare a apariției unor prejudicii financiare majore la nivelul activităților și funcționalităților agenților economici la care statul român este parte activă?

Am mai depus o serie de interpelări în mandatul trecut ministrului pentru societatea informațională, actualului prim-ministru, domnul Sorin Grindeanu, prin care solicitam unele răspunsuri referitoare la implicarea în proiecte majore ale României a unor firme în care existau interese de notorietate ale domnului Sebastian Ghiță. Dar răspunsurile primite au fost evazive sau chiar nu s-a răspuns deloc la acea vreme.

În acest sens, fac apel la instituțiile competente să dea răspunsuri concrete, în special cele referitoare la compania Avitech, precum și la legalitatea introducerii și a rolului actualului înlocuitor al acestei societăți, firma Huawei Technologies, răspunsuri pe care nu le-am primit nici până în ziua de astăzi.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere că programul pentru declarații politice este până la ora 10.30 și nu mai sunt în acest moment în sală colegi care să susțină declarațiile politice, facem o pauză de 10 minute, așteptându-i pe ceilalți.

Reluăm lucrările.

O invit la microfon pe doamna senator Arcan Emilia.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Tema declarației mele politice astăzi este „Acordarea sprijinului cuplat agricultorilor din țara noastră pentru culturile vegetale și zootehnie”.

În săptămânile din urmă, când unii români se ocupau de manifestații politice, la ordinea zilei a apărut un risc major privind sprijinul cuplat pentru agricultura românească. De altfel, joia trecută, pe 16 februarie, a avut loc la Bruxelles o întâlnire între reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și reprezentanți ai Directoratului General AGRI pe această temă.

Întrucât nu toată lumea este familiarizată cu această importantă formă de sprijin, permiteți-mi, în două rânduri, să precizez despre ce este vorba.

Sprijinul cuplat este o plată directă care se acordă fermierilor pentru unele sectoare, culturi și specii de animale aferente zootehniei... aflate în anumite dificultăți și care sunt considerate importante pentru România, din motive economice, sociale și de mediu. Sprijinul cuplat este o formă suplimentară de susținere financiară din fonduri europene, care se adaugă celorlalte scheme de plăți directe, respectiv schema de plată unică pe suprafață, plată redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și plată pentru tinerii fermieri, după caz.

Precizez că foarte mulți fermieri români beneficiază de acest sprijin, care, cel puțin pentru unele culturi, este substanțial.

Un singur exemplu: pentru un hectar cultivat cu cartofi pentru sămânță, sprijinul cuplat este de aproape 1.000 de euro în... și acesta crește anual până în anul 2020.

Doamnelor și domnilor senatori,

Spuneam la începutul declarației mele că a apărut acest risc ca un sprijin să nu mai poată fi plătit din cauza unor observații venite, anul trecut, de la Uniunea Europeană. Chiar mai mult, s-a vorbit și despre eventualitatea ca banii primiți până acum de fermieri să fie ceruți înapoi. Ar fi un dezastru să se întâmple așa ceva. Ceea ce mă intrigă legat de acest caz este faptul că foștii guvernanți nu au mișcat nici măcar un deget pentru a soluționa acest diferend. Și asta, cum se știe, în ciuda faptului că și domnul Achimescu, și domnul Cioloș cunoșteau bine domeniul și aveau canale mai bune de comunicare cu oficialitățile europene.

Mulțumim, doamna senator. Îi așteptăm și pe ceilalți colegi.

DUPĂ PAUZĂ

O invit la microfon pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „La PSD, înșelarea alegătorilor este ca mersul pe bicicletă! Nu se uită niciodată!”.

Mi-am dorit foarte mult ca după alegerile parlamentare din decembrie 2016, atât la nivelul Parlamentului, cât și la nivelul noului Guvern, să avem parte de o altfel de politică, din care ipocrizia să nu mai facă parte. Speranța mea a fost aproape spulberată chiar din primele acțiuni ale Guvernului Grindeanu, care, sub umbrela propagandei ipocrite, dar eficiente, a reușit să lovească în cele mai importante politici economice și sociale construite în ultimii ani în România.

Vă aduc aminte faptul că am votat împotriva celor două legi bugetare – Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale – nicidecum dintr-o opoziție nejustificată, ci pentru că noi, liberalii, le considerăm două legi nocive, cu impact economic și social negativ pe termen mediu și lung.

În legătură cu Legea bugetului de stat, mi-am făcut deja cunoscute motivele votului meu negativ: un buget nerealist, bazat pe date manipulate, construit astfel încât banii să ajungă doar la o clientelă de partid și făcut să reziste doar până la prima rectificare bugetară, care va fi cu siguranță negativă.

În legătură cu bugetul asigurărilor sociale, motivele opoziției noastre sunt cel puțin la fel de numeroase. Am văzut zilele trecute cum, în aceeași logică a propagandei ieftine, ministrul muncii desena cu hărnicie pe o hârtie într-un studio

de televiziune marile realizări ale acestui Guvern: indexarea pensiilor, creșterea valorii punctului de pensie de la 1 iulie, majorarea pensiei sociale minime. La un moment dat, chiar mi-am adus aminte de domnul Șova, care, în același mod și cu aceeași hărnicie, construia autostrăzi pe hârtie.

Este curios faptul că doamna ministru a uitat să deseneze pe aceeași tablă din studio și faptul că majorarea salariului minim, majorările acordate la pensii și indemnizații în anul 2017 au fost deja eliminate de creșterile puternice ale prețurilor la alimentele de bază sau la utilități, creșteri determinate de politicile păguboase și de acțiunile guvernamentale nocive ale Guvernului Grindeanu.

Vă mulțumim, doamnă senator, pentru declarația politică. Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nu voi abandona niciun copil care are nevoie de ajutor”.

Stimați colegi parlamentari,

Situația copiilor cu dizabilități se află în atenția mea de ani de zile, înainte de a ocupa această funcție de demnitate publică. Astăzi, în săptămâna educației speciale, doresc să aduc în atenția Parlamentului și a întregii opinii publice un mesaj ferm de solidaritate și de susținere pentru toate persoanele cu dizabilități din România și, în mod special, pentru copiii și părinții acestora. În numele tuturor, precum și al colegilor din Guvernul României, vreau să le transmit următorul mesaj: nu sunteți singuri!

În ceea ce privește ordinul de ministru emis anul trecut, pe vremea tristei guvernări tehnocrate, prin care se stabilesc criteriile de încadrare a copiilor cu dizabilități în grade de handicap și care ar face o mare nedreptate, lăsând mii de copii cu sindromul Down fără asistenții personali, mesajul meu este la fel de clar și fără echivoc: vom corecta această eroare și vom rezolva problema, astfel încât niciun copil cu nevoi speciale să nu rămână fără ajutor.

Toți copiii din România au dreptul la un mediu de dezvoltare educațional și psiho-emoțional curat și bine structurat, un mediu în care ambițiile lor să nu cunoască limite. Copiii cu dizabilități înfruntă, alături de familiile lor și de personalul medical care le ghidează zilnic pașii, una dintre cele mai grele lupte imaginabile. Tocmai de aceea, este datoria noastră, a celor care reprezentăm autoritățile statului, să asigurăm toate instrumentele pentru a le face viața mai ușoară, pentru a le ajuta integrarea atât în sistemul educațional, cât și în societate.

Legislația din România din acest domeniu nu este perfectă, iar alinierea la standardele europene este absolut necesară. Aceasta însă trebuie făcută cu mare grijă, pentru a evita crearea de noi prăpăstii, poate și mai adânci.

Este nevoie de efort susținut din partea noastră pentru ca acești copii cu sindrom Down, cu ADHD, dislexie sau autism, ca să dau doar câteva exemple, să se simtă parte integrantă a lumii în care trăiesc. Bătălia noastră pentru îndreptarea lacunelor și eliminarea inegalităților trebuie dusă zilnic și, din păcate, rezolvarea nu poate veni doar printr-un singur ordin sau decizie guvernamentală.

Vă mulțumim, domnule senator. Vă urăm succes în activitatea guvernamentală!

PAUZĂ

Îl invităm la microfon pe domnul senator Corlățean Titus.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică pe care o voi susține astăzi poartă numele „Ipocrizie”.

În mod evident, declarația politică se referă la evoluțiile politice și juridice, cele din spațiul public, din ultimele săptămâni din România și vizează mult discutatele ordonanțe de urgență ale Guvernului nr. 13, 14, reacțiile politice în mediul civic, în mediul on-line pe această temă.

S-au spus îndeajuns de multe lucruri în aceste săptămâni, inclusiv în cadrul Senatului, la momentul adoptării proiectelor de lege pentru respingerea Ordonanței nr. 13 și, respectiv, aprobarea Ordonanței nr. 14, de abrogare a primei ordonanțe menționate, astfel încât nu este cazul să insist pe fond. Trebuie însă să fac o serie de comentarii mai degrabă de natură politică.

Primul comentariu pleacă însă de la o altă realitate. Și aici voi spune faptul că, cu siguranță, Kafka este la modă în România în clipa de față. Pentru că trăim într-o lume a absurdului, unde, pe scurt, cred că toată lumea este de acord că plecăm de la o realitate juridică despre care știm că faimoasele coduri, penal, respectiv de procedură penală, au fost practic desființate de Curtea Constituțională, în mod corect, printr-o suită de decizii adoptate în ultimii ani, care au vizat spre 200 de articole din cele două coduri – penal, respectiv de procedură penală. Am spus „practic desființate”. Am evitat cuvântul la modă în aceste zile, respectiv „zdrențuite” – e un cuvânt la modă, am constatat –, pentru că realmente, pe fond, aceste coduri în clipa de față devin practic inaplicabile.

Și, dacă avem în vedere această realitate juridică, cred că prima concluzie de bun-simț care se impune este că aveam și avem nevoie, într-adevăr, de o dezbatere foarte, foarte serioasă în Parlamentul României, nu la televiziuni, nu pe stradă, nu în mediul on-line, ci în Parlamentul României, pentru a reclădi fundația legislației penale, de procedură penală în România. Din păcate, în ultimele săptămâni am asistat încă o dată, și ăsta este un insucces profund al societății românești, la o serie de monologuri paralele și în niciun caz la dialog.

A doua concluzie pe care voiam să o menționez se referă la paradigma consecvență _versus_ ipocrizie. Spun acest lucru pentru că voci politice – și acum mă refer la palierul politic – din opoziție au clamat în aceste zile o anumită consecvență în susținerea independenței justiției, ceea ce este bine, în susținerea luptei împotriva corupției, ceea ce este bine, dar au făcut-o cu o cantitate uriașă de ipocrizie în realitate. Pentru că ar fi fost realmente de apreciat, și atunci aș fi spus că este vorba de consecvență, dacă aceeași atitudine din partea PNL și a acestei formațiuni obscure, numită USR, s-ar fi manifestat anul trecut.

Mulțumim, domnule senator.

Așteptăm și alți colegi să-și susțină declarațiile politice.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Încheiem aici sesiunea dedicată declarațiilor politice. Urmează să reluăm lucrările la ora 10.30.

Vreau doar să precizez că mai sunt colegi care au depus în scris declarațiile politice, și anume domnul Marciu Ovidiu Cristian Dan, domnul Niculae Bădălău, domnul Țuțuianu Adrian, domnul Stângă George Cătălin și domnul Caracota Iancu.

Declarația politică se intitulează „PSD susține Programul național de dezvoltare locală (PNDL) – program de mare impact social”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD sprijină programele de dezvoltare a localităților. Programul național de dezvoltare locală (PNDL) finanțează obiective de investiții care au ca scop realizarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea sistemelor de canalizare și alimentare cu apă, unități sanitare, unități de învățământ, obiective culturale de interes local, drumuri, baze sportive, sedii administrative etc.

PNDL are trei subprograme:

- modernizarea satului românesc;

- regenerarea urbană a municipiilor și orașelor;

- infrastructura la nivel județean.

PNDL este destinat autorităților publice locale – comune, orașe și județe –, precum și membrilor asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.

Vor fi implementate, la nivel național, 5.000 de proiecte prin programul PNDL, etapa a II-a, în valoare totală de 30 de miliarde de lei. Dintre acestea, circa 3.000 sunt proiecte care vizează alimentări cu apă, canalizări, modernizare de străzi comunale, orășenești și drumuri județene.

Fiecare primar din județul Giurgiu și-a făcut, pentru 2017–2018, un program de dezvoltare a comunității respective, în funcție de priorități. Noi, reprezentanții lor în Parlamentul României, îi sprijinim cu tot ce putem, astfel încât aceste inițiative să fie îndeplinite.

Este un program cu mare impact social, pentru că el aduce un trai civilizat și confortabil în localitățile României, știut fiind că o comunitate nu se poate dezvolta doar din taxele și impozitele colectate de la cetățeni, de regulă preponderent șomeri sau pensionari.

Ce e mai bine decât să vedem toate străzile din comune și din orașe asfaltate? Ce e mai bine decât să vedem că drumurile județene sunt la nivelul cerințelor de trafic ale altor state europene? Ce este mai bine decât a vedea localitățile României având apă curentă și canalizare?

Revin – PNDL propune proiecte de mare impact social. După părerea mea, toate aceste 5.000 de proiecte sunt proiecte ample, care au un mare impact social și care nu fac altceva decât să conducă la ridicarea gradului de civilizație al locuitorilor din țara noastră.

Declarația politică este intitulată „Aroganța și indiferența tehnocraților lasă copiii cu sindromul Down fără asistenții personali începând cu luna martie”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Un ordin de ministru ce datează din noiembrie 2016 este pe cale să lase mii de copii cu sindromul Down fără asistenții personali începând cu luna martie. Sub pretextul alinierii legislației privind persoanele cu dizabilități la cea europeană, miniștrii tehnocrați Vlad Voiculescu și Dragoș Pîslaru au dat, în data de 17 noiembrie 2016, Ordinul nr. 1.306/1.883/2016, care stabilește criteriile de încadrare a copiilor cu dizabilități în grade de handicap și care urmează să intre în vigoare de la 1 martie.

Consider că ordinul face o mare nedreptate copiilor diagnosticați cu sindromul Down. Dacă până în prezent ei erau încadrați la „handicap grav”, beneficiind astfel de însoțitor, de la 1 martie marea lor majoritate vor fi încadrați la „handicap accentuat” și își vor pierde, practic, dreptul de a beneficia de un asistent personal. Astfel, cei mici își vor pierde dreptul la recuperare și la o viață mai bună, ceea ce este inacceptabil.

În România, un părinte de copil cu SD nu mai poate munci. Renunțând la locul de muncă, dispare o sursă de venit. Or, copilul necesită terapii și tratamente. Practic, de la 1 martie, copiii cu sindromul Down nu vor mai avea dreptul la însoțitor din cauza faptului că a fost coborât pragul de IQ pentru încadrarea la „handicap grav”. Dacă până în prezent nivelul era de 50, de la 1 martie doar copiii cu un IQ sub 35 vor fi încadrați astfel. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu sindromul Down au, în medie, un IQ de 50.

Situația trebuie remediată cât mai repede, fiindcă micuții nu pot fi lăsați fără asistenți personali, deoarece necesită o îngrijire permanentă.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Bugetul marilor speranțe al Guvernului Grindeanu ocolește județele din Moldova”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația de astăzi vă voi supune atenției modul în care bugetul pentru anul 2017 a fost adoptat. În programul prezentat de cei din PSD, alături de satelitul lor ALDE, este menționat faptul că se dorește o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor României. Potrivit acestora, dezvoltarea tuturor regiunilor ar fi cheia unei evoluții economice pozitive a țării, dar și o modalitate prin care li s-ar asigura românilor o îmbunătățire a nivelului de trai.

În schimb, prin noul buget al României putem sesiza faptul că nu toți românii au fost tratați în mod egal, iar Moldova a fost uitată, din nou, de către guvernanți. Fiecare județ în parte din Moldova are nevoie de finalizarea unor proiecte de anvergură pentru a putea spera la o reducere a decalajului față de celelalte regiuni ale țării, precum și față de statele europene.

Vă dau un prim exemplu. În Galați se discută încă din primii ani de după Revoluția din 1989 despre un pod peste Dunăre care să facă legătura cu Dobrogea. La fiecare ciclu electoral ni s-a vândut iluzia că podul va fi realizat. În cele din urmă, anul trecut se concretizase un orizont de timp în care să fie dus la îndeplinire acest proiect. Anul acesta ar fi trebuit să se discute despre începerea acestor lucrări, însă, surpriză!, în bugetul pentru județul Galați, la secțiunea infrastructură, alocarea pentru acest obiectiv este de doar 1.952.000 de lei. Cu această sumă cu siguranță nu se poate construi un pod.

Ce se face cu această sumă? Actualizarea studiului de fezabilitate. Personal, mi se pare o tragere de timp și nimic mai mult.

În cazul anumitor proiecte s-au dat bani pentru studiile de fezabilitate și actualizarea lor doar ca să li se spună românilor că s-au alocat bani atunci când se va face bilanțul guvernării, însă pentru lucrări care îi pot ajuta pe oameni efectiv s-au picat amendamentele în Parlament. De fapt, aceasta este o problemă pe care nu o voi înțelege la actuala majoritate parlamentară și care nu face decât să arate disprețul pe care îl are pentru instituția pe care o reprezintă și pentru români. S-a trimis bugetul în Parlament pentru aprobare, opoziția a depus amendamente, dar în final niciun amendament nu a fost acceptat.

Declarația politică se intitulează „Copiii, persoane cu drepturi”.

Stimați colegi,

Încă din 1990, România a fost una din primele țări care a ratificat Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, „recunoscându-se demnitatea și drepturile egale și inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane, constituind fundamentul libertății, dreptății și păcii în lume”.

În cadrul acestei convenții, statele se angajează să respecte și să garanteze drepturile tuturor copiilor și să-i protejeze în toate sensurile.

Aș dori să fac referire la art. 12, în care se „garantează copilului capabil de discernământ dreptul de a-și exprima liber opinia (...)”, dar și la art. 13, în care se prevede explicit dreptul copilului „la libertatea de exprimare, acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a difuza informații și idei de orice natură, indiferent de frontiere, de formă orală, scrisă, tipărită sau artistică ori prin orice mijloace, la alegerea copilului”.

În general când se abordează orice fel de politică, legislația românească ar trebui să țină cont și de impactul pe care îl are asupra copiilor.

Este adevărat că de la ratificarea acestei convenții România a făcut pași importanți în ceea ce privește exprimarea opiniei de către copil în deciziile care-l privesc. Pot da exemplu Telefonul Copilului.

Este de remarcat, totodată, faptul că în ultimii ani statul român devine din ce în ce mai maleabil în ceea ce privește

calitatea copilului cu drepturi, și nu doar privit ca o persoană doar de îngrijit, cum era văzut până la Revoluție, în epoca comunistă.

În prezent, instituțiile statului, chiar dacă recunosc dreptul la liberă exprimare, ca drept fundamental garantat oricărui cetățean de Constituția României, omit a lua în considerare chiar din legea în vigoare (Legea nr. 272/2004) art. 31, în care se prevede clar la alin. (1): „Copilul are dreptul la liberă asociere în structuri formale și informale, precum și libertatea de întrunire pașnică, în limitele prevăzute de lege.”

Stimați colegi,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 21 februarie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 110, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Vă supun la vot ordinea de zi a plenului de astăzi, care a fost distribuită.

Sunt comentarii?

Dacă nu sunt,

Vă supun la vot programul de lucru pentru astăzi, și anume: de la ora 10.30 la ora 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile parlamentare.

- Supun la vot...

- În primul rând, dacă sunt intervenții asupra programului? Nu sunt.

Atunci, supun la vot.

Vă supun la vot programul de lucru pentru perioada 27 februarie – 4 martie 2017... vă supun la vot programul pentru perioada 27 februarie – 4 martie 2017.

Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 27 februarie 2017: de la ora 9.00 la ora 11.00 – activități în comisiile parlamentare; de la ora 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; de la ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; de la ora 14.00 la ora 16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; de la ora 16.00 la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului; de la ora 18.00 la 18.15 – pauză; 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri; – marți, 28 februarie 2017: de la ora 9.00 la ora 10.30 – declarații politice; de la 10.30 la 13.00 – lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 1 martie, și joi, 2 martie 2017 – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă... vineri, 3 martie, și sâmbătă, 4 martie 2017 – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Atunci, supun la vot.

Îl invit la microfon pe domnul Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O foarte respectuoasă rugăminte: pe ordinea de zi, o modificare.

La punctul 5 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2017. Este o ordonanță de urgență care prelungește licențele de transport feroviar. În fiecare an, de 5 ani, asta este situația. Rugămintea este să o trecem la primul punct, întrucât este prezent, pentru orice întrebări sau nelămuriri, deși nu cred că o să apară, la comisie a fost vot unanim pe un raport de admitere cu un amendament admis..., secretarul de stat ne roagă respectuos să luăm cu prioritate acest proiect, întrucât premierul participă la o ședință la Ministerul Transporturilor cu toată conducerea ministerului.

Dacă nu sunt probleme deosebite, v-aș ruga să luăm ca prim punct pe ordinea de zi... În mod normal, n-ar suscita niciun fel de dezbatere. Repet, votul în comisie a fost unanim pe raportul de admitere cu un amendament.

Cu această modificare, dacă o încuviințați, ordinea de zi rămâne în rest neschimbată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt și alte intervenții?

Dacă nu, vă supun la vot propunerea făcută de liderul grupului, de la PSD.

Intrăm în ordinea de zi și începem cu punctul pe care l-a propus domnul Șerban Nicolae, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2017 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov, precum și pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport public județean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanțelor de judecată.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a susține proiectul de lege.

Microfonul 8.

## **Domnul Dragoș Titea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnelor senator și domnilor senatori.

Proiectul de ordonanță are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență nr. 63/2015 privind prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov, precum și pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport public județean sau a programului de transport public local de persoane.

Prin modificările propuse, actualul program de transport, precum și licențele de transport aferente în baza cărora la momentul actual se efectuează transportul rutier de persoane prin servicii regulate între municipiul București și localitățile județului Ilfov își mențin valabilitatea și după hotărârea definitivă a instanței, până la data finalizării procedurii de atribuire a traseelor cuprinse în următorul program de transport.

Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul Comisiei pentru transporturi a Senatului. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie. Pentru prezentarea raportului, domnul președinte, domnul senator Dan Butunoi. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 14 februarie, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Pe cale de consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Băsescu. Microfonul central.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Cu certitudine, în lipsa desfășurării procesului de licitație pentru noi atribuiri de contracte de transport, soluția de astăzi este una necesară.

Țin totuși să fac următoarea observație. Acuzațiile de corupție pentru alocarea actualelor contracte mulți dintre dumneavoastră le-ați văzut și în dezbateri televizate. Dacă, din punctul de vedere al existenței serviciului, suntem în situația să votăm în orice condiții prelungirea licențelor de transport, vreau să știți – și este un semnal pentru Senat – că atribuirea licențelor pe diverși operatori are la bază multă corupție. Și mă tem că și nedesfășurarea la timp a unor noi licitații și punerea Parlamentului în situația de a valida ceea ce există acum fac parte tot dintr-o operațiune de corupție. Adică n-am desfășurat licitațiile, așa că Parlamentul, vrea, nu vrea, o să prelungească prin lege dreptul nostru de a opera în condiții de foarte proastă calitate. Să știți că transportul este extrem de scump. Copiii care merg la școală cu... pe actualele contracte sunt copii chinuiți. Iar un element extrem de important este că mulți dintre operatorii care au licențe în acest moment au echipamente, mașini, autobuze, microbuze de foarte proastă calitate, punând copiii și cetățenii în insecuritate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, vom trece la vot și o să supun la vot raportul comisiei, de admitere, cu amendamentul admis la proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mergem...

Supun la vot proiectul de lege.

##

Mergem mai departe.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, domnule Cristian Cosmin, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Microfonul 9.

## **Domnul Cristian Cosmin** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea unor acte normative în vederea majorării salariilor pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, a majorării burselor studenților, a majorării pensiilor prin creșterea punctului de pensie, a majorării indemnizațiilor sociale pentru pensionari, precum și pentru asigurarea gratuității transportului pe calea ferată pentru studenți.

Pe scurt, vă prezint câteva aspecte.

Începând cu 1 februarie, drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale să fie majorate cu 20% față de nivelul din ianuarie 2017. De asemenea, tot cu 1 februarie, pentru personalul care ocupă funcții de specialitate artistică, drepturile salariale se majorează cu 50% față de 1 ianuarie.

De aceste drepturi și majorări salariale vor beneficia peste 135.000 de angajați din administrația publică locală și instituțiile publice de spectacole sau concerte.

Se propune, de asemenea, ca, începând cu 1 iulie 2017, să se majoreze valoarea punctului de pensie cu 9% și acesta să devină 1.000 de lei. De asemenea, cu 1 martie 2017,

nivelul indemnizației sociale pentru pensionari să fie de 520 de lei.

O altă prevedere este acordarea gratuității transportului intern feroviar studenților înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituții de învățământ superior acreditate, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, și stabilirea cuantumului alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților la un nivel de 201 lei pe lună.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântului reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru a prezenta raportul. Președinte, domnul Rotaru Ion.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată cu privire la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Așa cum a prezentat reprezentantul Guvernului, măsurile care vizează această ordonanță sunt extrem de importante.

Avem în vedere faptul că există un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. De asemenea, aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică. De la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, aviz favorabil, cu amendamente. Aviz favorabil, de asemenea, cu amendamente, de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă anunț că în cadrul dezbaterilor au fost prezentate o serie întreagă de amendamente, atât din partea unor colegi de-ai noștri, cât și din partea ministerelor. Comisia a luat în dezbatere toate aceste amendamente, precum și ordonanța de urgență pe fond și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt colegi care doresc să intervină?

Vă rog, domnule Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență, în mod evident, aduce niște lucruri benefice în ceea ce privește creșterile, majorările salariale în autoritățile administrației publice locale. A apărut însă o inegalitate, o inadvertență, și anume aceea că această Ordonanță de urgență nr. 2 exceptează de la majorările salariale pe conducători, cei care sunt în vârful ierarhiei autorităților administrației publice locale, pe primari, viceprimari, președinți de consilii județene și vicepreședinți.

Astfel că, deși s-a dorit să se facă un lucru bun, parțial s-a făcut acest lucru bun, dar unii funcționari publici acum au ajuns la salarii mai mari decât cei care sunt în vârful ierarhiei, decât cei care conduc instituțiile, primari și președinți de consilii județene, ceea ce este un lucru nefiresc, pentru că cel care își asumă răspunderea, cea mai mare răspundere, și conduce instituția trebuie să aibă cel mai mare salariu. Nu se poate ca subordonați de-ai lui să aibă salarii mai mari.

Aici, Grupul UDMR are un amendament pe care o să-l susținem, deși în Comisia pentru muncă s-a propus respingerea acestui amendament. Pentru că această chestiune este o chestiune de echitate în salarii și în ierarhia funcțiilor publice din autoritățile locale.

Salutăm, de asemenea, că există o creștere, o majorare substanțială, cu 50%, pe funcțiile artistice, dar semnalam următoarea problemă. În Legea bugetului de stat pe anul acesta, la unele autorități locale nu s-au dat suficienți bani în plus ca să se acopere această creștere salarială de 50%. Deci sunt consilii județene sau primării care au foarte multe instituții de cultură în subordine și care, cu această creștere de 50%, practic, față de anul trecut, trebuie să ia sume de la alte categorii, gen investiții, ceea ce iarăși nu este un lucru îmbucurător.

În funcție de dezbatere și votul pe amendamentul legat de salariile conducătorilor autorităților locale, Grupul UDMR va vota în consecință.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Continuăm dezbaterile generale. Îl invit la microfon pe domnul senator Țuțuianu. Microfonul 2... 3.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întâi de toate, aș vrea să remarc faptul că pe data de 6.01.2017 Guvernul și-a făcut datoria. Lucrul ăsta a trecut mai neobservat în contextul... la ceea ce s-a întâmplat în România ultimelor zile. Sunt măsuri extrem de importante și cred că majorarea salariilor din administrația publică locală era o măsură absolut necesară, în condițiile în care salariile în această zonă sunt de... erau foarte mici.

Remarc și eu însă, ca și colegul nostru, domnul Cseke Attila, faptul că foarte mulți dintre cei care... sau toți cei care au funcții de demnitate publică, președinți de consilii județene, vicepreședinți, primari, viceprimari, sunt astăzi în situația în care au venituri mai mici cu 30–35% decât au funcționarii publici cu funcții de conducere. Și cred că lucrul acesta trebuie avut în vedere de Ministerul Muncii la momentul când așezăm pe Legea salarizării lucrurile.

Eu cred că este normal ca în orice instituție șeful instituției să fie omul cu salarizarea cea mai bună, iar la funcțiile de demnitate publică să aveți în vedere faptul că indemnizația este singura formă de plată pentru aceste funcții. Nu sunt sporuri de vechime, nu sunt alte sporuri, nu sunt sporuri pentru lucrul cu fonduri europene și așa mai departe.

O a doua chestiune care cred că este, de asemenea, extrem de importantă pentru unitățile administrativ-teritoriale, în special cele mici, este asigurarea de la bugetul statului a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap.

Lucrul acesta este important pentru că, în anul 2016, pentru cei care vor să-și aducă aminte, Guvernul Cioloș a lăsat majoritatea unităților administrativ-teritoriale mici fără resursele necesare acoperirii acestor indemnizații. Facem un lucru extraordinar de bun prin preluarea lor la bugetul statului, pentru că nu toate unitățile administrativ-teritoriale au suficiente resurse.

Ca urmare, cred că am făcut, facem cu această ordonanță a Guvernului un pas bun înainte pentru asigurarea de venituri suplimentare unor categorii largi de populație. Trebuie să facem și aceste reglaje la Legea salarizării unitare și cred că putem să avem un sistem de salarii publice mai așezat decât astăzi.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Continuăm dezbaterile.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău Carmen. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dezbaterile care au avut loc în Comisia pentru muncă au reiterat ideea că aceste măsuri legislative de tip cârpeală sunt deosebit de complicate și generează anomalii și nedreptăți sociale, dar, dat fiind faptul că această ordonanță rezolvă problema nivelului de trai foarte scăzut al unor categorii de personal, Partidul Național Liberal este de acord ca acest lucru să se facă așa, chiar și prin cârpeală.

Legea salarizării unitare însă începe să devină vitală pentru rezolvarea problemelor din societatea românească la acest moment.

## Stimați colegi,

Aveți acum ocazia să vă dovediți consecvența în legătură cu afirmațiile pe care le faceți, le-ați făcut în mod repetat, în legătură cu situația aleșilor locali, respectiv primari, președinți de consilii județene, vicepreședinți de consilii județene și viceprimari.

Ieri, adică suficient de curând încât să nu ne lase pe niciunul memoria, domnul președinte Dragnea a reiterat în fața primarilor de comune aflați acum în București faptul că-i susține în legătură cu problemele salariale. Astăzi avem amendamente să rezolvăm o problemă foarte gravă. Primarii, viceprimarii, președinții de consiliu județean și vicepreședinții de consiliu județean sunt salarizați mai slab decât mulți dintre subalterni, unii dintre subalterni. Consider că prin acceptarea fie a amendamentului depus de Partidul Național Liberal săptămâna trecută în acest sens, fie a amendamentului depus de colegii de la UDMR, astăzi, putem rezolva această problemă.

Permiteți-mi, vă rog, să fac o comparație care mi se pare potrivită și care îi privește pe primari și pe viceprimari, pe aleșii locali, care de foarte mulți ani, din motive populiste, sunt tratați așa cum politica de tip comunist îi trata pe ospătari. Oamenii aceștia, am avut eu surpriza să constat la debutul meu în politică, în 2012, aveau pensii, calculate legal, mai mici decât ajutorul social. Și, când i-am întrebat cum de s-a întâmplat lucrul acesta, ei mi-au răspuns: „Doamnă, am avut așa niște salarii, că totdeauna nouă ni s-a spus: las’, că vă descurcați voi.”

Vă mulțumesc și eu. Continuăm dezbaterile generale. Îl invit la microfon pe domnul senator Rotaru. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că Ordonanța 2 vine să rezolve o serie întreagă de probleme, care înseamnă îndreptarea unor greșeli și a unor nedreptăți care au fost făcute oamenilor.

Plecând de la aprecierea făcută de colega antevorbitoare, că se fac „cârpeli” și că această ordonanță nu rezolvă lucrurile pe fond, aș vrea să precizez că Partidul Social Democrat și Guvernul PSD–ALDE au luat până acum o serie întreagă de măsuri în concordanță cu programul de guvernare, măsuri reparatorii, comparativ cu ceea ce făcea cândva Guvernul Boc, care tăia salarii, comparativ cu Guvernul tehnocrat, care nu a binevoit să ia o asemenea măsură, și pentru pensionari, și pentru persoanele cu dizabilități, și pentru studenți, și pentru creșterea punctului de pensie, și pentru tot ceea ce înseamnă salarii, pensii și drepturi bănești ale oamenilor.

Eu cred că lucrurile trebuie privite în context, având în vedere faptul că au fost depuse o serie întreagă de amendamente pe care noi, la nivelul comisiei, le-am dezbătut și nu le-am acceptat, unele dintre ele fiind depuse de către ministere: Ministerul Apărării, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, unele dintre ele fiind, repet, pertinente, corecte.

Având în vedere acest aspect, subliniez faptul că această ordonanță a avut în vedere rezolvarea punctuală a unor probleme stringente, ceea ce înseamnă reparații per ansamblu, ceea ce înseamnă punerea la punct a sistemului de salarizare.

Ce așteaptă bugetarii de la noi, de la Parlament, de la Guvern, este o lege, aceasta pe care o așteptăm cu toții, Legea salarizării unitare, care va pune în operă aceste așteptări, care va reglementa, sper eu, în mare măsură, tot ceea ce înseamnă salarii, de la nivel local până la nivel central, care să echilibreze acest major dezechilibru care există între funcții, fie în plan local, fie în plan național, fie în cadrul aceleiași instituții.

Eu cred că trebuie să dăm dovadă de înțelepciune și să gândim în acest context că Legea salarizării unitare va rezolva aceste probleme. O vom dezbate aici, vom vedea cum poate fi amendată, dacă este cazul, dar, până atunci, să spunem că această ordonanță înseamnă „cârpeli” este o greșeală.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Continuăm dezbaterile generale.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Vlad Alexandrescu.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Mă bucură intervenția la microfon a președintelui Comisiei pentru muncă, care ne-a chemat la rațiune și la a înțelege, de fapt, urgența acestei ordonanțe. E vorba de ordonanță de urgență.

Aș vrea să salut, de asemenea, înțelepciunea Comisiei pentru muncă, pentru că nu a fost de acord cu introducerea a două amendamente în ceea ce privește mobilitatea studenților, care ar fi discriminat între studenți. Ori acordăm, ori valorizăm mobilitatea studenților, ori nu. Dar, dacă o facem, cred că trebuie s-o facem pentru toți.

Și aș vrea, de asemenea, să vă spun că ordonanța tratează, reglementează nivelul de salarizare, ridică nivelul de salarizare cu 50% pentru actori, exceptându-i de la această măsură pe toți directorii de teatre.

Mai concret, ea ridică nivelul de salarizare în familia ocupațională „Cultură”, pentru teatre, începând de la subpunctul d) până la ultimul, exceptând subpunctul a)..., a) și b), de fapt, dacă nu mă înșel, care îi includ pe directorii de teatre, aceeași logică care a guvernat, de fapt, ridicarea salariilor aleșilor locali, mai puțin a președinților de consilii județene, primari, viceprimari și așa mai departe.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord pentru a susține un amendament, în sensul de a-i introduce și pe primari, atunci eu am să vă propun să susținem și amendamentul care a fost adus de..., a fost înaintat de UNITER, care îi include și pe directorii de teatre, pentru că este absurd ca actorii... funcțiile de execuție din teatre să fie plătite mai mult decât directorii de teatre. Dar probabil că o soluție mai rațională este aceea pe care a propus-o președintele Comisiei pentru muncă, de a ne menține la ceea ce Guvernul a propus prin această ordonanță de urgență, justificând, de fapt, urgența. Fiindcă e foarte clar că o reașezare a întregului sistem de salarii din România va fi necesară.

Propunerea mea este că, dacă se reține amendamentul în ceea ce privește primarii, atunci cred că suntem moral obligați să reținem și amendamentul UNITER în ceea ce privește directorii de teatre.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon, la dezbateri generale, pe domnul senator Băsescu Traian.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că este o mare greșeală să respingem aplicarea creșterii de salarii în administrația locală tocmai pentru primari, viceprimari, președinți de consilii județene, vicepreședinți de consilii județene.

În mod categoric, Partidul Mișcarea Populară va susține amendamentul în plen, chiar dacă el a fost refuzat la comisie.

Credem că este corect ca cei care sunt cei mai expuși responsabilității în fața comunității locale, dar și în fața organismelor statului, să beneficieze de o creștere de salarii, așa cum beneficiază subordonații lor, care, adesea, îi mai bagă și în încurcături, și în dificultăți, din cauza proastei pregătiri profesionale.

Deci credem că plenul Senatului este îndreptățit să voteze amendamentul, chiar împotriva raportului comisiei de specialitate, prin care se cresc și salariile primarilor, viceprimarilor, președinților de consilii județene și vicepreședinților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

În primul rând, aș vrea și eu, făcând parte din majoritatea guvernamentală, să salut onorarea de către Guvernul României a unor angajamente pe care Partidul Social Democrat și coaliția de guvernare și le-au asumat atunci când au prezentat public și în campania electorală un program politic și un program de guvernare care a fost validat prin vot. Este vorba de decizii importante și un pas important înainte în ceea ce privește salarizarea pentru anumite categorii de personal.

Suntem cu toții parlamentari, avem legătură cu administrația locală. Și noi, la Dâmbovița, am avut discuții interminabile cu..., în primul rând, cu personalul bugetar din primării, consilii județene privind nivelul de salarizare mizerabil la care acești oameni au fost ținuți, adesea din rațiuni populiste, în toți acești ani.

De asemenea, decizii importante și onorarea angajamentului de către Guvernul României și coaliția de guvernare privind celelalte categorii care au fost menționate, inclusiv cu privire la studenți, și mă bucur că nu s-a făcut greșeala, eventual, sub imperiul emoțiilor, de a se adopta o altă decizie, decizia corectă...

Pe de altă parte, dacă vorbim de pensii, de punctul de pensie, ca Partid Social Democrat, era o prioritate pentru noi creșterea pensiei minime garantate de la nivelul de 400 de lei la 520 de lei. Știm cu toții, reprezintă un lucru foarte important pentru cei care câștigă foarte puțin la vârsta bătrâneții după o viață de muncă. Și e un lucru foarte bun.

Ultimul comentariu însă e mai politic și se referă la această discuție legată de salariile primarilor, viceprimarilor, președinților de consilii județene. Noi am mai avut această discuție și, din păcate, din păcate, inclusiv anul trecut, am avut parte în discursul politic public de foarte mult fariseism și de foarte multă ipocrizie. Și eu v-aș propune să facem un efort să ieșim din acest fariseism și această ipocrizie, pentru că... Vă dau un exemplu și vă aduc aminte că, anul trecut, Parlamentul României a adoptat o altă lege pe care noi am susținut-o referitoare la pensiile aleșilor locali: primari și viceprimari. Și vă aduc aminte tot spectacolul dezagreabil prin care a trebuit să trecem, pentru că noi am fost acuzați de tot felul de chestiuni, de lucruri pe care le-am face pentru a cumpăra primarii, pentru a da tot felul de privilegii și așa mai departe. E o realitate. Am avut această discuție și, separat, pe la spate, au fost și parlamentari PNL, ca să dau un singur exemplu, și primari PNL și din alte partide care au venit și ne-au spus: susțineți această chestiune, pentru că este corectă. Salariile sunt mici la nivelul primarilor, viceprimarilor. Pensiile, în consecință, sunt foarte mici.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă propun să încheiem aici dezbaterile generale.

Mergem... Trecem la votul asupra proiectului de lege.

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă sunt...

Acum. Imediat, imediat!

Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamentele respinse, îi invit la microfon.

- Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Vă rog să indicați și punctul amendamentului pe care-l susțineți, ce punct marginal...

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Nu am numărul... Nr. crt. 1 îl am aici. Nu știu, domnule președinte, dar îl rog pe domnul președinte de la Comisia pentru muncă, n-am văzut raportul.

1, da? Deci amendamentul nr. 1. Despre expunerea de motive am făcut vorbire în, în... la dezbaterea pe fond.

Aș vrea totuși în expunerea de motive să formulez o singură frază.

Stimați colegi,

Salariile mai mari ale primarilor...

Doamna senator,

Vă rog, doar amendamentul.

...înseamnă și pensii mai mari, inclusiv avantajul ca în sistem să vină oameni mai buni, mai competenți și onești.

Deci textul amendamentului. Alin. (3) al art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: „Prevederile alin. (1) și (2) se aplică personalului care ocupă funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităților publice locale, respectiv primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, precum și personalului prevăzut în anexele nr. 1, 2 și 1[1] la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare.”

După alin. (3) al art. 3, se introduce un nou alineat, (3[1] ), care va avea următorul cuprins: „Nu intră sub incidența prevederilor alin. (1) și (2) personalul prevăzut la alin. (4).” Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Se supune la vot.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Supun la vot amendamentul nr. 1.

Listă!

## **De la prezidiu:**

Listă.

S-a solicitat listă pentru liderii de grup. Mergem mai departe.

Dacă sunt alți colegi care doresc să susțină amendamente?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## **Domnul Derzsi Ákos:**

Domnule președinte de ședință,

Grupul UDMR susține în continuare amendamentul propus. Se referă la art. 1 alin. (3). Și, aici, noi ne referim strict la salariile primarilor, viceprimarilor, președinților de consiliu județean și vicepreședinților, deci nu la altă categorie.

Credem că, altfel, se dezechilibrează sistemul și, într-adevăr, cei care conduc această activitate au salarii mai mici, după calculele noastre, ajung pe pozițiile 8-9, chiar până la 15, în lista salariilor din instituția pe care o conduc. Răspunderea este a lor, semnătura e a lor, deci credem că este normal să se facă această reparație.

În ceea ce privește...

Deci, în ceea ce privește amendamentul nostru, credem că până se rezolvă prin Legea salarizării unitare, dacă am înțeles bine, asta înseamnă câteva luni, nu este un efort financiar foarte mare, e vorba de 76 de milioane pe acest domeniu.

Iar în ceea ce privește Legea salarizării unitare, noi din 2010 așteptăm această lege. Eu, din păcate, am ajuns cu ea ca și cu soția polițistului Colombo: toată lumea vorbește despre ea, dar n-a văzut-o nimeni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Supun la vot amendamentul.

A fost solicitată listă privind rezultatul votului.

Dacă mai sunt colegi care doresc să susțină amendament?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș dori să susțin amendamentul de la nr. crt. 5, pct. 2, care se referă la gratuitatea pe transportul feroviar a elevilor.

Consider că beneficiile care sunt prevăzute în ordonanța de urgență pentru studenți trebuie să fie valabile și pentru elevii claselor IX–XII și datorită faptului că învățământul obligatoriu este prevăzut de lege, și datorită faptului că foarte mulți elevi din mediul rural fac naveta deja în această perioadă, în clasele IX–XII, și beneficiile cu privire la transport nu ar trebui să aibă un caracter politic, ci fundament rațional.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator. Supun la vot amendamentul.

Mergem mai departe și întreb colegii dacă mai sunt amendamente pe care doresc să le susțină. Nu.

Atunci,

Vă rog să votați.

Cu 103 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptat raportul.

Supun la vot proiectul de lege.

Mergem mai departe. La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (finanțare adițională pentru Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienți) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington la 14 aprilie 2016.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 10.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acordul de împrumut de 48 de milioane de euro va fi finanțat proiectul de implementare a Directivei 91/676 privind protecția calității apei împotriva poluării cauzate de nitrații proveniți din surse agricole.

Având în vedere prevederile Ordonanței de urgență nr. 1/2017, care a reorganizat ministerele, avem rugămintea de a ne sprijini, în sensul actualizării corespunzătoare a textelor la art. 3 și 4 din proiectul de lege menționat, prin înlocuirea sintagmei „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor” cu sintagma „Ministerul Apelor și Pădurilor”.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Arcaș, președintele comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Singura precizare este acea modificare, din cauza reorganizării Guvernului, din „Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor” în „Ministerul Apelor și Pădurilor”. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt, la dezbateri generale, intervenții? Vă rog, domnule senator Corlățean Titus. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bun. Fără discuție că orice acțiune, orice măsură pentru a combate poluarea – și mai ales acest tip de poluare –, în beneficiul apei și solului României, sunt măsuri importante și necesare.

Am o singură întrebare însă către reprezentantul Guvernului. Constat că acordul încheiat la Washington nu este un credit nerambursabil, este un împrumut. Pur și simplu, vreau să știu în ce condiții a fost negociat, obținut acest împrumut.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Discutăm post factum despre acest act normativ care se referă la un credit și îmi exprim convingerea că singurii beneficiari reali sau singurul beneficiar real al acestui împrumut este banca care va încasa dobânda calculată și plătită de statul român, de cetățenii români.

Împrumutul se referă la construirea... Programul se referă la construirea unor centre de depozitare a gunoiului de grajd. Astăzi, în România, sunt zeci de pagini de instrucțiuni și de norme, și de reguli pe care trebuie să le respecte fermierul român, care, de sute de ani, folosește gunoiul de grajd ca fertilizator pentru pământ și pentru a obține recolte mai bune. Am ajuns ca țăranul simplu, care știe exact cum ar trebui să folosească acest îngrășământ organic, să fie învățat de la Washington, de la Bruxelles, de la București, din Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii cum să fie și mai deștept, cum să folosească acest element foarte important pentru agricultură.

S-au construit centre de colectare, depozite pentru gunoiul de grajd. Sunt gândite în așa fel încât fiecare țăran din sat..., gunoiul care provine de la trei vaci și șapte capre să-l ducă în fiecare dimineață la centrul de colectare. Este aberant! Și aceste depozite-platformă o să stea goale în majoritatea cazurilor; poate o să fie câteva excepții. Prin program s-au rezolvat poate 10 sau 20 de locații din miile care trebuie rezolvate și, cu siguranță, nu este soluția pe care trebuie să o aplicăm.

Poluare există, poluarea cu nitriți și nitrați este o problemă a României, dar, dacă mergem în străinătate, dacă mergem în Austria, Slovenia, Germania, Franța, vedem peste tot

gunoiul de grajd depozitat lângă drum, pe terenul agricol, în anumite perioade, și, după aceea, împrăștiat pe terenul agricol. Punem condiții draconice fermierilor români, îi controlează APIA an de an și le taie subvenția pentru că nu au platformă de gunoi gândită, inventată la Bruxelles, la Washington, la București, la Ministerul Mediului.

Cred că este o decizie greșită, motiv pentru care eu personal mă voi abține de la vot.

Din păcate, suntem post factum și banii sunt cheltuiți. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Coliban Allen. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de comisie. Stimați colegi,

Ca președinte al Comisiei pentru mediu ..., noi am fost solicitați pentru avizarea proiectului de lege, având termen inițial de fond pe 28 și termen de aviz pe 21. Prin urmare, dacă va fi votată azi, noi nu apucăm să... să mai dezbatem acest proiect. Totuși, în cadrul comisiei am sesizat două aspecte legate de art. 3 și 4, deja menționate de domnul de la minister.

Luând în considerare celeritatea dezbaterii acestei probleme și a acordului de împrumut, în măsura adoptării amendamentului privind reformularea unității de management ca fiind Ministerul Apelor și Pădurilor, comisia susține acest proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale, alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

L-aș contrazice puțin pe stimabilul coleg. Am avut ocazia să coordonez, din punct de vedere, să spunem, organizatoric, ca reprezentant al consiliului județean, asemenea proiecte de combatere a poluării cu nutrienți și, stimați colegi, orice..., orice proiect pe care-l implementăm în mediul rural este bine-venit.

Dacă veți întreba primarii sau autoritățile locale care au implementat asemenea proiecte – sunt mulțumiți. Sunt mulțumiți de ceea ce au beneficiat. Singura lor problemă, într-adevăr, a fost cofinanțarea, care revine în totalitate pe umerii autorităților locale, dar asemenea proiecte, chiar dacă sunt puține, două-trei la nivelul unui județ, cred că sunt un pas înainte. Nu reprezintă doar acele depozite pentru gunoiul de grajd, ci ele se continuă cu canalizare, cu amenajări destul de, să spunem, din punct de vedere ecologic, avantajoase pentru comunitatea respectivă și, repet, eu voi susține întotdeauna tot ceea ce se poate face în special pentru mediul rural.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă la dezbateri generale mai sunt intervenții? Nu. Atunci... Vă rog, domnule Șerban Nicolae.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am remarcat și faptul că sunt o serie întreagă de chestiuni de clarificat în legătură cu acest acord de împrumut, inclusiv sub aspect tehnic. Cred că ar fi fost bine să se pronunțe și Comisia pentru agricultură.

De aceea, vă propun, și din perspectiva tehnică, în Acordul de împrumut se spune, în legea de ratificare, că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este unitatea mandatată să gestioneze acest proiect, or, în prezent, nu mai avem un singur minister, ci avem un Minister al Mediului și un Minister al Apelor și Pădurilor, și, pentru această clarificare, vă propun – suntem Cameră decizională, deci nu suntem presați de termen – restituirea la comisia de specialitate însărcinată cu întocmirea raportului pe fond, cu aviz de la Comisia pentru agricultură.

În același timp, comisia va face și modificările necesare privind aspectele tehnice legate de unitatea mandatată să realizeze proiectul pentru care se realizează acest împrumut.

Dacă sunteți de acord, vă propun un termen de două săptămâni, la care, o săptămână să fie termenul de aviz la Comisia pentru agricultură.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Supun la vot propunerea făcută de domnul Șerban Nicolae.

##

Mergem mai departe. La punctul 4 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3 s-au implementat o serie de modificări la Codul fiscal care preiau principalele prevederi stabilite în programul de guvernare și... cu termen de aplicare prima parte a anului 2017.

Aceste modificări vizează, în principal, impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere al comisiei.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Arcaș. Microfonul 7.

## Mulțumesc frumos.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia pentru muncă, familie

și protecție socială și Comisia pentru sănătate publică au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 6 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această ordonanță, deși spune că încearcă să elimine niște inechități, introduce, de fapt, altele în sistem și o obligativitate. Să le luăm pe rând.

Este o ordonanță care reduce impozitul... sau elimină impozitul pe venit pentru angajații sezonieri, activitatea sezonieră, ceea ce nu este definit și nu știm exact ce înseamnă. Deși la comisie am cerut ca aceasta să fie extinsă pentru toți angajații din turism, pentru că acolo se pare că este activitatea sezonieră, acest amendament a fost respins.

Tot în această ordonanță avem o creștere a impozitării unei categorii a societății, a acelor oameni care au salarii mai mari, prin eliminarea plafoanelor. Și, tot prin această ordonanță, se introduce o obligativitate: companiile care au cifră de afaceri de până la 500.000 de euro, acum, sunt obligate să plătească impozit pe venit, deși până acum aveau opțiunea să aleagă între impozit pe venit și impozit pe profit. Și acest amendament – pe care l-am introdus și îl voi susține mai târziu – a fost respins.

De aceea, noi credem că această ordonanță nu face ceea ce spune, nu elimină inegalități din sistem, nu corectează inegalități din sistem, ci introduce altele mai mari.

PNL... Vom respinge această ordonanță. Vom vota împotrivă.

Am înțeles, domnule senator. Dacă la dezbateri generale mai sunt intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al USR va vota pentru aceste modificări aduse Codului fiscal, pentru că înțelegem faptul că ele fac anvelopa bugetară să fie mai ajustată programului de guvernare al PSD.

Avem o singură rezervă, vizavi de modificarea sau eliminarea pragului de cinci salarii medii brute pentru plata CAS-ului.

O să încep prin a observa faptul că deficitul la FNUASS – la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – este cel mai mare din istoria acestui fond. Se încearcă această compensare, asta pe lângă bugetul de stat, cu creșterea veniturilor. Eliminarea acestui prag sau impunerea inițială a acestui prag s-a făcut din următorul raționament: în cuantumul CAS-ului pe care oamenii îl plătesc, contribuabilii, li se oferă, în ceea ce privește sănătatea, același lucru, pachetul de bază și pachetul minim, care au o valoare fixă, din ce în ce mai mică, din păcate, în România. Impunerea acestui prag... S-a considerat că principiul solidarității și principiul contributivității trebuie să aibă un anumit echilibru între ele în ceea ce privește contribuția la fond și că peste cinci salarii medii brute nu prea ai ce să-i oferi în sistemul de sănătate contribuabilului respectiv.

Cu această rezervă, a faptului că, probabil, ar fi trebuit ținut cont în continuare de acest aspect, Grupul parlamentar al USR va vota pentru modificările aduse Codului fiscal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Multe..., aș putea să spun că toate prevederile din acest act normativ sunt bine-venite. Sunt aproape perfecte. Ceea ce am propus noi în Comisia pentru buget a fost o modificare în privința introducerii unei opțiuni pentru contribuabil, crearea posibilității de a alege între plata impozitului pe profit și plata impozitului de 1% pentru cifra de afaceri.

Recunosc că ar beneficia de această prevedere, de această opțiune sau opțiunea ar fi benefică pentru un număr restrâns de agenți economici, dar ar fi benefic pentru că ar putea, în funcție de volumul activității, în funcție de profitul societății, să aleagă varianta care îi este favorabilă și nu ar fi un dezavantaj introdus prin acest act normativ.

Nu a trecut acest amendament în comisie. Cu toate acestea, cred că actul normativ este bine-venit și reduce foarte mult birocrația, reduce foarte mult riscul la care se expun agenții economici în momentul în care impozitează, în momentul în care calculează impozitul datorat statului român. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale.

Înainte de a trece la susținerea amendamentelor respinse, vă comunic că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Prima Cameră sesizată este Senatul.

Întreb colegii dacă sunt amendamente respinse pe care doresc să le susțină.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Amendamentul meu are în motivație faptul că s-au exclus, s-au înlăturat plafoanele pentru CAS, ceea ce echivalează cu sancționarea, dacă pot să spun așa, a persoanelor care au salarii mari. Iar în această categorie vă atrag atenția, stimați colegi, că se găsesc inclusiv tinerii care și-au găsit locuri de muncă în industria IT și în corporații în România și au ales

să stea în țară, să nu plece din țară și să muncească pentru alte țări care îi plătesc mai bine. Cum îi încurajăm noi? Băgându-le mâna în buzunar?

Textul amendamentului:

„Alin. (2) și (3) ale art. 139 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal se modifică și vor avea următorul cuprins: «Alin. (2) – În situația în care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare decât valoarea de trei ori a câștigului salarial mediu brut, contribuția individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a veniturilor.

Alin. (3) – Câștigul salarial mediu brut prevăzut la alin. (2) este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.»”

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamnă senator. Supun la vot amendamentul susținut.

Mergem mai departe.

Dacă sunt alți colegi care doresc să susțină? Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul 2.

O să vă rog să indicați și numărul marginal, ca să putem să urmărim.

Cred că 1 este. Așa cum l-am primit eu este... Textul... Da, nr. 1.

Domnule președinte, este 1? Amendamentul cu impozitul pe profit. Eu așa l-am primit.

Da. E poziția 1.

De acord, da.

Vă rog, continuați.

Mulțumesc.

Textul amendamentului:

„La art. I, după pct. 2 se introduce un nou punct, pct. 2[1] , cu următorul cuprins:

«Art. 48 alin. (5), (5[1] ) și (5[2] ) se modifică astfel:

„Alin. (5) – Prin excepție de la prevederile art. 3, o persoană juridică română nou-înființată poate opta să aplice prevederile titlului 2. Opțiunea este definitivă pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective.

Alin. (5[1] ) – Persoanele juridice române care au aplicat prevederile alin. (5), în vigoare până la data de 31 decembrie 2016. Opțiunea este definitivă pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective.

Alin. (5[2] ) – Prin excepție de la prevederile art. 47, microîntreprinderile existente pot opta să aplice prevederile titlului 2 începând cu 1 ianuarie 2017. Opțiunea este definitivă pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective.”»”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Supun la vot amendamentul susținut.

Rog colegii... dacă sunt alte amendamente pe care doresc să le susțină dintre amendamentele respinse?

Nu mai sunt.

Atunci, o să

Fără respinse. Cu amendamentele admise.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Cu amendamentele admise.

Supun la vot proiectul de lege.

Mergem mai departe. La punctul 5 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2017 privind prorogarea termenului de depunere a declarațiilor fiscale și de plată a creanțelor fiscale scadente la data de 25 ianuarie 2017.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

## Mulțumesc.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2017 a fost prorogat termenul de depunere a declarațiilor fiscale, respectiv termenul de plată a creanțelor fiscale, din data de 25 ianuarie 2017 în data de 27 ianuarie 2017.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere al Comisiei pentru buget.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe. Domnule senator Arcaș, vă rog.

Microfonul 7.

Membrii Comisiei pentru buget, cu unanimitate de voturi, au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu.

Atunci, supun la vot raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, declar ședința închisă.

Vă rog, domnule.

Microfonul 10.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944411]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 28/2.III.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei