Stenogramă plen

2. Legea pentru modificarea și completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal _–_ procedură de urgență;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2018 pentru completarea art. II din Legea nr. 70/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol _–_ procedură de urgență;

4. Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului _–_ procedură de urgență;

5. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea _–_ Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 procedură de urgență;

6. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat;

7. Legea privind internshipul _–_ procedură de urgență;

8. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea _–_ unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale procedură de urgență;

9. Legea pentru reglementarea principiilor privind asigurarea strategiei naționale a României referitoare la menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă;

10. Legea pentru completarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înainte de a trece la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem o intervenție.

Doamna...

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Mirea Siminica.

...senator Mirea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Doamna Siminica Mirea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Aș vrea să vă anunț că, începând de astăzi, voi activa în Grupul PSD.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem...

Există un alt anunț de făcut.

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În urma anunțului făcut de colega noastră, vreau să informez, conform regulamentului, plenul Senatului că în prezent Grupul senatorial al PSD numără 70 de senatori. Mulțumesc.

Domnule senator Pîrvulescu Eugen, vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Anunțăm o înlocuire la Comisia de regulament: în locul domnului Marius Nicoară va activa domnul Mario Ovidiu Oprea.

Mulțumim.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 25 iunie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b336/20.06.2018).

Inițiator: Guvernul României.

Vă rog, microfonul 8. Domnule Ghizdeanu, aveți cuvântul.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Domnule senator Sibinescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ionuț Sibinescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț că domnul Meleșcanu Teodor se mută de la Comisia de regulament la Comisia pentru drepturile omului, iar domnul Marius Nicoară va rămâne la Comisia de regulament.

Vreau să anunț, totodată, că, începând de astăzi, noul lider al Grupului ALDE este domnul Daniel Zamfir.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Eu nu înțeleg procedura, domnule senator, dar, vă rog, microfonul central.

Domnul senator Alexandrescu, pe procedură.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Pe procedură. În fața poporului român, ați...

ați candidat și ați...

Vă mulțumesc. Am înțeles intervenția de procedură. Stimați colegi,

La punctul I, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin prezentul proiect de act normativ se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei 2015/849 – sau nr. 849/2015 – a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/... a Parlamentului European și a Consiliului.

Având în vedere necesitatea transpunerii directivei, susțin și rugăm pentru procedura de urgență.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

2. Proiectul de lege privind statutul polițiștilor de penitenciare (b344/25.06.2018).

O invit la microfon pe doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Microfonul 8. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege în procedură de urgență, având în vedere buna funcționare a sistemului penitenciar, inclusiv din perspectiva asigurării resurselor umane necesare, care reprezintă o prioritate în contextul preocupărilor privind îmbunătățirea condițiilor de detenție și diminuarea fenomenului supraaglomerării în penitenciare.

Prezentul proiect este inclus în programul legislativ al Guvernului pe anul 2018. Un alt argument în favoarea procedurii de urgență este acela al punerii în acord a legislației în materie cu deciziile Curții Constituționale care au impus reglementări la nivelul legii organice în materia răspunderii disciplinare și a evaluării profesionale a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

3. Proiectul de lege pentru completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative (b345/25.06.2018).

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii Nicea Mergeani, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rugăm să aprobați procedura de urgență pentru această inițiativă, pentru acest proiect, întrucât acesta transpune legislația comunitară și creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia.

Schimbările preconizate sunt că statele membre pot adopta sau menține condiții mai favorabile decât cele prevăzute în prezenta directivă cu privire la dobândirea de drepturi la pensia suplimentară pentru lucrători.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

4. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004 (b229/8.05.2018).

Dacă este inițiatorul prezent?

Vă rog, doamna senator Silistru, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnule președinte de ședință,

Susținem procedura de urgență, având în vedere că este vorba despre o transpunere a unei directive a Uniunii

Europene referitoare la asocierea în cooperative a celor care lucrează în agricultură.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și a altor acte normative (b342/21.06.2018).

Dacă dintre inițiatori este cineva?

Vă rog, domnule senator Cazanciuc, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență.

Proiectul va contribui la reducerea duratei proceselor în materie de contencios, prin reașezarea competențelor instanțelor de judecată și prin eliminarea unei proceduri de filtru. În momentul de față, din păcate, procesele durează până la patru ani de zile. Sper să meargă până la jumătate. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator, ne-ați convins.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 19 iunie 2017..., cred că 19 iunie 2018, a unei inițiative legislative: Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice (L142/26.02.2018).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Continuăm cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L76/18.04.2017).

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul supus dezbaterii și adoptării Senatului astăzi are ca obiect punerea în acord a dispozițiilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu Decizia Curții Constituționale nr. 136 din 20 martie 2018.

Apreciem că textele, așa cum au fost formulate și sunt supuse dezbaterii dumneavoastră, corespund atât considerentelor, cât și dispozitivului Curții Constituționale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru constituționalitate.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Stimați colegi,

Având în vedere că e o transpunere riguroasă a deciziei Curții Constituționale, vă propunem un raport comun de admitere, cu amendamente respinse.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Iulia Scântei.

Doamna senator Scântei, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

sintagme, și, la fel, 66 din proiectul de modificare a Legii nr. 47.

Pe fond, dacă vă amintiți discuția, prin acest proiect de modificare a Legii nr. 47 s-a dorit instituirea unei imunități pentru judecătorii constituționali. Apreciem că, deși Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la criticile sesizate, imunitatea subzistă. Vă reamintesc că legea, astfel cum a fost modificată, chiar și în urma controlului de neconstituționalitate din partea Curții Constituționale, menține competența plenului Curții Constituționale de a încuviința măsurile procesuale penale cu privire la judecătorii constituționali.

Aș vrea să vă reamintesc că această Lege nr. 47/1992... Formatul art. 66 alin. (1) datează din anul 1992 și el a fost menținut – atunci era art. 43, adoptat în anul 1992 –, articolul cu privire la modalitatea în care sunt încuviințate măsurile, solicitările în ceea ce privește reținerea, trimiterea în judecată, percheziționarea unui judecător al Curții Constituționale a fost menținut apoi în anul 2004, când s-a operat o modificare în urma revizuirii Constituției.

Prin urmare, guvernări anterioare ale PSD, nici din 1992, nici din 2004, în plină guvernare sub mandatul premierului de atunci, Adrian Năstase, nu au apreciat că ar fi un dezechilibru între puterile statului sau că independența judecătorilor Curții Constituționale ar fi încălcată dacă solicitările de reținere, de arestare preventivă, de trimitere în judecată sau de percheziție ar fi supuse încuviințării prealabile celor trei autorități care desemnează, potrivit Constituției, potrivit art. 142 din Constituție, membrii plenului Curții Constituționale, respectiv Senatul României, Camera Deputaților și Președintele României.

Prin urmare, pentru aceste motive, deși proiectul, raportul Comisiei juridice transpune o parte dintre considerentele și dispozitivul Curții Constituționale, pe fond proiectul de lege menține această imunitate a judecătorilor constituționali.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

## Da, mulțumesc.

## Stimați colegi,

Suntem în faza de dezbatere a cererii de reexaminare a Proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 47/1992 în urma pronunțării deciziei Curții Constituționale.

Grupurile parlamentare din Senat ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România au formulat o sesizare cu privire la anumite critici de neconstituționalitate. Pe fondul acelor critici, Curtea, în buna sa judecată, s-ar zice, a încuviințat doar anumite critici din cele sesizate și a constatat neconstituționale prevederile art. 66 alin. (1), anumite

Domnul senator Dîrcă, da? Dircă. Vă rog. Mă scuzați! Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Este halucinant cum, după 26 de ani, Curtea Constituțională constată faptul că dacă Biroul permanent reunit al Camerei Deputaților și al Senatului încuviințează urmărirea penală, reținerea sau trimiterea în judecată înseamnă că există o ingerință a politicului în cadrul puterii judecătorești. Ne întrebăm cum de atâta timp n-au fost astfel de probleme și cum, în acest moment, aceste articole au devenit brusc neconstituționale.

Pe de altă parte, raportul pe care urmează să-l aprobăm astăzi nu transpune în totalitate decizia Curții Constituționale și în continuare avem norme neclare și imprecise.

Astfel, în acest moment, nu știm cu exactitate dacă judecătorul care face obiectul unei astfel de proceduri are sau nu are drept de vot atunci când se va pune în discuție cererea de încuviințare a măsurii arestării.

Pe de altă parte, nu știm de ce este nevoie ca încuviințarea să se facă cu votul a două treimi, și nu cu votul majorității, și nici nu știm dacă judecătorul face parte..., dacă el va fi luat în calcul când se va stabili numărul de judecători.

Astfel, ajungem în situația în care va fi aproape imposibil ca un judecător al Curții Constituționale să fie trimis în judecată sau să fie reținut sau să facă obiectul unor astfel de proceduri.

Vreau să vă învederez că două treimi din cei nouă judecători înseamnă că șase persoane trebuie să aprobe încuviințarea. Or cred că este corect ca această încuviințare să se facă cu votul majorității, iar judecătorul trimis în judecată să nu aibă dreptul să voteze în cadrul acestei proceduri.

De altfel, am formulat un set de amendamente. Urmează să le susțin atunci când veți acorda cuvântul pe amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere legislativă a apărut ca o necesitate, în urma unui abuz. Spunea o colegă antevorbitoare că nu ne-am preocupat de această chestiune nici în 1992, nici în 2004. Da. Nu ne-am preocupat pentru simplul motiv că nu ne-am putut închipui că într-un stat democratic constituțional, țară membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, un judecător incomod de la Curtea Constituțională poate fi reținut și cu propunere de arestare în materie penală, pentru că a devenit incomod prin deciziile date de Curtea Constituțională. Nu ne-am putut închipui un asemenea abuz.

Absurdul unei asemenea chestiuni...

Nu, n-am votat niciodată pentru reținerea sau arestarea unui judecător de la Curtea Constituțională și aș vrea

să nu interveniți din sală, că interveniți greșit și pe lângă subiect. E bine să vă notați, dacă nu ați cunoscut aceste lucruri.

Domnule senator, vă rog să nu dialogați cu sala.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Dar un asemenea abuz incalificabil a fost sancționat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție prin respingerea aberantei cereri de arestare preventivă. Dar judecătorul Curții Constituționale a fost îndepărtat din plenul Curții, pentru că așa au vrut protocoalele secrete, adică așa au vrut cei care v-au creat și vă întrețin. Pentru că altă explicație nu există. Nu poți să arestezi, să reții un judecător al Curții Constituționale atunci când devine incomod!

În ceea ce privește chestiunea legată..., cu votul dat de două treimi, el provine tot dintr-o rațiune practică. Am putea ajunge ca o majoritate de 5 la 4 să se comporte abuziv sau discreționar.

În momentul în care două treimi din judecătorii Curții apreciază că se poate încuviința reținerea sau percheziția unui membru al plenului Curții Constituționale înseamnă că chestiunile sunt suficient de riguroase, sunt suficient de temeinice și există îndreptățire pentru acest lucru, fără ca această chestiune să fie tratată în funcție de instituția care a propus sau care a numit acel judecător al Curții Constituționale.

Soluția este una echilibrată și ea derivă categoric din decizia Curții Constituționale. Am fi vrut să nu ajungem în această situație, am fi vrut ca asupra Curții Constituționale să nu se exercite presiunea Direcției Naționale Anticorupție, care nu a trimis în spatele gratiilor pentru 24 de ore pe judecătorul Toni Greblă pentru fapte de corupție, nu pentru ceva ce ar fi făcut în calitate de judecător al Curții Constituționale, ci inventându-i niște fapte pentru care a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție cu motivarea juridică „fapta nu există”. Fapta nu există, dar arestul preventiv a existat, umilirea publică a existat și rușinea pentru instituțiile fundamentale ale României a rămas.

Din punctul acesta de vedere, am făcut o propunere cât se poate de rațională. Noi, în cadrul Comisiei juridice, prin această propunere legislativă reparăm și asemenea abuzuri. Repet, mi-aș fi dorit ca ele să nu se întâmple, să n-aibă nevoie de corecții legislative ulterioare, pentru că am crezut că toate autoritățile publice sunt exercitate de persoane responsabile și loiale față de statul român.

## Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a acesteia, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 136/20.03.2018, prin care unele dispoziții ale legii sunt declarate neconstituționale.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării, cu amendamente respinse ce se regăsesc în anexa la raport.

Dacă amendamentele respinse se susțin?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2. Domnul senator Dircă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spuneam, pentru a elimina anumite norme neclare, avem un set de amendamente. Astfel, art. 66 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Alin. (1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală... cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

„Alin. (2) Încuviințarea se dă cu votul majorității” – pentru a elimina superimunitatea – „judecătorilor Curții Constituționale în funcție, după ascultarea judecătorului în cauză, care nu are drept de vot.”

„Pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, urmărirea penală...”

Domnule senator...

„...și trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție, iar completarea..., iar competența de judecată aparține Înaltei Curții de Casație și Justiție.”

„Alin. (4) În cazul...”

E la fel cu textul inițial. La alin. (5) vă rog să interveniți.

„Alin. (5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale, adoptată cu votul majorității membrilor Curții Constituționale în funcție. În cazul unei decizii definitive de achitare, suspendarea încetează de drept, iar în cazul unei decizii

definitive de condamnare mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează de drept.”

Și alin. (6) – un nou alineat introdus: „Judecătorul trimis în judecată penală nu are dreptul să voteze asupra propriei sale suspendări.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

## **Din sală:**

„Pentru”, „pentru”, „pentru”!

## **Domnul George Edward Dircă**

**:**

„Pentru”, „pentru”.

26 de voturi pentru, zero abțineri, 70 de voturi împotrivă. Amendamentul este respins.

Cel de al doilea amendament, da?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Dircă.

La art. 68, alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Noul judecător numit potrivit alin. (2) nu mai poate fi renumit ulterior expirării duratei mandatului judecătorului pe care l-a înlocuit.” – asta pentru a nu ne mai regăsi în situația unei continuități de mandat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Nemaifiind alte amendamente, vă amintesc... sau vă reamintesc că legea face parte din categoria legilor organice; Senatul este Camera decizională.

Cu 70 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă..., 71, cu votul domnului Șerban Nicolae...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

28 de voturi împotrivă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

70 de voturi pentru, o abținere, 28 de voturi împotrivă. Propunerea legislativă a fost..., de fapt, legea, a fost adoptată.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Stimați colegi,

Fiind ora 18.00 sau aproape ora 18.00, declar închisă ședința de astăzi.

Urmează să reluăm lucrările miercuri...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Cseke Attila, procedură.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Vă rog să mă scuzați, declar deschise...

## Domnule președinte,

V-aș face rugămintea, pentru că avem această săptămâna cu plen miercuri, ca pentru punctul 4 de pe ordinea de zi să aprobe plenul cererea de retrimitere la comisie pentru o zi.

Mâine e comisie de specialitate, să poată să rediscute – sunt chestiuni tehnice –, și miercuri să putem să reintroducem pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Vă rog, ultima intervenție, domnul senator Șerban Nicolae.

## Stimați colegi,

Vă rog să fiți puțin atenți. Avem o chestiune tehnică, mai degrabă pentru rațiuni administrative, dar derivă din regulament.

Întrucât fostul Grup al Partidului Mișcarea Populară s-a desființat, funcția de vicepreședinte a doamnei colege senator Severica Covaciu încetează la Comisia pentru regulament.

Nu este o sancțiune, ci este o constatare a unei situații de fapt, având în vedere că nu mai poate reprezenta un grup parlamentar inexistent.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție.

Vă mulțumesc.

Încheiem ședința plenului de astăzi.

Ne vedem în ședință de plen miercuri.

## PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Pentru început, îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe doamna Hărău să-și pregătească intervenția.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara, stimați colegi!

Doresc să adresez o întrebare domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor”.

Stimate domnule ministru,

În cadrul Programului de guvernare 2018–2020 asumat de coaliția PSD–ALDE, la capitolul „Politici agricole și de dezvoltare rurală” există, la punctul 3 al măsurilor, „Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor”.

Alături de refacerea și extinderea rețelei de irigații, sistemul antigrindină și de creștere a precipitațiilor ar putea avea un impact pozitiv major atunci când ne referim la nivelul producției agricole din România. Astfel, vorbim despre limitarea sau chiar evitarea pierderilor de producție cauzate de calamități și, pe de altă parte, despre o stimulare a precipitațiilor în zonele aride, în momentele critice secetoase.

Recentele evenimente meteo extreme, produse peste tot în țară, ne-au arătat, o dată în plus, necesitatea dezvoltării sistemului național antigrindină. Din păcate, prognozele meteo anunță că în ultimele luni de vară vor veni perioade sărace în precipitații, ceea ce va afecta mult culturile agricole.

La capitolul invocat din programul de guvernare există mai multe investiții propuse pentru a limita efectele nefavorabile ale vremii: operaționalizarea a trei centre de comandă în Moldova, Transilvania și Muntenia, punerea în funcțiune a șapte unități în Prahova, Iași, Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș, un număr total de 125 de puncte de lansare funcționale în 2018 și 300 până în 2022. Efectele acestui program estimat la 81 de milioane de euro, cu finanțare din bugetul de stat și care s-ar desfășura pe patru... pe șase ani ar fi evidente.

În anul 2017, la nivelul județului Iași au fost lansate 143 de rachete antigrindină. Anul acesta, Unitatea de combatere Moldova 1 a intervenit încă din luna aprilie, prin lansarea a peste 40 de rachete.

Autoritățile locale din domeniu, dar și fermierii din județul Iași consideră că pentru protecția culturilor este necesară înființarea și a altor puncte de lansare. Eficiența sistemului este clară.

Vă mulțumesc. Doamna Hărău.

Se pregătește colegul Stângă George Cătălin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei ministru al sănătății, Sorina Pintea, și are drept obiect: „Alternativele pentru stimularea donatorilor de sânge”.

Stimată doamnă ministru,

Reglementările recente adoptate la nivelul Uniunii Europene vor impune statelor membre ca, în orizontul anului 2020, să se renunțe treptat la politicile de stimulare financiară/materială a donatorilor de sânge. Problema a fost semnalată de personalul din sistem, respectiv de șefii centrelor de colectare..., responsabilii centrelor de colectare, în cadrul programului meu de audiențe.

Această reglementare – pe care eu personal nu o înțeleg – va avea un impact deosebit de puternic asupra stocurilor de sânge de care au nevoie unitățile spitalicești din România. Inutil să amintesc faptul că, în prezent, politica stimulentelor financiare este cea care menține un număr minimal de donatori de sânge. E greu de imaginat cum vor putea

fi asigurate necesitățile de sânge atunci când autoritățile nu mai pot stimula pe cei care donează picături de viață.

Având în considerare această amenințare deosebit de gravă, vă solicit, doamnă ministru, următoarele precizări:

– în condițiile în care oricum numărul donatorilor de sânge este extrem de mic în România, precizați care este deficitul de sânge reclamat de unitățile spitalicești;

– în condițiile acestui deficit, vă solicit să precizați care sunt modalitățile pe care le utilizează centrele de transfuzie sanguină pentru a satisface urgențele;

– de asemenea, vă solicit să precizați care a fost poziția Guvernului României în decizia luată la nivelul Uniunii Europene, cine a reprezentat România din partea Guvernului, pentru că se pare că ne aflăm din nou – a câta oară? – în fața unei negocieri prost făcute în structurile Uniunii Europene de către statul român;

– nu în ultimul rând, vă întreb dacă ați demarat procedurile prin care solicitați Comisiei Europene o derogare (chiar și cu un termen de tranziție) de la această decizie.

Vă mulțumesc.

Sunt senatorul PNL de Hunedoara, Eleonora Carmen Hărău.

Vă rog.

Vă rog, vă rog!

Vă mulțumesc foarte mult.

Am următoarele întrebări: una dintre ele este adresată domnului ministru al agriculturii, domnului Petre Daea, și este generată de îngrijorările privind dezangajarea unor fonduri europene nerambursabile.

Îi cer explicații domnului ministru și rog secretariatul să înainteze și să înregistreze în evidența noastră întrebarea, așa cum ea a fost formulată.

Iar a doua întrebare pe care o am de pus astăzi îl privește pe domnul ministru al educației naționale, domnul Valentin Popa, și are drept subiect: „Precizări cu privire la respectarea deciziei Curții Constituționale privind înființarea Societății «Editura Didactică și Pedagogică»”, pentru că se pare că, deși clamează insistent respectarea hotărârilor/deciziilor Curții Constituționale, în problema Societății „Editura Didactică și Pedagogică” Ministerul Educației și Învățământului nu respectă..., nu o respectă, nu o aplică.

De asemenea, rog secretariatul să preia în evidență și să adreseze, așa cum a fost formulată în scris, întrebarea. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris, conform regulamentului.

Senator PNL de Hunedoara, Eleonora Carmen Hărău.

Domnul senator Stângă George Cătălin. Și domnul Breaz?! Nu.

Se pregătește domnul Hadârcă.

Bună seara, domnule președinte!

Întrebarea este adresată domnului ministru Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, parlamentar al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Obiectul întrebării îl constituie „Trecerea lacului Brateș în administrarea Consiliului Local Galați sau a Consiliului Județean Galați”.

Lacul Brateș este cel mai mare lac de luncă din România, localizat în partea de nord-est a municipiului Galați, mai exact la limita sudică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.

În anii ’70, lacul Brateș producea o cantitate de peste 1.500 de tone de pește, la ora actuală fiind doar o mlaștină plină de broaște și țânțari, fără nicio utilitate pentru comunitatea gălățeană.

De-a lungul anilor, pe masa Guvernului s-au perindat diferite proiecte pentru renaturarea acestei zone, dar, din păcate, acestea au fost abandonate și nu au fost niciodată finalizate. Astfel, deși reprezintă o zonă de dezvoltare durabilă, o importantă bază de pescuit și un important punct de atracție turistică, potențialul lacului Brateș este în continuare nevalorificat.

## Domnule ministru,

Având în vedere cele menționate, vă solicit să-mi comunicați care este situația juridică actuală a lacului Brateș și ce demersuri va întreprinde ministerul pe care îl coordonați pentru revitalizarea acestui obiectiv important pentru județul Galați. În acest sens, legat de acest proiect, vă rog să-mi transmiteți dacă considerați trecerea lacului Brateș în administrarea Consiliului Local Galați sau a Consiliului Județean Galați o soluție viabilă pentru revitalizarea acestuia.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

Subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Domnule președinte, v-aș ruga, dacă se poate, să citesc, pe scurt, și cea de a doua întrebare.

Pe scurt, atunci..., da?

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Cea de a doua întrebare este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării îl constituie „Stadiul lucrărilor la Platforma Multimodală Galați”.

Transportul multimodal este absolut esențial pentru a dezvolta conexiuni stabile pe raza atât a județului Galați, cât și a României. Aș putea spune că este esențial pentru economie și, mai ales, pentru..., dar starea actuală a rețelei de transport multimodal..., faptul acesta nu ne permite să îndeplinim aceste cerințe și ne creează un dezavantaj față de această competiție.

În secolul XXI, transportul multimodal reprezintă cel mai eficient mod de gestionare a comerțului internațional. Este o alternativă garantată pentru viitor, care va contribui la relansarea traficului de marfă. Datorită poziției geografice și potențialului de a atrage investitori, județul Galați a fost inclus în proiectul „Platforma Multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rhin–Dunăre/Alpi”, pentru a primi finanțare în vederea reabilitării infrastructurii de transport. Fiind vorba de un transport combinat (feroviar, naval, precum și rutier), consider că realizarea lui va crea noi oportunități de dezvoltare pentru județul Galați.

Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă solicit să-mi comunicați care este stadiul lucrărilor pentru Platforma Multimodală Galați.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Hadârcă și se pregătește colega noastră, doamna senator Covaciu Severica Rodica.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pentru ședința de astăzi, cu permisiunea dumneavoastră, am pregătit două interpelări.

Aș vrea să dau citire primei interpelări, care are drept subiect „Comuna Aluatu – o insulă de românitate în marea slavă” și este adresată doamnei Natalia Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni. ## Stimată doamnă ministru,

Demersul recent al directorului școlii din Aluatu din raionul Taraclia, regiune cu populație majoritar bulgară din Republica Moldova, m-a motivat să mă adresez dumneavoastră pentru a vă informa despre situația critică a acestei instituții, exprimându-mi speranța într-un ajutor pe măsură.

Până de curând, această unică școală cu predare în limba română din raionul Taraclia risca să fie desființată. Numeroasele eforturi ale localnicilor au anihilat tentativa închiderii instituției. Pentru a-i sublinia importanța, țin să menționez faptul că această școală este unicul mediu românesc din raionul Taraclia care mai respectă dreptul copiilor basarabeni la studierea limbii române în propria lor țară. Mai mult decât atât, copiii familiilor de români din localitățile învecinate sunt nevoiți să frecventeze școli cu predare în limbile bulgară și găgăuză, din simplul motiv că nu au posibilitatea de a se deplasa zilnic spre școala-pivot din comuna Aluatu.

Starea tehnică a edificiului școlii din Aluatu: nefiind reparată din 1988, necesită investiții de modernizare, prin repararea acoperișului, a pardoselilor, a pereților, a tavanelor, a instalațiilor electrice și altele.

De asemenea, este stringent necesară alocarea unui mijloc de transport pentru asigurarea deplasării zilnice a copiilor din zonă spre școală și viceversa. Nu este de neglijat nici completarea cu cărți în limba română a bibliotecii școlare.

Vă rog respectuos să interveniți și să fiu informat în scris despre soluțiile preconizate.

Cu respect, senator de Vaslui, Ion Hadârcă.

Și, dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș vrea, pe scurt, să citesc și a doua interpelare, care are drept subiect „Starea Conacului-muzeu «Constantin Prezan»”.

Da, vă rog.

generală este că locul și lucrurile cu siguranță așteaptă un alt tratament, mai ales de la autoritățile care, afară de inscripția de la poartă, „Conacul «Mareșal C. Prezan». Monument istoric”, nu au prea lăsat alte semne de recunoaștere.

Oare aceasta să fie toată recunoștința pentru meritele unuia dintre marii ctitori ai României moderne?

Istoricul Nicolae Iorga scria despre Constantin Prezan că este „generalul de cugetare îndelungă”, adică strategică, iar generalul francez Henri Berthelot nota în jurnalul său de campanie, la 1916, că „este unicul militar într-adevăr capabil în postul șefului de stat-major” (al Armatei Române).

Meritele mareșalului Constantin Prezan față de țară sunt inestimabile: bătăliile de la Neajlov, Putna și Argeș și victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, care au schimbat soarta războiului, apoi misiunea eliberatoare antibolșevică din Basarabia și asigurarea inviolabilității frontierelor Transilvaniei după actul Marii Uniri sunt pagini de glorie în biografia mareșalului Constantin Prezan, contopite cu biografia României moderne.

Este bine că un regiment din Brăila asigură (sporadic) patronatul așezământului dat, dar este prea puțin.

Considerăm că oricare ar fi statutul actual al Conaculuimuzeu „Prezan”, acest inestimabil monument istoric din Schinetea, comuna Dumești, județul Vaslui, trebuie să revină în atenția autorităților de prim rang..., al autorităților române, mai ales în anul Centenarului Marii Uniri, în care inima și cugetul strategic al mareșalului mai pulsează pentru unitatea și viitorul țării.

În concluzie, sunt necesare eforturi conjugate pentru îmbunătățirea calitativă a stării de lucru în zonă și în împrejurimi, care ar putea deveni și un loc de pelerinaj, punct de atracție turistică de nivel național, și nu doar.

Cu mulțumiri anticipate, rămân în așteptarea unui răspuns în scris și, în funcție de ecouri, vom reveni.

Cu stimă, senator de Vaslui, Ion Hadârcă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Stimați miniștri,

Recent, la 15 iunie curent, în virtutea obligațiilor mele senatoriale, am întreprins o deplasare în câteva comune vasluiene: Todirești Siliște, Dumești _etcetera_ . La răscrucea Dumeștilor, spre Schinetea, m-am închinat la bustul generalului Constantin Prezan și, cu acest prilej, am aflat că nu departe, la Schinetea, se află conacul-muzeu și locul de veci unde odihnesc rămășițele gloriosului general.

Pe un drum uitat de țară am ajuns și la conacul declarat monument istoric. M-am recules la modestul mormânt al soților Prezan, am vizitat muzeul și împrejurimile. Impresia

Vă mulțumesc, stimate coleg.

O rog pe colega noastră, Covaciu Severica Rodica, să-și pregătească prima intervenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii, și are ca obiect: „Falimentarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Sighet”. ## Stimate domnule ministru,

Bruna de Maramureș este una dintre cele mai importante rase de bovine, având cea mai mare durată medie a vieții productive. În urmă cu aproape trei decenii, prin efortul specialiștilor de la acea vreme, la Sighetu Marmației s-a reușit performanța deosebită de a obține o producție de peste 11.000 de litri de lapte în 300 de zile. Acest lucru a fost realizat la Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Creșterea Bovinelor Sighetu Marmației.

Recent, această stațiune a fost propusă spre fuzionare cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor din Sângeorzu de Mureș. Mai clar spus, activitatea instituției tinde spre zero, până la desființarea totală fiind doar un pas.

Domnule ministru, vă rog să-mi comunicați care sunt motivele care stau la baza acestei decizii, cine a dispus fuzionarea celor două stațiuni și în ce regim va funcționa noua entitate (care sunt activitățile, obiectivele urmărite). De asemenea, vă rog să-mi explicați cauzele pentru care s-a ajuns ca, de la rezultate record, obținute în 1990, să fim acum în situația de a închide, practic, stațiunea din Sighetu Marmației. De ce ministerul pe care îl conduceți nu a conceput și implementat un plan de repunere în valoare a Centrului de Cercetare și Producție Sighetu Marmației, în loc să dispună desființarea sa?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris. Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Stângă George Cătălin să-și prezinte ultima intervenție pentru seara aceasta și, doamna senator, doriți și pentru a doua intervenție, da?

## **Doamna Severica Rodica Covaciu**

**:**

Da.

După aceea, imediat! Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Obiectul interpelării este „Situația surpărilor de teren din comuna Cosmești, județul Galați”.

Vă supun atenției o problemă cu care se confruntă cetățenii din localitatea Cosmești. În urma deplasării mele

în localitate, am luat cunoștință de faptul că unor locuitori din satul Cosmești-Deal le intră efectiv casele în pământ. Din câte am putut observa, casa unei familii a intrat mai mult de un metru în pământ, în timp ce altor familii le-au apărut fisuri și crăpături la nivelul locuinței. De o perioadă bună de timp, oamenii trăiesc cu frica că locuințele le vor fi afectate de acest fenomen al naturii.

## Doamnă prim-ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă solicit să îmi comunicați dacă există solicitări din partea Instituției Prefectului – Județul Galați, a Consiliului Județean Galați sau a Primăriei – Cosmești pentru înlăturarea calamităților naturale și dacă aveți în vedere alocarea de fonduri prin programele Fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, respectiv Programul național de construcții de interes local, prin subprogramul „Lucrări în primă urgență”, în scopul prevenirii și atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de surpările de teren.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc.

Vă mulțumim și noi.

Doamna senator Covaciu Severica Rodica, vă rog, atunci, pentru a doua intervenție a dumneavoastră.

## **Doamna Severica Rodica Covaciu:**

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale, și are ca obiect: „Școlile profesionale și de meserii”.

## Stimate domnule ministru,

În ultimele două decenii, România a pierdut peste 90% din numărul de elevi din învățământul profesional. Din informațiile existente în presă aflăm că, în prezent, doar aproximativ 20.000 de tineri mai frecventează astfel de cursuri. Faptul că forța de muncă specializată, în foarte multe domenii de activitate, lipsește este o realitate cu care se confruntă marea majoritate a agenților economici, în principal în zona de producție.

În condițiile în care există o mare cerere de oameni calificați în diverse meserii, vă rog să îmi precizați următoarele:

Care este situația la zi cu privire la școlile profesionale și de meserii (număr total de școli și elevi în țară, număr total de școli și elevi în Maramureș), comparativ cu situația din 2010? Ce măsuri ați luat până acum și ce măsuri veți lua pe viitor pentru stoparea fenomenului de distrugere a acestui tip de învățământ atât de necesar?

Ce strategie are ministerul pe care îl conduceți pentru conștientizarea de către părinți și copii cu privire la importanța pe care o are o pregătire de specialitate, în vederea angajării absolvenților în câmpul muncii?

Care sunt obiectivele urmărite de Ministerul Educației în privința școlilor profesionale și de meserii?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

atât asupra populației, a mediului economic, cât și a fondului forestier.

Pentru o documentare mai amănunțită, atașez sesizările/lucrările/propunerile primite de la Direcția Silvică Neamț, precum și de la Federația Sindicatelor „Silva”.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim.

O rog pe colega noastră, doamna senator Emilia Arcan, să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării: „Măsuri de îmbunătățire a comercializării masei lemnoase și de contracarare a unor efecte negative generate de nerealizarea lucrărilor în domeniul silvic”.

Distinse domnule ministru,

Prin prezenta interpelare doresc să ridic o serie de probleme pe care mi le-au relatat la cabinetul parlamentar din județul Neamț cetățenii, precum și reprezentanții unor firme comerciale din domeniul silvic.

Una dintre aceste probleme se referă la excesiva birocratizare a procedurii prin care cetățenii pot avea acces la lemnul de foc. Amănuntele legate de aceasta le voi anexa la materialul acesta.

O a doua problemă privește necontractarea, din varii motive, a masei lemnoase prevăzute a se exploata.

La cele mai sus arătate se adaugă nerealizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboratelor, de tăieri de igienă și de produse disparate, cu efecte negative asupra stării fitosanitare a fondului forestier și a calității arboratelor în viitor.

Domnule ministru, nu mă îndoiesc de faptul că nu cunoașteți astfel de probleme. Pentru mine și pentru cei interesați (care îmi relatează situații precum cele mai sus relatate și conform cu ceea ce voi anexa), prezintă o importanță deosebită măsurile de rezolvare a problemelor și de remediere a efectelor negative care se răsfrâng

Pentru stenograma ședinței, menționez că, din partea ministerelor, au primit răspuns la întrebări:

– domnul senator Valer Daniel Breaz – din partea Ministerului Economiei, domnul secretar de stat Constantin Ivan;

– domnul Gheorghe Baciu – din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale i-a înmânat răspunsul la întrebări domnul Adrian Rîndunică, secretar de stat;

– domnul Gheorghe Baciu – de asemenea, încă unei întrebări, tot de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, același domn secretar de stat Adrian Rîndunică;

– domnul Valer Daniel Breaz – din partea Ministerului Mediului i s-a înmânat răspunsul de către domnul secretar de stat Eugen Uricec;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085492]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 108/3.VII.2018 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei