Stenogramă plen

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 22 octombrie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 88.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Nu sunt comentarii.

Votăm ordinea de zi pentru astăzi.

Cine este pentru?

Ordinea de zi a fost aprobată.

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun modificarea programului de lucru pentru această săptămână după cum urmează:

– astăzi, luni, 22 octombrie 2018: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative

cu caracter organic la ora 17.00; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 23 octombrie 2018: de la 9.00 la 15.00, lucrări în comisiile permanente; de la 15.00 la 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea și votul asupra documentelor europene înscrise pe ordinea de zi;

– miercuri, 24 octombrie 2018: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; lucrări în comisiile permanente;

– joi, 25 octombrie: 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 26, respectiv 27 octombrie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt observații cu privire la programul de lucru? Înțeleg că nu.

Programul de lucru a fost aprobat.

Vă rog să-mi permiteți să prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule – procedură de urgență;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule – procedură de urgență;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2018 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării – procedură de urgență;

4. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene și pentru completarea unor acte normative _–_ procedură de urgență;

5. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului – procedură de urgență;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații – procedură de urgență;

7. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația Națiunilor Unite privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate cu Biroul Mediatorului, stabilit în baza Rezoluției Consiliului de Securitate nr. 1.904 (2009), semnat la New York la 15 iunie 2017;

8. Legea pentru ratificarea Acordului de securitate socială dintre România și Republica Orientală a Uruguayului, semnat la Montevideo la 13 septembrie 2017;

9. Legea pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Republica Argentina, semnat la New York la 22 septembrie 2017;

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul act normativ transpune precizările deciziei Curții Constituționale privind faptul că criteriile de evaluare a funcționarilor publici nu pot fi aprobate prin hotărâre de guvern, ci prin lege. Până în prezent a fost prin hotărâre de guvern. Am inițiat acest proiect de act normativ de a face criteriile la rang de lege.

Urgența este că trebuie să evaluăm funcționarii publici pentru anul 2018 începând cu 1 ianuarie 2019 și se impune a fi aprobat acest proiect de act normativ în această sesiune parlamentară.

Vă mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Procedura de urgență a fost aprobată.

2. Proiectul de lege privind sistemul public de pensii (b547/19.10.2018).

Inițiator, Guvernul României. Cine-l prezintă? Solicitarea. Vă rog, microfonul 8, domnule secretar de stat. Nu, domnul președinte al Casei de Pensii. Vă rog.

## **Domnul Robert Iulian Stănescu** – _președintele Casei Naționale de Pensii Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține procedura de urgență pentru adoptarea Proiectului de lege privind sistemul public de pensii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Vorbiți în microfon, să auzim și noi din sală ce spuneți.

Da. Guvernul susține și solicită procedura de urgență pentru adoptarea Legii pensiilor, a proiectului de lege al Legii pensiilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Procedura de urgență a fost aprobată.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 22 octombrie 2018, a analizat solicitarea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 93 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarea inițiativă legislativă: Proiectul de lege privind statutul polițiștilor de penitenciare (L394/25.06.2018).

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Abțineri? Nu avem.

Solicitarea a fost aprobată.

Stimați colegi, trecem la inițiative legislative.

Vă precizez de la începutul ședinței că avem 22 de puncte pe ordinea de zi, la care se adaugă încă 13 puncte cu vot final la ora 17.00, deci o ordine de zi foarte complicată.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Islamică Afganistan, pe de altă parte, semnat la Munchen la 18 februarie 2017 (L604/24.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, doamna Maria Magdalena Grigore, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Externe. Microfonul 9.

## **Doamna Maria Magdalena Grigore** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Scopul acordului este acela de a institui un parteneriat între părți, în vederea consolidării dialogului și a cooperării.

De asemenea, acordul se bazează pe obiectivele politice, valorile și angajamentele comune la care subscriu părțile. Uniunea Europeană se angajează să sprijine Afganistanul în eforturile sale de a-și maximiza dezvoltarea pe parcursul următorilor ani.

Dispozițiile privind cooperarea acoperă următoarele sectoare: dezvoltarea infrastructurii, energie, transporturi, sănătate, resurse naturale, educație și cultură. Și subliniază, de asemenea, importanța cooperării juridice și afirmă angajamentul părților de a combate criminalitatea organizată, spălarea banilor și corupția.

Vă mulțumim.

## Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de cooperare privind parteneriatul și dezvoltarea dintre Uniunea Europeană, statele ei membre și Republica Islamică Afganistan a fost analizat în cadrul comisiei, în baza documentelor elaborate și de celelalte instituții, respectiv Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități, Comisia economică, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, și am avizat favorabil proiectul de lege supus spre ratificare.

Fac aici o precizare. Acolo unde în titlul proiectului de ratificare apare și Uniunea Europeană, și statele ei membre e vorba de acel gen de tratate pe care le numim tratate mixte. Pe de o parte, au prevederi care se aplică la nivel european, prin instituțiile Uniunii Europene, pe de altă parte, conțin și prevederi care vizează relațiile bilaterale. Din acest motiv, el este ratificat atât în Parlamentul European, cât și în fiecare dintre parlamentele statelor membre, așa cum facem noi astăzi.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect?

Domnul Titus Corlățean. Microfonul central sau 3? Microfonul 3.

Rugămintea la colegi, să...

Foarte concis, domnule președinte.

Deci propunerea este să ratificăm acest acord de cooperare, parteneriat. E, în primul rând, un semnal politic, pentru că foarte multe lucruri cu adevărat ambițioase, la acest moment, e greu să ne propunem în relația cu Afganistanul, dar e un semnal politic și sunt câteva domenii de cooperare propuse în urma negocierilor.

Avem toate motivele să ratificăm acest acord.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege. Acesta a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Lege ordinară. Senatul, Cameră decizională.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 175/2015 privind ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010 (L602/24.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin prezentul proiect de act normativ se creează cadrul legal pentru stabilirea autorităților de coordonare națională în domeniile protecției mediului, apelor și pădurilor din România, respectiv Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor, din bugetele cărora se vor aloca sumele pentru proiectele din domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice, care fac obiectul acordului.

Totodată, se modifică modalitatea de alocare fonduri pentru proiectele propuse de autoritatea de coordonare națională din Republica Moldova, astfel încât acestea să respecte prevederile acordului.

În cazul în care prezentul proiect de act normativ nu va fi promovat, cel de-al treilea Protocol adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, nu va fi pus în aplicare, efectele negative fiind următoarele:

– fondurile alocate cu această destinație nu vor fi utilizate;

– sumele necesare realizării proiectelor propuse de autoritatea de coordonare națională din Republica Moldova

nu vor fi clar prevăzute în bugetele Ministerului Mediului și Ministerului Apelor și Pădurilor.

În concluzie, Ministerul Apelor și Pădurilor, în calitate de coinițiator, susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Arcaș Viorel.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru mediu au transmis avize favorabile.

Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect?

Da.

Vă rog, domnule senator Hadârcă, microfonul 3.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu pot decât să salut, în numele tuturor conaționalilor mei, acest nou mesaj de frățietate și de filantropie, mai ales în contextul anului Centenarului.

Am fost la originea, încă din 2010, a semnării primei tranșe și a celei de-a doua, în 2013. Constat totuși că acum este o altă situație, care diferă un pic de situația inițială, ceea ce ar însemna, această diferență, o abatere de ordinul rătăcirilor politice cu tentă estică. Dar acesta este cu totul alt subiect. Rămân optimist că lucrurile se vor schimba și toate aceste ajutoare vin să contribuie la apropierea Republicii Moldova de cursul european și de transparentizarea frontierelor noastre. Deși rămâne – și aceasta este percepția mea subiectivă – o temere că ar putea să fie folosit acest ajutor cu tentă electorală, pentru că la începutul anului viitor vor avea loc alegeri electorale în Republica Moldova și guvernanții s-ar putea să exploateze în altă ordine.

În calitatea mea de membru al Comisiei comune interparlamentare de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, am urmărit cum au fost folosite fondurile, bunăoară, la darea în exploatare a grădinițelor, la modernizarea lor în Republica Moldova, și am salutat cu bună-credință aceste ajutoare. Totuși, în concluzie, s-ar cere o monitorizare mai strictă a ajutorului acordat.

Salut inițiativa.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Radu Mihail, microfonul 2. Microfonul 2 pentru domnul senator.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Acordul este extrem de important. Faptul că România a decis – și au trecut deja câțiva ani buni de atunci – să sprijine Republica Moldova este extrem de important. Este un semnal foarte puternic că într-adevăr vrem ca Republica Moldova să se integreze în familia europeană.

Așa cum a menționat și antevorbitorul meu, situația din Republica Moldova este foarte, foarte diferită de cea din momentul în care acest acord a fost semnat. Ratificarea protocolului trebuie făcută, acești bani trebuie să ajungă dincolo de Prut și să ajute la dezvoltarea republicii. Însă, așa cum Comisia Europeană a decis să sisteze acordarea primei tranșe din ajutor, cred că este momentul ca și noi să fim siguri că dăm banii unei Republici Moldova în dezvoltare. De unde propunerea Grupului USR să retrimitem la comisie această lege până pe 1 martie 2019, să așteptăm să vedem că într-adevăr Republica Moldova este un actor democratic și să sprijinim această dezvoltare democratică prin modul în care acordăm ajutorul de la bugetul românesc.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc mult.

Invit la cuvânt pe domnul senator Titus Corlățean și apoi o să pun la vot solicitarea de retrimitere la comisie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi fi concis, spunând două lucruri. Suntem la aproape cinci ani de momentul semnării unui al treilea protocol adițional la acordul-cadru din 2010 cu asistența financiară de 100 de milioane, lucruri care au funcționat și au finanțat proiecte importante. Primul, e adevărat, prima tranșă, în urmă cu mulți ani, după inundații și catastrofe în Republica Moldova, a fost bine-venit și, după aceea, alte finanțări pe proiecte benefice pentru societatea din Republica Moldova, pentru oameni, în primul rând. Așa că ar trebui în sfârșit, după aproape cinci ani, să ratificăm acest al doilea protocol.

În al doilea rând, să nu ne imaginăm că se câștigă alegerile în Republica Moldova cu acord pe chestiuni de mediu, ape, păduri și alte lucruri. Să fim serioși! Nu asta e problema. Problema este de ce în ultima perioadă de timp, ultimii doi-trei ani, nivelul de relaționare bilaterală a scăzut, de ce ședințe de guvern nu se mai țin, comune, și așa mai departe.

Așa încât, domnule președinte de ședință, eu v-aș propune să ridicați în Biroul permanent al Senatului propunerea, să menționați propunerea de a avea o dezbatere în plenul Senatului, profesionistă și informată, subliniez, cu privire la evoluțiile din Republica Moldova, dintr-o perspectivă a interesului strategic al României.

Eu am o întrebare nu către domnul ministru direct, personal, că nu-i intră direct în domeniul de competență, dar aș aprecia dacă ați transmite solicitarea, adresată Guvernului, să fim informați cu privire la stadiul actual al resurselor care sunt încă disponibile din acordul de 100 de milioane, care sunt proiectele, care sunt perspectivele. Pentru că anii trec și nu reușim să finalizăm acest acord. Deci Guvernul să transmită o informare către Senatul României, prin Birourile permanente.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Atunci, avem de rezolvat mai întâi solicitarea de retrimitere la comisie, făcută de domnul senator Radu Mihail, în numele Grupului USR.

Cine este împotriva solicitării?

Avem oaspeți în Senatul României un grup de elevi și cadre didactice de la Colegiul Național „Alexandru Vlahuță” din Râmnicu Sărat, județul Buzău, la invitația doamnei senator Liliana Sbîrnea.

Bun venit la Parlamentul României!

Mergem la punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2018 pentru abrogarea unor dispoziții legale în domeniul investițiilor finanțate din fonduri publice (L600/24.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de act normativ vizează abrogarea actelor normative privind standardele de cost pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri publice, precum și stabilirea unor dispoziții tranzitorii pentru autoritățile de management, în sensul actualizării ghidurilor de finanțare corespunzător modificărilor legislative.

Vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ în forma adoptată de Guvern și de comisia de specialitate. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator Arcaș Viorel, reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului comisiei.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru mediu a adoptat un aviz favorabil. De asemenea și Consiliul Legislativ.

Membrii Comisiei pentru buget au hotărât, în unanimitatea..., cu majoritatea – pardon – a voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Da.

Domnule senator Marciu, microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul senatorial al PSD susține această inițiativă legislativă pentru abrogarea standardelor de cost, care sunt la momentul ăsta ineficiente.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere. Legea este ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței au fost adoptate.

Punctul 4 al ordinii de zi, Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/8.05.2017).

Este vorba de o reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356/30.05.2018.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Nicolae Popa, secretar de stat la Ministerul Justiției. Microfonul 8.

## **Domnul Nicolae Liviu Popa** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate.

În urma aprobării de cele două Camere ale Parlamentului, proiectul a făcut obiectul sesizării Curții Constituționale, care a admis obiecțiile de neconstituționalitate formulate și, prin Decizia nr. 356 din 30 mai 2018, a constatat că Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate este neconstituțională în ansamblu său.

Prin urmare, Guvernul susține respingerea, în vederea punerii în acord cu decizia Curții Constituționale amintită. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Invit pe domnul senator Dircă George, microfonul 7, pentru prezentarea acestui raport.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din data de 9 octombrie anul curent, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, analizând decizia Curții Constituționale și prevederile legii transmise la promulgare, a constatat că Curtea Constituțională a admis obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în secții unite, respectiv de un număr de 62 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și un deputat neafiliat, și a constatat că Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate este neconstituțională în ansamblul său.

Pentru aceste considerente, a fost adoptat un raport comun de respingere a legii trimise la promulgare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, republicată, și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, în conformitate cu dispozițiile art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală.

Iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui subiect?

Doamna senator Alina Gorghiu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc acum în calitate de inițiator al acestui proiect. În opinia mea, s-a făcut o mare greșeală în procedura legislativă, din pricina unei ambiții, nu știu dacă personale, a domnului Iordache, a domnului Nicolicea. Nici nu mai este limpede care ambiții au stricat acest proiect. Cert este că debutați dumneavoastră, cei din majoritatea parlamentară PSD–ALDE, cu o grijă extrem de puternică pentru sistemul penitenciar.

Vă amintesc că acum aproape doi ani de zile era o decizie-pilot a CEDO care atrăgea atenția asupra stării, condițiilor din sistemul penitenciar. Cam atunci a fost depus acest proiect legislativ; ce-i drept, a doua oară. De atunci și până astăzi a fost masacrat de colegii dumneavoastră din Cameră și s-a ajuns la această decizie a Curții Constituționale.

Cred că nimeni nu neagă nevoia de a discuta în continuare în România, cu actualul sistem penitenciar, despre măsuri alternative la executarea pedepsei în penitenciar. Pedeapsa privativă de libertate poate fi oricând, cu o legislație pertinentă, adecvată la standarde europene, să fie înlocuită cu pedeapsa la domiciliu, cu brățară electronică, pedeapsa în weekend și așa mai departe. Ne trebuie însă consens politic.

Și vă anunț pe această cale că Grupul parlamentar al PNL va rescrie proiectul, va încerca să-l redepună, după discuții pe care, nu neg, mi-ar plăcea să le avem inclusiv cu majoritatea parlamentară, pentru că este un proiect pentru sistemul penitenciar, și nu pentru interesele unuia sau altuia.

Motiv pentru care astăzi ne vom abține de la acest vot, indicând vinovații pentru decizia Curții Constituționale și manifestându-mi speranța că vom reuși într-un final să îmbunătățim aceste condiții cu proiecte serioase.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356/30.05.2018, prin care legea este declarată neconstituțională în ansamblul ei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere. Legea este organică.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Potrivit programului aprobat, votul pe raport va fi dat la ora 17.00.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1.141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (L447/4.09.2018).

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Zsombor Vajda, vicepreședinte – Autoritatea Electorală Permanentă.

Microfonul 9.

## – **Domnul Vajda Zsombor** _vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună seara, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

AEP susține propunerea legislativă, în perspectiva legilor europarlamentare din anul 2019. Această punere în aplicare conține dispoziții privind condițiile de înregistrare, evidență, organizare, funcționare, finanțare, cazurile și condițiile dizolvării, controlul partidelor și al fundațiilor politice europene și sancțiunile aplicabile.

De asemenea, sunt înființate instituții noi, precum Autoritatea pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene și Comitetul de personalități independente, cu atribuții în materiile amintite.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Avem un raport comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe care îl va prezenta domnul senator Florin Cârciumaru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație publică împreună cu membrii Comisiei juridice au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor două comisii prezente, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe a dat aviz favorabil. Comisia pentru constituționalitate, aviz favorabil. Comisia pentru afaceri europene, aviz favorabil.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect? Domnul senator Corlățean, microfonul 3.

De asemenea, foarte scurt, domnule președinte. În mod evident că vom vota acest proiect de lege.

Dar exprim un singur regret. Ceea ce este firesc, natural, normal, iată, la nivel european și în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv chestiunile legate de finanțarea transparentă, legală și a fundațiilor politice ale partidelor politice europene, la noi, în virtutea populismului în care am glisat în ultimii ani, rămâne o problemă în suspensie. Și, dacă, de exemplu, finanțarea Friedrich-Ebert-Stiftung sau Konrad Adenauer și așa mai departe sunt lucruri absolut firești și sprijină activitatea partidelor politice și sprijină calitatea în actul politic și educarea resurselor umane din partid, începând cu cei tineri, în România bineînțeles că a rămas în suspensie. Aveam și noi fundații ale partidelor politice, care acum stau într-un picior.

Poate vom învăța din lecția pozitivă a europenilor și vom reuși, apropo de consensul politic, să facem și noi un lucru necesar pentru calitatea actului politic din România, apropo de _think tank_ -urile și de fundațiile partidelor politice din țara asta.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul pe raport și proiectul de lege, peste câteva minute, după ora 17.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente (L568/4.09.2018).

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Pe procedură aveți acolo.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Da, pe procedură cine intervine?

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Doamna Presadă.

Doamna senator Presadă, microfonul 2.

## Domnule președinte,

În calitate de vicelider al Grupului USR, vă propun scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct, și anume Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente.

Am primit raportul comisiei cu foarte puțin timp înainte de începerea acestei ședințe de plen, însă, conform regulamentului, acesta ar fi trebuit să fie disponibil pentru senatori cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de dezbaterea lui în plenul Senatului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Imediat voi supune votului, dar nu înainte de a vă semnala prezența la balcon a unui număr de 43 de elevi din clasa a VIII-a – Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva.

Sunt invitații domnilor senatori Salan Viorel și Resmeriță Cristian.

Bun venit în Parlamentul României!

Deci avem o solicitare de scoatere de pe ordinea de zi, a spus doamna senator.

Am rugămintea să fiți puțin atenți, toți colegii senatori. 28 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă. Abțineri?

Nu avem abțineri.

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Două abțineri. Două abțineri.

Două abțineri, în regulă. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Viorel Ilie, ministru – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Având în vedere obiectul de reglementare al prezentei inițiative legislative, Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Cazanciuc Robert, care va prezenta raportul comun, întocmit cu Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Microfonul 5, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cele trei comisii au avut în dezbatere acest proiect în două ședințe.

Au fost aduse amendamente, inițial, la Comisia juridică și, ulterior, la celelalte două comisii.

Avem astăzi un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mai avem o singură chestiune de tehnică normativă, dacă vreți, mai degrabă: art. 6 să devină art. 1 alin. (1).

E în regulă, vă mulțumesc, domnule senator. Pe procedură, domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă consult asupra următoarei chestiuni de procedură. În cadrul raportului de admitere au fost formulate și aprobate o serie de amendamente. Există un amendament admis ca propunere de a fi inserat în corpul legii, la art. 6, articol nou. După art. 5, se introduce acest art. 6. Conținutul însă nu este poziționat corect.

El, din punctul nostru de vedere, ar trebui să fie, tehnic, pentru a avea coerență cu întregul act normativ, ca alin. (2) la primul articol. Pentru că, de fapt, e vorba de procedura de desecretizare a unor acte cu caracter administrativ: hotărâri CSAT, protocoale, planuri de acțiune și așa mai departe, toate aflate în relație directă.

De aceea vă rog să fiți de acord să dăm un vot pe acest amendament admis de comisie, dar să dăm, ca vot distinct, pe conținutul său, urmând să dăm un vot pentru a fi introdus ca alin. (2) al art. 1 în același act normativ, urmând ca la final să dăm un vot pe raport, cu modificările propuse, dacă ele vor fi acceptate de plenul Senatului, și pe propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Bun. Avem această propunere, pe care o

Există procedură în regulament care permite adoptarea unui amendament în plen. Asta s-a propus acum.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

83 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 11 voturi.

Abțineri? 12 abțineri.

Amendamentul propus de domnul senator Șerban Nicolae a fost adoptat.

Dacă sunt alte înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect?

Înțeleg că nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Îmi pare rău, n-ați fost atent la dezbateri. Am declarat dezbaterile închise. Secretarul de ședință confirmă, colegul dumneavoastră.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Legea este ordinară.

Senatul, prima Cameră sesizată.

17 voturi. Abțineri? Nu avem.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă tot n-am avut ocazia să discutăm la dezbateri, cel puțin trebuie să argumentez votul „împotrivă” exprimat de Uniunea Salvați România. Aveam o foarte mare problemă, pentru că modificarea legii este mai mult decât o coincidență, este o continuare a încercărilor de ștergere a infracțiunilor pe care unii actori politici, chiar dintre inițiatori, le-au săvârșit.

Deși discutăm în această lege despre principiul transparentizării, în realitate se oferă acces la informații clasificate președintelui Comisiei comune de control al SRI, care este un om numit politic și care – atenție! – va decide, pe persoană fizică, dacă face public documentul respectiv sau dacă-l păstrează pentru uzul intern al partidului din care face parte.

În acest moment, nu există niciun studiu de impact al acestei inițiative legislative cu privire la numărul dosarelor ce vor trebui verificate de instanțele de judecată, riscând astfel blocarea activității acestora.

Mai mult decât atât, nu a fost consultat Consiliul Superior al Magistraturii și nici Ministerul Justiției cu privire la impactul pe care l-ar produce o asemenea prevedere legală, menită să perturbe în mod iremediabil activitatea instanțelor de judecată.

Am impresia că pentru inițiatori transparența pare să fie tot ce contează, transparență pe care o pot folosi în instanță, în apărarea lor, eventual, obținând și daune de la cetățenii români, așa cum se prevede în această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Șerban Nicolae, explicația votului, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Eu rămân surprins de argumentația împotriva transparenței în cadrul procedurilor judiciare. Cu alte cuvinte, oamenii pot să meargă în închisoare, oamenii pot fi puși să plătească mai mult decât au câștigat vreodată în viața lor, oamenii pot fi judecați pe baza unor probe la care nu au acces, pentru că ar putea să aibă un impact asupra sistemului judiciar sau al cauzelor deja soluționate.

Este elementar, logic că nu poate avea niciun fel de impact previzionabil, din moment ce e vorba de cauze în care instanțele de judecată s-au pronunțat. Problema este dacă avem încredere în sistemul nostru de justiție sau nu. Pentru că, în realitate, ceea ce propun inițiatorii și ceea ce a trecut prin Comisia juridică și prin celelalte două comisii este ca procedura să fie dusă tot în fața instanțelor de judecată.

Mie mi se pare profund anormal să susținem în continuare, chiar și în acest moment, că e bine ce au făcut instanțele care s-au pronunțat pe protocoale secrete, instanțele care s-au pronunțat pe probe care nu au fost dezvăluite avocaților inculpaților și este rău să aplicăm principiul transparenței depline în cadrul proceselor penale din România.

De aceea grupul nostru – și bănuiesc că e vorba de colegii din coaliție, chiar dacă n-am mandat să vorbesc și în numele lor – a votat pentru propunerea legislativă, în forma amendată, astfel încât să avem certitudinea că s-a înfăptuit un act de justiție în România, și nu un act de răzbunare sau un act de poliție politică.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Traian Băsescu, explicația votului, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că astăzi s-a făcut un pas în a sprijini clarificarea a ceea ce în dezbaterea publică intră sub incidența poveștii statului paralel.

Mă bucur că a fost acceptat și amendamentul pe care eu l-am propus, ca toate planurile comune de acțiune să fie desecretizate și puse la dispoziția publicului, exact pentru că acest lucru va fi de natură a clarifica în ce măsură au fost instituții care s-au implicat în justiție în mod nelegitim.

Aș mai aduce un argument pentru care nu văd de ce unii colegi se opun. Probabil au mari interese în protejarea acestor secrete. La Comisia SRI, condusă de domnul Manda, însuși președintele SRI a spus că există 322 de planuri comune de acțiune, iar eu am introdus un amendament care să-l sprijine pe domnul Hellvig în a desecretiza cât mai rapid nu toate cele 322 de planuri comune de acțiune, pentru că unele sunt cu DIICOT-ul, altele sunt cu alte instituții, ci măcar pe cele care au vizat sfera penală, cele care sunt în legătură cu DNA-ul. Deci directorul SRI a anunțat că sunt 322 de planuri comune de acțiune pe care le desecretizează și le trimite comisiei conduse de domnul Manda.

Nu văd de ce e supărare la unii colegi, doar dacă sunt în continuare adepții a ceea ce alții acuză din timpul mandatului meu.

Oricum, le mulțumesc colegilor care se bat să-mi apere mandatul.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2, explicația votului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al UDMR a sprijinit acest proiect legislativ așa cum a ieșit, cu raportul de admitere din comisia raportoare.

Evident că nu este o procedură obișnuită într-un stat declasificarea unor documente secrete. Nu este obișnuit să avem asemenea declasificări, dar se întâmplă asemenea lucruri atunci când intervin în spațiul public suspiciuni cu privire la încălcarea unor reglementări privind drepturile omului, încălcarea principiului separației puterilor în stat și știm foarte bine că aceste discuții și aceste suspiciuni există.

Când există asemenea suspiciuni, atunci singurul remediu, dacă vreți, singurul medicament este transparența, și anume transparentizarea acestei reglementări, ca și în spațiul public să se afle dacă acele suspiciuni sunt sau nu întemeiate.

În mod evident, pentru orice persoană care a fost judecată sau/și condamnată pe anumite probe de care nu a putut lua cunoștință... – și asemenea cazuri au fost prezentate în spațiul public –, avem de a face cu un abuz de drept.

Și aș pune o întrebare retorică: dacă nu sunt probleme de interferență în actul de justiție în aceste protocoale sau aceste planuri de cooperare, atunci care este problema? Atunci, înseamnă că vom vedea că nu există nicio interferență. Eu cred că este o soluție care ne duce înainte pentru clarificarea situației care s-a ivit de-a lungul timpului. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Înțeleg că s-a încheiat cu explicația votului.

O să vă rog să fiți de acord să ne întoarcem la votul final pe inițiativele cu caracter organic pe care le-am dezbătut astăzi mai întâi și apoi pe cele dezbătute săptămâna trecută.

Primul punct, Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1.141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (L447/4.09.2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Dezbaterile au avut loc în cursul zilei de astăzi. Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri?

O abținere.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate (L104/8.05.2017).

Legea este organică.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul comisiilor și respingerea legii transmise la promulgare.

Raportul comisiilor și respingerea legii au fost adoptate. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L420/3.07.2018).

Trecem la votul asupra acesteia.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică. Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L424/3.07.2018).

Dezbaterile au avut loc în 16.10.2018.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul, prima Cameră sesizată.

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 16.10.2018.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică. Senatul, prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2018 privind acordarea unei măsuri de protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul crescătorilor de suine a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine africane (L587/17.09.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 16.10.2018. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor organice.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L562/4.09.2018). Dezbaterile au fost finalizate în 16.10.2018. Raportul comisiei este de admitere. Legea este organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

Dezbaterile au fost finalizate în 16.10.2018. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției (L601/24.09.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în 16.10.2018.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins, ce nu a fost susținut în plen.

Legea este organică.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței au fost adoptate.

Doamna senator Presadă, microfonul 2, pentru explicația votului.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România a votat împotriva acestei ordonanțe de urgență, deoarece nu ne dorim ca de aici încolo referendumurile în România să poată fi organizate în lipsa sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot.

De altfel, pentru a asigura corectitudinea votului la referendumul din 7 octombrie sau din cele două zile din octombrie, 6 și 7 octombrie, USR s-a organizat și a acoperit majoritatea secțiilor de votare cu delegați.

Considerăm că sunt necesare discutarea și aprobarea, până la urmă, în plenul Senatului a inițiativei USR care introduce sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot în legea respectivă care prevede organizarea referendumului. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Mergem la punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L434/9.07.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în 16.10.2018.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul, primă Cameră sesizată.

O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Domnule senator Mihail Radu, microfonul 2, pentru explicația votului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

USR consideră că diaspora face parte din poporul român. E o parte esențială, care contribuie substanțial la dezvoltarea României.

USR nu poate accepta ca acest segment extrem de important să fie nedreptățit, să fie discriminat. Asta este ce se întâmplă în momentul de față. Un cetățean din diaspora are un vot mai puțin important decât un cetățean din țară.

Majoritatea PSD–ALDE a ales să îi sfideze în continuare pe cei care au fost siliți să plece, să locuiască, să muncească în alte țări și – culmea! – ne-au dat ca motivație a acestui vot faptul că propriul lor Guvern nu este capabil să afle câți români sunt domiciliați în afara țării și, din cauza asta, penalizează o întreagă categorie importantă a României.

USR a votat pentru a da o reprezentare corectă diasporei în Parlamentul României și va continua să lupte pentru această cauză în cadrul inițiativei „Oameni noi”, o inițiativă cetățenească ce vă va aduce, domnilor, pe mesele dumneavoastră câteva sute de mii de semnături ale cetățenilor români care nu vor ca unii dintre ei să fie discriminați.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a merge mai departe cu votul, vă semnalez prezența în balconul Senatului a unui grup de studenți, 60 de persoane, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, prezenți astăzi aici prin grija domnului senator și chestor Nicolae Marin.

Bun venit!

Punctul 9, Proiectul de lege pentru completarea art. 114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și a art. 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (L444/4.09.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 17.10.2018.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea este organică.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L513/4.09.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în 17.10.2018.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 11, Proiectul de lege privind transmiterea unei părți din imobilul Grindul Lupilor, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, aflată în subordinea Ministerului Mediului, în administrarea Ministerului Apărării Naționale (L572/11.09.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în 17.10.2018.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea este organică.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 12, Propunerea legislativă privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituția Prefectului – Județul Olt,

în domeniul public al județului Olt și pentru declararea unui bun de interes național și înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituția Prefectului – Județul Olt (L497/4.09.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în 17.10.2018. Raportul comisiei este de admitere. Legea este organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 47 din Legea locuinței nr. 114/1996 (L550/4.09.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în data de 17.10.2018. Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Revenim la ordinea de zi, pentru că am finalizat ce aveam restanță, vot pe legi organice.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L498/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Pe procedură.

Aveți de făcut un anunț? Pe procedură. În regulă. Microfonul central.

Domnule președinte, solicităm retrimiterea pentru două săptămâni la Comisia pentru muncă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Îi mulțumesc domnului senator Pîrvulescu pentru această solicitare.

Solicitarea de retrimitere la comisie pentru o perioadă de...?

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Două săptămâni.

...două săptămâni. A fost aprobată. Doamna senator Roxana Pațurcă. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul parlamentar al PSD anunță câteva schimbări în componența comisiilor permanente.

Este vorba de domnul senator Vulpescu Ioan, care îl înlocuiește pe domnul senator Diaconescu Renică în cadrul Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării, și domnul senator Diaconescu Renică îl înlocuiește pe domnul senator Vulpescu Ioan în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Mergem mai departe, cu punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L534/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Robert Iulian Stănescu, președinte, Casa Națională de Pensii Publice.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului, domnul senator Rotaru Ion.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere, cu unanimitate de voturi, pe motiv că voluntariatul este o activitate benevolă și există alt tip de raporturi juridice, comparativ cu cele care țin de raporturile juridice de muncă. Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect? Doamna senator, vă rog, microfonul 2. Doamna senator Presadă.

## Mulțumesc mult.

Apreciez foarte mult că acum cei care prezintă raportul comisiilor ne și explică de ce respingem o propunere sau alta. Aș aprecia foarte mult dacă am beneficia de același tratament și din partea reprezentanților Guvernului. Este inadmisibil să mai auzim, de nu știu câte ori și a nu știu câta oară, că Guvernul susține sau nu susține. Nici măcar nu știm despre ce este vorba.

Vă rog mult, dacă se poate, de aici încolo reprezentanții Guvernului, când se prezintă în fața Senatului, să explice foarte clar de ce susțin sau nu o propunere legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată (L518/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Robert Iulian Stănescu, președinte, Casa Națională de Pensii Publice.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc.

La fel, Guvernul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, motivat de faptul că propunerea vizează modificarea a două legi, nu doar a acesteia care este vizată în titlu, 272.

Pe cale de consecință, raport de respingere. Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale dacă avem?

Domnul Titus Corlățean. Microfonul 3.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu neapărat pentru a mă face ecoul unei intervenții anterioare, pentru că noi am mai ridicat, inclusiv din Grupul senatorial al PSD, această chestiune. Vreau să-i solicit președintelui autorității prezente din partea Guvernului să transmită la Secretariatul General al Guvernului că această situație în care reprezentanții Guvernului nu prezintă punctele de vedere pentru care adoptă o poziție – acum a fost bine, că ați prezentat o poziție de neadmitere, alteori n-aveam niciun fel de poziție din partea Guvernului pe anumite puncte, nu generalizez, da? – e o chestiune inacceptabilă pentru instituția Parlamentului României. Așa încât e o solicitare explicită ca de acum înainte pozițiile să fie argumentate, prezentate pe scurt, pentru că, da, avem o agendă bogată, dar să știm, de exemplu, de ce această inițiativă legislativă este propusă pentru respingere.

Sunt argumente pertinente, pe care se întâmplă să le știm, dar prezentați-le, vă rog frumos, dumneavoastră și cei care vor veni în plenul Senatului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Mario Oprea, microfonul 2.

Domnule președinte, Mulțumesc foarte mult.

Subscriu la cele spuse de colegii mei, și de la USR, și de la PSD, și vreau să vă spun că este primul mandat în care Guvernul nu prezintă argumentele pentru care nu susține o propunere legislativă. Dacă va continua așa, să nu mai vină, că scrie acolo dacă susține sau nu.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile.

Vă rog, domnule ministru, microfonul central.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Asta este, am avantajul că sunt și senator, și sunt în Grupul ALDE, așa că iau cuvântul ca senator.

Punctele de vedere ale Guvernului sunt anexate și le aveți în detaliu pe câteva pagini. Pentru a fi operativi în cadrul dezbaterii parlamentare și a lăsa timp pentru o dezbatere mai largă pe anumite teme, noi considerăm că este mai eficient așa.

Legat de dezbaterea punctului de vedere al Guvernului, așa cum o colegă m-a apostrofat, punctul de vedere al Guvernului este adoptat în ședință de Guvern și se ia act de el, nu poate fi dezbătut decât, așa, la capitolul „și altele”.

Deci Guvernul vine cu un punct de vedere. Punctul de vedere al Guvernului, știm cu toții, nu este obligatoriu. Sunt situații în care nu poți să formulezi un punct de vedere al Guvernului, pentru că instituțiile consultate au puncte de vedere diferite, chiar dacă suntem în cadrul unei coaliții de guvernare. Și, atunci, așa cum se întâmplă poate de prea multe ori, lăsăm la latitudinea Parlamentului să decidă.

Eu sper că am răspuns colegilor mei și vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnule senator Goțiu, microfonul 2.

Vreau să-i aduc aminte domnului ministru și coleg senator că ne aflăm într-o instituție a cărei regulă principală este dezbaterea. Și faptul că un punct de vedere e scris sau nu într-o anexă la un raport nu exclude dezbaterea de aici, din plenul Senatului, și cred că Guvernul și reprezentanții Guvernului aici, în plen, pot să facă un sumar al argumentelor pe care le-au trecut în anexă.

Altfel, cred că, dacă facem un sondaj la ieșirea din sală, mulți dintre cei care votează conform punctului de vedere nu știu ce este trecut în acea anexă, ca să fim cinstiți cu noi înșine, și trecem apoi la problemele de regulament când ne trezim, cum ne-am trezit și astăzi, cu raportul pus pe site în timpul plenului. Când să studiem acest punct de vedere în asemenea cazuri?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Vă propun să închidem dezbaterile pe acest subiect, să

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat din România (L533/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Robert Iulian Stănescu, președinte, Casa Națională de Pensii Publice.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează ca perioada în care o persoană care a desfășurat activitatea de voluntariat să fie recunoscută ca vechime în muncă, fiind asimilată ca perioadă necontributivă, conform art. 49 din Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, dacă activitatea este realizată în domeniul studiilor absolvite, iar vechimea în muncă să fie recunoscută doar în cazul prestării unei activități de voluntariat de minimum un an de către voluntarul în cauză.

Având în vedere faptul că activitatea de voluntariat este considerată experiență profesională și/sau în specialitate benevolă, desfășurată în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă, considerăm că nu se justifică recunoașterea perioadei în care o persoană desfășoară activitate de voluntariat pe perioada de vechime, respectiv ca perioadă asimilată.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale și, respectiv, Guvernul nu susțin această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru.

Microfonul 7.

O prezentare în sens invers, acum mai scurtă la comisie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Lege organică.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Cu precizarea că este și discriminatorie această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Am fost foarte operativ.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt? Nu. Da. Avem. Domnul Titus Corlățean. Microfonul 3.

Vreau să salut schimbarea de atitudine a reprezentantului Guvernului. Este exact ceea ce ceream. Argumentele sunt pertinente, pentru că voluntariatul este voluntariat și nu se poate transfera în contribuții la pensii și așa mai departe, dar e genul de explicație pe care o solicităm, după cum la proiectul anterior era foarte simplu să indicați, de exemplu, că nu este indicată sursa de finanțare în proiectul de lege. Și, atunci, era cel mai simplu argument pe care să-l spuneți în 10 secunde.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri?

O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L496/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

Domnul președinte al Casei Naționale de Pensii Publice, Robert Iulian Stănescu.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative dintr-un simplu motiv: în luna iulie 2018 a fost adoptată Legea nr. 221, care modifică art. 169 din Legea nr. 263, deci tot ceea ce este în această...

Vă mulțumesc.

...inițiativă este preluat. Mersi.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Rotaru, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum arăta și domnul președinte al casei, această chestiune a fost rezolvată, inechitățile s-au diluat în propunerea 221. Legea a rămas fără obiect.

Raport de respingere al Comisiei pentru muncă. Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem. Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) și alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996 (L529/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul ministru Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ministerul Apelor și Pădurilor, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul apelor, împreună cu Administrația Națională „Apele Române”, instituție publică de interes național aflată în coordonarea ministerului, asigură gestionarea domeniului public al statului, constituit din apele de suprafață, cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km, și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km[2] , precum și administrarea infrastructurii sistemului național de gospodărire a apelor, având în vedere structurile existente la nivel central și bazinal.

Reducerea lungimii albiilor și a suprafețelor bazinelor hidrografice prevăzute la alin. (1) și (2) ale art. 3 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, ar avea interferențe asupra activității altor domenii de activitate și autorități, precum fondul forestier și/sau îmbunătățirile funciare care sunt responsabile cu lucrările de combatere a torenților sau de consolidare a terenurilor adiacente albiilor torențiale și a terasamentelor drumurilor forestiere, așa cum este menționat și în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Ministerul Apelor și Pădurilor nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Cârciumaru, pentru prezentarea raportului comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru mediu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Guvernul nu susține. Caracterul legii – organică.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui subiect?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Abțineri? Nu avem.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (L519/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Ciprian Roșca, Ministerul Dezvoltării Regionale.

Microfonul 9.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată, întrucât inițiativa legislativă nu mai are în acest moment obiect de reglementare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Cârciumaru, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru administrație publică.

Microfonul 7.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din 9 octombrie 2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil. Consiliul Economic și Social, aviz favorabil. Guvernul nu susține. Caracterul legii – ordinară.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem. Declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de respingere.

Legea este ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L486/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Ba da? Cine este inițiator? Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. În esență, legea își propune să...

Domnul Wiener Adrian, senator. Da?

Da.

Vă rog.

În esență, legea își propune să ofere posibilitatea și persoanelor aflate în sistem de probațiune de a beneficia de cursuri de reconversie și formare profesională, astfel încât rata recidivei, comportamentul antisocial, comportamentul dependent să scadă.

Menționez faptul că deja există o astfel de reglementare pentru persoanele aflate în detenție și menționez faptul că persoanele aflate în sistem de probațiune sunt de..., aproximativ, 10 ori mai multe decât persoanele aflate în detenție.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Robert Iulian Stănescu, președinte – Casa Națională de Pensii Publice.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative, din motivul că în Senatul României a fost adoptată o inițiativă legislativă, susținută de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, având următorul conținut: „Persoanele private de libertate, începând cu finalul perioadei de carantină și până la ultima zi de executare a pedepsei ori a măsurii educative sau până la data la care sunt propozabile pentru liberare condiționată ori pentru înlocuirea internării cu măsura asistării zilnice, pot urma un program de formare profesională organizat de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, cheltuielile necesare pregătirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.”

În prezent, propunerea legislativă se află pe ordinea de zi în plenul Camerei Deputaților. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit un raport, pe care-l va prezenta domnul senator Ion Rotaru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aviz favorabil: Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă și a ajuns la concluzia să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, care se află în anexa

nr. 1 a propunerii.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L553/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu avem inițiator.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

De data aceasta, domnule Robert Iulian Stănescu, președinte la Casa de Pensii, vă rog să fiți foarte scurt.

Am înțeles, domnule președinte. Vă mulțumesc. Guvernul nu susține inițiativa. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Rotaru Ion, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

La fel de scurt: cu majoritate de voturi, raport de respingere.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Eu vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică. Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă.

Și, în sfârșit, pentru că mai avem două minute, punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L517/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul Executivului, domnul Robert Iulian Stănescu.

La fel de scurt ca mai devreme.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține și este asemănătoare cu propunerea de mai devreme. Este legiferat deja.

Mulțumesc.

Ați fost deja foarte dezvoltat în explicații. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Rotaru. Microfonul 7.

Mulțumesc...

Foarte scurt, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport de respingere a propunerii legislative. Lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Argumentul principal: este discriminatorie această propunere legislativă, în raport cu ceilalți beneficiari. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Până vine doamna senator la microfon,

Mulțumesc.

Uite de asta e interesant să avem dezbateri în plenul Senatului.

Reprezentantul Guvernului ne spune un lucru, reprezentantul Parlamentului, Senatului, ne spune alt lucru.

Până la urmă, adevărul este altul, și anume că această propunere legislativă, care într-adevăr are același obiect ca L496/2018, discutat mai devreme, a fost preluată în integralitatea ei într-o lege care a intrat în vigoare anterior, în iulie 2018. Așadar, suntem de acord că această inițiativă a rămas fără obiect, dar nu suntem de acord cu faptul că ea era discriminatorie.

Prin urmare, Uniunea Salvați România se va abține de la votul pe marginea acestui raport, pentru că nu poate vota împotriva unei propuneri legislative care a și devenit lege ulterior, inițiativa USR fiind pusă mai târziu în dezbatere.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă – respinsă.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Șerban Nicolae, pentru un anunț și o propunere pe care o

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Din lista de astăzi au mai rămas nediscutate și nevotate șase propuneri legislative.

Vă rog să fiți de acord ca, în ședința de plen de mâine, după cele 11 proiecte privind COM-urile, să introducem aceste proiecte. E adevărat că unele dintre ele au caracter de lege organică, dar putem să facem dezbaterea mâine și votul luni, în programul obișnuit de vot pe legi organice.

Vă rog să fiți de acord să supunem la vot ca ordinea de zi de mâine să fie completată cu proiectele și propunerile legislative nedezbătute astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Cu aceasta, am încheiat ordinea de zi.