Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 15 mai 2017.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 93, cvorumul de lucru fiind îndeplinit.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința de plen a fost distribuită. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul? Nu sunt.

Atunci,

Continuăm activitatea noastră și, înainte de a trece la punctul 1, secțiunea I, îl invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Am două anunțuri de făcut.

Cel dintâi se referă la o modificare la Comisia juridică, unde domnul Robert Cazanciuc va fi președintele acestei comisii. Îl înlocuiește pe domnul Șerban Nicolae.

Iar la grup anunțăm schimbarea liderului: domnul Șerban Nicolae este înlocuit de subsemnatul.

Mulțumesc.

Vă mulțumim pentru informare.

Urăm succes și liderului de grup al PSD, și noului președinte al Comisiei juridice.

Dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării

de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență.

2. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal – procedură de urgență.

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră – procedură de urgență.

4. Lege privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

5. Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

6. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – procedură de urgență.

Grupul PNL... Grupul PNL susține această inițiativă legislativă, în integralitatea lui. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu și de regim juridic special (b73/6.03.2017). Inițiator, domnul senator Șerban Nicolae. Este prezent domnul Șerban? Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Susțin procedura de urgență. Este din legislatura trecută. A intrat în procedura aceea, cu care știți că nu sunt de acord, de casare între legislaturi. A fost adoptată procedura de urgență în legislatura trecută. Sper să aibă același succes și acum.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru precizări.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal (inclusiv privind falsificarea și contrafacerea) (b79/7.03.2017).

La fel, o serie de inițiatori din partea PSD. Dacă există susținere?

Nu există.

Motiv pentru care nu putem să adoptăm procedura de urgență.

5. Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, județul Vrancea, în domeniul public al statului și administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, județul Ilfov (b85/7.03.2017).

Doamna senator Silistru, vă rog. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să susțineți procedura de urgență, având în vedere că suprafața respectivă este indispensabilă pentru desfășurarea activității Institutului Național de Fizică a Pământului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, doamna senator, mai ales că m-ați rugat să îl susțin.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea și completarea art. 587 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (b86/8.03.2017).

Inițiatori: o serie de colegi, deputați și senatori, de la UDMR.

Nu se susține.

Motiv pentru care nu putem să adoptăm procedura de urgență.

Secțiunea II, dezbateri asupra inițiativelor legislative. Și avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare (L64/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Prezentul proiect de act normativ vizează instituirea unor măsuri potrivit cărora instituțiile administrativ-teritoriale pot solicita din contul curent al Trezoreriei Statului împrumuturi din venituri din privatizare, în limita sumei de 500 de mii de lei, pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fondurile externe nerambursabile din perioada 2014–2020, inclusiv pentru cheltuieli neeligibile asociate proiectelor.

Susținem adoptarea prezentului proiect de lege în forma propusă prin raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul Alin Chirilă, da?

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget. Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator Teodorovici.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au transmis aviz favorabil.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 4 voturi pentru și două abțineri, să aducă un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 1.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să vă citesc din motivarea emiterii actului normativ. „În prezent, multe proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile implementate de către autoritățile administrației publice locale înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale pentru a asigura cota de 2% cofinanțare proprie sau pentru a asigura cheltuielile neeligibile.”

Deci, în primul rând, avem o lege care... o ordonanță care ne arată lipsa de organizare sau haosul care domnește în administrațiile locale și, mai departe, ni se spune că „deși multe dintre unitățile administrativ-teritoriale au lansat proceduri de achiziție publică, băncile nu s-au arătat interesate în acordarea de împrumuturi”, ceea ce arată că băncile nu văd că aceste proiecte vor aduce înapoi banii împrumutați.

Totuși, având în vedere că împrumuturile acestea sunt în sumă mică, 500 de mii de lei, și se fac la prețul pieței, la ROBOR la 3 luni, Partidul Național Liberal va susține și va vota pentru această ordonanță.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnilor și doamnelor colegi,

La comisia din care fac parte am solicitat admiterea unui amendament care înțeleg că este respins. Acesta se referea la excluderea din textul de la art. 1 a prevederii referitoare la Legea nr. 273, și anume excluderea din text a art. 61 alin. (1), pentru că și în Legea administrației publice locale, dar și în Legea finanțelor publice locale la respectivul articol și respectivul alineat se spune că consiliile locale județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu și lung pentru realizarea de investiții publice de interes local pentru refinanțarea datoriei publice.

Așadar, consider că nu se poate exclude cenzura consiliului local privind aprobarea acestor împrumuturi.

Vă mulțumesc și vă rog să supuneți propunerea mea cenzurii plenului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 al ordinii de zi. Este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne (L50/20.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și-i dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna secretar de stat Cristina Manda. Vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța nr. 76/2016, fosta Direcție de Informații și Protecție Internă a fost reorganizată în cadrul ministerului, fiindu-i stabilite extrem de clar atribuțiile care vizează personalul, patrimoniul, misiunile MAI și, totodată, protecția informațiilor clasificate din MAI.

Prin reorganizarea fostului departament s-a urmărit în mod deosebit eliminarea suprapunerilor instituționale care existau la acel moment și, practic, departamentul, acum, are personalitate juridică, competență teritorială generală, e constituit dintr-un aparat central și subunități distribuite la nivel teritorial și, repet, are rolul de a asigura exclusiv spațiul Ministerului Afacerilor Interne.

Noi vă rugăm să dați un aviz favorabil Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 76/2016. Vă mulțumesc.

## Mulțumim, doamna secretar de stat.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, pe domnul senator Florin Cârciumaru, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 9 mai 2017, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că avem o inadvertență chiar în conținutul legii.

Dacă privim la art. 3 alin. (2)... Se face următoarea precizare: „Activitatea desfășurată de Direcția Generală de Protecție Internă în domeniul securității naționale are caracter de secret de stat.”

Iar la art. 8 se vine cu o modificare. Dacă în vechea lege desemnarea șefului acestei structuri se făcea și cu avizul CSAT, de data aceasta se propune ca, deși este o structură care desfășoară activități secret de stat, CSAT-ul să nu mai aibă aviz la nominalizarea șefului acestei direcții.

Mai fac o observație, care este extrem de importantă și trebuie să ținem cont de ea cu privire și la celelalte servicii. Se revine la remilitarizarea acestui serviciu.

Drumul serviciilor secrete în România trebuie să fie trecerea la servicii civile, cu agenți civili, cu o carieră precis desemnată printr-o lege, prin Statutul ofițerului de informații. Este un pas înapoi ceea ce facem acum, remilitarizând acest serviciu.

Propunerea mea este ca legea să meargă înapoi la comisie pentru analiză, pentru că, din 2007, eu am depus la Parlament un set de legi ale securității naționale, prin care, în Statutul ofițerului de informații, acesta trecea la un statut civil, și nu militar. Abuzurile se produc în serviciile de informații, în primul rând, pentru că sunt militarizați, pentru că maiorul dă ordin căpitanului, pentru că locotenent-colonelul dă ordin maiorului, pentru că generalul dă ordin coloneilor.

Vă rog, măcar dați șansă de reanaliză a acestui articol care militarizează serviciul de informații al Ministerului de Interne și propun eu să se analizeze posibilitatea ca serviciul să fie civil.

Vă mulțumesc.

Deci propunerea este de întoarcere la comisie. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru precizări, domnule senator.

Din punct de vedere formal, o astfel de propunere poate s-o facă liderul sau unul dintre vicelideri. Și să solicite și un termen.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu. Vă rog, domnule senator.

Nu?

Domnul senator Nicu Fălcoi.

Înseamnă că domnul secretar de ședință m-a informat greșit.

Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

USR va vota împotriva adoptării acestei legi. Asta pentru că, plecând de la o ordonanță de urgență care, practic, încerca să scoată de sub suspiciuni un serviciu profund bolnav, care ani de zile s-a considerat deasupra legii, nefiind altceva decât o unealtă a mai-marilor zilei, prin amendamentele aduse atât în Camera Deputaților, cât și în comisiile de la Senat, s-a reușit deturnarea acestei ordonanțe de urgență.

Practic, prin eliminarea avizului CSAT și prin lăsarea la dispoziția ministrului administrației și internelor a numirii

directorului acestei direcții și eliminarea obligativității ca acesta să fie militar într-un serviciu militarizat, precum și prin secretizarea, practic, a întregii sale activități, DGPI devine, de fapt, un serviciu secret pus la dispoziția domnului Dragnea.

Prin urmare, Uniunea Salvați România nu poate gira așa ceva și vom vota împotriva acestei legi.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Bădulescu. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Având în vedere opinia Grupului parlamentar al PMP, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Termen: două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

- abținere, propunerea dumneavoastră a fost respinsă. Continuăm dezbaterile.

Doamna senator Alina Gorghiu. Vreți să interveniți? Vă rog, microfonul 2.

Domnule președinte,

Aș fi vrut să spun punctul de vedere al grupului Partidului Național Liberal înainte să fie votul de retrimitere la comisie, pentru că susțineam această propunere.

În esență, ceea ce se spune aici e un lucru corect. A venit de la Guvernul Cioloș ordonanța de reorganizare a acestui serviciu, cu o propunere simplă: șef al acestui serviciu să fie un cadru militar numit de ministru, cu avizul CSAT.

Sunt două lucruri care ne deranjează la acest proiect.

Unu, că în privința șefului totul rămâne la cheremul ministrului de interne, scoțându-se avizul CSAT și renunțând la calitatea de militar pentru șeful acestui serviciu, deși argumentele invocate și de cei de la PMP, și de cei de la USR sunt foarte clare: vorbim de un serviciu care operează și gestionează informații cu caracter de secret de stat, care fac obiectul multor ședințe CSAT. Și, în opinia noastră, este de neînțeles de ce majoritatea dorește eliminarea acestui aviz.

De altfel, o s-o rog pe doamna secretar de stat din Ministerul de Interne să ne răspundă la niște semne de întrebare, pentru că în comisie poziția ministerului nu este cea exprimată de dânsa acum în plen, în sensul în care au fost observații făcute de Ministerul de Interne la amendamentele pe această procedură de numire a conducerii acestei direcții.

Și aș vrea să știu dacă, într-adevăr, până la capăt mandatul ministrului sau opinia ministerului este de susținere a proiectului în varianta care a parvenit plenului sau s-a modificat pe parcurs și de ce există această modificare de poziție.

Altfel, opinia noastră sau poziția Grupului parlamentar al PNL este de respingere a proiectului în forma actuală. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții? ## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Pot să mai intervin o dată?

Pentru dumneavoastră facem o excepție. Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Vreau să știți, v-o spun din experiență, a fost o bătălie formidabilă, de la Revoluție încoace, ca fiecare să-și facă propriul lui serviciu secret.

Desprinderea totală a acestui serviciu de CSAT nu este bună, pentru că acolo se discută probleme legate de secrete de stat.

Ce este totuși interesant este că, practic, prin lege, noi spunem că tot ce face acest serviciu este activitate secret de stat, ceea ce nu e adevărat.

Foarte multe activități ale acestui serviciu n-ar trebui să fie secret de stat, poate secret de serviciu, poate pe altă gamă a secretului.

De aceea, părerea mea este că a rupe total de CSAT acest serviciu este o greșeală și vom vedea peste ani ce se va întâmpla.

Eu vă asigur că bine ar fi să votăm împotriva legii și, poate, s-o reluăm, cândva, în altă formă. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi. Dacă sunt și alte intervenții?

Nu sunt.

Fiind vorba despre o lege cu caracter organic, rămâne pentru votul de la ora 17.00.

Punctul 3. Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transpoturilor, aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” – SA Galați, în domeniul public al județului Tulcea (L97/2.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este inițiatorul.

Vă rog, microfonul 6.

## **Domnul Lucian Eduard Simion** – _deputat_ **:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi senatori,

Am inițiat acest proiect de lege din necesitatea de reîntregire a falezei municipiului Tulcea.

Sunt sigur că majoritatea dintre dumneavoastră a ajuns și a văzut această zonă, această poartă de intrare a Deltei Dunării, dar, din păcate, statutul juridic al acestei zone este incert, în sensul în care avem trei proprietari: Primăria Municipiului Tulcea, consiliul județean și, bineînțeles, APDM-ul Galați, care administrează această zonă de cheu, de acostare, pe o lungime de 1.550 de metri liniari, și face aproape imposibile realizarea și finanțarea unui proiect din fonduri europene.

Știți foarte bine că Delta Dunării se află sub un instrument teritorial investițional destul de consistent, de peste un miliard de euro, motiv pentru care... și cu fonduri, bineînțeles, prealocate pe infrastructură mare, ceea ce dă posibilitate unui proiect integrat pe faleza Tulcea.

Pe lângă această componentă, mai sunt două componente care rămân în continuare în administrarea APDM-ului: este portul comercial și avem și Portul Industrial Tulcea, dar zona de faleză, zona de primire a turiștilor, zona de agrement și pentru navele de croazieră pentru călătorii care sunt transbordați și către Delta Dunării considerăm că trebuie să aibă un statut juridic foarte cert, inclusiv în zona de acostare, ceea ce-i va permite să realizeze un program... un proiect integrat și să facem, într-adevăr, o faleză europeană.

Mulțumim și noi, domnule deputat.

Invit la microfon reprezentantul Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat Alin Chirilă, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale. Microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori.

Prin inițiativa legislativă se propune transmiterea unor imobile situate în zona falezei Tulcea, din domeniul public al statului aflat în administrația Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunărene Maritime” – SA Galați, în domeniul public al județului Tulcea.

Guvernul susține, cu amendamente, această inițiativă legislativă în forma prezentată în raportul comun al comisiei sesizate în fond.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia juridică,

de numiri, disciplină, imunități au elaborat un raport comun.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru

transporturi, domnul senator Butunoi Daniel. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 mai, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și cei ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

În consecință, supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă asigur că achiesez la cele prezentate de către domnul deputat Simion Lucian. Și vreau să vă asigur că și eu, în calitate de inițiator al propunerii legislative, prin transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunărene Maritime” – SA Galați, în domeniul public al județului Tulcea, fac precizarea că prin trecerea tuturor acestor elemente de infrastructură în proprietatea județului Tulcea se pot elabora programe de consolidare a malurilor și de refacere a magistralelor de apă și canalizare în vederea eliminării fenomenelor care au ca efect efectuarea aliniamentelor de blocuri situate pe faleza Tulcei. Cine a trecut prin Tulcea și pe faleză poate constata că, practic, dacă nu se intervine chiar urgent prin fondurile care sunt deja alocate, este posibil ca la un eventual cutremur cu magnitudine mult mai mare decât le-am avut până acum unele blocuri de pe faleza Tulcei să aibă de suferit.

Și vreau să vă mai accentuez o chestiune în legătură cu centralizarea bunurilor pentru Portul Tulcea de către APDM – SA, Galați, inclusiv faleza de promenadă, pietonală, împiedicând asigurarea dezvoltării infrastructurii de acostare a navelor de croazieră turistică, care, de regulă, vin în sezonul estival în zona noastră.

Și, așa după cum știm și bine este conturat, infrastructura portuară a județului Tulcea trebuie să redevină proprietate județeană prin descentralizare, ca obligație a statului român față de Uniunea Europeană.

Drept care și având în vedere și cele susținute și de către domnul deputat Lucian Simion, rog să votăm pentru această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Ganea.

Îl invit la microfon pe domnul senator George Dircă. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ne aflăm în situația de a legifera o falsă problemă.

APDM Galați este... administrează zonele Tulcea, Brăila și Galați pentru că este autoritatea regională care se ocupă de porturile dunărene maritime.

În fața dumneavoastră este susținută ideea că APDM Galați încearcă sau pune piedici dezvoltării regionale a falezei din Tulcea. În realitate, între Consiliul Județean Tulcea și APDM Galați nu există o bună comunicare, apar..., iar noi suntem obligați să legiferăm transferarea din domeniul autorității statului, din instituția care reglementează absolut toate porturile dunărene navigabile către... strict în administrarea Consiliului Județean Tulcea.

Apreciem că nu este necesară o astfel de transferare, ci o mai bună cooperare instituțională între aceste instituții.

În momentul în care se dorește atragerea de fonduri europene trebuia să existe un parteneriat între cele două instituții, astfel ca noi să nu mai trebuiască să adoptăm o lege în acest sens.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Dan Manoliu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l contrazic pe colegul meu senator, pentru că, într-adevăr, se pot atrage pe parteneriate fonduri europene, dar trebuie să vă gândiți și la cota de cofinanțare. Or, cred că un consiliu județean are o capacitate mult mai mare de a putea asigura o cofinanțare. Noi am văzut ceea ce înseamnă și ce se propune la faleza de la Tulcea. Drept urmare, Grupul PSD va susține legea.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt și alte intervenții? Nu?

Atunci, declar închise dezbaterile generale.

Fiind vorba despre un proiect de lege cu caracter organic, va merge la votul final de la ora 17.00.

Punctul 4. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare (L487/5.09.2016).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna secretar de stat Magda Grigore, de la Ministerul Transporturilor. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține acest act normativ în forma transmisă la promulgare.

În plus, Ministerul Transporturilor susține, de asemenea, și raportul Comisiei pentru transporturi a Senatului. Vă mulțumim.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Gheorghe Marin. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Iau cuvântul în calitate de inițiator.

Propunerea legislativă a fost elaborată la inițiativa a peste 100 de senatori și deputați din legislatura trecută.

Această propunere legislativă a avut la bază foarte multe consultări, atât cu Ministerul Transporturilor, cât și cu administrațiile portuare și asociațiile profesionale ale operatorilor portuari.

În timpul elaborării acestui proiect de lege, Consiliul Concurenței a intervenit și a propus modificarea proiectului de lege, având în vedere și recomandarea Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) de creare a unui organism independent, Consiliul de Supraveghere Navală, care să poată să supravegheze modul în care administrațiile portuare stabilesc tarife și taxe pentru folosirea infrastructurii portuare de către operatorii economici, în deplină transparență și competitivitate.

Proiectul legislativ a fost aprobat prin votul în unanimitate și în plenul Camerei Deputaților. După adoptarea în Camera Deputaților, legea a fost trimisă la promulgare, iar prim-ministrul de atunci, Dacian Cioloș, a contestat legea la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională în ansamblu său, având în vedere că la Camera Deputaților a fost adoptată o formă a legii modificată substanțial față de forma adoptată la Senat, dar și faptul că a fost adoptată ca lege ordinară o lege cu caracter organic.

În consecință, legea a revenit în circuitul legislativ la Senat pentru reluarea procesului legislativ.

Având în vedere larga susținere a legii și necesitatea adoptării ei pentru sectorul naval, vă rog să susțineți adoptarea legii în forma transmisă la promulgare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Fiind vorba de un proiect de lege care era în faza de reexaminare, nu era neapărat nevoie de punctul de vedere al inițiatorului, dar vă mulțumim foarte mult pentru precizări.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru transporturi, domnul senator Daniel Butunoi, microfonul 7, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei... raportul comisiei.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 mai, Comisia pentru transporturi și energie a analizat avizul favorabil transmis de Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare.

În consecință, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a legii în această formă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Domnul senator Marin, în mod justificat, fiind o lege care vine din legislatura trecută, a prezentat un scurt istoric. Și a încheiat dumnealui spunând că este importantă pentru sectorul naval.

Eu vreau să subliniez și să vă arăt de ce este importantă pentru sectorul naval. De fapt, ce s-a constatat până în acest moment? S-a constatat o lipsă cronică a investițiilor în tot ce înseamnă porturi.

Fac precizarea că o să personalizez pe Portul Constanța, pentru că știu mai bine problematica, însă – mai mult sau mai puțin – situația este aceeași în toate porturile de la Marea Neagră și de la Dunăre.

Ei bine, lipsa de investiții a avut un efect negativ, în special asupra ceea ce înseamnă securitatea operării

navelor în porturi și a tuturor activităților. Asta în condițiile în care Portul Constanța, spre exemplu, este autoritate de reglementare și trebuie să aplice Codul internațional ISPS, Codul privind exploatarea în siguranță a navelor și facilităților portuare.

Mai mult decât atât, s-a mai constatat că operatorilor portuari li se aplică de către administrația portuară niște taxe prohibitive, asta în condițiile în care shippingul mondial este încă în criză. Asta a făcut ca, în momentul de față, stimați colegi, infrastructura din porturile românești care este utilizată pentru transportul naval să fie funcțională în proporție de 30% față de capacitate.

De ce s-a ajuns aici o să mă întrebați, pe bună dreptate. Păi, dacă privim cele două perspective, o să vedem un singur lucru: că Administrația Porturilor Maritime Constanța este foarte interesată numai de ceea ce înseamnă profit. Profitul este numărul 1. Or, în condițiile în care aproximativ 80% din venituri sunt realizate din taxele pe care le plătesc navele și chiriile pe care le plătesc operatorii portuari, a maximiza profitul APMC-ului înseamnă a mări aceste taxe și chirii. Or, lucrul acesta, maximizarea profitului, se va răsfrânge în navlul pe care trebuie să-l plătească navele și, atunci, transportatorii, armatorii portuari se vor gândi de două ori dacă mai trec prin Portul Constanța sau dacă nu cumva vor alege altă rută.

Mulțumim, domnule senator Chițac. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declarăm încheiate dezbaterile generale. Și, fiind vorba de o lege cu caracter organic, vom trece la vot la ora 17.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (L61/3.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor, să prezinte punctul de vedere.

Nu avem inițiatori?

Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Vă rog.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Obiectul de reglementare al actului normativ supus aprobării dumneavoastră îl constituie abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13 din 31 ianuarie 2017.

Ca urmare a abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14, tot pe 2017, dar și a respingerii aceleiași ordonanțe prin Legea nr. 8/2017, vă rog să constatați că propunerea legislativă a rămas fără obiect. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, pe domnul președinte al Comisiei juridice. Microfonul 5. Domnul senator Cazanciuc.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13, în ședința din 9 mai, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere. În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Fenechiu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Da, domnule președinte! Da, stimați colegi!

Da, doamnă secretar de stat!

Da, domnule președinte!

Așa este. Este rămasă fără obiect. Dar la data când a fost formulată nu era și, cu siguranță, dacă nu ar fi existat Ordonanța nr. 13, nu am fi ajuns să discutăm o asemenea inițiativă.

Partidul Național Liberal va vota pentru raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

Și, cu siguranță, domnule senator, dacă exista Ordonanța nr. 14, nu mai era nevoie de această inițiativă.

Fiind vorba despre un proiect legislativ cu caracter organic, vom trece la vot la ora 17.00.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L70/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Și invit...

Dacă dintre inițiatori există...?

Doamna senator Silistru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin această inițiativă legislativă am propus exceptarea de la retrocedare a terenurilor cu destinație agricolă, proprietate publică sau privată a statului, terenuri aflate în administrarea instituțiilor de învățământ superior cu profil agricol, asigurându-le astfel baza materială, indispensabilă atât funcționării și pregătirii profesionale a studenților, cât și desfășurării programelor de cercetare naționale și internaționale la care participă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Este vorba de domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă este argumentată prin faptul că statul român protejează patrimoniul instituțiilor de învățământ superior cu profil agricol, asigurându-se baza materială absolut necesară funcționării și pregătirii profesionale a studenților.

Reducerea suprafețelor destinate activităților didactice va duce la imposibilitatea îndeplinirii misiunii pentru care instituțiile de învățământ au fost înființate, astfel încât se simte necesitatea introducerii în textul de lege a acelor unități care dispun de suprafețe de teren nesemnificative, necesare procesului de instruire și educație a studenților.

Ministerul susține această propunere. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 2 mai 2017, membrii Comisiei juridice au hotărât...

Mai tare!

În data de 2 mai 2017, membrii Comisiei juridice au hotărât adoptarea unui raport de admitere. În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și propunerea legislativă.

Aș vrea să fac doar o mențiune. Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ, toate celelalte comisii au dat un aviz pozitiv.

În cursul dezbaterilor din cadrul Comisiei juridice a fost clarificată această chestiune a avizului Consiliului Legislativ, în sensul că avizul se referea la un proiect ce fusese clasat anterior și nu era vorba de niciun fel de suprapunere. De aceea și votul în comisie a fost unanim.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Doamna senator Ecaterina Andronescu. Vă rog, doamna senator. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Găsesc inițiativa legislativă extrem de bine-venită. Ea introduce măsuri de protecție suplimentară pentru a asigura proprietatea sau terenul care se află în administrarea universităților, pentru că pentru universitățile de științe agricole terenul respectiv reprezintă laboratorul unde studenții învață.

Cu atât mai mult cu cât, din păcate, experiența este una nefericită, cea a institutelor de cercetare, care au pierdut în ultimii 15 ani circa 100 de mii de hectare.

Vă mulțumesc și o felicit pe inițiatoare.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Vlad Alexandrescu. Microfonul central. Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de o inițiativă care exceptează de la procesul de restituire către adevărații proprietari niște terenuri agricole care au fost confiscate în baza unor hotărâri ale Guvernului comunist.

Aș vrea să precizez că nu e vorba de niște terenuri simbolice, cu o suprafață simbolică. Legea citează în mod explicit anexele 1–5 și anexa 7 din legea pe care o modifică. Cu titlu de exemplu, e vorba de terenuri de sute și de mii de hectare. Dau un exemplu: institutul de cercetare-dezvoltare de la Valea Călugărească, 380 de hectare, Institutul de Cercetare-Dezvoltare – Horting – pentru Produse Horticole, 7.700 de hectare, Institutul pentru Creșterea Ovinelor „Palas”, 1.500 de hectare, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu, 530 de hectare.

Sunt cinci anexe cu poziții foarte numeroase și cu terenuri foarte, foarte întinse.

Întrebarea mea ar fi: dacă instituim această exceptare de la retrocedarea către adevărații proprietari, dacă există compensații și dacă există terenuri suficiente în administrarea statului pentru ca acești proprietari să primească un echivalent agrar, astfel încât să nu se respecte procedura de _restitutio in integrum_ , pe care o prevede legea de retrocedare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR nu va susține acest proiect legislativ, pe baza a ceea ce am spus de-a lungul a 27 de ani, și anume că acest proces de restituire a terenurilor și imobilelor confiscate de către regimul comunist ar trebui finalizat cât mai repede.

Problemele cu acest proces de restituire au început în anii ʼ90, atunci când, începând cu Legea nr. 18, s-au prevăzut niște excepții. S-au prevăzut reguli, dar terenurile nu trebuiau restituite pe fostul amplasament, ci pe alt amplasament și, de aici, de la aceste excepții, am ajuns la excepții, excepții și așa mai departe. Și uitați-vă că suntem în 2017 și nu avem finalizat acest proces de restituire.

Evident că se și pune întrebarea care s-a pus în Comisia pentru administrație ministerului de resort sau reprezentantului Academiei, și anume: ce se întâmplă cu acele terenuri care sunt acum la această Academie, dar sunt date sub diverse forme de concesiune unor operatori privați și nu se știe ce se întâmplă cu ele?

N-am primit răspuns la aceste întrebări și, încă o dată, noi credem că ar trebui finalizat cât mai rapid acest proces de restituire, și nu invocate noi excepții. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Bădulescu. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Nici Grupul PMP nu va susține acest proiect legislativ.

Aș vrea să vă spun că și pe raza județului Buzău există două stațiuni de cercetare, din care una se află în subordinea Academiei, aceeași Academie care a fost citată și de către colegul de la UDMR. Terenurile pe care ar trebui să se producă această cercetare sunt concesionate unor operatori privați, iar Academia s-a transformat într-o firmă de afaceri, lucru care n-ar trebui să se întâmple.

Până nu reglementăm modul în care se face cercetarea în România și modul în care se fac studii pe această zonă de cercetare, nu cred că merită, la acest moment, să acordăm niște suprafețe întinse de teren către aceste stațiuni de cercetare doar numai pentru faptul că există solicitări. Dreptul de proprietate în România este garantat de Constituție, iar cât mai repede acest proces de retrocedare trebuie să se încheie.

Dacă de fiecare dată vom face excepții de la regulile pornite inițial, nu vom finaliza niciodată procesul de restituire în România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Țapu-Nazare. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nici Grupul Partidului Național Liberal nu va vota această lege, pentru că nu există absolut nicio prevedere în interiorul legii cum vor fi despăgubiți adevărații proprietari cărora le-au fost confiscate aceste terenuri.

Vă mulțumim.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Ecaterina Andronescu.

Vă rog, doamnă senator. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac următoarea precizare. Astăzi, cercetarea agricolă se face în două categorii de instituții: în universitățile de profil agricol și în stațiunile și institutele de cercetare agricolă care se află în subordinea Academiei de Științe Agricole. Inițiativa se află în subordinea Academiei de Științe Agricole.

Inițiativa legislativă nu vizează instituțiile care se află sub autoritatea ASAS, autoritate care a avut circa 160.000 de hectare. Mai are circa 30.000 de hectare. Diferența a fost, în ani, retrocedată.

Este vorba doar de terenurile pe care universitățile le au, fie în administrare, fie în proprietate, și care ar trebui să nu mai fie fracționate, dacă vrem să avem ingineri agronomi de foarte bună calitate.

Deci există posibilitatea, în continuare, să poată fi retrocedate terenurile din stațiunile de cercetare care sunt sub autoritatea ASAS-ului și în administrarea acestei instituții. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții?

Domnul senator Costoiu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Adaug și eu la ce spunea doamna senator Andronescu faptul că legea ASAS trebuie discutată. Și noi credem, și eu cred că trebuie să avem o discuție foarte serioasă despre ce se întâmplă la ASAS, însă sunt două lucruri total diferite.

Și cred, răspunzând și unuia dintre antevorbitori, că legea cu privire la retrocedări stabilește modalitatea prin care proprietarii de drept sunt despăgubiți prin intermediul cupoanelor, tot lucrul... toată procedura pe care o cunoașteți. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Vlad Alexandrescu. Vă rog. Microfonul central.

Ca să răspund doamnei senator Ecaterina Andronescu, legea pe care o votăm prevede clar că se referă la terenurile deținute de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, enumerate în anexele 1–5 și în anexa 7.

Dacă mergem la anexele din lege, anexa 1 se referă la institutele naționale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice, ASAS, anexa 2, institutele de ramură de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei ASAS, anexa 3, stațiuni de cercetare-dezvoltare de la ASAS, anexa 4, unități de cercetare-dezvoltare care se preiau în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat – doar la anexa 4 le aveți pe cele în care lucrează studenții –, anexa 5, unități de cercetare-dezvoltare care se reorganizează la ASAS și așa mai departe.

Încă o dată, e vorba de mii de hectare. Aceste mii de hectare au fost obținute de statul român prin confiscări extinse și, după părerea mea, ele nu trebuie exceptate de la regimul stabilit de lege pentru retrocedarea proprietăților în România. Asta ar echivala cu o renaționalizare a acestor proprietăți. E vorba de proprietăți agrare, e vorba de terenuri cu îmbunătățiri funciare semnificative. Din câte am înțeles, o parte din ele sunt exploatate de societăți, de firme, pentru profit. Nu au nicio legătură cu activitatea studenților și cu laboratoarele studenților.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Valeca. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Analiza privind ce suprafață de teren este necesară pentru cercetarea agricolă, ce suprafață de teren se poate retroceda s-a făcut în 2009, odată cu Legea nr. 45. Deci nicio vorbă de renaționalizări și de alte prostii.

Ce s-a întâmplat după Legea nr. 45?

Deși legiuitorul, la vremea respectivă, a prevăzut foarte clar că institutele de cercetări din domeniu trebuie să rămână cu o anumită suprafață, totuși, pe diverse... pentru că sunt mii de procese pe rol cu acte false sau declarații pe proprie răspundere aiurea, s-a intrat mai mult decât prevedea legiuitorul. De exemplu, dacă un institut avea – dau un exemplu – 800 de hectare și legiuitorul la vremea respectivă a spus că trebuie să dea 500 la administrația locală pentru retrocedare, rămânea cu 300, pentru că atât îi trebuie lui să facă cercetare, pentru că s-a făcut analiza în domeniul horticulturii, ce suprafață trebuie, în domeniul semințelor și așa mai departe. Nu s-au făcut din burtă toate aceste lucruri. Totuși, institutele au rămas cu suprafețe mai mici decât prevede legea.

În atari condiții, legea trebuie susținută, mai ales că din cauza acestei nebunii furibunde de retrocedări vreau să vă spun că de la Guvernul trecut am luat institutele din cadrul ASAS-ului... Am situația aproape la zi, aproape 70 de milioane de euro datorii la bugetul de stat. Deci ei nu-și mai pot vedea de activitatea de zi cu zi, pentru că stau în mii de procese cu aceste suprafețe. De aceea, cred că această lege care stopează toată această demență trebuie aprobată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, sistăm aici dezbaterile generale. Fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, rămâne pentru votul final.

Îl invit la microfon pe domnul Mihai Fifor, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Microfonul central, vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă propun să facem votul final la ora 17.30. Mai sunt câteva legi organice și e important să trecem și peste acestea.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În regulă.

Continuăm activitatea.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (L83/24.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori există...?

Nu avem punctul inițiatorilor.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, și anume domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Domnule președinte de ședință,

Guvernul nu susține această propunere. Reglementările prevăzute în propunerea legislativă au fost introduse deja într-o lege, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei de agricultură pentru a prezenta raportul.

Doamna președinte Doina Silistru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu această propunere legislativă. A fost luată în dezbatere și, în urma

dezbaterilor, comisia propune un raport de respingere pe ceea ce a prezentat și domnul reprezentant al Guvernului, faptul că ceea ce s-a prevăzut în această propunere legislativă, la momentul la care am avut Ordonanța de urgență nr. 3/2015... am preluat aceste amendamente ce cuprindeau propunerea legislativă și, practic, a rămas fără obiect această propunere legislativă.

Săptămâna trecută, Ordonanța nr. 3/2015 a fost promulgată și, practic, nu-și mai are obiectul această propunere.

Și propunem plenului un raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale.

Doresc și eu să reamintesc că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Deneș**

**:**

Grupul PSD solicită listă.

## S-a cerut listă.

Rog secretariatul să pună la dispoziția liderilor de grup lista.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Lege privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013 (L195/19.09.2013).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat Robert Tudorache, de la Ministerul Energiei. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, formulată de Președintele României în data de 23.10.2013, prin Decizia nr. 594 din 21.11.2013 cu privire la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., memorandum semnat la București la 15 februarie 2013 – Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a declarat legea ca fiind neconstituțională –, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 594/2013 și având în vedere emiterea Hotărârii Guvernului nr. 35/2014, Ministerul Energiei nu susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București în data de 15 februarie 2013.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Cu precizarea că Decizia Curții Constituționale este nr. 494, nu 594.

Dau cuvântul domnului senator Ionuț Sibinescu, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Pentru a prezenta raportul comisiei, vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013.

Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale din 21 noiembrie 2013, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, în calitate de Cameră decizională.

O mențiune vreau să fac. Ulterior acestei decizii a Curții, există decizia Guvernului. Guvernul a adoptat, prin Hotărârea nr. 35/2014, tranzacțiile convenite la 15 februarie 2013 prin memorandumul de înțelegere care face parte din prezenta lege.

Astfel, legea rămâne fără obiect.

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Țapu-Nazare. Aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, legea rămâne fără obiect, dar eu vreau să ne aducem aminte despre ce e vorba. Pentru că e vorba de tăierea obligațiilor firmei Rompetrol, circa 400 de milioane de euro, de către Guvernul Ponta – PSD. Da?

Guvernul Ponta – PSD.

## **Din sală:**

Și PNL!

Eu am atras atenția încă de atunci că acest memorandum este o treabă... Dacă vrea s-o facă Guvernul, să-și asume întreaga responsabilitate, atât OPSPI-ul, cât și Guvernul României, și să nu se acopere prin încercarea de a legifera noi, Parlamentul, cum se întâmplă inclusiv la Guvernul actual.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să politizez deloc evenimentul.

Într-adevăr, este vorba de o soluție pe care o găsise Guvernul Ponta la datoria Rompetrol către statul român, dar motivul pentru care am atacat legea la Curtea Constituțională nu a fost opțiunea Guvernului de a lăsa sume mari în contul Rompetrol, ci principiul ca un memorandum să devină lege.

Deci acest lucru a fost atacat la Curtea Constituțională. Un memorandum este o treabă a Guvernului și nu se poate pasa responsabilitatea opțiunii Guvernului către Parlament.

Dacă vă aduceți aminte, și cu privatizarea CFR Marfă se voia un aviz de la CSAT, care n-avea nicio treabă. Această practică trebuie să înceteze, în care guvernele își ascund potlogăriile sub votul parlamentelor.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, domnule senator.

Microfonul 3 sau microfonul central?

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voiam să fac precizarea că, în 2013, pentru cei care, probabil, caută mai greu în internet, era un guvern PSD–PNL și nu era o decizie strict a Partidului Social Democrat. Că nu era o soluție bună, am spus-o la vremea respectivă.

De altfel, aș vrea ca statul român să găsească soluții să recupereze bani de la datornici, și nu să găsească soluții să-i mai mute de pe o zi pe alta.

Dacă statul român ar recupera banii pe care prin aplicarea legilor ar trebui să-i recupereze din valorificarea terenurilor rezultate din privatizare și la Rompetrol, și la Petrom, și la foarte multe alte societăți, s-ar reglementa o bună parte din participațiile statului în economia românească și am avea o altă soliditate a economiei românești.

Eu cred că soluția găsită este una greșită și, de aceea, am susținut și la momentul respectiv și susțin și acum raportul de respingere a acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Sibinescu. Vă rog, domnule senator. Microfonul central. Am o rugăminte. Să citiți mai tare. Mulțumesc.

Vreau să fac precizarea, încă o dată, că Guvernul și-a asumat răspunderea ulterior deciziei pe care a luat-o Curtea Constituțională astfel: Hotărârea nr. 35 din 2014 – hotărâre de guvern.

Ați spus că...

Ați precizat mai devreme că Guvernul s-a ascuns în spatele unui memorandum. În urma atacării memorandumului la Curtea Constituțională, Guvernul a dat Hotărârea nr. 35 în 2014.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru precizare. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 494/2013, prin care legea era declarată în totalitate neconstituțională.

Legea a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Având în vedere raportul comisiei, supun la vot respingerea legii.

Cu 105 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, legea a fost respinsă.

Trecem la votul asupra legilor organice dezbătute anterior.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne (L50/20.03.2017).

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Senatul este Cameră decizională.

S-a solicitat listă.

Vă rog să puneți la dispoziție liderilor de grup lista.

S-a solicitat listă.

Rog secretariatul să prezinte lista liderilor de grup.

Punctul 3. Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” – SA Galați, în domeniul public al județului Tulcea (L97/2.05.2017).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public,

precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare (L487/5.09.2016).

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 89/2017, prin care legea este declarată neconstituțională, reținându-se aspecte de neconstituționalitate extrinsecă.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5. Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (L61/3.04.2017).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L70/10.04.2017).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Din sală:**

Bravo!

A fost solicitată lista.

Rog secretariatul să prezinte lista liderilor de grup. Punctele 7 și 8 au fost dezbătute și votate, fiind legi cu caracter organic.

Continuăm dezbaterile și votul asupra legilor cu caracter... Punctele 7 și 8 au fost cu caracter ordinar.

Continuăm dezbaterile și votul asupra proiectelor de lege cu caracter organic.

Punctul 9. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L207/11.04.2016). Este vorba despre reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale _. (Discuții la prezidiu.)_

Vă rog, domnule senator Deneș. Microfonul central. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Solicit, în numele Grupului PSD, ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie, pentru a se pronunța și Comisia pentru învățământ, în calitate de comisie coraportoare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Imediat.

Cu 106 voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, propunerea făcută de domnul senator Deneș a fost aprobată.

Vă rog, domnule senator Vlad Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

## Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Grupul USR a votat în favoarea retrimiterii la comisie, dar am vrea să vă rugăm ca, alături de Comisia pentru educație, să se pronunțe și Comisia juridică, deoarece punctul ridicat în discuție necesită competențe juridice. E vorba de faptul de a decide dacă retragerea titlului de doctor – constatat ca plagiat – se face prin simpla constatare a CNATDCU, a comisiei abilitate din cadrul Ministerului Educației sau la decizia instanței de judecată.

Considerăm că acesta este un punct important, e un punct juridic care trebuie decis, de asemenea, și în Comisia juridică.

Și

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am luat act de solicitarea dumneavoastră și o transmitem Biroului permanent. Nu e nevoie să o votăm în plen, motiv pentru care nu trebuie să o

Două!

## Două?

Atunci, termenul pentru raport: două săptămâni.

Continuăm. Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale (L544/13.09.2016).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este inițiatorul.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat Alin Chirilă, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Domnule președinte, Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea unor dispoziții ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizând stabilirea unei răspunderi exclusive a aleșilor locali în cazul în care actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul instituției, precum și semnăturile funcționarilor publici cu atribuții în domeniul actului emis.

Punctul de vedere al Guvernului nu a fost finalizat până în prezent.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Florin Cârciumaru – microfonul 7 –, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii prezenți ai celor două comisii au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

Vă rog, domnule senator Deneș, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin modificare și prin această propunere legislativă, în sfârșit, cred că a venit momentul în care să se dezmintă sintagma încetățenită de-a lungul anilor în societatea românească, în care se spunea „votează sau semnează ca primarul”.

Prin această propunere și prin amendamentele aduse, s-a clarificat – cred că pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care interpretează legile – că semnătura primarului este o semnătură de autenticitate a documentului emis, și nu o semnătură de legalitate sau de specialitate în ceea ce privește, știu eu?, urbanismul și alte domenii care țin de un act administrativ emis într-o administrație publică locală. Mai mult de atât, se responsabilizează toți funcționarii din aparatul de specialitate (pe domeniile fiecăruia), se stipulează foarte clar că acea semnătură pe care o pun pe acel document este o semnătură prin care răspund pe acel domeniu pentru care au semnat, totodată, creându-se posibilitatea ca acești funcționari din aparatul de specialitate, dacă consideră că nu îndeplinește un anumit criteriu pe care trebuie să-l aibă acel document..., s-a creat posibilitatea unui registru special în care justifică nesemnarea acelui document, sigur, aplicat, să spunem așa, prin care au posibilitatea să nu semneze acel document.

Alesul local doar în situația în care semnează un act administrativ fără semnăturile din spatele..., care trebuie să stea până la semnătura primarului, atunci primarul sau președintele consiliului județean răspund de acel document și din punct de vedere al legalității acelui document.

Deci concluzia este că, în sfârșit, am reglementat, după atâția ani, dacă devine aceasta lege, acest lucru care era... și crea atâtea probleme în administrațiile publice locale. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Florina Presadă. Microfonul 3..., 2. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am reflectat foarte mult la amendamentele admise în comisiile de specialitate și, deși suntem de părere că este nevoie ca fiecare funcționar public să răspundă pentru actele pe care le semnează, credem că și primarul trebuie să răspundă la fel. Ceea ce este periculos în această inițiativă este posibilitatea exonerării primarilor de răspunderea pe care le-o dă contrasemnarea sau semnarea actelor administrative.

Cerem să îndreptăm erorile făcute în comisie și vom solicita plenului, colegilor senatori, respingerea proiectului legislativ. USR va vota împotriva raportului de admitere. Mulțumim.

## Mulțumim și noi pentru precizări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Fenechiu. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Eu văd că se fac foarte multe discuții în legătură cu un fals subiect. Potrivit actului normativ pe care îl discutăm astăzi, nu există nicio variantă de exonerare totală a primarului de semnătură. Este foarte adevărat că se așază lucrurile pe făgașul lor, în sensul că fiecare răspunde pentru ceea ce semnează, dar nicăieri în cuprinsul actului – și nu există nicio interpretare care să corespundă actului – nu putem trage concluzia că primarul nu ar răspunde.

Mai mult, actul rezolvă o serie de lucruri care până astăzi nu erau rezolvate. Rezolvă problema funcționarului care poate, în termen de 3 zile, să motiveze refuzul de a semna și, totodată, rezolvă problema asumării de către o persoană care nu ține cont de avize sau, pur și simplu, nu le solicită.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal – veți vedea probabil că inițiatorii sunt mare majoritate PNL – votează pentru proiectul legislativ.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul UDMR va susține această propunere legislativă și raportul Comisiei pentru administrație.

Două lucruri sunt importante din acest proiect, din punctul nostru de vedere. În primul rând, faptul că se scrie _expresis verbis_ că, pentru oportunitatea adoptării sau emiterii actului administrativ, oportunitatea nu poate face obiectul unui control din partea altor autorități. Și acest lucru este important, pentru că știm din experiență, din experiența autorităților locale, că diverse instituții, autorități ale statului – că e Curtea de Conturi sau altele – au verificat în anumite împrejurări și oportunitatea emiterii sau adoptării acestor acte, ceea ce este profund incorect. Autoritățile locale sunt votate de către cetățeni, au un program, acel program se pune în aplicare. Dacă electoratul nu este de acord, sigur, la patru ani, are posibilitatea și va decide în consecință.

În al doilea rând, această, totuși, clarificare a răspunderii celor care semnează un act administrativ, pentru că este evident că nu poate fi numai primarul, așa cum s-a făcut în practică și în controalele exercitate: numai primarul sau președintele consiliului județean să răspundă pentru o autorizație de funcționare sau autorizație de construcție sau un act contabil și alte astfel de acte ale autorităților locale.

Din acest punct de vedere, noi credem că este un pas înainte și este un act normativ important, a cărui aplicare trebuie pusă cât mai repede să intre în vigoare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru precizări. Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Bădulescu. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Și Grupul PMP susține acest proiect legislativ. Practic, prin această reglementare se pun lucrurile în ordine, se partajează responsabilitatea, astfel încât se respectă ierarhia mersului actelor într-o instituție, într-o primărie, într-un consiliu județean. Practic, semnează șefi de departamente mai întâi, semnează secretarul și ultimul primarul. De obicei, cel care răspundea era cel care semna ultimul, de multe ori, mai puțin informat decât ar fi trebuit să fie.

În acest context, se pun lucrurile în ordine și se va așeza responsabilitatea așa cum era normal să fie de mult timp încoace.

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții?

Domnule senator Radu Preda, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Intervenția mea va fi foarte scurtă. Cred că aceste modificări vor ușura în practică și proiectele administrațiilor locale, foarte multe dintre ele blocate de lipsa de asumare a unui funcționar care, până la urmă, din dorința de a nu se lega la cap fără să-l doară, nu mai semnează nimic și zice: „Domne’, eu nu semnez!”

Acum, prin introducerea acelui registru, trebuie să-și motiveze lipsa semnăturii, pentru că în foarte multe situații blocăm proiecte cu fonduri europene, blocăm lucruri foarte importante și suntem puși în postura în care un filolog să răspundă de partea juridică, un filolog să răspundă de partea economică – cel puțin așa era până acum –, acel filolog fiind primarul. Normalitatea spune că secretarul primăriei asumă partea juridică, partea economică este asumată de economistul primăriei și partea finală, cea de contrasemnare, aparține primarului.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Adrian Țuțuianu.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că trebuie susținută propunerea așa cum a fost modificată în cadrul comisiei.

Pentru cei care am lucrat în administrația publică locală, județeană este foarte clar că trebuie făcută o distincție limpede între ceea ce înseamnă oportunitatea elaborării și cea a promovării unui act administrativ, pentru că oportunitatea este o chestiune care ține de însăși esența funcționării administrației publice locale, consiliile locale și primarii sunt autorități ale administrației publice locale și au, așa cum s-a spus aici, de pus în aplicare un program, iar cea de-a doua chestiune este una de legalitate. Viața a arătat că, de foarte multe ori, funcționarii fug de răspundere, nu-și asumă nimic, nu sunt puține cazurile în care sunt slab pregătiți, iar singurii care au răspuns au fost demnitarii publici. Or, lucrul ăsta trebuie să fie așezat într-o situație de normalitate: funcționarul public trebuie să răspundă, conform pregătirii profesionale, de modul cum a avizat, a contrasemnat, a promovat un act administrativ, și nu trebuie să descărcăm pe primari, pe președinți de consilii județene, știu eu?, eventuala nepricepere sau lipsă de bună-credință a funcționarilor publici.

În modalitatea aleasă, cred că s-a ajuns la o soluție înțeleaptă, care rezolvă și chestiunile de legalitate, și chestiunile de oportunitate. Și eu precizez foarte clar aici că nimeni nu scutește de răspundere un demnitar, dacă, prin actele pe care le-a săvârșit, a contribuit la promovarea unui act administrativ nelegal.

Deci, pentru toate aceste considerente, vă propun să susținem proiectul așa cum a fost modificat.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marcel Vela, domnul secretar al Biroului permanent.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că Senatul României, în acest moment, intră într-o fază de normalitate. Un proiect legislativ asumat de mulți

colegi din opoziție, iată, este îmbrățișat de toate grupurile parlamentare, de toți colegii senatori, indiferent de culoarea politică, având în vedere realitatea obiectivă din viața reală din administrația publică.

Vă vorbește un senator care a fost 12 ani primar, a fost și prefect și a avut conexiune, legătură cu aleșii locali, cu primari, cu viceprimari, cu președinți de consilii județene.

Dincolo de a face o prezumție de voință, de nevoință, de vinovăție sau nevinovăție a unui funcționar public, trebuie, dragi colegi, să ne gândim că un primar poate câștiga alegerile pe notorietate, pe imagine, pe calități de bun gospodar, dar nu neapărat printr-o profesionalizare, pregătire într-un anumit domeniu. Poate fi un primar un bun agricultor, dar nu poate ști despre planuri urbanistice zonale. Poate fi un primar un bun tâmplar, dar nu se poate descurca în cele peste 250 de acte normative din administrația publică: retrocedări, acte normative care reglează disciplina în construcții, controlul comercial, asistența socială, tot ceea ce ține de o bună guvernare locală.

Înțeleg că Grupul USR nu va vota acest proiect, probabil și din motivul că, fiind un partid nou, încă nu are primari. Cred că ar trebui să se gândească și să vină alături de ceilalți parlamentari, indiferent de culoarea politică, pentru că această lege pe care o susținem este o lege bună pentru România.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Vă amintesc că propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comun suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Senatul este Cameră decizională. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L28/27.02.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Domnul senator Fenechiu, inițiator. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Proiectul legislativ a venit la Senat de la Camera Deputaților, fiind inițiat în precedenta legislatură, și pornește de la o realitate, realitatea fiind aceea că, pe de o parte, societatea românească a avut un punct de vedere destul de critic la adresa persoanelor care candidează, în special pentru demnitatea de primar, în anumite condiții: de inculpat, de suspect sau de persoană condamnată în primă instanță. Pe de altă parte, pornește de la premisa faptului că o persoană, până în momentul unei condamnări definitive, este prezumată a fi nevinovată.

Motiv pentru care ideea actului normativ propus a fost aceea că o persoană care își depune candidatura, într-o situație în care are calitatea de suspect sau calitatea de inculpat, avea, practic, două obligații.

Prima dintre ele era obligația de informare, care se concretiza prin depunerea unei declarații la dosarul de candidat, care, evident, urma să fie postat pe site-ul BEC-ului și publicizat cum trebuie, pentru ca dreptul de informare al electoratului să fie respectat.

Lucrul numărul doi pornea de la o idee de sancțiune, în ipoteza în care persoana respectivă ar fi obținut voturile electoratului, dar, ca urmare a condamnării penale pe dosarul care exista la data respectivă, ar fi cauzat organizarea de alegeri anticipate și cheltuială de bani publici.

Proiectul identifica și o manieră de responsabilizare a forțelor politice, în sensul că propunea ca responsabilitatea să fie individuală în cazul candidaților independenți, respectiv o răspundere solidară în cazul candidaților propuși de partide.

Noi, la data respectivă – și eu îmi mențin punctul de vedere și astăzi –, am considerat că respectam și principiul prezumției de nevinovăție, pe de altă parte, confortam și electoratul român că nu aruncăm banii românilor pe mofturi sau pe ideea unor partide care folosesc candidați cu mari probleme doar pentru a câștiga. Iar ultimul caz, cazul care s-a petrecut la Deva, nu face altceva decât să întărească ideea unui asemenea proiect de lege.

Din punctul ăsta de vedere, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva proiectului de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Nu este.

Din partea Autorității Electorale Permanente ni s-a transmis doar „să decidă Parlamentul”.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică locală, pentru a prezenta raportul comun din partea Comisiei pentru administrație publică locală și Comisiei juridice.

Domnule senator Florin Cârciumaru, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

În esență, proiectul legislativ vine și duce către o idee nobilă și, dacă vreți, normală.

În forma prezentată poate suferi modificări. Sunt anumite inadvertențe și cred că și ăsta este motivul pentru care a primit un raport de respingere sau vreau să cred că acesta este motivul pentru care a primit acest proiect legislativ un raport de respingere.

În consecință, având în vedere că poate suporta modificări și că este o idee excepțională, și acest lucru este un lucru de normalitate, aș propune plenului să voteze retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Sunt și alte intervenții?

Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost...

**Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Am solicitat retrimiterea la comisie!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să mă scuzați, discutam cu cei de la Tehnic.

**:**

Două săptămâni!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Două săptămâni.

Continuăm dezbaterile generale.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, ora 18.00, încheiem astăzi activitatea.