Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 7 noiembrie 2018, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ion Marcel Vela și domnul senator Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Mulțumesc. Bună dimineața! Stimată doamnă președintă a ședinței, Onorat prezidiu, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de azi are tema „Toma Jalbă și chemarea neuitării de neam a Transnistriei”.

Subiectul acestui mesaj aniversar în disperare este întemeiat pe ecoul nestins al unei voci străbătând către noi peste toate apele și hotarele veacului trecut.

La începutul secolului XX, Nicolae Iorga spunea că: „România este o țară înconjurată de români.” O constatare valabilă atunci, dar actuală, din păcate, și astăzi, la început de secol XXI. Concis, ca într-o formulă matematică, marele

istoric, unul dintre făuritorii Marii Uniri de la 1918, a exprimat prin acest verdict o mare bucurie, dar și o mare dramă a poporului român. Bucurie pentru faptul că România, în pofida unor imperii în război de expansiune, a putut să crească în istorie ca stat național pe vatra milenară a românimii. Dramă pentru că mulți români din vecinătatea acestor imperii au rămas în vitregia altor state.

Cu prilejul Centenarului răvășim istoria Marii Uniri și descoperim oameni și destine puse în fața unor situații de un dramatism sfâșietor, când vrerea ființei naționale de a fi laolaltă cu frații se zdrobește de frontierele crunte ale geografiei politice. Este cazul soldatului țăran Toma Jalbă, delegat în Sfatul Țării de la Chișinău, din partea moldovenilor transnistreni.

La Congresul ostașilor moldoveni, care le-a dat și unor transnistreni mandat de membri ai Legislativului basarabean și care și-a deschis lucrările la 19 octombrie 1917 la Chișinău, Pantelimon Halippa a cerut unirea cu România. Unul dintre cei care au luat cuvântul a fost Toma Jalbă. El a vorbit în numele românilor din Transnistria. Voi reda întocmai cuvintele sfâșietoare ale acestui român transnistrean, considerând că sunt dator să le reproduc de la tribuna Senatului României în Anul Centenarului Marii Uniri: „Și așa, fraților, din cuvintele ce le-am auzit aici, văd că v-ați hotărât cu toții să vă luați ce vi se cuvine, drepturile și autonomia. Dar eu acum vă întreb pe Domniile Voastre, fraților: frații mei și neamurile mele, că noi suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lăsați pe noi, moldovenii? De ce suntem rupți din coasta Moldovei și trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca șoarecii în gura motanului? Frații noștri! Nu ne lăsați, nu ne lepădați și nu ne uitați! Și, dacă ne veți uita, noi malul Nistrului îl vom săpa și vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru!”

Stenogramele și martorii congresului spun că adunarea a aplaudat în picioare, strigând „Nu vă vom lăsa!”, iar Ion Buzdugan a ieșit, tulburat de emoții, în față și i-a spus lui Toma Jalbă așa, ca să se audă în sală, dar și departe în timp: „Când am auzit jeluirea fratelui nostru Toma Jalbă, moldovean de dincolo de Nistru, mi s-a părut că aud bocetul mamei care și-a pierdut copiii. Cuvintele lui Toma Jalbă sunt o doină, de care plâng văile și munții pe tot pământul românesc. În glasul lui Jalbă e toată tânguirea și deznădejdea neamului nostru. «Nu ne lăsați!», strigă fratele nostru; eu socot că și pietrele, dacă ar auzi, s-ar umple de jale. Nu vă lăsăm, fraților, veniți în brațele noastre! Nistrul îl vom săpa împreună și vom îndrepta apa lui dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic să nu ne mai despartă!”

Mulțumim.

Ion Hadârcă – am uitat să zic, mă scuzați –, senator ALDE de Vaslui.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi, Declarația de astăzi este un „Autodenunț”.

„Sunt cetățean european și nu voi fi redus la tăcere. Suntem oameni liberi și, cu orice risc pentru viețile noastre personale, nu vom accepta distrugerea democrației. Ceea ce vezi aici nu e invitația la o adunare publică. Dacă ar fi așa, ai putea fi amendat/amendată pentru simplul fapt de a da _attend_ sau a fi prezent/prezentă într-o piață publică sau pe o stradă atunci când «autoritatea» n-are chef să te vadă/audă acolo, ca și când piața i-ar aparține. Ei bine, nu. Strada, precum și piața nu au fost niciodată ale statului, municipalității, politicienilor, jandarmilor. Ele ne aparțin tuturor și acolo vom fi de fiecare dată când vrem să ne facem auziți. Deci nu e o invitație. E o declarație de intenție și de acțiune. Eu, un oarecare cetățean liber al României, afirm că duminică voi fi în piață, probabil cu o pancartă și, dacă găsesc, o portavoce, pentru a-mi exprima poziția față de ceea ce se întâmplă în țară.

Firește, dacă împărtășești îngrijorările mele privind monstruoasa interdicție a protestelor fără acord de la autorități, ai putea ieși și tu, tot individual, când simți nevoia. Dar numai dacă simți, la fel ca mine, că acesta e un moment de răscruce și că e nevoie de toți. Dacă, mai mult sau mai puțin întâmplător, se nimerește să ieși, din proprie intenție și alegere, tot atunci, dă-mi de știre, mi-ar plăcea să vorbim. Sau dacă ne vine să și mergem pe străzile noastre, să o facem în aceeași direcție.”

Stimate colege și stimați colegi,

Pentru că a scris și a publicat pe Facebook textul pe care l-am citit mai sus pe data de 21 octombrie 2018, un scriitor și cadru didactic universitar clujean, dar, înainte de acestea, un cetățean clujean, Dumitru Cornel Vîlcu, a primit vestea săptămâna trecută, prin poștă, că a fost amendat de către Jandarmerie, în lipsă, cu suma de 1.200 de lei.

Eu am citit acest text aici, în Senatul României, și-l voi publica și pe Facebook. În această duminică ori poate în această sâmbătă sau poate duminica sau sâmbăta de peste o săptămână ori poate în toate sâmbetele și duminicile care vor urma, voi fi în piață, poate la Cluj, poate la București sau poate în alt oraș din țară, cu un steag ori cu o pancartă și, dacă găsesc, cu o portavoce, pentru a-mi exprima poziția față de ceea ce se întâmplă în țară.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Doamna președintă, Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Silviu Cazacu și cei trei piloni ai unui mandat reușit de primar”.

Numele lui Silviu Cazacu de la Partidul Social Democrat, un jurist tânăr care a fost ales în anul 2016 primar la Izvoarele, după ce patru ani fusese viceprimarul acestei comune, este bine cunoscut în lumea politică din județul Giurgiu.

Conștient că și-a asumat o muncă grea și migăloasă, astăzi el administrează comuna Izvoarele alături de un consiliu local alcătuit din 13 consilieri: șapte de la PSD, trei de la UNPR și trei de la PNL.

Deși începutul mandatului său a fost marcat de situații pline de tensiune, în legătură cu rezolvarea urgentă a obiectivului „Alimentare cu apă”, care a fost prima sa grijă, dar și a problemelor legate de blocarea conturilor primăriei, realizările din comuna Izvoarele sunt rezultatul principiilor sale ferme de viață, iar Silviu Cazacu reprezintă un model de urmat. Imediat după alegerea sa ca primar, cu sprijinul consiliului județean a reușit să organizeze Societatea Comercială Gospodăria Izvoarele – ADP, la care acționar unic era Primăria Izvoarele și care avea salarii neachitate de peste jumătate de an.

Din bugetul propriu, cu sprijinul consiliului local, primarul: – a finalizat, ca construcție, un sediu nou al primăriei, care a fost dotat, pentru buna funcționare, cu mobilier și centrală termică;

– a realizat nomenclatorul stradal în cele șase sate ale comunei;

– au fost pietruite satele Petru Rareș și Valea Bujorului;

– 150 de familii au fost racordate la rețeaua de alimentare cu apă, fără costuri;

– a introdus iluminatul public în două sate, urmând ca până la finele anului să fie iluminate două dintre cele șase cimitire din comună, și a realizat împrejmuirea la cimitirul din satul Chiriacu, iar biserica acestui sat a beneficiat de sprijinul consiliului județean pentru continuarea construcției casei pentru evenimente specifice cultului ortodox;

– a realizat împrejmuirea la școala din satul Chiriacu, iar elevii cu drag de carte din comună și cu rezultate performante la olimpiadele naționale au primit câte o bicicletă din partea Primăriei Izvoarele, care a găsit resurse pentru a stimula aceste performanțe școlare.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică ce am s-o prezint azi am intitulat-o „Comisia SIPA, față în față cu activismul politic manipulativ”.

Am aflat cu stupoare cu o săptămână în urmă că mă aflu în eroare. Mi-a adus-o la cunoștință un judecător de instanță, care este blogger și formator de opinie în timpul liber. Și nu este vorba despre mine, ci despre colegii parlamentari care au făcut parte din Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului, pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție.

Judecătorul Cristi Danileț a declarat public că raportul comisiei parlamentare comune a fost întocmit degeaba. Rezultă de aici, implicit, că votul plenului reunit al Camerelor Parlamentului României a validat un document fără valoare în sine. Cristi Danileț susține – și mă văd nevoit să citez exact, cu ghilimele de rigoare – că „afirmațiile din raportul comisiei de anchetă nu se adeveresc și, în orice caz, faptele reclamate nu constituie ilegalități penale”. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care Cristi Danileț a primit de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism un răspuns de finalizare a cercetărilor în legătură cu denunțul pe care tot el îl făcuse în mai 2017.

În această situație, mă văd nevoit să aduc unele clarificări absolut necesare. Mai întâi, raportul final întocmit a fost dezbătut în ședința finală a Comisiei DGPA și nu au existat concluzii divergente. Textul raportului, inclusiv concluziile formulate, au fost asumate de către toți membrii comisiei. A fost formulată din partea opoziției doar o opinie separată, depusă în scris la Biroul permanent al Senatului României.

În al doilea rând, toate ilegalitățile semnalate în raportul final au fost formulate pe baza unor suspiciuni rezonabile, așa cum au rezultat ele din audieri și din documentele juridice obținute în urma corespondenței instituționale purtate, și erau, în marja unor suspiciuni rezonabile, fapte penale în momentul comiterii lor.

Voi exemplifica referindu-mă la cea mai gravă situație constatată de către comisie și pentru care există probe în documentele care însoțesc raportul. În ianuarie 2006 ministrul justiției în exercițiu de la acea dată, Monica Macovei, a pătruns în spațiile operative ale Serviciului Intern de Protecție și Anticorupție fără să îndeplinească condițiile legale, în speță fără să dețină certificat ORNISS. Acest lucru rezultă fără dubiu din documentele juridice obținute de comisie. Și doresc să subliniez gravitatea excepțională a situației în care un ministru al justiției în exercițiu decide să încalce flagrant legea, în condițiile în care i s-a adus la cunoștință aceasta.

## Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian, același Grup parlamentar al PSD.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi este „Extinderea rețelei de gaze naturale în contextul modernizării comunităților rurale din județul Iași”.

Doamnă președintă,

## Doamnelor și domnilor,

România a trimis pe data de 22 iunie 1995 o solicitare de a fi membru al Uniunii Europene. După aproximativ 12 ani, țara noastră a devenit stat membru al acestei structuri, iar începând cu ianuarie 2019 va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, în cadrul unui sistem rotativ, timp de șase luni.

Prin această scurtă incursiune în timp am vrut să scot în evidență faptul că, imediat după Revoluția din 1989, România a început un proces ireversibil de modernizare, democratizare și aderare la structurile europene dezvoltate.

Acest lucru presupune ca țara noastră să facă pași înainte în ceea ce privește asigurarea unui trai decent românilor, comparativ cu al locuitorilor din celelalte state alături de care acum suntem parteneri egali.

În anul 2016 PSD a promis românilor că va demara un amplu program de modernizare a satului românesc, prin asigurarea unui pachet minim de servicii de care să beneficieze locuitorii din aceste comunități. Îmi doresc să ținem această promisiune și mă bucură faptul că până acum au fost deschise, prin proiecte, foarte multe dintre domeniile care trebuie îmbunătățite în localitățile rurale din România.

Voi vorbi despre aceste măsuri ale Guvernului PSD–ALDE pentru județul Iași și voi face un scurt rezumat al proiectelor începute și al banilor alocați în cadrul Programului național de dezvoltare locală.

Astfel, județul Iași beneficiază de fonduri totale de peste un miliard de lei. Vor fi construite, modernizate și reabilitate 180 de grădinițe, creșe și școli, pentru care au fost alocate peste 224 de milioane de lei. Vor fi reabilitate 44 de dispensare, cu suma de 54,9 milioane de lei. 68 de proiecte care vizează introducerea sau extinderea rețelei de apă și canalizare vor fi realizate, cu suma de 384,5 milioane de lei. Vor fi modernizare peste 60 de drumuri comunale și aproximativ 100 de kilometri de drum județean. De asemenea, șapte proiecte care prevăd reabilitarea unor poduri și podețe vor fi realizate, cu suma de 10,5 milioane de lei. Vor mai fi construite sau modernizate opt sedii ale unor primării din județ, un cămin cultural și o bază sportivă. Recent, Guvernul a demarat un amplu proiect național de conectare a localităților din mediul rural la rețeaua de gaz metan. Două astfel de rețele de distribuție vor fi înființate și în județul Iași. Proiectul va fi derulat prin consiliul județean, în colaborare cu operatorul național de gaze naturale și cu primăriile pe teritoriul cărora vor fi construite cele două magistrale. În prima fază, unitățile teritorial-administrative implicate în proiect vor trebui să înființeze asociații de dezvoltare comunitară, ADI, pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, avizarea acestora și concesionarea sistemelor de distribuție. Conform unei analize a Transgaz, în județul Iași este necesară construirea a două magistrale de transport, cu o lungime totală de 80 km.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „Reglementări importante privind regimul spațiilor verzi în intravilan”.

La sfârșitul lunii trecute s-a aflat în dezbatere și a fost aprobat în Senat un proiect de lege deosebit de important, cu siguranță, așteptat în teritoriu, și care vine în sprijinul cetățeanului. Este vorba despre Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.

Pot spune că este un proiect așteptat și din experiența pe care, ca senator de Iași, o am legat de acest subiect în orașul din care vin. Chiar în primăvara acestui an locuitorii dintr-o zonă a cartierului Tătărași, zonă în care se află și sediul cabinetului meu parlamentar, au protestat zile în șir împotriva construirii a trei blocuri pe spațiul verde dintre imobilele în care locuiesc. Acest spațiu verde are o suprafață de aproape 2.500 de metri pătrați, mulți arbori și constituie unul dintre puținele spații de recreere din cartier.

Eu însumi am primit la cabinet câteva petiții prin care mi se solicita sprijin în rezolvarea acestei probleme. De fiecare dată am dat curs cererilor primite, trimițând adrese către Primăria Municipiului Iași, pentru a soluționa cauza în favoarea cetățenilor din zonă. Problema s-a rezolvat, primăria nemaiacordând autorizație de construcție investitorului.

Însă astfel de situații, sunt convins, sunt întâlnite și în alte orașe din țară, așa că proiectul de lege menționat anterior este bine-venit. El aduce precizări clare cu privire la definirea a ceea ce numim „spațiu verde în intravilanul localităților”, la categoriile de teren ce intră în această definiție, lucru important în păstrarea sănătății populației, dar și în ceea ce privește protecția mediului. De asemenea, prevede obligațiile proprietarilor, fie că este vorba despre municipalitate, administrație publică locală, persoane fizice sau juridice, legate de aceste spații, dar mai ales sancțiunile ce pot fi aplicate celor care nu respectă legea.

Revenind la exemplul de la Iași, grație acestui proiect de lege în viitor situații similare nu vor mai putea fi întâlnite. Conform prevederilor stipulate, nu se pot da autorizații pentru construcții provizorii sau permanente pe spațiile verzi, iar închirierea acestor spații se poate face numai dacă cel care închiriază păstrează regimul de spațiu verde.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Titlul declarației mele de astăzi: „Dacă și noaptea ar fi fost zi, ministrul Daea, foarte probabil, ar fi putut eradica pesta porcină africană”.

Onorat Senat,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Din păcate, pesta porcină africană a lovit din plin în țara noastră, decimând aproape în totalitate industria producătoare și prelucrătoare a cărnii de porc. Asta în timp ce ministrul agriculturii, domnul Petre Daea, venerând oaia, „statuie vie”, așteaptă ca Dumnezeu să refacă Geneza – mai precis, citez, „și a fost seară, și a fost dimineață: ziua întâi” –, astfel încât să devină ziua veșnică, fără de noapte, căci numai așa Domnia Sa ar putea să rezolve aproape toate problemele agriculturii.

Știți bine la ce mă refer, stimați colegi. La remarca domnului ministru Daea privind problemele pe care i le creează noaptea, și anume – îl citez: „Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru că aș putea rezolva aproape tot în agricultură.”

## Doamnelor și domnilor senatori,

În condițiile în care circa 98% din numărul de focare de pestă porcină africană sunt înregistrate în gospodăriile populației, activitatea de prevenire și combatere ar trebui să acorde o importanță deosebită acestui sector, corelat cu acordarea de despăgubiri, în vederea reducerii impactului social.

Până în primăvara anului 2018, medicii veterinari de liberă practică, cei concesionari, care efectuau anual inspecția efectivelor de porci din gospodăriile populației, se ocupau de această gravă problemă. Astfel, era evaluată starea de sănătate a efectivelor, condițiile de creștere și erau identificate animalele bolnave. În mod paradoxal, în mod ciudat, în martie anul curent președintele ANSVSA a decis prin Ordinul nr. 17/2018, din rațiuni financiare, renunțarea la aceste inspecții și înlocuirea lor cu o analiză a rezultatelor obținute în anii precedenți. Aceasta în condițiile în care deja se înregistraseră focare de pestă porcină africană în județul Satu Mare încă din luna august a anului trecut.

Deși în 2017 un raport DG SANCO, organizație a Uniunii Europene, în prezent Direcția Generală pentru Sănătate și Securitate Alimentară, identifica în România ca principali factori de risc privind intrarea și răspândirea virusului pestei porcine africane numărul mare de porci din gospodăriile populației și numărul mare de mistreți, nu au fost luate măsuri concrete în acest sens. Efectivele aflate în gospodăriile populației nu sunt în totalitate identificate și înscrise în Registrul de exploatație. Astfel, nu există o situație reală a numărului de porci și a localizării acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe. Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața, doamnă președintă! Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează „Campania pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin”.

Dragi colegi,

Ca să obținem o ofertă electorală mai diversă și o posibilitate a evaluării mai concrete de către cetățean a votului acordat, modificarea legilor electorale reprezintă un demers firesc și necesar, care să aducă o schimbare reală a modului în care sunt organizate alegerile, de natură să atragă în politică oameni care să pună cu adevărat administrația locală și centrală în slujba cetățenilor, oameni care să aibă reprezentativitate și responsabilitate față de concetățeanul care i-a votat. Ceea ce nu s-a întâmplat însă întotdeauna, mai ales la alegerile din 2012–2016, când mulți dintre primari, cei care gestionează resursele unei comunități locale, au fost aleși cu nu mai mult de 10% din totalul alegătorilor.

Din convingerea că pentru români cea mai corectă soluție pentru redresarea încrederii comunității față de candidații la conducerea primăriilor este revenirea la alegerea lor în două tururi de scrutin, Partidul Mișcarea Populară a inițiat Legea cu privire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, care a fost adoptată, ce-i drept, tacit, în Senat încă din 2016. Pentru că nu reprezintă un subiect pentru actuala majoritate, acest proiect legislativ a ajuns la poziția 248 pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, deși inițiatorii au cerut, în mod repetat, mutarea proiectului la poziția a opta, pentru a fi dezbătut și votat de plenul Camerei decizionale.

Constatând reacția, deloc surprinzătoare, din partea PSD, care a dat tonul către majoritate pentru a se vota împotriva acestei inițiative legislative, s-a apelat la reacția populară, peste 3.000 de membri ai Partidului Mișcarea Populară promovând campania națională pentru strângerea de semnături în favoarea adoptării acestei legi. Ca urmare, se va merge la Parlament cu un milion de semnături depuse de cetățenii României, pentru a le cere și deputaților să voteze revenirea la alegerea primarului în două tururi de scrutin. În cazul în care celelalte partide politice parlamentare vor ignora mesajul transmis Parlamentului de peste un milion de semnături, acesta ar urma să fie supus Președintelui României, cu rugămintea de a convoca un referendum pe acest subiect, la data de 26 mai anul viitor, odată cu alegerile europarlamentare – o cerință justificată în cazul unei atitudini de rea-credință a majorității parlamentare actuale, o consultare necesară, fără costuri suplimentare în comparație cu alte inițiative cetățenești, un demers în deplină conformitate cu prevederile constituționale.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Între dispreț și încredere”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută am vorbit cu români din Spania, la Sevilla și la Barcelona. Unele dintre remarcile pe care le-am auzit din partea mai multor compatrioți au fost în aceeași linie: „Vrem să fim încurajați să mergem în România, să facem treabă în România, să ne întoarcem în România, vrem să avem motive să ne întoarcem în România. Acum însă cei de la guvernare sunt preocupați exclusiv de prăduiala pentru interesul propriu și sunt complet dezinteresați de noi, de români.”

Acum numai câteva zile, PSD s-a grăbit să adauge argumente pesimiștilor, să întărească sentimentul că România este guvernată de oameni complet dezinteresați de orice altceva decât de a-și salva propria piele. Luni senatorii PSD au dat dovada unui dispreț greu de catalogat și au preferat să ignore lucrările Senatului. Pur și simplu nu s-au prezentat la muncă. Niciun senator PSD, niciunul, nu a fost în sala de ședințe a Senatului României, să facă legi, să facă ceea ce au fost mandatați să facă: legi în folosul tuturor românilor.

Cei care conduc România acum și care se laudă permanent că au fost mandatați de cetățeni să guverneze și-au pierdut orice interes în a gestiona țara. Oamenii din PSD sunt interesați de un singur lucru: cum să iasă fiecare dintre ei, personal, mai bine din toate scandalurile interne din acest cartel care își spune „partid”.

Unul dintre participanții la întâlnirea cu românii din Catalonia de sâmbătă mi-a spus că, deși a fost silit să plece din cauza lipsei de perspective, din cauza abuzurilor la care a fost supus de pesediștii locali din comuna sa, este totuși hotărât să meargă și să candideze la primăria din locul de unde a venit, din Caraș-Severin. Nu pentru că este ușor, ci pentru că el consideră că este o datorie pentru comunitatea și pentru țara de care este legat.

Și sunt convins că, din fericire, sunt enorm de mulți oameni ca el, care, oriunde ar fi, nu vor să uite și nu vor uita de România, așa cum au făcut toți senatorii PSD luni. Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan. Se pregătește domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică de astăzi poartă un titlu aparte: „Creșterea economică contribuie la creșterea cererii de forță de muncă”.

Stimați colegi și colege,

Politicile și deciziile economico-fiscale ale guvernării PSD, deși contestate de opoziție, au condus la un trend ascendent al creșterii economice. Creșterea cea mai mare o înregistrează industria bunurilor de capital reflectată în mașini-unelte, echipamente sau clădiri. Pe scurt, investiții care duc la dezvoltare.

Stabilitatea economică a încurajat operatorii economici să-și mărească numărul de angajați, ca urmare firească a creșterii numărului de comenzi. Spre surprinderea pesimiștilor, odată cu micșorarea indicelui de șomaj a apărut imperios necesară o cerere mare de forță de muncă, în principal calificată, mai ales în industria producătoare și în construcții.

Creșterea economică s-a reflectat și în agricultură. Măsurile din programul de guvernare și vremea favorabilă au permis obținerea unor recolte foarte bune și, totodată, încurajarea apariției de noi ferme, atât vegetale, cât și animale, generând o cerere mare de forță de muncă și în acest sector.

Toate se traduc în faptul că, în aproape doi ani de guvernare PSD, românii au venituri mai mari, puterea de cumpărare a crescut și, implicit, s-a produs o creștere a nivelului de trai. Urmările s-au văzut, de exemplu, în creșterea vânzării de autoturisme și în creșterea serviciilor de piață furnizate populației. Folosind dezinformarea, opoziția încearcă să inducă populației un sentiment de teamă, nesiguranță și instabilitate, menite să abată atenția de la realizările obținute printr-o guvernare cu rezultate. Partide precum USR-ul, apărute din neant, fără platformă, fără statut, fără niciun program, fără nicio inițiativă legislativă, fără nicio măsură menită să aducă o contribuție la economia țării, vin, prin reprezentanții lor parlamentari, să dea lecții, să arată cu degetul, dar fără a propune nicio măsură. Nu avem nevoie de aceștia.

Mai avem multe de pus în aplicare din promisiunile făcute prin programul de guvernare, dar pentru aceasta este nevoie de liniște și un climat favorabil.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Declarația mea politică de astăzi are titlul „România are un deficit de democrație”.

Stimați colegi,

Democrația în România și oriunde în lume înseamnă, în mod esențial, existența unor opțiuni reale pentru cetățeni de a alege. În materie de politică facem anumite alegeri ca urmare a programelor propuse de partide, dezbătute, criticate și analizate de presă și de opinia publică.

Constat cu regret că în acest moment avem, într-adevăr, în România un deficit de democrație. El însă nu se datorează coaliției aflate la guvernare din 2016, în urma votului dat de oameni, ci din cauza liderilor partidelor de opoziție, care au adus românii în imposibilitatea de a alege sau de a dezbate.

Coaliția PSD–ALDE a venit și vine în fața românilor cu proiecte clare, precum și cu rezultate pozitive pentru oameni la fel de clare. Fără a intra în prea multe detalii, aș aminti aici doar două măsuri din domeniul sănătății: creșterea substanțială a salariilor cadrelor medicale și investițiile realizate în dotările spitalelor cu aparatură de ultimă generație.

De mai bine de doi ani, în vreme ce PSD și ALDE guvernează cu rezultate pozitive, recunoscute la nivel european și simțite de români, opoziția nu face nimic altceva decât să promoveze bârfa, speculațiile, înjurăturile, intrigile, adică un mare și foarte real nimic. De mai bine de doi ani, românii nu au auzit nimic concret de la membrii opoziției: nicio propunere reală, niciun argument de fond, niciun proiect. Or acest lucru este, în opinia mea, extrem de periculos pentru noi toți.

În loc să lupte pentru a ajuta țara aceasta să prospere, să se dezvolte, să facă pași înainte, așa cum ne dorim și așa cum românii merită, cei din opoziție încearcă din răsputeri să blocheze tot, să distrugă tot, să facă România de rușine pe plan internațional, în speranța, probabil, că vor putea acapara puterea fără a propune oamenilor măcar o singură idee concretă și constructivă. Liderii opoziției au o singură idee fixă, aceea de a critica mereu coaliția aleasă de români ca să guverneze țara. Atât și nimic altceva.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD – doamnele și domnii senatori Stan Ioan, Bădălău Niculae, Vulpescu Ioan, Arcan Emilia, Trufin Lucian, Toma Vasilică, Smarandache Miron Alexandru;

– Grupul parlamentar al PNL – Cristina Ioan, Pîrvulescu Eugen, Popa Cornel, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Cazan Mircea Vasile;

– Grupul parlamentar al USR – Alexandrescu Vlad Tudor, Ghica Cristian, Wiener Adrian;

– Grupul parlamentar al ALDE – Nicoară Marius Petre. Distinși colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 7 noiembrie 2018.

## PAUZĂ *

Bună dimineața, stimați colegi! Rog liderii de grup să invite colegii în sală. După cum observ, grupurile USR, ALDE probabil că nu și-au terminat ședința de grup.

## * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 noiembrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 79 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Ion Ganea și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Nu sunt.

Atunci, o

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Înțeleg, din partea Grupului PNL, o intervenție.

Vă rog, domnule vicelider, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o modificare, două modificări în componența Grupului senatorial al Partidului Național Liberal, și anume vom avea, începând de astăzi, încă un vicelider, în persoana domnului Mario Ovidiu Oprea, iar liderul de grup, începând de astăzi, este domnul Florin Cîțu.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Am luat act de modificările din cadrul Grupului PNL. La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi... Domnule senator Moga, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Bună dimineața! Stimați colegi, Domnule președinte,

La solicitarea multor colegi, vă fac o propunere referitoare la cartelele de vot. Până găsim o altă metodă, până reglementăm lucrul ăsta, vă propun să rămână la fel cum a fost până acum: cartelele de vot să rămână la staff, stafful să ni le ofere dimineața. Exact cum a fost până acum.

Vă propun lucrul ăsta până găsim o altă modalitate, ca să nu fim puși în situația să nu avem cartele sau să nu putem să votăm.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator Moga, pentru intervenție. Rog stafful să țină cont de solicitarea președintelui Comisiei pentru regulament.

Mai sunt și alte intervenții?

Săptămâna aceasta facem cum ne-a propus domnul Moga. Vedem mai târziu ce facem.

Stimați colegi,

Invit liderii de grup până la prezidiu, inclusiv pe domnul senator Moga.

Mulțumesc.

Informez plenul Senatului că discuția cu liderii grupurilor parlamentare, ca urmare a propunerii domnului senator Moga... Concluzia este următoarea: îl mandatăm pe domnul senator Moga să poarte o discuție cu stafful, să stabilească procedurile privind ridicarea cartelelor, aducerea cartelelor, și inclusiv pentru ședințele de plen, în așa fel încât toate lucrurile să fie în regulă și să fie informate grupurile parlamentare.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12–17 noiembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 12 noiembrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent; între ora 14.00 și ora 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 13 noiembrie – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 14 noiembrie: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 15 noiembrie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 16 noiembrie, respectiv sâmbătă, 17 noiembrie – activități în circumscripțiile electorale.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/22.XI.2018

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 5 noiembrie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (b577/1.11.2018).

Adoptată tacit de Camera Deputaților. Dacă inițiatorul o susține? Nu.

Atunci, nu avem cum să

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (b579/1.11.2018).

Adoptată tacit de Camera Deputaților. Inițiatorul? Nu.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu. Microfonul 6, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

În ședința din 30.10.2018, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

La fel, comisia supune spre dezbatere și adoptare prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2018 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat (L626/15.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Diana Severin. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Proiectul de act normativ vizează crearea cadrului legal specific, astfel încât să fie cuprinse toate elementele necesare participării militarilor invalizi și răniți, precum și a însoțitorilor acestora la evenimentul competițional „Invictus Games” și la alte evenimente sportiv-recreative care vizează recunoștința cuvenită acestora, reinserția socioprofesională, recuperarea și reabilitarea fizică și psihică, precum și reglementări privind modul de asigurare a fondurilor necesare pentru participarea echipei României la asemenea evenimente.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu.

Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare și Comisiei juridice avem raport comun. Da?

Domnule președinte Brăiloiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Domnule președinte,

În data de 30 octombrie 2018 Comisia pentru apărare a adoptat prezentul raport de admitere, fără amendamente.

La fel, vă propunem dezbatere și vot asupra proiectului... privind prezentul raport de admitere, precum și proiectul de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu. Atunci declar...

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aprecierea și recunoștința noastră față de acești oameni nu sunt..., nu se manifestă doar prin folosirea cuvintelor „vă apreciem” și „suntem recunoscători”, ci trebuie să o facem zilnic. Contează și intenția de a valoriza acești oameni și trebuie să-i felicităm pentru rezultatele pe care le-au obținut la jocuri și să ne străduim să le creăm cadrul legal necesar pentru a participa la aceste evenimente.

Este o onoare deosebită pentru noi și pentru Armata Română ca acești oameni, care nu se lasă niciodată bătuți, să ne reprezinte.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator Sbîrnea. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni, de la ora 18.00.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor și pentru modificarea art. 342 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L545/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mihai Valeriu, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 8, aveți cuvântul.

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a formulat un punct de vedere negativ pe marginea propunerii legislative în discuție.

Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul comun de admitere, cu amendamente, elaborat de Comisia juridică și Comisia pentru apărare.

Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 295 privind regimul armelor și munițiilor și pentru modificarea art. 342 alin. (1) din Legea nr. 286 – Codul penal în sensul eliminării sancțiunii anulării dreptului de deținere a armelor, pentru situația în care titularul a săvârșit într-o perioadă de doi ani două contravenții prevăzute de prezenta lege sau o contravenție pentru care legea prevede sancțiunea contravențională, complementară anulării dreptului de deținere ori, după caz, de port și folosire a armelor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică au adoptat prezentul raport comun de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru succinta prezentare. Dacă sunt intervenții? Procedură.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Văzând și poziția Guvernului și că nu se înțeleg lucrurile, noi considerăm, Grupul PNL, că ar mai fi ceva de discutat la această lege și solicităm retrimiterea la comisie pentru..., timp de o săptămână.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înțeleg că motivul este că există divergențe între punctul de vedere al Guvernului și cel al comisiei. Nu?

Vă mulțumim că aveți grijă să nu existe astfel de divergențe.

Număr insuficient de voturi pentru a fi retrimisă la comisie. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni, cu speranța că vom avea un punct de vedere comun între Guvern și majoritate.

Punctul 4 al ordinii de zi, Legea manualului școlar (L1/3.04.2018). Reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Petru Andea, secretar de stat, de la Ministerul Educației Naționale. Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul. ## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

După cum se cunoaște, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea manualului școlar în ansamblu său. Cum deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, rezultă că proiectul de lege trebuie respins.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru constituționalitate avem raport comun. Domnule președinte Pop, microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii celor două comisii, analizând legea trimisă la promulgare și considerentele expuse în Decizia Curții nr. 537/2018, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere a Legii manualului școlar.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar caracterul legii este ordinar.

Mulțumesc.

Sper că, dacă va mai reveni un proiect al Legii manualului, nu va fi precedat de ordine de ministru cărora legea asta apoi să trebuiască să se conformeze. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Fără îndoială că nu este un succes pentru Comisia de învățământ, dar cred că din această Lege a manualului noi putem să facem un pas mai departe și să gândim, să avem o abordare mai flexibilă, și anume să considerăm în viitor o lege a resurselor educaționale, ceea ce înseamnă un document mai cuprinzător și care cred că este mai așteptat de societate și de școlile din România. De aceea, cred că tot răul este spre un mai bine.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte al comisiei, o intervenție. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Doresc să informez plenul Senatului că la balcon avem un grup de 50 de pensionari din județul Galați, veniți la invitația domnului senator George Stângă.

Le spunem bine ați venit în Senatul României!

Continuăm dezbaterile. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Goțiu. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

USR va vota, evident, pentru acest raport de respingere, dar intervin acum pentru a sublinia modul în care s-a ajuns la acest raport de respingere, în speranța că ceea ce s-a întâmplat nu se va mai repeta.

Practic, totul a pornit încercându-se să se eludeze rolul Legislativului, al Parlamentului și rolul de for de dezbatere și decizional. Pe această lege s-a lucrat mult în Comisia pentru învățământ. Se ajunsese la unele puncte comune, dar au fost și niște lucruri care au fost forțate să treacă. De ce? Pentru că deja se începuse, la sfârșitul anului trecut, o procedură de evaluare a manualelor pentru acest an, iar legea ar fi trebuit să urmeze și să se conformeze procedurii deja începute. Ce s-a întâmplat cu acea procedură de elaborare a manualelor se cunoaște; sunt deja celebre manualele pentru clasa a VI-a de geografie și de istorie – nu mai repet acest lucru –, dar sper ca pe viitor să gândim și să dezbatem în mod real aici, în Parlament, legi care să vizeze, mai ales când e vorba de educație, ceea ce se va întâmpla nu doar în lunile următoare, ci și peste cinci sau peste 10 ani. Să nu ne mai grăbim cu astfel de proiecte de lege doar pentru a rezolva situația pentru câteva luni și situația la care s-a ajuns, pentru că s-a încercat eludarea rolului de legislativ și de dezbatere aici, în Parlament.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În fapt, decizia Curții spune că noi, Senatul, trebuia să fim prima Cameră care dezbatem Legea manualului școlar, iar Camera decizională trebuia să fie Camera Deputaților. Ăsta este fondul problemei. Decizia Curții ne obligă din punctul acesta de vedere. Dacă vrem..., să reluăm procesul. Și eu am făcut lucrul acesta, toți senatorii Partidului Social Democrat au depus Propunerea legislativă pentru Legea manualului școlar – este în circuit parlamentar, urmează s-o dezbatem în Senat – și această lege să sperăm că va fi votată și de Camera Deputaților, cu toate amendamentele pe care și dumneavoastră, cei din opoziție, le-ați depus. Mulțumesc mult de tot.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Cu o precizare: să reluăm procesul legislativ, nu procesul. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L521/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul văd că nu este prezent, motiv pentru care dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat, de la Ministerul Justiției, microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Formularea propunerii de reglementare analizate este de natură să creeze confuzii și incertitudine, dar și dificultăți în ceea ce privește interpretarea și aplicarea reglementării, situații sancționate în mod constant de Curtea Constituțională.

În ceea ce privește propunerea de modificare a dispozițiilor art. 509 din noul Cod de procedură civilă, care reglementează situațiile care constituie cazuri de revizuire, arătăm faptul că acestea sunt lipsite de claritate și previzibilitate și sunt de natură a permite retractarea hotărârilor judecătorești în alte situații decât cele limitativ și expres prevăzute de Codul de procedură civilă.

Prin urmare, apreciem că propunerea legislativă nu îndeplinește cerințele de constituționalitate mai sus amintite, fiind de natură să aducă atingere principiului autorității de lucru judecat și principiului securității juridice, dar și exigențelor constituționale referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea normei juridice.

Pentru aceste considerente, Guvernul nu susține propunerea legislativă în forma prezentată.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, dau cuvântul domnului senator Diaconu, pentru a prezenta raportul. Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu mențiunea că inclusiv avizul Consiliului Legislativ este negativ, Comisia juridică, în ședința din 30 octombrie 2018, a analizat propunerea legislativă și a hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni, de la ora 17.00.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antiromânismului (L570/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnule senator Baciu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

În calitate de inițiator, da?

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Da.

Puteți să luați cuvântul de la microfonul central, după care o să vă rog să luați loc lângă domnul senator Diaconu, ca inițiator.

De ce a apărut această lege? A apărut ca o normalitate, ca ceva care-și propune să reglementeze un lucru care se manifestă tot mai pregnant în societatea noastră. Și, atunci, mai mulți inițiatori, aparținând PMP, PSD, PNL, senatori și deputați, s-au gândit să promoveze o astfel de lege, care să înlăture posibilitatea ca în public sau prin alte mijloace în mass-media românii să fie jigniți în mod deschis, să fie batjocoriți, să se întreprindă împotriva lor anumite acte care nu fac bine nimănui, nici celor care le promovează, nici celor care le suportă.

Și acest proiect de lege a fost promovat. S-a primit de la Consiliul Legislativ un aviz favorabil, de la una din comisiile avizatoare aviz favorabil. Sigur, Comisia juridică își va spune cuvântul. Zic dumnealor că avizul ar fi doar negativ. Eu cred că nu este corect, când promovăm ceva românesc, care să-l apere pe român de batjocura altora, să fie avizat negativ.

Îmi rezerv dreptul, domnule președinte, ca la discuții pe fond să iau cuvântul și să susțin partea aceasta. Mulțumesc.

În regulă. Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Diaconu. Vă rog, microfonul 5, aveți cuvântul.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unor infracțiuni și stabilirea pedepselor aplicabile în cadrul săvârșirii acestora, în scopul prevenirii și combaterii unor manifestări ostile la adresa statului român, situate în afara prevederilor Constituției României, care aduc atingere integrității teritoriale a României, valorilor și memoriei eroilor națiunii române.

În ședința din 30 octombrie 2018, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Imediat.

Domnule senator, vă rog, aveți cuvântul. Domnule senator Baciu, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost cu toții martori ai unor manifestații absolut incalificabile. Eu nu vreau să mai văd în prezența televiziunilor un oarecare salariat al statului român, de pe la finanțele publice, cu o minte bezmetică și nelalocul ei, cum îl spânzură pe „Crăișorul Munților”, pe Iancu, în prezența televiziunilor, spunând că face un lucru bun. Nu vreau să mai asist la acea batjocură pe care un popă catolic, europarlamentar, de altfel, o aduce nației române. Nu vreau să văd cum un președinte al unui partid politic parlamentar susține sus și tare că 1 Decembrie este o sărbătoare în care trebuie să punem doliu la steaguri sau să nu o sărbătorim cu toții, așa cum merită, fiind sărbătoarea noastră națională.

Nu mai curând decât săptămânile trecute, cred că chiar săptămâna trecută, Korodi Attila, șeful Grupului parlamentar al UDMR din Senat, alături de declarația făcută de la Budapesta de unul din demnitarii de acolo, spunea că președintele Comisiei Europene este un neștiutor, fiindcă a afirmat în prezența Președintelui României că 1 Decembrie va trebui să fie sărbătorit și de Europa, fiind o sărbătoare a unui stat care este membru în Uniunea Europeană și care este a șasea putere ca populație din Uniunea Europeană.

Îmi aduc aminte acum de sloganul celui mai puternic partid de guvernământ, aflat în sală, cel mai puternic partid parlamentar, care spune: „Sunt mândru că sunt român.”

Fiți mândri, dragi colegi, că sunteți români, că suntem români cu toții, votați pentru acest proiect de lege care-l bagă după gratii pe cel care ne jignește și proferează fel de fel de cuvinte jignitoare sau manifestații contra poporului român și care-l premiază pe cel care se poartă normal și așa cum trebuie să ne purtăm noi. Cerem respect, așa cum respectăm noi, nu mai mult, nu altfel.

Vă mulțumesc.

Vă rog să gândiți cu capul dumneavoastră și, atunci când votați, faceți lucrul pe care vi-l dictează conștiința, nu partidul. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Grupul USR va vota pentru raportul de respingere a acestei legi și o să explic și de ce.

Dacă o astfel de lege ar fi fost în vigoare în urmă cu 10-11 ani, probabil că mulți dintre cei de la putere s-ar fi bucurat că nu aș fi putut să fiu aici, în Senat, pentru că aș fi fost condamnat penal pentru atingere adusă unor simboluri naționale. Ce s-a întâmplat în Cluj într-o perioadă destul de cunoscută drept „epoca Funar”? S-au construit tot felul de statui, printre care și una a lui Avram Iancu, în Piața Avram Iancu, o statuie care în ghidurile turistice internaționale avea o caracterizare incredibil de comică; era o caracterizare din ghidul Routard.

În 2007, când s-a pus problema reamenajării Pieței Avram Iancu din Cluj-Napoca, am inițiat un demers jurnalistic pentru ca acea statuie și Avram Iancu să aibă, într-adevăr, o reprezentare care să nu ajungă de râs în ghidurile internaționale de turism. Peste 100 de personalități clujene și mulți alți clujeni au semnat acest demers, intitulat „Avram Iancu merită ceva mai bun”.

Ca urmare a acestui demers, m-am trezit cu o sesizare penală pentru atingere adusă simbolurilor naționale și pentru constituire de grup infracțional organizat.

Dacă o astfel de lege, în care se spune că am fi condamnați ca fiind antiromâni pentru o percepție, cum este formulat în această lege... Probabil că nu s-ar fi ajuns la neînceperea urmăririi penale, ci la un proces în care aș fi riscat să fiu condamnat.

Ceea ce voiam să exemplific e faptul că, cu asemenea formulări, oricând putem ajunge la abuzuri, la interpretări, pentru că percepția este, evident, una subiectivă și depinde din ce punct de vedere o vedem. Și, astfel, în loc să rezolvăm o problemă, am genera alte probleme.

În încheiere, vreau doar să mai subliniez un aspect, pentru că mi-a atras atenția motivarea acestei legi, mai exact referirea la Unio Trium Nationum și la acel termen de „tolerat”..., de „națiune tolerată”.

Îmi fac datoria de a sublinia un lucru pe care nu l-am învățat în școli, unde acestui termen i s-a dat o semnificație greșită; el provine din dreptul roman, unde procedura _tolerēs_ era o procedură prin care _pater familias_ își recunoștea un nou-născut, un nou-născut în familie, ca fiu al familiei. Deci era o recunoaștere și era o instituție total diferită de procedura expunerii, când nou-născutul era expus undeva la colțul străzii și luat de vânzătorii de sclavi sau unde murea.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și USR-ul va vota împotrivă săptămâna viitoare, luni... _(Discuții în sală.),_ pentru raportul de respingere, săptămâna viitoare, luni.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor prevederi referitoare la organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie (L525/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, doamnei secretar de stat Sofia Mariana Moț.

Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această inițiativă legislativă este în sensul că nu poate fi susținută în forma prezentată, pentru următoarele considerente:

– funcțiile de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sunt funcții de demnitate publică numite, care au prin natura lor o componentă politică și administrativă pronunțată;

– în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, o funcție publică presupune reglementarea unui statut bine definit, fără elemente de subiectivitate și arbitrariu. Or prevederile legale propuse constituie premisele nașterii raporturilor de serviciu pe baza unor elemente subiective, și nu pe baza unor criterii de competență profesională, care să poată fi evaluate în mod obiectiv, prin concurs.

Considerăm că dispozițiile propuse au valențe discriminatorii, poziționând persoanele vizate într-o situație privilegiată în raport cu alte persoane care urmăresc ocuparea posturilor prin concurs, în condițiile stabilite de lege, a unor funcții de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, microfonul 5, domnul senator Diaconu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe baza considerentelor expuse deja de doamna secretar de stat, în ședința din 30 octombrie 2018 membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita săptămâna viitoare.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L532/4.09.2018). Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Moț.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul...

Scuzați-mă, vă rog!

Vă scuz.

Domnule președinte,

Guvernul nu susține nici acest proiect de inițiativă legislativă, în forma prezentată.

Apreciem că era necesar să se clarifice dacă cerințele propuse, respectiv obiective de interes național și proiecte de cooperare internațională, trebuie îndeplinite cumulativ.

Considerăm că prevederile propuse sunt reglementate în termeni prea generali și nu permit diferențierea clară față de condițiile enumerate la art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, lăsând loc arbitrariului în aplicarea legii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Diaconu. Vă rog, microfonul 5. Aveți cuvântul.

Proiectul legislativ intenționa să relaxeze condițiile pe care asociațiile, fundațiile și federațiile trebuie să le îndeplinească pentru obținerea statutului de utilitate publică, precum și al promovării participării cetățenești la luarea deciziilor publice prin intermediul structurilor care funcționează deja în cadrul autorităților prevăzute de art. 51 din ordonanță.

În ședința din 30 octombrie 2018, membrii Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51 din 7 iunie 1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, respectiv a dispozițiilor art. 62 alin. (1) (L487/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului.

- Dintre inițiatori, microfonul 7, domnul deputat Grosaru. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați domni senatori și doamne senator,

Conform tradițiilor democratice ale reglementării profesiei de avocat în România, Congresul avocaților a redevenit organul suprem de conducere a profesiei de avocat, ca organ al profesiei, prin reglementarea cuprinsă în Decretul-lege nr. 90/1990, ce a fost ulterior abrogat și înlocuit de Legea nr. 51/1995, care a preluat reglementările de sorginte democratică și a consacrat legal compunerea Congresului avocaților din reprezentanți desemnați după reguli și standarde tradiționale ale democrației profesiei de avocat din România, corespunzător atribuțiilor legale ale congresului.

Propunerea legislativă vine să remedieze o situație existentă în cadrul Congresului avocaților, în sensul reprezentării inclusiv a Casei de Asigurări a Avocaților de drept, prin președintele consiliului de administrație, tocmai pentru a exclude o altă procedură de desemnare a unui reprezentant al acestei instituții, pentru a se asigura prezența președintelui casei, ca membru al congresului, având în vedere că supravegherea Casei de Asigurări a Avocaților este de competența congresului, statutul, hotărârile consiliului de administrație și bugetul casei sunt, de asemenea, supuse aprobării Congresului avocaților. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Sofia Mariana Moț. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că, în situația în care în cadrul lucrărilor desfășurate în congres în îndeplinirea atribuțiilor acestei entități se impune consultarea Casei de Asigurări a Avocaților, acest demers poate fi realizat și pe cale administrativă, prin convocarea la lucrări, solicitarea unui punct de vedere și așa mai departe, nefiind necesară neapărat și amendarea Legii nr. 51/1995 pentru rezolvarea problemelor identificate în practică.

Prin urmare, Guvernul apreciază că Parlamentul este cel care decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei juridice, domnul senator Diaconu. Vă rog, microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 30 octombrie 2018, membrii Comisiei juridice au reexaminat propunerea legislativă și au hotărât, cu o singură abținere și un vot împotrivă, să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Raportul suplimentar înlocuiește raportul anterior.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Drept care supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Vrea să vorbească de la UDMR.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă sunt intervenții?

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Cseke Attila.

Domnul senator Cseke Attila.

Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

V-aș face propunerea, ca lider de grup al UDMR, să retrimitem acest proiect la comisia de specialitate pentru unele clarificări, termen – o săptămână.

Mulțumesc.

Continuăm. Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L625/15.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2018 s-au aprobat o serie de măsuri fiscal-bugetare, cu intrare în vigoare în trimestrul IV, anul 2018.

Guvernul susține raportul elaborat de Comisia pentru buget. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru prezentare. Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Continuăm. Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile (L493/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor, da? Vă rog, microfonul 8, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Prin această inițiativă legislativă s-a propus soluția privind rectificarea unor erori care au apărut în ceea ce privește evidențele bugetare pe venituri.

Guvernul susține inițiativa doar sub rezerva preluării unor amendamente, care au fost prezentate în cadrul punctului de vedere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 30 octombrie 2018, membrii comisiei au reanalizat propunerea legislativă, iar, în urma votului exprimat, aceasta a întrunit 7 voturi împotrivă, 3 pentru.

În consecință, comisia a hotărât să adopte raport suplimentar de respingere, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

A! Vă rog.

Mă scuzați! Domnul secretar din stânga mea nu m-a putut ajuta.

Doamna senator Alina Gorghiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Într-adevăr, este o inițiativă a colegilor noștri din Camera Deputaților. Este o inițiativă care, din punctul nostru de vedere, elimină, așa cum spunea reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene, o greșeală din lege și simplifică absorbția de fonduri europene. Din păcate, înțeleg că în Comisia pentru buget, finanțe punctul de vedere majoritar a fost de respingere a acestui proiect legislativ, care nu face altceva decât să permită cadrul legal pentru a se plăti sumele cuvenite beneficiarilor proiectelor retrospectiv finanțate din POS Mediu 2007–2013.

M-aș bucura să reevaluăm punctul de vedere al comisiei astăzi, prin votul senatorilor din plen, și să votăm împotriva raportului de respingere și, implicit, un vot pentru proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 17 din 15 iulie 2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 540 din 20 iulie 2015, cu modificările și completările următoare (L490/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila György.

Vă rog. Microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Prin această inițiativă legislativă sunt prevăzute noi reguli privind utilizarea ștampilelor în cazul persoanelor juridice de drept public.

Punctul de vedere al Guvernului pe această inițiativă este în sensul că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele admise și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea...

Vă rog, domnule senator Ghica. Aveți cuvântul, microfonul 2. Explicația votului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă mărturisesc că sunt puțin emoționat. Cred că e pentru prima oară când spun treaba asta în plen. Eu cred că... De fapt, știți la ce mă gândesc? Aș vrea să parafrazez o replică celebră: se pare că este un pas mic pentru societate, dar, de fapt, e un pas foarte mare. Eu cred că acesta ar putea să fie punctul zero de la care să înceapă debirocratizarea în România. Și cred că este un pas extrem de important în digitalizarea administrației publice, către care cred că toți tindem.

Vreau să mulțumesc tuturor pentru acest vot. Nu mă așteptam să o fac atât de repede, a mai trecut un proiect acum ceva timp. Apreciez foarte mult acest lucru. Vă mulțumesc din nou tuturor.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Cseke Attila, microfonul 2, după care domnul senator Wiener.

Domnule senator,

Nu am înțeles cum ați votat, că era explicarea votului. Domnule senator Ghica, din cauza emoțiilor nu ați spus cum ați votat totuși, că de aia ați cerut cuvântul, nu?

„Pentru”, evident. Mulțumesc.

Dar să știți că chiar sunt emoționat. Chiar vorbeam cu colegii mei acum despre treaba asta.

Fiind unanimitate, ne-am dat seama cum ați votat. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții aici? Explicarea votului. Nu.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L559/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna secretar Diana Severin, da?

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât un medic de familie să poată fi titularul atât al unui singur cabinet, cât și al mai multor puncte secundare de lucru.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Diaconescu.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

În urma dezbaterilor din ședința din 30 octombrie 2018, Comisia pentru sănătate publică a hotărât, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa ce face parte integrată din prezentul raport.

Menționăm că amendamentele cuprinse în anexă sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru sănătate publică supune, pentru dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este o inițiativă legislativă în principal a colegilor parlamentari din Grupul parlamentar al UDMR, susținuți și de alți colegi, o inițiativă care vine în sprijinul rezolvării problemelor care există mai ales în mediul rural în ceea ce privește asigurarea asistenței medicale la nivelul medicinei de familie. Soluția găsită, îmbunătățită prin raportul Comisiei pentru sănătate, credem că va duce lucrurile înainte. Va fi un pas înainte în sensul în care în anumite localități din mediul rural unde astăzi nu se poate asigura această asistență va exista această posibilitate prin faptul că medicul de familie poate să-și deschidă un punct secundar de lucru, în plus față de cel principal.

Evident că vom susține și vă rog să susțineți această propunere legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Wiener, vă rog. Microfonul 2.

Stimați colegi,

România ocupă, din păcate, ultimul loc în Europa la indicatorul „Nevoi medicale nesatisfăcute” și asta în principal datorită accesului absolut insuficient la servicii de medicină primară. Vreau să menționez faptul că în România există între 400 și 600 de localități care nu au medic de familie, iar vârsta medie a medicilor de familie în România este de peste 52 de ani.

Evident, această lege vine să faciliteze accesul populației, în special din mediul rural, la servicii medicale de bază. Țineți cont de faptul că în România una din cinci gravide este evaluată medical pentru prima dată în momentul nașterii. Este o lipsă de asistență medicală primară cumplită în mediul rural. Mă surprinde profund punctul de vedere negativ al Guvernului și sper ca noi toți, aici, să decidem a sprijini această lege și a facilita accesul românilor din mediul rural la servicii medicale.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum a spus și colegul nostru, domnul senator Cseke, propunerea legislativă a fost ușor modificată, ușor îmbunătățită în cadrul Comisiei pentru sănătate, iar punctul de vedere al Guvernului se referea la propunerea inițială, așa că am să

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Domnule senator Diaconescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Pentru a explica, oarecum, faptul că această comisie de sănătate a votat împotriva unei decizii a Guvernului, vreau să vă spun, așa cum preciza și domnul senator dinaintea mea, că noi am adus modificările care să faciliteze și să se acordeze cu punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Ce se voia prin punctul de vedere al Ministerului Sănătății? Ca accesul..., ca medicii tineri să vină spre zonele rurale și, dacă un medic își poate extinde activitatea și în alte localități, medicii tineri nu mai pot veni în acele localități. Noi am făcut amendamente care permit medicilor să intre în localități și restricționează accesul medicului cu un cabinet particular într-o unitate teritorială să meargă foarte departe. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 14, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (L442/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat, de la Ministerul Culturii. Microfonul 8, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Prin adoptarea proiectului de act normativ se urmărește facilitarea accesului la opere publicate al persoanelor

nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate.

Scopul proiectului de act normativ este să îmbunătățească disponibilitatea și schimburile transfrontaliere ale anumitor opere și ale altor obiecte protejate de drepturi de autor, în formate accesibile pentru persoanele beneficiare.

Domnule președinte, Domnilor senatori,

Fiind vorba de transpunerea unei directive europene, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege, așa cum a fost aprobat în raportul comun al celor două comisii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru cultură și Comisiei juridice avem raport comun.

Vă rog, microfonul 7.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente. Amendamentele sunt cuprinse în anexa la prezentul raport și sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru cultură și media și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun plenului Senatului spre dezbatere raportul comun de admitere, cu amendamente, și Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator Turos. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L385/18.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul? Sunteți inițiator? Da.

Domnule senator Chisăliță, vă rog. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată astăzi în dezbatere are ca principal scop asigurarea faptului că România, stat parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, își respectă întru totul obligațiile asumate în această calitate.

Prin modificările și completările aduse Legii nr. 8/2016 prin această propunere legislativă se sporesc atribuțiile Consiliului de monitorizare și se înlătură discriminarea persoanelor cu dizabilități neinstituționalizate. Între modificările propuse se numără monitorizarea implementării convenției în toate instituțiile ce au obligația de a respecta unul sau mai multe articole din acestea, asigurându-se respectarea drepturilor tuturor persoanelor cu dizabilități.

O completare considerată a fi mai mult decât necesară este acordarea posibilității reprezentanților Consiliului de monitorizare de a participa, în calitate de observatori, la activitățile comisiilor județene de evaluare a persoanelor cu handicap, pentru a modifica respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități de către acestea.

Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului dau cuvântul domnului secretar de stat Nicea Mergeani, de la Ministerul Muncii. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare.

În această situație, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului, domnul senator Chisăliță.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 8.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În cadrul ședinței din data de 30.10.2018, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supusă votului plenului Senatului în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituția României, Senatul fiind Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Din partea Grupului USR înțeleg că-s două intervenții. Ne hotărâm și noi?

Vă rog. Domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Acest Consiliu de monitorizare este un mecanism esențial în respectarea acestei convenții, Convenția pentru respectarea și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Din păcate, prin această lege s-a pierdut din vedere premisa esențială a acestui consiliu, a acestui mecanism de monitorizare, practic, și anume independența instituțională. Acest consiliu trebuie să monitorizeze instituțiile statului în exercițiul lor de a implementa drepturile persoanelor cu dizabilități, care sunt numeroase, și în România, din păcate, sunt foarte puțin respectate.

Prin faptul că și-au extins domeniul de activitate și nu s-au limitat prin această lege să extindă domeniul de activitate..., și nu s-au limitat la obiectul esențial pe care îl are, practic, își pierd ascendentul pe care l-ar avea, acela al independenței instituționale. În măsura în care și-au propus să realizeze un registru național al persoanelor cu dizabilități, în măsura în care își propun să aibă și alte activități pe lângă cele de inspecție și monitorizare, și anume formarea sau derularea a tot felul de proiecte finanțate cu fonduri de la diverse instituții sau chiar fonduri europene, practic, își cresc dependența de bunăvoința diverselor instituții, pe care ei, de fapt, ar trebui să le monitorizeze și să le amendeze, practic, prin inspecțiile pe care le fac, pentru constatarea neregulilor.

De asemenea, sunt îngropate, nici măcar profund, ci la suprafață, în lege drepturi de preemțiune ale președintelui, ale vicepreședintelui, sinecuri de tot felul.

Grupul USR va vota împotrivă, considerând faptul că această lege, practic, pervertește obiectivul principal al Consiliului de monitorizare, și anume acela de a fi un câine de pază al instituțiilor statului în exercitarea implementării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule senator Chisăliță, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vizavi de avizul Guvernului, vreau să vă spun că în comisie s-au luat în considerare toate obiecțiile pe care le-a avut Guvernul, iar, de asemenea, au fost adoptate o serie de amendamente venite de la Consiliul de monitorizare, în așa fel încât acest proiect să respecte în totalitate Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, aș vrea să vă solicit să supunem la vot o modificare la unul dintre amendamentele admise. S-a strecurat o greșeală de formulare.

Este vorba la nr. crt. 17. La art. 4, la lit. f), textul adoptat inițial de comisie a fost: „Primește notificările de deces transmise conform art. 13 de către facilitățile de tip rezidențial publice sau private prevăzute la art. 2 alin. (2).”

Modificarea care trebuie făcută: „Privește notificările de deces transmise... conform art. 12 de către instituțiile prevăzute la art. 2 alin. (2).”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Ghica**

**:**

Precizare... Procedură...

Vă rog, domnule senator Ghica. Microfonul 2. Intervenție pe procedură sau precizare.

## **Domnul Cristian Ghica:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Cred că nu mi-a trecut emoția. La punctul 14, la L442, am votat din greșeală „contra” și aș vrea, pentru stenogramă, să rămână că aș fi votat „pentru”.

Mulțumesc.

Am înțeles. Pentru stenogramă. E bună precizarea. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

## **Din sală:**

Luni!

Organică...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera... Mulțumesc colegilor că mi-au atras atenția.

Fiind vorba de o inițiativă cu caracter organic, votul va fi luni.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L608/2.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorul este prezent...?

Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicea Mergeani, de la Ministerul Muncii. Microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că avizarea propunerii de candidați pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ai Consiliului de monitorizare a implementării convenției să se realizeze cu avizul comun al Comisiilor pentru drepturile omului din Camera Deputaților și Senat.

Având în vedere autonomia acestei instituții care funcționează sub controlul parlamentar, Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului să decidă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului, vă rog, domnule senator Chisăliță. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În cadrul ședinței din data de 30.10.2018, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Comisia a decis respingerea propunerii legislative, având în vedere prevederile art. 74 alin. (4) și (5) din Regulamentul Senatului, republicat, și că pe ordinea de zi a comisiei s-au aflat două proiecte cu același obiect de reglementare, astfel că prevederile prezentei propuneri legislative se regăsesc în cuprinsul Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturilor persoanelor cu dizabilități – L385/2018.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supusă votului plenului Senatului, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Văd că venim cu tot felul de propuneri legislative care să modifice felul în care funcționează Consiliul de monitorizare a Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități, dar nu văd nicăieri un raport de activitate al acestui consiliu, nu văd nici măcar un site prin care acest consiliu să ne informeze cu privire la acțiunile pe care le face și nu văd nici măcar o acțiune întreprinsă de către acest consiliu.

Acest consiliu a devenit o sursă de sinecuri pentru PSD, de când PSD a ajuns la șefia acestei instituții. Despre asta-i vorba. Votăm pe bandă rulantă legi care nu fac decât să dea puteri sporite unui consiliu care nu face nimic decât să fie un loc călduț pentru diverși apropiați ai PSD-ului.

Este inadmisibil ceea ce se întâmplă și trebuie neapărat să stăm cu ochii... să monitorizăm noi acest Consiliu de monitorizare, pentru că nu-și face treaba. Degeaba dăm noi puteri sporite, degeaba le dăm bugete, pentru că nu fac absolut nimic. Nu știm unde se duc acești bani. Mai ales de când a ajuns președinte al consiliului un numit de către PSD. Este rușinos ceea ce se întâmplă!

Vom vota împotriva oricărei propuneri care nu face decât să dea puteri sporite unor oameni ajunși acolo nu în slujba persoanelor cu dizabilități, ci a unora care i-au numit acolo. Vom vota împotrivă, așa cum am spus.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Raportul comisiei este de respingere...

Domnule senator Chisăliță, vă rog, aveți cuvântul. Din partea Grupului PSD, da?

Din partea grupului.

Microfonul 5.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Din păcate, doamna senator a vrut să vorbească la alt punct. Noi acum avem un raport de respingere pe un proiect de inițiativă.

Referitor _... (Discuții în sală.)_

Da. Și nu suntem inițiatori noi, ca grup PSD.

Doamna senator ar trebui să se uite puțin mai atent, să vadă că acest Consiliu de monitorizare, de la data de la care a fost preluat, prin concurs, ca să ne înțelegem, de un alt președinte, și-a desfășurat o activitate extrem de intensă, ea apărând inclusiv pe site și inclusiv în presă, prin acțiuni de monitorizare la o serie de instituții care sunt în competența acestui consiliu.

Deci este... Mi se pare deplasat să vorbim că acest Consiliu de monitorizare nu își face și nu își desfășoară treaba.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator, ați avut o intervenție. Conform regulamentului, una din partea grupului.

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Punctul 17 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L504/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Vajda Zsombor. Zic bine?

## Da.

Vă rog să precizați dumneavoastră foarte bine numele. Vicepreședintele Autorității Electorale Permanente. Microfonul 8.

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Sunt Vajda Zsombor, de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Instituția noastră nu susține adoptarea acestei propuneri legislative întrucât contravine înseși Constituției. La data la care persoana își depune candidatura trebuie să aibă domiciliul în România, conform Constituției, și să fie și cetățean român.

Având în vedere termenul foarte lung de la data rămânerii..., validării dosarului de candidatură și până în ziua alegerilor, nu se poate tehnic realiza această propunere.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și a Comisiei juridice avem raport comun.

Domnule președinte Cârciumaru, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședințele din 9 și 30 octombrie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică împreună cu membrii Comisiei juridice au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Comisia pentru comunitățile de români din afara țării a dat aviz negativ, Comisia pentru constituționalitate – aviz negativ, Comisia pentru drepturile omului – aviz negativ.

Guvernul nu susține.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu. Atunci, declar închise...

Doriți să interveniți, nu?

Vă rog, microfonul 2, domnule senator Mihail.

## **Domnul Radu Mihai Mihail:**

## Mulțumesc.

Discuția despre acest proiect este, de fapt, despre accesul la viața politică românească al oamenilor care trăiesc în afara țării. În afara României, printre milioanele de români care sunt acolo, sunt foarte mulți oameni de o deosebită calitate, oameni care au contribuit deja sau contribuie la bunăstarea comunităților din care fac parte, care cunosc problematica comunităților din care fac parte sau care au expertiză în domenii specifice, care ar putea fi foarte utilă în Parlamentul României. Acești oameni... În acest moment, acestor oameni li se pun piedici în a accede la Parlamentul României.

Am ascultat un punct de vedere al Guvernului..., al AEP-ului care spune că propunerea contravine Constituției României. Constituția României prevede la art. 16 că pot fi ocupate funcții în stat de către cetățeni care au domiciliul în țară. Până a ocupa o funcție, respectiv o poziție de parlamentar, trebuie să și candidezi, să fii și ales. Sunt niște pași foarte importanți. Și actul de a candida poate că pentru unii dintre dumneavoastră sau pentru Guvern pare ceva foarte simplu, dar pentru o persoană care și-a desfășurat viața profesională într-o altă țară, care are un bagaj de experiență și cunoștințe dintr-o altă țară, are familia acolo, are viața acolo și are curajul să se gândească la o schimbare în folosul României, acest act poate fi foarte, foarte dificil. Vă spun din experiență proprie.

Rolul nostru, cred, ca parlamentari, este să sprijinim democrația, să eliminăm barierele pentru cei care vor să se implice. Dacă noi vom continua să aplicăm o interdicție de a candida celor care au curaj, din afară, să se gândească la acest lucru, nu facem decât să subliniem faptul că pentru România de astăzi, pentru birocrația română de astăzi, pentru administrația română de astăzi cetățenii români din afara țării nu sunt bine-veniți.

Vă rog frumos să dăm mesajul contrar: că vrem să avem expertiza lor, că vrem ca ei să contribuie la dezvoltarea României și vrem ca ei să poată să fie parlamentari fără a trebui să facă fel de fel de artificii, să-și mute domiciliul în țară când nu știu încă dacă vor fi aleși sau nu.

Vă mulțumesc pentru intervenție, ne-ați convins. Domnul senator Manoliu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3. După care, domnul senator Cseke Attila.

## Domnilor colegi,

Eu nu sunt de acord cu problema, cum e prezentată de domnul senator, pentru simplul motiv că în lege se stabilește că poate fi domiciliu nu stabil, deci poate fi un domiciliu flotant, care e foarte ușor de obținut. Una la mână.

A doua la mână, tot în propunerea legislativă se spune că, dacă respectivul câștigă alegerile și nu depune acea dovadă a domiciliului, mandatul nu va fi validat de către Parlament. Asta înseamnă, vă dați seama, că respectivul mandat intră deja în furca invalidării și înseamnă o..., ca să spun așa, un haos în validarea mandatelor și totodată înseamnă ocuparea pe buletinul de vot a unei poziții care poate fi luată de altcineva.

Deci eu spun că într-adevăr contravine Constituției și în al doilea... al doilea motiv este acela că un domiciliu flotant se poate obține foarte ușor, fără a avea probleme, și nu îngrădim prin asta participarea personalităților din afara țării la procesul de alegere în Parlamentul României. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cseke Attila. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Referitor chiar la obiectul acestei inițiative legislative v-aș aduce în atenție două chestiuni.

Una dintre ele, despre care am mai tot zis și de la acest microfon, în 2015, după ani buni, partidele parlamentare, sigur, din acel mandat parlamentar, au decis, printr-o Comisie de Cod electoral, să elaboreze și să adopte cinci legi pe partea electorală. Și, atunci, discuțiile – și finalul acestor discuții și dezbateri, și adoptarea lor – au fost acestea: „Domnule, trebuie să lăsăm o perioadă de timp ca aceste legi să-și producă efectele, să vedem în timp unde sunt probleme

și le vom corecta.” Suntem la trei ani de la acea decizie. Evident că nu e exclusă nicio modificare, pentru că acesta este rolul Parlamentului și inițiativa legislativă trebuie dezbătută, dar totuși aș aminti acest consens care a fost atunci în Parlamentul României pe legile electorale.

Doi. În afară de posibilitatea de a modifica o legislație electorală și un proces electoral, sunt și anumite chestiuni logice sau, dacă vreți, tehnice, care au funcționat timp de 28 de ani și care ar trebui să funcționeze în continuare.

În momentul în care spui că poate candida cineva... și aici nu este vorba de diaspora sau de unde vine cetățeanul și așa mai departe, în momentul în care spui că poate candida cineva care nu are domiciliul în țară, își depune dosarul de candidatură – atenție, cu 30 de zile înainte de data alegerilor se tipăresc buletinele de vot, cu cetățeanul respectiv pe buletinul de vot pe care se poate vota – și spui că până în preziua alegerilor va trebui să facă această dovadă. Dacă nu face această dovadă, practic, tu pui cetățeanul..., induci în eroare cetățeanul român, votantul, indiferent cu cine ar trebui să voteze sau ce parte a eșichierului politic susține, pentru că ai pe buletinul de vot un cetățean care nu are dreptul să candideze, dar e acolo și e evident că unii vor vota cu acel cetățean.

Ai voturi pierdute din partea electoratului pentru că omul respectiv nu îndeplinește această condiție. Și atunci, legea actuală – care e în aceeași formă cu privire la această chestiune, că trebuie să îndeplinești această condiție la data depunerii candidaturii și a dosarului de candidatură – este corectă, este logică și credem că trebuie să rămână așa. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul îl vom exercita săptămâna viitoare.

Punctul 18 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L535/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Vajda Zsombor. Microfonul 8.

Bună ziua, din nou!

Autoritatea Electorală Permanentă nu susține nici adoptarea acestei modificări legislative, întrucât prezintă multe lacune legislative.

Pe de altă parte, ridică probleme mari în aplicarea practică a acestor prevederi. Nu putem să ne imaginăm cum ar putea să imprime, într-o secție de votare din străinătate, președintele de acolo câte un buletin de vot pentru fiecare doritor să..., fiecare votant, pentru circumscripția unde ar dori el să voteze. Practic, ar fi imposibil, plus că ar fi multe erori pe tot parcursul voturilor... Cam atât.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și Comisiei juridice avem raport comun.

Domnul președinte Cârciumaru. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică împreună cu membrii Comisiei juridice au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Imediat.

Domnul senator Mihail. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Se pregătește domnul Manoliu, evident. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să clarificăm ce votăm. Românii de afară sunt câteva milioane. În fapt, sunt mai multe categorii: vreo 700.000 dintre ei au ales să declare în relația cu statul român că au domiciliul în afara țării, din cei care rămân, acele câteva milioane, marea, zdrobitoarea majoritate sunt oameni care încă mai consideră că atunci când vorbesc de acasă vorbesc de România, vorbesc de locul unde și-au lăsat familiile, vorbesc de locul unde, de obicei, se întorc câteva luni pe an, vorbesc de locul unde au casa construită sau în construcție. Oamenii aceștia sunt legați de România și, pentru că sunt legați de România, vor să aibă un cuvânt de spus în ce se întâmplă în România, acolo unde consideră ei că este casa lor.

Dacă eu sunt din Vaslui și muncesc nouă luni pe an la Bologna, mi se pare foarte, foarte simplu și logic să-mi aleg parlamentarul care se va ocupa ca la mine în județ, la Vaslui, lucrurile să meargă bine, nu de parlamentarul care se ocupă neapărat de Bologna.

A-i împiedica pe acești oameni să voteze și să aibă un cuvânt de spus la ei acasă numai pentru că ni se pare nouă că ar fi o aplicare problematică și că „nu putem să ne imaginăm ce vor face oamenii din consulate” este cel puțin deplasat. Eu am fost în consulate și am stat de vorbă cu consulii, cu consulii generali, cu personalul din consulat și le-am expus situația. Cred că, dacă ați fi făcut același lucru, v-ați fi dat seama că problema asta nu e atât de mare.

Am văzut în motivarea comisiei că se vorbește despre fonduri care trebuie injectate pentru a asigura această schimbare radicală. Domnilor, vorbim de niște imprimante și niște foi! Chiar dacă adăugați și oameni la cele câteva sute de secții de votare, sumele sunt de ordinul zecilor de mii de euro. Statul român nu are astfel de bani pentru milioanele de oameni de afară, care sunt oameni care ar putea să contribuie la transformarea și dezvoltarea României și pe care dumneavoastră, guvernanții, ați ales să-i ignorați.

Eu sper că măcar acum, în al doisprezecelea ceas, vă veți da seama că vă pot ajuta acei oameni, ajutând România, și că veți vota această lege pentru a le da posibilitatea să se exprime și să-și aleagă aleșii acolo unde au nevoie de ei – în țară.

Domnul senator Manoliu. Vă rog. Microfonul 3.

Domnilor colegi,

Din nou sunt nevoit să-l contrazic pe colegul meu senator. Nu mi se pare firesc ca mie, din județul Neamț, în ziua alegerilor, dacă mă duc în județul Iași – a alegerilor locale sau parlamentare –, să nu mi se dea voie să votez pentru cei din Neamț, iar cel din Italia sau din Spania, plecat, să primească acceptul de a vota de acolo pentru localitatea sau județul din care a plecat. Una la mână.

A doua la mână, știți regimul buletinelor de vot, care sunt tipărite de o singură autoritate, sunt tipărite sub un anumit regim. Deci dăm liber să tipărim buletine de vot în afara țării, cum vrem și cum nu vrem. Una la mână.

A doua la mână, trebuie să tipărim buletinele de vot din respectivele țări și secții de votare pentru toate județele țării, mai ales la alegerile locale și parlamentare. Deci vă dați seama, într-adevăr, cam ce înseamnă pentru respectivul consulat sau ambasadă să tipărească atâtea seturi de buletine de vot fără să știe nimeni câte, cum și ce. Deci deja și securizarea votului lasă de dorit.

De aceea, Grupul PSD va vota împotriva acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Punctul 19 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare (L554/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține oportunitatea promovării inițiativei legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 în forma prezentată, pentru următoarele considerente: o parte dintre soluțiile propuse în cuprinsul acestei inițiative legislative sunt identice cu textul amendamentelor admise în raportul preliminar adoptat de Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților pentru inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 și întrucât măsurile propuse nu se corelează cu prevederile legale în vigoare aplicabile în acest domeniu, raportat la faptul că propunerea legislativă conține pasaje care nu prezintă coerență și predictibilitate, astfel încât să se facă posibilă determinarea efectelor normelor juridice din punctul de vedere al aplicării în timp a legii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru agricultură, raport comun.

Doamna președinte Silistru. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului – aviz negativ, Comisia pentru administrație – aviz negativ, Comisia pentru mediu – aviz negativ.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere a propunerii legislative, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Lege organică. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Punctul 20, Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (L593/17.09.2018).

Ocazie cu care salutăm prezența domnului ministru Teodorovici în plenul Senatului!

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul... Sunteți inițiator?

Vă rog, domnule senator Mazilu. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că în Serbia trăiesc comunități importante de români care, de cele mai multe ori, au nevoie de sprijinul țării-mamă, România, pentru promovarea și perpetuarea obiceiurilor, tradițiilor, culturii și a limbii române, având în vedere că România are interese strategice în anumite zone ale Serbiei și ținând cont totodată de interesele comune ale României și Serbiei, am considerat că sunt oportune completarea și modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și a Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, în sensul de a permite realizarea... autorităților publice locale din România realizarea și finanțarea unor obiective de investiții, programe comune cultural-sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională și alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie și în Republica Serbia, așa cum se întâmplă în prezent în relațiile cu Republica Moldova și Ucraina.

Totodată, am considerat oportună introducerea unui nou articol, prin care autoritățile administrației publice locale din România pot aproba finanțarea și/sau cofinanțarea unor proiecte propuse de către autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, în cadrul programelor de interes comun, de cooperare transfrontalieră și cooperare teritorială.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să susțineți și să votați această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul susține această inițiativă legislativă și vă propunem a fi adoptată conform raportului comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget și Comisiei pentru administrație avem raport comun.

Domnul senator Arcaș. Microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu majoritate covârșitoare, să adopte raport comun de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Punctul 21 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L506/4.09.2018).

Vă rog, doamna vicelider Pațurcă, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se dorește reformularea unor soluții.

De aceea, vă propunem retrimiterea la comisie.

Termen, o săptămână.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Continuăm cu punctul 22, și ultimul, Propunere legislativă pentru protecția minorilor și a tinerilor aflați în dificultate, din centrele de ocrotire aflate în administrația statului (L557/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent, motiv pentru care dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat de la Ministerul Muncii. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare protecția copiilor și tinerilor din centrele de ocrotire, care se află în imposibilitatea de a se integra în societate, chiar și după împlinirea vârstei de 18 ani.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate publică și Comisiei pentru muncă avem raport comun.

Domnul senator Breaz. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Bună ziua, stimați colegi!

În ședința din data de 30 octombrie 2018, analizând propunerea legislativă, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă.

Lege organică. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Sbîrnea. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

De fapt, inițiativa legislativă are... cuprinde mai multe inițiative legislative care ar presupune modificarea legislației, în total, privind protecția minorilor. Și mă refer aici la organizarea de centre pe patru categorii (preșcolari; ciclul primar, gimnazial, liceal, postliceal; studenți și tineri încadrați în muncă), la menținerea acestor tineri în centre până la împlinirea vârstei de 26 de ani, timp în care li se asigură protecția, asigurarea transportului gratuit, acces gratuit la spectacole, transport CFR gratuit, înființarea unui corp de control care să verifice activitatea de acolo, subvenția a 75% din salariul mediu pe economie pentru cei încadrați în muncă, 50% din costul cazării și mesei și așa mai departe.

Trebuie să avem în vedere faptul că majoritatea copiilor din aceste centre sunt abandonați de către familie. Dacă putem veni cu inițiative legislative care să încurajeze familiile să-i putem reintegra, să-i putem educa, astfel încât să aibă un loc de muncă odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, ar fi foarte bine.

Mă întreb ce se întâmplă când ajung la 26 de ani. O luăm de la capăt și prelungim perioada în care îi vom ține în centre? Deci ideea este că o educație mai bună în vederea dobândirii de competențe profesionale, astfel încât să fie combativi pe piața muncii, ar favoriza integrarea acestor copii în societate.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Stimați colegi, am epuizat punctele înscrise pe ordinea de zi.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100768]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 170/22.XI.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei