Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamnelor și domnilor, haideți să începem ședința, vă rog!

Stimați colegi, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 3 aprilie 2017.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 102, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Programul de lucru pentru această zi este următorul: de la ora 16.00 la ora 18.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 17.00, vot final asupra legilor cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru astăzi?

Nu sunt.

Atunci,

Până a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2016 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei.

3. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2017 privind prorogarea termenului de depunere a declarațiilor fiscale și de plată a creanțelor fiscale scadente la data de 25 ianuarie 2017.

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2016 pentru modificarea art. 5[1] din Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației.

6. Lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

## **Domnul Doru Adrian Pănescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi dați voie să vă rețin un minut, și anume pentru a transmite câteva felicitări.

Astăzi, 3 aprilie, este Ziua Jandarmeriei Române. Se împlinesc 167 de ani de la înființarea acestei instituții și cred că sunteți în asentimentul meu să transmitem felicitări Jandarmeriei Române pentru felul în care a acționat și felul în care acționează. La mulți ani Jandarmeriei Române!

De asemenea, tot în această săptămână, vineri, pe 7 aprilie, este Ziua mondială a sănătății. Ea se sărbătorește începând din anul 1950 și, atunci, vreau să transmit felicitări și mulțumiri celor din sănătate pentru grija pe care o au față de noi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule senator.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative.

Se supun aprobării Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și aprobarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din data de 3 aprilie 2017, a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (b30/9.02.2017).

Vă rog, din partea grupului inițiatorilor, domnule senator Oprea Mario.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Este... A fost depusă...

Este o solicitare care a fost depusă înainte de aprobarea proiectului de lege.

Este caducă.

Ca atare, va trebui să constatăm acest lucru în plenul Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, dar nu am înțeles.

Supunem la vot procedura de urgență sau nu mai solicitați?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Indiferent!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Indiferent nu există. Supuneți sau nu?

Atunci, la solicitarea domnului senator Oprea Mario, supun la vot procedura de urgență.

Intrăm în ordinea de zi și avem, la punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (România – UE, cofinanțare pentru creștere 2014–2020), semnat la București la 15 iulie 2016 (L37/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Este vorba despre domnul secretar de stat Cătălin Olteanu, de la Ministerul de Finanțe. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8. ## **Domnul Cătălin Cosmin Olteanu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Se supune aprobării Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, facilitatea de cofinanțare a Uniunii Europene pentru creștere 2014–2020, semnat la București la 15 iulie 2016.

Disponibilizarea împrumutului în valoare de 360 de milioane de euro are la bază realizarea investițiilor cuprinse în axele prioritate din Programul Operațional Competitivitate (integral), Programul Operațional Capital Uman (integral) și Programul Operațional Infrastructură Mare, Axa prioritară 6 – Promovarea energiei curate și eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, Axa prioritară 7 – Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate și Axa prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene va fi desemnat agenție de implementare, promotor, continuând să desfășoare activitățile prevăzute de legislația relevantă privind implementarea programelor operaționale 2014–2020, precum și să furnizeze raportări centralizate privind stadiul financiar al programelor operaționale.

Împrumutul poate fi tras în cel mult 15 tranșe, până la 31 decembrie 2024, iar ultima dată de transmitere a unei cereri de alocare, respectiv realocare a subproiectelor va fi 31 august 2024. Sumele trase din acest împrumut vor avea destinațiile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, respectiv finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnului președinte.

Microfonul 7.

Domnule senator Eugen Teodorovici, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru afaceri europene și Comisia economică, industrii și servicii au avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, 6 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, Senatul fiind Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt la dezbateri generale.

Dacă nu sunt, atunci încheiem dezbaterile generale și voi supune votului dumneavoastră, cu precizarea pe care a făcut-o și domnul președinte, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este Cameră decizională.

La punctul 2 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (România – UE, cofinanțare pentru mediu 2014–2020), semnat la Luxemburg la 16 iunie 2016 (L36/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, domnule secretar de stat Cătălin Olteanu, din partea Ministerului de Finanțe. Microfonul 8.

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Se supune aprobării Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la Luxemburg la 16 iunie 2016.

Disponibilizarea împrumutului în valoare de 300 de milioane de euro aferent contractului-cadru de finanțare are la bază realizarea investițiilor cuprinse în axele prioritare numerele 3, 4 și 5 din Programul Operațional Infrastructură Mare, care se referă, printre altele, la promovarea utilizării eficiente a resurselor pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și management al deșeurilor, protejarea și conservarea biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscului etc.

Conform mecanismului financiar prevăzut de legislația existentă în domeniul datoriei publice, subproiectele alocate de Banca Europeană de Investiții sunt prefinanțate de la bugetul de stat, iar ulterior partea acestei prefinanțări se recuperează din sumele împrumutului. Ca urmare, împrumutul nu majorează cheltuielile bugetului de stat.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, ca succesor legal al Ministerului Fondurilor Europene, este desemnat ca agenție de implementare, promotor, continuând să desfășoare activitățile prevăzute de legislația relevantă privind implementarea programelor operaționale 2014–2020. Între Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene se va încheia un acord subsidiar, prin care se vor stabili drepturile și obligațiile părților în ceea ce privește aplicarea prevederilor contractului-cadru de finanțare. Sumele trase din acest împrumut vor avea destinațiile prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, respectiv finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale.

Plata serviciului datoriei publice aferente împrumutului se asigură potrivit legislației române în vigoare privind datoria publică, prin mecanismul aferent finanțării rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice guvernamentale.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe activitate bancară și piață de capital.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru mediu au transmis avize favorabile.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, cu 6 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, Senatul fiind Cameră decizională.

Și, ca o scurtă paranteză, dacă-mi permiteți, fără a încerca să îndrept din, poate, prezentarea domnului secretar de stat, România nu face prefinanțări, pentru că are deja un avans de la Comisia Europeană.

Și o a doua chestiune: am cerut celor de la Ministerul de Finanțe să prezinte Comisiei pentru buget, finanțe o previziune a plăților, pentru a ști exact dacă aceste două împrumuturi sau acest împrumut, în cazul de față, va fi într-adevăr folosit pentru marile proiecte de infrastructuri sau va fi un nou acord de împrumut care nu va fi folosit de statul român.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Nu sunt.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Nu sunt.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și mergem la vot.

Proiectul de lege a fost aprobat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este Cameră decizională.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS – Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor, inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L33/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul de Finanțe, domnul Cătălin Olteanu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## Domnule președinte,

Proiectul de lege are drept scop aprobarea de către Parlamentul României a participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS – Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor, inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Implementarea acțiunilor din cadrul BEPS, în calitate de asociat, reprezintă o oportunitate de promovare a intereselor României, alături de statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în condițiile în care succesul implementării BEPS depinde în mare măsură de cooperarea dintre statele participante la acest demers al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Se asigură o mai mare vizibilitate și credibilitate a administrației fiscale din România în plan internațional, fiind create și premisele unei cooperări mult mai eficiente între administrațiile fiscale și organizațiile internaționale de profil.

O țară asociată la proiectul de implementare BEPS trebuie să plătească o contribuție anuală de 20.000 de euro. Contribuția României se plătește anual din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

Susținem raportul Comisiei pentru buget, activitate bancară și piață de capital a Senatului.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog, domnule senator Eugen Teodorovici. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, iar membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Declar deschise dezbaterile generale. Invit la microfon colegii care doresc să intervină. Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și mergem la vot, cu precizarea că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea art. 10 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice (L53/27.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și invit la microfon reprezentantul Guvernului.

Vă rog, domnule...

OK. Doamna... Vă rog frumos, cu scuzele de rigoare, inițiatorul. Doamna Silistru, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin această propunere legislativă se propun modificarea și completarea legislației din domeniul îmbunătățirilor funciare, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul de guvernare pe perioada 2017–2020, capitolul „Politici agricole și de dezvoltare rurală”, referitoare la măsurile privind sistemele de irigații.

Nu mai insist asupra faptului că este de o deosebită importanță dezvoltarea acestui sector, având în vedere schimbările climatice care au loc atât la nivel mondial, cât și în țara noastră, schimbări climatice care, practic, duc, în esență, la mărirea perioadelor de secetă, la nivelul țării noastre, și nu numai.

Pentru stimularea practicării unei agriculturi în sistem irigat, propunem, prin această inițiativă, accelerarea procedurilor legale de implementare a etapei I din

Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, deoarece acestea sunt condiționate și de stabilirea, pe baza contractelor multianuale presezoniere, încheiate cu organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații și/sau federațiile de organizații de utilizatori de apă pentru irigații, a calendarului activităților specifice pentru asigurarea unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune pentru care se solicită funcționarea.

Aș vrea să vă mai spun că prin această propunere legislativă se urmăresc scutirea de la plata tarifelor de livrare a apei pentru irigații și suportarea cheltuielilor aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigații la stațiile de punere sub presiune, unde s-au încheiat contracte multianuale sau sezoniere din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, prin bugetul Ministerului Agriculturii.

Aș vrea să vă mai spun că prin această propunere se urmărește și asigurarea derulării lucrărilor de întreținere și reparații ale amenajărilor de îmbunătățiri funciare, și nu numai, ale rețelelor de conducte îngropate, instalațiilor de protecție, amenajărilor de desecare, drenaj și combatere a eroziunii solului.

Aceasta este pe scurt ceea ce ne propunem prin această inițiativă și cred că, prin ceea ce se poate realiza ducând la finalitate acest program, cred că agricultura României are de câștigat.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Invit la microfon reprezentantul Guvernului și are cuvântul domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, domnul Daniel Botănoiu.

Vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Cele trei modificări esențiale ale propunerii legislative se referă la aceste costuri legate de aducerea apei în condiții optime pe infrastructura principală de irigații.

A doua este legată de contractele care au fost încheiate, fie că sunt multianuale sau sezoniere, și comenzile de apă, iar a treia, legată de posibilitatea intervenției Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Acolo unde știți bine că arealele geografice sunt extrem de diferite și infrastructura reacționează diferit să poată să intervină într-un timp util, astfel încât să asigure apa în condiții optime și la un nivel optim.

Sigur că susținem această prezentă inițiativă legislativă, având în vedere faptul că, de foarte multe ori, costurile legate de apa pentru irigații și, de asemenea, de aducerea ei la stația de punere sub presiune au fost destul de ridicate.

Vă rog să aprobați și dumneavoastră acest proiect, ca să putem să acordăm fermierilor o apă în condiții optime, ca să ajungă la plantă în condiții optime.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru agricultură. Vă rog, doamna senator Silistru, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acum, în calitate de președinte al Comisiei pentru agricultură, vreau să vă informez că comisia a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului cu această propunere legislativă care are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru acest program de irigații și să vă informez că Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a depus aviz favorabil, iar comisia, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, de fapt ale tuturor membrilor comisiei, aparținând tuturor partidelor politice, a votat această inițiativă și a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele sunt prezentate în anexa la raport.

Și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele admise.

Legea este organică, Senatul primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Invit colegii la dezbateri generale, dacă doresc să ia cuvântul.

Vă rog, domnule senator Rotaru. Microfonul central.

Domnul senator Ion Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că această inițiativă legislativă este extrem de importantă și este, dacă vreți, în concordanță cu unele prevederi ale programului de guvernare al Partidului Social Democrat. Vine în întâmpinarea unor prevederi de acolo și aș vrea să subliniez un fapt pe care îl știm cu toții: acela că ne dorim ca în România să funcționeze irigațiile. Ne dorim să reabilităm sistemul de irigat, ne dorim să avem o agricultură performantă și cu producții ridicate, care depind în cea mai mare măsură de apă.

Deja începe în sud-estul țării, în momentul acesta, să se manifeste fenomenul de început de secetă. Este lipsă de apă la acest moment.

Este o chestiune esențială pentru agricultori funcționarea sistemului de irigat și eu cred că această măsură, care înseamnă apă gratuit pentru agricultori până la stația de irigat, este o măsură extraordinar de bună, așteptată și dorită de mult timp de către agricultori și care va rezolva într-o oarecare măsură problemele care țin de sistemul de irigat până la stația de irigat. Pentru că erau, în unele zone, trei, patru sau chiar cinci trepte de irigat, dacă la prima treaptă de irigat costul apei era, să spunem, 1.000 de lei, la a patra, la a cincea treaptă era de patru, cinci ori prețul. Or, în aceste condiții, este o facilitate extraordinar de bună și necesară.

În același timp, cred că este la fel de necesar ca stațiile de desecare... pentru că au fost fenomene în anii precedenți, inclusiv în acest an, în perioada lunilor ianuarie, februarie,

când s-a manifestat fenomenul acesta de exces de umiditate, când era necesar să fie pornite stațiile de desecare. Și aici este o altă problemă, domnule ministru, aceea de a rezolva cumva costul apei, costul energiei pe care o folosesc stațiile de desecare până la rezolvarea acelei probleme care ține de abonament din bugetul de stat, pentru că sunt UAT-uri care își pot permite să plătească energia consumată la stațiile de desecare, sunt UAT-uri care nu pot și, atunci, apare o problemă.

Pe cale de consecință, cred că este bine și absolut necesar să susținem cu toții această inițiativă legislativă care, repet, este așteptată și dorită de agricultori. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Costel Șoptică – microfonul 2 –, de la PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De asemenea, am participat la dezbaterile din Comisia pentru agricultură. Acolo au fost, într-adevăr, mai multe amendamente. Știm cu toții că apa pentru agricultură este, de fapt, viața. Cu toate acestea... La plante mă refer, bineînțeles. Cu toate acestea, încă din legislatura trecută, acum trei, patru ani, aveam același gen de inițiative. Am avut aproape tot timpul prinși în buget bani pentru irigații. Din păcate, nu întotdeauna lucrurile au fost duse la capăt și iată că am ajuns ca în acest moment să avem o suprafață irigată, zic eu, pentru ceea ce poate România, foarte-foarte mică.

De aceea, într-adevăr, chit că această măsură este una foarte bună, gratuitatea apei îi va încuraja pe toți utilizatorii să aibă curaj să facă contracte pentru a lua această apă. Dar vreau să vă transmit aici, domnule ministru, celor de la ANIF, celor de la SNIF: voi fi foarte atent să văd dacă în graficul pe care vi-l propuneți în perioada următoare o să și realizați chiar tot ceea ce vă propuneți, mai ales pentru că în această lege apare și, să spunem așa, o mică modificare la Legea achizițiilor publice, tocmai pentru a putea urgenta aceste lucruri.

Și noi, Partidul Național Liberal, suntem de acord cu acest lucru și vom vota pentru. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții?

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Evident că nu am pretenția de a fi un mare agricultor al României, dar, ca senator care reprezintă județul Dâmbovița, am participat la mai multe întâlniri în ultimele luni cu producătorii, în special din sudul județului Dâmbovița, cu fermierii. Și domnul secretar de stat știe foarte bine care sunt așteptările producătorilor, pentru că a făcut un lucru foarte bun: s-a întâlnit cu Domniile Lor. Una dintre temele ridicate constant, într-adevăr, este tema irigațiilor și în contextul ăsta, al costului apei și energiei. Așa încât, din această calitate de reprezentant al județului Dâmbovița, alături de alți colegi, bineînțeles, nu fac decât să susțin puternic adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale.

Proiectul de lege făcând parte din categoria legilor organice, rămâne pentru votul final de la ora 17.00.

La punctul 5 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2017 pentru completarea art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum și pentru modificarea și completarea art. 26 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L35/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

La punctul 5 participă domnul Istrate Ștețco, secretar de stat, din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, și domnul secretar de stat Dorin Corcheș, din partea Ministerului Agriculturii.

Vă rog, domnule Dorin Corcheș. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dorin Octavian Corcheș** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

S-a elaborat proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului având în vedere, desigur, riscul mare pe care-l reprezintă pentru România evoluția pestei porcine africane în apropierea granițelor sale și considerând situația deosebit de preocupantă și serioasă, sens în care este necesar ca, în regim de urgență, să fie luate măsuri care să asigure prevenirea sau detectarea imediată a bolii, în vederea supravegherii pasive atât la porcii domestici, cât, sigur, și la porcii mistreți și, totodată, întărirea și îmbunătățirea măsurilor de biosecuritate în fermele de porci, precum și intensificarea controalelor la punctele de intrare în România.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală...

Doamna senator Silistru, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Comisia de agricultură, împreună cu Comisia pentru mediu, a fost sesizată pentru un raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2017 pentru completarea art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind

frontiera de stat a României, precum și pentru modificarea și completarea art. 26 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 44 privind frontiera de stat... al Ordonanței de urgență privind frontiera de stat, în sensul adăugării unui alineat nou, care face referire la vânarea organizată a animalelor sălbatice, pe o adâncime de 500 de metri, în cazul apariției unui focar de pestă porcină.

De asemenea, prin modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic, art. 26 se modifică și se completează, în sensul extinderii perioadei de vânătoare pe tot parcursul anului la specia mistreț, în limita cotelor stabilite în cazul confirmării unui focar de pestă porcină africană.

La comisii s-a admis un amendament și s-a precizat faptul că se extinde pe toată perioada până la dispariția acelui focar de pestă porcină africană.

Comisia pentru administrație a dat un aviz favorabil, iar cele două comisii, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să întocmească un raport de admitere, cu un amendament admis.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun, cu un amendament admis.

Legea este ordinară, Senatul prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Vă rog, domnule senator Șoptică – microfonul 2 –, din partea PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să vă spun că sunt senator de Botoșani, iar acolo confluența, atât a Republicii Moldova, cât și a Ucrainei, își face, din păcate, sau și-ar putea face simțită prezența cu aceste focare foarte puternice. Dacă nu știți, vă informez eu acum că sunt descoperite atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova mai multe focare de pestă porcină africană, chiar și... S-au apropiat foarte mult de graniță.

În aceste condiții, într-adevăr, se impunea ca vânătorile să poată fi organizate și la o distanță mai mică de 500 de metri față de fâșie, deci foarte aproape de locul în care am putea să stingem acest focar. Și cred că trebuie să fac o precizare aici, vizavi de cei care cred că aceste animale ar fi omorâte, cum să spun?, așa, într-o manieră nu foarte ortodoxă: trebuie să știți că pesta porcină conduce la moartea tuturor efectivelor care sunt atinse de această boală.

De aceea, și noi, cei de la Partidul Național Liberal, suntem de acord, vom vota pentru această lege, cu atât mai mult cu cât știm că Comisia Europeană stă cu lupa pe noi, ca să mă exprim așa.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor? Nu sunt. Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul, cu amendamentul admis.

Supun la vot proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară (L32/6.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îl invit la microfon, din partea Guvernului, pe domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, din partea Ministerului Sănătății.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

Bună ziua!

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege este inițiat de către Guvern și are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18 din 2017 privind asistența medicală comunitară.

Prin acest proiect se aduce o îmbunătățire cadrului normativ privind asistența medicală comunitară, fiind posibilă asigurarea serviciilor medico-sociale pentru persoanele vulnerabile, prin dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară.

Furnizarea de servicii integrate la nivel comunitar, de asistență medicală comunitară, asistență socială și prevenirea abandonului școlar reprezintă una dintre intervențiile esențiale de creștere a incluziunii sociale și reducere a sărăciei menționate în toate documentele de politici sectoriale, strategiile naționale 2014–2020 ale ministerelor de linie și recomandate României în documentele instituțiilor internaționale – Comisia Europeană, Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite – prezente în România.

Reglementarea asistenței medicale comunitare va permite furnizarea acestor servicii de bază, integrate, la nivel comunitar, unui număr semnificativ de persoane vulnerabile din cele mai sărace comunități rurale datorită oportunităților de finanțare existente prin fondurile europene, precum și elaborarea unui cadru normativ unitar și coerent pentru implementarea de intervenții intersectoriale de amploare, care să răspundă nevoilor de servicii integrate de sănătate, sociale și de prevenire a abandonului școlar ale populației sărace.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Invit la microfon președintele Comisiei pentru sănătate publică, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, domnule László Attila. Microfonul 6. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil, cu un amendament. Supus votului, acesta a fost adoptat și se regăsește în anexa acestui raport.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz favorabil, cu amendamente respinse.

În urma dezbaterilor din ședința din 28 martie, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise și amendamentele respinse, și proiectul de lege. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Dănăilă. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule președinte,

Având în vedere faptul că situația sanitară de la noi din țară este destul de deficitară, în special în domeniul asistenților medicali, care se află în număr de 720, la nivel european, și de numai 51 la 100.000 de locuitori, la noi în țară, este absolut necesar... pentru a crea această categorie de asistenți comunitari, pentru a veni în ajutorul medicului de familie și pentru a asista populația din mediul rural și din mediile foarte vulnerabile.

Aceste ajutoare sunt de importanță capitală, deoarece ele contribuie foarte mult la îmbunătățirea stării de sănătate, care este foarte deficitară, și la a crea un mediu favorabil pentru a progresa în domeniul sanitar populației noastre, în special din mediul rural.

O a doua categorie care trebuie menționată sunt mediatorii sanitari, care și ei sunt legați de populația romă – este foarte deficitară la noi în țară această asistență – și ai căror copii, în special, sunt foarte neglijați. Dar și populația romă, în general, care în parte este nomadă, trebuie asistată.

Din această cauză, au fost introduse aceste două categorii aparte de asistenți comunitari și de mediatori sanitari de sănătate, pentru a veni în ajutorul medicului de familie.

Sigur, dificultatea constă în faptul că ei nu sunt salarizați de către Ministerul Sănătății, ci de către autoritățile locale, dar, totuși, vor găsi resurse favorabile pentru a-i putea finanța. La noi în țară există 1.520 de asistenți comunitari și 480 de mediatori de sănătate.

În 2016 au mai fost aprobate 45 de posturi de asistenți comunitari, 45 de posturi de mediatori de sănătate.

Sigur, pentru a controla activitatea acestora este necesar a se elabora niște ghiduri corespunzătoare, pentru a-i putea dirija în domeniile care sunt deficitare, în special în cel al vaccinărilor și al asistenței medicale din mediul rural. Și pentru această populație romă... Deci este absolut necesar a aproba. Deși dificultățile există, pentru autoritățile locale, de finanțare, recomand a se aproba aceste două categorii, de asistenți comunitari și de mediatori de sănătate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor?

Nu sunt.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Întreb dacă sunt susținători ai amendamentelor respinse. Nu.

Atunci,

Stimați colegi,

Vă supun atenției dumneavoastră și voi supune votului modificarea programului de lucru în sensul următor: parcurgem și punctul 7... al legii..., care este o lege ordinară, după care să revenim la votul pe legile organice, respectiv punctul 4 pe ordinea de zi și punctele 8 și 9 pe ordinea de zi, dezbatere și adoptare.

Vă

Continuăm lucrările noastre. La punctul 7 pe ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile (L34/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și invit reprezentantul Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat Alin Chirilă, din partea Ministerului Dezvoltării. Vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Virgil Alin Chirilă** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile, cu modificările și completările ulterioare, prin care s-au urmărit următoarele:

– modificarea cadrului legal pentru reglementarea efectuării plății pentru proiectele retrospective, în sensul creării posibilității rambursării cheltuielilor solicitate de beneficiarii proiectelor retrospective anterior rambursării sumelor de la Comisia Europeană, în limita sumelor aferente programului operațional, din fondurile Uniunii Europene disponibile în conturile bancare ale programului operațional, având în vedere că din valoarea aferentă declarației de cheltuieli finală a POS Mediu Comisia Europeană va deduce avansul acordat și, astfel, statul membru nu va beneficia de plăți din partea Comisiei Europene, dându-se astfel posibilitatea efectuării plăților pentru aceste proiecte;

– recuperarea sumelor transferate necuvenit identificate de către Autoritatea de Management POS Mediu în procesul de închidere a programului operațional prin crearea unui mecanism;

– crearea cadrului legal ca sumele aferente proiectelor retrospective cuvenite bugetului de stat să se facă venit la bugetul de stat la o poziție distinctă.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, dau cuvântul domnului Aurel Soporan.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a fost sesizată în fond de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile, aprobate cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2016.

Soluția legislativă preconizată are în vedere în principal posibilitatea rambursării ulterior elaborării raportului final de control aferent programului de către Autoritatea de Audit a cheltuielilor solicitate de către beneficiarii de proiect, respectiv crearea mecanismului instituțional și procedural menit a conduce la recuperarea sumelor rambursate necuvenit, prin plata voluntară.

În ședința din 28.03.2017, membrii Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 89 alin. (7) din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog, domnule senator Dan Manoliu.

Microfonul 3 sau microfonul central. Cum doriți. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca membru al acestei comisii, am fost și eu alături de colegii mei și am votat pozitiv, pentru avizul acestui proiect. Ținând cont de faptul că el vine în ajutorul celor care accesează fonduri europene, constând în creșterea atractivității accesării acestor fonduri și, totodată, în avantaje pentru cei care implementează proiecte europene pe fonduri de la Uniunea Europeană, respectă programul de guvernare și, de aceea, se încadrează în ceea ce înseamnă absorbția de fonduri și corectitudinea absorbției fondurilor europene, de aceea, eu propun să votăm pozitiv acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt și alți colegi care doresc să intervină? Vă rog, domnule senator Eugen Teodorovici. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Doar așa cum am vorbit și puțin mai devreme la grupul nostru de la Senat, plățile pentru... sau plățile respective trebuie făcute nu în limita sumelor de la Comisia Europeană, pentru că înseamnă că lăsați lucrări neefectuate, plățile se fac în baza a ceea ce s-a efectuat, fie serviciu, fie lucrare, și nu în limita fondurilor de la Uniunea Europeană.

Se fac inclusiv cu o contribuție, dacă este cazul, de la bugetul de stat. Știu că în ordonanța respectivă este o chestiune care trebuie îndreptată. Și am spus că o facem la Camera Deputaților, ca să nu mai reîntoarcem la comisie acest proiect de lege, dar rugămintea e ca domnul secretar de stat să aibă timp să aibă discuția cu Ministerul de Finanțe pentru a regla acest lucru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Traian Băsescu. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să vă spun un adevăr, pe care sunt convins că l-ați putut observa și dumneavoastră. Noi, ca oameni politici, adesea, am fost într-o competiție de a acuza guverne pentru proasta absorbție, indiferent cum s-au numit acestea. Vreau să vă spun o realitate pe care trebuie să o înțelegeți. Legislația cu privire la consumarea, la utilizarea fondurilor europene este modificată aproape de fiecare guvern de câte două ori pe an.

Se caută formula-miracol cum să facem să absorbim sume mai mari. Eu vă spun unde este problema. Problema este la calitatea funcționarilor care lucrează în unitățile de management.

Putem să schimbăm zeci de legi. Până când nu vom duce funcționari competenți în aceste unități, nu vom absorbi corespunzător sau pe măsura așteptărilor fondurilor europene.

O să vă dau un exemplu. Astăzi... Rețineți, vă rog! Astăzi, când noi plătim funcționarii din autoritățile de management cu 75% mai mult la salarii, România are doar două programe operative aprobate. Doar autoritățile de management pentru două programe. Din 10. O spun cu toată responsabilitatea. Astăzi, Cehia are 10 programe din 11, Ungaria are nouă programe din 11, cu autoritățile de management aprobate, Polonia are 24 din 25, iar noi credem că prima problemă este în legislație.

Iar eu vă spun în mod categoric: marea problemă este calitatea slabă a pregătirii funcționarilor publici, care sunt veșnici în ministere, dar nu le pasă, pentru că au paratrăsnetul în ministrul de resort. Cred că foarte curând ar trebui să scoatem o lege care să oblige la buna pregătire profesională a acestor bugetari favorizați, care n-au adus decât neperformanță de 10 ani încoace. Pe toți îi găsim absolvenți de tot soiul de universități, de prin Caracal, de prin Adâncata, de pe unde vreți dumneavoastră. Mulți dintre ei nu vorbesc limba Uniunii Europene. Mulți dintre ei nu înțeleg procedurile. Mulți dintre ei nu sunt capabili să deslușească un contract de finanțare. Dar ei sunt acoperiți, pentru că toată mass-media, toți oamenii politici aruncă pe oamenii politici.

Vă asigur, cheia problemelor noastre este calitatea slabă a funcționarilor din unitățile de management. Dacă aceste unități ar funcționa... Miniștrii pot să se schimbe, că n-o să vină vreun ministru vreodată să spună: nu absorbiți fonduri, nu pregătiți proiecte, nu faceți documentații corespunzător. Aș trage un semnal de alarmă aici, în plenul Senatului. Avem o mare problemă cu calitatea funcționarilor publici pe care-i avem în autoritățile de management pentru fondurile europene.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alți colegi care doresc să intervină? Vă rog, domnule senator Adrian Țuțuianu. Microfonul central.

Imediat după aceea, dumneavoastră, domnule Teodorovici.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să spun că susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 19/2017 și cred că este corect și punctul de vedere exprimat de colegul nostru, domnul senator Eugen Teodorovici.

În al doilea rând, reglementarea de astăzi vine să completeze ceea ce am făcut chiar ceva mai devreme. Am aprobat două proiecte de lege prin care am aprobat contracte-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții cu efect pe această zonă a absorbției de fonduri europene. Pot împărtăși și teza, care-i corectă în bună parte, potrivit căreia avem o problemă cu calitatea funcționarilor din autoritățile de implementare. În același timp, cred că avem o problemă și cu unele guverne. Și, dacă este să facem un pic istorie, din 2012, de exemplu, luna mai, gradul de absorbție a fondurilor europene era de sub 7%. Și sigur că ar trebui să ne întrebăm: ce s-a făcut din 2007 până în 2012? Iar dacă ne referim la prezent, ca unul care cunosc foarte bine ce s-a întâmplat în anul 2016, cred că o vină majoră în ceea ce se întâmplă astăzi are Guvernul Cioloș. Și am să vă spun câteva lucruri foarte precise.

În primul rând, nu au fost certificate autoritățile de management. Lucrul ăsta trebuia făcut de foarte multă vreme. Este un an de zile în care s-a pierdut vremea. Să sperăm că Guvernul actual va reuși să le certifice până la data de 1 iulie 2017.

Domnule Alexandrescu, n-au fost publicate ghidurile de finanțare pentru foarte multe dintre programe. Unele ghiduri de finanțare, care erau gata în 2015, în septembrie–octombrie, au fost retrase din dezbaterea publică, iar altele au suferit în timpul aplicării cel puțin 7- 8 modificări.

Și vă dau un exemplu. Dacă ne ducem la POR Axa 3, pe eficiența energetică a clădirilor, veți constata, ca și mine, că sunt șase modificări făcute din luna martie anul trecut până în luna octombrie. În timpul jocului. Ceea ce nu a permis administrațiilor locale să depună aproape niciun proiect pe acest sector.

Dar rugămintea _...(Discuții în sală.)_ Nu știu, vorbiți singur, că n-am înțeles dacă v-a dat domnul președinte cuvântul, domnule Alexandrescu?

N-aș fi vrut să intervin așa.

În al treilea rând, nu au fost aprobate de Guvernul Cioloș strategiile naționale pe domenii care sunt importante. De exemplu, în Programul Operațional Regional trebuiau să fie

adoptate Strategia pentru sănătate și Strategia pentru educație. Ele n-au fost adoptate. Ca urmare, n-au putut fi adoptate ghiduri, n-avem ghiduri, nu avem cum să facem finanțarea pe aceste lucruri.

Iar ultimul lucru care s-a întâmplat și cred că ar trebui să fie obiect de analiză pentru Parlament este modul cum a fost gestionat de fostul ministru din Guvernul Cioloș Programul Operațional Capital Uman. Avem niște blocaje majore, nu s-a făcut evaluarea proiectelor din motive care țin de proasta organizare din minister, inclusiv din faptul că beneficiarii eligibili au fost îndrumați să transmită anumite situații pe un e-mail personal. Și, dacă vreți să dezvoltăm subiectul ăsta, cred că în Senat o analiză ar fi extrem, extrem de utilă. Iar, ca cifră, la ADR Sud – Muntenia, 800 de milioane de euro, până în luna decembrie, sub conducerea înțeleaptă a domnului Cioloș s-au luat 6 milioane de lei asistență tehnică. Niciun leu la beneficiari.

Ca urmare, eu cred că ceea ce facem astăzi este bine. Guvernul trebuie sprijinit să luăm cele 5,2 milioane de euro care sunt prevăzute în buget și, în acest sens, cred că două lucruri mai trebuie să rezolvăm.

În primul rând, pe POIM, domnule secretar de stat, cred că trebuie venit în teren la vizite, pentru că s-au depus aplicațiile, există o structură care trebuie să avizeze aceste aplicații și să facă deplasările pe teren. Din păcate, de două luni nu prea se întâmplă asta.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon – microfonul central – pe domnul senator Țapu-Nazare.

Eu vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, și recomand antevorbitorului meu să spună toată realitatea, și nu numai realitatea parțială sau jumătăți de adevăruri. Pentru că e adevărat că până în 2012 gradul de absorbție a fost undeva între 7 și 8%. Din cauza lipsei de control... și programele operaționale suspendate. Dar, după aceea, până în 2014 – poate îmi răspundeți, domnule Țuțuianu –, gradul de absorbție în timpul Guvernului PSD pe ce proiecte s-a făcut? Pe proiectele Guvernului anterior. Niciun singur proiect nu ați depus.

Niciun singur proiect nou nu ați depus în Guvernul Ponta. Numărul 1.

Numărul 2. Atacați numai anul 2016. Departe de mine să iau partea fostului Guvern tehnocrat, dar uitați că perioada de programare este 2014–2020. Și vă întreb: ce a făcut Guvernul PSD în 2014 și în 2015? Nimic. Vă spun eu. Nimic. N-ați autorizat o autoritate de management, n-ați autorizat un program operațional, n-ați autorizat nici măcar o autoritate de control. Și nici acum aceasta nu este autorizată și perspectiva este că și în anul 2017 absorbția de fonduri europene va fi zero.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Mai avem două intervenții.

O să-l rog pe domnul Eugen Teodorovici. Microfonul 3.

După care, domnul senator Allen Coliban.

Și o să supun la vot sistarea discuțiilor și să

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încercam să mai aștept, să văd cât de mare este experiența vizavi de fonduri europene în Parlamentul României, în Senatul României. Este frustrant, vă spun sincer. Partea bună este că am constatat... și nu este prima oară când am văzut un coleg, pe domnul președinte Țuțuianu, care, într-adevăr, cunoaște mecanismele.

Am un regret că ați plecat, domnule președinte, de la consiliul județean, că, într-adevăr, aveți o experiență importantă. Este un câștig pentru Parlament, în schimb. Noi nu suntem singuri.

Dar, domnule președinte Băsescu, sincer, eu îmi aduc aminte că dumneavoastră ați pierdut un pariu legat de fonduri europene, făcut cu ceva timp în urmă, când, din păcate, de la tribuna prezidențială, clamați, din păcate, un mecanism pe care dumneavoastră l-ați creat în timp. E adevărat ce spuneți, în schimb, vizavi de partea de administrație, de funcționari publici. Din păcate pentru noi, ca țară, la nivel central a scăzut foarte mult calitatea. Șansa noastră a fost, într-adevăr, la nivel local, că au crescut cunoștința și interesul logic pentru ceea ce înseamnă finanțări europene, în special, și finanțări publice, în mod general. Dar, totuși, cred că, fără a încerca să dau sfaturi nimănui, așa este, din păcate, în România: cel care face este ultimul care vorbește. Dar o idee care merită a fi dezbătută este aceea că noi, ca țară, trebuie să eliminăm sintagma de „fonduri europene”. Am spus-o și cu mulți ani în urmă, o spun și astăzi încă o dată.

Atunci când vom face, ca țară, acest lucru, pentru că sunt bani publici și unii, și alții, atunci vom avea absorbție de 100%. Și, așa cum am spus și în 2012, și în 2013, România poate să atingă 100%. Cine mai este în stare de un pariu – sigur va pierde – poate s-o facă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Allen Coliban. Microfonul central.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

E frumos să facem declarații politice, dar ar trebui să ne uităm la date. Și datele astea ne arată 7 miliarde de euro care au intrat anul trecut, o parte pe exercițiul financiar 2007–2013. Și cele două autorități de management pe care le menționa colegul anterior sunt două autorități care au fost deschise anul trecut. Ce s-a întâmplat din 2014 până în 2016 este o altă problemă, la care îi rog pe cei în măsură să ofere răspuns. Iar anul trecut au fost lansate ghiduri de finanțare în consultare și apeluri de proiecte în valoare de 13 miliarde de euro, peste 40% din suma alocată per exercițiu financiar.

Dincolo de declarațiile politice, acestea sunt cifrele și o să vă rog să răspundeți cine este responsabil pentru exercițiul financiar 2014–2020, prin perspectiva celor doi ani în care am pierdut startul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog. Imediat, domnule Costoiu.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Atunci, vă rog, domnule Costoiu, 30 de secunde. Ultima intervenție și

Mulțumesc frumos...

Microfonul 3.

...domnule președinte de ședință.

Pentru că nu aveam de gând să vorbesc, dar am auzit ultimul vorbitor, o să vă dau câteva date concrete.

Martie 2015, lansarea singurului... primului ghid pe noul exercițiu, pe cercetare. August, închiderea programului depunere, schimbarea Guvernului, semnarea contractului în octombrie 2016. Un an și câte luni de zile? Restul e demagogie și nici astăzi... De-abia astăzi reușim să decontăm, să fie primele facturi primite la Ministerul Educației... Ministerul Cercetării. Restul, povești despre ce s-a întâmplat anul trecut. Nimic. Absolut nimic.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Încheiem aici dezbaterile generale și

Trecem la votul asupra proiectelor de legi organice și avem punctul 4 de pe ordinea de zi dezbătut.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea art. 10 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice (L53/27.03.2017).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm dezbaterea și aprobarea celorlalte două proiecte de legi organice. Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (L546/19.09.2016).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului. Este?

Vă rog, domnule senator Liviu Pop. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de inițiativă legislativă face o completare a Legii educației naționale, cu dedicație pentru elevii din învățământul profesional și tehnic pe formarea inițială, elevi care pot beneficia de cazare și masă gratuite din partea administrației locale, prin bugetele locale, consiliile județene, care nu face altceva decât încearcă să îmbunătățească două ținte ale României: una vizavi de abandonul mare pe care îl avem în rândul copiilor de clasa a VIII-a, și în special din zona rurală, și, în al doilea rând, agenții economici, care au nevoie de resursă umană calificată și pe formare profesională inițială, și pentru formare profesională continuă.

Proiect de lege semnat și susținut de peste 50 de senatori PSD, fapt pentru care rugămintea mea și a colegilor mei... Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat Petru Andea, microfonul 8, din partea Ministerului Educației.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege, așa cum este amendat de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului, susține acordarea, mai bine zis posibilitatea acordării de către administrațiile locale a mesei și cazării gratuit în căminele și internatele școlare pentru elevii din învățământul profesional și tehnic.

Subliniez că prin formularea adusă de Comisia pentru învățământ administrațiile locale nu au obligația, ci au dreptul să acorde din fonduri proprii o astfel de finanțare.

Având în vedere că așteptările sunt mari în sensul ca să sprijinim cât se poate învățământul profesional și tehnic, Guvernul susține proiectul legislativ în forma amendată de către comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator Ecaterina Andronescu. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ a analizat cu toată seriozitatea acest proiect de lege. Mulțumește în același timp comisiilor juridică, de buget, finanțe, pentru drepturile omului și egalității de șanse, care au acordat avizul, și vă propune să votăm un raport de admitere, cu amendamentele considerate valabile de comisie, în sensul în care prin această inițiativă legislativă se creează un cadru juridic necesar pentru autoritățile locale, în așa fel încât să poată să finanțeze școlile profesionale, cu precădere acolo unde autoritățile locale au mare nevoie de formarea de profesioniști.

Vă mulțumesc foarte mult și vă propunem un vot în favoarea acestei legi.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Aveți microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema e cunoscută, e știută și e importantă. Nu este un lucru pe care să nu-l fi știut, dar, din păcate, uitați că nu s-au prea mișcat lucrurile în țara asta în ultimii... mai mulți ani pe tema învățământului profesional și tehnic.

De altfel, e un subiect ridicat în mod constant de agenții economici cu o anumită relevanță, cam în toate județele României, și pe relația cu administrația locală, și cu factorii de la centru, dar și cu parlamentarii. Și noi am primit astfel de sesizări, inclusiv în ultimele luni, inclusiv în județul pe care-l reprezint, la Dâmbovița. Chiar acum câteva zile, la vizita pe care premierul Grindeanu a făcut-o în județ, mergând la Arctic Găești, unul dintre principalele subiecte ridicate a fost exact învățământul profesional și dorința acestor mari agenți economici de a fi sprijiniți prin procesul de formare, de educație la nivelul învățământului profesional și tehnic, cu specialiști care să fie folosiți, chiar dacă, în cazul Arctic, ei au un parteneriat cu un liceu tehnic din regiune.

Deci este clar că e o temă extrem, extrem de importantă și orice măsură de susținere, de sprijin, orice facilitate, așa cum este și cazul acestei inițiative legislative cu masa și cazarea gratuite care pot fi oferite de administrația locală, este bine-venită, așa că vom vota această inițiativă legislativă.

Și, ultimul comentariu, mă bucur că actualul Guvern a modificat poziția exprimată anterior de fostul Guvern tehnocrat și susține, cu amendamente, acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt și alți colegi care doresc să intervină? Vă rog, stimate coleg. Microfonul? 2.

Vă rog să vă prezentați.

Domnul senatorul Ionașcu, mă ajută domnul secretar de ședință.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă așteptam ca cei care au analizat proiectul de lege respectiv, mă refer la comisii, să ne fi prezentat, dacă era..., și cred că era necesar, dacă autoritățile publice locale sunt consultate asupra proiectului.

Noi suntem în situația de a decide în dreptul lor și pe banii lor. Probabil că sumele necesare ar fi trebuit să fie prevăzute de la cei care dispun acest lucru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Sunt foarte mulți colegi care doresc să intervină. Stimate coleg, vă răspund eu.

Am înțeles că nu este obligația autorităților, ci este un drept. Dacă autoritățile locale au bani și doresc să facă acest lucru, li se creează acest cadru legislativ s-o facă.

Din partea altor colegi care doresc să ia cuvântul..., doamna senator Liliana Sbîrnea.

Vă rog.

Microfonul 3 sau microfonul central, cum doriți?

Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Învățământul profesional și tehnic reprezintă o prioritate în ceea ce privește învățământul în țara noastră, prin prisma faptului că ne-am angajat, ca țintă, abandonul școlar să-l reducem până în 2020 la 11,3%. În acest moment ne învârtim în jurul procentului de 17%. De aceea, trebuie să depunem un efort deosebit.

Cu toate facilitățile create până în acest moment, învățământul profesional și tehnic nu este atractiv și mă refer aici nu... În acest tip de învățământ nu vin copii foarte bine pregătiți. Vin, în general, copii care provin din familii cu o situație precară.

Această inițiativă legislativă, așa cum ați spus și dumneavoastră, creează cadrul legal, astfel încât autoritățile locale să se poată implica, dar nu doar UAT-urile, ci și consiliile județene. Menținerea elevilor în cadru instituționalizat va crește calitatea actului educațional și va face ca abandonul școlar să fie redus, în consecință șomajul și sărăcia să fie diminuate.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu, doamnă senator. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul senator Bădulescu.

Microfonul central.

La solicitarea dumneavoastră, microfonul 2.

## Stimați colegi,

În varianta inițială se crea o anumită obligativitate pentru autorități de a finanța această cazare și masa gratuită. Prin amendamentul aprobat se creează o posibilitate doar. Deci, dacă cu adevărat vom vrea să stimulăm un astfel de învățământ profesional, va trebui să creăm cadrul și obligativitatea. Lăsând la latitudinea autorităților administrației publice locale să finanțeze o astfel de activitate, tare mă tem că vom promova un proiect de lege care nu va avea finalitate. Dacă vrem cu adevărat să obținem rezultate în acest sens, atunci trebuie instituită obligativitatea și prevăzută sursa de finanțare, poate partajat, nu neapărat în sarcina autorităților publice locale, care și așa au foarte multe de plată.

Dacă într-adevăr ne preocupă acest lucru, atunci lucrurile trebuie să stea cu totul și cu totul altfel. Părerea noastră este că acest proiect legislativ trebuie reanalizat și creată obligativitatea pentru această cazare și masă gratuite pentru învățământul profesional, nu doar posibilitatea. Mai mult decât atât, trebuie gândită foarte bine și sursa de finanțare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Am văzut din partea Grupului PMP două poziții un pic diferite. Pe de o parte, să nu-i obligăm, pe de altă parte, să-i obligăm.

Îl invit la microfon, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Cseke Attila.

Microfonul 2.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vom susține cu voturile noastre acest raport de admitere, cu amendamente. Două chestiuni însă aș aduce în discuție. Pe de o parte, fiind vorba totuși de..., chiar dacă e o posibilitate, e pe bugetul autorităților locale și, în aceste condiții, poate un punct de vedere de la structurile asociative nu ar fi stricat. Încă o dată, evident, nu e o obligație, e o posibilitate.

Și, doi, ceea ce trebuie să urmeze ca un pas următor, nu numai în acest domeniu al educației, ci și în sănătate, și în domeniul social, ar fi următorul aspect: noi știm foarte bine că în aceste școli, în aceste spitale și în aceste așezăminte cu caracter social, cu servicii sociale, sunt și locuitori care nu sunt... sunt persoane care nu sunt locuitori cu domiciliul în localitatea unde se află acel așezământ, acel spital și acea școală. Deci o reformă în acest domeniu al finanțării acestora ar fi aspectul de a rezolva din punct de vedere legal posibilitatea ca și bugetele locale ale autorităților locale unde își are domiciliul acea persoană să poată contribui, pentru că așa este corect, că, altfel, astăzi, în orașele mari, municipiile sau orașele mai mici, dar care au școli de genul acesta, cu cantine, cu internate, spitalele care strâng bolnavi dimprejur și așezămintele cu caracter social, la fel, acestea sunt susținute financiar numai de către unitatea administrativteritorială în care se află acel așezământ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Îl invit la microfonul central pe domnul senator Țapu-Nazare. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și senatorii Grupului Partidului Național Liberal vor susține proiectul legislativ, dar permiteți-mi să am și eu o întrebare către domnul secretar de stat.

Vă rog să ne spuneți și nouă: care este numărul de școli profesionale funcționale astăzi în România?

Vă mulțumim pentru întrebare.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu.

Microfonul 2 sau microfonul central, cum doriți?

_(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Remus Mihai Goțiu_ .)

Aici eu conduc ședința, nu dumneavoastră! Vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Vreau doar să fac o precizare legată de această posibilitate, și nu obligativitate.

Nu e vorba doar de o posibilitate, ci e vorba și de responsabilitate din partea comunităților locale și a consiliilor județene și/sau locale pentru a asigura acest... masă, transport și cazarea din internat. Și probabil că în toamnă vom avea un răspuns și în privința impactului și a necesarului și cred că... această posibilitate, care lasă în seama comunităților locale să susțină acest lucru, să vină și să ne arate, și să vedem exact de cât este nevoie pentru a susține în continuare acest demers.

O să-l invit la microfon întâi pe domnul secretar de stat, microfonul 8, să răspundă, după care o să luăm doar o singură intervenție din partea PSD și o să

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă se referă la învățământul profesional și tehnic, care cuprinde atât școlile profesionale, cât și liceele tehnologice.

Vă rog să-mi permiteți să fac un răspuns documentat, în așa fel încât să vă prezentăm pe cele două categorii numărul de școli și de elevi care sunt înmatriculați. Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, nu mai era nevoie să luați cuvântul, înțelegeam că o să prezentați un răspuns la o întâlnire ulterioară.

Din partea Grupului PSD, ultima intervenție, o rog pe doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că a stârnit destul de multe discuții această inițiativă legislativă și pun acest lucru pe seama interesului pe care este normal să-l manifestăm față de orice formă de educație.

Din experiența mea și din ceea ce știu, vreau să vă informez, cu tot respectul, că trecem printr-o perioadă în care părinții nu-și mai doresc pentru copiii lor această formă de pregătire prin școala profesională.

Ca urmare, statul, încercând cumva să stimuleze intrarea în școlile profesionale, acordă acestor elevi, tuturor elevilor din școlile profesionale – și care sunt câteva zeci de mii, 20-30 de mii, cam aceasta este cifra în acest moment –, acordă o bursă și, stimulați de această bursă, se înscriu în școlile profesionale.

Dacă nu vom găsi o formă prin care angajatorii, pe bază de contract, să decidă, din momentul în care elevul intră în școală, că într-o proporție rezonabilă, 80-90%, vor fi angajați, aceste școli nu vor avea succes. De aceea, construcția acestor școli împreună cu angajatorii și pe baza unor contracte ferme reprezintă șansa de succes a acestor școli profesionale.

Întorcându-mă la această inițiativă legislativă, nu putem să creăm obligația pentru toate autoritățile locale, pentru că nu în toate localitățile putem să identificăm spații necesare căminelor și cantinelor pentru a asigura masa. Dar, acolo unde autoritățile locale au un interes vădit pentru forța de muncă lipsă în localitatea respectivă, să generăm acest cadru juridic mi se pare chiar obligația noastră și vă mulțumesc anticipat pentru votul pe care sper că-l veți da. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Observ mai mulți colegi din partea PSD care doresc să ia cuvântul.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 9 pe ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L223/18.04.2016).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor, dacă doresc să intervină.

Domnul Pop? Nu?

Este în regulă.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține acest proiect legislativ, având în vedere că el reprezintă, să nu zic o revenire, ci chiar un pas înapoi la ceea ce înseamnă finanțarea unităților de învățământ.

Mai adaug faptul că se încalcă trei legi în vigoare, mă refer la Legea nr. 195/2006, Legea-cadru a descentralizării, precum și la Legea administrației publice locale și la Legea finanțelor publice locale.

Dat fiind faptul că ne-am întoarce la un mecanism prin care banii colectați ar veni la Ministerul de Finanțe, de acolo ar fi transferați la Ministerul Învățământului..., Educației și de acolo să fie din nou distribuiți în teritoriu, considerăm că acest mecanism (încercat de noi cu mulți ani în urmă și care s-a dovedit greoi) nu poate fi din nou adoptat.

Menționez că proiectul de lege prevede ca finanțarea să se facă din nou de la bugetul de stat, și nu prin administrațiile locale, prin transferuri din TVA.

Deci Guvernul nu susține.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, dau cuvântul doamnei președinte Ecaterina Andronescu.

Vă rog, doamna ministru, doamna senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Așa cum știți, de un număr important de ani, finanțarea învățământului de stat preuniversitar și chiar și a celui privat se face în așa numitul sistem _per capita_ . Există o finanțare de bază complementară și o finanțare suplimentară. Inițiativa legislativă vine să modifice aceste mecanisme.

Întrucât Ministerul Educației anunță ideea unei noi legislații a învățământului și deoarece suntem în situația în care am aprobat deja Legea bugetului pentru anul acesta, vă propunem un raport de respingere, dar nu respingerea ideii de a o relua cu ocazia dezbaterii pe viitoarea lege a învățământului, pentru că, după numărul de ani de când funcționează acest sistem, s-au adunat și bune, și mai puțin bune și cred că merită o dezbatere și în comisiile reunite, și în cele două Camere.

Pentru astăzi, raportul nostru este de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

-

Rămâne să o dezbatem la o ședință ulterioară. Declar închise ședințele...

Se reia. În regulă, se reia votul la o ședință ulterioară. Declar închisă ședința de astăzi.

Urmează întrebări, interpelări și răspunsuri.

## PAUZĂ

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

## Stimați colegi,

Dacă sunteți de acord, să începem ceva mai devreme sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, având în vedere că astăzi nu avem înregistrare. Sunteți de acord?

Vă mulțumesc.

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Federovici Doina Elena pentru susținerea întrebării.

Nu este.

Din partea Grupului parlamentar...

Domnul senator Cazanciuc.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Dezvoltării, Ministerului Justiției și Ministerului Culturii. Stimată doamnă Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, Stimate domnule Tudorel Toader, ministru al justiției, Stimate domnule Ionuț Vulpescu, ministru al culturii,

În luna decembrie 2014, Guvernul a aprobat prin

memorandum oportunitatea demarării procedurilor necesare realizării unui „Cartier de Justiție”, pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, primăria capitalei și Ministerul Culturii.

Realizarea unui complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar va avea ca rezultat nu numai soluționarea problemei spațiilor necorespunzătoare, dar și regenerarea urbană a amplasamentului „Esplanada”, precum și a întregii zone centrale a Bulevardului Unirii, cu efect de multiplicare a investițiilor publice și private în zona centrală.

Școala românească de arhitectură, dar și instituții financiare internaționale au arătat că realizarea unui proiect unitar pe cele 11 hectare ale acestui amplasament din sectorul 3, cu participarea Ministerului Justiției (Cartierul Justiției), Ministerului Dezvoltării (sedii de ministere), primăriei capitalei (parc public și centru cultural administrativ), Ministerului Culturii (sală de concerte și complex muzeal), ar demonstra capacitatea autorităților centrale și locale românești de a crea standarde de infrastructură publică, care, prin arhitectură și funcțiuni, să fie nu doar un pol de atracție în capitală, ci și sursa de inspirație pentru altă administrație.

Având în vedere cele arătate, precum și asumarea, în cadrul programului de guvernare, a realizării obiectivului „Cartierul de Justiție”, vă rog să-mi transmiteți stadiul realizării programului de regenerare urbană „Esplanada”, precum și calendarul acțiunilor de implementare a proiectului în anul 2017.

Senator PSD Robert Marius Cazanciuc, Circumscripția nr. 42 București. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Toma Cătălin pentru susținerea interpelării. Domnule senator...

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Sorin Grindeanu.

Obiectul interpelării: „Raportul World Vision România despre bunăstarea copilului în mediul rural”.

Domnule prim-ministru,

În mediul rural, în 2016, peste 70% dintre familii nu le-au putut oferi copiilor o alimentație de calitate, iar unul din 10 copii a mers la culcare flămând, arată un raport al World Vision România despre bunăstarea copilului din mediul rural, care mai precizează că 40% dintre copii petrec mai mult de două ore pe zi muncind în gospodărie, aceasta fiind și una dintre cauzele abandonului școlar.

Aproape 74% dintre familiile care locuiesc în mediul rural au avut în 2016 probleme în a le asigura copiilor o dietă echilibrată și o alimentație de calitate.

De asemenea, unul din 10 copii a mers la culcare flămând, cotă în scădere față de 2014, când unul din 8 copii se afla în această situație, potrivit aceluiași raport.

Specialiștii recomandă implementarea unor proiecte concrete, integrate din Pachetul integrat de măsuri pentru reducerea sărăciei, intensificarea acțiunilor de intervenție

pentru prevenirea îmbolnăvirilor, îmbunătățirea serviciilor de monitorizare și a mecanismelor de intervenție a autorităților pentru reducerea cazurilor de violență împotriva copiilor, lansarea de programe de informare a populației privind oportunitățile școlare și profesionale, dar și înființarea de servicii de recuperare pentru copiii cu dizabilități.

Având în vedere procentele alarmante ale acestui raport și aspectele grave pe care acest raport le sesizează, vă întreb, domnule prim-ministru, dacă considerați importantă și necesară îmbunătățirea imediată a condițiilor de viață și trai ale copiilor din România.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea, senator Cătălin Toma, PNL.

Mulțumesc mult.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Goțiu Remus Mihai.

## Bună seara!

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, cu privire la „Incidentele grave de săptămâna trecută de la Certeju de Sus”.

Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu,

Vă aduc la cunoștință pe această cale gravul incident petrecut săptămâna trecută, pe data de 28 martie, pe drumul comunal 24A din localitatea Certeju de Sus. După cum se poate observa dintr-un filmuleț cu peste 300.000 de vizualizări în rețelele sociale online, mașina unui grup de activiști de mediu din rețeaua Mining Watch România a fost blocată pe drumul comunal menționat de o mașină aparținând, cel mai probabil, Companiei Deva Gold ori unui subcontractor al acesteia. Sub pretextul (fals și oricum ilegal) că activiștii de mediu ar fi încălcat o proprietate privată, ocupanții mașinii care a blocat drumul au trecut la amenințări verbale și violențe, încercând să distrugă aparatul cu care se filma scena.

## Stimate domnule ministru Sorin Grindeanu,

Atât experiența personală, cât și documentarea, în ultimii 15 ani, a zeci de cazuri de proiecte de minerit controversate din întreaga lume îmi permit să calific acest incident ca fiind extrem de grav și premergător, dacă nu se iau măsurile legale la timp, unor conflicte sociale și evenimente cu urmări dramatice. În februarie 2012, în calitate de jurnalist, am fost supus violențelor verbale și fizice din partea liderilor de sindicat și a angajaților „de la pază” ai Companiei RMGC, care vizează aurul de la Roșia Montană. Dacă poliția și jandarmeria nu ar fi intervenit prompt, poate astăzi nu v-aș mai fi adresat această interpelare. Alți activiști de mediu, jurnaliști, fotografi, experți în diferite domenii au fost agresați înaintea mea și ulterior de către forțele paramilitare ale Companiei RMGC. Lipsa de coerență în acțiuni, corupția uriașă și acapararea statului de drept în cazul de la Roșia Montană au dus la explozia civică din toamna anului 2013. Violențele exercitate asupra apărătorilor pădurilor au fost, la rândul lor, cauze ale revoltelor civice din vara lui 2015. Chiar trebuie să se ajungă din nou la proteste de stradă pentru ca legea și statul de drept să fie respectate la Certeju de Sus? ## Stimate domnule ministru Sorin Grindeanu,

Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Manoliu Dan.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, Ministerul Mediului.

Obiectul interpelării: „Măsuri pentru îmbunătățirea calității serviciilor în sistemul de management al deșeurilor”.

Stimată doamnă ministru,

În primul rând, vreau să vă felicit pentru numirea dumneavoastră în conducerea acestui important minister. Sunt convins că experiența dumneavoastră va face ca activitatea ministerului să fie mult îmbunătățită.

După cum sigur cunoașteți, în țară este finalizat un număr de 16 proiecte de managementul deșeurilor. Din păcate, unele componente ale acestor proiecte sunt blocate din cauza unor contestații făcute în faze de licitație, mai ales în justiție, de către cei care doresc să opereze pe aceste sisteme de colectare a deșeurilor, îngreunându-se astfel colectarea, sortarea, reciclarea și depozitarea gunoiului menajer.

Ținând cont de faptul că, prin angajamentele luate față de Uniunea Europeană, până în anul 2020 trebuie să obținem o reciclare de 50% a gunoiului menajer și cunoscând interesul dumneavoastră în acest domeniu, doresc să cunosc punctul de vedere al Ministerului Mediului cu privire la măsurile preconizate în acest sens.

Solicit răspuns în scris.

Cu mulțumiri, senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Cazan Mircea.

Am trei întrebări adresate domnului prim-ministru Sorin Grindeanu.

Obiectul întrebărilor este: „Evaluarea unor concentrări economice”.

Având în vedere recentele apariții în presa centrală despre o concentrare economică solicitată de PayPoint Consiliului Concurenței, consider necesar să vă adresez următoarele întrebări.

Concret, preambul: în data de 3 martie 2017, Consiliul Concurenței a transmis un comunicat de presă pe site-ul propriu cu privire la faptul că va analiza tranzacția prin care PayPoint Services intenționează să preia Payzone – SA, sens în care autoritatea va întreprinde demersuri instituționale prin care să identifice dacă operațiunea notificată nu alterează piața de profil, libera concurență, inducând posibile efecte anticoncurențiale. Din anunțul autorității de concurență aflăm că:

– PayPoint Services – SRL face parte din grupul britanic PayPoint, înființat în 1996, fiind deținută sută la sută de către PayPoint PLC. PayPoint a preluat în 2007 distribuitorul local de produse și servicii preplătite pentru telefonia mobilă PayStore – SRL, redenumit apoi în PayPoint Services – SRL. În 2008, societatea lansa serviciul de încasare de sume în numerar. PayPoint PLC din Londra este listată la Stock Exchange Londra. Payzone – SA oferă pe teritoriul României servicii similare celor oferite de PayPoint Services – SRL. Payzone – SA a fost înființată în 2004 și are ca acționar majoritar societatea Payzone Group, deținută, la rândul ei, de un fond de investiții care operează tot în Marea Britanie;

– principalele activități desfășurate de PayPoint – SRL în România sunt încasarea de plăți, transferuri de bani, distribuția de produse și servicii preplătite pentru telefonia mobilă, internet, radio-TV, activități efectuate prin intermediul rețelelor de terminale electronice amplasate în magazinele de proximitate și în locații similare.

Interesant este faptul – și aveți atașat anunțul Consiliului Concurenței – că a apărut la ceva timp... în două publicații online de specialitate, și aici mă refer concret la ziarul..., la revista „Capital” (sub semnătura Andreea Popescu) și „Ziarul financiar” (sub semnătura Cristina Belu), care s-au pronunțat în avans cu o zi despre ceea ce se va întâmpla în cadrul Consiliului Concurenței.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Coliban Allen.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vin în fața dumneavoastră cu două întrebări. Prima dintre ele este adresată Ministerului Tineretului și Sportului, domnului ministru Marius Dunca, în nume propriu, din partea mea, Allen Coliban, senator al Uniunii Salvați România, Circumscripția electorală nr. 8 Brașov.

Obiectul întrebării se referă la: „Solicitarea de informații privind evaluarea federațiilor sportive naționale”.

Stimate domnule ministru Marius Dunca,

Sportul românesc se află într-un moment de cumpănă, ultimii ani marcând o scădere a performanței pe plan internațional la o serie de sporturi, inclusiv olimpice, inclusiv dintre cele considerate de tradiție. Rezultatele obținute la Jocurile Olimpice de la Rio, care au dus la locul 47 în clasamentul pe medalii, vin să susțină acest lucru.

În acest context, vă rog să-mi comunicați următoarele informații:

1. Care sunt modalitățile de evaluare anuală, din punctul de vedere al rezultatelor și performanței, a federațiilor sportive naționale?

2. Vă rog să-mi transmiteți aceste rapoarte de evaluare aferente ultimilor cinci ani.

Solicit ca răspunsul să fie în scris. Vă mulțumesc anticipat.

Cu stimă, Allen Coliban, senator USR.

A doua întrebare are doi destinatari, respectiv Ministerul Mediului și Garda Națională de Mediu, făcută tot în nume propriu, din partea mea, Allen Coliban, senator USR, din Circumscripția electorală nr. 8 Brașov.

Obiectul fiind: „Solicitarea de informații privind situațiile semnalate Ministerului Mediului și Gărzii Naționale de Mediu cu privire la disconfortul olfactiv”.

Stimată doamnă ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, stimate domn comisar general Bogdan Gheorghe Trif,

În ultima perioadă, pe adresa Comisiei pentru mediu a Senatului României au fost primite mai multe sesizări cu privire la problemele de calitate a aerului legate de disconfortul olfactiv. Ca urmare, săptămâna trecută am organizat dezbaterea publică având această temă, dezbatere la care ați trimis reprezentanți, printre concluziile evenimentului fiind și necesitatea unei inițiative legislative care să rezolve aceste probleme.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Sbîrnea Liliana.

Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președintă. Întrebarea mea este adresată domnului ministru al turismului, Mircea Titus Dobre.

Obiectul întrebării îl constituie: „Măsuri de reducere a birocrației din instituțiile publice”.

Domnule ministru,

Am citit în mass-media declarația dumneavoastră de săptămâna trecută privind cangrena din instituțiile publice, inclusiv din ministerul pe care-l conduceți.

Apreciez că aveți dreptate, deoarece adesea ne lovim de comportamentul inadecvat al unor funcționari publici, chiar și dintre aceia cu funcții de conducere. De altfel, cetățenii și mai ales oamenii de afaceri nu încetează să acuze birocrația excesivă din sistemul nostru public.

În afară de această critică aspră și bine-venită, aș dori să știu și ce măsuri concrete aveți în vedere pentru debirocratizare și pentru determinarea unui comportament adecvat al funcționarilor în instituțiile din subordinea dumneavoastră.

Răspunsul dumneavoastră îl aștept în scris la Senatul României.

Senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția nr. 10 județul Buzău. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumim, doamnă senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Lungu Dan.

Stimată doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Voi citi în seara aceasta o interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, prim-ministrul României, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al USR.

Obiectul interpelării: „Revitalizarea vieții culturale în mediul rural și rolul căminelor culturale”.

Stimate domnule prim-ministru,

Dați-mi voie să mă adresez dumneavoastră cu câteva chestiuni legate de o temă care, de regulă, nu ține prima pagină a ziarelor, dar pe care o consider de o importanță capitală: viața culturală din mediul rural. Nu e un secret pentru nimeni faptul că mediul rural a dat de-a lungul timpului personalități de prim rang în toate ramurile științei și culturii, că există un potențial formidabil de creativitate și talent, după cum nu e un secret faptul că, în prezent, vitalitatea și consumul cultural din satul românesc au scăzut dramatic, statisticile dându-ne cifre alarmante.

Prăbușirea consumului cultural are o serie de cauze precise și efecte dezastruoase pe termen lung. Nu e timpul și nici locul să dezvoltăm aici, deși ar merita cu prisosință o discuție aprofundată. La o privire sumară asupra problemei, constatăm că peste 90% dintre consiliile județene nu au o strategie asumată pentru cultura din mediul rural, ceea ce spune multe. Căminele culturale, chiar și cele nou-construite sau proaspăt renovate, au, în majoritatea cazurilor, o activitate culturală anemică sau, mai degrabă, conjuncturală, fără a fi subsumate unei viziuni coerente, cu impact. Este adevărat că o serie de investiții în clădirile căminelor culturale le-au transformat pe unele dintre ele în spații moderne, cu toate utilitățile, însă, cu excepțiile de rigoare, le lipsește conținutul cu adevărat cultural. De asemenea, coordonarea cu celelalte instituții de cultură și de învățământ de la nivel local este, cel mai adesea, pur întâmplătoare. Subordonarea strict locală a căminelor culturale, chiar și în privința evaluării calității actului cultural, lipsa personalului calificat și a motivației de a dezvolta proiecte, dar mai ales lipsa unei viziuni și a unei strategii culturale asumate privind cultura în mediul rural fac ca situația să fie una îngrijorătoare.

În acest context, dați-mi voie, stimate domnule primministru, să vă adresez câteva întrebări:

Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Federovici Doina.

Mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Distinși colegi,

Întrebarea din această seară este adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, dar și domnului ministru Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Transmiterea unui imobil situat în municipiul Dorohoi, județul Botoșani”.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință situația care mi-a fost prezentată de primarul municipiului Dorohoi, prin memoriul atașat prezentei, primit la cabinetul meu parlamentar.

Astfel, în iunie 2016, Instituția Prefectului Botoșani, alături de consiliul județean, transmite Ministerului Dezvoltării Regionale și Ministerului de Finanțe Proiectul de hotărâre a Guvernului, însoțit de nota de fundamentare, privind transmiterea unui imobil situat pe raza teritorial-administrativă a municipiului Dorohoi, cu adresa în strada Dumitru Furtună nr. 29, ce aparține patrimoniului public al statului, aflat în administrarea Ministerului Finanțelor Publice – Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași, dar pentru care autoritățile locale nu au primit niciun răspuns până la această dată.

Față de cele menționate mai sus, vă adresez rugămintea, stimată doamnă viceprim-ministru și stimate domnule ministru, de a-mi comunica stadiul în care se află proiectul de hotărâre a Guvernului, având în vedere faptul că autoritățile locale doresc reabilitarea cât mai curând posibil a acestui obiectiv, atât din punct de vedere urbanistic, dar și funcțional, pentru a avea drept destinație furnizarea de servicii sociale în municipiul Dorohoi.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Doina Elena Federovici.

Mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Dircă George.

Stimați colegi,

Stimată doamnă președinte al ședinței,

Întrebarea pe care o adresez astăzi o transmit domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Problemele Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Tarom în contextul evoluției piețelor zborurilor interne și externe”.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere situația dezastruoasă a Companiei Tarom, cât și faptul că în ultima perioadă au fost anulate mai multe curse interne și externe, în condițiile în care din ce în ce mai mulți operatori externi preiau fluxul de pasageri existent, vă transmit următoarele întrebări:

Vă rog să-mi comunicați câte curse Tarom au înregistrat întârzieri și/sau au fost anulate din motive care nu țin de condițiile meteorologice în anii 2015 și 2016.

Câte minute de întârziere, defalcat, au înregistrat cursele Tarom în anii 2015 și 2016 și câte dintre aceste întârzieri din anii 2015–2016 au fost cauzate de defecțiuni tehnice semnalate înainte de decolare?

De asemenea, vă rog să-mi transmiteți care este cuantumul pierderilor generate de aceste întârzieri/anulări și cum s-au resimțit acestea în bilanțul companiei. Ce penalități a plătit Tarom pasagerilor ca urmare a acestor întârzieri și/sau curse anulate în anii 2015–2016?

Totodată, vă solicit să-mi transmiteți raportul complet întocmit de Corpul de control la Compania Națională de Transporturi Aeriene Tarom – SA, în baza mandatului de control nr. 3.154/26 ianuarie 2016.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris la adresa Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România din cadrul Senatului.

Cu deosebită considerație, senator Dircă George Edward.

Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Arcan Emilia. Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Solicit un „Punct de vedere privind preluarea în administrare a șoselei de centură a Bucureștiului”.

Domnule ministru,

O problemă majoră cu care se confruntă bucureștenii și toți cei care vizitează capitala României o reprezintă aglomerația din trafic, generată de lipsa unei alternative ocolitoare. Bucureștiul este unul dintre puținele orașe mari care nu au o șosea de centură la parametri de cel puțin un drum expres. În acest sens, primăria capitalei, prin vocea doamnei primar, și-a anunțat în mai multe rânduri disponibilitatea de a prelua în administrare șoseaua de centură a Bucureștiului.

Vreau să mai fac precizarea că, la audiențele pe care le acord la cabinetul senatorial din Piatra Neamț, în dese rânduri am fost întrebată despre cum poate fi îmbunătățit transportul în capitală, având în vedere că foarte mulți nemțeni ajung la București cu probleme personale sau profesionale, iar eu nu dețin un răspuns pe care să-l transmit cetățenilor care mă abordează pe acest subiect.

Necunoscând punctul de vedere al Ministerului Transporturilor, solicit un răspuns în scris din partea dumneavoastră privitor la situația șoselei de centură la ora actuală, precum și dacă agreați transferul spre administrarea acesteia de către Primăria Bucureștiului. Primarul general al capitalei, Gabriela Firea, după cum o cunoașteți, este o profesionistă desăvârșită, care și-a arătat priceperea în diverse rânduri, și-a exprimat în mai multe rânduri dorința ca instituția pe care o reprezintă să preia această șosea de centură în administrare.

Aștept respectuos un răspuns și un punct de vedere al dumneavoastră, domnule ministru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Sunt Emilia Arcan, senator de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, doamnă senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Mihail Radu Mihai.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelare adresată ministrului muncii și justiției sociale, doamna Lia Olguța Vasilescu.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere evenimentele regretabile petrecute recent în sudul Italiei și, de asemenea, având în vedere faptul că acest tip de incident în care cetățeni români aflați în străinătate sunt victime ale abuzurilor angajatorilor..., aceste lucruri au un caracter repetitiv, vă rog să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Care este situația la zi a rețelei de atașați pe probleme de muncă trimiși la post în străinătate la propunerea ministerului pe care-l conduceți (câte posturi există, în ce țări au fost trimiși, câte sunt ocupate și câte sunt vacante)?

2. Care a fost procedura de selecție a actualilor atașați? Și rugăm transmiterea CV-urilor acestora. 3. Când a fost realizată ultima evaluare de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale a atașaților pe probleme de muncă, care au fost procedura utilizată și rezultatul acesteia?

4. Câte sesizări ale unor cazuri similare celui petrecut în Italia a primit ministerul de la atașații săi în ultimii 5 ani și cum au fost rezolvate?

Vă mulțumesc.

Radu Mihail, senator USR, membru al Comisiei pentru politică externă.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Arcaș Viorel.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am două întrebări cu aceeași temă: „Număr firme înregistrate la Agenția Națională de Administrare Fiscală”. Una este adresată domnului ministru al justiției, Tudorel Toader.

Domnule ministru,

În vederea fundamentării unor viitoare proiecte legislative și a unor analize la nivelul Comisiei pentru buget, finanțe din Senatul României, al cărei membru sunt, vă rog să îmi comunicați, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului:

– numărul firmelor înregistrate la momentul 31 martie 2017 la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului; – numărul firmelor funcționale la momentul 31 martie 2017;

– numărul firmelor aflate în procedură de dizolvare/lichidare la momentul 31 martie 2017; – numărul firmelor cu activitate suspendată la momentul 31 martie 2017;

– numărul firmelor aflate în alte situații decât cele enumerate mai sus (funcționare, suspendare, dizolvare/radiere) la momentul 31 martie 2017.

Aceeași întrebare este adresată și ministrului finanțelor, domnul Viorel Ștefan.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc frumos.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Țuțuianu Adrian.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea pe care vreau s-o prezint este adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, și domnului Ciprian George Stan, director general – Agenția Națională pentru Locuințe.

Doamnă ministru,

Domnule director general,

În municipiul Târgoviște se implementează, în diferite faze ale proiectelor, o serie de investiții care vizează realizarea de locuințe pentru tineri destinate închirierii sau construcția

de locuințe pentru specialiștii în sănătate și învățământ, în regim ANL, după cum urmează:

– locuințe pentru tineri destinate închirierii, zona Sagricom, strada Silviu Stănculescu, etapa a II-a;

– construire locuințe pentru tineri, zona Sagricom, etapa a III-a;

– construire locuințe pentru specialiști în sănătate, etapa I, Bulevardul Regele Carol I nr. 51;

– construire locuințe pentru specialiști în învățământ, etapa a II-a, Bulevardul Regele Carol I nr. 51.

În ultimii doi ani, Primăria Municipiului Târgoviște a făcut demersuri repetate pentru reluarea construcției de unități locative prin Agenția Națională pentru Locuințe, răspunzând tuturor adreselor instituției și punând la dispoziție toate documentele solicitate: extrase de carte funciară, planuri amplasamente vizate OCPI, certificate de urbanism, note de fundamentare.

În ciuda eforturilor și a dialogului instituțional, întârzie verificarea și avizarea documentațiilor, respectiv demararea lucrărilor, de fiecare dată intervenind noi solicitări, unele dintre ele inoportune ca soluție tehnică pentru derularea proiectelor.

Adaug mențiunea că blocajul existent în demararea lucrărilor la proiectele amintite face imposibilă dezvoltarea infrastructurii edilitare în zonă, demers absolut necesar, în contextul dezvoltării noii unități de producție Arctic din comuna Ulmi, lângă Târgoviște, investiție în valoare de peste 470 de milioane de lei.

Față de cele de mai sus, vă rog să analizați posibilitatea urgentării demersurilor de soluționare/avizare a documentațiilor și demarare a lucrărilor pentru construcția locuințelor ANL din municipiul Târgoviște în loturile menționate. De asemenea, tot pentru doamna Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, o întrebare care privește „Finalizarea procedurilor de avizare pentru proiectul «Modernizare și reabilitare cinematograf „Independența”» din municipiul Târgoviște”.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Mulțumim, domnule senator.

Întrucât nu mai sunt prezenți în sală colegi senatori care să susțină interpelările sau întrebările, voi da citire listei senatorilor care au depus pentru ședința de astăzi întrebări și interpelări.

Au depus interpelări următorii senatori: Silistru Doina, Ilea Vasile, Lupu Victorel, Nicoară Marius Petre, Caracotă Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Bulacu Romulus, Pârvulescu Eugen, Dinică Silvia Monica, Fălcoi Nicu.

Au depus întrebări pentru ședința de astăzi următorii senatori: Toma Vasilică, Silistru Doina, Mihu Ștefan, Smarandache Miron Alexandru, Lupu Victorel, Ilea Vasile, Dogariu Eugen, Trufin Lucian, Șoptică Costel, Cristina Ioan, Bulacu Romulus, Pereș Alexandru, Caracotă Iancu, Hărău Carmen, Stângă George Cătălin, Fălcoi Nicu și Iriza Scarlat.

În ceea ce privește lista răspunsurilor la întrebările și interpelările formulate anterior, s-au primit astăzi răspunsuri din partea reprezentanților Guvernului pentru întrebări adresate de: senator Florina Raluca Presadă – Ministerul Educației Naționale, Siminica Mirea – Ministerul Justiției, Severica Rodica Covaciu – Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. S-a solicitat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene o amânare pentru comunicarea răspunsului la întrebarea formulată de Siminica Mirea.

În privința răspunsurilor la interpelări, s-a depus de către Ministerul Finanțelor Publice răspunsul la interpelarea adresată de domnul senator Lungu, iar Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor au solicitat amânare pentru comunicarea răspunsurilor lor la interpelările adresate de domnii senatori Liviu Marian Pop și Dan Lungu.

Având în vedere finalizarea și a acestor răspunsuri din partea reprezentanților Guvernului, nu mai avem altele pe ordinea de zi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 3 aprilie 2017.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944664]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/11.IV.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei