Stenogramă plen

## Bună dimineața, distinși colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 31 octombrie 2018, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Nicu Fălcoi și Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Primarul din Giurgiu care a fost ales la al doilea mandat cu 92,29%!”.

În mediul rural, mai ales, acolo unde generațiile se schimbă, iar obiceiurile bune se moștenesc fără patimă, fără complexe, cumpătat, la prima vedere s-ar putea spune că un primar nu trebuie să fie unic, ci profund. Căci, pe termen

mediu și lung, un primar poate câștiga mai multe mandate doar dacă dovedește profunzime, seriozitate, inteligență.

Comuna Răsuceni se află situată în nord-vestul județului Giurgiu, la limita cu județul Teleorman, la 35 km de municipiul Giurgiu. Primarului său, Costel Spălatu, nu i s-a erodat deloc imaginea după primul mandat, deoarece a înțeles că cetățenii comunei Răsuceni au și ei dreptul la apă, canalizare și niște drumuri pe care să poată circula și cu alte mijloace de transport decât cu căruța.

În 2016, atunci când a candidat în comuna Răsuceni din județul Giurgiu, din partea Partidului Social Democrat, pentru al doilea mandat de primar, Costel Spălatu a fost ales cu 92,29% din voturi, cu 6,86% mai mult decât voturile exprimate pentru alegerea consiliului județean.

El administrează astăzi comuna ajutat de un consiliu local format din 11 consilieri: 10 de la PSD și un consilier de la PNL. Comuna Răsuceni are o suprafață de 8.032 de hectare, din care 255 intravilan și 7.777 de hectare extravilan. Activitățile specifice zonei sunt agricultura și pescuitul. Activitățile economice principale: agricultura, creșterea animalelor și păsărilor, comerțul.

Primarul Costel Spălatu nu a pierdut vremea. Pentru toate satele comunei, Carapancea, Cucuruzu, Răsuceni – reședința, și Satu Nou (sau Coreea), prin activitate eficientă a realizat din fonduri proprii, din bugetul local, următoarele proiecte:

– reabilitare și modernizare școală cu clasele I–IV și grădiniță în satul Răsuceni, respectiv grădinița din satul Cucuruzu, comuna având două grădinițe și trei școli. Cu sprijinul primăriei, 50 de elevi din comună fac naveta zilnic la Liceul din Drăgănești-Vlașca, județul Teleorman, cu microbuzul școlar; – construire bază sportivă – teren de fotbal sintetic în satul Răsuceni;

– iluminat public la nivel stradal în comuna Răsuceni.

Alte importante proiecte de care depinde dezvoltarea comunei sunt în desfășurare:

– realizare rețea de apă curentă în comuna Răsuceni;

– în lucru este și realizarea în comuna Răsuceni a planului parcelar pentru 1.000 de hectare.

Prin PNDL 1 au reabilitat drumurile comunale DC 111 și DC 24, în valoare de 10,87 milioane de lei.

Prin PNDL 2 comuna Răsuceni va beneficia:

– de un proiect important prin care se vor realiza lucrări pentru asfaltarea a 10 km de ulițe comunale în comună, în valoare de 11,94 milioane de lei;

– comuna Răsuceni, una din comunele străbătute de DJ 503A, beneficiază și ea de contractul de execuție a lucrărilor la obiectivul „Modernizare drumul județean 503A, Halta CFR Oncești până la limita cu județul Teleorman”, cu o valoare a investiției de peste 18,9 milioane de lei, contract semnat recent, pe 2 octombrie, cu Ministerul Dezvoltării de către consiliul județean.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE. Se pregătește domnul senator Fălcoi Nicu, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte. Onorat prezidiu,

Stimați senatori, senatoare,

Discursul meu de astăzi are titlul „Gherman Pântea – ostașul și primarul de sacrificiu”.

Majoritatea dintre noi, cei ajunși să aniversăm anul acesta Centenarul Marii Uniri, am fost mai ocoliți de vicisitudini decât predecesorii noștri. Ar fi păcat să ne plângem, știindu-ne parte a celui mai pașnic și mai prosper proiect pe care l-a avut vreodată omenirea: Uniunea Europeană. Deși am suferit timp de decenii ororile dictaturii comuniste, am fost ostaticii unui îndelungat și epuizant război rece pe ambele maluri ale Prutului, totuși noi nu am purtat crucea amară a înaintașilor, cei care au suportat două războaie mondiale, ocupația străină, regimul comunist și Războiul Rece.

Urmărind destinul lui Gherman Pântea, o altă figură proeminentă din generația înfăptuitorilor Marii Uniri de la 1918, ne dăm seama de enorma povară pe care au purtat-o ei pe umerii lor.

Românul basarabean Gherman Pântea, subofițer în armata țaristă, a fost adus de iureșul Primului Război Mondial în tranșeele de lângă Roman, precum s-a întâmplat și cu alți basarabeni de pe front. Contactul nemijlocit cu mediul natal românesc, de care au fost despărțiți mai bine de o sută de ani, a avut efectul unei deșteptări din lungă amorțire a sentimentului național. Ei au putut să vadă că la Roman, la Bârlad, la Iași ori la Galați trăiește același popor ca la Orhei, Soroca, Lăpușna ori Cetatea Albă. În plus, Revoluția rusă și lozinca ei privind dreptul la autodeterminare al popoarelor au făcut să încolțească în mintea lor ideea unei posibile eliberări de Rusia țaristă, supranumită „jandarmul Europei”.

Gherman Pântea organizează în unitatea de la Roman un Comitet al Soldaților Basarabeni. La propunerea lui, se decide formarea unui Comitet Central Executiv Moldovenesc al Uniunii Soldaților și Ofițerilor la Chișinău. În 1917 în armata țaristă se numărau peste 300.000 de basarabeni, soldați și ofițeri. Au fost organizate comitete în toate centrele de dislocare a armatelor rusești, iar la Odessa, unde erau concentrați cei mai mulți militari basarabeni, au fost formate, cu concursul lui Anton Crihan, Emanoil Gavriliță, Ion Buzdugan, renumitele cohorte moldovenești. Pe lângă contrabalansarea, în vara anului 1917, apoi neutralizarea activității unui Comitet Executiv al Muncitorilor și Soldaților din Chișinău, cu o orientrare revoluționară probolșevică, vădit ostilă revendicărilor moldovenești, doar o astfel de structură militară a putut contracara, într-o formă hotărâtă, tentativa Radei Centrale de la Kiev de anexare la Ucraina a Basarabiei. În telegrama expediată pe adresa Radei militarii basarabeni își exprimau indignarea în privința tentativei lui Petliura de a ocupa Basarabia, reamintindu-i „surorii” Ucraina că „nu este demn din partea unui popor care a fost și el până acum subjugat să înăbușe alt popor, care n-are nimic comun nici cu Ucraina, nici cu ucrainenii”. Revolta basarabenilor a avut pentru moment succes, Ucraina renunțând la pretențiile sale.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Fălcoi Nicu, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă. Declarația mea de astăzi se numește „Trei ani de la Colectiv. O radiografie a neputinței”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Au trecut deja trei ani de la cumplita tragedie din clubul Colectiv. 64 de oameni, majoritatea foarte tineri, și-au pierdut atunci viața, arși sau răpuși de infecțiile contractate în spitale. În urma lor au rămas răni adânci, care nu vor putea fi închise vreodată. Și tot în urmă, nevindecate, au rămas și problemele sistemice, acelea care au reprezentat atunci circumstanțe agravante pentru această tragedie de amploare.

Situația din spitalele noastre e aproape neschimbată. Ba poate, în unele cazuri, este chiar mai gravă. Se minte în continuare în statisticile oficiale referitoare la infecțiile intraspitalicești, din dorința, probabil, de a mai cosmetiza puțin lucrurile, cât să nu pară așa de odioase precum se prezintă ele în realitate.

La trei ani distanță de la tragedia de la Colectiv aflăm că am rămas și fără unica bancă de piele pe care o aveam. Iar procesul care ar fi trebuit să ducă înspre indicarea celor care se fac răspunzători pentru grozăviile petrecute bate pasul pe loc, fiind pe punctul de a fi reluat de la zero, pentru că judecătorul care se ocupa de acest dosar s-a pensionat.

Citim în continuare cu groază mărturiile celor care au supraviețuit după ce s-au luptat luni de zile prin spitale pentru a-și vindeca plăgile arse. Mulți dintre pacienții internați atunci au suferit infecții intraspitalicești cumplite. De pe urma complicațiilor cauzate de acestea, unii răniți, trecuți deja prin trauma incendiului, și-au pierdut viața. Tatăl unui tânăr de 22 de ani povestește cum fiul său a murit după ce a contractat nu mai puțin de cinci infecții nosocomiale. I s-a refuzat transferul în străinătate, iar tânărul s-a stins din viață la trei săptămâni după incendiu. Alte zeci de răniți au contractat infecții intraspitalicești grave imediat după intubarea lor.

De ce reamintesc acum despre toate acestea? Pentru că ceea ce vreau să subliniez astăzi, doamnelor și domnilor colegi, este că doar compasiunea noastră îndreptată în fiecare an spre aceia care acum își plâng copiii sau prietenii dispăruți nu este de ajuns. Dacă nu vom reuși, fiecare după puterile noastre și în măsura prerogativelor pe care le avem, să punem umărul la o schimbare reală și de fond, care să nu mai permită vreodată repetarea unor tragedii cum a fost Colectiv, atunci nu doar că n-am făcut destul, ci înseamnă că acești trei ani s-au scurs fără vreun folos real în sensul însănătoșirii României.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, același Grup parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „O soluție așteptată pentru salvarea patrimoniului cultural național”.

Săptămâna trecută, pe 24 octombrie, a fost dezbătut în plenul Senatului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2018 privind aprobarea Programului de investiții în domeniul culturii. Proiectul a fost, după cum bine știți, adoptat de Senat, cu unanimitate de voturi, și trimis la Camera Deputaților, ca for decizional.

Prin acest program de investiții, statul român, prin Ministerul Culturii și Identității Naționale, se va putea angaja mai ferm și mai prompt decât a făcut-o până acum în salvarea monumentelor istorice, dar și în punerea în valoare a unor instituții cu rol cultural-educativ, cum sunt muzeele, bibliotecile sau centrele culturale.

Ordonanța vine să rezolve și situația în care, în prezent, Ministerul Culturii, din cauza lipsei fondurilor necesare, se află în imposibilitatea de a exercita dreptul de preempțiune cu privire la unele imobile monumente istorice și bunuri culturale mobile clasate. Din cauza acestei situații, care nu a fost suficient de bine reglementată în trecut, nu s-au putut crea mecanismele potrivite de accesare a finanțărilor. Astfel, statul român a pierdut până acum importante valori din patrimoniul național, iar soluția legislativă adoptată poate fi benefică din acest punct de vedere.

Programul propus prin Ordonanța de urgență nr. 76/2018 prevede că, prin alocarea de credite de angajament pentru perioada 2019–2026, vor putea fi achiziționate imobile monumente istorice, vor putea fi construite obiective culturale și vor putea fi restaurate sau consolidate monumente istorice. Cuantumul programului este de 4,5 miliarde de lei, iar finanțările vor fi făcute în baza unor contracte multianuale. Trebuie să observăm că și acesta este un aspect favorabil, creându-se posibilitatea unor planuri pentru un interval mai mare de timp și care să nu depindă de eventualele schimbări la nivelul guvernării.

În concluzie, consider că inițiativa aceasta este una de salutat și îmi exprim speranța că va ajuta la salvarea multor clădiri-monument. De asemenea, aș vrea să sper că din aceste fonduri vor putea fi finanțate și proiecte care să stabilească câte monumente istorice există în prezent în România, câte au nevoie de restaurare, câte trebuie să beneficieze de intervenție în regim de urgență. Sper, de asemenea, că Ministerul Culturii și Identității Naționale va avea acum pârghiile de finanțare necesare pentru demararea unor proiecte itinerante, în toată țara, pe baza unor calendare bine precizate, pentru a pune în valoare piesele neștiute de publicul larg din depozitele marilor muzee.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Convenția europeană a drepturilor omului – standard de referință în plan european privind drepturile și libertățile omului”.

Doamnă președintă,

## Stimați colegi,

Al Doilea Război Mondial a fost un război global care a durat din 1939 până în 1945, deși unele conflicte asociate lui au început și mai devreme. El a implicat marea majoritate a țărilor lumii, inclusiv toate marile puteri, care au format două alianțe militare opuse: Aliații și Axa. A fost cel mai întins război din istorie și a implicat direct mai mult de 100 de milioane de oameni din peste 30 de țări. Cei mai importanți participanți și-au dedicat întreaga capabilitate economică, industrială și științifică efortului de război, într-o stare de război total, ștergând distincția între resursele civile și cele militare.

Marcat de moartea masivă a civililor, inclusiv de Holocaust, în care au fost uciși aproximativ 11 milioane de oameni, și de bombardamentele strategice ale centrelor industriale și demografice, în care au murit aproximativ un milion de oameni și în cadrul cărora s-au distins bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, ambele din Japonia, războiul a dus la între 50 și 85 de milioane de decese, mai mult decât orice alt conflict din istoria omenirii. În afară de morți, s-au mai înregistrat dispăruți, răniți, invalizi, orfani, văduve de război. Pierderile României în cel de-al Doilea Război Mondial sunt de obicei estimate ca fiind peste 800.000, atât civili, cât și militari, deși statisticile dau cifre diferite.

După grozăviile de neimaginat ale celui de-al Doilea Război Mondial, țările s-au așezat la masa tratativelor și, după mai mulți ani de discuții aprinse, s-a semnat Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO), la 4 noiembrie 1950 la Roma, și care a intrat în vigoare pe 3 septembrie 1953.

Convenția, ratificată de cvasitotalitatea statelor membre ale Consiliului Europei, este una dintre construcțiile cele mai noi ale sistemului instituțional internațional. Convenția și protocoalele sale adiționale apără mai multe drepturi și libertăți fundamentale ce au ca titulari persoane fizice, privite individual, sau diverse entități sociale, cu excepția oricăror structuri statale.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai, același Grup parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută am avut ocazia să mă întâlnesc cu oamenii din comunitatea românească din Olanda. Printre ei, câțiva sprijină sau fac parte din organizația Rompro. Este o fundație creată și susținută de voluntari români din Olanda. Este un grup de oameni care s-au mobilizat atunci când România sângera.

Acum trei ani 152 de români s-au oferit, prin Rompro, să acorde sprijin direct sau financiar pentru cei șase pacienți de la Colectiv tratați în Olanda și pentru însoțitorii lor. Ajutorul lor a fost divers: de la asistență psihologică până la a duce mâncare caldă la spital. Acum, după trei ani, acest grup de oameni continuă să demonstreze profesionalism într-o activitate de voluntariat. Ei au extins gama activităților pe care le organizează, toate menite – îi citez – „să stimuleze succesul românilor în societatea modernă, încurajarea talentelor, promovarea identității românești, sprijinirea întreprinzătorilor, și nu numai”. Asta fac ei pentru români.

Ieri mai-marii României au fost întrebați cât de pregătită este România să facă față unui alt eveniment tragic precum cel din Colectiv. Răspunsurile:

Liviu Dragnea: „Sper să nu mai avem așa ceva. Nicio țară din lume nu este pregătită pentru tragedii de genul ăla.”

Rovana Plumb: „Ferească Dumnezeu! Vă rog să nu mă puneți să răspund la o astfel de întrebare.”

Viorica Dăncilă – nimic. A plecat din fața reporterilor. Acești oameni conduc România. Neputința lor ne dă fiori reci.

Incompetența și lipsa de profesionalism a guvernării actuale îi fac pe mulți români să se întrebe dacă țara mai are vreun viitor. Tuturor celor dezamăgiți și pesimiști le spun foarte clar: da, România are un viitor. Un viitor bun, care nu va fi construit de Dragnea, Dăncilă sau Plumb, ci de cei mulți, foarte mulți, cărora le pasă cu adevărat de România și de români. Printre ei sunt cei din Olanda, de la Rompro, despre care tocmai v-am vorbit. Sunt tinerii din grupul Diaspora Civică Berlin, sunt cei de la #Rezist Milano sau de la #Rezist Zürich.

Mai sunt mulți, mulți alții, toți departe de țară, dar capabili și dornici să ajute România, să pună umărul atât în circumstanțe grave, cum a fost cazul la Colectiv, cât și pentru transformarea continuă a societății românești. Ei sunt cei care, alăturându-se românilor din țară care au descoperit nevoia de a se implica, vor face ca în România un alt Colectiv să nu mai poată fi posibil.

Da, prin ei toți România are un viitor! Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața!

„Tragedia de la Colectiv e despre un sistem falimentar, care de jos în sus și de sus în jos e putred, și, mai ales, despre un sistem criminal, incapabil, în ultimă instanță, să asigure siguranța unor tineri care au ieșit seara într-un club.” Cele de mai sus le-am scris în urmă cu trei ani, la câteva ore după producerea tragediei de la Colectiv.

Sunt sute de mii și milioane de cetățeni care în zilele, lunile și anii care au trecut s-au trezit și s-au implicat în schimbarea României. Însă lupta e departe de a fi încheiată. Țara continuă să fie condusă de un personaj, Liviu Dragnea, care nu are nicio problemă să afirme, în ajunul comemorării de la Colectiv, că ceva „i-a ucis” pe acei tineri, lăsând să se înțeleagă că vreo forță ocultă ar fi pus la cale un atentat.

Îl întreb astăzi, de aici, pe domnul Liviu Dragnea:

Cine pune la cale viitoarele atentate din școlile din România, care nici acum, după trei ani de la tragedia din Colectiv, nu îndeplinesc condițiile minime pentru siguranța elevilor? Cine pune la cale atentatele de pe șoselele României, în care își pierd viața un număr record de oameni în fiecare an din cauza lipsei infrastructurii? Cine pune la cale distrugerea pădurilor și a râurilor din România ori poluarea marilor orașe, din cauza cărora alte zeci de mii de cetățeni își pierd viața anual, iar alte zeci de mii suferă? Cine blochează construcția marilor spitale din țara asta?

Domnule Dragnea și domnule Tăriceanu,

La fel ca în cazul tragediei de la Colectiv, incompetența, ignoranța și iresponsabilitatea Guvernului pe care îl conduceți ucid! Mita ucide! Șpaga ucide! Corupția ucide! Iar dumneavoastră, domnilor Dragnea și Tăriceanu și toți cei care aici, în Parlament, luptați să-i apărați pe hoți și pe corupți, sunteți complici și responsabili pentru toate aceste tragedii!

Domnule Dragnea și domnule Tăriceanu,

Milioane de cetățeni au înțeles ce și cine i-a ucis pe tinerii din Colectiv și de atunci luptă împotriva lucrurilor care au produs uriașa suferință de acum trei ani.

## Domnule Dragnea,

Când vă veți scrie memoriile pentru a ieși mai repede din pușcărie, va fi clar, poate, și pentru dumneavoastră cine și ce i-a ucis pe tinerii de la Colectiv, dar și cât de mult v-ați înșelat crezând că cetățenii români mai pot fi înșelați cum au fost ani la rând.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Bună dimineața din nou!

Stimate colege și stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi pe care o voi prezenta: „Încep lucrările de reabilitare și consolidare a clădirii Teatrului «Mihai Eminescu» din Botoșani”.

## Distinși colegi,

Cel mai relevant criteriu pentru evaluarea performanței unei guvernări în ceea ce privește dezvoltarea este reprezentat de absorbția de fonduri europene structurale de investiții, adică banii obținuți în urma unor proiecte clare cum sunt modernizarea și reabilitarea de drumuri, clădiri, aducțiuni de apă și canal, construcția de școli și spitale, amenajări agricole, extinderea infrastructurii IT, investiții în mici afaceri care creează locuri de muncă, programe de formare profesională etc.

În calitate de parlamentar de Botoșani, sprijin Guvernul în toate proiectele prin care se pot aduce bani europeni pentru dezvoltarea fiecărei comunități locale din țară, în special în zonele care nu beneficiază de o infrastructură modernizată. Nu am acceptat niciodată și nici nu voi fi de acord vreodată cu acea practică a selecției proiectelor în funcție de culoarea politică a autorităților locale. Pentru mine banii europeni nu au culoare politică. Orice euro investit în dezvoltarea unei comunități este și un succes al Guvernului, al ministerului de resort și al Parlamentului, care promovează proiectele de lege. Deci, cu cât mai mulți bani, cu atât mai bine.

În acest sens, vă dau un exemplu local din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României. La Botoșani săptămâna trecută a fost semnat un contract de peste 5 milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor la clădirea Teatrului „Mihai Eminescu” din municipiul reședință de județ, un proiect foarte important pentru toți botoșănenii.

Teatrul „Mihai Eminescu” este un simbol și un reper cultural al județului Botoșani, fiind unul din cele mai vechi monumente istorice, clădire de patrimoniu din zona Moldovei. În anul 2016 obiectivul „Consolidarea și restaurarea Teatrului «Mihai Eminescu» din Botoșani” a fost declarat nefuncțional. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că la realizarea proiectului inițial, depus pentru finanțare europeană prin axa „Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural” de către primarul municipiului Botoșani din acea perioadă, Cătălin Flutur, nu au fost incluse și lucrări la partea de consolidare a fundației clădirii. Deficiențele grave de structură au fost descoperite în urma realizării unei expertize tehnice ulterioare, ceea ce a arătat că este pusă în pericol siguranța actorilor, dar și a spectatorilor. Astfel, lucrările s-au oprit și proiectul european nu a mai putut continua.

Bună dimineața, stimați colegi!

Stimată doamnă președinte de ședință,

Dați-mi voie să-mi prezint declarația mea politică de astăzi.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua internațională a Mării Negre”.

Data de 31 octombrie a fost desemnată Ziua internațională a Mării Negre în anul 1996, când toate cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina – au semnat Pactul strategic de acțiune pentru reabilitarea și protecția Mării Negre împotriva poluării. Astfel, în fiecare an, la 31 octombrie, este serbată cea mai izolată mare a lumii.

Convenția de protejare a Mării Negre împotriva poluării, semnată la 21 aprilie 1992 la București de către toate cele șase țări costiere – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina –, și Declarația de la Odessa, în cadrul căreia ministerele mediului din Bulgaria, din Georgia, din Rusia, din România, din Turcia și din Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993 în Ucraina, au constituit baza legală pentru demararea Programului internațional pentru managementul mediului și protecția Mării Negre –

Programul de mediu al Mării Negre, BSEP. BSEP a fost lansat în anul 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale, GEF, cu misiunea de a sprijini guvernele țărilor din bazinul Mării Negre în implementarea convenției. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază internațională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a convenției de la București.

Să nu uităm faptul că Marea Neagră a avut întotdeauna o însemnătate deosebită în făurirea politicii externe și de securitate. Poziția strategică a României în făurirea politicii externe și de securitate..., poziția strategică a României înglobează o serie de dimensiuni diferite, iar ieșirea la Marea Neagră este un beneficiu cuantificabil atât în istorie, cât și în actualitatea politicii românești de securitate.

Așadar, poluarea marină nu ține cont de granițe. De aceea, se impune ca autoritățile, sectorul de afaceri, organizațiile nonguvernamentale și cetățenii să-și asume o parte din responsabilitatea față de protecția mediului marin și costier, prin schimbarea atitudinii și înțelegând necesitatea unor acțiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dircă George Edward, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am traversat din nou o săptămână în care tema justiției a acoperit în mod negativ agenda publică și din nou s-au confirmat temerile opoziției formulate cu privire la neconstituționalitatea, abuzul și dezordinea instituțională generată de modificările la legile justiției, așa cum au fost ele denumite generic.

Curtea Constituțională a României a admis parțial sesizările formulate de Uniunea Salvați România, dar și de către președintele Klaus Iohannis, de către Înalta Curte de Casație și Justiție privind modificările aduse Codului penal și legilor pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Vă reamintesc, stimați colegi, că pe tot parcursul operării acestor modificări în cadrul comisiei speciale s-a comunicat în spațiul public că singurul interes al coaliției PSD–ALDE ar fi armonizarea codurilor penale cu deciziile Curții Constituționale și cu directivele europene. Însă observăm că rezultatul a fost, de fapt, inserarea a peste 100 de articole care nu respectă Constituția României, iar parlamentarii Uniunii Salvați România din cadrul comisiei speciale au atras tot timpul atenția asupra acestor nereguli, însă dictatura majorității nu a ținut cont de aceste avertizări.

După ce Curtea Constituțională a arătat că au fost doar pretexte pentru a ascunde adevăratele ținte ale acestor modificări – șubrezirea organizată a actului de justiție și punerea sub control și intimidarea întregii activități a procurorilor și judecătorilor din România, acum coaliția de guvernare se pregătește să elimine complet infracțiunea de abuz în serviciu din Codul penal, fapt ce ar echivala cu un dezastru judiciar, dar și social și economic pentru România.

Verdictul Curții Constituționale a demonstrat că acea comisie specială de modificare a legilor justiției a mimat tot timpul dezbaterea, pretinzând că ar ține cont de amendamentele tuturor părților, însă în realitate ele erau respinse de majoritatea PSD–ALDE. Iar un exemplu concret este dat de faptul că, în mod organizat, opoziției i-au fost ascunse sau înmânate în ultimul moment amendamentele sensibile, vocea asociațiilor profesionale nu a fost luată niciodată în calcul, iar urgența nejustificată cu care s-au desfășurat toate procedurile și inclusiv votul final, fără ca parlamentarii să cunoască în mod responsabil conținutul acestor modificări, demonstrează caracterul discreționar și aservit politic.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Au trecut trei ani de la tragedia din clubul Colectiv, în care și-au pierdut viața 65 de tineri. Trei ani în care nu s-a schimbat aproape nimic, trei ani din care nu am învățat nimic, trei ani în care România arată că victimele acelui accident au rămas simple statistici. Imediat după incendiu, partidele politice s-au retras, așteptând ca spiritele să se calmeze, iar astăzi avansează aceiași oameni, care să consolideze în continuare corupția care ne condamnă.

Peste 400 de școli din București și aproximativ 4.000 la nivel național nu au autorizație de securitate la incendiu. Așadar, aproximativ 4.000 de tragedii ce stau să se întâmple. Nu mai târziu de luna trecută, la o școală din Mureș a avut loc o explozie în care au fost rănite două persoane, dintre care un minor.

În anul 2017 tavanul unei școli din Capitală s-a prăbușit, iar anul acesta o școală din cartierul Rahova a ars complet. În ambele cazuri autoritățile s-au bucurat că evenimentele au avut loc în afara orelor de curs. Însă cine știe câte alte dezastre stau să se întâmple?

Și acum, la fel ca și atunci, situația precară a spitalelor continuă să amenințe viața pacienților: infecțiile nosocomiale, dezinfectanții diluați, bacteriile rezistente la antibiotice, saloanele mizere, managementul discreționar sau lipsa medicamentelor, a paturilor sau a aparaturii de specialitate sunt probleme cu care sistemul de sănătate se confruntă constant.

Iar din cauza unei infrastructuri rutiere subdezvoltate România ocupă ultimul loc în Europa în privința siguranței rutiere, cu o rată dublă față de media europeană a accidentelor de circulație soldate cu morți.

Românii mor în spitale, mor pe șosele, mor în cluburi; românii mor!

Și cum altfel poate arăta o societate în care în funcții importante de decizie stau persoane insuficient pregătite, cu grave probleme de exprimare, cu grave probleme de integritate și ale căror singure preocupări reale sunt dezincriminarea abuzului în serviciu, a traficului de influență, reglementarea arestului la domiciliu, schimbarea exigențelor de integritate ale ANI, amputarea DNA și DIICOT, interzicerea protestelor spontane, sufocarea ONG-urilor și erodarea principiilor democratice?

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Iată un exemplu demn de conlucrare, indiferent de apartenența politică, în beneficiul orașului și al locuitorilor lui.

Acest episod demonstrează o înțelegere a faptului că protejarea monumentelor istorice este o obligație morală și demonstrează prețuirea istoriei noastre naționale, a culturii și a simțului estetic și, de aceea, ne revine obligația de a crea un cadru legislativ clar și coerent în acest domeniu.

Mulțumesc.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Doamnă președintă de ședință,

Mulțumesc, doamnă președintă.

Titlul declarației politice de astăzi: „Monumentele istorice, o moștenire ce nu trebuie uitată!”.

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor senatori,

Anul 2018, Anul Centenarului Marii Uniri, a oferit prilejul de a arăta încă o dată recunoștința față de moștenirea lăsată de înaintași, cu prețul multor sacrificii și jertfe.

În acest context, în programul de guvernare al PSD s-a avut în vedere, încă din anul 2016, restaurarea monumentelor istorice și a caselor memoriale.

Sunt reprezentantul unui județ cu un număr semnificativ de monumente istorice și case memoriale, lucru care încurajează mult turismul cultural și ecumenic, așa cum se practică în orice stat care își respectă valorile și care constituie o sursă de imagine și venit.

Din păcate, realitatea este alta, cu toate că prevederile Legii nr. 422/2001 reglementează clar regimul privind protejarea monumentelor istorice. În decursul anilor, în multe cazuri s-au luat hotărâri de către administratorii sau proprietarii acestor edificii care au condus la degradarea rapidă sau scăderea vizibilității acestor edificii, prin construirea de clădiri fără respectarea prevederilor legale.

După ani de nepăsare a unor primari, sub presiunea aniversării unor evenimente de referință în istoria neamului românesc, răspunderea pentru protejarea și reabilitarea monumentelor istorice a crescut, impunând adoptarea de măsuri urgente. Monumentele de care sunt legate organic evenimentele respective, acele clădiri și construcții de patrimoniu în care și-au desfășurat activitatea personalități politice, științifice și culturale care au jalonat istoria românilor, ne fac cinste prin conservarea lor.

Alocarea de fonduri europene a fost de un real ajutor pentru refacerea și conservarea monumentelor istorice, oferindu-se astfel o oportunitate pentru rezolvarea problemei.

În municipiul Roman, un asemenea edificiu, „Casa Celibidache”, după o lungă perioadă de timp, a intrat în atenția autorităților locale și județene. Președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, arătând interes pentru păstrarea acestui edificiu, a reușit printr-un dialog constructiv cu primarul municipiului să găsească soluția salvării de la degradare și fonduri de finanțare pentru reabilitarea acestui simbol al orașului.

O invit la microfon pe doamna senator Arcan Emilia, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, distinsă doamnă președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației de astăzi am intitulat-o „Evaluarea și remanierea guvernanților, demers politic oportun și legitim”.

Distinși colegi,

Se discută intens despre evaluarea și remanierea Guvernului condus de doamna premier Viorica Dăncilă. Nu este pentru prima dată când se face acest demers politic. De fiecare dată în astfel de situații am pus la baza unei asemenea acțiuni criteriul esențial al implementării programului de guvernare, extrem de important pentru noi, coaliția de guvernare PSD–ALDE, precum și benefic pentru cetățenii României.

În concordanță cu această exigență, ori de câte ori am constatat că în practica guvernamentală reală nu se situează ca prioritate aplicarea programului asumat în fața cetățenilor, ca partid politic responsabil, am mers până acolo încât s-au înlocuit guvernele și premierii pe care i-am susținut la un moment dat. Am considerat de fiecare dată, și cred că am avut dreptate, că lipsa deciziei politice atunci când se constată derapaje de la implementarea programului convenit este cea mai rea soluție, pentru că nu s-au luat măsurile necesare la timp. De altfel, timpul ne-a dovedit că demersurile noastre au fost întotdeauna justificate de fapte și s-au înscris în procedurile democratice, constituționale și legale.

Actuala echipă guvernamentală supusă evaluării este una implicată, care și-a văzut de realizarea proiectelor, nu puține și toate benefice pentru cetățenii României. Apreciez că îndeplinirea programului de guvernare se află în grafic,

dar, cu toate acestea, sunt și o serie de neîmpliniri și carențe în activitatea unor domenii și ministere.

Astfel, am constatat că, deși multe măsuri și proiecte ale ministerelor sunt aplicate, din păcate, nu sunt cunoscute, din lipsa comunicării. Carența principală la care se referea conducerea Partidului Social Democrat privind activitatea unor ocupanți ai portofoliului de ministru este slaba sau inexistenta promovare a comunicării măsurilor aplicate și a realizărilor obținute; în condițiile în care adversarii noștri politici speculează și chiar inventează fel de fel de răutăți, slăbiciuni, crize, zvonuri și nemulțumiri, tocmai din lipsa promovării și a comunicării activității guvernamentale, care este o slăbiciune și care ne aduce prejudicii politice nemeritate.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD: Vulpescu Ioan, Brăiloiu Tit Liviu, Mihu Ștefan, Chisăliță Ioan Narcis, Trufin Lucian, Talpoș Ioan Iustin, Smarandache Miron Alexandru, Iriza Scarlat și domnul senator Toma Vasilică;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Popa Cornel, Șoptică Costel, Cazan Mircea Vasile, Pîrvulescu Eugen, Vela Marcel; – din partea Grupului parlamentar al USR au depus declarații politice în scris domnii senatori Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia Monica, Lungu Dan;

– din partea domnilor senatori fără apartenență la grupurile parlamentare a depus declarație politică în scris domnul senator Baciu Gheorghe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 31 octombrie 2018.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Salutăm grupul de tineri care se află la balcon, reprezentanți ai Colegiului Național „Unirea” din Târgu-Mureș, tineri care vizitează Parlamentul României – Senatul, plenul Senatului României – la invitația domnului Soporan Aurel Horea.

PAUZĂ

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Pentru că încă nu avem cvorum, am să îl rog pe domnul senator Ion Ganea să facă prezența.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, să fim puțin atenți, pentru că vom face prezența tuturor senatorilor din sală.

Alexandrescu Vlad Tudor – absent Andronescu Ecaterina – prezentă Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – prezent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – prezent Bădălău Niculae – absent Bădulescu Dorin Valeriu – absent Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș – absent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – absent Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Cadariu Constantin Daniel – absent Caracota Iancu – absent Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – prezent

Chirteș Ioan Cristian – absent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – absent Coliban Allen – absent Corlățean Titus Costoiu Mihnea Cosmin Covaciu Severica Rodica – absentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – absent... Prezent.

Dan Carmen Daniela – la Guvern Dănăilă Leon – absent Deneș Ioan – absent...

La Guvern. Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – absent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – absent Fenechiu Cătălin Daniel – absent Fifor Mihai Viorel – la Guvern Filipescu Răducu George – absent Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – absent Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat – prezent László Attila – absent Leș Gabriel Beniamin E absent. Lungu Dan – absent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – delegație Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – absent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – la Guvern Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – absentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – absent Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie – absent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – prezent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – absent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Prezent. Pănescu Doru Adrian – prezent Pîrvulescu Eugen – absent Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu...

Domnule senator, vă mulțumesc. Avem deja cvorum.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori, Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 31 octombrie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 74.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Am rugămintea la dumneavoastră să luați loc, pentru că astăzi vom testa sistemul de vot electronic în prima parte a ședinței.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vreau să vă semnalez prezența la balconul Senatului a unui grup din județul Prahova, invitați ai domnilor senatori Radu Ștefan Oprea și Emanoil Savin.

Bun venit la Parlamentul României!

Îl invit la microfon pe domnul Mihail Radu Mihai. Microfonul central.

la începutul acestei ședințe se va efectua o sesiune de voturi-test pentru acomodarea cu noul sistem de vot electronic.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Programul de lucru pentru această zi: de la ora 9.00 la 10.30 au fost declarațiile politice; de la 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, și, de asemenea, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Înțeleg că nu.

Programul de lucru a fost aprobat.

Stimați colegi, continuăm ședința cu derularea sesiunilor de vot-test. Accesul la sistemul de vot se realizează prin intermediul cardului nominal de vot electronic, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

Vă rog să introduceți cardul de vot în spațiul dedicat din partea dreaptă a consolei, cu reperul de identificare, numele și prenumele, către dumneavoastră și chip-cardul orientat către sol.

După efectuarea acestei operațiuni pe ecranul consolei observați tema și vă rog să apăsați pe aceasta. Apoi va apărea mesajul de întâmpinare: Bine ați venit!

Vă rog să apăsați tasta „Acces” pentru a utiliza sistemul de vot.

Este nevoie să reluăm?

Nu cred.

## **Domnul Radu Mihai Mihail:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Au trecut trei ani de la tragedia de la Colectiv.

Pentru aducere-aminte, iată ce scrie o supraviețuitoare: „Mă trezesc plângând, așa cum tot pățesc de câteva luni încoace. Câteodată visez incendiul, retrăiesc panica aceea îngrozitoare și senzația focului pe piele. Aud cum plesnesc ramele ochelarilor în timp ce se topește plasticul și urletele disperate ale celor răniți, devenite, în mod bizar, șoapte în coșmarul meu. Alteori, mai des, visez saloanele spitalului în care am fost internată în România.”

În memoria celor care au trecut prin această cumplită experiență și nu au supraviețuit, vă propun să păstrăm un moment de reculegere.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită. Vă informez că, în conformitate cu Hotărârea Biroului permanent al Senatului și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din 29 octombrie,

Pentru că e sistemul pe care îl folosim la Camera Deputaților.

Vom începe testarea cu verificarea prezenței. Vot, prezență.

Pe ecranul consolei de vot apare tasta „Prezent”. Aparatul tehnic, vă rog să urmăriți ce facem aici. Deci vom începe cu verificarea prezenței. Vot, prezență. Pe ecranul consolei de vot apare tasta „Prezent”.

## **Din sală:**

Nu apare!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

După selectare, tasta rămâne marcată până la expirarea timpului alocat, de 10 secunde.

Aveți puțină răbdare să continui cu explicația.

Deci, după selectare, tasta rămâne marcată până la expirarea timpului alocat. Rog stafful tehnic să rezolve problema apariției tastei „Prezent”.

Trebuie să apară imediat.

Aparatul tehnic, start vot. A apărut tasta „Prezent”. Vă rog să vă consemnați prezența. Prezenți – 79 de senatori. Există probleme cu funcționarea aparatului?

Continuăm. Continuăm sesiunea de acomodare cu exercitarea votului electronic.

Pentru exercitarea votului electronic aveți la dispoziție 10 secunde, marcate sonor. În intervalul de 10 secunde este necesar să selectați pe ecran tasta aferentă opțiunii dorite. Opțiunea selectată se poate schimba pe durata celor 10 secunde alocate votului, apăsând tasta corespunzătoare noii opțiuni. Tasta corespunzătoare opțiunii exprimate rămâne marcată, se colorează în culoarea chenarului, până la expirarea timpului de vot. Veți observa că pe consolă sunt disponibile patru taste digitale, inscripționate după cum urmează: „Pentru”, reprezentând vot pentru, „Contra”, reprezentând vot contra, „Abținere”, reprezentând vot de abținere, „Prezent”, reprezentând prezent, nu votez.

Conform prevederilor art. 135[1] din Regulamentul Senatului, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Senatului nr. 163/29 octombrie 2018, senatorul care nu are cardul de vot introdus corect în consolă sau, având cardul corect introdus, nu apasă nicio tastă, figurează absent la votul respectiv.

De asemenea, senatorul care apasă exclusiv tasta „Prezent”, fără apăsarea vreuneia dintre opțiunile de vot, va fi înregistrat prezent în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot.

La expirarea celor 10 secunde alocate pentru exprimarea votului electronic, rezultatul se va afișa pe ecranul consolei și pe ecranele din sala de plen, structurat astfel: „Prezenți”, „Pentru”, „Contra”, „Abținere”, „Nu votez”, cu mențiunea că secțiunea „Prezenți” include toți senatorii care au apăsat una dintre cele patru taste pe ecranul consolei de vot.

Luând act de aceste precizări, vom trece la derularea efectivă a sesiunilor de acomodare cu noul sistem de vot electronic.

Vom efectua câte două teste pentru fiecare opțiune de vot. Începem cu votul-test „Pentru”.

Și o abținere.

Se exercită al doilea vot „Pentru”.

Vă rog să fiți atenți, avem 10 secunde. Al doilea test „Pentru”. Aparatul tehnic. „Pentru”.

Prezenți – 82, pentru – 80, contra – doi, abțineri – zero, nu votez – zero.

Trecem la votul-test „Contra”.

Stimați colegi,

Pentru a verifica funcționarea întregului sistem, vă rog să votați cum spun de la tribună. Deci „Pentru”, pentru că altfel nu putem face verificarea completă.

Reluăm. Trecem la votul-test „Pentru”.

Aveți 10 secunde.

Rugămintea, votați „Pentru”. Aparatul tehnic...

Votați „Pentru”, vă rog, toți.

Prezenți – 85, pentru – 84, nu votez – unu.

Am rugat să votăm toți „Pentru”. Reluăm până când...

Este vorba de verificarea sistemului, de nimic altceva.

Reluăm. Vot-test „Pentru”.

Vă rog să votați „Pentru” toți din sală. De data aceasta, 86 cu 86.

Trecem la votul-test „Contra”.

Rugămintea, votăm cu toții „Contra”, ca să nu mai prelungim timpul.

- Aparatul tehnic, test „Contra”. Votăm „Contra”. 85 – prezenți, 85 – contra.

Un al doilea test pentru votul „Contra”.

Aparatul tehnic, resetați sistemul. Aveți 10 secunde. Votați „Contra”.

86 – prezenți, 86 – contra. Trecem la votul-test „Abținere”. Aparatul tehnic, resetați. Start, „Abținere”.

83 cu 83. Este bine. Reluăm încă un vot test pe „Abținere”. Resetați, vă rog.

84 cu 84.

Următorul test este „Prezent, nu votez”.

Vă rog să votați apăsând tasta „Prezent, nu votez” pe durata celor 10 secunde. Vă rog să dăm drumul. Doar „Prezent”.

Nu este bine, avem două abțineri. Reluăm.

Deci votăm numai apăsând tasta „Prezent”.

- Vă rog să facem treaba aceasta, pentru a verifica sistemul

- de vot.

Reluăm. Votăm „Prezent”.

Incredibil.

Fie cineva n-a înțeles, fie cineva vrea să ne consume timpul ședinței de astăzi cu...

Reluăm până când votăm corect. Deci „Prezent, nu votez”.

- Reluăm. Aparatul tehnic, resetați și dați drumul la sistem. 87 cu 87.

Încă un test cu această opțiune „Prezent, nu votez”. Reluați, vă rog.

Deci votăm „Prezent”.

- Din nou ne-am jucat. Mai reluăm. Deci reluăm până când

- ne lămurim.

Deci reluăm cu tasta „Prezent, nu votez”.

Din câte am testat și luni, cred că trebuie să testăm și votul secret în care se apasă orice tastă și trebuie să se aprindă toate. A fost testat și miercuri.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Continuăm cu un test de exercitare a votului secret electronic.

Mai încercăm încă o dată votul secret electronic.

Vă rog să votați. Observați că se colorează toate tastele. Prezenți – 90, pentru – 34, contra – 32, abțineri – 14, nu votez – 10.

Dacă sunt observații?

Nu avem observații.

Încheiem această sesiune de vot, cu rugămintea să lăsați cardurile de vot în console, întrucât acestea vor fi preluate de personalul tehnic și transmise către Camera Deputaților pentru validarea acestora și în sistemul de vot al ședințelor de plen reunit.

Vom continua ședința de astăzi prin vot cu ridicarea mâinii.

Domnule Vlad Alexandrescu, până... Microfonul central.

Vreau să vă semnalez prezența la balconul Senatului a unui grup din Odorheiu Secuiesc, invitații domnului senator Antal István Loránt.

Bun venit la Parlamentul României!

Domnule Vlad Alexandrescu, vă rog.

Domnule președinte de ședință, o rugăminte. Dacă sunt cartelele introduse, poate aștepta stafful până ce terminăm plenul, adică încă o oră și ceva? Să avem vot electronic începând de astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule Alexandrescu, așa s-a stabilit în Biroul permanent și în Comitetul liderilor. Și astăzi cartelele merg, cum v-am spus, la Camera Deputaților pentru validare.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 5–10 noiembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare vă propunem următorul program:

– luni, 5 noiembrie: 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final la ora 17.00 pe legile cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, pe 6 noiembrie: de la 9.00 la 16.00 avem comisii permanente;

– miercuri, 7 noiembrie: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 15.00 avem ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților; miercuri, pe 7 noiembrie;

– joi, 8 noiembrie: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 9, și sâmbătă, 10 noiembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt comentarii cu privire la programul de lucru? Înțeleg că nu.

Voturi împotrivă?

Nu avem. Voturi abținere? Nu avem.

Programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Toate proiectele de hotărâre se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

1. Proiectul de hotărâre asupra Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare – COM(2018) 630 final.

Pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre o invit pe doamna senator Crețu Gabriela, președintele Comisiei pentru afaceri europene.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La acest proiect de regulament raportor a fost colegul Titus Corlățean.

Prin proiectul de regulament se instituie Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, propus sub forma unui parteneriat în care o parte este Uniunea Europeană, altă parte, statele membre și industria, precum și Rețeaua de centre naționale de coordonare. Se stabilesc norme pentru numirea centrelor naționale de coordonare, precum și pentru instituirea comunității de competențe în materie de securitate cibernetică.

La dezbatere a participat centrul român în domeniul respectiv, CERT-RO, precum și Ministerul Comunicațiilor, Ministerul Afacerilor Externe.

Ca urmare a analizei, am considerat că nu există probleme sub aspectul subsidiarității. În schimb, am făcut câteva observații legate de forma actuală în care este propusă rețeaua, în special în ceea ce privește drepturile de vot, dat fiind că în propunere e o împărțire 50% Comisia, 50% statele membre și au existat observații legate de faptul că, sub aspectul fondurilor utilizate, deja statele membre finanțează fondurile folosite de Comisie și că ar trebui să aibă un drept de vot suplimentar. Și, de asemenea, facem niște recomandări legate de cele două programe din care va fi finanțată rețeaua centrelor de securitate cibernetică, respectiv Europa Digitală și Orizont Europa.

Vă rugăm să aprobați opinia către instituțiile europene.

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții din sală? Domnul Titus Corlățean. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. O intervenție – concisă o voi face.

La alte rapoarte, unde am fost raportor nou, nu voi mai interveni, dar acest raport e important și... Câteva cuvinte suplimentare față de conținutul raportului care a fost prezentat deja de președintele Comisiei pentru afaceri europene. Avem de a face cu o temă care este de mare actualitate și de interes și pe zona de securitate, și din punct de vedere economic, și din alte puncte de vedere pentru statele membre ale Uniunii Europene. Doar o informație: piața securității cibernetice, la nivel mondial, astăzi este o piață de aproximativ 600 de miliarde de euro și se previzionează o creștere în anii următori, în următorii cinci ani, cu o medie de aproximativ 17% și pe vânzări, pe număr de întreprinderi, ocuparea forței de muncă.

Cu toate că Europa stă bine la nivel tehnologic, e bine de știut că la nivel mondial, în clasamentul primelor 20 de țări din perspectiva pieței, care au rezultate notabile în materie de securitate cibernetică, doar șase din cele 20 sunt state membre ale Uniunii Europene. Am reținut aici câteva: Estonia, Germania, Marea Britanie, Franța. Nu suntem încă în clasamentul celor șase.

Uniunea Europeană avansează acest proiect pe care doamna președinte l-a prezentat. Trebuie să spun două lucruri aici, și cu asta voi încheia: este vorba de faptul că acest Centru de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică se propune a fi creat sub forma unui parteneriat între Uniune, state membre și industrie, și e normal să fie așa, iar Rețeaua de centre naționale de coordonare ține de desemnarea instituției competente la nivel național – și acest lucru va trebui făcut și la noi. Am avut această discuție în comisie cu instituțiile competente.

E o problemă, într-adevăr, legată de finanțare și legată de luarea deciziilor. Comisia Europeană, de exemplu, în proiectul respectiv avansează propunerea de a avea 50% din voturi și din puterea de decizie, invocând faptul că 50% din bugetul viitoarei agenții europene provine de la Comisia Europeană. Sunt probleme, pentru că statele membre au argumentat, și este și poziția noastră: Comisia Europeană nu este o entitate, așa, care plutește în absolut, ci tot prin contribuția statelor membre se formează acel buget, așa încât va fi o negociere legată de puterea de decizie, de reprezentare în consiliul respectiv.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 în ceea ce privește ajustarea prefinanțării anuale pentru anii 2021–2023 – COM(2018) 614 final.

Doamna senator Crețu, microfonul 7, cu rugămintea unei intervenții mai concentrate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o modificare la Regulamentul nr. 1.303, Regulamentul general de utilizare a fondurilor structurale, prin care, pentru perioada 2021–2023, adică N + 3, pe cadrul financiar actual se dorește să nu se mai deconteze 3% prefinanțare, ci doar 1% prefinanțare, decizie cu care noi nu suntem de acord.

Drept urmare, vă propunem să trimitem opinia Comisiei Europene, prin care, bine, nu ridicăm aspecte de subsidiaritate, ci considerăm că această propunere este inadecvată, întrucât modifică, reduce substanțial sprijinul pe care, prin prefinanțare, îl putem acorda celor care atrag fondurile europene.

Poziția este susținută și de Ministerul Finanțelor. De altfel, raportor a fost Eugen Teodorovici.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală pe marginea acestui proiect?

Înțeleg că nu.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de al doilea document dintr-un pachet pe care l-am prezentat data trecută. Este cel referitor la utilizarea metodelor electronice de colectare și transmitere a probelor în ceea ce privește cazurile transfrontaliere în materie civilă și comercială. Nu e nimic nou, e în pachetul pe care deja l-am prezentat. Aceeași poziție o avem, ca și data trecută.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

Mulțumesc, domnule președinte.

De data aceasta e o propunere de regulament foarte importantă, e vorba tot de cadrul financiar 2021–2027, prin care programele de preaderare se reiau, e regulamentul nou. Valoarea acestuia e de 14 miliarde de euro, cu o maximă flexibilitate propusă de comisie, iar beneficiarii sunt Albania și Macedonia, ca țări candidate, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, ca potențial candidate, și Muntenegru, Serbia și Turcia, ca țări aflate deja în proces de negociere a aderării.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi permiteți, o să prezint o singură dată, pentru că este vorba de un pachet de regulamente pentru cadrul financiar 2021–2027, care privesc politica agricolă comună cu toate componentele acesteia.

Așa cum am precizat și cu altă ocazie, la prezentarea generală a bugetului pentru cadrul financiar următor, politica agricolă comună este cea mai afectată pentru CFM-ul următor. Și, ca urmare, avem o reacție, și generală, în care considerăm că nu agricultorii trebuie să plătească pentru Brexit și pentru lipsa de ambiție a cadrului financiar, care este extrem de modest ca propunere generală.

De asemenea, ne manifestăm împotriva ideii de plafonare strictă a subvențiilor care se acordă agricultorilor și propunem, în schimb, o metodă regresivă prin care, bine, cu cât fermele sunt mai mari să primească relativ mai puțin, dar nu să nu primească deloc, care e varianta propusă de Comisie, pentru că plafonarea e undeva, actualmente, la 100 de mii de euro pe fermă, ceea ce ar însemna o fermă

care să fie cam la 300 de hectare, celelalte ar fi excluse din finanțare.

De asemenea, avem foarte multe elemente pe fiecare componentă în parte a politicii agricole comune.

Mulțumim Comisiei pentru agricultură, precum și ministerului, cu care am colaborat foarte bine. Și o să rugăm să ne permiteți să trimitem o singură opinie instituțiilor europene, care să reunească observațiile respective. Ele sunt, în afară de cadrul general, extrem de numeroase și pe felul în care Comisia propune să funcționeze finanțarea politicii agricole în cadrul financiar următor.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Raportul, că raportul îl avem oricum, dar hotărârea o vom face una singură, reunind toate observațiile pe cele trei regulamente, care reprezintă un pachet.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Întreb dacă sunt intervenții din sală. Nu.

Păi, am prezentat deja, e al treilea element, al treilea document din pachet.

Vă mulțumesc.

Doar raportul, supuneți la vot raportul.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Mulțumesc.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator..., colegul Titus Corlățean.

Au participat și ministerele implicate.

Obiectivele generale ale acestui program prevăd protejarea intereselor financiare ale Uniunii, respectiv oferirea de sprijin în domeniul asistenței reciproce dintre autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie, în vederea asigurării unei aplicări corespunzătoare a legislației în domeniul vamal și în cel agricol.

Propunerea are patru capitole mari, stabilește parametrii de bază pentru programul de luptă antifraudă 2021–2027 – deci e tot un regulament referitor la cadrul financiar multianual –, programul de cheltuieli Hercule, Sistemul de informații antifraudă, Sistemul de gestionare a neregulilor, prevede condițiile de participare și a țărilor terțe la acest program, face trimitere la Regulamentul financiar general și are o listă orientativă de costuri care sunt acoperite din acest program, vizează, de asemenea, detalii în ceea ce privește punerea în aplicare a programului prin intermediul diverselor granturi, include dispoziții privind programarea, monitorizarea și evaluarea aspectelor legate de program.

Ca urmare a analizei, considerăm că propunerea, în maniera făcută de Comisie, își atinge obiectivele de protejare a intereselor financiare ale Uniunii și evitarea risipei banului public.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a II-a a ordinii de zi și începem cu punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, precum și pentru modificarea unor acte normative (L451/4.09.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în Ministerul Turismului.

Microfonul 8, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin actul normativ propus spre aprobare prin lege se transpun în legislația națională prevederile Directivei nr. 2.302/2015, se creează cadrul legal cu privire la contractele ce au ca obiect pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate încheiate între călători și comercianți și se asigură protecția călătorilor în caz de insolvență a agenției de turism organizatoare sau a comerciantului care facilitează achiziționarea serviciilor de călătorie asociate.

Față de cele prezentate, Ministerul Turismului susține adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul Butunoi Ionel Daniel, microfonul 7, pentru prezentarea raportului comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați spus și dumneavoastră, avem în față un raport comun al celor două comisii, transporturi și infrastructură și Comisia economică, industrii și servicii, care au hotărât, prin..., cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexa acestui raport comun.

Ca atare, propunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului acest raport comun de admitere, amendamentul și proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală în cadrul dezbaterilor generale?

## Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis. Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Voturi împotrivă? Nu avem. Abțineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2 al ordinii de zi, Legea privind Registrul național de publicitate mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (L257/4.09.2017).

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

Doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat – Ministerul Justiției. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține proiectul de lege așa cum a fost adoptat în ședința de Guvern, în forma înaintată Parlamentului. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului comisiei. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În Comisia juridică am reevaluat puțin ce spune Președintele României, de regulă, și am decis să admitem parțial ceea ce ne-a trimis pentru reexaminare.

Au fost prezenți mai mulți profesori specializați în acest domeniu, s-au adus amendamente de către toți colegii din grupurile parlamentare, de aceea vă propunem astăzi un raport de admitere, cu amendamente admise, asupra legii care a fost trimisă inițial la promulgare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem intervenții din sală.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii parțiale a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea a fost adoptată.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L581/11.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul Ionel Minea, secretar de stat – Ministerul Transporturilor.

Microfonul 10, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ionel Minea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României nu susține inițiativa legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1997, din următoarele motive: în baza legislației actuale, dreptul de arborare a pavilionului român se acordă navelor deținute în proprietate de persoane juridice sau fizice, iar întreprinderile individuale, PFA-urile și întreprinderile familiale sunt tratate, din punct de vedere juridic, ca persoane fizice. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Ionel Butunoi pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru transport și infrastructură și Comisiei economice, industrii și servicii. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă a fost dezbătută pe parcursul mai multor ședințe de comisii.

Într-un final, s-a recurs la vot, așa cum este normal, și membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, motivul respingerii fiind, așa cum a spus și domnul secretar de stat, o suprareglementare a aceluiași articol din lege.

Ca atare, propunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului acest raport comun de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem. Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind abrogarea art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (L536/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Microfonul 2, pentru domnul senator Florin Cîțu.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Acest proiect de lege dorește să aducă responsabilitatea la Ministerul Finanțelor Publice. Prin Legea bugetului și prin ordonanța care a urmat după aceea, Ministerul Finanțelor Publice își derogă din atribuții de la Legea responsabilității fiscale și de la Legea finanțelor publice.

Am depus atunci un amendament în care atrăgeam atenția ministrului finanțelor publice că este momentul să fie responsabil, mai ales într-o situație în care deficitul bugetar crește. Acel amendament a fost respins și aduc această problemă în fața dumneavoastră astăzi din nou, mai ales având în vedere că deficitul structural și deficitul bugetar s-au înrăutățit de la momentul în care am discutat prima oară aceste lucruri.

În plus, prin faptul că nu respectăm deficitul structural, care trebuia să fie 1% astăzi, încălcăm art. 148 alin. (2) din Constituția României, care spune foarte clar: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Deci, prin faptul că nu respectăm Pactul fiscal, prin faptul că nu arătăm niciun fel de îmbunătățire a deficitului structural și, din contră, noi mergem în direcția inversă, deteriorând situația structurală a deficitului, încălcăm chiar Constituția și acel act care a fost votat chiar aici, în Parlament, sunt sigur, de mulți dintre dumneavoastră.

Proiectul de lege propune abrogarea art. 19 și acest lucru i-ar da posibilitatea domnului ministru al finanțelor publice ca, la rectificarea bugetară pe care o face în următoarele zile, să reducă deficitul bugetar, să-l aducă în linie cu Legea responsabilității fiscale, pe care tot Domnia Sa..., cu Legea responsabilității fiscal-bugetare și cu Strategia fiscalbugetară, pe care tot Domnia Sa a aprobat-o. Deci de asta suntem într-o situație ciudată. Domnul ministru aprobă o strategie fiscal-bugetară și apoi își dă o lege ca să poată să nu respecte Strategia fiscal-bugetară. Este același ministru al finanțelor publice care vrea ca acei colegi care spun ceva împotriva Domniei Sale să răspundă penal.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice, Attila György. Microfonul 9.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține Propunerea legislativă de modificare a Ordonanței de urgență nr. 90/2017.

Doresc să menționez faptul că această ordonanță urmează să-și înceteze aplicabilitatea la 31 decembrie 2018. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Arcaș Viorel pentru prezentarea raportului comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Microfonul 7.

Mulțumesc frumos.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu avem intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale...

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comun al comisiilor este de respingere. Legea – ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice

pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău (L520/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

Doamna Diana Severin, secretar de stat – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 8.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale consideră oportună înființarea Băncii de Resurse Genetice pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, dar aceasta se poate realiza, conform Constituției României, prin hotărâre de guvern.

Susținem raportul Comisiei de agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice pentru Legumicultură Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

Conform deciziei Curții Constituționale, înființarea unei astfel de instituții în subordinea unui minister intră în competența Guvernului și astfel...

Deja procedurile Ministerul Agriculturii le-a demarat și, din acest punct de vedere, în urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, să întocmească un raport de respingere a inițiativei legislative, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem intervenții... Ba da. Vă rog, domnule senator Bădulescu. Vă rog să activați microfonul domnului senator.

Cred că l-am activat. Da. Se aude?

Vă rog.

Am văzut raportul comisiei, cu toate acestea..., și l-am și citit, cu toate acestea, în calitate de senator al județului Buzău, nu sunt de acord cu acest raport și vreau să vă spun și de ce.

În Parlamentul României am emis o serie de legi pe situații particulare și au și fost transformate în lege, nu au fost respinse. Mai mult decât atât, am văzut raportul că se... în care se discută despre Academia „Gheorghe Ionescu-Șișești” și că ar exista anumite probleme în ceea ce privește înființarea acestei bănci pentru că academia e atotstăpânitoare în România.

În ceea ce privește această situație, vreau să vă spun că ar trebui, din această perspectivă, să ne gândim foarte bine la modul de organizare și la reorganizarea activității de cercetare în ceea ce privește modul de funcționare al acestei academii, pentru că doar la nivelul județului Buzău, dacă vă dau exemplu, s-a asigurat, prin transferul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Ovinelor, de exemplu, de la Rușețu, s-au asigurat distrugerea acestei stațiuni și transformarea Academiei „Gheorghe Ionescu-Șișești” într-unul din cei mai mari arendatori ai României, prin terenurile pe care le-au primit în administrare de la statul român. Asta fiind una.

A doua chestiune. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Legumicolă Buzău se află într-o stare destul de precară, dacă pot să mă exprim așa, și înființarea, cu rapiditate și prin lege, a unei bănci vegetale prin preluarea unei părți din această stațiune ar fi fost de bun augur.

Nu știu în ce stadiu se găsește Guvernul, dar cu siguranță am fi putut înființa prin lege această situație și rămân surprins că nu a fost susținut proiectul de lege de inițiatori.

Părerea mea este că ar trebui să votăm împotriva raportului de respingere și pentru proiectul de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Romașcanu. Microfonul 3.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc colegului senator că m-a invitat la cuvânt.

Nu am susținut legea pentru că, probabil, sunt în cunoștința mai multor detalii față de dumnealui.

Avizul Ministerului Justiției spune clar că trebuie promovată prin hotărâre de guvern. Este discutată la nivelul Ministerului Agriculturii și va fi promovată această hotărâre de guvern.

Deci noi am înțeles că există rezolvare dincolo de promovarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu... Da.

Doamna senator Doina Silistru. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să-l asigur pe domnul Bădulescu că nimeni nu este împotriva înființării acestei bănci de gene, dar trebuie să o facem corect, ca ea să nu poată fi atacată și apoi desființată. Și, practic, inițiativa nu prevedea ca în cadrul Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău să fie înființată această bancă de gene, ci separat de această stațiune. Dacă s-ar fi vrut în cadrul stațiunii, era mult mai ușor. Deci nu era niciun fel de problemă. Dar, așa, înființarea separată a unei bănci de gene trebuie făcută printr-un HG.

S-au demarat toate... În urma discuțiilor care au avut loc cu toți factorii de decizie (Ministerul Agriculturii, justiției, cu cei care vor să înființeze această bancă de gene) s-a stabilit că este mult mai corect să se înființeze printr-un HG și deja s-au demarat procedurile pentru acest lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Abțineri?

O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 14 al Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților (L507/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnul Attila György, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc.

Nu susținem propunerea legislativă, având în vedere argumentele de natură tehnică aduse de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și care au fost prezentate în cadrul Comisiei de buget.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Viorel Arcaș.

Microfonul 7.

Mulțumesc.

Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă și avizele primite și, în urma votului exprimat, aceasta a întrunit 4 voturi pentru, 7 voturi împotrivă.

În consecință, au hotărât să adopte raport de respingere.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorii, dacă sunt prezenți.

Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

Domnul Attila György, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 9.

Mulțumesc.

Nu susținem propunerea legislativă întrucât textul propus e de natură a crea confuzii în aplicare. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este o inițiativă a colegilor parlamentari UDMR, deputați și senatori, prin care s-ar institui un termen ca obligație pentru Fondul de garantare, astfel încât, atunci când cineva care are drept de creanță, un creditor, solicită plata, după începerea falimentului, împotriva unui asigurator, să existe pentru Fondul de garantare un termen de soluționare a acestei cereri, pentru că astăzi acest termen nu există. Sigur, se poate discuta dacă termenul este îndestulător – 60 de zile, așa cum am înțeles că în comisia de specialitate a avut loc această discuție, dar, din punctul nostru de vedere, un termen ar trebui să existe. El poate fi extins de către ASF, dacă se consideră, din punct de vedere tehnic, profesional, că este necesar. Și, de asemenea, această propunere legislativă prevede ca, în cazul în care termenul nu este respectat, să se aplice penalități de întârziere.

Propunerea legislativă vine să instituie niște reguli mai stricte și să dea o finalitate pentru cei care au creanțe legate de... față de asiguratori, astfel încât și Fondul de garantare să-i ajute, practic, pe acești oameni, persoane fizice sau persoane juridice.

Grupul UDMR, evident, va susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu mai avem.

Declar încheiate dezbaterile generale și

Abțineri?

Nu avem...

O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general (L547/4.09.2018).

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Arcaș Viorel, reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului comisiei.

Microfonul 7.

Membrii Comisiei de buget au hotărât, cu majoritatea senatorilor prezenți..., votul majorității senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L556/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator prezent.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului. Domnul Attila György. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea Codului fiscal, în sensul deducerii din venitul net anual impozabil atât a contribuțiilor privind asigurările sociale, cât și a contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate în cazul contribuabililor care obțin venituri din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală.

Guvernul nu susține inițiativa.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Arcaș Viorel pentru prezentarea raportului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz negativ.

Punctul de vedere al Guvernului – negativ.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele respective și au hotărât, în unanimitatea..., cu unanimitate, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc, domnul senator. Dacă sunt intervenții din sală? Vă rog, doamna senator. Microfonul 2. Doamna senator Dinică Silvia Monica.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acesta este un proiect inițiat de către colegi deputați USR și vrea să rectifice o situație rezultată în urma modificării Codului fiscal prin Ordonanța nr. 79, în sensul că suntem în situația în care contribuția pentru asigurări sociale de sănătate nu mai este deductibilă la calculul impozitului pe venitul plătit de persoanele care obțin venituri din activități independente, deși contribuția pentru asigurări sociale a rămas o cheltuială deductibilă.

Avem astfel o diferență între tratamentul fiscal al celor două contribuții, deși ele au aceleași termene de plată și se supun aceleiași proceduri de colectare sau declarare.

Prin acest proiect de modificare a art. 18 alin. (2) lit. b), practic, se propune revenirea la situația anterioară Ordonanței nr. 79.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de respingere. Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

O abținere.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind înființarea Biroului unic de înmatriculare în cadrul RAR (L523/4.09.2018). Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

Domnul Mihai Valeriu, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

## **Domnul Valeriu Mihai** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ se propune ca Biroul de înmatriculări din cadrul DRPCIV să treacă în subordinea RAR, urmând ca acesta să colaboreze cu Trezoreria, Primăria, Direcția de Finanțe CEC și DRPCIV.

Ministerul de Interne este de acord cu raportul comun de respingere elaborat de Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pe care îl va prezenta domnul senator Florin Cârciumaru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii comisiilor au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Comisia economică a dat aviz negativ. Guvernul nu susține.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Nicu Fălcoi.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Toți ne dorim un birou unic de înmatriculări. După cum știți, dacă ați avut de-a face cu înmatricularea unei mașini, trebuie să alergi dintr-o parte în alta, de la plătit tot felul de chitanțe până la primit tot felul de avize.

Din păcate, în forma actuală legea nu poate fi votată, adică nu putem trece în subordinea Registrului Auto Român acest Birou de înmatriculări, dar eu sper din tot sufletul ca Guvernul să vină cu un proiect care să facă un astfel de birou unic de înregistrări.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407 din 9 noiembrie 2006 (L511/4.09.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul Dan Deleanu, secretar de stat – Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 10.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Apelor și Pădurilor este de acord cu raportul comun de respingere al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisiei juridice din cadrul Senatului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Șoptică, microfonul 7, pentru prezentarea raportului comun al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa nr. L511/2018 din data de 4 septembrie 2018, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407 din 9 noiembrie 2006.

Comisia pentru mediu a transmis aviz negativ.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, și reprezentanți ai Ministerului Mediului.

În cadrul ședințelor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Constat, ținând cont de votul majorității din cele două comisii, o anumită ipocrizie. De fiecare dată când vorbim de recoltarea – scuzați acest cuvânt, dar așa e folosit tehnic – animalelor, unul dintre motivele invocate ca pretext sunt pagubele pe care aceste animale le produc. Atunci când se pune problema de a fi despăgubiți cei cărora li se produc aceste pagube dăm înapoi. Pentru că ceea ce își propune această lege este să încerce să-i oblige pe cei responsabili să achite aceste compensații, când pagubele se produc.

Noi, chiar dacă avem situații în care se constată paguba, se fac dosarele, dar nu se plătesc despăgubirile, nu vrem să facem nimic pentru a corecta această situație. Dar, când se pune problema sacrificării animalelor, aducem din nou în discuție faptul că proprietarii suferă pagube și că nimeni nu îi despăgubește.

Îmi pare rău să văd că nu găsim o soluție pentru a-i obliga pe cei responsabili să respecte obligațiile pe care le au în asemenea situații.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Da, domnule senator. Microfonul 3. Domnul senator Dumitrescu.

## Mulțumesc.

Foarte scurt, domnule președinte.

Îmi aduc aminte de o discuție care s-a întâmplat chiar în sesiunea noastră, adică în legislatura aceasta, în legătură cu această problemă a așa-numitelor recoltări. A existat totdeauna o poziție foarte clară din partea celor care protejează animalele și a existat un punct de vedere foarte coerent, dintotdeauna, al autorităților în ceea ce privește procesul de echilibru din natură. În momentul în care se fac niște mari dezechilibre... se realizează ca urmare a unor condiții subiective sau obiective, acest lucru trebuie restabilit de către om.

Se discuta, de exemplu, despre..., îmi aduc aminte despre zona Deltei Dunării și am constatat de curând că România se confruntă cu o criză a așa-numitei ciume porcine, în sfârșit, această boală atât de gravă la porci, care a fost introdusă în țară de către animale și care a fost răspândită, în mare parte, de către animale, mai ales de către mistreți, care se deplasează într-un areal foarte larg și așa mai departe. Și, bineînțeles, este braconat, este în exces și așa mai departe. Nu este supus unor norme.

De aceea, această idee a extragerii și a stabilirii echilibrului trebuie să o înțelegem ca atare. Nu este o chestiune care să fie legată de cineva care este împotriva mediului sau împotriva prezervării acestei bogății care este fauna.

Vă spuneam de fauna de urși din România. E, iarăși, o discuție foarte mare și foarte importantă. Urșii aceștia care cresc în sălbăticie într-un areal mult mai restrâns pentru fiecare se transformă în niște animale care sunt mai puțin asemănătoare cu ceea ce noi vrem să prezervăm, adică fauna originară și sănătoasă.

Pe cale de consecință, cred că Guvernul are dreptate și ar trebui susținut acest punct de vedere.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a acesteia. Legea este ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Explicarea votului.

Domnul Goțiu, microfonul 2, pentru explicarea votului.

USR a votat împotriva acestui raport de respingere și constat, din luarea de cuvânt a reprezentantului Grupului PSD, că nici măcar nu se cunoaște ce lege s-a votat. Nu discutăm aici despre extragerea sau a nu extrage diferite exemplare din mediu, ci a fost un vot de a obliga autoritățile competente să plătească despăgubirile pe care, conform legii, le au de plătit în cazul în care se produc distrugeri, iar acest fapt, că aceste compensații nu sunt plătite, este folosit ca argument pentru a justifica de multe ori acele extrageri.

Dar nu despre asta a fost vorba în acest proiect legislativ, ci despre dreptul oamenilor de a primi compensările la care au dreptul și pe care în momentul de față nu le primesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Doamna senator Doina Silistru, pentru explicații privind votul. Microfonul 3.

Fiecare înțelege altceva.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să adaug faptul că Partidul Social Democrat a votat pentru acest raport de respingere, deci împotriva propunerii legislative, pentru că a mai fost o inițiativă legislativă care a fost și la Comisia pentru agricultură și acum este la Camera Deputaților și, în urma discuțiilor cu toți factorii de decizie, s-a ajuns la anumite înțelegeri și s-a stabilit cine să plătească toate aceste pagube către cei cărora li se distrug culturile.

În urma acestor decizii, în cel mai scurt timp, acea inițiativă legislativă va merge în plenul Camerei Deputaților și asta practic nu mai avea obiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Drept la replică pentru domnul senator Dumitrescu Cristian. Microfonul 3.

Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc foarte mult.

Păi, tocmai aici e... Eu am vorbit despre esența lucrurilor. Aceste formule prin care se încearcă a se suplini și a se repara o situație care este creată..., tocmai că nu se permite realizarea acestui echilibru prin acțiunea pe care o face ministerul prin asociațiile de vânători..., este cauza. Deci noi îndreptăm rezultatul sau consecințele și lăsăm deoparte cauzele. Eu am vrut să mă exprim la cauză și cauza nu este... Dacă nu vom îndrepta această cauză, aceste lucruri sunt niște paleative.

Eu sunt de acord că cui produci paguba trebuie să i-o rezolvi, dar asta nu este calea prin care poți să rezolvi problema. Problema trebuie făcută... realizată așa cum trebuie ea realizată în orice țară civilizată, că peste tot există această bătălie între protecții: cei care protejează mediul și vânători și așa mai departe.

Dar România e chiar... într-o țară... am tras un semnal de alarmă, e într-o țară dificilă, și am dat exemplul cu pesta porcină.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Rugămintea e să ne oprim.

S-au pronunțat grupurile parlamentare, îmi pare rău, nu mai continuăm.

## **Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

Pe procedură.

Procedură, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam să vă mulțumesc că ați interpretat într-un mod favorabil regulamentul în ceea ce privește dreptul la replică și i-ați permis domnului Dumitrescu să intervină, chiar dacă domnul Goțiu nu i-a menționat numele. Mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Referirea era la reprezentantul grupului, a fost unul singur și e evident că colegul dumneavoastră s-a referit la domnul Dumitrescu.

Vă rog să încetăm disputa aceasta.

-

Bine. O să vrea și domnul Goțiu drept la replică... Rugămintea este să punem capăt dezbaterii acum. Vă rog, domnule Dumitrescu.

Deci această manieră de a cere drept la replică la... și așa mai departe, fără ca să aibă un subiect, nu e constructivă.

Dacă asta ați învățat dumneavoastră din cei trei ani de zile de când sunteți aici, nu e bine, vă spun eu.

Domnul Goțiu. Microfonul 2.

Ceea ce a subliniat colegul meu și vreau să subliniez și eu e că e normal să existe un drept la replică chiar și atunci când nu se rostește numele unui om, dar este vizat un grup sau luarea de poziție. Am considerat acest gest absolut normal, la fel cum, la explicarea votului, într-adevăr s-a exprimat o opinie despre proiectul de lege, cu care putem sau nu putem fi de acord.

Despre asta este vorba și sperăm că și cu alte ocazii, atunci când chiar nu se va rosti numele, dar referirea este destul de clară, să se acorde acest drept la replică.

Mulțumim.

În regulă. Eu cred că am fost totdeauna foarte atent la toate solicitările.

Cu asta am pus punct dezbaterilor la acest subiect și trecem la punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L551/4.09.2018).

Invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu.

Reprezentantul Guvernului, domnul Mihai Valeriu, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative și suntem de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia juridică.

Mulțumesc.

Comisia juridică. Pentru raport, domnul senator Robert Cazanciuc. Microfonul 6.

O idee bună, care sfârșește mai puțin bine, din păcate. Ideea de a-i sancționa pe cei care, cu tupeu, pur și simplu, se filmează când sunt la volan este o idee foarte

bună, numai că modul în care a fost pusă în pagină a făcut imposibilă adoptarea unui raport de admitere.

Am încercat să găsim formulare, dar nu se poate. Trebuie retras, pur și simplu, proiectul, dar inițiatorul nu a dorit, așa că vă propunem un raport de respingere, rămânând să găsim împreună, cu toții, probabil, o soluție pentru cei care pun în pericol viața pe drumurile publice filmându-se în timp ce conduc.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, aceasta a fost ordinea de zi... Vă rog, domnule senator Mihail. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar pentru a clarifica faptul că Uniunea Salvați România s-a abținut: pentru că, așa cum a fost menționat, ideea este foarte bună, dar e nevoie să facem un lucru comun între toate grupurile, să ajungem la o soluție care să fie și viabilă legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă, vă invit la lucru pentru punctul acesta de vedere.

O zi bună tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100720]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 166/19.XI.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei