Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimate colege, Stimați colegi, Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 3 mai 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute. Deschidem această sesiune de declarații politice invitând-o la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

În declarația politică de astăzi voi face referire la cifre, deoarece de fiecare dată în polemica politică cifrele sunt cele care arată cel mai fidel realitatea.

Titlul declarației politice – „România se află pe calea cea bună ca urmare a creșterii veniturilor și a îmbunătățirii nivelului de colectare”.

Încasările bugetului general consolidat au fost de 59,5 miliarde de lei, fiind cu 7,1% mai mari față de cele din trimestrul I al anului trecut. Încasările la finalul lunii martie 2017 au fost cu 4,5 miliarde de lei mai mari decât în aceeași perioadă din 2016. În consecință, execuția bugetului general consolidat pe primele trei luni s-a încheiat cu un excedent de 1,52 miliarde de lei, reprezentând 0,19% din produsul intern brut.

Încasările din TVA și-au revenit și au crescut cu 9% față de martie 2016. Prin urmare, se recuperează într-un ritm rapid căderea de 25% suferită în prima lună a acestui an, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017.

Cheltuielile cu salariile din sistemul public sunt cu 16,4% peste cele din primul trimestru al anului 2016, dar în linie cu programarea decisă de Guvern. Cheltuielile au crescut ca urmare a majorărilor salariale acordate mai multor categorii bugetare la începutul acestui an.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile, în valoare de 7,8 miliarde de lei, sunt cu 3,1% mai mici față de cele de anul trecut, ceea ce înseamnă că instituțiile statului au făcut economii.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la cheltuielile de proiecte cu fonduri europene – cu 418% față de trimestrul 1 din 2016, la 3,04 miliarde de lei, și la subvenții – cu 114%, la 1,95 de miliarde de lei. Cheltuielile cu subvențiile au crescut în principal ca urmare a majorării subvențiilor din agricultură.

Iată, distinși colegi, că România se află pe calea cea bună ca urmare a creșterii veniturilor și a îmbunătățirii nivelului de colectare. Ceea ce și-a propus Guvernul PSD în decembrie 2016 iată că astăzi devine realitate!

Mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al ALDE, pe domnul senator Mihai Ruse.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației politice pe care o fac astăzi este „Necesitatea unei viziuni și abordări liberale asupra economiei”.

Sâmbătă, 22 aprilie, a avut loc Congresul ALDE la Palatul Parlamentului. S-a ales o nouă conducere și s-au adoptat patru rezoluții.

Aceste rezoluții consacră ALDE ca singurul partid liberal din Parlament. Rezoluțiile se referă la condiția europeană a României ca stat suveran și partener într-o Europă a națiunilor, la statul pus în slujba cetățeanului, respectându-i drepturile și libertățile fundamentale, la reperele culturii politice a libertății și un mediu economic favorabil întreprinzătorilor români.

Acest din urmă domeniu s-a prezentat în rezoluția cu titlul „Noua generație de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România”. Domeniile strategice ale acestei rezoluții sunt reperele programului economic pe care ALDE l-a prezentat alegătorilor în campania electorală din noiembrie–decembrie 2016 pentru alegerile parlamentare și care au trimis ALDE în Parlament prin votul cetățenilor. Aceste domenii se referă la:

– proiectele legislative de susținere a domeniului economic;

– modul de aplicare a angajamentului privind alocarea, până în anul 2020, a 6% din PIB, în medie, pentru investiții;

– elaborarea de urgență a modificărilor și adaptărilor necesare ale planurilor de urbanism general, ale PUG-urilor, ale localităților țării;

– inventarierea activelor statului care pot fi reintroduse în circuitul economic;

– elaborarea unei strategii unitare pentru investiții prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții;

– susținerea capitalului românesc prin intermediul pârghiilor active ale statului și garantarea unui tratament echitabil între investitorii români și cei străini;

– măsuri de organizare eficientă a piețelor agricole;

– aplicarea strategiei naționale de irigații;

– introducerea în domeniul bugetar a costurilor de referință;

– monitorizarea, stimularea cheltuielilor privind cercetarea, astfel încât să fie încurajată cercetarea aplicativă, în legătură directă cu producția;

Îi mulțumim domnului senator Mihai Ruse, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Victorel Lupu. ## Domnul nu este.

Îl invit la microfon pe domnul Ovidiu Cristian Dan Marciu, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice este „Prin sistemul de cadastrare va crește valoarea economiei românești”.

Una din facilitățile propuse de către Partidul Social Democrat în programul său pentru agricultură este cadastrarea tuturor terenurilor agricole de către stat până în anul 2023.

Fermierii români care primesc subvenții pe suprafață trebuie să se pregătească pentru modificările din legislația europeană. Potrivit noilor reglementări ale Uniunii Europene în domeniu, începând cu anul 2020 se va trece la plata unică a subvenției pe fermă, când plata subvenției pe suprafață și a subvenției pentru animale se va face într-o singură tranșă, pe exploatație, și în funcție de suprafața cultivată sau numărul de animale care alcătuiesc exploatația.

Astfel, producătorii agricoli vor fi obligați să efectueze cadastrarea și intabularea terenurilor agricole, pentru a nu se ajunge în situația în care să fie excluși de pe lista agricultorilor care primesc subvenții. În acest sens, Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023 vine ca o mănușă pentru nevoile de intabulare a terenurilor arabile și a pășunilor la nivel național.

În județul Giurgiu, primarilor și reprezentanților autorităților locale le-au fost prezentate noile reglementări din cadrul Programului național de cadastru 2017 și actele normative ce reglementează finanțarea lucrărilor de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale și care vor duce la:

– înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

- creșterea siguranței circuitului civil al proprietăților;

- actualizarea registrelor de evidență ale primăriilor;

- dezvoltarea rapidă a proiectelor de infrastructură;

- reducerea costurilor tranzacțiilor și reducerea termenelor

- pentru rezolvarea cererilor de carte funciară și plan cadastral;

– înregistrarea și protejarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale și al statului român.

Îi mulțumim domnului senator Cristian Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al ALDE, pe domnul Ioan Simionca.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu prilejul aniversării zilei de 9 mai, Ziua Europei, Uniunea Mondială de Folclor – IGF și Comisia pentru cultură și media din Senatul României organizează la Palatul Parlamentului, sala „Avram Iancu”, între orele 13.00 și 15.00, simpozionul internațional cu tema „Sprijinim Uniunea Europeană prin folclor”.

Vor fi prezentate saluturile ambasadorilor din Italia, Franța, Spania, Israel, Germania, Grecia, Turcia, Bulgaria și Cipru și vor fi prezenți înalți demnitari români, primari din țări europene care au sprijinit substanțial manifestările folclorice de-a lungul anilor.

Orașele organizatoare de mari manifestări folclorice și prezente sunt: Bistrița – România, Voiron – Franța, San Giovanni Rotondo – Italia, Razgrad – Bulgaria, Ourense – Spania.

Medalia de aur a Uniunii Mondiale de Folclor – IGF va fi atribuită ambasadorilor prezenți, reprezentanților Senatului României și ai Ministerului Culturii.

Manifestarea se înscrie în linia politică a politicilor europene de apropiere a popoarelor și a cetățenilor europeni pentru o cunoaștere mai bună, toleranță și respect reciproc. Sinergia culturală generată de folclorul popoarelor europene oferă continentului nostru o valoare unică de civilizație și model pentru pacea lumii, cooperare și bună vecinătate, în spiritul valorilor umaniste.

Așadar, cu onoare vă invităm și cu drag sunteți așteptați la simpozionul de folclor din 9 mai, ora 13.00, la sala „Avram Iancu”.

Senator Ioan Simionca, ALDE, Bistrița-Năsăud. Vă mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator Ioan Simionca, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi... Tema declarației politice este „Legea salarizării unitare, stimulent pentru întoarcerea absolvenților de studii superioare și a lucrătorilor calificați în țară”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt senator, dar, nu în ultimul rând, sunt părinte și profesor. De aceea, vă mărturisesc faptul că nu-mi este deloc indiferentă soarta absolvenților noștri cu studii superioare și a personalului calificat din toate domeniile care au preferat să ducă know-how-ul românesc peste hotare, în absența, până acum, a unei motivații puternice pentru a rămâne acasă.

Dacă nu conștientizăm, în pofida deosebirilor de abordare politică a problemei, că trebuie să pornim de la ideea că un învățământ performant nu înseamnă doar standarde performante, un învățământ performant înseamnă să avem o cotă la fel de importantă a absorbției absolvenților pe piața muncii, vom avea cu toții o mare problemă în următorii ani.

Exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante. Un semnal de alarmă este dat și de Academia Română, în Strategia de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani.

Nu putem ignora faptul că în fiecare an mai mult de 30.000 de absolvenți pleacă în străinătate, dintre care peste 7% din absolvenți sunt de medicină generală și dentară. Statisticile nu divulgă însă și procentul în care aceștia reușesc să se angajeze în străinătate la nivelul studiilor din țară, mulți dintre tineri preferând chiar o slujbă dedicată celor cu studii medii, de laborant sau de asistent medical, în locul exercitării profesiei de medic, pentru care au alocat timp, resurse și dedicație în ani grei de studiu.

De exemplu, pentru a pregăti o singură promoție la UMF „Carol Davila” din București, statul român subvenționează universitatea cu aproximativ 10 milioane de euro per promoție, în timp ce admiterea unui student străin în universitățile noastre de profil nu depășește o taxă de 5.000 de euro. Dacă privim această investiție prin prisma produsului finit de elită, pregătirea studenților noștri înseamnă mult mai mult decât cuantificarea în cifrele actuale, pentru că acești absolvenți sunt pregătiți să facă față competiției în orice țară a lumii.

Îi mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea.

Și, pentru că înțeleg că este ziua dumneavoastră de naștere astăzi, „La mulți ani!”.

Îl invit în continuare la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Cătălin Daniel Fenechiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică – „Vaccinarea pediatrică, obligație sau opțiune”.

Stimați colegi,

Zilele acestea se află în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Sănătății, Proiectul de lege privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România.

Proiectul, gândit de tehnocrații Guvernului Cioloș, a fost preluat și promovat de Guvernul Grindeanu, în ciuda criticilor aduse de PSD Guvernului Cioloș privind profesionalismul în activitatea desfășurată.

În argumentația publică făcută de reprezentanții Ministerului Sănătății privind necesitatea impunerii obligativității vaccinurilor pentru copii s-a arătat că în România copiii mor din cauza lipsei vaccinării sau a vaccinului, ceea ce nu este totuna.

În condițiile în care, de cel puțin șase luni de zile, în România nu se mai găsesc pe nicăieri vaccinuri pentru imunizarea hexavalentă, Guvernul pare mai mult preocupat de construirea unui cadru legal ce prevede sancțiuni și constrângeri la adresa părinților decât de asigurarea efectivă a vaccinurilor pentru copii.

De anul trecut, de când a expirat contractul de import al Polisano pentru vaccinuri pediatrice, guvernările Cioloș și Grindeanu nu au fost în stare să asigure organizarea licitației pentru achiziția de vaccinuri pentru copii. Au găsit o soluție provizorie, prin blocarea exporturilor paralele de vaccin ale marilor distribuitori și distribuirea acestora în România. Într-un fel, acest gest transformă Guvernul Grindeanu într-un Robin Hood instituțional, care jefuiește companiile bogate pentru a distribui prada cetățenilor săraci.

Însă proiectul de lege a vaccinării, în forma sa actuală, este un proiect utopic, nerealist, care nu ține cont de realitatea tristă din România.

Cum să impui vaccinarea obligatorie a tuturor copiilor, când sunt sate în România în care medicii nu pot asigura refrigerarea vaccinului?

Cum să propui obligativitatea vaccinării, când nu poți asigura familiilor cu copii condiții minime de igienă și alimentație, care sunt sursele principale de îmbolnăvire?

Îi mulțumim domnului Daniel Fenechiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Reluăm sesiunea de dezbateri și de declarații politice. O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator Eleonora Carmen Hărău.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorat prezidiu,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „S-a rupt prima scoarță a Programului de guvernare PSD”.

În urmă cu doar câteva luni, domnul Dragnea, membru al Parlamentului, șeful Partidului Social Democrat, nu al Guvernului, se lăuda că este singurul care cunoaște Programul de guvernare din scoarță în scoarță și că doar el va avea grijă ca acesta să fie implementat de către Guvern întocmai cum a fost aprobat de Parlament.

Nimeni din PSD, se vede treaba, n-a îndrăznit să-i șteargă zâmbetul de sub mustață și bucuria de a veghea asupra Guvernului, deși atât Constituția, cât și legile statului român ne spun cât se poate de clar că nu trăim la curtea Regelui Soare, în epoca „L’État c’est moi!” – „Statul sunt eu!”, în traducere.

Lăsând glumele la adresa liderului PSD, politician pe care-l știu capabil să le înțeleagă sensul – dar am îndoieli că le poate înțelege și morala –, ar trebui să constatăm cum, la mai puțin de patru luni de la învestitura Guvernului, au început să apară primele fisuri serioase în Programul de guvernare și primele promisiuni care nu se vor mai implementa niciodată, deși au fost desenate grațios la tablă, în creioane colorate, prin studiouri de televiziune, în scopul colectării voturilor.

TVA de 0% pentru construirea de locuințe, publicitate sau pentru intrările în procesele tehnologice din agricultură, așa-numitele inputuri, a fost un eșec anunțat al Guvernului Dragnea–Grindeanu, cu care s-au încăpățânat să păcălească populația, în ciuda avertismentelor agenților economici din domeniu și a sfatului, a opiniei specialiștilor fiscali.

Codul economic pare a fi o altă scamatorie marca PSD, prin care au început ciopârțirea politicii fiscale a României, sub pretextul că vor să adopte modele fiscale americane, modele fiscale la care americanii înșiși se pregătesc să renunțe în favoarea cotei unice de impozitare, așa cum rezultă chiar din declarațiile lor. Este o întreagă discuție pe tema asta între fiscaliștii Statelor Unite. Odată cu publicarea datelor oficiale privind execuția bugetară pentru primul trimestru al anului, oricine poate constata, fără să fie cine știe ce specialist, că PSD a șubrezit la maximum stabilitatea finanțelor publice, înregistrând venituri mai mici ca pondere în PIB chiar și față de guvernul anterior, pe care Domniile Lor l-au numit sistematic „Guvernul Zero”.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim doamnei senator Carmen Eleonora Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Pentru un drept la replică, îl invit la microfon pe domnul Marian Pavel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Marian Pavel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Constat cu surprindere că suntem monitorizați și colega mea spunea că s-ar bucura dacă acest guvern ar face performanță.

Dați-mi voie să nu vă cred! Dați-mi voie să fiu sceptic și cred că dumneavoastră, în bătălia politică pe care nu încetați în a o aduce de fiecare dată în declarațiile dumneavoastră politice – și, de fapt, ăsta e și rolul unei declarații politice și al unei dispute politice –, nu faceți altceva decât, de fiecare dată, să încercați să-i cântați veșnica pomenire acestui guvern. S-a rupt prima scoarță, criticați șeful de partid, criticați tot ceea ce fac acest guvern și acest partid.

## Stimată doamnă senator,

Vă informez că acest partid, cu acest șef de partid, a câștigat alegerile în România. Dumneavoastră, de când au plecat celebrul dumneavoastră președinte Antonescu și după aceea Tăriceanu, vă tot chinuiți să vă găsiți un lider

care să vă reprezinte, care să vă aducă, care să vă dea ordine, ca al nostru lider, și care să vă ducă, așa, încolonați spre 15%. Eu vă doresc succes!

A fost domnul senator Marian Pavel, din partea Grupului parlamentar al PSD, un drept la replică.

Reluăm sesiunea de declarații politice.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Mircea Vasile Cazan.

## Mulțumesc.

Declarație politică – „SOS cercetarea românească!”.

Pe site-ul Ministerului Cercetării este postat un act adițional la Contractul de finanțare a proiectelor de cercetare din Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare, în valoare de 873 de milioane de lei, ce pot fi accesate în următorii opt ani, încheiat între Ministerul Cercetării și Inovării și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, la finalul lunii martie. Practic, s-au luat măsuri de excludere a accesului evaluatorilor străini pentru proiecte de cercetare cuprinse în PNCDI, care, evident, va duce la scăderea calității actului de cercetare românesc.

Mai mult, am citit în presa centrală că același ministru, Șerban Valeca, a schimbat din temelii componența instituțiilor care stabilesc standardele academice și veghează la respectarea lor. A numit în poziții de decizie, discreționar, o serie de colegi, fără concurs sau analiză prealabilă.

Astfel, Ministerul Cercetării a operat modificări în componența unor instituții capitale pentru știință, cum ar fi Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologiei și Inovării, Consiliul Național al Cercetării Științifice, Consiliul Consultativ pentru Cercetare și Dezvoltare, Consiliul Național pentru Transfer Tehnologic și Inovare. Concret, s-a schimbat din temelii componența a patru instituții esențiale în domeniul cercetării, fiind eliminați toți cercetătorii români de la universități străine, dar și reprezentanți de prestigiu ai marilor universități românești, fiind „înlocuiți cu cercetați penali, consilieri locali PSD, sindicaliști, sinecuriști din diverse academii”, conform relatărilor din mass-media.

În concluzie, PSD a îndepărtat cercetătorii români de la universitățile străine, pentru că sunt incomozi, pentru că nu sunt șantajabili sau influențabili și fiindcă îndrăzneau să sesizeze la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare suspiciunile de plagiat. Vezi cazurile Ponta, Oprea, Pandele etc.

Cert este faptul că prin ultimele măsuri luate de Ministerul Cercetării și Inovării va fi afectat domeniul cercetării și este regretabil și rușinos că aceste schimbări de experți la consiliile naționale au fost făcute pe criterii politice, în detrimentul cercetării românești, și așa slab finanțată. Senator de Sibiu, Mircea Cazan. Mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumim domnului Mircea Vasile Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

O să mă înscriu și eu la microfon cu o declarație politică pe aceeași temă.

Această declarație politică vreau să menționez că nu este făcută doar în nume personal, ci în numele întregului Grup parlamentar al PSD de la Senat, dar și al Grupului parlamentar al PSD de la Camera Deputaților. Este o declarație politică prin care solicităm demisia ministrului cercetării și inovării, Șerban Valeca.

„Nu trimiteți cercetarea românească în Epoca de Piatră!” Este adresată atât dumneavoastră, stimate și stimați colegi senatori, cât și domnului premier Sorin Grindeanu.

Primele luni ale domnului Șerban Valeca în fruntea Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) au aruncat domeniul în haos. Cele mai alarmante și proaste predicții și scenarii, anticipate încă din momentul împărțirii fostului Minister al Educației și Cercetării în două ministere, s-au împlinit cu o viteză uluitoare. S-a dovedit cu vârf și îndesat că măsura fracționării Ministerului Educației, total anacronică la nivel european, a avut la bază scopuri meschine, cum ar fi schimbarea membrilor consiliilor consultative, eliminarea persoanelor incomode din sistem, controlul și distribuirea discreționară, pe considerente politice și nicidecum competitive, a fondurilor, oricum puține, din cercetare.

În timp ce gloata clientelară a incompetenților își freacă mâinile de bucurie și salivează deja lângă ciolănel, o parte importantă a cercetătorilor de top sunt nevoiți să-și ia la revedere de la colaboratorii internaționali, să-și concedieze doctoranzii, să pună lacătele pe ușile institutelor performante și să-și facă bagajele. Restaurația în cercetare aruncă domeniul în Epoca de Piatră și, în lipsa unor măsuri drastice ca demisia ori demiterea domnului Șerban Valeca și reunificarea în mare viteză a Ministerului Educației și Cercetării, cangrena se va întinde, cu consecințe dramatice pentru următoarele decenii.

## Domnule premier Sorin Grindeanu,

## Stimate și stimați senatori,

Una dintre cele mai recente decizii ale Ministerului Cercetării și Inovării continuă aceeași linie a restaurării înghețului în cercetarea autohtonă.

Permiteți-mi să citez, în continuare, din scrisoarea uneia dintre cele mai reprezentative organizații a cercetătorilor români din țară și diaspora, Ad Astra: „Art. 4 alin. (3) al Actului adițional nr. 10/2017 din 27 martie 2017 încheiat între MCI și UEFISCDI introduce în mod explicit și deliberat o preferință națională în privința evaluatorilor, precum și criterii ierarhice de selecție, în contradicție cu Strategia națională de cercetare, dezvoltare, inovare 2014–2020, care prevede ca obiectiv specific «susținerea aspirației către excelență în cercetarea la frontiera cunoașterii prin internaționalizarea cercetării din România, evaluare internațională» și așa mai departe. Aceste prevederi noi sunt perfect antiștiințifice și, după știința noastră, nu-și găsesc echivalent niciunde în țările dezvoltate științific.

Îl invit la microfon pentru un drept la replică, înțeleg, pe domnul senator Dan Manoliu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor, doamnelor senator,

Apreciez extraordinar de mult grija colegilor noștri atât de la PNL, cât și de la USR pentru cercetarea românească.

Celor de la PNL le pun o mică întrebare: n-au avut aceeași grijă și anul trecut, în guvernarea Cioloș, n-au manifestat aceeași grijă și la începutul lui 2012, când au intrat la guvernare alături de noi, și după aceea, când au dat de greu, au fugit? Atunci n-au mai avut grija cercetării.

De asemenea, le mulțumesc celor dinaintea mea pentru faptul că apreciază într-adevăr că Guvernul PSD, având grijă și punând accent pe ceea ce înseamnă cercetare, a creat un minister nou, tocmai pentru a da tărie și tocmai pentru a putea folosi resursele alocate pentru cercetare numai în direcția cercetării. Înființarea unui minister nou al cercetării eu spun că este un lucru benefic, pentru faptul că una e să stai la grămadă cu un secretar de stat și alta e să poți lua decizii și măsuri și să gestionezi cercetarea la nivelul unui minister.

Privitor la evaluarea plagiatelor, la fel, întreb pe colegul meu de la PNL: n-au avut timp anul trecut și acum doi ani, acum trei ani să evalueze aceste plagiate? De ce vin totdeauna... Și faptul că noi suntem la guvernare și că într-adevăr punem un accent deosebit pe cercetare... Ne pun în cârcă și aceste plagiate.

Apreciez grija pentru încurajarea evaluatorilor și a oamenilor de știință din afară, dar eu zic că trebuie să-i încurajăm și să-i formăm pe cei de la noi din țară, pentru că aceștia pot aduce într-adevăr plusvaloare și beneficiu țării, mai puțin cei din afară.

De asemenea, apreciez grija pentru banii pentru cercetare. N-am văzut nicăieri în guvernarea tehnocrată, pe care știu că ați susținut-o ambele formațiuni politice, n-am văzut niciun fel de analiză pe ceea ce înseamnă cercetare și nici nu știu ce bani au fost alocați pe cercetare. Vă rog pe dumneavoastră să-i cercetați, banii respectivi, inclusiv apropo de atragerea fondurilor europene.

Mă bucur că cei de la PNL au preluat deviza noastră și semnalul nostru de alarmă de anul trecut. Într-adevăr, cel care a avut zero atragere de fonduri europene este Guvernul tehnocrat, care a mai reușit o performanță mare: a mai depășit și deficitul bugetar. Dar ăsta e alt aspect.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc domnului senator Manoliu.

Câteva răspunsuri o să-i ofer de la microfonul central.

Domnule senator,

Vreau să vă atrag doar atenția asupra câtorva aspecte. Am citat, primii care au solicitat demisia domnului Valeca sunt reprezentanții Consorțiului Universitaria, în care se află două universități conduse de doi membri ai Guvernului: ASE din București și Universitatea din Iași.

Degeaba încercăm să facem evaluatori. Nu putem face evaluatori în cercetare peste noapte. Putem să-i ajutăm pe cercetători să-și crească publicațiile la nivel internațional, să capete reprezentativitate internațională și atunci să fie capabili să evalueze proiecte, proiecte care... Vorbim de sute de mii de euro, poate chiar de milioane uneori.

Mi-e greu să cred că cercetători aflați la început de carieră, chiar dacă ar fi ei geniali, sau cercetători care sunt la final de carieră, dar nu au publicații relevante la nivel internațional pot evalua în mod corect, onest proiecte ale unor cercetători mult mai bine cotați atât la nivel național, cât și internațional. Adică ar fi ca și cum elevul și-ar evalua profesorul și am fi convinși de faptul că o va face și bine. Ε un risc și e un risc enorm pe care și-l asumă cu această reprezentativitate teritorială și regională, care nu are un sens în mod real.

Vreau să vă mai spun. Ε foarte ciudat, a prelua... S-au împărțit cele două ministere. De ce a fost nevoie de schimbarea membrilor Consiliului Național pentru Cercetare Științifică (CNCS), în condițiile în care ei au fost selectați doar anul trecut, în urma unei selecții foarte dure, și la nivel național, și la nivel internațional, pe niște criterii destul de ridicate?

În aceste condiții, ceea ce îi reproșăm și motivul pentru care însă îi cerem demisia domnului ministru Șerban Valeca e faptul că a participat la întâlniri, a discutat cu oameni în domeniu, dar refuză să ia vreo idee din ceea ce se discută și merge înainte cu ceea ce știe dânsul.

Din păcate, ceea ce a arătat până în acest moment a stârnit reacția cercetătorilor. Eu mă fac doar purtătorul de cuvânt al cercetătorilor din universitățile de top din România și al cercetătorilor români din străinătate.

Mulțumesc.

ÎI invit la microfon, în continuarea sesiunii de declarații politice, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul Ioan Narcis Chisăliță.

Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Pe data de 3 mai, întreaga lume sărbătorește Ziua mondială a libertății presei.

Libertatea presei este o garanție a oricărei democrații funcționale și nu poate fi înțeleasă independent de o serie de factori sociali, politici și economici, alinierea echilibrată a acestora împreună cu a altor mecanisme democratice și facilitarea relațiilor etice dintre ele asigurând dezvoltarea armonioasă a sectorului mass-media, o presă liberă și independentă și imparțialitatea comunicării mediatice.

Libertatea presei are un rol esențial în influențarea pozitivă a calității vieții cetățenilor, datorită modului în care susține practicile sociale ale democrației.

Libertatea presei este un drept fundamental al omului, recunoscut și protejat prin lege. În România, art. 30 din Constituție se referă la aceasta și, implicit, libertatea de exprimare prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, ele fiind inviolabile.

Statul democratic ar trebui să aibă un interes fundamental în a garanta libertatea presei, deoarece o societate democratică este funcțională doar în condițiile în care aceasta există, însă această libertate a presei trebuie să se supună legii și să răspundă în fața ei atunci când încalcă prevederile constituționale și legale.

De asemenea, atunci când vorbim despre libertatea presei, trebuie să luăm în considerare existența mai multor realități sociale și filozofice, care contribuie și afectează gradul de libertate al comunicării mediatice. Este vorba, printre altele, și despre existența unui public educat, care să exercite un control critic asupra conținutului editorial și să sancționeze eșecurile.

În acest sens, vă învederez importanța aplicării măsurilor de guvernare asumate de Executivul Grindeanu în domeniul educației și cercetării, dar și al tineretului și sportului, pentru o generație de tineri bine pregătiți și informați cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Ioan Narcis Chisăliță, din partea Grupului parlamentar al PSD. Și-i mulțumesc că s-a gândit la Ziua libertății de exprimare, eu având peste 20 de ani de experiență în presă.

Continuăm sesiunea de declarații politice cu Grupul parlamentar al PSD. Îi acord cuvântul domnului senator și ministru al sănătății, Florian Dorel Bodog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În declarația mea politică de astăzi aș dori să arăt rezultatele primelor 100 de zile de guvernare socialdemocrată în ceea ce privește creșterea semnificativă a numărului de locuri de muncă și a angajatorilor activi din România.

Conform cifrelor date publicității recent, Guvernul se apropie de cifra de 100.000 de noi locuri de muncă create exclusiv în primul trimestru al anului 2017. Aceleași date ne arată faptul că la sfârșitul lunii aprilie erau înregistrate 6.318.441 de contracte de muncă, din care aproximativ 92% sunt pe perioadă nedeterminată. De asemenea, rata șomajului este situată la 4,71% și este în continuă scădere, experții estimând o scădere până la 4,2%, cifră care ne situează sub media europeană.

Aceste statistici demonstrează clar faptul că România, sub guvernarea PSD, a reușit una dintre cele mai consistente creșteri ale pieței muncii și a nivelului de bunăstare al populației. Progresele vizibile pe acest palier sunt confirmate și de creșterea record a numărului de angajatori activi

din țara noastră, ultimele statistici însumând cu 12.338 mai mulți angajatori față de finalul anului 2016.

Personal, mă aștept ca aceste cifre să fie într-o continuă îmbunătățire, având în vedere faptul că o serie de noi măsuri urmează să fie aplicate de Guvern pentru a susține acest sector. Și aș dori să vă dau un singur exemplu concludent: programul național Start-up Nation, creat pentru a stimula înființarea întreprinderilor mici și mijlocii din țara noastră și pentru a susține crearea de noi locuri de muncă.

Chiar dacă aceste cifre sunt îmbucurătoare și ne oferă motive să ne mândrim cu munca noastră de până acum, este extrem de important să nu ne considerăm misiunea ca fiind îndeplinită și să continuăm să muncim pentru asigurarea bunăstării fiecărui cetățean din România.

Trebuie să mizăm în continuare pe dezvoltarea unor sectoare strategice. Dincolo de IT și zona serviciilor, unde deja țara noastră stă bine, trebuie avute în vedere și alte domenii, precum energia, agricultura, sectoare a căror dezvoltare ar duce la crearea altor câteva mii de locuri de muncă pentru cetățenii care au cea mai multă nevoie de ele, cu precădere cei din mediul rural și care stau sub riscul de excluziune socială.

Îi mulțumim domnului senator Florian Dorel Bodog, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna Emilia Arcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „România – un model politic de promovat”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am promis în declarația mea precedentă, referitoare la fascinația modelelor autoritariste din politica lumii care ne înconjoară, că voi reveni să prezint virtuțile sistemului nostru. Și aceasta pentru că eu cred că avem un sistem politic democratic funcțional, mai bun decât cele autoritariste. Și avem datoria să promovăm ce avem bun, nu numai să ne plângem de ceea ce nu ne convine într-o conjunctură și să criticăm neajunsurile.

Mai întâi aș aminti faptul că nici noi nu am fost feriți în anii din urmă de unele tentații prezidențiale de a impune practici și regimuri politice autoritariste, care să facă irelevantă participarea democratică a cetățenilor la alegerile instituțiilor eligibile și la desemnarea Guvernului.

Cred că cea mai evidentă deviere spre autoritarism politic a fost aceea a președintelui predecesor, atunci când nu a mai ținut cont nici de rezultatul alegerilor și și-a adus partidele și premierul său la guvernare în anul 2004, când, ignorând rezultatele alegerilor din 2009 și ale referendumului din anul 2012, și-a chemat instituțiile de forță și prietenii din exteriorul țării să-l ajute să-și conserve mandatele. Se pare că acum, supraviețuindu-i sistemului, nici chiar fostului președinte Băsescu nu-i mai place regimul polițienesc-securistic, bazat pe instituțiile de forță, pe care și le-a creat spre protejarea propriului anturaj, profund corupt și abuziv, așa cum se dovedește cu fiecare zi care trece.

Se vede că avea nevoie fostul președinte de acest sistem, pentru că de el depindea reînnoirea multiplelor sale mandate de demnitar al statului român.

Totuși, în pofida unor asemenea tentative, trebuie să constatăm că sistemul nostru constituțional a rezistat și procesul democratic și-a croit o direcție trainică în istoria noastră politică recentă. Există, consider eu, și o explicație a acestei rezistențe. În primul rând, avem o Constituție modernă, care acordă prioritate drepturilor și libertăților românilor, precum și procedurilor democratice în funcționarea instituțiilor statului.

Îi mulțumesc doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Eugen Pîrvulescu.

Bună ziua!

Stimați colegi,

Dintr-un comunicat al Ministerului Finanțelor transmis Agenției Naționale de Presă Agerpres am aflat că doar în luna mai a anului curent Ministerul Finanțelor Publice a planificat împrumuturi de 4,1 miliarde de lei de la băncile comerciale, adică aproape un miliard de euro. Sumele astfel obținute, spune același comunicat, vor fi destinate finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice, adică, într-un cuvânt, pentru cheltuieli.

Stimați colegi, în acest an, în doar trei luni și jumătate, Guvernul PSD–ALDE, condus de domnul Sorin Grindeanu, s-a mai îndatorat cu 4,6 miliarde de euro, și astfel va ajunge în total la 5,5 miliarde de euro doar la sfârșitul lunii mai.

Această sumă este imensă, asta în timp ce deficitul la fondul de pensii crește amețitor. Varianta prognozată de 28 de miliarde de lei pentru acest an probabil că va fi depășită cu mult.

În același timp, banii pentru investiții sunt tăiați, iar criza economică nu poate fi depășită în realitate decât pe hârtie. În acest ritm nebunesc de cheltuieli aiurea, veți ajunge la sfârșitul anului la peste 10 miliarde de euro împrumutați și la un deficit bugetar în jur de 5%, ceea ce va duce la sancțiuni posibile din partea Comisiei Europene.

Stimați colegi, vă atrag atenția respectuos că, odată cu scăderea ratingului României de către diferite agenții internaționale, așa cum s-a întâmplat recent, dobânzile pentru împrumuturi vor crește, astfel încât veți pune o adevărată bombă cu ceas în România. Îi veți îndatora chiar și pe nepoții copiilor noștri.

Încă sper că nu sunteți chiar atât de inconștienți încât să transformați România într-o super-Grecie, o țară care să fie vândută, la propriu, băncilor.

Noi suntem... Stimați colegi, nu putem să permitem să devenim o nouă Grecie. Deja Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional sunt fripți cu revelionul grecesc și nu vor mai plăti nota de plată a chermezei organizate de Liviu Nicolae Dragnea și de acoliții săi. Noi toți vom fi cei care vom plăti!

Dumneavoastră sunteți aici, în Parlament, stimați colegi, reprezentanți ai poporului român și în numele acestuia trebuie să opriți acest dezmăț pe bani publici, iar rolul dumneavoastră este să nu fiți chezași la acest atentat la siguranța națională.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului semnator Eugen Pîrvulescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la faptul că România este în coada clasamentelor.

Stimați colegi, încep declarația politică de astăzi cu un adevăr dur: peste 40% din populația țării este expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, iar o treime din copiii României trăiesc în sărăcie.

Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015–2020 stabilește ca obiectiv al Guvernului României incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie. În acest context, se dorește ca toți cetățenii să aibă oportunități egale de a participa în societate, de a fi apreciați și valorizați și, până în anul 2020, cel puțin 400.000 de persoane să fie scoase din categoria populației sărace.

Cu toate acestea, diferențele de salarizare între diverse zone ale țării sunt considerabile. La fel și în ceea ce privește nivelul șomajului sau expunerea la riscul sărăciei.

Un sondaj dat presei de curând arată că angajații din Caraș-Severin, de pildă, au cele mai mici venituri din țară, cu un salariu mediu net lunar de doar 1.256 de lei. Ba chiar multe persoane se mulțumesc să muncească și pentru 1.000 de lei lunar.

Comparativ cu Brașovul, Cluj-Napoca sau Timișoara, care sunt fruntașe la nivel de trai, Caraș-Severinul este în coada clasamentului. Iar acest lucru denotă faptul că politicile publice în domeniul social, reforma asistenței sociale, dar și eforturile pentru o piață a muncii adaptată realității sunt încă departe de ceea ce România și-a asumat ca strategie națională, dar și ca stat european, pentru protejarea cetățenilor săi.

Faptul că zone puternic industrializate altădată din județul Caraș-Severin sunt astăzi pradă șomajului și sărăciei este o eroare pe care o plătim cu toții, ca țară, nu numai cei afectați direct. Cheia o reprezintă reconversia profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, în vederea creșterii șanselor pe o piață a muncii în continuă schimbare. Iar aici mă refer la cursuri de calificare și recalificare, dar și regândirea în ansamblu a potențialului județelor și localităților care sunt astăzi amintirea prăfuită a ceea ce au reprezentat cândva.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc, domnule senator Ion Marcel Vela.

Și, în temeiul celor spuse, vreau să adaug și eu că le dorim multă sănătate jurnaliștilor, chiar și atunci când ne critică.

Dacă mai sunt dintre cei care s-au înscris pentru sesiunea de declarații în sală, vă rog să îmi faceți un semn acum.

Dacă nu, o să citesc lista celor care au mai depus declarații politice fără să le citească:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, Roxana Natalia Pațurcă, Victorel Lupu, Nicolae Avram, Tit Liviu Brăiloiu, Nicolae Bădălău, Paul Stănescu, Nicolae Moga, Mihai Viorel Fifor;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, George Cătălin Stângă, Iancu Caracota, Ioan Cristina, Costel Șoptică, Marius Nicoară.

Acestea au fost declarațiile politice de astăzi și sesiunea, pe care o declar închisă. Ne vom revedea în aproximativ cinci-șase minute, cu sesiunea de plen, în care este și un proiect de lege legat de libertatea de exprimare, printre altele. O zi bună în continuare!

– marți, 9 mai: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–12.00, lucrări în plenul Senatului; ora 12.00 – ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, urmată de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 10 mai – lucrări în comisiile permanente;

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Declar deschisă ședința plenului Senatului de azi, 3 mai 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Ion Marcel Vela.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 82, cvorumul de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. V-o supun atenției.

Dacă sunt comentarii sau intervenții asupra ordinii de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program de lucru?

Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenții, atunci,

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.

Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 mai 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 8 mai 2017: 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; ora 14.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu ora 17.00, vot final pe proiecte de legi cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- joi, 11 mai – ședință comună a Senatului și Camerei

- Deputaților, urmată de lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 12, respectiv 13 mai – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2016) 799 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, domnule senator Radu Oprea, microfonul 7.

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Dragi colegi,

Raport la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2016) 799 final

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la articolele 290 și 291.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

La ședința comisiei din data de 20 aprilie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Europene.

Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele: se constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe temeiurile juridice ale tuturor actelor de bază modificate.

Alegerea formei juridice este în temeiul art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere că nu este necesar să se lase o marjă de apreciere statelor membre.

Se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. Propunerea respectă și principiul proporționalității, deoarece nu depășește nivelul minim necesar pentru realizarea la nivel european a obiectivului declarat. Punctul de plecare pentru determinarea domeniului de aplicare al prezentei propuneri îl reprezintă actele juridice vizate de cele trei propuneri de aliniere legislativă adoptate de comisie în 2013. Actele cu privire la care s-au făcut între timp propuneri legislative individuale nu sunt incluse în prezenta propunere. În prezenta propunere a fost adăugat un singur act care nu a făcut obiectul propunerii din 2013, dar în cazul căruia alinierea este necesară.

Se recomandă ca durata împuternicirii să fie de cinci ani, cu reînnoire automată în urma unui raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, care să fie prezentat înainte de expirarea delegării.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare – COM(2016) 819 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, domnule senator Radu Oprea, microfonul 7.

Raport la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare – COM(2016) 819 final

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a propunerii de regulament.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Iustin Talpoș.

La ședințele comisiei din 20 și 26 aprilie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Europene.

Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele: se constată că temeiul juridic pentru sprijinirea acțiunilor în domeniul recunoașterii reciproce a ordinelor de înghețare și de confiscare a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni este art. 82 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în conformitate

cu care cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii se întemeiază pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și a deciziilor judiciare.

Alegerea formei juridice a avut la bază temeiul art. 82 din tratat.

Având în vedere că propunerea se referă la procedurile transfrontaliere, care necesită norme uniforme, nu este necesar să se lase o marjă de apreciere statelor membre în vederea transpunerii actelor..., acestor norme.

Se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. Propunerea respectă și principiul proporționalității.

Se constată că acest concept de justiție europeană se bazează pe intensificarea cooperării judiciare atât în materie civilă, cât și în materie penală, prin intermediul principiului recunoașterii reciproce, potrivit căruia fiecare sistem juridic acceptă treptat faptul că hotărârile adoptate de sistemele juridice ale altor state membre sunt valide și că acestea ar trebui recunoscute fără formalități suplimentare.

Se recomandă ca traducerea documentului să fie corespunzătoare legislației naționale, deoarece termenul de înghețare nu este folosit în terminologia juridică română, considerându-se, chiar în condiții de efecte juridice similare, adecvat limbajului juridic termenul de indisponibilizare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Atunci,

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de adaptare la art. 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a unei serii de acte juridice din domeniul justiției care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control – COM(2016) 798 final. În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

La ședința comisiei din data de 20 aprilie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Europene.

Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele:

– se constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe temeiurile juridice ale tuturor actelor de bază modificate;

– se constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. Propunerea respectă și principiul proporționalității.

Prezenta propunere de regulament aliniază prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, prin modificarea art. 290 și 291, pentru care se aplică procedura de reglementare cu control care a fost aplicată în perioada 2006–2009, până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Procedura le dă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene dreptul de a bloca o măsură propusă de Comisie, dacă aceasta depășește competențele de executare ale Comisiei, nu este compatibilă cu scopul sau conținutul actului juridic sau depășește competențele sau mandatul UE.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM(2016) 798 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării ex-ante la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a regulamentelor (UE)

nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/794 și (UE) 2016/1.624 – COM(2016) 731 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei din data de 1 martie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne. Au fost analizate procesul-verbal al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele: se constată că temeiul juridic al propunerii de regulament se bazează pe art. 77 alin. (2) literele b) și d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Propunerea se bazează și pe art. 87 alin. (2) lit. a) ca temei juridic, pentru a permite accesul la informație în condiții stricte, în scopul de asigurare a respectării legii.

Alegerea formei juridice a avut la bază faptul că numai un regulament poate îndeplini pe deplin obiectivele menționate și acesta ar trebui ales ca instrument legislativ.

Se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. Propunerea respectă și principiul proporționalității, deoarece acțiunea nu depășește ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele tratatului. Inițiativa propusă reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen, menită să asigure că normele comune sunt aplicate în același mod la frontierele externe, în toate statele membre care au eliminat controalele la frontierele interne. Se constată că obiectivul prezentului regulament este de a institui Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, ETIAS, pentru resortisanții țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză la trecerea frontierelor externe, obligația de a deține viză care permite să se stabilească dacă prezența acestora pe teritoriul statelor membre nu constituie un risc în materie de migrație neregulamentară, securitate sau sănătate publică. În acest scop, se introduce o autorizație de călătorie și se stabilesc condițiile și procedurile de eliberare sau de refuzare a acesteia.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM(2016) 731 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

## Stimați colegi, Onorat Senat,

Permiteți-mi să fac câteva comentarii totuși legat de acest raport, având în vedere punctul 4 mai ales, unde se spune că această inițiativă reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen. Și comentariul se referă, evident, la acest aspect: ce se întâmplă pe frontiera Schengen.

Știți foarte bine că din 7 aprilie a intrat în vigoare un nou regulament care modifică Codul frontierelor Schengen și care prevede consultarea bazelor de date pentru toți cetățenii Uniunii Europene pentru care nu se făcea până acum această consultare de bază de date. Drept urmare, mai ales la frontiera României cu Ungaria sunt cozi de 2, 3, 4 ore. Între timp am avut și Paștele, au venit și milioane sau sute de mii de cetățeni români din străinătate acasă, nemaivorbind de traficul care este uzual la această frontieră. Vreau să vă spun că această problemă nu este singulară, pentru că și alte state sunt în aceeași situație. Și vreau să vă dau exemplul Croației, Croația fiind statul membru cel mai nou al Uniunii Europene. Croația, după trei zile în care au fost cozi imense la frontiera Croației cu Slovenia și cu Ungaria, a cerut la Bruxelles suspendarea aplicării acestui regulament. Și a obținut această suspendare. Premierul Sloveniei, în 9 aprilie, la două zile de la aplicarea acestui regulament, declara: „Implementarea Directivei UE la frontiera cu Croația a creat condiții cu totul insuportabile în ultimele zile” și a cerut modificarea de urgență de către Uniunea Europeană a acestui regulament.

Ce facem noi? Că aceasta este întrebarea și de aceea fac comentariu. România ce face? S-a regrupat, probabil..., personal la frontieră, s-au refăcut programe de lucru și așa mai departe.

Croația, încă o dată, cel mai nou membru al Uniunii Europene, a obținut în trei zile suspendarea aplicării și nu mai sunt cozi la frontiera croato-slovenă și croato-ungară.

Noi, în timp ce avem sute de mii, milioane de cetățeni care..., români și nu numai, pentru că aici e vorba și de cetățenii altor state UE, care traversează această graniță și care sunt supuși acestei chestii umilitoare, până la urmă, în Uniunea Europeană, de a sta câteva ore la trecerea frontierei, noi n-am făcut niciun demers. Nu cunosc niciun demers al Guvernului sau al statului român cu privire la această chestiune.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru comentarii.

Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Stadiul actual și posibilele căi de urmat în ceea ce privește situația de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor (Acțiuni întreprinse ca urmare a comunicării din 12 aprilie) – COM(2016) 816 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, domnule senator Radu Oprea. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Stadiul actual și posibile căi de urmat în ceea ce privește situația de nereciprocitate cu anumite țări terțe în domeniul politicii vizelor (Acțiuni întreprinse ca urmare a comunicării din 12 aprilie) – COM(2016) 816 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei din data de 12 aprilie au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Europene.

Au fost analizate punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Europene și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

Comisia pentru politică externă a transmis procesul-verbal. De asemenea, au mai transmis proces-verbal Comisia juridică de numiri, disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Se constată că prezenta comunicare trece în revistă progresele înregistrate, începând cu luna iulie 2016, în discuțiile cu cele două țări rămase. Comunicarea prezintă un raport cu privire la progresele concrete realizate cu Canada, stadiul în care se află discuțiile cu Statele Unite și stabilește următoarele etape de parcurs.

Ca măsură ulterioară comunicării din luna aprilie, în iulie 2016, Comisia a evaluat progresele înregistrate în intervalul cuprins între luna aprilie și luna iulie și a stabilit următoarele etape care trebuie parcurse pentru a se realiza reciprocitatea deplină în materie de vize.

Se recomandă ca:

– autoritățile europene implicate să facă demersuri pentru aplicarea Regulamentului UE nr. 1.289 din 2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină vize pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație;

– în negocierile cu partenerii strategici, instituțiile naționale competente să continue dialogul cu Comisia Europeană în vederea aplicării depline a reciprocității în materie de vize.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, formularea prezentului raport la COM(2016) 816 final.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

## Unde?

Vă rog, domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc domnului secretar că mi-a atras atenția. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă-mi este permisă o scurtă intervenție, în principal pe două puncte.

În primul rând, dacă Comisia pentru afaceri europene acceptă o sugestie, chiar și retroactivă, în astfel de situații, mai ales pe o astfel de temă, este bine să fie invitat nu doar Ministerul Afacerilor Europene, care gestionează potrivit fișei de atribuțiuni, pe fond din punct de vedere tehnic, acest subiect sau acest tip de subiect: chestiunea cu nereciprocitatea în materia politicii de vize. Dar, pentru că acest subiect este complex și delicat și are și o dimensiune politică, sugestia este ca pe această tipologie de subiecte să se iasă din tiparul, deja, văd, tradițional, să fie invitat și ministrul afacerilor externe, propriu-zis, care are și dimensiunea mai politică și mai strategică a subiectului. Ăsta este primul comentariu, mai degrabă de modalitate decât de desfășurare a procedurii.

Pe fond însă avem de a face cu un raport al Comisiei pentru afaceri europene și cu un aviz al Comisiei pentru politică externă și un proiect de hotărâre care urmează să fie adoptat de Senat, pentru că vorbim de proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale. În astfel de situații, și mai ales pe un punct care ne interesează direct, eu personal aș simți nevoia unei formulări care să exprime mai clar: care e poziția Parlamentului României, deci a autorităților române, care este așteptarea, care sunt solicitările concrete ale Parlamentului României, în procedura de consultare cu parlamente naționale, față de Comisia Europeană. Și am să încerc să mă explic de ce: pentru că, practic, citeam cu atenție proiectul de raport, raportul Comisiei pentru afaceri europene, practic, este un rezumat, o analiză a ceea ce spune comisia, a evaluării pe care o face comisia. Da, aceasta este o chestiune importantă.

Dar ce solicităm noi? Care este așteptarea noastră concretă în raport cu Comisia Europeană? Și aici, de exemplu, este o referire: „Se recomandă ca autoritățile europene implicate să facă demersuri pentru aplicarea regulamentului” și așa mai departe – măcar formula „să facă demersuri energice” sau „consistente și consecvente”. Mă explic de ce. Comisia Europeană are o abordare extrem, extrem de slabă cu privire la acest subiect. Nu suntem absurzi, știm despre ce vorbim. Dacă vorbim despre relația cu Statele Unite, un partener strategic, sunt multe chestiuni complexe. Dar să nu mimeze Comisia Europeană efectuarea acestor demersuri, pentru că Comisia, astăzi, are pârghiile pentru a face demersuri pentru implementarea regulamentului. Și aruncă pisica întotdeauna fie la Parlamentul European, fie la Consiliu, fie în consultare către statele membre.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 831 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, domnule senator Radu Oprea. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării documentului – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – Al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale – COM(2016) 831 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, calitatea de raportor i-a revenit domnului senator Iustin Talpoș.

La lucrările comisiei din data de 26 aprilie 2017 au participat și au fost analizate punctele de vedere susținute de reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ministerului Afacerilor Interne și de cei ai Ministerului Afacerilor Externe.

Au fost analizate: procesul-verbal al Comisiei juridice, de numiri și disciplină, imunități și validări, procesul-verbal al Comisiei pentru politică externă, de asemenea, procesul-verbal al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și procesul-verbal al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Prezentul raport a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 21 decembrie 2016, în cadrul unui pachet de măsuri menite să consolideze capacitatea Uniunii de a lupta împotriva finanțării terorismului și a criminalității organizate, pentru a asigura un răspuns european ferm și coordonat fenomenului terorismului internațional.

Raportul vizează așadar evoluțiile în cadrul a doi piloni principali: combaterea terorismului și a criminalității organizate, inclusiv a mijloacelor de care dispun acestea, precum și consolidarea mijloacelor de apărare de la nivelul Uniunii Europene și dezvoltarea rezilienței împotriva acestor amenințări.

În urma examinării documentului european, membrii Comisiei pentru afaceri europene formulează următoarele:

1. Își reafirmă susținerea pentru lupta împotriva terorismului internațional și își exprimă compasiunea pentru familiile victimelor atentatului de la Paris din 20 aprilie 2017.

2. Constată progresele concrete realizate pentru realizarea unei Uniuni a securității colective efective și reale prin:

– adoptarea unei noi directive privind combaterea terorismului – COM(2015) 625 final, revizuirea directivei Uniunii Europene privind armele de foc, înăsprirea măsurilor privind precursorii de explozivi și prin reforma vizată a Codului frontierelor Schengen;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Vă rog, o intervenție, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O critică amicală pentru secretarul de ședință, cu rugămintea să se uite și pe partea noastră de Senat.

Un scurt comentariu _post festum_ . O fac, în situația asta, sub forma explicației votului. Am votat pentru hotărârea propusă plenului Senatului, inclusiv pentru faptul că subliniază un lucru extrem de important, cred că l-am mai spus o dată în plenul Senatului: acest obiectiv al Uniunii, realizarea unei Uniuni a securității efective și reale, care este un obiectiv major al Uniunii Europene, este cel mai viu exemplu care contrazice poziția și teoria Europei cu cercuri concentrice sau a Europei cu mai multe viteze. Pentru că realizarea acestei Europe, a unei securități efective și reale, cel puțin în ceea ce privește combaterea terorismului, a finanțărilor ilegale, acțiuni operative, _intelligence_ , supravegherea circulației și transferul de informații în timp operativ între autoritățile statelor membre, presupune o Europă extrem de integrată și coezivă, cu structuri care să fie puse pe același nivel de cooperare. O Europă fragmentată, cu mai multe viteze contrazice în mod flagrant acest obiectiv major al Uniunii Europene.

Era un simplu comentariu în argumentația pe care noi ar trebui să o avem consecvent în dialogul cu alte state membre.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, domnule senator, pentru comentariu și pentru explicarea votului.

Continuăm ordinea de zi.

La punctul II – Inițiative legislative, avem punctul 1 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății – adoptat de Camera Deputaților (L68/10.04.2017).

Trebuie să precizez că acest proiect a fost introdus pe ordinea de zi sub rezerva ca până la data sau la ora plenului să vină, să ne parvină raportul comisiei.

Având în vedere că nu avem raportul comisiei, acest proiect de lege va fi dezbătut într-o ședință de plen următoare.

Și, punctul 2, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L74/10.04.2017). Aici avem un raport de respingere. Invit inițiatorul, dacă este prezent.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu este.

Nu avem inițiatorul.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna secretar de stat Moț. Microfonul 9.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră se referă la adăugarea unui nou alineat la art. 397 din Codul penal, în sensul incriminării unor acțiuni săvârșite în următoarele condiții... Textul propus sună astfel: „Întreprinderea de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de una sau mai multe persoane împreună în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

Precizăm că activitățile a căror incriminare se propune, în funcție de circumstanțele săvârșirii faptei, pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni deja existente în legislația națională, așa încât o eventuală completare a textului de la art. 397 din Codul penal apreciem că nu-și găsește utilitatea. Mai mult, ar exista riscul unor reglementări paralele, care să stabilească un regim sancționator diferit. Propunerea legislativă de față se poate observa că propune un regim sancționator mai blând.

Dintr-un alt punct de vedere, apreciem că reglementarea propusă poate ridica și o serie de probleme cu privire la respectarea libertății de exprimare, reglementată de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 30 din Constituția României.

De asemenea, textul propus de inițiator se remarcă prin lipsa de previzibilitate, în condițiile în care exprimarea redată mai sus este extrem de largă, de natură a atrage în sfera ilicitului penal orice manifestări apreciate ca având ca efect, printre altele, îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat.

Față de cele expuse mai sus, vă învederăm faptul că Guvernul nu susține această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri și imunități pentru a prezenta raportul.

Vă rog, domnule președinte Șerban Nicolae. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, într-o ședință prelungită, întrunită în cursul acestei dimineți, a luat în dezbatere această propunere legislativă, reținând aspectele care au fost în parte prezentate și de reprezentantul Guvernului, în sensul în care fie se propune o reglementare care dublează norme deja stabilite în legislația penală, fie amestecă norme specific penale cu cele contravenționale.

Atrag atenția și asupra faptului că se propune introducerea unui alineat nou, (3), la art. 397, care la primele două alineate prevede acțiuni armate sau acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor în scopul schimbării ordinii constituționale, sancționabile, în primul caz, cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau, în al doilea caz, de la 10 la 20 de ani, iar, la alin. (3), prin propunerea domnului deputat se propun, în cazul întreprinderii de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de una sau mai multe persoane împreună în scopul schimbării ordinii constituționale sau îngreunării/împiedicării exercitării puterii de stat, pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Ceea ce arată o abordare cel puțin incoerentă în ceea ce privește

gravitatea unor asemenea fapte, impactul social al unei asemenea infracțiuni. Dacă la primele două alineate, așa cum v-am spus, se prevede închisoare de la 10 ani până la 25 de ani și interzicerea unor drepturi, la alin. (3) se vorbește de închisoare de la 6 luni la 3 ani, ceea ce duce însă și la confuzii în ceea ce privește capacitatea de a exprima o opinie contrară exercitării modului în care se exercită puterea de stat sau în care funcționează ordinea constituțională, dreptul la liberă exprimare și la opinie neputând fi îngrădit, fiind garantat de Constituție.

În aceste condiții, cu unanimitatea membrilor prezenți, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative și vi-l supune votului.

Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Vă rog, domnul senator Mihai Goțiu. Microfonul 2.

## Bună ziua!

Fără nicio glumă, mă bucur că astăzi, de Ziua mondială a libertății de exprimare, sunt de acord cu domnul senator Șerban Nicolae exact pe o temă care privește libertatea de exprimare și vreau să aduc în discuție, pentru că tot am bucuria, din punctul meu de vedere, de a vota împotriva acestei propuneri legislative, cum o va face și Grupul USR, să aduc în discuție art. 1 alin. (1) din Legea nr. 60/1991 a adunărilor publice, în care se prevede expres: „Libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstrații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri și de a participa la acestea este garantată prin lege.”

De ce am adus în discuție acest punct? Este pentru că anul trecut, într-o cerere de informații publice pe Legea nr. 544/2001, pe primele șase luni ale anului, am primit următoarele cifre de la Jandarmeria Română: că în primele șase luni ale anului s-au aplicat 157 de amenzi la aceste manifestări publice, dintre care, atenție, 22 de amenzi au fost date celor care au încercat să oprească desfășurarea de adunări publice, în timp ce 134 de amenzi au fost date în scopul îngrădirii, blocării desfășurării de adunări publice. Practic, într-un raport, șase din șapte amenzi au fost, practic, pentru a bloca această libertate de exprimare în cadrul adunărilor publice.

Acesta este unul dintre motivele pentru care profit de acest prilej ca să anunț că USR nu doar că va vota împotriva acestui proiect legislativ, ci și faptul că a inițiat deja o dezbatere publică și o va continua până când vom aduce în dezbatere în plen un proiect de lege de modificare din temelii a Legii nr. 60/1991 a adunărilor publice, astfel încât ea sa-și atingă scopul menționat la art. 1, exact acela ca această libertate de exprimare să poată fi manifestată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Atunci, declar închise dezbaterile generale. Și ar trebui să supunem la vot, numai că, fiind vorba despre...

Doamna Silistru, vă rog, la microfon, pentru toată sala.

Domnule președinte de ședință,

Ca să fie totul în regulă, puteți să supuneți la vot să fie de acord plenul cu votul pe această lege organică.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Și eu vă mulțumesc pentru propunere, dar cred că ar trebui să facă această propunere unul dintre lideri sau vicelideri, ca să pot să supun la vot.

Vă rog, domnule Cseke Attila.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu totuși vă propun o altă soluție, care este soluția pe cutuma noastră, și anume aceea că luni, de la ora 17.00, votăm pe legile organice. Eu cred că este o soluție mai bună. Nu se întâmplă nimic până luni, și luni va putea fi supusă votului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule Attila.

Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog.

Domnul Cseke Attila. Dacă sunt alte intervenții?

Vă rog. Microfonul central, domnule senator.

Ca vicelider al Grupului senatorilor USR, propun să ne exprimăm asupra acestei propuneri legislative cu caracter de lege organică chiar acum.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Ok. Atunci, fiind îndeplinită această chestiune formală, supun la vot propunerea făcută de domnul senator Vlad Alexandrescu, și anume să votăm astăzi această lege cu caracter organic.

Atunci, mergem la votul asupra proiectului legislativ.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, încheiem aici ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.25._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944862]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 73/10.V.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei