Stenogramă plen

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților în cadrul sesiunii extraordinare, convocate în temeiul prevederilor art. 66 alin. (2) și art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată, ale art. 32 alin. (1) lit. b) și art. 84 alin. (8) și alin. (10) din Regulamentul Camerei Deputaților, și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări 141 de deputați.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru – stabilite de Biroul permanent și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru perioada 2–5 iulie 2018, din cadrul sesiunii extraordinare din perioada 2–19 iulie 2018, înscrise în anexa la decizia de convocare a sesiunii extraordinare – au fost distribuite.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, ordinea de zi și programul de lucru pentru sesiunea extraordinară se aprobă de Camera Deputaților.

Vă consult: dacă sunt obiecții sau comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi?

Domnule Suciu, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Întrucât avem o ordine de zi aprobată de Biroul permanent, cu o numerotare de la 1 la 30, vă propun ca astăzi să discutăm într-o altă ordine, după cum urmează; și am să vă spun numărul proiectului de pe ordinea de zi și poziția acestuia. O să am rugămintea să mă urmăriți și să votăm în consecință.

Așadar, la solicitarea colegilor noștri de la Grupul parlamentar al minorităților, poziția 25 de pe ordinea de zi să devină poziția 1.

Poziția 26 să devină poziția 2.

- Poziția 24, la rugămintea colegilor noștri de la Partidul

- Național Liberal, să devină poziția 3. Poziția 23 să devină poziția 4. Poziția 22 să devină poziția 5. Poziția 1 să devină poziția 6. Poziția 3 să devină poziția 7. Poziția 4 să devină poziția 8. Poziția 5 să devină poziția 9. Poziția 6 să devină poziția 10. Poziția 7 să devină poziția 11. Poziția 9 să devină poziția 12. Poziția 11 să devină poziția 13. Poziția 12 să devină poziția 14. Poziția 14 să devină poziția 16. Poziția 17 să devină poziția 19. Poziția 18 să devină poziția 20.

Poziția 19 să devină poziția 21.

Asta ar fi într-o primă etapă. Și vă rog să supuneți votului această propunere.

Da.

Pe procedură, domnul Dobre.

Mulțumesc colegului pentru câteva propuneri. Este adevărat că sunt proiecte de lege importante, promovate și de colegii noștri.

Dar poziția Grupului PNL este că vom vota împotriva ordinii de zi, pentru că am aflat în ultimul moment care este ordinea de zi, situație în care nu putem pregăti rapoarte, intervenții și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Benga.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

Doamnă președinte de ședință,

Eu vreau să lămuresc cu dumneavoastră o problemă de regulament.

La art. 84 alin. (9) este precizat că: „Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris și va cuprinde ordinea de zi, precum și perioada de desfășurare a sesiunii. Neaprobarea de către Camera Deputaților a ordinii de zi solicitate împiedică ținerea sesiunii extraordinare.”

Eu vreau să lămuresc o chestiune. Noi nu am dat încă un vot pentru desfășurarea sesiunii extraordinare. Când se va da acel vot?

Pentru că eu înțeleg că este nevoie de un vot al plenului.

Poziția 18 să devină poziția 20. Poziția 19 să devină poziția 21. Corect, da?

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

În continuare, domnul Suciu, pe procedură.

Mulțumesc.

Întrucât s-a adoptat proiectul ordinii de zi pentru sesiunea extraordinară și întrucât suntem în situația prevăzută la punctul 28 de pe ordinea de zi, care, apropo, a fost publicată încă de săptămâna trecută, ca urmare a Deciziei Biroului permanent, vă solicit ca Pl-x 245/2017 – nu este pe ordinea de zi –, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (3) al art. 169[1] din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010, să fiți de acord să figureze pe ordinea de zi, la poziția imediat următoare, adică la poziția 22.

La fel, PL-x 509/2017 – raportul este depus –, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, pe poziția următoare.

Și, la fel, PL-x 340/2018 – Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție – pe poziția următoare.

Probabil vom ajunge miercuri și la aceste proiecte de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Da. Potrivit regulamentului, imediat după aprobarea ordinii de zi modificate, vom da votul pe sesiunea extraordinară.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, voi recapitula propunerea colegului nostru.

Poziția 25 să devină poziția 1.

Poziția 26 să devină poziția 2.

Și vă rog să fiți atenți..., domnule Suciu, astfel încât să nu greșim!

Poziția 24 să devină poziția 3. Poziția 23 să devină poziția 4. Poziția 22 să devină poziția 5. Poziția 1 să devină poziția 6. Poziția 3 să devină poziția 7. Poziția 4 să devină poziția 8. Poziția 5 să devină poziția 9. Poziția 6 să devină poziția 10. Poziția 7 să devină poziția 11. Poziția 9 să devină poziția 12. Poziția 11 să devină poziția 13. Poziția 12 să devină poziția 14. Poziția 14 să devină poziția 16. Deci poziția 15 rămâne. Poziția 17 să devină poziția 19.

Deci pe poziția 23 ar fi, nu? 22, 23...?

Primul proiect, Pl-x 245/2017 – sistemul unitar de pensii –, pe poziția 22; PL-x 509/2017 va fi pe poziția 23; și PL-x 340/2018 va fi pe poziția 24.

Procedură.

Imediat, domnule Dobre.

Acestea sunt propunerile domnului Suciu. Domnul Dobre, procedură. Vă rog.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Doamnă președinte, Colegul meu de la PSD poate să propună orice. Are dreptul și îi respect acest drept.

Dumneavoastră, ca președinte de ședință, și ținând cont de regulament, nu aveți dreptul să supuneți votului așa ceva, dacă vreți să respectați regulamentul.

Am stabilit ordinea de zi, nu am fost de acord nici cu aceea. Dar acum venim tot timpul cu altceva?

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Da. Vă mulțumesc frumos.

O să invoc și eu, ca de fiecare dată și ca fiecare dintre dumneavoastră, o prevedere regulamentară, potrivit căreia plenul este suveran.

- Domnul Drulă, procedură.

Doamnă președinte,

Două chestiuni. Prima, vă rog să dispuneți staffului să modifice și ordinea de zi care este pe site – știu că au mai făcut-o și în alte dăți, la alte ședințe –, pentru că au fost multe modificări și este foarte greu de urmărit. Sigur se poate face acest lucru de stafful tehnic.

Al doilea aspect, referitor la afirmația dumneavoastră că ar fi în regulament o prevedere conform căreia plenul este suveran, nu există o astfel de prevedere. Vă rog să indicați articolul, dacă credeți că există. În plus, este doar o formulă ușor semidoctă, prin care se acoperă încălcările regulamentului. Nu există. Când nu mai știi ce să spui, este un fel de..., când eram copii, piua, stop, roșu... Aici, „plenul este suveran”.

Deci trebuie să respectați regulamentul.

Plenul poate vota orice, în condițiile regulamentului.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Înțeleg că plenul este suveran doar atunci când vă convine dumneavoastră și când vă profită dumneavoastră.

Proiectul ordinii de zi al sesiunii extraordinare să știți că deja v-a fost distribuit. Nu este nimic în afară de cele trei propuneri... Este adevărat, nu este nimic în afara acestui proiect al ordinii de zi. S-au făcut doar niște schimbări în ordinea lor de dezbatere.

Am votat proiectul ordinii de zi.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele, pentru că vreau să

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecții sau comentarii?

Nu sunt obiecții.

Îl

În continuare, în temeiul art. 20 din regulament, vă prezint o informare scrisă din partea liderului Grupului parlamentar al PMP, care ne comunică o modificare cu privire la structura de conducere a grupului. Astfel, domnul deputat Todoran Adrian Mihăiță va ocupa funcția de vicelider al Grupului parlamentar al PMP.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie – Ziua limbii ucrainene – PL-x 274/2018; are caracter ordinar și patru amendamente admise.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Domnul Miroslav? Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum bine știm, existența unei națiuni constă în păstrarea limbii materne, aceasta existând dacă poporul reușește să-și păstreze elementele fundamentale și valorile spirituale.

În secolul XXI, când statele lumii promovează o politică multiculturală și multietnică, persoanele aparținând minorităților naționale reușesc să-și păstreze elementele fundamentale, bucurându-se de drepturi egale cu cele ale populației majoritare.

În România, ucrainenii reprezintă a treia etnie după numărul de etnici și vorbim despre aceasta ca despre una autohtonă, foarte multe dintre localitățile în care trăiesc compact fiind atestate de peste 7 secole, însă pentru orice etnie o sărbătoare importantă în viața comunității este legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moștenirea sacrală a unui popor, care se transmite din generație în generație, pe cale scrisă sau verbală.

A cunoaște o limbă, așadar, înseamnă a cunoaște identitatea, personalitatea și sufletul poporului care o vorbește. Un popor poate reconstitui aproape orice, de la economie până la societate, însă nu poate reconstitui limba, iar o națiune fără identitate lingvistică proprie încetează să mai existe.

Tocmai din această cauză este firească dorința ucrainenilor de pe aceste meleaguri de a nu-și uita tradițiile, cultura și limba maternă și de a le putea transmite generațiilor viitoare.

În România de această sărbătoare se pot bucura romii, cehii, slovacii, bulgarii, tătarii, dar nu și ucrainenii, care, până la această dată, nu au o asemenea sărbătoare, iar o astfel de lege ar fi benefică, oferind posibilitatea ca și cetățenii altor etnii să cunoască valorile limbii ucrainene.

O dată importantă în viața comunității ucrainene este 9 noiembrie, când ucrainenii sărbătoresc Ziua scrierii și limbii ucrainene.

Motiv pentru care vă supun spre dezbatere și aprobare prezenta inițiativă legislativă, readucându-vă aminte faptul că pluralismul și diversitatea culturilor naționale alcătuiesc cultura universală.

Sper că prin votul Domniilor Voastre veți încuraja încă un mic pas spre cultura universală. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului?

Domnul Iusein Ibram.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 aprilie 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 9 noiembrie ca Ziua limbii ucrainene în scopul păstrării tradițiilor culturii și limbii materne de persoanele aparținând acestei minorități.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie – Ziua limbii ucrainene, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Dobre.

din alte state și să încercăm împreună să dăm un semnal foarte clar, ca ceea ce facem în România, aceste standarde europene pe care le promovăm în România să fie preluate și în alte state, în Ucraina inclusiv, și să se înțeleagă și la Kiev ceea ce de fapt am scandat după adoptarea Legii educației, acea lege antidemocratică dată de Rada Supremă, că Ucraina trebuie să preia practicile europene și să iasă din logica sovietică în care există în prezent.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Mulțumesc. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Partidul Național Liberal, în întreaga sa istorie – și este partidul care chiar are o lungă istorie –, a respectat minoritățile, a respectat drepturile lor, și astăzi la fel, și cu această ocazie vom vota acest proiect de lege.

Dar aș vrea să vă spun, în același timp, și le spun și colegilor de la minorități, cred că limba română, școala română și minoritatea română ar trebui altfel tratate în Ucraina.

România a fost alături de ea în aceste momente grele. România este alături de ea în aceste momente dificile. Așa că nu înțelegem nici astăzi cum s-a putut da o lege care să limiteze accesul minorității române la învățământul în limba maternă.

Acest lucru trebuie să vă dea de gândit și, la rândul dumneavoastră, în special ca reprezentant al minorității, să faceți demersuri pentru a se înțelege și la Kiev, așa cum înțelegem noi la București să respectăm minoritățile. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule Dobre. Domnul Codreanu Constantin.

Distinși colegi,

Cum spuneam și săptămâna trecută, atunci când am votat declararea Zilei limbii elene în România, putem să ne mândrim cu atitudinea instituțiilor statului român față de minoritățile conlocuitoare din România.

Din păcate, nu putem spune același lucru atunci când vorbim de atitudinea noastră, ca stat, față de minoritatea noastră în alte state.

Sigur, cunoașteți toți prea bine situația dramatică și regretabilă care există în Ucraina. Chiar în acest Parlament am avut o declarație comună a celor două Camere reunite pe acest subiect.

În același timp, deși ar exista tentația unui vot negativ, vreau să vă spun că susținem și acest proiect și vom susține și proiectul următor, pentru că minoritățile din România nu au nicio vină pentru modul în care se comportă statele cu care sunt înrudite.

În același timp, îndemnul meu pentru toți reprezentanții Grupului minorităților este să fie cât mai vocali atunci când noi încercăm să protejăm drepturile minorităților române

Evident, respectarea drepturilor minorităților este o valoare fundamentală europeană pe care România și-a asumat-o și a pus-o foarte bine în practică.

Dar noi așteptăm același lucru și de la statul ucrainean. În ultima vreme, minoritatea românească, în special din regiunea Cernăuți, din nordul Bucovinei, este supusă persecuțiilor și presiunilor fără egal în ultimii ani. Ucraina, dacă dorește să fie un stat european și un stat modern, trebuie să ia modelul României în ceea ce înseamnă apărarea drepturilor minorităților.

Evident, nimeni nu are absolut nimic de discutat, pe fond, cu privire la oportunitatea sau neoportunitatea acestei teme a limbii ucrainene, dar ceea ce este foarte important aici de spus este transmiterea unui mesaj politic și diplomatic care sperăm noi să ajungă la Kiev. Pentru că nu se mai poate!

Să nu uitați, chiar recent, securitatea ucraineană, SBU, a spart ușile Centrului românesc „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, a dat buzna acolo, l-a reținut pe profesorul Vasile Tărâțeanu o zi și a confiscat niște hărți care rămăseseră în urma unei conferințe științifice pe tema Unirii Bucovinei la 1918 cu România.

Vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

## Doamnă vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

După cum știți, am mai spus și ori de câte ori vom avea o astfel de lege vom spune că o susținem, o votăm, pentru că noi considerăm că minoritățile naționale, cultura acestora este o bogăție a întregii țări.

Totodată, considerăm că nu numai în aceste momente semifestive trebuie să fim alături de ei, ci și în practica noastră de zi cu zi, în rezolvarea problemelor pe care le întâmpină în prezervarea și dezvoltarea culturii limbii proprii.

Totodată, trebuie să fiu de acord cu tot ceea ce s-a spus la microfon de antevorbitorii mei, cu o singură adăugare. Într-adevăr, este nepermis ceea ce se întâmplă în Ucraina față de comunitățile minorităților de acolo, cea română și cea maghiară.

Iată un punct comun în care atât majoritatea din România, minoritatea maghiară din România, cât și statul român, și statul maghiar cred că trebuie să aibă acțiuni concertate. Iată o problemă, din păcate dureroasă, pe care o avem de rezolvat în comun.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Varujan Pambuccian.

## Vă mulțumesc.

Da, credeam că o să dureze puțin dezbaterea aceasta. Când legiferezi un drept, îl legiferezi pentru că ai un crez, nu pentru că vrei să-l contrapui unor lipsuri de drepturi. Noi legiferăm toate aceste lucruri legate de minoritățile naționale pentru că avem cu toții un crez. Îl avem nu de ieri, de alaltăieri, îl avem exprimat explicit de o sută de ani, în Proclamația de la Alba Iulia, și probabil că-l vom mai avea mult timp de acum înainte.

Este adevărat că astăzi avem, probabil, cel mai elaborat și mai evoluat model de protecție a identității naționale din Europa, dar îl avem în virtutea acestui crez pe care, generație după generație, l-a purtat cu sine poporul român și acesta este un lucru important și trebuie punctat.

Mai avem un crez, acela că vedem nedreptățile care se fac românilor care trăiesc în afara granițelor României, pe pământurile lor, și milităm pentru ca ei să aibă aceleași drepturi pe care le au minoritățile din România.

Vreau să vă amintesc că, la declarația pe care am votat-o aici, în Parlament, legat de situația din Ucraina, noi am contribuit cu o variantă mult mai radicală, care, până la urmă, prin negocieri s-a diluat și s-a ajuns la varianta votată aici.

Vreau să vă reamintesc că din comisie am făcut parte eu, a făcut parte colegul meu, reprezentantul minorității ucrainene, iar acolo am militat în favoarea unei formule echilibrate.

Vreau să-i amintesc domnului Codreanu că am susținut proiectul lui de lege, cu toții, tot Grupul minorităților, pentru că avem acest crez, nu pentru că am crede, în virtutea unor simetrii, că este bine să susținem așa ceva, nu, ci pentru că avem acest crez pe care sper să-l împărtășim cu toții în continuare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Bacalbașa.

## Dragi colegi,

Eu nu știu care este crezul domnului Pambuccian, pentru că mi s-a părut destul de difuz definit. Mă rog, pentru mine.

Crezul meu se numește poporul român. Eu nu pot să fiu un bun creștin, pentru că în Biblie scrie că, atunci când ești lovit peste obrazul drept, întoarce și obrazul stâng.

Cred că, în condițiile în care o conducere xenofobă, rasistă din Ucraina merge pe un genocid cultural, iar acest genocid cultural este formulat în legi împotriva limbii române, a vota o zi a limbii ucrainene reprezintă o trădare a conaționalilor noștri de pe teritoriul, sper, vremelnic cotropit de Ucraina al României, pe care, în mod criminal, am acceptat să încheiem un tratat cu consfințirea granițelor actuale și, ca atare, indiferent de cum va vota partidul meu, eu voi vota contra.

În ceea ce-l privește pe domnul Pambuccian, eu am luptat totdeauna ca ceea ce li s-a întâmplat armenilor să se numească genocid, și nu altfel. Am avut această onestitate intelectuală.

Vă mulțumesc. Domnul Florea Damian.

## Dragi colegi,

Un lucru este clar. Poporul român este un popor bun, un popor primitor și nu putem să ne opunem acestei inițiative a colegului nostru Miroslav.

În Comisia pentru cultură chiar am și spus că, dat fiind că există acest lucru bine știut, că poporul român este un popor primitor, dat fiind că există chiar și precedente ale altor minorități care au și sărbătoresc limba lor, nu putem să trecem peste minoritatea ucraineană.

Domnul deputat Miroslav nu poate să fie depozitarul tuturor nemulțumirilor noastre în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Pentru asta există autorități, pentru asta avem diplomație parlamentară și pentru asta îi îndemn pe colegii care au vrut să-i spună domnului Miroslav sau minorității ucrainene lucruri să se îndrepte cu energiile lor către autoritățile noastre și bineînțeles să-și aducă aminte că am avut și guverne care poate nu au acționat așa cum trebuie ca să îndrepte sau să facă în așa fel încât românii din Ucraina să fie și ei respectați, așa cum îi respectăm și noi pe ucrainenii din România. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Benga Tudor.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

## Bună ziua!

Așa cum vă spuneam și săptămâna trecută, atunci când am dezbătut Proiectul de lege privind Ziua limbii elene, veți putea conta totdeauna pe noi să sprijinim genul acesta de inițiative. Vom vota „pentru” și aici. Și vom vota tocmai pentru că este o chestiune de valori și, așa cum a spus și domnul Pambuccian mai devreme, acesta ne este crezul, și anume faptul că libertățile și drepturile, libertățile fundamentale, inclusiv ale minorităților, sunt piatră de temelie într-un stat modern și occidental.

Acum, cred că din toată situația aceasta cu Ucraina și cu România sunt niște lecții de învățat, atât pentru ucraineni, cât și pentru noi, ca state. Eu nu cred că Ucraina va accesa și va deveni parte din lumea occidentală câtă vreme va opera cu genul de legi din alte vremuri, pe care le practică împotriva etniei românești în momentul de față. Deci, dacă Ucraina își va dori realmente să intre și să facă parte din Europa și din lumea occidentală, va trebui să se ajusteze, din punctul acesta de vedere, la valorile occidentale.

Pe de altă parte, cred că ceea ce este de învățat și pentru România, pentru că ține tot de valori, este faptul că în afara spațiului occidental, în afara spațiului european, de prosperitate și de securitate, bate un crivăț al naibii de rece și Ucraina a simțit mai tare decât oricine ce înseamnă să fii în afara acestui spațiu.

Și, pentru că independența justiției este, de asemenea, o valoare de căpătâi a acestui spațiu, este un semn de avertizare și pentru noi, ce facem în țara asta: să stăm sau riscăm să ieșim din acest spațiu?

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Domnul Andrei Gerea.

Da, așa este, nici eu nu am crezut că vom asista la atâtea declarații politice de la acest microfon, dar este bine totuși și poate că toți cei care periodic ajung în funcții executive în Guvern..., să pună și ei umărul, ținând cont de tot ceea ce s-a spus astăzi aici, de la această tribună.

În rest, minoritatea ucraineană este compusă din cetățeni români. Noi legiferăm pentru cetățenii români și, într-adevăr, atunci când o facem nu trebuie să ne uităm peste granițe când asigurăm condiții normale de trai, de viețuire comună tuturor concetățenilor noștri. Rămâne într-adevăr problema minorității române din Ucraina și rămâne, totodată, și problema drepturilor și libertăților cetățenești, pentru că tot am auzit mai devreme, fiind pusă aici, pe plan local; și minoritățile trebuie să se bucure de aceste drepturi și aș spune și eu că și politicienii români trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți cetățenești.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Cum vă spuneam, avem patru amendamente admise. Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecții? Dacă nu, adoptat. La nr. crt. 2, obiecții?

Nu. Adoptat. La nr. crt. 3, obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 4, obiecții? Nu.

Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.

## Vă mulțumesc.

Vineri, la Bruxelles, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au lansat negocierile pentru aderarea la blocul comunitar a Macedoniei și a Albaniei.

România a fost printre primele țări care au votat ca Macedonia să se numească Republica Macedonia, după câștigarea independenței acesteia în anul 1991.

Este nevoie și de ajutorul nostru și vă mulțumesc anticipat pentru că veți vota acest proiect legislativ, pentru că identitatea unui popor nu se revendică, ea se afirmă, iar limba unui popor este cartea de identitate a acestuia.

Aș vrea să vă spun un lucru mai puțin cunoscut. Macedonia este unul dintre puținele state care are reprezentant, ca deputat în parlamentul ei, un deputat român, românii fiind minoritate în acest stat. Tocmai de aceea vă solicit încă o dată să votați această lege, pentru că noi, membrii minorităților naționale, ne considerăm și suntem cetățenii acestei țări, iar opinia mea personală este că noi, toți, suntem România.

Vă mulțumesc.

## Da. Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului.

Domnul deputat Iusein Ibram.

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru instituirea Zilei limbii macedonene.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 mai 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, precum și Comisia pentru cultură, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru învățământ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei limbii macedonene în scopul păstrării tradiției, culturii și limbii materne de persoanele aparținând acestei minorități.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru instituirea Zilei limbii macedonene, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni să intervină.

Cum vă spuneam, avem patru amendamente admise. La nr. crt. 1 dacă sunt obiecții? Dacă nu, adoptat. La nr. crt. 2 dacă sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La nr. crt. 3 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 4 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Da.

Vă rog.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am inițiat acest proiect legislativ având în vedere nedreptatea la care sunt supuși cetățenii de furnizorii de alimentare cu apă și canalizare, precum și de unele administrații locale.

Mai mult, inițiativa are la bază numeroase petiții și sesizări pe aceste teme venite din partea consumatorilor.

Să vă dau un exemplu de petiție: în municipiul Brăila, în sensul eliminării nedreptăților venind din partea furnizorului a beneficiat de suportul a peste 15.000 de semnături. Nu pot să spun că sunt pe deplin mulțumit pentru modul în care va ieși această lege, în condițiile în care nu va rezolva problema până la capăt, dar ea va reprezenta un pas important în înlăturarea dictatului și a abuzurilor din partea furnizorilor. Este adevărat că unele consilii locale au reușit – de exemplu Consiliul Local Buzău, Consiliul Local Drobeta-Turnu Severin –, cu toate neajunsurile; de la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ, unitățile administrativ-teritoriale vor avea posibilitatea de a adopta unele hotărâri pentru scutirea populației de la plata acestor colectări, a transportului și a evacuării apelor pluviale.

Pentru acest fapt și considerând că o parte importantă a problemei indicate de oameni este rezolvată, Partidul Național Liberal va susține și va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Călin, din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților... Și pentru domnul Bejinariu...

...Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. 241/2006.

Guvernul susține această inițiativă legislativă. Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată, astfel încât costurile generate de colectarea, transportul, epurarea și evacuarea apelor pluviale să fie suportate de utilizatorii serviciului.

Prin excepție, autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populației de la plata colectării, transportului, epurării și evacuării apei pluviale, cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Dorește cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 2, obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 3, obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 4, obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 5, obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 6, obiecții? Nu.

Adoptat. La nr. crt. 7, obiecții? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Acest proiect de lege vine ca urmare a faptului că, în prezent, avem anual 1.900 de decese pe drumurile României, din cauza, spun unii, a vitezei excesive, alții spun că din cauza neglijenței, iar cauzele sunt multiple și le regăsim în statisticile oficiale ale poliției sau ale ONG-urilor care se ocupă cu studierea acestui fenomen.

În momentul în care am generat acest proiect de lege ne-am gândit că lucrurile nu merg și ceva trebuie schimbat. Suntem deja într-un top al țărilor europene cu număr mare de decese și evident că sistemul actual generează disfuncționalități. Ceva nu merge.

În momentul în care a apărut acest proiect a fost atacat de unii colegi, a fost prezentat în fel și chip, însă vreau să fac câteva precizări foarte clare.

Acest proiect de lege nu interzice radarele. Este o prostie pe care am văzut că unii au propagat-o în spațiul public. Interzice amplasarea radarelor în locurile ascunse, acele radare care stau la ciupeală și acele radare care sunt transformate în capcane pentru șoferi, care nu au vreo legătură cu partea de prevenție.

O altă precizare importantă se referă la faptul că acest proiect se aplică cam după aceleași principii în alte țări europene, cum este Franța. Am văzut, de curând, o reacție, chiar ieri sau alaltăieri, a unui ONG, intitulat Consiliul European al siguranței circulației, care ne spunea: „Domnule, nu e bun proiectul, că n-are un studiu de impact (...)”, dar nu i-am văzut pe ei prezentând un studiu de impact. Și când am citit acel comunicat de presă parcă era opinia unui coleg de-al nostru exprimată în Comisia pentru transporturi.

Acest proiect redă demnitatea polițistului în stradă, polițist care este înjosit de șeful lui atunci când este trimis să facă planul de amenzi, pentru că au recunoscut inclusiv înalți funcționari din Ministerul Afacerilor Interne că polițiștii sunt obligați să-și facă planul de amenzi, altfel nu promovează ierarhic la acea evaluare pe care o au odată la 3 luni.

Acest proiect pune bazele pe prevenție, pentru că, din păcate, de foarte multe ori, agenții de poliție rutieră uită că au în fișa postului, în primul rând, partea de prevenție.

Acolo unde sunt amplasate machete cu mașini ale poliției, acolo unde sunt amplasate semne de circulație vizibile – cum este cel de la București spre Brașov sau cum este cel de la București spre nordul țării, cine este curios să afle –, va observa că numărul deceselor din accidente rutiere este unul foarte scăzut față de alte zone unde acest lucru nu se întâmplă.

Din acest motiv, stimați colegi, vă adresez rugămintea să dăm un vot pentru acest proiect de lege, un proiect de lege care vine, spun eu, măcar să încerce să repare ceea ce s-a făcut rău până acum.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Prezentarea raportului comun, din partea comisiilor sesizate în fond? Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate în fond cu dezbaterea și avizarea acestui act normativ, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 martie 2018.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 în sensul instituirii unor dispoziții referitoare la obligativitatea purtării uniformei de către polițiștii rutieri și de frontieră, constatarea contravențiilor numai cu mijloace tehnice certificate, instalarea dispozitivelor destinate măsurării vitezei numai pe autovehicule ce poartă însemne distinctive, precum și sancționarea cu nulitate absolută a procesului-verbal de constatare a contravenției care nu respectă forma și conținutul stabilite prin regulament.

Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședință comună în data de 26 iunie 2018.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Domnul Drulă Cătălin.

Vă mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Acest proiect de lege este o oroare, un proiect de lege care va face imposibilă prinderea vitezomanilor și a celor care conduc ca demenții în practică, care ne omoară copiii, familiile.

A pornit de la o prevedere care în sine era rea, și anume ca măsurarea vitezei să nu se mai poată face decât de automobile care sunt vizibil inscripționate cu „Poliția”, nu și de acele autoutilitare neînmatriculate ale poliției, deși aceasta este o practică care există și în Germania, și în Franța, spre deosebire de ceea ce spunea un coleg antevorbitor – în Franța, la 1 iulie 2017, erau 382 de vehicule neinscripționate cu care se măsura viteza –, și în Statele Unite ale Americii și așa mai departe.

Dar, dincolo de această prevedere inițială, care era rea, dar nu chiar atât de dezastruoasă cum a ajuns această lege, a revenit într-o formă cu niște amendamente trecute pe repede-nainte, care face practic imposibilă orice fel de măsurare a vitezei celor care nu respectă legea.

Și vă spun care este această prevedere. Mașina-radar trebuie să aibă înainte cu 500–1.000 de metri pe drumul respectiv – cred că este vorba despre o stradă, un drum județean sau un drum național – un panou care avertizează că urmează o mașină cu radar, un panou care trebuie montat de administratorul drumurilor.

Deci să ne imaginăm câteva scenarii. Dacă pe drum național echipajul de poliție vrea să pună radar, trebuie să sune la CNAIR să monteze un panou; dacă este o stradă, trebuie să sune la primărie – primăria, administrația străzilor să vină să monteze un panou; iar procesele-verbale, dacă ar fi date fără să existe acest panou, sunt nule.

De asemenea, pistolul-radar, care funcționează cu laser, care este o metodă extrem de eficientă pentru că poate prinde în trafic orice mașină individualizat, nu mai poate fi folosit decât la maximum 10 metri de o mașină de poliție.

Deci toate aceste măsuri vin să facă imposibilă prinderea celor care nu respectă legea. Și vă dau câteva cifre, care sunt consecințele acestei nerespectări.

În primele nouă luni ale anului 2017 au avut loc 6.089 de accidente grave, soldate cu 1.346 de decese, dintre care 1.161 de accidente și 300 de persoane decedate din cauza nerespectării vitezei legale.

Vă mulțumesc.

Sunt niște amendamente trecute pe repede-nainte, care chiar fac imposibilă aplicarea legii.

Haideți să retrimitem.

Deci vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie. Un termen oarecare, nu știu, să zicem două săptămâni.

Eu cred că trebuie respinsă cu totul această inițiativă, dar măcar să fie corectate aceste chestiuni care sunt absolut aberante.

Haideți să nu ne facem de rușine, ca țară, cu această lege.

Deci două solicitări am.

Mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc.

În comisie, legea a fost dezbătută, înțeleg. Ministerele au fost prezente. Cu siguranță, ați aflat de acolo tot ceea ce aveți nevoie. Și lucrurile, dacă mai pot fi corectate, asta rămâne de văzut.

Însă mai departe

Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, ministerul de resort, fiind vorba despre o inițiativă legislativă, nu este obligat, potrivit regulamentului, să vină să-și prezinte punctul de vedere în plen.

Îi puteți adresa, la sesiunea de declarații sau interpelări, îi puteți adresa lucrurile acestea în scris sau oral.

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul Simionca Ionuț, din partea PMP, dezbateri generale.

## **Domnul Ionuț Simionca:**

Doamnă președinte, Stimați colegi, Noi trebuie să prevenim întâi să nu se întâmple astfel de accidente.

Haideți să nu fim împotriva propriilor cetățeni ai României. Haideți să nu umblăm să-i taxăm pe unde îi prindem, să le luăm toți bănuții.

Bineînțeles, dacă avem mai multe semnalizatoare – „Atenție, radar!”, „Atenție, radar!”, „Atenție, radar!” –, cu siguranță vor merge mai încet. Iar dacă încalcă legea, să fie sancționați.

Dar să stăm ascunși și să încercăm să-l prindem pe acela care încalcă legea nu e normal. Mai bine prevenim să nu se întâmple accidente și suntem preventivi.

În ceea ce privește presemnalizarea radarelor, cum facem cu cel mobil? O să umble cineva cu un semn, 100 de metri în spate sau 100 de metri în față?

Deci haideți să ajungem la normalitate și haideți să nu mai fim împotriva propriilor noștri cetățeni!

Vă dați seama, un român care trebuie să plătească o amendă de 7 milioane și el ia salariul minim pe economie, ia în mână 14 milioane?

Haideți să fim mai înțelegători! Mulțumesc.

Domnul Cătălin Rădulescu, vă rog.

## **Domnul Cătălin Marian Rădulescu:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Deci, așa cum ați spus, foarte bine, în primul rând, cele trei comisii au dat vot pozitiv, mai puțin colegii de la USR, dar deja ne-am obișnuit, pentru că dânșii se opun oricărui fel de inițiativă, dar asta nu este o problemă.

Da, am trecut – și este foarte bine că am trecut – de la cutuma amenzilor și numai a amenzilor, fără niciun fel de scop de prevenție, la această cutumă a prevenției.

Nu am văzut în ultimii 5 ani de zile ca prin această formă de ascundere a mașinilor după colțuri sau prin lanul de porumb sau pe unde erau să fi scăzut numărul de morți. Eu n-am văzut acest lucru. Ba, din contră, a crescut.

Dacă vedem că un principiu nu merge, încercăm să-l corectăm. Și noi l-am corectat cu acest principiu, și anume să presemnalizăm. Și aceasta nu spune... Că auzeam aici că o să pui o presemnalizare și după aceea o mai pui la 200 de kilometri.

Dar cine îi oprește să nu presemnalizeze din 50 în 50 de kilometri? Sau din 25 în 25 de kilometri?

Dar cel puțin eu, ca medic, spun acest lucru. Prevenția nu face altceva decât, așa cum făcea Pavlov, să inducă omului acest principiu, că trebuie să încetinească.

Și eu sunt convins și pot să fac un pariu astăzi că prin această lege va scădea numărul de morți.

Hai să vedem dacă principiul nostru a fost bun sau rău! Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Florin Roman.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat, din partea unui coleg, la o tentativă de manipulare ieftină. Ieftină și neargumentată.

În primul rând, vreau să vă spun că acest proiect de lege a fost votat la Senat aproape în unanimitate, a avut un singur vot împotrivă. Deci a fost votat inclusiv de colegii de la USR.

Și nu vreau să mă refer la toți, că nu toți contestă acest proiect. Am discutat cu colegi de la USR care înțeleg oportunitatea acestui proiect.

Deci aceasta este prima precizare care trebuie făcută.

A doua precizare care trebuie făcută este că acest proiect, la Camera Deputaților, a trecut pentru aviz pe la 5 comisii și cu raport de adoptare, la alte 3 comisii.

Deci n-a fost un proiect care s-a dezbătut pe repede-nainte, așa cum sugera cineva aici. A fost chiar un proiect care și-a urmat un curs firesc și a avut un filtru foarte, foarte bun.

În al treilea rând, vreau să înțeleg foarte clar. Spunea un coleg aici – sunt 1.900 de decese și din cauza aceasta se întâmplă asta.

Păi, tocmai acesta este cel mai bun argument că lucrurile nu merg, oameni buni, și că trebuie schimbate. Ce-i atât de greu de priceput?

Nu mai folosiți acest argument, pentru că îl folosiți în defavoarea argumentației dumneavoastră.

## Stimați colegi,

Cred că este de datoria noastră, în primul rând, vă repet, să punem bazele pe prevenție.

Și cred că fiecare dintre cetățenii României care este conducător auto ar trebui să simtă din partea agentului de poliție și faptul că este susținut, prin prevenție.

Cred că toți avem nevoie de respect. Și participanții la trafic, conducătorii auto, și agenții de la rutieră.

Eu cred că este cazul să-i ajutăm și pe agenții de la rutieră, care, vă repet, sunt trimiși de oameni care stau în birouri, la aer condiționat, și-i trimit pe ei să facă norma de amenzi. Dar în ce țară trăim? Unde suntem?

Lucrurile acestea trebuie să înceteze odată și odată.

Vă mulțumesc. Domnul Bende Sándor.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Este regretabil faptul că anual mor circa 2.000 de persoane pe șoselele României. Nu suntem și nu putem fi de acord cu acest lucru. Pentru că, dacă ne uităm la un simplu calcul, asta înseamnă că pe șoselele României anual dispare câte o comună, câte o localitate mai mică.

Dar ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani în România? Nu s-a făcut prevenție. S-a făcut doar corecție. Am mărit amenzile, am mai înăsprit legile, iar decesele au rămas.

Din punctul meu de vedere, simplul fapt că va circula o mașină pe șoselele României care este inscripționată așa cum scrie în lege, așa cum dorim, că acea mașină este o mașină a unei instituții a statului român, eu cred că aceasta este o prevenție, o măsură preventivă și benefică; pe de altă parte, să nu confundăm instituțiile statului român cu cei care încalcă legea, cu cei care vor să încalce legea, cei care desconsideră legea.

Nu putem să-i lăsăm pe polițiștii rutieri să stea ascunși exact așa cum stau ascunși cei care cu bună știință încalcă legea.

Nu puteam să îi confundăm cu acești oameni. Și chiar de aceea eu consider că trebuie să fie vizibili, trebuie să fie corecți și cinstiți, pentru că doar așa – și din punct de vedere corectiv, aceasta este o regulă corectă –, doar așa vom putea ca pe viitor să reducem acest număr de decese care se întâmplă în zilele noastre pe șoselele din România. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ionuț Moșteanu.

## **Domnul Liviu Ionuț Moșteanu:**

Dacă veți vota acest proiect, România se va transforma oficial în cel mai mare circuit de raliu și ar fi o inconștiență din partea voastră, stimați colegi, să faceți acest lucru.

Vă reamintesc ce a spus și colegul meu mai devreme. Anul trecut au murit 446 de oameni pe șoselele României în accidente produse de viteza excesivă – pe locul 2. Doar indisciplina pietonilor a fost pe locul 1.

Au luat o astfel de măsură și în Bulgaria acum câțiva ani. Stăteau la pândă. Și au zis: ce facem? Hai să nu-i mai lăsăm! Au crescut accidentele cauzate de viteza excesivă, s-au dublat. Mai mult decât s-au dublat!

Veți vedea și voi veni în fața dumneavoastră în câteva luni de zile și vă voi arăta statisticile din România: dacă această lege trece veți fi părtași la omoruri pe șoselele patriei.

Vă rog să fiți responsabili!

Dacă doriți să faceți prevenție...

Dacă doriți să faceți prevenție, rugați Guvernul, puneți Guvernul pe care de fapt îl controlați să pună camere fixe în punctele negre. În acele puncte în care se întâmplă cele mai multe accidente. Este singura măsură de prevenție care poate stopa accidentele.

Haideți să fim responsabili! Gândiți-vă un pic la oamenii care pleacă în fiecare dimineață de acasă cu mașina și haideți să nu votăm acest proiect de lege. Ar fi o iresponsabilitate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Florea Damian.

## Dragi colegi,

Am auzit de la acest microfon cuvinte precum „prevenție”, am auzit aici spunându-se sau citând din statistici că mor oameni pe șoselele din România, pe străzile din România, în număr foarte mare.

Dar să știți că nu numai viteza cauzează aceste lucruri, ci și faptul că legislația noastră este permisivă în acest domeniu.

Și am făcut câteva interpelări către Ministerul Afacerilor Interne, chiar cu câțiva ani în urmă, chiar mai mulți ani în urmă, în care spuneam că există pe șoselele din România mașini cu volanul pe dreapta și ceream să se caute soluții pentru interzicerea acestor mașini. Pentru că la noi circulația, după cum știți, este reglementată altfel.

Și mi s-a răspuns că Uniunea Europeană nu ne dă voie, acquis-ul comunitar și așa mai departe.

Haideți, împreună – există un proiect, colegi de-ai mei au depus sau încearcă să depună un proiect de lege cu privire la aceasta –, haideți, împreună, să depunem eforturi. Când vorbim despre prevenție, când vorbim despre oameni care mor pe șosele, să luăm în considerare și acest lucru. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

## Nu mai sunt alte intervenții.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem trei amendamente admise și unu respins. Dacă doriți să-l susțineți pe cel respins, vă rog să o faceți și să mă anunțați, urmărind amendamentele admise.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 2, obiecții? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 3. Sunt obiecții? Domnul Drulă.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Da. Încep cu alin. (4), care, în forma inițiatorilor, introducea obligativitatea ca radarele să fie montate pe autovehicule inscripționate cu „Poliția”. Acum trebuie să fie poziționate și vizibil, iar dispozitivele de tip pistol, de care vorbeam, nu pot fi folosite la mai mult de 10 m de autovehicul. Deci polițistul va trebui să demonstreze și că nu era la 11 m distanță de autovehicul în momentul în care a măsurat viteza unui contravenient.

Vă propun să supuneți votului acest amendament, care practic înseamnă că punem clopoței pisicii.

Și, ca să fac o comparație cu ce s-a spus aici, e ca și cum am avea foarte multe furturi în România, nu scad de ani de zile, așa că mai bine să-și pună polițiștii niște pene pe spate și niște clopoței că poate scad furturile. Așa e și aici cu morții și cu cei care nu respectă legea.

Deci, la alin. (4), vă rog să supuneți votului amendamentul admis.

Iar eu vă rog, dragi colegi, să votați împotriva lui.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Bun. Avem propunerea de la nr. crt. 3, alin. (4), dar este...

Este în raport, este un amendament admis pe care domnul coleg de la USR ne solicită să-l

108 voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 6 abțineri. Domnule Roman, vă rog.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Cred că fiecare dintre noi, că e la început, că are mai multe mandate de parlamentar, știe că unul dintre instrumentele noastre de lucru în Parlament este amendamentul.

Regulamentul nostru spune că atunci când ai amendamente respinse poți să vii să ți le susții în plen.

În condițiile în care nu depui amendamente, să vii în plen, să ne spui cum ar fi trebuit să facă inițiatorii și așa mai departe eu consider că e o lipsă de respect față de colegii care au avut capacitatea și bunul-simț de a depune amendamente.

Deci rugămintea este, doamnă președinte, să supuneți votului dacă sunt amendamente respinse. Nu închipuiri și povești ale unui coleg care vine să ne spună de nu știu ce alineat.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

## Vă mulțumesc.

Potrivit regulamentului...

Stimați colegi...

, aplaudați degeaba.

Potrivit regulamentului, la vot intră într-o anumită ordine amendamente: admise, respinse și cele de tehnică legislativă, de corelare, cele gramaticale, da?

Deci noi, potrivit regulamentului – nu este prima dată când facem acest lucru în Parlament –, putem... orice coleg de aici poate să ceară, să solicite să

## Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Așa e, aveți dreptate. Aceasta este interpretarea corectă a regulamentului.

Ca să avem și o predictibilitate, mai am două amendamente admise pe care vreau să vă rog să le supuneți votului și, evident, eu susțin respingerea lor.

Este vorba de alin. (6), care prevede presemnalizarea prin panouri a mașinilor-radar, așa cum spuneam, în funcție de categoria drumului: drum național – administrator CNAIR, drum județean – administrator consiliul județean, drum... stradă în oraș – administrator primăria. Va trebui montat un panou între 500 și 1.000 de metri față de locul unde e poziționată mașina-radar.

Deci închipuiți-vă, nu știu, un bulevard care are 5 km. Trebuie, la momentul în care cineva vrea să pună la jumătatea bulevardului, adică poliția, un echipaj al Poliției Rutiere vrea să măsoare viteza, trebuie montat un panou. Dacă este o altă stradă, mai mică, trebuie montat alt panou. Poliția trebuie să sune la primărie, să monteze un panou – Atenție, că urmează un radar!

E absolut ridicol. Nu era nici în forma inițială, nu s-a discutat nici la Senat acest amendament. N-are nicio legătură cu mașini inscripționate, neinscripționate. Aceasta este o prevedere extra..., cum să zic?, am pus pe steroizi proiectul, în rău.

Deci vă solicit și solicit și colegilor să fim responsabili și să eliminăm acest amendament.

Încă o dată, alin. (6).

Mulțumesc. O să merg să votez...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Da, mulțumesc.

Este alin. (8). Aici e vorba pur și simplu de tehnică juridică. Se interzice constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (3) cu ajutorul dispozitivelor radar, cu încălcarea prevederilor alin. (4) și alin. (6).

Acele două alineate prevăd deja ce trebuie respectat. Deci e ca și cum am da un articol de lege, art. 2: „Se va respecta art. 1.” Este efectiv ilogic și dovedește ce am spus, că s-a dezbătut pe repede înainte. Probabil n-au fost făcute de juriști, ci repede, pe genunchi, aceste amendamente.

Măcar acesta ar trebui respins, pentru că nu respectă normele legislative și predictibilitatea prevăzută în Constituție pentru lege, alin. (8).

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Pe procedură, domnule Bichineț? Sau amendament, susțineți ceva?

## Stimată doamnă președinte,

Obișnuiesc să fiu foarte atent la dezbateri. Și am să fiu cât se poate de politicos, pentru că astăzi conduceți dumneavoastră ședința. Dacă ar fi condus-o domnul Vlase, dar și-a găsit vocația în altă parte, poate aș fi fost mai dur în exprimare.

Vreau să vă spun că atitudinea dumneavoastră concesivă, elastică este neproductivă.

Dacă aceste amendamente au fost trecute prin furcile caudine la cinci comisii și au fost acceptate, are rost să le mai dezbatem încă o dată aici, pentru a fi...

Vă mulțumesc, domnule Bichineț.

...iar acceptate? Și a doua chestiune.

Cred că n-ați fost atent. Vă mulțumesc din suflet.

...și apoi o să vin să-l susțin pe ultimul.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Adoptat.

Și ultimul amendament pe care vreți să-l

A doua chestiune. Vă rog să...

Vă rog. Vă rog, da.

...ascultați.

Vă rog.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Trebuie să fac o apreciere.

USR este partid de opoziție – și cred că v-ați convins de treaba aceasta –, PNL este și el partid de opoziție și PMP, partid de opoziție.

Vine un coleg al nostru de la PNL cu un proiect de lege și opoziția formată din trei partide nu poate să-l susțină.

De asta PSD cred că o să conducă 100 de ani, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiilor raportoare?

Domnul președinte Iulian Iancu, prezentarea raportului comun.

Stimată doamnă președinte, Domnule lider,

Stimați colegi,

## Vă mulțumesc.

Domnule Bichineț, să știți că am invocat prevederile regulamentare, apropo de articolele admise care trebuie supuse votului. O să vă rog să-l mai citiți din când în când.

Am terminat dezbaterea proiectului de lege. Acesta merge la votul final.

Mai departe.

Domnule președinte, fiind procedură de urgență, o să vă rog să propuneți și timpul afectat dezbaterii.

Două minute cu un minut.

Două minute, vot vă rog, timp afectat dezbaterii.

114 voturi pentru, 14 voturi împotrivă și o abținere. Adoptat.

Dezbateri generale?

Dorește cineva să intervină, că nu văd aici...? Domnul Sorin Bumb?

Vă rog.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

După atâtea legi care au dat facilități pentru nemuncă, vine în sfârșit o lege foarte importantă, pentru a da garanții de stat întreprinderilor mici și mijlocii.

Aceste întreprinderi, care sunt motorul economiei naționale, care creează locuri de muncă și care aduc bani la buget, trebuiau subvenționate de mult și trebuia să se faciliteze ca aceste subvenții să fie obținute mai ușor.

Mă bucur că în acest proiect de lege vor fi finanțate în special IMM-urile care au ca domeniu de activitate producția și serviciile, vor merge până la 80% din garanție.

Și un lucru extraordinar de important este că vor fi finanțate acele IMM-uri care nu au posibilitatea de a obține garanții.

PNL va vota pentru acest proiect important de lege și sper ca întreprinderile mici și mijlocii să se poată bucura de credite și să poată asigura dezvoltarea economică a României. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Ion Călin. Domnule Călin? Nu.

Nemaifiind intervenții la dezbateri generale, mergem la dezbaterea pe articole.

Sunt 20 de amendamente admise.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate. Dacă de la 11 la 20 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate. Proiectul de lege merge la votul final.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru aplicarea unor măsuri referitoare la sumele acordate ca ajutoare de urgență, în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, în sensul exonerării persoanelor care au beneficiat de aceste ajutoare de la restituirea unor sume ca urmare a constatării, de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control, a înregistrării unor prejudicii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 20 iunie 2018.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care fac parte din anexa prezentului raport.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu. Nicio intervenție. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu. Adoptat. La nr. crt. 2 sunt obiecții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 3, obiecții? Nu. Adoptat. Și nr. crt. 4, obiecții? Nu. Adoptat. Rămâne pentru votul final.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 298/2013

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 298/2013, astfel încât Colecția filatelică a României, arhiva și biblioteca muzeului, precum și registrele de evidență operativă și documentele contabile, aflate în prezent în custodia Băncii Naționale a României, să fie transferate în custodia Muzeului Național de Istorie a României, urmând a fi păstrate la sediul acestuia.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 298/2013, cu amendamente de tehnică legislativă, prezentate în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale. Dorește cineva să intervină? Nu.

Sunt 13 amendamente admise și un singur amendament respins. Vă rog să-l urmăriți și, dacă doriți, să-l susțineți. La nr. crt. 1 dacă sunt obiecții? Nu.

Nr. crt. 2, obiecții? Nu. La nr. crt. 3, obiecții? Nu sunt. Nr. crt. 4, obiecții? Nu sunt. Nr. crt. 5, obiecții? Nu sunt. Nr. crt. 6, obiecții? Nu sunt. Nr. crt. 7, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 8? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 9, obiecții? Nu. Adoptat. Nr. crt. 10, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 11, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 12, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Nr. crt. 13, obiecții?

## Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În ședința plenului Camerei Deputaților din 26 iunie 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare. Suntem trei comisii sesizate în fond.

Pentru această inițiativă legislativă s-a întocmit raportul.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010, în sensul exceptării serviciilor publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau județene, de la încadrarea în numărul maxim de posturi determinat potrivit anexei la ordonanța de urgență.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei inițiative, întocmind în acest sens raportul suplimentar de adoptare, cu amendamentele admise care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Florin Roman.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Este un proiect al Partidului Național Liberal. Susținem acest proiect. El este susținut și de Ministerul Dezvoltării Regionale. Și, dacă tot vorbim de autonomie locală și vrem să avem cu adevărat autonomie locală, trebuie să lăsăm consiliile județene și primăriile să-și facă singure organizarea în ograda proprie.

Prin urmare PNL va vota acest proiect de lege și îi invităm pe toți colegii să ni se alăture. Mulțumesc.

Domnul Benga Tudor.

## Mulțumesc frumos.

Da, singura problemă cu propunerea aceasta legislativă este că va da liber la redimensionarea pe probleme de personal și riscăm, pur și simplu, în momentul în care se fac excepții de la normativele de personal, se pot umfla organigramele acolo într-un mare fel și acesta este motivul pentru care USR va vota împotrivă.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Senatul a fost prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, în scopul transpunerii corecte și complete a art. 6 alin. (1) teza a II-a și alin. (2) din Directiva nr. 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung.

Intervențiile legislative vizează: delimitarea condiției de a nu constitui o amenințare la adresa ordinii publice de condiția referitoare la securitatea națională; respectarea principiului proporționalității în situația în care este luată o decizie de refuz al acordării dreptului de ședere pe termen lung, avându-se în vedere elemente precum durata șederii, vârsta, refuzul de acordare a dreptului de ședere și consecințele deciziei pentru persoana în cauză și pentru membrii familiei sale, legături cu țara de reședință sau absența legăturilor cu țara de reședință; introducerea garanției că refuzul acordării dreptului de ședere pe termen lung nu se bazează pe considerente economice naționale precum motive de recesiune economică, dorința excesivă de a proteja munca autohtonă sau mediul de afaceri național.

Urgența reglementării este justificată de declanșarea de către Comisia Europeană a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene în cauza 2017/4109 – infringement.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru drepturile omului au avizat favorabil. Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în conformitate cu prevederile art. 61, un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 14/2018.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în procedură de urgență, a discutat acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unei perioade de detașare de șase ani la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, pentru o anumită categorie de personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea asigurării funcționalității serviciilor comunitare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege și avizul Consiliului Legislativ, în ședința din 12 iunie 2018, și au adoptat acest proiect de lege cu unanimitate de voturi, în forma inițiatorului.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Și, pentru corelare tehnico-legislativă, se impune eliminarea sintagmei de la alin. (3): „începând cu data de 15 mai 2018”, evitându-se astfel retroactivarea legii.

Dezbateri generale, vă rog.

Grupul PNL susține acest proiect de lege și vă invităm și pe dumneavoastră să susțineți ordonanța, pentru că neadoptarea ei ar însemna o blocare a serviciilor de evidență a persoanei în această perioadă de vară, de concedii, când cozile, știți foarte bine, sunt mai mari și la pașapoarte, și la evidența persoanei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, nu sunt amendamente.

Proiectul merge la votul final.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare, în scopul derulării proceselor de evaluare în vederea certificării.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră Decizională.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat pe 18 noiembrie 2015.

În urma dezbaterii în ședința din 5 iunie 2018, comisia noastră a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă, aspecte care se referă la evaluarea în vederea acreditării institutelor naționale de cercetare, elaborarea normelor metodologice, finanțări, deci chestiuni foarte importante pentru actualizarea și susținerea dezvoltării de calitate a cercetării științifice.

Mulțumim.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna Cherecheș Florica.

Această ordonanță vine în sprijinul instituțiilor de cercetare care nu erau acreditate și nu puteau accesa anumite categorii de fonduri.

Noi vom susține acest proiect care propune corelarea politicilor de cercetare-dezvoltare cu cele ale altor sectoare, recunoscând astfel rolul domeniului de cercetare-dezvoltare, de promotor real al dezvoltării economice și sociale.

De asemenea, proiectul susține simplificarea procesului de identificare și selectare a experților pentru comisiile de evaluare. Și, de asemenea, elaborarea unei legislații clare, care să pună accent pe calitatea programelor de cercetaredezvoltare.

Este esențial să avem criterii clare de evaluare, care să țină cont de performanțe.

Partidul Național Liberal va vota acest proiect.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate. De la nr. crt. 11 la nr. crt. 20, dacă sunt obiecții? Nu. Adoptate. De la nr. crt. 21 la nr. crt. 30, dacă sunt obiecții? Nu. Adoptate. De la nr. crt. 31 la nr. crt. 40, obiecții? Nu. Adoptate. Proiectul rămâne pentru votul final.

Continuăm cu rapoartele pentru cercetare.

Comisia a analizat și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Istoricul este mai lung.

Au fost dezbateri succesive din martie 2012. De asemenea, discuții în comisiile anterioare, în mandatele anterioare și, de asemenea, și în 2017, 2018.

Obiectul de reglementare se referă la modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificări și completări, prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările respective, vizând modificarea definițiilor activităților de cercetare-dezvoltare conform celor uzitate în plan european și internațional, posibilitatea accesării finanțării de către unitățile de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică, cum ar fi centrele sau laboratoarele înființate în cadrul unor universități sau institute naționale, schimbarea procedurii de evaluare a institutelor de cercetare-dezvoltare, introducerea unui mecanism de finanțare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege, în ședința din 25 mai 2011.

În urma dezbaterilor – sigur, au fost succesive dezbateri, în aprilie 2013, martie și decembrie 2014 și, ultima, în iunie 2018 –, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă, de asemenea, actualizarea tuturor aspectelor anterioare și susținerea și dinamizarea activităților de cercetare în cadrul ministerului respectiv.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Dezbaterea proiectului de lege. Dacă de la nr. crt. 1 la 10 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate.

Dacă de la nr. crt. 11 la 20 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate. Dacă de la nr. crt. 21 la 30 sunt obiecții? Nu. Adoptate. Dacă de la nr. crt. 31 la 40 sunt obiecții? Nu. Adoptate. Dacă de la nr. crt. 41 la 50 sunt obiecții? Nu. Adoptate. Dacă de la nr. crt. 51 la 73 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru ședința de vot final.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Inițiativa legislativă cu care vin astăzi în fața dumneavoastră este extrem de importantă pentru județul Suceava. Este inițiativa tuturor parlamentarilor din județul nostru și se referă efectiv la trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale a Parcului Șipote, situat în intravilanul municipiului reședință de județ.

Inițiativa legislativă de acolo a pornit, de la Parcul Șipote, însă face referire la tot ceea ce înseamnă păduri-parc de pe întregul teritoriu al României.

Noi, practic, nu obligăm pe nimeni să preia aceste suprafețe de păduri-parc, ci, la solicitarea unităților administrativ-teritoriale, fie ele primării, fie consilii județene, prin hotărâre de guvern, se vor putea trece și acolo se vor putea realiza investiții care sunt extrem de importante pentru comunitățile locale.

Am prevăzut expres în lege faptul că aceste suprafețe de teren nu vor putea trece din domeniul public în domeniul privat, tocmai pentru a pune capăt eventualelor speculații imobiliare.

De asemenea, în termen de doi ani trebuie să fie executate amenajamente, care vor trebui ulterior să fie respectate, iar în termen de cinci ani trebuie să fie executate lucrări pe acele suprafețe de pădure-parc.

În cazul în care lucrările nu vor fi executate în termen de cinci ani, suprafețele de fond forestier vor reveni la Romsilva.

Consider că discutarea acestei inițiative legislative astăzi nu este una întâmplătoare, pentru că Parcul Șipote, de care vă spuneam la început, este acel parc care duce spre Cetatea de Scaun a Sucevei, iar astăzi pentru Suceava este o zi extrem de importantă, pentru că pe 2 iulie noi îl comemorăm pe Ștefan cel Mare și Sfânt.

De aceea țin să vă mulțumesc din suflet, colegilor din toate cele trei comisii – pentru mediu, pentru administrație și, respectiv, pentru agricultură –, pentru votul favorabil pe care l-ați acordat și vă rog respectuos și pe dumneavoastră să susțineți inițiativa noastră legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Domnul Alexandru Stănescu, prezentarea raportului comun.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind trecerea unor suprafețe de fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege privind trecerea unor suprafețe de fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, cele trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege mai sus menționat, cu amendamentele admise și cu amendamentele respinse, prevăzute în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Cornel Zainea.

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În România avem o lipsă foarte mare de spații verzi. Știm că Romsilva nu are capacitatea să administreze aceste păduri.

În consecință, suntem de acord cu această inițiativă legislativă și Grupul USR va vota pentru. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Pădurile-parc au devenit, în orașele, în județele din România, un fel de „păduri nebune” – am făcut trimitere la Zaharia Stancu...

Domnule profesor, cine știe cunoaște...

Și acolo se petrec atrocități inimaginabile. După cum vedeți, există un județ, Suceava, care a trimis destui parlamentari în acest for și toți au generat un proiect de lege care îi va bucura, cred, și pe domnul Flutur, președintele consiliului județean, și pe primarul Lungu de la Suceava.

Este bine, pentru că, astfel, autoritățile locale, după ce primesc ceva în patrimoniul lor din patrimoniul statului, pot, au temei legal să îngrijească, să curețe, să înfrumusețeze.

De asemenea, aș vrea să remarc că la Comisia pentru mediu, unde lucrez și eu, colegul nostru Zainea, reprezentantul USR, a votat și a și pledat pentru astfel de proiecte.

Stimate coleg, eu cred că, având în vedere vidul de putere de acum, folosiți momentul și... tot înainte! Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Doina Pană. Vă rog.

## Stimați colegi,

Vă aduc aminte că în 2015, când am schimbat Codul silvic, noi am introdus nu numai pădurile-parc, ci și pădurile instructiv-educative, exact în sensul ca populația să cunoască pădurea, să beneficieze de plimbări pe aleile din pădure, copiii să o cunoască, să o iubească și să o respecte.

Ceea ce se întâmplă astăzi este un pas înainte, pentru că nu este suficient să scrie în lege, dacă în realitate acest lucru nu se întâmplă.

Îi felicit pe toți colegii din Suceava pentru demersul făcut și consider că este o inițiativă care trebuie votată. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Olar. Vă rog.

Se putea să nu susțineți acest proiect?!

Comisia pentru agricultură a votat în unanimitate acest proiect foarte important pentru Suceava și cred că în multe zone ale României avem astfel de probleme, cu trecerea unor păduri-parc, să le spunem așa... aveam o altă noțiune în Comisia pentru agricultură, însă este foarte bine... au trecut și cred că este bine pentru țară să mai dăm și câte-un vot, așa, unitar.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ion Tabugan.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

La Comisia pentru agricultură, așa cum au spus și colegii, votul a fost unitar, deoarece dorim, în jurul marilor orașe, și nu numai, să creăm aceste păduri-parc, păduri de agrement, la modul general vorbind, și să treacă la administrațiile locale, astfel încât să poată fi amenajate și să fie absorbite fonduri europene.

Lucrurile nu sunt simple. Cei care vor lua în primire aceste păduri vor trebui să le administreze în regim silvic. Dar, în același timp, și scopul recreativ trebuie să fie îndeplinit la maximum.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/11.VII.2018

De aceea, noi, ALDE, vom vota acest proiect și vă rugăm și pe dumneavoastră să-l votați.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului.

Sunt opt amendamente admise și trei amendamente respinse.

Vă rog să le urmăriți și să interveniți, dacă doriți să le susțineți.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 5 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate.

Dacă de la nr. crt. 6 la nr. crt. 8 sunt obiecții? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru votul final.

21. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național; PL-x 494/2017. Este un raport fără amendamente

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul Alexandru Stănescu, prezentarea raportului.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național

Comisia pentru agricultură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea lit. a)–d) ale art. 6 din Legea nr. 56/2010, accesibilizarea fondului forestier național, cu modificările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru ședința de vot final.

23. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România; PL-x 509/2017. Sunt 12 amendamente admise și un singur amendament respins.

Din partea comisiei, prezentarea raportului suplimentar.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și funcționarea activității de turism în România

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 670 din 21 august 2017, avizează favorabil proiectul de ordonanță.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 27 noiembrie 2017.

În ședința din 13 iunie 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege comisiei sesizate în fond.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 15 mai 2018 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și funcționarea activității de turism în România, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa nr. 1.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale dacă sunt? Intervenții? Nu.

Dacă sunt obiecții la titlul legii?

Nu. Adoptat. Dacă de la nr. crt. 2 la nr. crt. 12 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final. Revenim la poziția 22.

Este vreun coleg de la Comisia pentru muncă în sală? OK!

22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (3) al art. 169[1] din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010; Pl-x 245/2017; caracter organic. Sunt șase amendamente admise.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva? Nu.

Comisia sesizată în fond? Domnul Silviu Vexler.

Vă rog.

## Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 245 din 26 iunie 2017, cu dezbaterea pe fond a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 169[1] din Legea nr. 263/2010, urmărindu-se eliminarea interpretărilor ambigue din aplicarea prevederilor Legii nr. 192/2015 cu privire la persoanele care au desfășurat activitate în locurile de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Toma Ilie.

## **Domnul Ilie Toma:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Pentru prima dată după doi ani apare o lege care îndreaptă anumite inechități în sistemul public de pensii, și anume grupele de muncă pentru Legea nr. 192, grupele I și a II-a de muncă, grupă specială, grupă deosebită. Este o lege mult așteptată de toți pensionarii din România. Este o lege care, după trei ani, îndreaptă inechitățile produse de Guvernul Cioloș și de alții, cei care n-au dorit sub nicio formă binele pensionarilor.

Și vreau să vă rog foarte mult să votăm cu toții, indiferent de coloratura politică, pentru că este vorba despre repararea inechităților și nedreptăților pentru bunicii noștri, pentru părinții noștri, pentru cei care au lucrat în grupele I și a II-a de muncă, în grupă specială, în grupă deosebită, mineri, siderurgiști, hidroconstrucția, ceferiști și multe alte categorii care au fost nedreptățite la vremea respectivă.

Vă mulțumesc foarte mult și mulțumesc colaborării dintre grupurile parlamentare, Comisiei pentru muncă și Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Vă mulțumesc.

Legea nr. 192 prevedea faptul că trebuie recalculate pensiile pentru grupele I și a II-a de muncă într-un termen de doi ani, lucru care nu s-a întâmplat. Deci doi ani ați avut timp să recalculați pensiile și n-ați făcut-o!

Acum veniți și ne spuneți că veți recalcula toate aceste pensii într-un an. Nu vă crede nimeni, ați dovedit-o deja că nu se poate face lucrul acesta. Ba, mai mult, introduceți următorul text: „Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.” Cum să faceți așa ceva?!

Pensionarii beneficiază de aceste drepturi începând cu 1 ianuarie 2016. Aceasta prevedea Legea nr. 192/2015!

Dumneavoastră veniți acum și ne spuneți așa: că le luați banii oamenilor, la care ei aveau dreptul încă cu 1 ianuarie 2016. Adică, în loc să recalculați aceste pensii și să le dați banii oamenilor cu 1 ianuarie 2016, așa cum au dreptul, prin lege – legea este în vigoare acum –, veniți și modificați și spuneți că le dați drepturile cu 1 ianuarie 2018.

Le-ați furat doi ani și ceva din banii... care lor li se cuvin și pe care-i merită, conform legii, și veniți să ne spuneți că ați rezolvat problema? Veniți și spuneți că ați făcut dreptate, că rezolvați inechitățile?! Cum? Furându-le, practic, dreptul celor care trebuie să beneficieze de aceste recalculări? Inadmisibil! Nu puteți să veniți și să spuneți aici că faceți dreptate! Din contră, faceți o altă mare măgărie pensionarilor!

Vă mulțumesc și eu. Domnul Cristian Seidler.

Vă mulțumesc. Domnul Adrian Solomon.

Mesajul meu merge mai ales către doamna Olguța Vasilescu. Mai înainte era în sală.

Tocmai venim din Comisia pentru muncă, unde a reieșit foarte clar că există încă 14.000 de dosare în lucru pentru ceea ce reprezintă în momentul de față art. 169[1] și, odată adoptată această prevedere, ar trebui recalculate 78.000 de dosare. Până aici totul e în regulă. Problema este că Guvernul nu are capacitatea administrativă să deruleze aceste chestiuni.

Deși dânsa este ministru al muncii mai de alaltăieri, încă nici acum nu avem capacitatea să procesăm electronic dosarele de pensii. Evident, între timp, așteptăm rezultatul celor trei categorii de simulări despre care dânsa afirma în spațiul public, pentru recalcularea tuturor pensiilor. Capacitate administrativă la pământ – aceasta este ceea ce va fi lăsat doamna Olguța Vasilescu în urma dânsei.

Vă mulțumesc. Domnul Dan Vîlceanu.

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Noi am mai avut un proiect aproape identic cu acesta, pe care l-ați respins, cei din majoritate, și acest proiect urma să îndrepte unele inechități, așa cum s-a spus mai devreme, numai că nu se întâmplă aceasta. Ba, din contră, generați o nedreptate și mai mare.

Și o să vă spun de ce.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Să facem puțină istorie. Poate că astfel va învăța și predecesorul meu să nu mai folosească cuvinte prea tari de la vorbitor.

Da, la microfon este o succesiune.

În vara anului 2015, când am votat Legea nr. 192, care nu prevedea nici că vor crește pensiile, nici că vor scădea, nici că vor rămâne la fel, ci prevedea o recalculare, pe baza prevederilor din Legea nr. 263, Legea pensiilor, în vigoare, a tuturor pensiilor celor care au lucrat și au cotizat în grupele I și a II-a de muncă.

S-a purces deci, la Ministerul Muncii și la Casa de Pensii, încă din iulie 2015, la elaborarea normelor metodologice, care trebuiau să fie gata la 31 decembrie 2015, astfel încât recalcularea să înceapă cu 1 ianuarie 2016 și să dureze fix doi ani, cum spunea predecesorul meu la acest microfon.

Nu s-au încheiat din cauza, știu eu?, vremurilor și noi încă suntem sub vremi. A picat Guvernul Ponta, s-au bulversat lucrurile și a venit Guvernul Cioloș, care, din noiembrie 2015 până în decembrie 2016, vreme de un an și două luni, nu a elaborat aceste norme de aplicare a Legii nr. 192.

Prin urmare nu puteau să fie recalculate pensiile. De abia anul trecut, în martie, adică în 2017, s-au elaborat normele de noua conducere a Ministerului Muncii și s-a pus în aplicare întocmai ceea ce prevedea legea. Adică, la stagiul de cotizare total pe care-l avea un cotizant în grupa I sau a II-a de muncă, se împarte la 30, 32, 33 de ani, cât reieșea din stagiul de cotizare prevăzut în Legea nr. 264.

Între timp, noi, în Parlament, în pofida opoziției Ministerului Muncii de pe vremea domnului Pâslaru, cred că membru în Guvernul Cioloș, am votat Legea nr. 155, în iunie 2016, prin care dădeam celor care au lucrat în minerit, în subteran, în primul rând, și în anumite mine mai periculoase, uraniu, înapoi stagiile de cotizare prevăzute în Legea nr. 19, adică 15 ani, 20 de ani, 25 de ani, pentru cei de la suprafață.

Recalculându-se mai repede, că n-a fost nevoie de norme de aplicare, s-au creat, cel puțin în Valea Jiului, unde există și mineri, și oameni care au lucrat în termocentrale, în siderurgie, niște inechități vădite, vizibile. Celor din mină le crescuseră pensiile cu 800-900 de lei, celorlalți, din siderurgie, după aplicarea Legii nr. 192/2015, nu le creștea, ba, mai mult, unora le mai și scădea cuantumul pensiei, rămânând în plată cel existent.

Vă mulțumesc.

...și colegii de la Partidul Național Liberal, dincolo de a fi supărați că doamna Carmen Hărău nu este printre inițiatorii acestui proiect de lege; ar fi putut fi, dacă nu făcea presiunile pe care le-a făcut imediat după Paște, când știți prea bine...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Solomon:**

...am dus legea către respingere, aceea a doamnei Hărău.

Domnul Seidler dorește să mai facă o precizare.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

Nu pot să nu observ un tip de discurs specific, din păcate, Partidului Social Democrat, acela în care creați o problemă și după aceea, rareori, când vă dați seama că ați creat aceeași problemă, veniți să o rezolvați și vă dați mari salvatori.

Păi, domnilor, dacă acum se face dreptate, înseamnă că în 2015, deși o fi fost domnul Victor Ponta premierul României, dar, dacă bine îmi aduc aminte, era și președintele partidului vostru. Acum, sigur, priviți înapoi cu mânie! Sunt curios cum o să faceți în momentul în care Liviu Dragnea

nu va mai fi președintele partidului vostru. Tot așa veți privi înapoi, cu mânie?

Cu alte cuvinte, dacă acum faceți dreptate, recunoașteți implicit că în 2015 ați făcut o mare nedreptate, inclusiv prin aceea că ați creat un text de lege care avea nevoie de norme metodologice, pentru că este o practică îndelungată a Parlamentului României să creeze texte de lege a căror implementare este imposibilă fără intervenția masivă ulterioară a unui guvern. Și, dacă vorbiți despre alte guverne, încă o dată, uitați-vă mai întâi în oglindă. Nu există capacitate administrativă. Mai înainte ne-a spus președintele Casei Naționale de Pensii: „Pentru recalcularea celor 78.000 de dosare, pe lângă faptul că mai au restanțe de 14.000 de dosare...”.

Vă mulțumesc.

Și domnul Dan Vîlceanu, 20 de secunde.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Sunt convins că o să se supere colegii pe mine numai pentru că vreau să le aduc aminte de un singur lucru. Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, care generează această nedreptate, pe care acum majoritarii încearcă să o rezolve cu o altă mare nedreptate, a fost dată tocmai de doamna Olguța Vasilescu.

Mulțumesc.

20 de secunde fix!

Nu mai sunt alte intervenții. Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 sunt obiecții? Dacă nu, adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

24. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție; PL-x 340/2018; caracter organic. Șase amendamente admise și unul respins.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Dacă nu, din partea comisiei sesizate în fond. Comisia juridică, vă rog, prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. În urma examinării inițiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție _,_ cu amendamentele admise redate în anexa nr. I. Anexa nr. II cuprinde amendamentele respinse.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Dunava Costel.

Mă scuzați. Credeam că vreți să interveniți și la dezbateri generale.

Domnul Drulă Cătălin.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Această lege dezincriminează parțial două fapte de corupție, respectiv încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării și folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Iar dezincriminarea are loc atunci când aceste fapte sunt săvârșite în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; rămâne doar pentru sine.

Deci, practic, dacă am acces la un caiet de sarcini, la informații despre o retrocedare sau un proiect de pe urma căruia băiatul meu sau tatăl, sau partidul, sau altcineva decât mine poate face un profit printr-o faptă de corupție această faptă este dezincriminată. Este vorba despre o modificare a Legii nr. 78/2000, o lege care vă deranjează foarte tare...

Dacă puteți un pic să nu mai vociferați, că Parlamentul acesta v-a ajutat, v-a dat imunitate... Rămâneți un pic!

Deci este parte această lege din lupta pe care o duceți cu justiția, din loviturile date luptei anticorupție. Românii vor bună guvernare și românii nu vor corupție, că tot invocați, în general..., populația, românii ce vor?! Asta vor! Le dați, pe de o parte, proastă guvernare, o guvernare ineptă, și, pe de altă parte, le dați circul zilnic cu atacarea justiției, da?

În comisia domnului Iordache, unde se redefinesc toate aceste infracțiuni, ba chiar președintele partidului dumneavoastră face un apel empatic, așa, sunt mii, sute de mii, milioane de români care află despre caiete de sarcini și le dau prietenilor lor pentru a câștiga licitații, pentru a obține terenuri retrocedate, pentru a tăia păduri și așa mai departe.

Nu, sunt puțini, sunt prietenii dumneavoastră, sunteți chiar dumneavoastră, este o prioritate numai a dumneavoastră. Terorismul, teroarea procurorilor există pentru dumneavoastră, pentru că ați furat și de aceea veniți cu aceste legi acum, aici.

Vom vota împotrivă și orice om cu mintea întreagă ar trebui să voteze împotrivă, orice om căruia îi pasă de țara aceasta.

Dacă nu votăm împotrivă, înseamnă că nu suntem cu mintea întreagă, stimați colegi!

În continuare, domnul Gabriel Andronache.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Cu privire la acest proiect de lege nu sunt foarte multe cuvinte de spus. Prin modul în care modificați condițiile de scop, prin modul în care scoateți de sub incidența acestor infracțiuni anumite subiecte care pot face obiectul infracțiunii, așa cum este reglementată în prezent, în mod evident urmăriți un anume scop.

De fapt, a fost preambulul la măcelul care s-a întâmplat astăzi în comisia specială.

Și, pentru că nu putem susține un astfel de demers legislativ, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei propuneri.

Domnul Alexandru Bălănescu.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Cred că acest proiect este unul care încearcă să aducă o situație de normalitate în viața economică și financiară a acestei țări.

Este adevărat că, în ceea ce mă privește, consider că aceste corupții, așa cum sunt reglementate la ora actuală, pot să facă cu multă ușurință dintr-un om cinstit un infractor și un condamnat și, dacă ne luăm după acesta și continuăm întreaga activitate pe acest schelet, rezultatele sunt dezastruoase, cu privire la rezultat.

## Stimați colegi,

Am făcut din corupție stindardul luptei pentru democrație, am făcut din corupție scopul principal al activității. Nu cumva există interese mai presus de cele ale poporului nostru, ca toți capitaliștii români să aibă deasupra lor o sabie a lui Damocles și pentru orice situație neconvenabilă altora ei să poată fi supuși actului de justiție și, bineînțeles, înlăturați?!

Credem că este nevoie de o anumită libertate de acțiune în construcția unei societăți capitaliste. Dacă nu există libertate, atunci tot ceea ce se face este condamnabil.

Nu este ușor de făcut activități capitale într-o țară unde corupția este definită ca fiind un act de comerț prin care se produc foloase necuvenite.

Cine poate să îngăduie și să cunoască care sunt foloasele necuvenite și să aibă o determinare precisă și o definiție clară în Codul penal?

Legea aceasta, nr. 78, a fost un instrument care, prin el însuși, vine și obstaculează activitatea economică a capitalului românesc.

De aceea, din punct de vedere fiscal, așa cum este condamnat până acum, orice operațiune în care ți se spune că ai avut cunoștință de ea și unde ai obținut un folos, ca și cum operațiunile fiscale trebuie să fie făcute din start fără folos, te duce în fața instanței de judecată și a procurorilor, care nu au decât să-și facă treaba pe acest fundament.

Or, analizând, prin comparație și în condițiile în care noi am aderat la tratate internaționale și am consemnat...

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...atitudinea democratică, în aceste activități, cred că modificarea acestei legi nu face decât să aducă o sămânță de progres și o dezvoltare economică aproape de normalitate. Altfel...

Vă mulțumesc.

...a considera orice operațiune financiară o faptă de corupție, orice act de comerț este confundat cu operațiunea comercială, iar calificările acestea se dau, practic, de instanțele de judecată, în condițiile pe care noi le cunoaștem de dinainte.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Daniel Suciu, pe procedură.

## **Domnul Alexandru Bălănescu:**

În concluzie, doamnă președinte, cred că această lege este una bine-venită și nu face decât să satisfacă capitalul românesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu Domnul Suciu, procedură.

Vă mulțumesc.

Întrucât după finalizarea dezbaterilor la acest proiect de lege am epuizat ceea ce vă propuneam la începutul acestei ședințe, vă rog, doamnă președinte de ședință, ca, după ce finalizăm acest punct, să supuneți votului finalizarea programului de lucru pentru această zi.

Vă mulțumesc.

Sigur că da!

O să continuăm însă acum cu acest proiect de lege. Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea proiectului în sine. Sunt șase amendamente admise și unul respins. Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 sunt obiecții? Domnul Drulă. Vă rog.

La 3 marginal, doamnă vicepreședinte, la amendamente admise, reamintesc că această lege se referă la pedepsirea faptelor de corupție săvârșite de cei care exercită o funcție publică. Știți cum spunem noi: „Fără penali în funcții publice!” – adică nu este pentru capitaliști sau pentru altcineva, ci pentru cei care exercită o funcție publică.

Acest amendament elimină sintagma „pentru altul”, ceea ce înseamnă că, odată cu adoptarea și dacă devine lege, tot ce trebuie să facă cel care săvârșește aceste fapte de corupție, care rămân în continuare incriminate, este să disimuleze folosul, să fie pentru o rudă, pentru un apropiat, pentru, eu știu?, concubine sau partid, sau altcineva.

Deci vă propun să supuneți votului acest amendament și să-l respingem, dragi colegi.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Domnule Drulă, este vorba de art. 12 din raportul cu amendamente admise.

Domnule Drulă?

Este vorba de art. 12 din raportul cu amendamente admise. Da?

Închei ședința de astăzi.

Vă doresc o seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085546]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 113/11.VII.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei