Stenogramă plen

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistență socială, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016.

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

4. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

5. Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 800 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

6. Lege pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

7. Lege privind unele măsuri pentru îmbunătățirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

8. Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.

Nu.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Dacă nu este susținută în plen, îmi pare... Nu o supunem plenului.

## Vă mulțumesc.

La punctul 2 avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 24 aprilie 2017, a analizat solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități privind prelungirea la 60 de zile

a termenului de dezbatere, conform art. 90 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarea inițiativă legislativă:

1. Proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate (L14/01.02.2017).

Potrivit art. 90 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Vă supun la vot aprobarea prelungirii termenului de dezbatere la 90 de zile.

## **Din sală:**

## 60.

La 60. Scuzați-mă!

Cu 100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, termenul a fost aprobat, prelungindu-se la 60 de zile.

Procedură? Vă rog. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să explic votul dat de Grupul USR.

Grupul USR consideră că o lege a grațierii, care a iscat proteste de stradă la care au participat peste 500 de mii de persoane la nivel național, nu este oportună.

Cu toate astea, vom vota propunerea de prelungire a termenului de adoptare tacită a legii, în primul rând pentru că s-au depus foarte multe amendamente, atât de instituțiile implicate, cât și de colegii noștri senatori.

Grupul USR consideră că aceste amendamente trebuie discutate în cadrul Comisiei juridice, pentru înfăptuirea rolului Parlamentului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții pe procedură? Mulțumesc.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiect de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene referitoare la întreprinderi, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 și de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere – COM(2017) 114 final. Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene. Doamna președinte Crețu.

Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2, pentru examinarea ex-ante a propunerii de regulament 114/2017 privind statisticile europene referitoare la întreprinderi, modificarea Regulamentului nr. 184/2005 și de abrogare a altor 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene subsemnata a fost raportor.

Documentul a mai fost discutat și în cadrul Comisiei economice, industrii și servicii, iar în cadrul comisiei au participat și reprezentanți de la Institutul Național de Statistică și Banca Națională a României.

Acest document, stimați colegi, nu este foarte relevant sub aspect politic. În schimb, am să citesc raportul, pentru că este un fel de exemplu de cum analizăm, sub aspectul subsidiarității și proporționalității, un document.

În urma examinării, comisia formulează următoarele:

Se constată că temeiul juridic al propunerii de regulament este art. 338 din Tratat, din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, care prevede că legislatorii europeni adoptă măsuri, în vederea elaborării de statistici, în cazul în care acest lucru este necesar pentru Uniunea Europeană.

Alegerea formei juridice, respectiv regulament, a avut la bază faptul că un regulament stabilește aceeași legislație în întreaga Uniune Europeană, nepermițând statelor membre nicio libertate de aplicare incompletă sau selectivă. Aceasta va asigura comparabilitatea datelor în cadrul Uniunii Europene pentru statistici de înaltă calitate. El este aplicabil în mod direct, ceea ce înseamnă că nu este necesară transpunerea sa în legislația națională.

Se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității, deoarece numai la nivel european, respectiv Comisia poate să coordoneze armonizarea necesară a informațiilor statistice la nivelul tuturor statelor membre și să producă statistici referitoare la nivelul întreprinderilor utilizabile la nivel european pe baza datelor elaborate de statele membre.

Cealaltă variantă ar fi fost să se încheie – 27, luate câte doi – tratate bilaterale între state, care nu garantau nici măcar că se ajungea la aceeași formă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim doamnei președinte.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, vă

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al patrulea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației UE–Turcia – COM(2016) 792. Doamna președinte, vă rog.

Este vorba de un raport al Comisiilor pentru afaceri europene, politică externă, apărare, ordine publică și siguranță națională privind Comunicarea către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al patrulea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației Uniunea Europeană–Turcia.

În acest caz nu mai e vorba de un act legislativ, e vorba de o informare periodică pe care Comisia Europeană o face către parlamentele naționale în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului, care s-a realizat anul trecut, în martie, între Uniunea Europeană și Turcia în privința gestionării afluxului foarte ridicat de refugiați și migranți. La lucrările comisiilor noastre au participat și reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Afacerilor Interne.

Așa cum vă spuneam, e vorba de un raport de informare, al patrulea. Ele urmează... Și care raport pune în evidență stadiul cooperării dintre părțile implicate, activitățile grupului operativ pentru strategia de informare a migranților, returnarea migranților din Grecia către Turcia, evoluțiile rutelor migratorii maritime și terestre, sistemul de admisie umanitară pe bază de voluntariat, stadiul liberalizării vizelor UE–Turcia, implementarea facilității pentru refugiații sirieni din Turcia, precum și condițiile umanitare din Siria.

În urma examinării, s-a observat că raportul consemnează anumite progrese în implicarea Turciei în problema gestionării fluxurilor de refugiați către Europa, în conformitate cu acordul realizat în martie. Dar, deși numărul de traversări pe mare s-a micșorat sensibil și numărul de vieți omenești pierdute s-a redus semnificativ, totuși numărul refugiaților returnați din Grecia în Turcia este în continuare foarte scăzut. Se recomandă măsuri suplimentare din partea autorităților elene, ale agențiilor Uniunii Europene și ale fiecărui stat membru pentru a accelera punerea în aplicare a părților relevante din Declarația UE–Turcia și pentru a asigura obținerea de rezultate concrete, cu precădere în insule.

Se consideră că e de mare importanță accelerarea procesului de procesare a cererilor de azil, accelerarea returnărilor, îmbunătățirea măsurilor de securitate și de siguranță în insule, ameliorarea infrastructurii de primire, asigurarea transferului minorilor, în special neînsoțiți, operaționalizarea deplină a fiecărei autorități naționale nou-desemnate responsabile cu gestionarea programelor naționale în cadrul Fondului de azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă, pentru a permite utilizarea eficientă a fondurilor disponibile în cazul..., pentru a pune în aplicare programele în regim de urgență.

## Mulțumim doamnei președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește, în format electronic, și pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 1 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L46/13.03.2017).

Vă rog. Acum e momentul. Microfonul 3.

Reiterăm la acest subiect, domnule președinte, în legătură cu faptul că Guvernul, în ședința sa din această săptămână, va supune aprobării o modificare de structură.

Solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru săptămâna viitoare, a proiectului respectiv de lege privind Ordonanța nr. 1/2017.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă supun la vot...

Mai aveți obiecțiuni?

Vă supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru?

Pentru o săptămână.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă...

Vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am fost de acord să retrimitem la comisie proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență, dar recomandarea noastră este ca astfel de proiecte de legi să nu mai vină în Parlament, pentru că pot fi decizii luate prin HG-uri.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Vă mulțumesc.

La punctul 2 al ordinii de zi, legi organice, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L43/13.03.2017).

Vă rog.

Microfonul 2.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă

Stimați colegi, așa cum dumneavoastră ați hotărât, intrăm, conform ordinii de zi schimbate, intrăm pe cele două legi organice, proiecte de lege...

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În numele inițiatorilor, aș avea rugămintea să retrimitem și acest proiect la Comisia juridică. Între timp, avem și un punct de vedere al Guvernului, care lasă decizia la latitudinea Parlamentului. Este vorba de instituirea unui termen numai în cazul în care sesizarea la Curte este făcută de către instituțiile care pot sesiza eventuala neconstituționalitate înainte de promulgarea legilor. Deci este un număr de cazuri limitat și considerăm că procedura legislativă trebuie să aibă o finalitate într-un anumit termen.

Din discuțiile care au fost și anterior și în comisie, credem că o nouă discuție în Comisia juridică ar fi bine-venită. Mulțumesc.

Pentru o perioadă de...?

Pentru o perioadă de două săptămâni.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Două săptămâni.

Vă supun la vot propunerea inițiatorilor de retrimitere la comisie pentru o perioadă de două săptămâni.

La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem numirea unor membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român. Și avem un președinte, doi vicepreședinți și 14 membri numiți de Senat, din care: șapte membri propuși de asociațiile și uniunile de creatori legal constituite și declarate de utilitate publică și șapte membri propuși de grupurile parlamentare din Senat.

Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă au elaborat un aviz comun.

Unul din reprezentanții acestor comisii... Domnul președinte Romașcanu dă citire respectivului aviz. Vă rog. Microfonul 7.

Doamnelor și domnilor colegi,

În temeiul prevederilor Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ca urmare a sesizării Biroului permanent al Senatului, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă s-au întrunit în data de 11 aprilie, în ședință comună, pentru audierea candidaților propuși pentru funcțiile de membru al Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român și pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți.

Fiecare dintre candidații prezenți a expus pe scurt propria activitate și a oferit propria viziune asupra evoluției viitoare a activității Institutului Cultural Român.

Candidații au răspuns întrebărilor și observațiilor formulate de membrii celor două comisii.

În urma voturilor exprimate, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă avizează favorabil

următoarele candidaturi pentru funcția de membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român, respectiv funcțiile de președinte și vicepreședinți:

– pentru funcția de președinte al ICR, Liliana Magdalena Țuroiu;

– pentru funcțiile de vicepreședinte al ICR, Krizbai Béla Dan și Mirel Taloș;

– pentru funcția de membru, la propunerea grupurilor parlamentare: Miki Braniște, Radu Carp, Zamfir Dumitrescu, Zoe Petre, Valeriu Șușnea, Bogdan Ion Tâlmaciu, Tibori Szabó Zoltán;

– pentru funcția de membru, la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori: Benoni Ioan Cărmăzan, Aurelia Corneanu, Damian Laurențiu Dumitru, Ștefan Gheorghiu, Petru Lucaci, Ileana Tureanu și Ulpiu Vlad.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții, comentarii? Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Pe procedură, Regulamentul Senatului ne dă posibilitatea de a-i audia în plenul Senatului pe membrii din conducerea ICR.

Precizez că este vorba de 14 membri numiți de Senat, care nu pun probleme, pentru că sunt patru..., sunt două categorii: șapte membri propuși de asociațiile și uniunile de creatori – aici este foarte clar; șapte membri propuși de grupurile parlamentare – e foarte clar.

Unde apare problema?

Este la candidații pentru postul de președinte și la cei doi vicepreședinți.

Dat fiind că această instituție reprezintă cel mai important instrument de diplomație culturală în străinătate, dat fiind că Institutul Cultural Român a funcționat cu sincope majore în ultimii patru ani, am vrea să ne asigurăm că numirea pe care o facem, votul pe care-l facem, are în subsidiar o bună cunoaștere a candidaților de către toți senatorii.

În plus, astăzi a fost depus la Senat un memoriu către președintele Senatului și către toți senatorii, așadar către fiecare dintre noi, semnat de 450 de artiști, 450 de artiști care se declară nemulțumiți de votul în comisii. „Cele trei persoane care au primit recent votul consultativ al Comisiei de cultură și al Comisiei pentru politică externă nu au cunoștințe de management cultural necesare pentru pozițiile respective. Nu au prezentat public nicio viziune și nu au niciun plan strategic de dezvoltare instituțională pentru ICR.”

Memoriul solicită senatorilor, deci fiecăruia dintre noi, să-și exercite dreptul de a-i audia în plenul Senatului pe candidații propuși, astfel încât fiecare dintre noi să-și poată face o impresie personală în cadrul audierii. Dat fiind că mâine, marți, pe ordinea de zi nu există niciun fel de inițiativă legislativă, aș vrea să vă propun, cu toată responsabilitatea, să luăm în ședința de mâine timpul necesar de a-i audia pe acești reprezentanți, măcar la funcția de președinte al ICR. Este o funcție foarte importantă, o funcție pe care Legea ICR o echivalează ca statut cu funcția de ministru.

Cred că putem să dăm două ore din timpul nostru într-o zi în care n-avem alte activități, într-o zi de marți, într-o zi de lucru, așa încât să putem da un vot cu responsabilitate și cu autoritate pentru viitorul acestei instituții.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator Alexandrescu. Dacă mai sunt și alte intervenții? Dacă nu, vă supun la vot propunerea...

**Domnul Ioan Iustin Talpoș**

**:**

Domnul Verestóy.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnul?

**Domnul Ioan Iustin Talpoș**

**:**

Verestóy.

Verestóy. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Sigur, nu sunt un specialist în cultură, dar am colegi care au participat la ședința din comisie și am încredere că funcționarea Parlamentului se bazează și pe o cutumă, dar și pe un regulament.

Noi avem încredere în cei care ne sunt membri în comisiile de specialitate. Le dăm crez că ne transmit exact părerea lor pe care ne-o transmit la ședințele de grup de care probabil că unele grupuri parlamentare duc lipsă, care este opinia lor și care au fost aceste argumente pe care dânșii le-au avut în vedere, în urma cărora ne-au prezentat un raport cât se poate de convingător.

De aceea, pentru a respecta buna cutumă și bunul mers al procedurilor parlamentare, eu nu am decât să vă spun că nu sunt de acord să amânăm această decizie, pentru că avem un raport al comisiilor..., care nici măcar nu e una, e o comisie..., comisii reunite, care ne-au prezentat ceva pe care eu, cu toată încrederea, cred..., sunt convins că putem să ne formăm o părere asupra votului pe care-l avem, vot secret.

Deci decizia este a Senatului.

Vă rog, uitați-vă bine pe buletinele de vot și votați în conformitate cu propria convingere. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Vreau să-i asigur pe colegii de la UDMR și pe ceilalți colegi că și noi avem încredere în raportorii și membrii din comisii. Dar, ținând cont de ceea ce noi considerăm că e foarte important și pentru România, cred că ar fi fost o oportunitate, inclusiv pentru partidele care și-au propus și aceste nume, să-i aducă, să-i vedem, să ne dăm seama dacă într-adevăr merită sau cine merită mai mult să ocupe această poziție.

Mă miră faptul că cei care i-au propus nu profită de această ocazie să vină și să-și promoveze oamenii și politicile culturale pe care le susțin.

Pe de altă parte, ținând cont de cât timp avem la dispoziție – mâine s-a anulat o ședință de plen –, consider că este și un dispreț față de acest sector cultural, pentru că nu ne-am alocat aceste... o oră sau două ore necesare pentru a-i audia pe cei pe care-i propunem pentru șefia Institutului Cultural Român.

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? A! Vă rog, doamna senator. Doamna senator Lavinia. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că partidele care au propus aceste personalități trebuiau să le cunoască dinainte și chiar propunerea este o dovadă a aprecierii pe care o avem pentru aceste persoane.

Prin urmare, nu cred că trebuie să-și facă dovada competenței în plenul Senatului. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu...

Vă rog, dar, știți, de la un grup parlamentar, o singură intervenție.

Dar, vă rog, dacă...

Nu vă aud, nu vă înțeleg.

A, domnule președinte, vă rog.

Aș vrea doar să spun un lucru foarte important și cu atât mai util în contextul în care există și media aici. Audierile au durat peste 5 ore în comisii. Au fost propuneri foarte bune din partea tuturor grupurilor parlamentare. Au fost întrebări. Au fost opinii, iar persoanele care au fost votate au fost votate totuși cu un vot covârșitor. Au fost 15, 14 voturi pentru un candidat, două pentru altul, zero pentru altul.

Deci ne-am achitat de toate obligațiile, așa cum derivă ele din regulament și din legea în vigoare, și aș vrea să se înțeleagă că a fost rezultatul unul proces atent, laborios desfășurat și cât se poate de democratic.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului președinte. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, vă supun la vot propunerea domnului senator Alexandrescu, de amânare a acestui vot.

Cu 25 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea domnului senator Alexandrescu, de amânare, a fost respinsă.

## **Domnul Ioan Iustin Talpoș**

**:**

N-a mers votul!

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

N-a mers votul!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

N-a mers votul?

Ieșise bine.

Reluăm votul. Vă rog, votați. A ieșit foarte bine.

Cu 36 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, nicio abținere, propunerea domnului senator Alexandrescu, de amânare, a fost respinsă.

Stimați colegi,

Potrivit art. 12 din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, republicată, conducerea operativă a institutului este asigurată de un președinte, ajutat de doi vicepreședinți, numiți în funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5) din lege, listele de candidați propuși de grupurile parlamentare și, respectiv, de asociațiile și uniunile de creatori pentru funcțiile de membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român se

Vă rog să completeze stafful tehnic buletinele de vot.

De asemenea, vreau să... Mai am două obiecții aici, dacă-mi permiteți o întrerupere a procedurii.

Aș vrea să vă supun, în primul rând, programul de lucru pentru săptămâna viitoare și vă reamintesc că luni este 1 Mai – zi liberă.

Marți, 2 mai, Ziua Tineretului, dar nimeni nu are nicio inițiativă. Eu vă propun și, dacă aveți obiecții, dumneavoastră decideți.

Deci luni, 1 mai, biroul Senatului vă propune zi liberă.

Marți, 2 mai: 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Miercuri, 3 mai: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisii permanente.

Joi, 4 mai: lucrări în comisii permanente.

Vineri, sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Dacă aveți observații?

Domnule Oprea?

Dacă nu, vă

Cu 103 voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

De asemenea, vă rog să... Vă propun prelungirea programului de lucru până la constatarea rezultatului votului pe care avem să-l dăm astăzi.

Stimați colegi,

Constatarea rezultatului votului și întocmirea proceselor-verbale se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, conform art. 136 din Regulamentul Senatului.

Vă rog, liderii grupurilor parlamentare, pentru nominalizarea reprezentantului propus pentru comisia de numărare a voturilor.

Partidul Social Democrat.

Domnule Șerban, aveți onoarea. Microfonul central. Dacă aveți puțin timp.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am anticipat, v-am ghicit gândurile și m-am prezentat aici chiar înainte să terminați dumneavoastră invitația.

Grupul parlamentar al PSD îl desemnează pe domnul vicelider Ioan Deneș să facă parte din această comisie. Mulțumesc.

Mulțumesc. Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Microfonul 2.

Domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România. Microfonul central.

Senatorul Vlad Alexandrescu.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Alianței Liberalilor și Democraților. Microfonul 3.

Pe domnul senator Császár Károly îl desemnăm. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară. Microfonul 2.

Doamna senator Severica Covaciu.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ați văzut că nu întotdeauna graba e un sfetnic bun. Propunem o înlocuire.

În locul domnului senator Ioan Deneș va face parte din comisie, la propunerea noastră, doamna senator Elena Lavinia Craioveanu.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumim.

Ținând cont de greutatea acestei comisii, chiar trebuia un moment de...

Potrivit prevederilor art. 133 alin. (4) din Regulamentul Senatului, votul secret cu buletine de vot se desfășoară astfel: se votează pentru lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei dorite, se votează contra ștergând sau tăind numele persoanei respective.

Buletinele de vot se introduc în urnele aflate în fața dumneavoastră.

O să avem patru urne pentru fiecare buletin de vot.

Fiecare senator va primi câte patru buletine de vot _._

Vă rog, doi chestori, pentru înmânarea buletinelor de vot.

##

Domnul senator Simionca Ioan.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. ...Uniunii Democrate Maghiare din România. Microfonul 2.

Vă rog, doamna Federovici și domnul Pereș.

Unde-i domnul Pereș?

Vă rog.

Și cine citește dintre voi...

Îl invit, de asemenea, pe domnul secretar al Biroului permanent, domnul Pavel Marian, să dea citire listei senatorilor în ordinea alfabetică.

Deci unde nu dorim și o să avem... la președinte. Un singur președinte. Tăiem, îl lăsăm pe ce-l pe care-l dorim. La vicepreședinte, de asemenea; și la o singură listă avem opt, unde avem unul în plus. De asemenea...

Este!

Începem votul

Prezent.

Vă rog, domnule secretar, să dați citire listei senatorilor.

## **Domnul Marian Pavel:**

||||| |---|---|---|---| |**Domnul Marian Pavel:**||Craioveanu Elena Lavinia|prezentă| |Mulțumesc, domnule președinte.||Crețu Gabriela|prezentă| |||Cristina Ioan|| |Alexandrescu Vlad Tudor|prezent|Császár Károly Zsolt|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă|Cseke Attila Zoltán|prezent| |Arcan Emilia|prezentă|Cristina Ioan|prezent| |Arcaș Viorel||Dan Carmen Daniela|prezentă| |**Domnul Viorel Arcaș**

**:**<br>Prezent!||Dănăilă Leon<br>Deneș Ioan<br>Derzsi Ákos|prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Marian Pavel:**||Diaconescu Renică|prezent| |Prezent.||Diaconu Adrian Nicolae|prezent| |||Dinică Silvia Monica|prezentă| |Avram Nicolae<br>Baciu Gheorghe|prezent|Dinu Nicoleta Ramona<br>Dircă George Edward|prezentă<br>prezent| |**Domnul Gheorghe Baciu**

**:**||Leș Gabriel, prezent.|| |Prezent!||Dogariu Eugen|prezent| |**Domnul Marian Pavel:**||Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Iulian|delegație<br>nu este, absent| |Prezent.<br>Îs prea grele.||Dunca Marius Alexandru<br>Fălcoi Nicu|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>Bădălău Niculae<br>Bădulescu Dorin Valeriu<br>Băsescu Traian<br>Benea Adrian Dragoș<br>OK! E în regulă.|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Cârciumaru Florin<br>Federovici Doina Elena<br>Fejér László Ődőn<br>Fenechiu Cătălin Daniel<br>Fifor Mihai Viorel<br>Filipescu Răducu George|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>este prezent<br>prezent<br>prezent| |||

|| |Bodog Florian Dorel|prezent|Am văzut, mă ocup!|| |Botnariu Emanuel Gabriel|prezent||| |Brăiloiu Tit Liviu|prezent|Ganea Ion|prezent| |Breaz Valer Daniel|prezent|Ghica Cristian|absent| |Bulacu Romulus<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadariu Constantin Daniel<br>Caracota Iancu<br>Cazan Mircea Vasile<br>

<br>Așa a făcut?<br>Valeca, prezent.|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Gorghiu Alina Ștefania<br>Goțiu Remus Mihai<br>Hadârcă Ion<br>Hărău Eleonora Carmen<br>Ilea Vasile<br>Ilie Viorel<br>Ionașcu Gabi<br>Iordache Virginel|delegație<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Cazanciuc Robert Marius|prezent|Iriza Scarlat|prezent| |Cârciumaru Florin||László Attila|prezent| |Chirteș Ioan Cristian|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Chisăliță Ioan Narcis|prezent|Lungu Dan|prezent| |Chițac Vergil|prezent|Lupu Viorel?|| |Cîțu Florin Vasile||Lupu Victorel, scuze! Prezent....|| |Nu e. Absent.||Lupu?|| |||Absent.|| |Coliban Allen|absent||| |Corlățean Titus|delegație|Lungu Vasile Cristian|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|prezent|Manda Iulian Claudiu|prezent| |Covaciu Severica Rodica||Manoliu Dan|prezent|

Vă propun să trecem la sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, iar, când este gata raportul comisiei de numărare a voturilor, să vină să ni-l prezinte și întrerupem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Începem sesiunea, așa cum vă spuneam, în conformitate cu programul aprobat.

Îl invit la microfon pe domnul Salan Viorel, din partea Grupului PSD.

Prima mea întrebare este adresată domnului Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat.

Guvernul României a inițiat, în luna ianuarie a anului curent, două proiecte de finanțare foarte curajoase: programul „România Start-up” și programul „Diaspora Start-up”.

După cum deja cunoașteți, pe 29 martie, premierul britanic Theresa May a utilizat oficial articolul 50 al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene, pentru retragerea Regatului Unit din blocul comunitar. Într-un proces de negociere care ar putea să dureze aproximativ doi ani, o parte dintre cetățenii celor 27 de state ale Uniunii Europene, inclusiv românii care lucrează în Marea Britanie, ar putea să-și piardă drepturile de care se bucură acum în Regat.

În aceste circumstanțe, inițiativa Guvernului României este cu atât mai mult salutară și inspirată. Românii aflați în străinătate ar putea accesa linia de finanțare Diaspora Start-up, dar, în același timp, cei care se hotărăsc să se întoarcă din străinătate ar putea accesa linia de finanțare România Start-up, care este disponibilă pentru toți românii, nu doar pentru cei din diaspora.

Întrebarea mea este: care este stadiul actual de punere în practică a celor două linii de finanțare? Care sunt ultimele estimări referitoare la interesul manifestat de români pentru a accesa cele două posibilități de finanțare?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Viorel Salan, senator în Circumscripția nr. 22, Hunedoara, PSD.

Cea de-a doua întrebare, domnule președinte de ședință, se adresează domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

## Stimate domnule ministru,

Accidentul feroviar care a avut loc recent în județul Hunedoara a readus în atenție siguranța traficului feroviar. În data de 8 aprilie a.c., 14 vagoane ale unui tren de marfă au deraiat în zona Bănița–Merișor, din județul Hunedoara, mai multe vagoane căzând într-o râpă. Mecanicul de locomotivă și ajutorul lui au murit în urma accidentului. Ancheta este încă în desfășurare. În urma deraierii, infrastructura de cale feroviară a fost grav afectată în zona respectivă.

## Mulțumesc, domnule senator.

Și, să nu depășim județul Hunedoara, o invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen, senator de Hunedoara, Circumscripția nr. 22.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am o interpelare pentru ministrul comunicațiilor și societății informaționale, domnul Augustin Jianu, și anume interpelarea se referă la „Planurile de redresare a Companiei Naționale «Poșta Română»”.

## Stimate domnule ministru,

În ultimii ani au existat nenumărate planuri de redresare a Companiei Naționale „Poșta Română”, care au mers de la restructurarea acesteia până la tentative eșuate de privatizare. În ciuda acestor intenții de a viabiliza compania, singurele lucruri concrete care s-au întâmplat se pot rezuma la câteva cuvinte: închiderea unor puncte poștale, restructurări consistente de personal, salarizare necompetitivă a personalului, care, în mare parte, a migrat către concurența din sectorul privat.

Recent, v-ați angajat ca în cursul anului 2017, prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, să contribuiți la recapitalizarea acestei companii, suma anticipată a fi alocată ridicându-se la 170 de milioane de lei. Nu pot aprecia personal nici dacă e mult, nici dacă e puțin, deoarece n-am văzut niciunde planul de restructurare și eficientizare a acestei companii, în susținerea căruia ar veni aceste sume de la bugetul de stat.

Așadar, știind faptul că, în trecut, atât Compania Națională „Poșta Română”, cât și multe alte companii de stat au mai beneficiat de susținerea statului român, fără ca acest lucru să aibă ecouri directe în creșterea eficienței, a calității serviciilor, a volumului de afaceri, a situației salariaților, vă rog, cu respect, domnule ministru, să faceți următoarele precizări:

1. În condițiile în care Compania Națională „Poșta Română” acționează pe o piață în care concurența s-a dezvoltat, cum anticipați ca această companie să poată rezista loial concurenței și să se poată impune pe piața serviciilor de profil?

2. Care este termenul asumat pentru capitalizarea de 170 de milioane și care sunt condițiile deblocării acestor sume?

3. Dacă ați elaborat un plan de restructurare, de redefinire a locului Companiei Naționale „Poșta Română” în piața serviciilor de profil, vă rog să ne faceți cunoscut acest proiect, inclusiv cum influențează acest plan componenta de personal la Poșta Română.

Cu mare drag, doamna senator.

Vă mulțumesc frumos.

Una dintre ele este adresată ministrului pentru românii de pretutindeni și obiectul întrebării este: „Situația fondurilor alocate în perioada 2012–2016”, cu solicitarea programului care a fost derulat în străinătate, manifestările organizate de acest minister.

Iar cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru Gabriel Petrea, de la Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, obiectul întrebării fiind: „Unde se mai găsesc consultarea publică și dialogul social din România?”, pentru că, în ultima perioadă, asistăm la o manipulare crasă în ceea ce privește Proiectul Legii salarizării bugetarilor. Acesta este pasat între Guvern și Ministerul Muncii și Justiției Sociale, și partid, cu escală la ședințele de partid de la Sinaia. În același timp, partenerii sociali acuză grave abuzuri în ceea privește consultarea publică și transparența decizională. Am citat din ceea ce semnalează CNS Cartel Alfa, Federația Sindicatelor Pro Administrație, liderul sindical Costin Dumitru.

Așa că vă rog, domnule ministru, având în vedere aceste considerente, să ne informați ce demersuri a întreprins ministerul dumneavoastră pentru a rezolva acest diferend, ca să nu-i spun încă, eu știu?..., conflict social, în fapt, pentru a respecta legea, în primul rând, iar în al doilea rând, pentru a se justifica faptul că am ridicat, în România, la nivel de minister consultarea publică și dialogul social, pentru că este într-adevăr nevoie de așa ceva și nu este nevoie doar să mai dăm niște portofolii.

Solicit, cu respect, răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

O invit la microfon, din partea Grupului USR, pe doamna senator Silvia Dinică.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Adresez o întrebare domnului Alexandru Petrescu, ministrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, iar obiectul întrebării îl constituie: „Implementarea programului «Scale-Up»”.

## Stimate domnule ministru,

În decembrie 2016 a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 937, prin care se instituie o schemă de ajutor de stat numită Programul «Scale-Up»”, având ca obiectiv stimularea investițiilor întreprinderilor mici și mijlocii. Către acest program, Guvernul precedent prevăzuse alocarea a 900 de milioane de lei pentru perioada 2017–2020, din care pentru anul curent

100 de milioane de lei. În bugetul pe anul 2017 și pe site-ul Ministerului pentru Mediul de Afaceri însă nu apare nicio mențiune legată de această schemă de ajutor.

Având în vedere cele prezentate mai sus, domnule ministru, vă rog să mă informați dacă actualul Guvern intenționează să implementeze acest program. În caz afirmativ, care este stadiul de implementare?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Silvia Dinică, senator USR, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

O invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna senator Federovici Doina Elena, de la Botoșani. „Botșeni”, județul „Botșeni”.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă rog să îmi permiteți să citesc ambele întrebări. Prima întrebare este adresată domnului Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Necesitatea imperioasă a achiziției unui nou computer tomograf pentru Spitalul Județean de Urgență «Mavromati» Botoșani”.

Stimate domnule ministru,

Unitatea sanitară Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani provine din comasarea a cinci foste spitale, comasare realizată în martie 2012, în urma căreia a rezultat cel mai mare spital județean de urgență, cu 1.538 de paturi și 2.089 de angajați. Spitalul deservește 80% din populația județului Botoșani și asigură circa 90% din cazurile de urgență din județ.

În activitatea curentă, un handicap major, mai ales în medicina de urgență, îl reprezintă lipsa computerului tomograf. Acesta există fizic în dotarea Secției de radiologie, dar este din anul 2006 și a necesitat schimbarea repetată a tubului de raze X, motiv pentru care achiziția unui CT nou, cu caracteristici superioare este absolut necesară și în interesul pacienților.

Având în vedere cele două solicitări transmise deja către Ministerul Sănătății de Spitalul Județean Botoșani, de necesitate absolută a existenței acestui computer tomograf, precum și prevederile programului de guvernare, axat pe interesul și nevoile pacienților, pe dezvoltarea infrastructurii medicale, vă întreb, domnule ministru, dacă Spitalul de Urgență „Mavromati” Botoșani va primi în acest an computerul tomograf, precum și alte echipamente medicale. Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Și cea de-a doua întrebare. Este adresată domnului ministru Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: „Situația solicitărilor de înscriere în Programul de sprijin pentru tomate cultivate în sere sau solare, provenite din rândul producătorilor agricoli botoșăneni”.

## Stimate domnule ministru,

Conform actului normativ promovat de ministerul pe care îl conduceți, producătorii agricoli vor primi un sprijin de 3.000 de euro/an pentru a cultiva tomate în sere și solare, astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.

Mulțumim, domnule senator.

Înainte de a trece la interpelări, doresc să informez colegii că au primit răspunsuri în scris următorii senatori (de la diferitele ministere unde au solicitat):

– de la Ministerul Transporturilor, doamna secretar de stat, doamna Maria Magdalena Grigore, a transmis răspuns către domnul senator Vasile Ilea;

– la fel, domnul senator Vasile Ilea a primit răspuns de la Ministerul Energiei, secretar de stat Doru Vișan;

– din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul secretar de stat Cătălin Cosmin Olteanu a transmis în scris către domnul deputat Cătălin Dumitru Toma, din partea PNL, răspunsul... Senator, pardon!

Și răspunsul la interpelare, ultimul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul senator Vasile Cristian Lungu a primit răspuns de la Ministerul Comunicației și Societății Informaționale, prin doamna secretar de stat Manuela Catrina.

Continuăm cu interpelări și îl invit la microfon pe domnul senator Arcaș Viorel, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, același senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumesc.

Continuăm.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lungu Dan, din partea Grupului USR.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am o întrebare adresată domnului Cristian Ioan Videscu, secretar de stat la Departamentul Centenar, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al USR.

Obiectul întrebării: „Stadiul centralizării proiectelor dedicate marcării Centenarului Primului Război Mondial și aniversării Centenarului Marii Uniri”.

Stimate domnule secretar de stat,

În condițiile în care, conform Hotărârii Guvernului nr. 465/2016, Departamentul Centenar are ca atribuție centralizarea proiectelor dedicate marcării Centenarului Primului Război Mondial și, respectiv, aniversării Centenarului Marii Uniri, vă rugăm să ne informați în ce stadiu se află în prezent acest proces.

De asemenea, am vrea să știm cine va opera selecția proiectelor și când va fi finalizat programul manifestărilor. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Dan Lungu, Circumscripția nr. 24, Iași.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată ministrului transporturilor, domnul Alexandru Răzvan Cuc.

Subiectul: „Eterna și deloc fascinanta poveste a centurii Mediaș”.

Domnule ministru,

Problema pe care o ridic este veche și, deși marchează ca un fir roșu întreaga mea activitate de parlamentar, tot nerezolvată a rămas. Astfel că, după mai bine de 12 ani, pun aceeași și aceeași întrebare: când credeți că va beneficia orașul Mediaș de un drum de centură? Ce soluție considerați că poate fi găsită, astfel încât cetățenii orașului Mediaș să aibă parte de o centură ocolitoare, aspect extrem de important pentru îmbunătățirea calității vieții din orașul meu?

Centura Mediaș este o adevărată telenovelă, nu de inspirație sud-americană sau turcească, ci pur românească. Ba a fost cuprinsă în masterplanuri, ba a fost scoasă din masterplanuri, ba a avut finanțare, ba a pierdut finanțarea, ba s-a pornit cu heirupul, cu etapizare, cu licitații, ba s-a întrerupt tot când ți-era lumea mai dragă. Ce mai, o adevărată poveste de dragoste și ură între orașul Mediaș și statul român!

Nu vă reiau, domnule ministru, istoria veche a acestei centuri care continuă să rămână la stadiul de vis nerealizabil. Punctez doar că fiecare ministru al transporturilor din 2005 încoace a promis că o va construi, că proiectul a avut finanțare de la Banca Mondială, pe care însă a pierdut-o în 31 decembrie 2009 (în timpul guvernării PDL) pentru că nu s-a depus niciun proiect, că la fiecare discuție pe Legea bugetului se punea problema finanțării centurii, dar iată că anii au trecut și nu s-a întâmplat nimic. Precizez doar că, după mari eforturi, care chiar au durat mai mult de un deceniu, în 2015 a avut loc licitația privind executarea studiului de fezabilitate (al treilea, de altfel) și că în luna decembrie a aceluiași an a și fost atribuit acest contract, pentru ca, la începutul anului 2016, Guvernul Cioloș să decidă că atribuirea se anulează, iar de atunci, din nou, _stand-by_ și o continuă dezamăgire a cetățenilor orașului Mediaș.

În concluzie, vă rog, domnule ministru, faceți ceva pentru orașul Mediaș, căutați o soluție financiară care să permită realizarea, după atâția ani, a unui proiect foarte important pentru cetățeni, promis permanent și nerealizat niciodată.

Mulțumim și noi, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Fălcoi Nicu.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, doamnei Sevil Shhaideh.

## Stimată doamnă ministru,

Situația interimatului de peste trei ani la conducerea Direcției de Poliție Locală Timișoara a ocupantului poziției de director executiv, domnul Dorel Cojan, în condițiile tergiversării de către primarul municipiului Timișoara a organizării unui concurs pentru ocuparea acestei poziții, a suscitat, de-a lungul timpului, numeroase opinii critice în mass-media locală și spațiul public, mai cu seamă în contextul deficiențelor semnalate în activitatea desfășurată de către reprezentanții instituției.

Situația acestui interimat a mai fost adusă recent în atenția ANFP, inclusiv în cursul anului 2016, atunci când fostul președinte al ANFP a dispus, în urma sesizărilor primite, inițierea unui demers de verificare la nivelul Direcției de Poliție Locală Timișoara. În urma efectuării acestei verificări, a rezultat că interimatul la conducerea Poliției Locale Timișoara a fost asigurat, în perioada 11.01.2016–11.07.2016, de către domnul Dorel Cojan, în conformitate cu prevederile dispozițiilor art. 92 alin. (1) și (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza avizului ANFP nr. 61.256, conexat cu nr. 61.259/2015. De asemenea, potrivit informațiilor furnizate prin intermediul unei adrese oficiale emise de ANFP în data de 7 noiembrie 2016 (ca răspuns la sesizările cu nr. 41.452/5.08.2016, 41.624/8.08.2016, respectiv 50.166/27.09.2016, înregistrate la ANFP), rezultă că, începând cu data de 11.07.2016, poziția de director executiv din cadrul Poliției Locale Timișoara este vacantă.

Faptul că în justificarea deciziei sale de prelungire pe o perioadă nedeterminată a interimatului actualului director executiv al Direcției de Poliție Locală Timișoara primarul municipiului Timișoara invocă public argumente de ordin subiectiv (potrivit cărora Statutul funcționarului public în forma sa actuală ar face dificilă tragerea la răspundere a funcționarilor publici după titularizarea acestora pe post, fiind, de aceea, mai eficientă varianta colaborării cu un ocupant interimar al unei structuri de conducere) este în măsură să ridice semne de întrebare cu privire la eficiența mecanismelor de control al performanțelor profesionale ale funcționarilor publici și la gradul de îndeplinire de către aceștia a obligațiilor profesionale care le revin de la organismele în subordinea cărora se află.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul Remus Mihai Goțiu.

Vă rog, domnule senator.

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Gavrilescu, și prin ea solicit un control ministerial la Lunca Ilvei.

Stimată doamnă ministru Grațiela Gavrilescu,

Conform informațiilor care mi-au fost transmise, la sfârșitul săptămânii trecute, pe data de 21 martie 2017, la sediul Primăriei Lunca Ilvei din județul Bistrița-Năsăud a avut loc dezbaterea publică a proiectului unei microhidrocentrale pe râul Ilva.

Domnul Cristian Tetcu, ecologist din Bistrița, ajuns la Lunca Ilvei, a avut surpriza să găsească ușile primăriei închise. Pe un afiș era anunțată o ședință, nu dezbaterea publică. După mai multe apeluri telefonice și verificarea unor uși, a ajuns în biroul primarului, unde i-a găsit pe reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Bistrița-Năsăud, primarul, patronul firmei SC Enviromep, Marian Proorocu, care a realizat raportul de mediu pentru dezvoltator și reprezentantul acestuia din urmă. În locul unei dezbateri/consultări, domnul Cristian Tetcu a fost luat la rost și chiar amenințat, după spusele lui, de către Marian Proorocu. Conform mărturiei ecologistului, cei prezenți au fost deranjați de prezența lui, precum și de faptul că mai multe sesizări și observații, inclusiv de la Bruxelles, au fost trimise pe adresa Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud (prin intermediul unei petiții online, lansată de pe platforma civică De-clic.ro).

Stimată doamnă ministru Grațiela Gavrilescu,

Vă informez pe această cale că proiectul în discuție are un istoric foarte controversat. În 2012, APM Bistrița-Năsăud a emis abuziv, conform ecologiștilor, o decizie de încadrare fără evaluarea impactului asupra mediului pentru microhidrocentrala de pe Ilva, în zona de izvoare, în amonte de Lunca Ilvei. Este un curs de apă mic, cu debit mediu de doar 0,6 metri cubi pe secundă. Un curs de apă atât de mic, chiar și teoretic, are șanse iluzorii să supraviețuiască amplasării unei hidrocentrale pe derivație. Practic, nu are nicio șansă.

Mai departe, în timpul lucrărilor, anul trecut, au apărut probleme legate de suprafața care trebuia defrișată pentru amplasarea aducțiunii, așa că titularul, SC Hydroelectric Engineering – Srl, a depus la APM un alt proiect (un fel de proiect adițional) pentru scoaterea temporară din fondul forestier pentru microhidrocentrală, adică pentru o defrișare necesară amplasării aducțiunii. Pădurea a fost tăiată însă înainte să se obțină documentele necesare. Conform adresei Gărzii Forestiere Cluj cu nr. 14.892/16.11.2016, în data de 30.08.2016 au fost făcute verificări la fața locului și s-a constatat că în cadrul lucrărilor pentru microhidrocentrală au fost tăiați ilegal 27 de arbori, fapt pentru care a fost constituit Dosarul penal nr. 1.428/P/2016. De asemenea, în 30.09.2016 s-a constatat continuarea despăduririi ilegale pentru acest proiect de microhidrocentrală. Garda Forestieră Cluj a respins solicitarea titularului privind această scoatere temporară din fondul forestier, deoarece „emiterea unei decizii de aprobare cu efect retroactiv nu mai este posibilă având în vedere stadiul avansat al lucrărilor executate în fondul forestier național cu încălcarea prevederilor Legii nr. 46/2008”.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

O singură precizare, întrebarea sau interpelarea ar trebui să fie destul de scurtă, să lăsăm și alți colegi să adreseze întrebări și interpelări. Preambulul dumneavoastră este destul de mare... Sau, dacă doriți, la declarații politice, mâine-dimineață, cu mare drag, vă aștept.

Luăm o pauză, așteptând în continuare fie colegi care doresc să prezinte interpelări sau întrebări sau, dacă nu, îl așteptăm pe președintele comisiei de numărare a voturilor pentru raport.

Stimați colegi, reluăm activitatea plenului.

Îl invit la microfon pe președintele comisiei de numărare a

voturilor, doamna senator Lavinia Craioveanu.

Vă rog, doamna senator.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma votului exprimat de senatori, comisia a procedat la numărarea voturilor și rezultatul este următorul:

Referitor la rezultatul votului pentru alegerea președintelui Institutului Cultural Român:

S-a înregistrat un număr de voturi de 112, dintr-un total de 136 de senatori:

- voturi valabil exprimate – 104;

- voturi nule – 8.

Țuroiu Liliana Magdalena a înregistrat 71 de voturi pentru, 33 de voturi contra.

Manolescu Cosmin: 12 voturi pentru, 92 de voturi contra. Carp Radu: 20 de voturi pentru, 84 – împotrivă.

Și Boroianu Radu: un vot pentru, 103 voturi împotrivă. Ca urmare a faptului că a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți, Senatul o numește ca președinte al Institutului Cultural Român, în conformitate cu prevederile art. 67 din Constituția României, republicată, și cu dispozițiile art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe doamna Țuroiu Liliana Magdalena.

Referitor la rezultatul votului pentru alegerea celor doi vicepreședinți ai Institutului Cultural Român:

- numărul total al senatorilor – 136;

- numărul total al votanților – 112;

- voturi valabil exprimate – 111;

- voturi nule – 1.

Taloș Mirel: 73 de voturi pentru, contra – 38.

Krizbai Béla Dan: 70 de voturi pentru, voturi contra – 41. Modreanu Cristina: 12 voturi pentru, 99 de voturi contra. Popescu Mihai Bogdan: 12 voturi pentru, 99 de voturi contra.

Cornișteanu Irina Halina: 24 de voturi pentru, 87 de voturi împotrivă.

Ca urmare a faptului că au întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți, Senatul îi numește ca vicepreședinți ai Institutului Cultural Român, în conformitate cu prevederile legale, pe următorii: Taloș Mirel și Krizbai Béla Dan.

Referitor la rezultatul votului exprimat pentru alegerea celor șapte membri ai Consiliului de conducere al Institutului Cultural Român propuși de grupurile parlamentare:

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumim, doamna senator.

Urându-le succes celor care au fost numiți în conducerea ICR și felicitări, totodată, continuăm activitatea de întrebări, interpelări și răspunsuri, precizând următoarele:

Interpelări depuse de colegii senatori în scris sunt:

– din partea doamnei senator Emilia Arcan, de la PSD;

– din partea domnului senator Iancu Caracota, de la PNL, din partea domnului senator Costel Șoptică, de la PNL, a domnului senator Constantin Daniel Cadariu, PNL, a domnului senator Cătălin George Stângă, PNL;

– din partea Grupului USR – doamna senator Raluca Florina Presadă. Întrebări depuse în scris, la secretariat:

– din partea Grupului PSD: domnul senator Miron Smarandache, domnul senator Victorel Lupu, domnul senator Ovidiu Marciu;

– din partea Grupului PNL: domnul senator Toma Cătălin, domnul senator Alexandru Pereș, domnul senator Iancu Caracota, domnul senator Costel Șoptică, domnul senator George Stângă;

– din partea Grupului USR: doamna senator Florina Raluca Presadă;

– și din partea Grupului ALDE: domnul senator Scarlat Iriza, care a depus interpelare sau...

**Domnul Ioan Iustin Talpoș**

**:**

Interpelare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...care a depus interpelare.

Cu acestea, încheiem aici sesiunea dedicată întrebărilor, interpelărilor și răspunsurilor de astăzi, data de 24 aprilie 2017.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944787]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 65/3.V.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei