Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca urmare a aprobării noilor programe școlare, Ministerul Educației Naționale a introdus manuale școlare noi pentru primele clase din învățământul primar, urmând ca procesul să se extindă și pentru învățământul gimnazial, începând cu introducerea de noi manuale școlare pentru clasa a V-a în anul școlar 2017–2018.

Întrucât eficientizarea demersului didactic și creșterea calității actului educațional se fac și prin continuarea programului de modernizare a manualelor școlare și adaptarea acestora la realitățile societății informaționale, este imperios necesar ca manualele școlare să fie considerate bunuri de interes public.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru prezentare.

Înțeleg, intervenție pe procedură, domnul semnator Tánczos Barna.

Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ne aflăm la punctul 1, la procedurile de urgență. Nu au rost susținerea și prezentarea proiectului de lege. Se susține sau nu se susține procedura de urgență, vot. Altfel, o să terminăm programul de astăzi și nu ajungem la capătul listei de proceduri de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

De acord cu dumneavoastră.

Vă mulțumesc că ne-ați atras atenția.

Doresc să vă informez că din partea Guvernului sunt doar cele două proiecte. Însă sper ca doamna secretar de stat să înțeleagă că, atunci când vorbim de procedură de urgență, ar trebui să ne explice de ce se dorește procedura de urgență, nu care este proiectul de lege, că nu facem acum dezbaterea pe fond.

Cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

3. Propunerea legislativă pentru stimularea conformării fiscale voluntare (b495/17.10.2017).

Dacă în numele inițiatorilor este cineva prezent? Nu.

Continuăm.

4. Propunerea legislativă pentru anularea unor obligații fiscale în domeniul agricol (b496/17.10.2017). Dacă în numele inițiatorilor îl susține cineva? Nu.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (b497/17.10.2017). Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

Trebuie să precizez că, atunci când nu se susține, nu se aprobă procedura de urgență.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin urgența acestei propuneri legislative, având în vedere că este vorba despre reglementarea pieței pe filiera cerealelor, care este foarte importantă pentru toți producătorii din agricultură.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Având în vedere importanța acestui domeniu al pescuitului și acvaculturii, solicit procedură de urgență pentru susținerea acestei inițiative legislative, pentru susținerea producătorilor din acest domeniu.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 181 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 a educației fizice și sportului, cu modificările și completările ulterioare (b505/18.10.2017). Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

9. Propunerea legislativă privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Instituția Prefectului, județul Giurgiu – în domeniul public al județului Giurgiu și în administrarea Consiliului Județean Giurgiu (b511/18.10.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva?

Inițiator este doar domnul senator Bădălău, care nu este prezent.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această propunere legislativă vine, practic, și modifică Legea nr. 509/2006, lege care, practic, a fost promulgată de mai bine de 10 ani și nu este pusă în aplicare nici până în acest moment.

Solicit procedura de urgență pentru că, împreună cu Ministerul Agriculturii, am găsit modalitatea ca mierea de albine să ajungă pe băncile copiilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 51 a mai fost modificată, dar, având în vedere că n-au fost cuprinse toate articolele pentru scoaterea din�, temporară din circuitul silvic a unor suprafețe� Este o lege de interes local și național pot să spun și este necesară pentru că, începând cu luna martie, vor� avem lucrări pe mediu în toate zonele. Știm cu toții că apa� toate sursele de apă sunt în zonă înaltă și trecerea lor se face prin zonă cu vegetație forestieră și este necesar să susținem în regim de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. e) alin. (1) art. 114 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (b533/31.10.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.

Lucian Simion, microfonul 6, aveți cuvântul.

## **Domnul Lucian Eduard Simion:**

## Stimați colegi,

Ne-am întrebat de ce persoana fizică poate avea calitatea de angajator, dar nu o poate avea pe cea de beneficiar. Ca atare, fără a intra prea mult în detalii, vreau să menționez că anumite servicii, precum cele sezoniere din domeniile agriculturii, pomiculturii, viticulturii, silviculturii și creșterii animalelor, precum și contractarea unor servicii ocazionale de curățenie mai� nu mai pot fi contractate în mod legal de persoane fizice care doresc acest lucru.

Având în vedere aceste aspecte, consider necesară completarea definiției beneficiarului de lucrări și, de aceea, am promovat această inițiativă legislativă pentru completarea Legii nr. 52, cu modificările și completările exterioare,

## Vă mulțumesc.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (b536/1.11.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (b543/7.11.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (14) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (b545/7.11.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține?

## Nu.

17. Propunerea legislativă pentru asigurarea strategiei naționale a României privind menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă (b546/7.11.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.

18. Propunerea legislativă pentru reglementarea unor aspecte ale activității comerciale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b560/13.11.2017).

Dacă dintre inițiatori este vreun coleg care susține? Nu.

Proiectul de lege vizează modificarea art. 22 din Legea nr. 188/1999, un articol important din această lege. Consider că este adoptabilă procedura de urgență și vă rog să supuneți la vot, domnule președinte. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

22. Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună (b582/22.11.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva? Doamna senator Silistru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Urmează un număr de nouă inițiative legislative care, practic, fac parte din programul de guvernare al actualului Guvern, al Guvernului Partidului Social Democrat, și sunt inițiative pentru susținerea diferitelor domenii din agricultură.

Această inițiativă se referă la Programul de susținere a crescătorilor de taurine din rasa Bălțată Românească și rasa Brună, rase românești pe care vrem, într-adevăr, să le punem pe picioare, și vă rog să aprobați procedura de urgență.

Vă mulțumesc.

Înțeleg că le susțineți pe toate de la punctul 22, inclusiv, până la punctul treizeci și�

Până la 30, inclusiv.

30, inclusiv.

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

OK. Am înregistrat. Cred că nu va mai fi nevoie de intervenție.

23. Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor (b583/22.11.2017).

Este susținut de unul dintre inițiatori, de doamna senator Silistru.

24. Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare lapte în zona montană (b584/22.11.2017) – susținută de doamna senator Silistru.

25. Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană (b585/22.11.2017).

Susținere, doamna senator Silistru.

26. Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și plantelor medicinale în zona montană (b586/22.11.2017).

Susținere, doamna senator Silistru.

27. Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană (b587/22.11.2017).

Susținere, doamna senator Silistru.

28. Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor din zona montană (b588/22.11.2017).

Susține doamna senator Silistru.

29. Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane (b589/22.11.2017).

Procedură de urgență susținută de doamna senator Silistru.

30. Propunerea legislativă privind Legea muntelui (b590/22.11.2017).

Susținută de doamna senator Silistru ca fiind în programul de guvernare al PSD; propunere legislativă în procedură de urgență.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (b601/27.11.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

De foarte mulți ani proiectul de lege era incomplet și inițiativa legislativă vine să ajute cadrul judiciar. Susținem procedura de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Susțineți și punctul 32, în calitate de inițiator? Vă mulțumesc.

32. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 16 din Legea nr. 215 din 11 noiembrie 2016 privind ceremoniile oficiale (b603/28.11.2017) – susținută de domnul senator Bădulescu, în calitate de inițiator.

33. Propunerea legislativă pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II „Rákóczi Ferenc” (b699/21.12.2017). Domnul senator Cseke Attila.

Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul, să ne ajutați și pe noi – cum se pronunță.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș susține necesitatea dezbaterii în procedură de urgență a acestui proiect legislativ – situația elevilor înscriși la acest liceu s-a rezolvat, dar doar cu caracter temporar, pe acest an școlar, și, din anul școlar următor, din septembrie, această chestiune trebuie rezolvată – și v-aș propune să fiți de acord cu procedura de dezbatere în urgență a acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Numele liceului? „Rákóczi Ferenc”. Am nimerit. Mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 20 decembrie 2017, a unei inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 10 mai drept „Ziua independenței naționale” (L269/4.09.2017).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1.313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă a Uniunii Europene – COM(2017) 772 final.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul. Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Bună ziua, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru verificarea de proporționalitate și subsidiaritate cu propunerea de decizie menționată de domnul președinte de ședință.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Titus Corlățean. Și, de asemenea, au participat reprezentanți ai ministerelor implicate.

De asemenea, a fost analizată în Comisiile de apărare, ordine publică și siguranță națională și în Comisia de sănătate publică.

Prezenta propunere revizuiește o decizie existentă privind mecanismul european de protecție civilă, prin introducerea unor modificări punctuale.

Propunerea se axează pe trei direcții, și anume consolidarea capacităților europene de răspuns prin crearea unor rezerve la nivel european de capacități de protecție civilă, incluzând avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale pentru apă, echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie etc., etc... De asemenea, urmărește îmbunătățirea prevenirii dezastrelor și a pregătirii pentru intervenție în caz de dezastre și asigurarea unui mecanism de protecție civilă flexibil și eficace în procedurile administrative în sprijinul operațiunilor de urgență.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene a decis că temeiul juridic, articolul 196, este un temei corect. Forma juridică, respectiv decizia, este, de asemenea, corectă, întrucât mecanismul european de protecție a fost stabilit printr-o asemenea decizie și nu poate fi modificat decât printr-o propunere legislativă de același nivel.

Ca urmare, constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității.

Constată și că prezenta propunere respectă principiul proporționalității, întrucât nu depășește, prin ceea ce propune, ceea ce ar fi necesar pentru realizarea obiectivelor propuse. De asemenea, simplificarea anumitor rate de cofinanțare din partea UE și eliminarea cofinanțării vor reduce sarcina administrativă.

Consideră că propunerea este oportună, având în vedere situațiile de urgență și consecințele nefericite ale acestora, extrem de numeroase în ultimii ani.

Vă mulțumim și noi, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Doar câteva cuvinte pe marginea acestui proiect de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a unei decizii anterioare pe tema mecanismului de protecție civilă a Uniunii.

În primul rând, e bine de știut că acest mecanism de protecție civilă al Uniunii Europene se bazează, în forma actuală, pe un sistem de voluntariat. Deci statele membre sunt cele care contribuie în mod voluntar și activitatea asta de asistență este coordonată de un centru european al Uniunii Europene, care-și are sediul la Bruxelles.

Pe o evaluare, în special din ultimele două-trei decenii – și e bine de știut –, doar dacă ne referim la pagubele materiale, nu la pierderile de vieți omenești, care au fost importante, și vorbim de statele membre UE, nu de statele din vecinătate, nu de partenerii UE, ci de statele membre, s-au înregistrat, după 1980, din cauza calamităților, a evenimentelor meteorologice, climatice extreme, pagube de peste 360 de miliarde de euro. Sunt, după 2001, monitorizate peste 400 de dezastre și aproximativ 250 de cereri de asistență.

Într-o astfel de situație, evaluarea realizată spune foarte clar: Uniunea Europeană, astăzi, nu este capabilă să facă față la multitudinea de provocări, de situații de urgență, la care s-au adăugat în ultimii ani, știm bine, și epidemii precum Ebola, atacurile teroriste și așa mai departe.

Această decizie este absolut necesară. Va avea anumite consecințe. Sunt angajamente pe care statele membre trebuie să le pună în practică. Și aici un singur lucru pentru reprezentantul Guvernului: să respecte foarte atent una dintre prevederile proiectului de decizie, respectiv faptul că există un termen, la 31 ianuarie – anul viitor, e adevărat, deci în 11 luni –, pentru comunicarea planului de management al riscurilor pe care statul membru numit România trebuie să-l pună în practică.

În rest, nu mai repet ceea ce a spus președinta Comisiei afacerilor europene. Noi vom vota documentul propus de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

Punctul II, inițiative legislative.

1. Proiectul de lege pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope (L524/11.12.2017). Prioritate legislativă a Guvernului.

Dau cuvântul, din partea Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnului secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat la Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Activitatea cu plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope folosite în industrie sau pentru producerea de sămânță, precum și pentru uz medical, științific sau tehnic este reglementată prin Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Organismul Internațional pentru Controlul Stupefiantelor al Organizației Națiunilor Unite solicită statelor-părți completarea corespunzătoare a legislațiilor naționale, în scopul punerii sub control a acestora atunci când se aduc modificări tabelelor Convenției Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961, respectiv din Convenția Națiunilor Unite asupra substanțelor psihotrope din 1971.

În consecință, sunt introduse în tabelul I o serie de substanțe noi, și anume: la secțiunea I – Psihotrope, trei substanțe și, la secțiunea Stupefiante, trei substanțe.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul susține prezentul proiect de lege.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Începem în forță, cu punctul 1, substanțele stupefiante. V-a fost prezentat proiectul pe larg.

Comisia juridică a luat în dezbatere în decembrie proiectul și a hotărât să adopte, cu unanimitate, un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să semnalez reprezentantului Guvernului� și nu acum în plen... ar fi interesantă însă o reacție scrisă și pe baza unei analize. Se întâmplă un lucru la care nu suntem atenți. Există un proces, o evoluție sau mai degrabă o involuție la nivelul unor state membre ale Uniunii Europene care legiferează – deci nu e competență comunitară, e competență națională –, legiferează exact în acest domeniu, dintr-o perspectivă tot mai generoasă, acordând modalități de consum pe diferite substanțe care, în realitate, intră în domeniul de competență al Convenției Națiunilor Unite din 1961. Și apare tot mai evident o contradicție între obligațiile, angajamentele internaționale la Națiunile Unite ale unor state membre – cazul Olandei este foarte bine cunoscut și ar trebui să-l spunem mai des și mai răspicat – și modalitățile în care în interiorul Uniunii Europene, prin legislație națională, nu competență comunitară, se cam încalcă aceste competențe.

Problema este că�, vor spune unii: treaba lor, să facă ce doresc la ei. Problema este că astfel de „modele” oferite în spațiul Uniunii Europene și cu activitatea civică de rigoare a unor grupuri interesate... Valul ăsta merge tot mai mult spre alte state membre, inclusiv spre România, cu tot felul de exigențe și solicitări, da?

Aș recomanda Guvernului să se uite, prin ministerul competent, asupra acestui subiect, pentru, totuși, realizarea unei poziții naționale, inclusiv în interiorul Uniunii Europene, astfel încât să fim ceva mai riguroși cu unii care adesea ne dau lecții de moralitate, făcând ei înșiși în plan intern tot felul de lucruri care le încalcă obligațiile internaționale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator Dănăilă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Deși stupefiantele sunt considerate niște substanțe foarte dăunătoare pentru organism, în special dacă sunt consumate de copii și dacă sunt consumate la vârstă tânără, trebuie să vă amintesc faptul că totuși o serie din aceste stupefiante, după ultimele cercetări, s-au dovedit a fi anticanceroase, împotriva leucemiei, împotriva bolii Alzheimer și împotriva altor afecțiuni. Dar nu trebuie să le luăm, fiindcă cercetările sunt incomplete, și nu trebuie să extindem această utilizare la populația de rând.

Totuși, bolnavii canceroși cu dureri intratabile pot beneficia de aceste stupefiante într-o cantitate suficientă, iar farmaciile să aibă posibilitatea să emită aceste substanțe în boli intratabile cum este cancerul sau alte boli care pot beneficia de acest tratament.

Trebuie să menționez faptul că în America și în alte țări aceste permisiuni sunt favorizate și farmaciile pot elibera substanțele respective, în special marijuana.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Ceea ce nu este cazul în acest proiect de lege. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (L431/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului Mihai Valeriu, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Interne.

## Microfonul 8, da?

Vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

MAI susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei, întrucât noile sancțiuni vor conduce la o eficientizare a aplicării prevederilor legale în domeniu. Noile limite se încadrează în limitele generale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare. Vă mulțumesc.

Fiind vorba despre o inițiativă legislativă, ar fi trebuit să dau cuvântul inițiatorilor, care trebuiau să fie în partea dreaptă a prezidiului.

Nefiind, cu scuzele de rigoare, continuăm activitatea și voi da cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum ați aflat, inițiativa colegilor de la PNL vizează modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială.

Practic, se propune majorarea limitelor unor amenzi pentru mai multe fapte, cum ar fi alungarea din locuință a celor aflați în întreținere. Din această categorie sunt mai multe fapte prevăzute cu o pedeapsă mai mare.

Comisia juridică a luat în dezbatere în noiembrie această inițiativă și a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Inițiativa face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnule secretar, sunt intervenții în partea dreaptă a sălii?

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Înțeleg că protestele s-ar fi făcut cu încălcarea legii, nu? Că de aia ar trebui să fie amenzile mai mici.

A, înseamnă că am înțeles eu greșit.

Vă rog, microfonul 2. Clarificați. Măcar pentru mine.

Sunt datoare cu o clarificare.

S-a întâmplat nu o dată ca protestatarii, în anumite acțiuni ale lor, în trecut, să fie amendați în baza Legii nr. 61/1991, în loc de Legea nr. 60/1990, aceea care privește Legea adunărilor publice.

Vă mulțumesc pentru precizare. Dacă sunt alte intervenții?

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Bună ziua!

În legătură cu proiectul de lege, mult prea des avem tendința de a majora niște limite ale unor amenzi pentru diverse contravenții deja reglementate fără să căutăm mecanisme prin care să nu aplicăm amenzi, să nu ajungem în situația de a aplica amenzi. Deși pare oportun, nu este neapărat un fenomen social și nu este neapărat o necesitate să majorăm cuantumul unor amenzi pentru anumite fapte antisociale, ci trebuie să căutăm și să reglementăm mecanismele prin care să nu se ajungă la aceste situații.

În consecință, deși nu pare neapărat oportun, Grupul PMP va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții, de la celelalte grupuri parlamentare?

Nu.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Bună ziua!

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România apreciază ca oportună modificarea acestei legi. Era nevoie de actualizarea cuantumului amenzilor pentru unele dintre infracțiuni. Apreciem însă că acestea, mărite în acest fel în acest moment, nu ar fi oportune.

Știm că în acest moment în România avem un climat de revoltă cetățenească împotriva unor acțiuni guvernamentale sau parlamentare și credem că astfel de amenzi, un astfel de cuantum ar putea duce la descurajarea lor. Credem că trebuie să ținem un echilibru între păstrarea ordinii și a liniștii publice și dreptul cetățenilor de a protesta și de a iniția acțiuni de protest atunci când consideră necesar.

Drept urmare, Uniunea Salvați România se va abține la votul pe această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 3 pe ordinea de zi este înscrisă Legea pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare (L331/7.06.2016).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Domnul Ciprian Preda, secretar de stat, de la Ministerul Cercetării, da?

Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Ion Ciprian Preda** _– secretar de stat_

_la Ministerul Cercetării și Inovării_ **:**

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Legea aflată în dezbaterea plenului Senatului României are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, urmărindu-se stabilirea aceleiași vârste standard de pensionare pentru personalul de cercetare-dezvoltare, la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Această modificare nu îngrădește posibilitatea ca, la cerere, personalul de cercetare-dezvoltare să se poată pensiona conform prevederilor prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României, Guvernul României susține poziția adoptată și formulată în raportul comisiei de specialitate – Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului –, considerând că adoptarea legii, cu amendamentele trecute în raport, satisface toate cerințele.

Pe cale de consecință, doamnelor și domnilor senatori, vă rog să fiți de acord și să aprobați prin vot raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei de învățământ, pentru a prezenta raportul comisiei, microfonul 6, domnul senator Pop.

Asta dacă vă lasă doamna senator Pațurcă. Aveți cuvântul.

În urma dezbaterilor, reanalizând legea, în raport cu obiecțiile prezentate în cererea de reexaminare, avizele primite și punctele de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii, cu amendamente.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și legea.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al USR solicită retrimiterea la comisie,

termen – o săptămână, pentru această lege, pentru a ne sfătui asupra unui amendament de ultim moment, care, după părerea noastră, ar trebui cântărit cu mai multă maturitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile generale.

Dacă sunt alte intervenții?

Domnule senator Dănăilă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Sunteți domnul senator Dănăilă, da? Vă rog, microfonul 2.

În legătură cu vârsta standard de pensionare a cercetătorilor, vreau să amintesc următorul fapt: că aceasta este puțin exagerată, deoarece cercetătorii se formează foarte greu. Un cercetător foarte bun nu trebuie pensionat la vârsta de 65 de ani sau la o vârstă standard care se fixează.

Aș aminti faptul că în Japonia, de curând, a fost dat publicității cazul unui cercetător care este menținut în activitate la vârsta de 103 ani. Astfel încât el are scrise 170 de cărți și face cercetare în continuare. Astfel, să avem și noi în vedere acest punct, că cercetătorii care sunt foarte buni și care doresc să continue activitatea în acest domeniu – fiindcă cercetătorii sunt foarte puțini și de bună calitate –, dacă ei sunt de bună calitate, să fie menținuți în activitate, să aibă posibilitatea, dacă ei o cer.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Alte intervenții?

Din partea Grupului USR, domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

## Bună ziua!

Aș vrea să expun două motive, unul de formă și unul de fond, legat de această modificare legislativă.

În primul rând, vreau să subliniez faptul că, dacă trece în această formă această lege, există toate șansele ca ea să fie atacată la Curtea Constituțională, pentru că excedează cererii de reexaminare.

Cererea de reexaminare formulată de către Președinție se referea la racordarea acestei modificări cu Legea nr. 263/2010. Acest amendament care prevede posibilitatea ca personalul feminin să se poată pensiona înainte de 65 de ani, la cerere, a fost introdus. Cel de-al doilea amendament nu făcea obiectul cererii de reexaminare și acesta este motivul de formă pentru care USR va vota împotriva acestei modificări.

Motivul de fond este legat de amendamentul de care spuneam, pe care îl citez: „La cerere, personalul de cercetare-dezvoltare poate continua activitatea după împlinirea vârstei legale de pensionare, cu aprobarea consiliului științific, după o metodologie care va cuprinde criterii de performanță profesională.”

Din păcate, în România, stabilirea acestor metodologii și criterii este foarte laxă. Oricum avem în sistemul de cercetare probleme cu accesul tinerilor la posturi, avem probleme cu modul clientelar în care, de cele mai multe ori, se produce menținerea în funcții.

Și, cu tot respectul pentru cel care a vorbit înaintea mea la acest microfon, la unul sau două cazuri în care, într-adevăr, pe merit este prelungită vârsta sau este prelungită cariera unor cercetători, sunt cel puțin 10 sau 15 cazuri în care această prelungire vizează rude, prieteni, ceea ce îndeobște numim PCR – pile, cunoștințe, relații. Și ar fi păcat să nu recunoaștem și să nu conștientizăm acest lucru.

De aceea, din cele două motive – 1) legat de faptul că excedează cererii de reexaminare formulate de către Președinție; 2) ținând cont de realitățile din România și de șansele pe care nu le au tinerii cercetători în România –, USR va vota împotriva acestei modificări și, în special, a acelui amendament menționat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții?

Din partea Grupului PSD, domnul senator Valeca.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

pentru olimpicii României, care să rămână în sistemul de învățământ superior românesc și de cercetare.

Deci, în concluzie, credem noi că, prin similitudine cu învățământul superior, trebuie menținute aceste criterii. Dacă ne gândim la ceea ce a spus domnul senator Dănăilă..., și sunt de acord că se poate trece peste această vârstă, e adevărat că senatele și consiliile științifice pot menține și peste vârsta de 70 de ani. Dar este o altă discuție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Nu pot acorda dreptul la replică, pentru că nu v-a citat numele. Și-a exprimat un punct de vedere, chiar dacă este diferit de al dumneavoastră.

Vă rog, alte intervenții dacă sunt? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii la solicitarea președintelui.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul�

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cum? Vă rog?

Vă rog, domnule senator Goțiu, explicarea votului. Microfonul 2.

Cred că colegul senator a citit prea mult presă de scandal.

Problema de fond aici este că între cercetare și învățământul superior există o paralelă încă din anul 2002, de când s-a făcut acest statut. Practic, cercetătorul cu gradul I este echivalent cu profesor, gradul II – profesorul cu gradul II, conferențiarul cu conferențiar și așa mai departe. Și așa cum în învățământul superior senatul universității poate aproba menținerea în activitate a unui profesor peste data de 65 de ani, în egală măsură consiliile științifice pot aproba menținerea în activitate a unui coleg cercetător peste data de 65 de ani.

În privința accesului tinerilor, e adevărat că ei nu au mai fost atrași de domeniu, pentru că a fost o finanțare� o subfinanțare a domeniului. În 2016, creditele bugetare nu au fost cheltuite 30% și din 2017 au început niște programe dedicate pentru tineri, inclusiv grantul „Carol I”

Reiterez faptul că USR a votat împotriva acestui proiect legislativ, pentru că revistele „de scandal” pe care le citesc se cheamă Nature și Science, unde nu prea găsim cercetarea românească, iar ceea ce tocmai s-a votat reprezintă una dintre explicații.

Mulțumesc.

## Mulțumim pentru precizări.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind desființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București (L472/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat_

## _la Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a inițiat acest proiect de lege în urma constatării că, începând cu anul 2009, Institutul Teologic RomanoCatolic și-a încetat activitatea didactică, din lipsă de studenți.

Ministerul Educației Naționale a derulat monitorizarea specială legală cerută de astfel de cazuri, institutul însă nu a putut să elaboreze un plan de măsuri pentru redresarea activității. Ca urmare, este pe deplin justificată inițiativa guvernamentală de a desființa prin lege Institutul Teologic Romano-Catolic din București.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Marian Pop, microfonul 6, președintele Comisiei pentru învățământ, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În urma dezbaterilor, analizând proiectul de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului (L450/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Doamna senator Lavinia Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul� central, mă scuzați. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La punctul 5 al ordinii de zi de astăzi avem o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modalitatea de plată a salariilor pentru personalul din învățământ, și anume prin bugetul Ministerului Educației Naționale.

Întrucât începând cu luna ianuarie deja, prin Ordonanța de urgență nr. 90, această modalitate de plată există și pentru a evita dubla legiferare, vă propun retrimiterea acestui proiect legislativ la comisie până la momentul în care și ordonanța de urgență va veni la comisie pentru a emite legea de adoptare a ordonanței.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Intervenția dumneavoastră este în numele Grupului PSD, nu în numele inițiatorului, că nu sunteți inițiator, da? OK.

Voi supune votului dumneavoastră retrimiterea la comisie; argumentația doamnei senator.

Termen?

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu**

**:**

Până când ordonanța�

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Nu există.

Termen – trei săptămâni.

Continuăm.

Punctul 6 pe ordinea de zi�

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Domnule președinte�

Înțeleg că doriți să interveniți aici, dar, dacă s-a retrimis la comisie�

S-a retrimis la comisie. Așteptăm raportul coroborat. Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind exploatarea și comercializarea masei lemnoase (L419/6.11.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă dintre inițiatori este cineva prezent care dorește să susțină?

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Istrate Ștețco, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul. ## **Domnul Istrate Stetco** _– secretar de stat_

_la Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca scop stabilirea cadrului legal în vederea prevenirii și combaterii exploatării de masă lemnoasă, propunându-se diminuarea suprafeței pădurilor de producție existente cu 50%, urmând ca suprafața diminuată să fie reîncadrată în categoria pădurilor de producție și protecție și/sau categoria pădurilor de protecție. Potrivit inițiativei legislative, comercializarea masei lemnoase exploatate din fondul forestier național se va face numai la drum auto și, totodată, se interzice comercializarea masei lemnoase pe picior.

Având în vedere că prin acest proiect de act normativ se dorește diminuarea cu 50% a suprafețelor de pădure cu rol de producție, ceea ce noi nu avem astăzi decât cu rol de producție și protecție, și se dorește comercializarea masei lemnoase doar la drum auto, iar statul nu este pregătit la această oră, întrucât nu există infrastructura necesară, Guvernul nu susține acest proiect de act normativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru mediu și a Comisiei economice, raport comun.

Domnule senator Cîțu, microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședințele din 23.11.2017 și 28.11.2017, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, de industrii și servicii și ai Comisiei pentru mediu au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru agricultură au avizat negativ inițiativa legislativă.

Punctul de vedere al Guvernului este, de asemenea, negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, spre dezbatere, raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Chirteș, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal este de acord cu respingerea acestui proiect de act normativ. Cum s-a amintit anterior, se folosesc denumiri și cuvinte care nu se găsesc în Codul

silvic. „Păduri de producție” – nu există așa ceva. Trebuie să știți că orice pădure are un dublu rol, de producție și protecție, iar a doua grupă funcțională, strict de protecție, trebuie pornită de la această, să spunem, bază.

Dar aș remarca că este un proiect de hotărâre inițiat de colegi de la PSD și cred că va trebui aici – și profit de prezența domnului ministru – ca astfel de inițiative legislative să treacă în primul rând prin, să spunem, mâinile comisiilor de specialitate ale fiecărui partid.

Iată, este o nouă inițiativă populistă, care nu face bine imaginii Senatului, în general.

Mulțumesc.

Vă mulțumim și noi pentru intervenție.

Sper să spuneți acest lucru și la celelalte inițiative ale PNL-ului.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

La o primă vedere, inițiativa legislativă este lăudabilă. În primul rând, ideea. Pe de altă parte, modul de exprimare, din punct de vedere juridic, lasă de dorit și este evident că nu poate trece în această formă.

Totuși, țin să remarc faptul că punctele de vedere ale Guvernului în raport cu acest proiect de lege sunt diferite. Ceea ce a exprimat reprezentantul Guvernului în acest moment, cum că infrastructura nu ar fi pregătită pentru adoptarea unui astfel de proiect, poate fi o realitate, însă ceea ce au susținut în punctul de vedere scris al dumnealor raportat la acest proiect de lege este cu totul și cu totul altceva, în care menționau clar că printr-o astfel de măsură ar fi avantajați marii exploatatori de păduri și ar fi diminuată posibilitatea de a intra în concurență firmele procesatoare mai mici. Deci între un punct de vedere exprimat în fața plenului acum și punctul de vedere exprimat în scris există mari diferențe.

Aș vrea să știu, de la Guvern, care este realitatea și dacă există vreun studiu de impact în legătură cu aceste problematici și dacă s-ar pune problema unei modificări de cadru legislativ în ceea ce privește reducerea, să spunem, reducerea posibilităților de a se tăia masă lemnoasă. Dacă un astfel de demers ar fi justificat din punct de vedere juridic, având în vedere dezastrele pe care le-am constatat în ceea ce privește pădurile României.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului să noteze solicitările și să transmită un răspuns în scris.

Dacă sunt alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare (L425/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Mihai Valeriu, de la Ministerul Afacerilor Interne, da? Microfonul 8.

Vă rog, succint.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Raportat la competențele specifice, Ministerul Afacerilor Interne nu susține adoptarea prezentei inițiative legislative, din următoarele considerente:

– legislația rutieră în vigoare reglementează deja normele de conduită pe care trebuie să le respecte participanții la trafic, precum și posibilitatea sancționării conducătorilor de vehicule care transportă minori într-un autovehicul destinat transportului public școlar fără ca aceștia să poarte centuri de siguranță;

– totodată, precizăm că aspectele referitoare la instituirea obligativității tuturor firmelor care execută servicii de transport școlar să asigure dotarea autobuzelor sau microbuzelor destinate acestui scop cu centuri sau sisteme de siguranță se circumscriu sferei de competență a Ministerului Transporturilor, autoritatea de reglementare în domeniul de referință.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Vela, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru transporturi.

Microfonul 6, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și cei ai Comisiei pentru transporturi și energie au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, prezentul raport comun de respingere.

Mulțumesc.

Felicitări!

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Salan, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum și reprezentantul Guvernului a scos în evidență, că situația prezentată de către inițiator deja a fost reglementată printr-o mențiune făcută în 2015 la Codul rutier, aș vrea numai să scot în evidență faptul că la data respectivă prevederile Codului rutier românesc au fost armonizate cu prevederile din legislația europeană cu privire la normele de tehnică de aplicare a dispozițiilor Codului rutier referitoare tocmai la utilizarea obligatorie în vehicule a centurilor de siguranță și a sistemelor de fixare a copiilor.

Ca urmare, apreciez că obiectul inițiativei colegului nostru se regăsește deja reglementat în actul normativ menționat și, în acest sens, vă propun să respingem acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Garda Civilă și realizarea serviciului militar pe bază de voluntariat (L412/30.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Nicolae Nasta.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat_

_la Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Un prim aspect a cărui reglementare propusă este ambiguă îl reprezintă tocmai obiectul de reglementare al acesteia, respectiv înființarea unor noi formațiuni, care se prefigurează ca o componentă a administrației locale cu specific preponderent militar, ceea ce contravine dispozițiilor prevăzute de art. 118 din Constituția României, republicată, și ale art. 11 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994, cu modificările și completările ulterioare.

Atribuțiile prefigurate ca soluție legislativă se suprapun cu cele ale instituțiilor cu atribuțiuni în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale sau, cum rezultă din expunerea de motive, sunt preluate de la acestea.

În acest sens, în condițiile existenței și funcționării a șapte instituții cu atribuții în acest domeniu, se poate aprecia ca inoportună înființarea sub autoritatea statului a unei alte structuri de tip militar care să funcționeze în paralel cu cele deja existente.

Pentru aceste considerente, Ministerul Apărării Naționale nu susține demersul legislativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte Vela, microfonul 6, președintele Comisiei pentru apărare, pentru a prezenta raportul comisiei.

În ședința din data de 21 noiembrie 2017, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L456/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică, de la Ministerul Muncii.

Vă rog, succint, microfonul 8.

**Domnul Adrian Marius Rîndunică** _– secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se ca beneficiarul ajutorului social sub forma venitului minim garantat să-l poată cumula cu veniturile obținute din munca de zilier.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui comisiei, din partea Comisiei pentru muncă, domnul senator Breaz, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Da, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În ședința din data de 28.11.2017, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, deoarece propunerea legislativă este lipsită de obiect, fiind reglementată de actuala legislație, și, prin urmare, ar conduce la un paralelism legislativ.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale (L462/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

## Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Rîndunică.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, vă rog.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/14.II.2018

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă din Senat.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, microfonul 7, domnule senator Breaz, vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

În ședința din data de 12 decembrie 2017, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, deoarece intervenția legislativă preconizată, respectiv completarea art. 5 cu un nou alineat, alin. (3), nu poate fi realizată, întrucât art. 5 din actul normativ de bază a fost abrogat prin Legea nr. 250/2013.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (L471/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile�

Vă rog, intervenție, doamna vicelider Pațurcă. Aveți cuvântul, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD propune retrimiterea la comisie, pentru a aștepta un punct de vedere al Guvernului. Termen, două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD solicită.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L470/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Adrian Marius Rîndunică, de la Ministerul Muncii.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnule senator Breaz, microfonul 7, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

În ședința din data de 12 decembrie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, deoarece modificarea propusă prin prezenta inițiativă legislativă a fost deja inclusă de comisia noastră în altă propunere legislativă, cu același proiect și obiect de reglementare.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

nu este suficient, motiv pentru care propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L466/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere, având în vedere că acțiunile la purtător sunt reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar intervențiile legislative ar fi trebuit realizate asupra acestui act normativ.

## Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, și invit la microfon�

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat la Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, doamna senator. Din partea Grupului USR, da? Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Domnule președinte,

În cele ce urmează voi expune punctul de vedere al Ministerului Justiției, care a fost înaintat Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, însă nu am primit un punct de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă, din punctul de vedere al Ministerului Justiției, este una radicală, de interzicere a contractării cu societăți emitente de acțiuni la purtător, dublată de sancțiunea civilă a nulității absolute și de sancțiunea contravențională pentru persoanele cu putere de decizie din întreprinderea publică, propunere care ar putea fi analizată, în condițiile în care Legea societăților comerciale nr. 31/1990 permite în continuare emiterea acțiunilor la purtător și convertirea lor în acțiuni nominative, ca o restrângere a libertății economice, creând astfel premisele unor vicii de neconstituționalitate, din perspectiva art. 45 și art. 135 din Constituția României.

O singură referire aș vrea să mai fac, referitoare la propunerea de la punctul 3 din proiect, care stabilește sancțiuni contravenționale pentru persoanele cu putere de decizie din cadrul întreprinderilor publice, propunere în legătură cu care semnalăm că incriminările de natură contravențională presupun o determinare clară a elementelor constitutive. Or noțiunea de „persoană cu putere de decizie” pe care o folosește propunerea legislativă supusă atenției dumneavoastră, adică subiectul activ al contravenției, nu este definită în Ordonanța de urgență nr. 109/2011.

De asemenea, nu sunt reglementate în propunerea legislativă o serie de elemente importante ale regimului juridic al contravenției, cum ar fi: constatarea contravenției, modalitatea de aplicare a sancțiunii sau punerea în executare a acesteia.

De aceea, opinăm în sensul respingerii propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și a Comisiei economice, raport comun.

Domnule senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Acest proiect legislativ face parte din demersul Uniunii Salvați România pentru a transparentiza cheltuirea fondurilor publice. Și aici mă refer la faptul că investirea fondurilor publice se face și prin companiile de stat. Și propunerea noastră concretă a constat în interzicerea firmelor ce dețin acțiuni la purtător de a beneficia de contracte cu companiile de stat.

După cum bine știți, acțiunile la purtător sunt acțiuni emise de societățile comerciale fără ca pe acestea să fie menționat titularul, astfel încât acestea pot fi transferate de la o persoană la alta. Deci, în momentul în care le ai în buzunar, ele îți aparțin. Aceste acțiuni la purtător nu sunt înregistrate cu nicio autoritate centrală, birou fiscal sau autoritate de reglementare.

În ultimii cinci ani, 13 state au interzis complet acțiunile la purtător, printre acestea aflându-se Germania, Marea Britanie, Malta și Cipru.

În România sunt aproape 400 de firme care dețin acțiuni la purtător și multe dintre acestea beneficiază de bani publici, astfel încât, în cazul companiilor de stat, autoritățile tutelare au obligația de a emite anual rapoarte în care să fie incluse informații precum bugetul de venituri și cheltuieli, evoluția participațiilor statului și valoarea dividendelor, indicatori economico-financiari și nonfinanciari și performanța financiară a companiilor, însă nu există nicio dispoziție în ceea ce privește transparentizarea identității titularilor firmelor care beneficiază de contracte cu companiile de stat.

De aceea, propunerea noastră vine în sprijinul acestui demers de a transparentiza cheltuirea fondurilor publice și contractele firmelor ce beneficiază de contracte din partea companiilor de stat.

Uniunea Salvați România va vota împotriva raportului de respingere.

Este, într-adevăr, atractivă, ca demers, interzicerea acțiunilor la purtător, însă noi am considerat că acest lucru ar trebui făcut treptat, pentru a nu impacta negativ mediul de afaceri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PMP, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul, microfonul 2.

În principiu, ideea transparentizării modului de cheltuire a banului public este o acțiune lăudabilă și trebuie să fie pusă în prim-plan. Numai că, din această perspectivă, modalitatea aleasă pentru a se realiza acest lucru în acest moment, atât prin acest proiect de lege, cât și prin proiectele de lege care urmează pe ordinea de zi, este, cred eu, inoportună, pentru că în momentul de față, dacă am vota un astfel de proiect, s-ar pune problema de a scoate din afaceri anumite societăți comerciale, societăți care până acum au funcționat în baza unei legi și în baza unor prevederi care nu au fost contestate de nimeni.

Dacă dorim să schimbăm sistemul și dorim să transparentizăm modul de cheltuire a banului public, atunci adoptăm, modificăm Codul civil și codurile aferente, pentru a..., și Legea societăților comerciale, pentru a ajunge în situația în care să nu mai poată fi înființate pe viitor astfel de societăți comerciale.

În orice caz, nu am putea în acest moment nici să desființăm aceste societăți, pentru că sunt deja create în baza unei legi care a funcționat și care funcționează în continuare, și, pe de altă parte, nici nu le putem discrimina, interzicându-le accesul la o licitație publică sau la atribuirea unor contracte de... unor contracte.

În acest context, trebuie să ne conformăm la ceea ce avem și să găsim modalitatea de a transparentiza modul de cheltuire a banilor publici pe o altă cale, respectiv, poate, obligarea la declararea persoanelor care dețin acțiunile sau alte soluții intermediare, pentru a avea o statistică corectă și a transparentiza această cheltuire a banilor publici.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Grupului PSD, domnul senator Țuțuianu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? 3.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi intervenit, dar văd că suntem departe de a cunoaște foarte bine mecanismul pe baza căruia funcționează societățile comerciale care au acțiuni la purtător.

În primul rând, există Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale și acolo se face o distincție clară între societățile cu acțiuni nominative și societățile cu acțiuni la purtător. Ca atare, legea permite înființarea unor asemenea societăți, așa cum, de altfel, este permisă în tot ceea ce înseamnă dreptul comparat al țărilor membre ale Uniunii Europene.

Un al doilea lucru care trebuie spus este acela că în Codul civil român (adoptat și intrat în vigoare în urmă cu câțiva ani de zile) există un titlu special destinat contractului de societate care permite același lucru. Și aici opinia mea este concordantă cu a distinsului meu coleg de la PMP.

Legat de cunoașterea acționarilor la societățile pe acțiuni, aud foarte multe comentarii, dar neavizate.

În primul rând, acționarii care dețin acțiuni la purtător au obligația, potrivit aceleiași Legi nr. 31/1990, ca, cu 5 zile înainte de ținerea oricărei adunări generale, să depună acțiunile, pentru că în felul acesta se poate stabili cine exercită dreptul de vot. Ca urmare, este un prim moment în care putem afla cine sunt deținătorii acțiunilor la purtător.

Un al doilea lucru. În fiecare an, în 5 luni de la încheierea exercițiului financiar, are loc aprobarea bilanțului anual și a contului de profit și pierderi. Dacă se distribuie dividende la societatea comercială, evident că ele se distribuie nominal și, de asemenea, este din nou o ocazie potrivită să aflăm cine sunt titularii respectivelor acțiuni la purtător.

Ca urmare, și această propunere legislativă, ca și cele care urmează, sunt propuneri, așa cum s-a spus ceva mai devreme, care mai degrabă sunt populiste decât fundamentate corect din punct de vedere juridic.

Dacă dorim să eliminăm din legislația națională acțiunile la purtător, atunci trebuie să pornim de la Legea nr. 31/1990, de la Codul civil, și să modificăm un întreg� o întreagă gândire juridică pe tema modului în care reglementăm titlurile de participare la societățile comerciale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Mai sunt alte intervenții?

Din partea Grupului USR a fost o intervenție.

Mai există alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (L468/13.11.2017) .

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Interveniți în numele inițiatorului? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de continuarea demersului menționat anterior și aș dori, în primul rând, să specific că nu este vorba de interdicția participării la licitații, ci, în momentul în care câștigă o licitație, firmele respective vor trebui să-și transforme acțiunile la purtător în acțiuni nominative. Rămânem la... și susținem ideea că este necesar să știm cine sunt beneficiarii fondurilor publice.

În ceea ce privește acest proiect legislativ, vorbim de interzicerea firmelor cu acțiuni la purtător de a beneficia de bani publici în situația achizițiilor. Este aspectul la care aș dori să menționez că surse importante din fondurile publice pot deveni surse de finanțare a unor acțiuni dubioase.

De asemenea, ne referim la situația în care funcționarii publici se pot afla în conflict de interese și aceste acțiuni la purtător pot ascunde variațiile ilicite ale averilor și sume nejustificate pot fi astfel ascunse. De aceea, considerăm că este necesar ca firmele cu acțiuni la purtător să nu aibă acces la bani publici.

În ceea ce privește modificarea Legii societăților, USR a propus un..., deci a depus un proiect legislativ privind interzicerea totală a acțiunilor la purtător, prin modificarea acestei Legi a societăților, însă, așa cum am menționat mai devreme, inițial am crezut că acest demers este mai potrivit să fie unul treptat și să mergem întâi pe interzicerea accesului la fonduri publice, pentru ca, ulterior, să reglementăm această situație și pentru restul societăților. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Domnul Bogdan Pușcaș, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, da?

## **Domnul Bogdan Pușcaș** _– președintele_

_Agenției Naționale pentru Achiziții Publice_ **:**

Da.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, în primul rând deoarece ea excedează prevederilor directivei europene și reglementează în mod disproporționat modul de atribuire a contractelor de achiziție, pentru că, foarte clar, în Directiva nr. 25 ni se spune că orice operator economic interesat poate depune o ofertă și, mai mult decât atât, definiția operatorului economic este: orice persoană fizică, juridică sau entitate contractantă, grup de astfel de persoane care�, inclusiv asocieri temporare, care participă la o procedură. Mai mult decât atât, există numeroase comunicări ale Comisiei Europene în acest sens.

Din acest motiv, punctul de vedere al Guvernului este acela că nu susținem această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget finanțe și a Comisiei economice, raport comun.

Microfonul 7. Domnul senator Arcaș.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Explicațiile cred că le-ați auzit cu toții. Și la următoarele două propuneri sunt aceleași...

Vă mulțumesc.

Deci Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu�

Vă rog, domnule senator Wiener, aveți cuvântul.

Vreau doar să subliniez o asimetrie marcată, pe care am întâlnit-o în pozițiile pe care PSD–ALDE le-a avut în ultima vreme vizavi de conceptul de transparență. Legea inițiată de domnii Pleșoianu și Șerban Nicolae referitor la suprareglementarea și încărcarea birocratică a ONG-urilor presupune facerea publică a tuturor sumelor provenite�, de exemplu, și cei doi euro trimiși prin SMS, publicați în Monitorul Oficial cu nume și prenume, în timp ce, în virtutea aceluiași principiu al transparenței, acțiunile la purtător – și deci circuitul banului public și îmbogățirea unora de pe urma contractului cu statul – sunt opace. Adică ori privim lucrurile simetric și într-o parte, și în cealaltă� Nu putem să cauționăm doar unul dintre lucruri ca fiind perfect transparent și normal, iar în cealaltă parte să facem recurs la principiul transparenței și să obligăm ONG-urile să facă ceea ce se intenționează să facă prin legea pe care am menționat-o. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Dumitrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Foarte scurt, domnule președinte.

Au fost spuse toate argumentele juridice corecte în legătură cu acest tip de a se modifica o legislație, fără să se ia în considerare absolut că există un Cod civil, că există niște reglementări, că toate sunt legate între ele și așa mai departe. Și, în plus de toate celelalte argumente care au fost�, adică în ideea de a elimina ceva pentru că există un interes politic, nu se ia în considerare care este structura juridică a legislației în România.

Pe cale de consecință, vreau să vă spun că există și un argument de natură constituțională. Momentul în care s-ar crea față de un tip de societate comercială care există în legislația românească o interdicție de genul acesta, practic, am introduce o concurență neloială și, în primul rând, am face ca acest tip de obstrucție să fie incompatibil cu principiile fundamentale care există în Uniunea Europeană cu privire la libera concurență, la concurență.

Sigur că există și principiul în economie�, acela al transparenței, dar, înainte de a avea această transparență, trebuie să avem o bază legală care să funcționeze și care este deja scrisă în toate cărțile și așa mai departe și, practic, are implicații majore care sunt�, practic, foarte complicat de a le explica pe toate care sunt, că le observăm abia după ce facem o astfel de greșeală.

Eu nu sunt de acord cu o astfel de abordare, iar dacă, cumva, în anumite legislații, au fost scoase�, a fost scos acest tip de societate comercială totalmente, pe baza unor politici statele care privesc anumite lucruri și așa mai departe... Dar nu poți să marginalizezi acest tip de societate, nu poți să marginalizezi acest tip de societate pentru considerente care sunt de politică, să spunem, pur și simplu, sui-generis, nu de politică economică.

Deci da, se poate face un demers, există țări care au făcut acest demers, cu implicațiile complicațiilor respective, putem să ne gândim la el, dar nu putem să venim cu aceste subterfugii care sunt ridicole, dacă vreți, din punctul de vedere al unui jurist care abia a ieșit de pe băncile facultății.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Stimați colegi, este ora 18.00. Voi supune votului dumneavoastră continuarea lucrărilor până la epuizarea acestui punct de pe ordinea de zi, dacă sunteți de acord.

Alte intervenții?

Din partea Grupului USR, doamna senator Presadă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Mi se pare foarte ciudat să vorbim despre concurență neloială, în condițiile în care unor societăți comerciale pe acțiuni absolut normale sau tradiționale, așa cum le cunoaștem, le cerem transparență totală, iar societăților cu acțiuni la purtător, de fapt, să nu le cerem același lucru. Aș zice că principiul concurenței neloiale se aplică fix invers, favorizând aceste societăți cu acțiuni la purtător.

Aș vrea să-mi explice și mie�, nu știu, doamna de la Ministerul de Justiție sau oricine altcineva care este aici pentru a susține respingerea acestei propuneri legislative cum vede dumneaei principiul concurenței aplicat în cazul de față, pentru că este clar că favorizăm un anumit tip de companii în defavoarea altui tip de companii și cred că știm cu toții, până la urmă, de ce Guvernul se opune atât de mult acestor propuneri legislative. Să nu ne mai ascundem după deget! Voi spune eu aici, dacă este nevoie. Aș vrea să știu cum susține principiul concurenței Guvernul în cazul de față, favorizând societățile cu acțiuni la purtător.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun. E în regulă.

Mulțumesc.

Cred că a explicat destul de bine domnul președinte că e vorba inclusiv de o directivă europeană.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Încheiem aici lucrările plenului.

O pauză de 15 minute sau, de fapt, o pauză de 11 minute

și, la 18.15, începe sesiunea de întrebări și interpelări. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## Bună seara, stimați colegi!

Vă propun să începem, să dăm drumul acestei sesiuni de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Ședința prezentă este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.

O rog pe colega noastră, doamna Federovici Doina, să vină la microfon și pe colegul Stângă George să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am depus pentru astăzi două întrebări și o interpelare. Am să citesc interpelarea și, în funcție de timpul disponibil, una din cele două întrebări.

Interpelarea este adresată domnului Ioan Deneș, ministrul...

Stimată colegă, v-aș ruga mai aproape de microfon, că parcă nu se aude�

Interpelarea este adresată domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării: „Continuarea lucrărilor la barajul de pe Siret, din zona Vârfu Câmpului, județul Botoșani”.

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, doresc să aduc din nou în atenția Ministerului Apelor și Pădurilor situația privind o investiție nefinalizată, și anume barajul de pe Siret, din zona Vârfu Câmpului, județul Botoșani.

La sfârșitul anului trecut am adresat o interpelare și am primit un răspuns – și trebuie să mulțumesc doamnei ministru Doina Pană pentru acest răspuns –, însă, în lumina acestui răspuns, se impune o nouă interpelare de această dată, prilej cu care doresc să vă întreb dacă pentru continuarea acestor lucrări la barajul de pe Siret, din zona Vârful Câmpului, județul Botoșani – vorbim de o lucrare strategică pentru județ, și nu numai –, în acest moment aveți în vedere emiterea unei hotărâri de Guvern, deoarece prin Legea bugetului de stat ați alocat sumele necesare cu privire la revizuirea studiului de fezabilitate pentru această investiție.

Interpelarea este mai laborios concepută, nu o voi citi pe toată deoarece este depusă în scris.

Vă rog să-mi răspundeți cu celeritate, în scris, la această interpelare.

Îmi permiteți să citesc și una dintre cele două întrebări?

Da, vă rog, și o să vă rog după aceea să reveniți mai târziu.

## Da. Mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Credite fără dobândă, garantate de către stat pentru tineri.”

Stimate domnule ministru,

Noul program de guvernare al PSD prevede, la capitolul „Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget”, punctul „Susținere”, o măsură prin care tinerii vor putea lua un credit fără dobândă pentru plata cursurilor, a chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe.

Conform propunerii prezentate, tinerii vor putea ca, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, de maximum 40.000 de lei, pentru plata cursurilor, a chiriei sau

a unei părți din construcția unei locuințe. Atât studenții, cât și ceilalți tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie, deci să prezinte contractul de chirie sau de construcție a locuinței, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărțile necesare.

În acest context, vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a-mi transmite dacă Ministerul Finanțelor Publice a agreat deja un parteneriat cu băncile comerciale din România în baza căruia tinerii să poată accesa acest tip de credit și care este calendarul de derulare a programului, precum și bugetul alocat pe acest an.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumesc, stimată colegă.

Îl rog pe colegul Stângă George Cătălin să poftească la microfon și, în egală măsură, pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

## Domnule președinte,

Prima întrebare este adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator PNL de județul Galați.

Am aceeași rugăminte ca și la colega Federovici, mai aproape de microfon un pic.

În conformitate cu Strategia Uniunii Europene 2020, sportul poate aduce o contribuție semnificativă la creșterea gradului de incluziune socială și la dezvoltarea comunitară. Astfel, consider necesară acordarea unei atenții sporite accesului gălățenilor la bazele sportive aflate pe teritoriul județului Galați.

Aproximativ 50% din populația României este categorisită ca având exces de greutate, conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, iar lipsa activității este al șaselea cel mai mare factor de risc responsabil pentru bolile cardiovasculare, diabet sau cancer.

Pentru a preveni consecințele menționate anterior, avem nevoie de o infrastructură sportivă eficientă, modernă și accesibilă tuturor categoriilor de vârstă. În județul Galați, situația bazelor sportive este una precară, multe dintre acestea fiind neglijate, subfinanțate, prost administrate sau având altă destinație.

Doamnă ministru,

Vă solicit să-mi comunicați ce măsuri va aplica ministerul pe care îl coordonați pentru îmbunătățirea infrastructurii bazelor sportive din județul Galați aflate în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Totodată, vă solicit să-mi transmiteți lista bazelor sportive existente pe raza județului Galați, specificând gradul de funcționalitate pentru fiecare în parte.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului. George Stângă, senator PNL de Galați.

Aș vrea să trec foarte repede și la următoarea întrebare, cu permisiunea dumneavoastră...

Și cu rugămintea, în mod expres, să fie pe scurt. Da?

Pe scurt.

Mulțumesc.

Cea de a doua întrebare este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei, de către George Cătălin Stângă, senator PNL de Galați.

Obiectul întrebării este „Situația iluminatului public din comuna Oancea, județul Galați”.

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință situația iluminatului public din comuna Oancea, județul Galați, localitate care se află în beznă odată cu venirea întunericului, de peste 10 luni de zile. Fenomenele meteo extreme din luna aprilie a anului precedent au fost provocate de către ninsori și viscol. Galațiul a fost unul dintre județele afectate.

În urma deplasării pe care am avut-o în localitatea Oancea, am constatat că această problemă gravă (a lipsei iluminatului public) persistă de atâta timp, în ciuda eforturilor autorităților locale, care au depus nenumărate solicitări atât către operatorul Electrica – SA, cât și către instituția prefectului.

Domnule ministru, vă solicit să-mi transmiteți dacă ministerul pe care îl coordonați a fost înștiințat despre situația din comuna Oancea și, totodată, vă rog să-mi transmiteți ce demersuri va efectua Ministerul Energiei pentru a rezolva problema acestui serviciu public important pentru comunitatea Oancea.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Stângă, senator PNL de Galați.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon și pe colegul Mario Ovidiu Oprea să se pregătească de următoarea intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să adresez o întrebare domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, având ca obiect (întrebarea) „Situația de incompatibilitate a viceprimarului cu atribuții de primar”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

România s-a confruntat în ultimii 4-5 ani cu o situație nedorită la nivelul administrațiilor locale. Au existat deseori situații în care primarul a fost suspendat din funcție în timpul

mandatului, locul său fiind luat de un viceprimar care îi prelua atribuțiile sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorității consilierilor locali în funcție.

Înainte de a vă adresa întrebarea, voi face câteva considerații cu privire la prevederile legale în vigoare și cele existente în trecut.

În data de 5 mai 2017 a intrat în vigoare Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care prevede, la art. 1:

„Funcția de primar și viceprimar, primar general (�), președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități:

a) funcția de consilier local”.

Se revine astfel la situația de dinainte de 21 iulie 2006, întrucât, odată cu aplicarea prevederilor Legii nr. 286/2006, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local. Astfel, potrivit art. 61 din Legea administrației publice locale, pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut. Această prevedere a fost aplicată începând cu data de 21 iulie 2006, data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2006.

În ceea ce privește situația viceprimarului cu atribuții de primar, apreciez faptul că, în situația în care îl înlocuiește de drept pe primar, viceprimarul exercită aceste atribuții în numele primarului, și nu în numele funcției de viceprimar, pentru că subordonarea viceprimarului față de primar are o specificitate aparte, fiind vorba despre subordonarea unui membru al unei autorități deliberative față de o autoritate executivă, relația stabilindu-se între un ales local și o altă autoritate publică. La rândul său, primarul pune în executare actele autorității deliberative din care face parte și viceprimarul, în calitate de consilier local. În acest mod, relația se stabilește între două autorități publice și consider că cei doi vectori ai subordonării nu se suprapun. O elocventă situație a paralelismului acestor raporturi juridice este aceea în care viceprimarul votează pozitiv un proiect de hotărâre, fiind deopotrivă deliberator și executant ulterior.

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea să poftească la microfon și pe domnul senator Remus Mihai Goțiu să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, iar obiectul întrebării îl reprezintă „Incertitudinile cu privire la construcția autostrăzii Craiova–Pitești”.

## Domnule ministru,

În noul program de guvernare, la pagina 169, în cadrul măsurilor privind transportul rutier, noul Executiv informează cetățenii că PSD–ALDE va construi „Autostrada Pitești–Craiova, execuție lucrări: 2018–2021 (908 milioane de euro)”. Acest anunț este unul fals, în condițiile în care ideea autostrăzii Craiova–Pitești a fost abandonată și înlocuită de predecesorii dumneavoastră cu varianta unui drum expres, tocmai pentru că se reduceau costurile de execuție.

Ca urmare a răspunsului scris al Ministerului Transporturilor la interpelarea mea, formulată în ședința Senatului din 10.04.2017, fostul ministru Răzvan Alexandru Cuc menționa oficial că: „Au fost demarate activitățile necesare inițierii procedurii de achiziție publică a lucrărilor de execuție a unuia dintre cele mai importante proiecte ce va fi implementat de CNAIR – SA în actualul program de finanțare, respectiv drumul expres Craiova–Pitești.”

Consiliul Județean Dolj a eliberat, l-a solicitarea CNAIR, certificatul de urbanism pentru proiectarea și construirea primului tronson al drumului expres Craiova–Pitești, documentul fiind semnat de către președintele instituției, Ion Prioteasa, ceea ce înseamnă că noul program de guvernare votat în Parlament este doar un instrument de manipulare, o nouă formulă plină de neadevăr. Așadar noul Cabinet dă dovadă de incompetență, pentru că „specialiștii” din Guvern încă nu fac diferența dintre o autostradă și un drum expres.

În condițiile în care ați creat (intenționat sau nu) această confuzie, v-aș ruga să-mi comunicați dacă veți renunța la lucrările drumului expres Craiova–Pitești, pentru a construi, în realitate, o autostradă.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Sunt Mario Ovidiu Oprea, senator PNL de Dolj. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul Remus Mihai Goțiu să poftească la microfon și pe domnul senator Gheorghe Baciu să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Bună seara!

Stimate colege, Stimați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Interpelarea din această seară, adresată prim-ministrului, are ca obiect „Aplicarea facultativă a hotărârilor judecătorești definitive în Parcul Național Defileul Jiului”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Începând cu luna mai a anului trecut am adresat mai multe întrebări și interpelări premierului României, precum și miniștrilor mediului, respectiv apelor și pădurilor, pentru a clarifica aspecte referitoare la legalitatea proiectului hidroenergetic care afectează râul Jiu, afluenții acestuia și Parcul Național Defileul Jiului.

În urma acestor demersuri, am fost anunțat oficial că fostul premier Mihai Tudose ar fi trimis, în luna august, Corpul de control al Guvernului în zonă, pentru a verifica cele semnalate.

Între timp, instanțele de judecată au confirmat că lucrările la proiectul hidroenergetic continuă cu� sau continuau cu încălcarea legilor României. La sfârșitul lunii octombrie 2017, Curtea de Apel a dat câștig de cauză definitiv Gărzii de Mediu într-un proces cu Hidroelectrica, titularul proiectului, și, cel mai recent, pe 14 decembrie 2017, Curtea de Apel București a anulat două autorizații de construire în baza cărora se desfășurau lucrările care afectează Parcul Național Defileul Jiului. Deciziile instanței nu lasă loc de interpretare, continuarea lucrărilor fără autorizații de construire fiind de neimaginat într-un stat de drept.

Cu toate acestea, presa locală și națională a relatat faptul că la Târgu Jiu reprezentanți ai autorităților locale, parlamentari și reprezentanți ai Hidroelectrica s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care lucrările la proiect ar putea continua, și nicidecum despre modul în care hotărârile judecătorești definitive urmează să fie puse în aplicare.

## Stimată doamnă prim-ministru,

Vă solicit pe această cale să luați toate măsurile necesare pentru ca hotărârile judecătorești definitive legate de proiectul în discuție să fie respectate! Vă rog să-mi comunicați măsurile pe care le-ați luat în scris.

De asemenea, ținând cont că a trecut aproape jumătate de an de când predecesorul dumneavoastră a anunțat că a trimis corpul de control în zonă, vă rog să-mi comunicați, tot în scris, rezultatele anchetei și măsurile luate.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul coleg Gheorghe Baciu. Și îl rog pe domnul Doru Adrian Pănescu să se pregătească pentru următoarea intervenție.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Bună seara!

Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Gheorghe Baciu, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, Grupul parlamentar al PMP.

Subiectul interpelării: „Deblocarea regulamentului de avizare pentru construirea centrelor de îngrijire paliativă”.

## Excelența Voastră, doamnă ministru,

Deși de 4 ani România a primit de la Banca Mondială un împrumut de 250 de milioane de euro pentru „reformarea sistemului de sănătate”, parte din acei bani fiind special alocați pentru construirea a 100 de centre de îngrijire paliativă în țara noastră, pentru ameliorarea calității vieții pacienților cu boli incurabile sau în faze terminale, proiectul pentru care s-a aprobat bugetul a fost blocat de Direcția de structuri a Ministerului Sănătății înainte de a intra în procedură legală.

În România, anual, 150.000 de bolnavi au nevoie de îngrijire paliativă. Aproximativ 60.000 dintre acești bolnavi sunt suferinzi de cancer, iar aproape 40.000 dintre ei sunt copii. În pofida acestei tragice situații, deși are proiectul definitivat și banii necesari, România nu are un program

național de îngrijire paliativă. În prezent, doar 7% dintre pacienții cu boli incurabile beneficiază de o astfel de îngrijire. Unii dintre ei plătesc în jur de 300 de lei pe zi la clinici private pentru ceea ce ar trebui să fie oferit gratuit de către statul român. Marea majoritate a acestor bolnavi nu-și pot permite aceste cheltuieli, rămânând fără îngrijirea necesară, pentru că familiile lor nu pot și nu au fonduri să le ofere o astfel de plată.

## Stimată doamnă ministru,

Pentru ca această tragică situație să nu se perpetueze la nesfârșit, este nevoie să dispuneți emiterea de către direcția de specialitate a ministerului pe care îl conduceți a regulamentului de avizare pentru construirea centrelor de îngrijire paliativă, de așa natură încât bolnavii incurabili sau în faze terminale să beneficieze cât mai curând de această îngrijire de care au nevoie.

Vă rog să-mi comunicați ce ați întreprins în acest sens, ce vreți să faceți în această direcție și stadiul în care se află acest proiect la Ministerul Sănătății.

Vă mulțumesc, domnule coleg Baciu.

Îl rog pe domnul senator Doru Adrian Pănescu să poftească la microfon și pe colegul George Cătălin Stângă să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale.

Obiectul întrebării: „Clarificări privind sporul pentru condiții de muncă al personalului din muzee”.

Stimate domnule ministru,

În cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” – Iași își desfășoară activitatea personal de specialitate: muzeografi, restauratori, conservatori, supraveghetori. Aceștia se regăsesc în anexa nr. III (familia ocupațională „Cultură”), capitolul III „Salarii de bază din sistemul muzeelor publice din România”, dar și ca personal contractual – funcții comune în anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Acest personal de specialitate își desfășoară activitatea în sistemul muzeelor publice din România și lucrează în:

– locuri în perimetrul cărora se dezvoltă diverse pulberi vătămătoare, există riscuri biologice și microbiologice;

– spații în care efectuează procedee de restaurare și conservare la care se folosesc substanțe toxice;

– încăperi în perimetrul cărora se dezvoltă cumul de noxe care pun în pericol sănătatea;

– încăperi (depozite, săli de expunere, birouri, laboratoare) cu condiții nefavorabile de microclimat, luminozitate inadecvată, radiații electromagnetice. De asemenea, personalul:

– manipulează și cercetează documente și bunuri culturale care nu au trecut prin procesul de conservare preventivă și curativă;

– efectuează activități ce implică un grad ridicat de tensiune neuropsihică;

– lucrează permanent cu obiecte și documente vechi, aparținând patrimoniului cultural național și tezaurului național.

Din cauza condițiilor de lucru enumerate mai sus, salariații au dobândit o serie de boli profesionale cronice, care necesită tratamente costisitoare.

Potrivit Legii salarizării unitare, ministerele coordonatoare ale altor domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, diplomație, justiție, administrație, instituții de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și autoritățile publice centrale autonome ar trebui să elaboreze și să publice în Monitorul Oficial hotărârile de Guvern pentru aprobarea regulamentelor-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă deosebite pentru instituțiile din subordine.

Și noi vă mulțumim, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator George Cătălin Stângă să poftească la microfon. Și, după aceea, pentru cea de-a doua intervenție, pe domnul Remus Mihai Goțiu.

## Domnule președinte,

Interpelarea este adresată domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator PNL de Galați.

Obiectul interpelării: „Posibilitatea înființării unui sistem integrat de apă și canalizare în comuna Matca din județul Galați”.

## Stimate domnule viceprim-ministru,

Vă aduc la cunoștință situația unității administrativteritoriale Matca din județul Galați privind demersurile efectuate de autoritățile locale în vederea înființării unui sistem integrat de apă și canalizare.

În anul 2017, UAT Matca a solicitat includerea în Programul național de dezvoltarea locală a unui proiect

având ca obiect „Înființare sistem integrat de alimentare cu apă și canalizare în comuna Matca”, proiect ce nu a primit finanțare prin acest program.

## Domnule viceprim-ministru,

Țin să vă informez că România și-a luat angajamentul față de Uniunea Europeană cu privire la implementarea cu prioritate a sistemului de apă și canalizare în toate localitățile urbane sau rurale cu cel puțin 10.000 de locuitori echivalenți, situație în care se află și comuna Matca. În acest sens, Directiva Consiliului nr. 91/21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, modificată și completată de Directiva Comisiei nr. 98/27 februarie 1998, este baza legală a legislației comunitare în domeniul apelor uzate. Termenul final pentru implementarea directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018.

## Domnule viceprim-ministru,

Vă solicit să-mi transmiteți dacă ministerul pe care-l coordonați are în vedere alte surse de finanțare sau alte soluții pentru înființarea unui sistem integrat de alimentare cu apă și canalizare în comuna Matca, județul Galați.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator PNL de Galați.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Goțiu să poftească la microfon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cea de-a doua intervenție voi sumariza cele două întrebări pe care le-am pregătit pentru această seară.

Prima este adresată ministrului educației naționale, domnului ministru Valentin Popa, și are în vedere cazul și incidentul de la liceul din Copșa Mică, unde un profesor de religie a fost filmat având un comportament indecent în fața elevilor și unde elevele care au filmat acest incident au fost cele sancționate, iar acest lucru nu s-a schimbat nici după ce domnul ministru a fost în vizită la acest liceu și a documentat cazul.

Stimate domnule ministru al educației,

Elevele în discuție, precum și colegele și colegii lor au fost victimele unei agresiuni psihice, o agresiune pentru producerea căreia conducerea liceului are propria responsabilitate. Unde este pedagogia în acest demers? Nu a fost suficientă trauma trăită în timpul orei de curs, ea trebuie amplificată și mai mult? Dacă li se pot găsi circumstanțe atenuante legate de faptul că nu au prevăzut comportamentul colegului lor, cei din conducerea liceului din Copșa Mică ar trebui penalizați pentru lipsa totală de tact pedagogic cu care s-au grăbit să le sancționeze pe eleve, agravând astfel trauma la care au fost supuse în instituția pe care o păstoresc.

Stimate domnule ministru al educației,

Ținând cont de cele arătate mai sus, de gravitatea și notorietatea cazului, în calitate de senator, membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României, vă cer ca, în regim de urgență:

1. să solicitați într-un mod fără echivoc conducerii liceului anularea sancțiunilor dispuse împotriva elevelor și să-și prezinte scuze în mod public pentru modul în care au reacționat;

2. să solicitați conducerii liceului să trateze elevele în cauză ca fiind victimele unei agresiuni, nu vinovate pentru scandalul creat;

3. să vă asigurați că elevele vor fi tratate ca victime care au nevoie de sprijin și că vor beneficia de o consiliere psihologică de calitate, pentru a putea atenua efectele traumelor la care au fost supuse;

4. să faceți publice rezultatele anchetei pe care ați întreprins-o și măsurile dispuse în legătură atât cu incidentul produs, modul în care ar fi putut fi anticipat, cât și cu modul în care au reacționat cadrele didactice după ce incidentul a devenit public.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc tare mult.

Vă informez, pentru stenograma de ședință, că la secretariatul de ședință au mai depus interpelări următorii senatori: Marciu Ovidiu Cristian Dan, Țuțuianu Adrian, Toma Vasilică, Zamfir Daniel Cătălin, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Dinu Nicoleta Ramona, Mihail Radu Mihai, Dircă George Edward, Wiener Adrian, Dinică Silvia Monica, Ghica Cristian, Tánczos Barna, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin.

De asemenea, la secretariatul de ședință au depus întrebări următorii senatori: Toma Vasilică, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Trufin Lucian, Smarandache Miron Alexandru, Caracota Iancu, Mirea Siminica, Șoptică Costel, Hărău Eleonora Carmen, Bulacu Romulus, Dinu Nicoleta Ramona, Dinică Silvia, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin.

Acestea fiind zise, stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 5 februarie 2018, cu mențiunea, încă o dată, că am fost asistat la această sesiune de întrebări, interpelări de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084617]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 20/14.II.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei