Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Protecția copiilor migranți – COM(2017) 211 Comisia noastră și-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; proiectul de opinie al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă; proiectul de opinie al Comisiei pentru sănătate și familie; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile omului și migrația în țările terțe; Rezoluția Parlamentului European referitoare la abordarea deplasărilor refugiaților și migranților; fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană și analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Ca urmare a dezbaterilor din comisie, noi am arătat că datele statistice prezentate în comunicare privind creșterea numărului minorilor imigranți sunt impresionante. Astfel, un copil din 200 este refugiat, una din patru cereri de azil aparținând unui copil.

Comisia noastră a observat că Uniunea Europeană este cel mai important actor internațional în domeniul protecției copiilor imigranți, dar nu dispune totuși de resurse suficiente pentru o gestionare completă și operativă a acestui fenomen.

Comisia a susținut ca evaluarea copiilor imigranți să se facă întotdeauna de un decident specialist în protecția copilului, și nu de autoritățile de imigrare, ca o persoană responsabilă pentru protecția copilului să fie prezentă dintr-un stadiu timpuriu al etapei de identificare și ca un responsabil pentru protecția copilului să existe în fiecare centru de primire.

Comisia a observat că unele intenții exprimate în comunicare, deși necesare, sunt idealiste, pentru că Uniunea nu dispune de resursele politice, financiare, juridice, umane, logistice pentru a schimba sensibil situația în țările de origine și de tranzit.

Totodată, comisia noastră a recomandat ca fondurile alocate de Uniune să fie gestionate de organisme europene, și nu de guverne lipsite de integritate din statele de origine.

Comisia noastră a recomandat ca sistemele de sprijin, create pentru preluarea și integrarea imigranților minori, să realizeze o informare aprofundată a acestora cu privire la semnificația și efectele directe asupra persoanelor și comunităților, a valorilor europene, fără a se evita comparația cu valorile societății din care provin imigranții și cu drepturile pe care aceștia le au în țara de origine.

Ca urmare a discuțiilor în comisie, în legătură cu riscul de enclavizare culturală a copiilor imigranți, noi am observat reticența Comisiei Europene de a prezenta date privind problemele de integrare a unor categorii de imigranți, precum și reticența de a analiza motivația imigranților naturalizați de a comite infracțiuni, în numele tradițiilor țării de origine.

Comisia și-a exprimat susținerea față de principiul returnării copiilor în țara de origine sau reîntregirea familiei alături de membri ai familiei aflați într-o țară terță, dacă acest lucru este în interesul lor superior, dar a semnalat dificultatea evaluării interesului superior, precum și a stabilirii unor criterii în acest sens, în lipsa unor informații despre familiile din țările de origine, greu de obținut și foarte rar disponibile.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene a susținut că lupta împotriva fenomenului dispariției copiilor necesită crearea unor mecanisme de prevenire și a unor măsuri

de răspuns solide, dar a atenționat că aceasta implică restricții de mișcare pentru copii.

Totodată, comisia noastră a încurajat plasamentul copiilor neînsoțiți în familii substitutive, nu doar pentru că este o soluție eficace din punctul de vedere al costurilor, ci și pentru că asigură un mediu axat pe responsabilitate părintească și afecțiune.

Opinia noastră, domnule președinte, a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 7 iunie 2017, fiind adoptată în unanimitate.

Supunem, astfel, aprobării Camerei Deputaților opinia, în forma prezentată.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri? La titlu, obiecții? La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.

Mulțumesc, domnule președinte.

Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Nicolăescu Gheorghe Eugen

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Nicolăescu Gheorghe Eugen, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, în baza prevederilor legale, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Camera Deputaților declară vacant locul de deputat deținut de domnul Nicolăescu Gheorghe Eugen, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, începând cu data de 1 iunie 2017.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comentarii, discuții? Nu.

La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat.

La articolul unic?

Adoptat.

Am luat act de demisie și proiectul de hotărâre merge la votul final.

La punctul 5 nu avem raport, la 6 nu avem raport, la 7 nu avem raport.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu acest proiect de lege au fost sesizate cele două comisii, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru agricultură.

Este vorba de modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Guvernul nu susține această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul în data de 13 septembrie 2016.

Comisia juridică și cea pentru administrație publică au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, așa cum spuneam, modificarea Legii nr. 145/2016.

Ați terminat, domnule deputat?

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

## Dezbateri?

Nu sunt dezbateri.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final. La punctul 9 nu avem raport.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor; în procedură de urgență.

Comisia pentru mediu? Domnule Borza?

## **Domnul Remus Adrian Borza:**

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Înainte de a susține raportul comisiei, dați-mi voie să fac câteva considerații de ordin general...

Poftiți?

Întâi raportul.

Bine, pot să susțin considerațiile la dezbateri, dar am zis să nu intervin de două ori.

Întâi raportul și apoi dezbateri.

Bine, mergem... Este în regulă.

Raportul comisiei, domnule președinte. Raportul comisiei la PL-x 113/2017, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2016, pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, transmis cu adresa PL-x 113 din 13 februarie 2017.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, din 6 octombrie 2016; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii, anul curent.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 211/2011, în vederea transpunerii corecte și complete a Directivei 2008/98/CE, alături de eliminarea obligativității existenței planurilor regionale de gestionare a deșeurilor, întrucât structurile cărora li se adresează nu mai există – cele opt regiuni de dezvoltare –, de posibilitatea aplicării principiului „plătește pentru cât arunci” de către autoritățile publice locale, al protecției mediului, precum și de introducerea de obligații etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere, rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanelor juridice pe numele cărora sunt emise autorizațiile de construcție/demolări care să ajute la îndeplinirea, până în 2020, a unui nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere, rambleiere care utilizează deșeuri.

Totodată, proiectul vizează transpunerea Directivei 2015/1.127. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege sus-menționat în ședința din 23 mai 2017. La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Laurențiu Adrian Neculaescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, și doamna Cecilia Martin, director în cadrul aceluiași minister.

Vă rog, dezbateri.

Domnul Borza, din partea Grupului ALDE, la dezbateri generale. Vă rog.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Iată că începem să ne facem și noi lecțiile, să acoperim acele neconformități sau acele restanțe care astăzi s-au transformat în nici mai mult, nici mai puțin de 10 proceduri de infringement împotriva României, la care, evident, riscăm penalități de ordinul milioanelor de euro pe zi.

Astăzi a intrat în plen, după cum vă spuneam, Ordonanța nr. 68 care modifică Legea nr. 211/2011. Mâine avem ședință comună cu Comisia pentru industrii privind Ordonanța nr. 38, care modifică Legea nr. 249/2015, Legea privind managementul deșeurilor și ambalajelor, al deșeurilor de ambalaje, și poimâine, iarăși, în fond, Ordonanța nr. 39, care modifică Legea fondului pentru mediu.

## Dragi colegi,

Suntem la mai bine de 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană și, implicit, în acest răstimp trebuia, evident, să implementăm în legislația internă și acquis-ul comunitar în ceea ce privește legislația de mediu, lucru pe care, evident, nu l-am făcut.

Din punct de vedere statistic, vă dau câteva elemente. România se prezintă în felul următor: 109 gropi de gunoi sau depozite de deșeuri municipale neconforme, pentru care există acțiune de infringement; 20 de milioane de tone de deșeuri colectate anual, din care 4,9 milioane deșeuri municipale sau menajere; 82% gradul de depozitare a acestor

deșeuri în popularele gropi de gunoi – este cel mai mare grad din Europa, este de trei ori media la nivel european; 4,3% doar grad de reciclare – este iarăși, de departe, cel mai mic grad de reciclare din Europa; 5,2% gradul de colectare selectivă, cel puțin pe cele 4 fracții, hârtie-carton, sticlă, metal, lemn, astfel cum aveau obligația toți operatorii, încă din 2006, când același Parlament a aprobat Legea nr. 101/2006, Legea salubrizării.

Deci iată că sunt câteva cifre de-a dreptul alarmante. Trăim printre munți de gunoaie și respirăm un aer din ce în ce mai viciat. Sunt foarte multe orașe, inclusiv Bucureștiul, care au depășit limitele admise în ceea ce privește poluarea. Și, din punctul acesta de vedere, iarăși există o acțiune de infringement, fie că vorbim de Iași, de Brăila, de Galați, de Brașov, de Constanța sau de Timișoara, câteva orașe în care, iată, avem probleme serioase de mediu.

Vă rog să încheiați!

Trăim iarăși o realitate: 800.000 de tone de deșeuri menajere sunt abandonate clandestin pe domeniul public sau în fondul forestier național. Și am venit, prin această corecție la Legea nr. 211 – cu un amendament admis în unanimitate –, să înăsprim regimul sancționator, atât contravențional, cât și penal.

Din punctul de vedere al constatării contravențiilor...

Încheiați, domnule deputat!

## Într-un minut.

Din punctul de vedere al constatării contravențiilor, am dat competențe nu numai Gărzii de Mediu, ci și Gărzii Forestiere, pentru că este o realitate – vedeți în toate pădurile munți de gunoaie. Am dat competențe de constatare poliției locale și poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar, din punct de vedere penal, am majorat pedepsele pentru astfel de infracțiuni de abandon al deșeurilor periculoase sau nepericuloase pe domeniul public sau în fondul forestier. Aici ține de educație și de civilizație, pentru că avem 336.000 de tone, în fiecare an, abandonate pe stradă, și atunci evident trebuie – sigur, la început cu vorba bună –, dar trebuie să existe și elementul de coerciție, elementul punitiv, prin care să sancționăm, evident contravențional, această deprindere, acest nărav de a arunca oriunde gunoaiele, în jurul nostru.

Mulțumesc, domnule deputat.

Deci, dragi colegi, și cu aceasta închei, cred că este o lege bună, îmbrățișată de toți actorii, de toți jucătorii de pe piață și care, evident, cred că va conduce, în timp, la atingerea acestor obiective de reciclare, de 60% pentru sticlă sau hârtie și carton, de 55% pentru metal sau de 15% pentru lemn. Sunt niște deziderate, nu doar europene, pe care trebuie să ni le asumăm chiar și noi, simplii cetățeni, pentru mai mult confort și, evident, pentru o calitate sporită a vieții. Mulțumesc mult.

Domnul Simionca.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect legislativ. Pe lângă că o să ne corelăm și noi cu Uniunea Europeană, trebuie să ne gândim la faptul că, dacă nu vom aplica aceste norme, România va putea fi sancționată cu o sumă de 1.850.000 de euro și în fiecare zi penalitățile pot fi între 2.250 de euro și 134.000 de euro.

Iar, pe de altă parte, tot ce a fost finanțat pe partea de deșeuri și pe fonduri europene, undeva aproape de 3,2 miliarde de euro, sumele nu se mai pot accesa, și banii vor trebui dați înapoi.

În altă ordine de idei, noi suntem foarte deficitari la colectarea deșeurilor selective. De exemplu, la Bistrița, groapa de gunoi trebuia să se umple pe celule, undeva la trei ani. Din cauză că firma care colectează deșeurile nu le colectează selectiv, avem o problemă, s-a umplut groapa de gunoi și trebuie să găsim soluții, să facem o altă zonă de colectare a deșeurilor, o altă celulă. Deci noi trebuie să fim responsabili, în primul rând ca cetățeni, să colectăm selectiv deșeurile și, în al doilea rând, cei care se ocupă de colectarea deșeurilor să fie responsabili.

Noi vom susține acest proiect.

Domnul Ciohodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim practic de o problemă de sănătate publică și corecții legislative care se referă la directivele europene.

Sunt convins că în acest domeniu nu s-au spus încă toate lucrurile și că legislația va fi într-o continuă evoluție, dar pentru acest moment este soluția cea mai bună pentru ca această problemă să fie reglementată.

Vom susține acest demers legislativ. Vă mulțumesc.

Domnul Ganț.

Stimate domnule președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Evident că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea inițiativei.

Sigur că este un lucru bun și important, măcar din punct de vedere legislativ, să întărim coerciția! Singura chestiune care trebuie spusă este însă că de la prevederea legală până la aplicare e cale lungă. Noi ne facem datoria și adoptăm această lege – am aproape convingerea unei unanimități în ce-o privește –, dar, dacă cei chemați să urmărească modul cum se aplică, dacă operatorii nu vor fi și ei constrânși, la fel ca cetățenii, să pună la dispoziție logistica necesară – că degeaba încerc să adun deșeuri selectiv, dacă nu am unde s-o fac...

Deci toate aceste lucruri concură la o situație care, în momentul de față, este catastrofală. România are o gravă problemă din acest punct de vedere, dincolo de posibilele sancțiuni care ar putea veni din partea Comisiei. Însă această problemă gravă a societății presupune, după părerea mea, și o altă componentă.

Eu cred că, dincolo de o campanie de sensibilizare publică a cetățenilor, foarte mulți cetățeni nu conștientizează această problemă și nu iau măsuri pentru rezolvarea ei. Cred că ține și de un anumit nivel de educație. Or, cred că la nivelul sistemului de învățământ, la nivelul sistemului de educație, pornind de la cei mai mici copii, trebuie să se înțeleagă acest lucru!

Experiența altor țări în materie reprezintă un exemplu de bună practică. Deci nimeni nu s-a născut învățat, nimeni nu știe de la bun început ce are de făcut.

Deci cred că e nevoie de o acțiune concertată și în ceea ce privește coerciția, dar și în ceea ce privește educația. Și aici sigur că rolul revine administrației și componentelor Executivului.

Noi, ca parlamentari, nu putem decât să atragem permanent atenția că aceste lucruri trebuie să se întâmple. Vă mulțumesc frumos.

Și, așa cum spuneam, vom vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnul Drulă.

Stimați colegi,

Ca de multe ori, Diavolul este în detalii. Și este cazul și acestui proiect legislativ, care are niște mici șopârlițe strecurate în el, șopârle cu care nici ministerul, care este aici, de față, dar care nu vrea să ia cuvântul, pentru că oamenii sunt timorați în mod politic, cu care nici ministerul nu este de acord.

Sunt cel puțin două astfel de prevederi. Una este cea privind colectarea selectivă, unde este incomplet transpus articolul din directivă și care ne va duce la infringement, și cealaltă este privind reciclarea și valorificarea, unde este introdus procedeul de incinerare, care nu este reciclare.

Prin urmare, având în vedere că am putea ajunge la un caz de infringement, vă solicit să retrimitem comisiei și să punem în acord cu directiva acest proiect de lege. Un termen de două săptămâni solicit.

Vot pentru retrimitere la comisie.

50 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă, 3 abțineri, un coleg care n-a votat.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă, domnule Drulă.

La dezbateri generale dacă mai sunt?

Nu mai sunt.

La articole.

De la 1 la 10 dacă sunt intervenții? Domnul Drulă.

La 9 marginal este acest articol, art. 14, de care vă spuneam, unde transpunerea directivei, a obligației de colectare separată, este incompletă, și în forma actuală se va aplica doar pentru patru categorii de deșeuri și doar pentru o parte dintre cei implicați în proces, pentru gestionarii și deținătorii de deșeuri.

Vă solicit păstrarea formei inițiale, prin urmare, să supuneți amendamentul admis la vot.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vot pentru amendament admis.

Pentru amendament admis. Vot pentru amendament admis.

Vă rog, repetăm.

N-au auzit, n-au fost atenți.

Vot pentru amendament admis.

113 voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 5 abțineri, un coleg care nu votează.

De la 10 la 20?

Domnul Drulă? Nu.

De la 20 la 30? La 14 admis? Mergem cu votul acum. Deci de la 20 la 30? Nu.

De la 30 până la 40? Vă rog.

La 40 se introduce cuvântul „termochimic”, care înseamnă, de fapt, incinerare de deșeuri, ceea ce înseamnă că în partea de reciclare și valorificare, unde nu sunt permise decât procedee biologice și de altă natură, se introduce incinerarea, care este foarte poluantă pentru mediu.

Propun supunerea la vot a amendamentului admis. Eu cred că trebuie să rămână forma inițială.

Mulțumesc.

Vot pentru amendament admis.

110 voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, două abțineri. Amendamentul rămâne în continuare.

Alte intervenții până la 49?

Nu.

Mulțumesc.

Legea merge la votul final.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, precum și pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziția acestora după închiderea schemelor de garantare finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013, respectiv Programul operațional pentru pescuit 2007–2013, și încheierea convențiilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; în procedură de urgență. Comisia pentru agricultură?

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru buget și cea pentru agricultură au fost sesizate cu acest proiect de lege, în procedură de urgență. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 18 aprilie 2017.

La dezbaterea proiectului de lege, s-au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice și al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acel titlu pe care l-ați ascultat, iar, în esență, intervențiile legislative principale au fost pe modificarea numărului de beneficiari, în sensul să găsească un spectru mai larg de beneficiari pe aceste proiecte de lege.

De asemenea, a fost modificat comisionul, de la 3,8% la 2%.

Și, foarte important, după primirea acceptului Comisiei Europene, creșterea procentului de garantare de la 50% la 80%, iar 20% reprezintă doar terenul, terenul cumpărat.

Așadar, e vorba de cumpărarea terenului de către agricultorii din România. Proiectul de lege, în cadrul celor două comisii, a fost votat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

iunie, în ședință, cu 10 voturi pentru și 5 împotrivă, membrii comisiei propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii modificate parțial, în sensul cerut de Președinție în cererea de reexaminare.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa care este parte integrantă din prezentul raport.

## Dezbateri?

Nu.

Fără amendamente, legea merge la votul final.

12. Propunerea legislativă privind trecerea orașului Căzănești la rangul de comună și pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră a fi adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

13...

E tacit...

Punctul 13 este retrimis.

A, este retrimis, da, mă scuzați!

14. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

Comisia?

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și avizare, în fond, în vederea reexaminării, ca urmare a cererii Președintelui României, potrivit art. 77 alin. (2), cu Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, trimisă cu adresa nr. 320/2016, din data de 29 mai 2017.

Nu au fost sesizate comisii pentru avizare.

Președintele României, la 26 mai 2017, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a dispozițiilor art. 5 alin. (1), art. 12, art. 13, art. 56[1] și art. 57 alin. (2), din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006, trimisă Administrației Prezidențiale pentru promulgare.

Legea este organică. Se adoptă, potrivit art. 76 din Constituție.

Potrivit art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiei au participat, în calitate de invitați, domnul Nicolae Nasta, secretar de stat și șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, doamna Mădălina Cioiulescu și domnul col. Sorin Chiper, consilieri juridici, toți din partea Ministerului Apărării Naționale.

În urma reexaminării Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, în data de 7

## Dezbateri?

Domnule Dobre, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL a votat și în comisie, vom vota și în plenul Camerei împotriva raportului la reexaminarea solicitată de președinte, aceasta întrucât raportul, așa cum a fost el adoptat de comisie, duce la limitarea atribuțiilor constituționale ale președintelui, după care ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și, pe cale de consecință, și ale președintelui, privind deciziile ce țin de apărarea națională, care este, încă o dată, un atribut constituțional al președintelui.

Respectiv, nu vom fi de acord cu modificarea sistemului de numire a directorului general al Direcției Generale de Informații a Armatei.

Așa cum prevede raportul adoptat de comisie, acest lucru practic trece Consiliul Suprem de Apărare a Țării doar la un capitol de consultare, și nu la aprobare, așa cum avea prevăzut legea inițială.

Este vorba de atribuțiile constituționale ale președintelui și ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Nu cred că este normal ca printr-un proiect de lege să ocolim, dacă nu să încălcăm, prevederile constituționale.

Am explicat acest lucru și în comisie. Cred că bine ar fi, și aș propune majorității, să retrimitem, în primul rând, comisiei acest raport, pentru o discuție suplimentară în termen de două săptămâni.

Încă o dată, subliniez faptul că suntem în situația de a depăși limitele Constituției pe acest proiect de lege pentru care președintele a cerut reexaminarea.

Vă rog, propunere de retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot.

67 de voturi pentru, 104 voturi împotrivă. Respins.

Vă rog, alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

15. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești.

Inițiatorul?

Domnul Stănescu Alexandru.

Domnul Stănescu Alexandru.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă se numește „Instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești”.

Aceasta va avea efect pozitiv, pe termen lung, asupra producătorilor agricoli, prin valorificarea propriilor produse către consumatori și stimularea acestora pentru a produce calitativ și cantitativ, pentru viitor.

În acest moment, se evidențiază o serie de disfuncționalități la nivel legislativ, în ceea ce privește promovarea produselor agroalimentare românești, aceasta generând o funcționare ineficientă a relației producătorului agricol – național, zonal sau local – cu furnizorii sau consumatorii finali.

Prin acest act normativ, putem îmbunătăți statutul producătorului român în parteneriatul direct cu supermarketurile și putem încuraja consumul de produse agroalimentare autohtone și produs adițional.

Mulțumesc.

## Comisia?

În calitate de vicepreședinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești, transmis prin adresa PL-x 187 din 9 mai 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 2 mai 2017.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice și punctul de vedere al Guvernului, prin care se susține adoptarea prezentei legi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești.

Membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședința din 30 mai 2017.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna profesoară de sus de la balcon, la balcon...

Vă rog, doamna profesoară, aveți grijă cu copiii aceia, cu balustrada aceea, joasă, așa, că mă uit la ei de 3 minute

și erau doi deja cu capul în jos... Uitați-vă și voi! Voi la ce stați acolo?

Dezbateri generale? Domnul Ciuhodaru.

100% românesc. Este normal să ne promovăm produsele, deci produse fabricate din materii prime din România, fabricate de producătorii români!

Într-o lume în care se pune problema calității acestor produse, în care vedem că există un dublu standard în ceea ce privește produsele alimentare, o astfel de inițiativă legislativă este salutară.

Și le mulțumesc inițiatorilor, pentru că odată și odată poate înțelegem că, fără astfel de măsuri, care se referă la ceea ce este bun, sigur și de calitate, din România, fără astfel de măsuri, vom fi în continuare invadați de produse de calitate îndoielnică.

Oare de ce le caută străinii? Oare de ce produsele noastre sunt căutate la export? Oare de ce vor alții cu atâta interes ceea ce este tradițional românesc, fabricat prin toate metodele corecte?

Este un prim pas și sper că această lege va fi urmată și de altele, care vor consolida încă o dată valorile românești, inclusiv în agricultură și în produsele alimentare.

Le mulțumesc încă o dată inițiatorilor.

Și voi vota oricând, cu două mâini, un astfel de proiect de lege.

Domnul Bichineț?

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

E știut că, în general, de ani de zile, a doua duminică din octombrie era marcată în piețele românești ca fiind Ziua recoltei, uitată după 1990.

Lăudabilă inițiativa colegilor noștri care au propus acest proiect de lege! Am înțeles, Comisia pentru agricultură a votat, în unanimitate.

Și noi, Partidul Mișcarea Populară, vom susține acest proiect, considerând că dăm o șansă celor care muncesc în agricultură, nu numai să-și expună produsele, să fie văzute, să fie cunoscute, apreciate, ci și achiziționate.

De asemenea, în treacăt fiind spus, când l-am văzut pe domnul doctor Ciuhodaru, mi-am dat seama că e produs 100% românesc.

Mulțumesc.

Domnul Pașcan?

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Distinși colegi,

Pare oarecum un patriotism forțat dacă îl ducem și în zona agricolă, dar nu este așa deloc.

Dacă vă amintiți și rememorați puțin câte pasiuni, câtă opoziție, câte discuții contradictorii, adeseori luări de poziție vehemente a stârnit legea cu 50% produse agricole românești la raft în marketuri și cum astăzi România încă va continua și este amenințată de proceduri de infringement pe această temă, veți înțelege că într-un fel sau altul suntem într-o competiție, nu doar europeană, ci și mondială, și în sectorul agricol, extrem de importantă, și trebuie să ne îngrijim să ne protejăm propria producție.

Ca prefect de Mureș, să știți, înainte să existe vreo lege, am generat o manifestare, un târg, în județul Mureș, care s-a numit „Produs în Mureș” și unde am adus și am pus în valoare produsele autohtone, nu doar din domeniul agricol, ci și din alte domenii. Pentru că de noi depinde să știm să ne valorificăm ceea ce e cu adevărat valoros și reprezentativ pentru România!

De aceea, vă recomand – îi felicit pe inițiatori! – să votați acest proiect legislativ și poate vă mai gândiți și la altele stimulative pentru producția românească, pe această temă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

16. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale.

Comisii?

Domnul Iancu, Comisia pentru industrii.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii, precum și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, cu proiectul de lege mai sus menționat.

Senatul a adoptat acest proiect.

De asemenea, avem aviz favorabil de la Comisia juridică, de la Comisia pentru politică economică și de la Consiliul Legislativ.

Legea își propune să reglementeze regimul de fiscalizare a veniturilor obținute de operatorii economici din domeniul extracției și comercializării gazelor naturale, ca urmare a veniturilor suplimentare obținute în urma majorării prețurilor la gaze naturale.

Acest proces de dereglementare ar fi trebuit să aibă loc până în anul 2021. Cu toate acestea, procesul a fost accelerat, a început practic acum câțiva ani de zile și s-a finalizat la 1 aprilie 2017.

Impozitul datorat asupra veniturilor suplimentare, în prima etapă, a fost de 60% din veniturile obținute, de la 60 de lei până la 85 de lei, iar, de la 85 de lei în sus, orice preț urmează să fie impozitat cu 80% din majorare și alocat bugetului de stat destinat consumatorilor vulnerabili.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor propun, cu majoritate de voturi, plenului raport de adoptare.

Mulțumesc. Domnule Bichineț, vorbiți la gaze? Nu. Domnul Bode.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2013, Guvernul Ponta instituia impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, un impozit de 60% din veniturile suplimentare aplicabile operatorilor economici care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale în România.

Conform acelui act normativ, limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul _upstream_ nu poate depăși 30% din totalul veniturilor suplimentare.

Prin acest proiect de lege de modificare a Ordonanței nr. 7/2013, practic, se elimină data de 31 decembrie 2017, termenul până la care acest impozit suplimentar, aplicat acestor venituri suplimentare, era proiectat a se aplica. De asemenea, prezenta inițiativă legislativă propune trecerea la o impozitare progresivă, în procent de la 60%, respectiv 80% din veniturile suplimentare.

## Dragi colegi,

Sună foarte frumos „venituri suplimentare la bugetul de stat”, „profit de câteva sute de milioane de euro în bugetul unor agenți economici, fără niciun efort”, subliniez, „fără niciun efort”, doar așa, din pixul domnului Ponta, în 2013, acest profit fiind obținut de respectivii agenți economici fără niciun efort investițional.

Se impun, așadar, câteva precizări.

În primul rând, noi nu știm care au fost sumele încasate anual din acest impozit, începând cu anul 2013 până în prezent.

În al doilea rând, nu știm cât a reprezentat deductibilitatea, în valoare absolută, obținută de fiecare operator economic în parte, de la aplicarea legii și până în prezent.

Și, nu în ultimul rând, ar fi interesant să aflăm care este modalitatea de control a veridicității valorilor investițiilor declarate și efectuate de operatorii economici, luate în calcul pentru stabilirea deducerilor, și cum se fac aceste verificări și câte s-au efectuat până în prezent.

Așadar, sunt multe întrebări fără răspuns.

Din aceste motive și din multe altele, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu poate susține acest proiect de lege.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul Neagu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înaintea mea, domnul Bode dădea explicații extrem de puternice, extrem de clare și de sigure asupra motivului pentru care Grupul Partidului Național Liberal nu va putea susține această ordonanță de urgență. Eu vreau în continuare să atrag atenția asupra situației _de facto_ .

Este adevărat că, prin dereglementare, intrăm în zona piețelor libere. Este adevărat că, dacă nu știm să urmărim cantitățile extrase de pe teritoriul României, va trebui să găsim soluția de a impozita venituri suplimentare. Dar este și mai adevărat că avem situația lui 2016, pe ultimul semestru, unde, nu de puține ori, mulți dintre dumneavoastră ați semnalat, eu personal am semnalat că una dintre problemele serioase pe care o avem în acest moment este cea referitoare la investițiile pe care statul român le are în societatea cu capital majoritar de stat, adică Romgaz.

Atât timp cât noi nu suplimentăm necesarul investițional în Romgaz, și, vrem, nu vrem, trebuie să recunoaștem că, omorând o parte din ceea ce înseamnă industria de profil românească, nu vom avea în niciun caz o piață dereglementată în favoarea societăților românești și în favoarea consumatorului.

Este un motiv care ar trebui să dea de gândit actualului Guvern, este un motiv care ar trebui să stea pe masa discuțiilor la Ministerul Energiei și la Ministerul Economiei, întrucât aceste societăți naționale sunt societăți de interes strategic pentru interesul românesc, cu atât mai mult cu cât o abordare, cu siguranță în etapa viitoare, este _post-factum_ întâlnirii la nivel înalt dintre Președintele României Klaus Iohannis și președintele american Donald Trump.

Cred că va fi nevoie de o explicație solidă asupra a ceea ce facem cu aceste venituri, atât timp cât ele rămân în administrarea operativă a ANAF-ului, fără să cunoaștem efectiv nici sumele și nici destinațiile. Deci nici eu nu pot fi de acord a susține acest proiect de lege a ordonanței Guvernului Ponta.

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul președinte Iancu.

## Stimați colegi,

Cred că avem în față una dintre cele mai importante legi din această sesiune. Trece oarecum neobservat acest lucru. Este legat de impactul direct asupra gradului de suportabilitate a consumatorului casnic, este legat direct de nivelul și condițiile pe care le putem asigura cetățenilor României în timpul sezonului rece, este legat de vulnerabilitatea a 48% din locuitorii României și de incapacitatea de plată, pe timpul iernii, a 37% dintre aceștia a facturilor la încălzire.

Cu toate acestea, văd – nu sunt surprins, vă mărturisesc, din păcate, nu sunt surprins – că pozițiile segmentului de dreapta din Parlament sunt de departe împotriva interesului direct pe care îl au România și cetățeanul, consumatorul român, și industria și economia românească. Și am să vă explic.

În momentul în care vorbim de liberalizare – și am văzut și lideri politici ieșind și comentând, fără să aibă habar de acest subiect – trebuie să ai pârghiile pieței formate, adică să poți să tranzacționezi nediscriminatoriu, transparent, concurențial, să ai toate platformele de tranzacționare în aceste condiții deja realizate, să ai posibilitatea să menții în echilibru sistemul național de transport.

Pentru aceasta îți trebuie o piață de echilibrare, îți trebuie o definiție a punctelor virtuale, îți trebuie o cunoaștere exactă a punctelor de intrare și ieșire din sistem.

Cum a fost posibil ca segmentul politic de dreapta al acestei țări, în noiembrie anul trecut, fără să existe toate aceste instrumente, să fie de acord cu liberalizarea cu patru ani mai repede decât termenul asumat prin lege de România?

Ați făcut-o! Cum e posibil, astăzi, să invocați că nu există acele instrumente, când, la vremea respectivă, le-ați invocat că există, dar nu există nicio problemă din punctul de vedere al României?

Cum nu se poate observa riscul uriaș la care expunem consumatorul din România, indiferent de forma și statutul acestuia, fie că este consumator casnic, fie că este consumator din domeniul economic?

Cum adică nu ne pasă că forțăm o creștere cu 27%, a doua zi, 27%, a prețului la gaze, când acest lucru se duce direct în gradul de competitivitate a întregii economii din România?

Încheiați, vă rog!

## Acum închei!

Când am stabilit că vom face un domeniu al infrastructurii combustibililor alternativi, adică domeniul transporturilor să se bazeze pe gaz natural comprimat, exact când cream o alternativă de spor de competitivitate, atunci creștem prețul și omorâm și partea de transport.

Iată câte elemente, stimați colegi, au scăpat din vedere! Eu prefer să spun așa: că le-au scăpat din vedere colegilor noștri din segmentul politic de dreapta și pe care îi invit să se uite cu foarte mare atenție când vom discuta, în plenul Parlamentului, Ordonanța nr. 64, care conține toate aceste elemente în interiorul ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Bode. Un minut.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte frumoasă expunerea, dar, încă o dată, dragi colegi, când faceți referire la segmentul din dreapta, uitați că, în 2013, din pix, Guvernul Ponta a instituit această taxă suplimentară pe impozitul suplimentar datorat acestor dereglementări făcute din pixul domnului Ponta?

Ați uitat că acești bani nici în acest moment, vorbim de sute de milioane de euro, nu sunt cuantificați, și ANAF-ul nu poate să răspundă, în acest moment, câți bani au intrat în vistieria statului din acest impozit, într-adevăr, obținut din acest profit suplimentar, obținut de acești agenți economici – vorbim de doi agenți economici, ca să nu credem că sunt sute de agenți economici, vorbim de doi mari producători, care produc peste 95% din producția de gaze naturale din România.

Nu mai faceți referire la dreapta, când stânga este vinovată de ceea ce se întâmplă azi pe piața gazelor naturale! Ca să nu mai vorbim de faptul că ați amânat nejustificat acel calendar prin care trebuia să veniți cu un nou cadru fiscal privind redevențele de hidrocarburi în România.

Nu avem nici în acest moment, după ce, în 2014, la 1 ianuarie, au expirat aceste redevențe privind impozitul pe profit, pe producția de hidrocarburi în România. Nici azi nu avem acest calendar, din cauza guvernării de stânga! Ați amânat nejustificat acest calendar...

Mulțumesc.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode:**

Și mergeți în continuare și acuzați dreapta pentru ce a făcut în decembrie 2016.

Oare nu susțineați acel Guvern și dumneavoastră?

Nu sunteți în aceeași comisie?

Aplauzele să meargă până la capăt.

Este o fractură fundamentală de logică în ceea ce spune colegul nostru. Adică dumnealui spune așa: Ponta, din pix, a introdus 60%. La ce etapă? De creștere a prețului. Ce a introdus? Impozitarea. Pe ce? Pe creștere din pix. Ce a introdus? 60% plafon. Ai crescut fără să ai niciun merit administrativ, atunci 60% îi plătești bugetului de stat. Este rău acest lucru sau este foarte bine?

Iar dacă dumneavoastră așa priviți lucrurile, atunci chiar avem o problemă foarte gravă de înțelegere a acestui proces legislativ.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat. Încheiem aici dezbaterile.

Am încheiat dezbaterile! Într-un minut începem ședința cealaltă.

Continuăm cu partea a doua, răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

- Domnul Bota Sorin. Sunteți aici, domnule Bota? A rezolvat-o.

- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Nistor,

- la fel.

- Ministerul Culturii și Identității Naționale. Domnul Nicolae

- Andrei. Este aici?

- Vă rog. Cine este de la Ministerul Culturii?

Vă rog, domnule secretar de stat, da?

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 889A/17 mai 2017, având ca obiect „Organizarea ediției 2017 a Universității Populare de Vară «Nicolae Iorga»”, la Vălenii de Munte, județul Prahova, vă comunicăm următoarele:

Ministerul Culturii și Identității Naționale apreciază în mod deosebit activitățile importante care se desfășoară în cadrul cursurilor Universității Populare de Vară, cursuri înființate de Nicolae Iorga pentru „propășirea materială și spirituală a poporului român”.

Ca în fiecare an, programul cursurilor este realizat de Direcția Județeană pentru Cultură Prahova, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, și este finanțat de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Primăria Orașului Vălenii de Munte.

Având în vedere centenarul măreței epopei a luptelor de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din 1917, cursurile Universității Populare de Vară vor cuprinde: prelegeri, colocvii, mese rotunde, dezbateri pe această temă, dar și alte teme extrem de stringente în societatea noastră.

Semnează ministrul culturii și identității naționale, domnul Ioan Vulpescu.

## Mulțumit?

Ministerul Educației Naționale, doamna Intotero. Domnul András Király.

Revenim, nu este aici.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Domnul Movilă. Răspunde domnul Păunescu. Este? Vă rog.

## **Domnul Teiu Păunescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 884A/2017, având ca obiect „Lipsa funcției de comisar de mediu din codul COR”, vă comunicăm următoarele:

În nomenclatorul „Clasificarea ocupațiilor din România”, COR, se regăsesc mai multe grupe de bază, dedicate specialiștilor în protecția...

Domnule Păunescu, numai o secundă. Domnul Movilă e în sală? Nu.

Depuneți în scris răspunsul. Nu este în sală. Ministerul Sănătății, la fel. Nu este în sală, dar solicită amânare. Deci am rămas cu domnul... O să primiți în scris, doamna deputat! Am încheiat cu răspunsurile. Începem cu interpelările. Domnul Ungureanu, USR. Susțineți? Aveți o interpelare. Vreți să o citiți? Bun. Eu v-am întrebat.

Domnul Tabugan? Nu. Domnul Năsui? Nu. Domnul Ghinea? Nu. Domnul Velcea? Nu. Doamna Cherecheș nu este. Doamna Bran nu este. Domnul Pirtea? Nu. Domnul Marilen Gabriel Pirtea, da? Trei minute. Citiți interpelarea.

Da. Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am o interpelare care se adresează ministrului educației naționale.

## Stimate domnule ministru,

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice, așa cum era denumit în 2016, pentru aprobarea Metodologiei privind recunoașterea diplomei de doctor și a titlului de doctor în științe sau într-un domeniu profesional, obținute în străinătate, instituțiile acreditate de învățământ superior sau unitățile și instituțiile de drept public și drept privat cuprinse, conform normelor legale, în sistemul național de cercetaredezvoltare recunosc diploma de doctor și titlul de doctor în științe sau într-un domeniu profesional, obținute, după cum urmează:

Sunt trei categorii de astfel de instituții.

– instituții acreditate de învățământ superior sau de cercetare-dezvoltare dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European și din Confederația Elvețiană;

– instituții acreditate de învățământ superior sau de cercetare-dezvoltare incluse în lista universităților de prestigiu din alte state, aprobată prin ordin al ministrului educației naționale;

– instituții acreditate de învățământ superior sau de cercetare-dezvoltare care fac obiectul unei convenții internaționale de recunoaștere reciprocă de astfel de titluri.

Această recunoaștere este necesară pentru cei care doresc să continue cursuri postuniversitare, să-și obțină abilitările sau ocuparea unei funcții didactice sau de cercetare într-o instituție de învățământ superior sau în una din lista celor menționate.

Domnule ministru...

Încheiați, domnule deputat!

Da.

Între aceste titluri, o parte dintre acestea sunt acreditate de Ministerul Educației Naționale prin CNATDCU, iar altele sunt acreditate prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

Astfel, în această situație sunt cercetători care doresc să se alăture echipei ELI de la Institutul Național de CercetareDezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” în astfel de proiecte și nu pot face acest lucru.

Vă adresez rugămintea de a preciza, domnule ministru, dacă Guvernul are în vedere simplificarea procedurii de recunoaștere a titlului de doctor și a titlului de doctor în științe sau într-un domeniu profesional obținute în străinătate și dacă are în vedere opțiunea de a lua o hotărâre privind cadrul normativ care reglementează funcțiile celor două...

Mulțumesc...

...instituții, CNATDCU sau Centrul de Acreditare a Diplomelor.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumesc. Având în vedere că mulți colegi...

Îmi pare rău, dar mai mult de atât nu pot.

Cât văd eu sigur din listă, domnul Pașcan ar fi până acolo, dacă...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, și privește sporirea semnificativă a numărului de urși, care au ajuns să reprezinte un pericol pentru oameni. Chiar în acest weekend, un bărbat a fost rănit grav în comuna Ernei, județul Mureș.

În județul Mureș, sporirea numărului de urși reprezintă un real pericol pentru locuitorii mai multor comunități. Autoritățile transmit avertizări populației prin intermediul mass-mediei, spre exemplu: „În pădurile de lângă Târgu-Mureș, mai exact în zona Corunca – Bozeni, a fost semnalată prezența a cel puțin doi urși. Unul dintre ei are doi pui. Vă atenționăm să circulați cu precauție în zona respectivă.”

La Târgu-Mureș au fost semnalați urși chiar în pădurea de la Platoul Cornești, aflată în zona centrală a orașului, un loc de recreere și agrement frecventat de mii de cetățeni. Recent, o fetiță de 12 ani din comuna Răstolița a fost atacată de urs, în timp ce se afla în curtea propriei case.

Reprezentanți ai asociațiilor vânătorești și ai proprietarilor de terenuri din mai multe zone ale țării solicită să fie emis ordinul de derogare pentru vânarea urșilor, întrucât numărul pagubelor produse de aceste animale crește, iar populația este tot mai intolerantă și poate recurge la metode proprii de apărare. În prezent, pentru împușcarea unui urs, statul pedepsește cetățeanul cu o amendă de 40.000 de euro, în vreme ce, dacă un urs atacă, rănește sau ucide o persoană, nu se acordă niciun leu despăgubire.

Vă solicit, doamnă ministru, în sensul celor evocate, să-mi comunicați ce măsuri va dispune Ministerul Mediului, în perioada următoare, pentru protejarea oamenilor și a bunurilor acestora.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Ați avut, de asemenea, numeroase deplasări în teren, pe șantierele lucrărilor de infrastructură din țară, pentru verificarea stadiului acestora.

În luna aprilie ați fost și în județul Hunedoara, unde ați verificat șantierul autostrăzii Lugoj–Deva.

Mulțumesc. Domnul Gheorghe?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am cinci interpelări, bineînțeles, voi citi doar una: o interpelare la transporturi, încă una tot la transporturi, încă una, bineînțeles, tot la transporturi, una la Ministerul Afacerilor Externe și cea pe care o voi prezenta se adresează domnului ministru al culturii și identității naționale, Ioan Vulpescu.

Obiectul interpelării: „Casa «Brătianu» de la Florica”

Ca și dumneavoastră, domnule ministru, privesc cu mare interes păstrarea și apărarea patrimoniului cultural național în circuitul public și educativ.

Casa „Brătianu” de la Florica, Ștefănești, județul Argeș, este esențială pentru ceea ce reprezintă moștenirea istorică a României, familia Brătianu, dincolo de rolul său în politica internă, fiind cea mai mare dinastie politică modernă a Europei Centrale și Sud-Estice și un simbol a ceea ce a însemnat lupta pentru libertate, neatârnare și unitate națională a tuturor românilor.

Este extrem de important ca acest centru de cultură, Casa „Brătianu”, să rămână în patrimoniul istoric și cultural al națiunii române!

Care este situația la acest moment cu privire la demersurile legale legitime de păstrare în patrimoniul național a Centrului Cultural „I.C. Brătianu” de la Florica, județul Argeș, și când se întrevede o soluționare în folosul moștenirii istorice?

Solicit răspuns verbal și în scris. Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Nistor.

Mulțumesc. Natalia?

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru al transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc.

## Stimate domnule ministru,

Prin programul de guvernare v-ați asumat termene de finalizare a lucrărilor de infrastructură atât pe coridorul IV european, cât și pe cele aflate în derulare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al educației, Pavel Năstase.

Aproape în fiecare an școlar, la început, am aflat vești legate de faptul că elevii nu și-au primit manualele școlare la timp.

În aceeași notă s-a desfășurat și anul 2016, când, în septembrie, presa a relatat faptul că elevii din clasele primare nu au primit decât două dintre manualele necesare. Mai mult, restul manualelor ar fi urmat să ajungă pe băncile elevilor abia în semestrul al II-lea.

Ministrul educației de la acea vreme a explicat că aceste întârzieri sunt cauzate de anumite nereguli în licitație.

Având în vedere că ne aflăm la finalul anului școlar 2016–2017, dar peste puțin timp va începe un nou an școlar, considerați că pentru anul viitor școlar, respectiv 2017–2018, vor mai apărea astfel de situații?

Ce măsuri au fost luate sau urmează să fie implementate, astfel încât elevii să-și primească manualele școlare la timp? Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Dehelean?

Domnul Seidler?

Așa am ordinea aici. Fac și eu ce știu și ce pot! Domnul Roman Sorin.

Am zis domnul Roman! Nu e în sală?

Domnul Ionuț Simionca.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această interpelare este către Ministerul Transporturilor, pentru domnul ministru Alexandru Răzvan Cuc, din partea mea, Ionuț Simionca, deputat al PMP de Bistrița-Năsăud, Circumscripția nr. 6.

Interpelare.

Obiectul interpelării: „Reabilitarea sau modernizarea de drumuri locale și județene din județul Bistrița-Năsăud”.

## Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare doresc să vă aduc la cunoștință necesitatea unor lucrări de reabilitare, întreținere și modernizare la drumurile naționale DN 17, DN 172, DJ 172, DJ 172 – tronsonul J din județul Bistrița-Năsăud. Mai exact, pe tronsonul Năsăud-Sângeorz Băi și la limita cu județele din Maramureș și Suceava.

Necesitatea acestor lucrări rezultă din starea actuală a acestui tronson de drum și a acestor tronsoane de drum, care este plin de gropi în asfalt și de denivelări, ceea ce conduce la degradarea continuă, precum și a autovehiculelor care le utilizează și la riscuri la care sunt supuși participanții la trafic pe acest sector de drum. Și, nu în ultimul rând, poluarea mediului înconjurător mai intensă, din cauza încetinirii traficului.

Prin urmare, vă rog să-mi comunicați măsurile care vor fi luate de către ministerul pe care-l conduceți pentru satisfacerea cerințelor de transport pe aceste sectoare de drum și pentru îndeplinirea condițiilor privind situația populației în condiții de maximă siguranță.

De aceea, aș dori să știu și măsurile pe care le întreprindeți pe următoarele tronsoane de drum: DJ 172 A și DJ 172 R?

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Doamna Dinu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale, și are ca obiect deficitul de muncitori calificați cu care se confruntă România.

Domnule ministru,

Dacă până acum câțiva ani mare problemă în România era lipsa locurilor de muncă, acum constatăm că ne confruntăm cu cel mai mare deficit de muncitori calificați raportat vreodată.

Salariile mici și distrugerea zonelor industriale i-au determinat pe mulți să părăsească țara sau să se recalifice, iar închiderea multor școli profesionale a făcut să nu mai avem alte generații care să le ia locul.

Într-un sondaj de opinie pe care Camera de Comerț și Industrie a României l-a făcut în rândul antreprenorilor se arată că găsirea forței de muncă a devenit principala grijă a mediului de afaceri din România.

Companiile nu cer doar absolvenți de facultate, ci și tineri specializați în școli profesionale, iar posturile care sunt din ce în ce mai greu de ocupat sunt cele destinate meseriașilor calificați, urmate de cele pentru muncitori și ingineri.

În acest sens, pot să dau un exemplu chiar din județul Giurgiu, unde un agent economic a fost nevoit să aducă forță de muncă de la 100 de kilometri distanță, deși „resuscitase” o unitate industrială de tradiție în oraș.

Și mai pot să amintesc de fermierii care se plâng de lipsa tractoriștilor capabili să conducă utilajele moderne pe care le achiziționează. Sunt situații pe care mulți angajatori le reclamă.

Este clar că în acest moment România nu are o școală profesională funcțională, cu bază materială necesară instruirii practice, dar nici profesori calificați care să-i școlarizeze.

PSD a plasat problematica reformei învățământului profesional și tehnic ca o prioritate în programul său de guvernare, aceasta materializându-se printr-o serie de măsuri și acte normative aflate deja în procedură parlamentară.

Este clar că învățământul profesional nu se poate dezvolta decât pe un parteneriat activ cu mediul de afaceri, pe baza cerințelor de pe piața muncii.

În aceste condiții, domnule ministru, vă rog să-mi precizați care este strategia ministerului pe care-l conduceți cu privire la planificarea educațională și dezvoltarea învățământului profesional în sistem dual, ca cerință esențială pentru creșterea gradului de angajare a tinerilor și pentru a răspunde cerințelor de pe piața forței de muncă.

Mulțumesc. Doamna Holban?

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății.

## Domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu o sesizare făcută de conducerea Casei de Asigurări de Sănătate Dâmbovița, cu privire la derularea Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință a medicamentelor pentru pensionari cu venituri realizate numai din pensii de până la 600 de lei pe lună.

Acești pensionari au obligația să prezinte medicului o declarație pe propria răspundere referitoare la faptul că realizează venituri numai din pensii de până la 600 de lei pe lună.

Din constatările Curții de Conturi și din verificările Casei Dâmbovița a rezultat că, în foarte multe situații, declarațiile au fost neconforme, întrucât pensionarii, în mare parte vârstnici, nu au înțeles sintagma „numai de pensii de până la 600 de lei pe lună”. Astfel s-a ajuns în situația de a se imputa sume destul de mari pensionarilor cu venituri reduse, ca urmare scopul programului nu a fost atins, dimpotrivă, s-a împovărat situația unor persoane cu venituri mici.

Un pensionar cu pensie sub 600 de lei nu poate primi medicamente compensate cu 90%, întrucât are la CEC o sumă de bani strânsă pentru înmormântare, pentru care primește o dobândă nesemnificativă, sau încasează o chirie nesemnificativă.

Hotărârea Guvernului nr. 186 din 2009 nu și-a atins scopul și a creat o barieră legislativă.

Conform dispozițiilor legale în vigoare, pentru a primi medicamente compensate cu 90%, pensionarul în cauză este pus în fața următoarelor alternative: ori renunță

la un drept de proprietate reprezentat de alte venituri legale – dobânzi, chirii etc. –, ori își plătesțe în totalitate, 100% sau 50%, medicamentele, venind cu bani de acasă.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să analizați posibilitatea abrogării ordinului sus-menționat și a înlocuirii cu un nou act normativ, care să corespundă în totalitate scopului pentru care a fost emis.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, deputat al PSD de Dâmbovița, Holban Carmen Georgeta.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul Toma?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Sunt în sală.

Prezent.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog.

**Domnul Ilie Toma**

**:**

Da, dar nu știu pentru ce!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Dacă nu știți, atunci nu mai veniți!

Domnul... De la USR cine mai este? Susțineți, aveți interpelare?

Nu.

E-n regulă. Am încheiat aici. Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083528]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 97/19.VI.2017 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei