Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 martie 2018.

O rog să poftească la microfon, să deschidă ședința noastră, pe doamna Federovici Doina Elena.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o, sugestiv, în contextul evenimentelor politice de la sfârșitul săptămânii, „Egalitate de șanse în politică”.

Stimați colegi,

Vă vorbesc în numele celui mai mare grup de femei parlamentar al formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României. Vă reamintesc, în acest context, că femeile reprezintă aproape un sfert din numărul parlamentarilor PSD, un procent semnificativ mai mare decât al celorlalte partide parlamentare.

Vă vorbesc, de asemenea, în numele primului partid din România care a adoptat principiul parității de gen la nivelul structurilor sale de conducere. Deci vorbesc despre șansele pe care le pot avea femeile în politica românească și despre ce a făcut în mod concret PSD în această privință. Avem cele mai multe femei în Parlament, cele mai multe femei în funcțiile de consilier local sau consilier județean, prima femeie primar general din istoria Bucureștiului și, nu în ultimul rând, prima femeie premier din istoria României.

Nu vă prezint aceste date pentru a aduce un reproș celorlalte partide politice. Dimpotrivă, încerc să vi le prezint ca pe o invitație de a urma acest model, iar, dacă tot vorbim de egalitate de șanse, mă adresez în egală măsură colegelor, precum și colegilor de la celelalte formațiuni politice.

Cunosc bine argumentul critic la adresa principiului parității de gen în politică. Se spune că stabilirea unui astfel de principiu pentru promovarea în funcții de conducere ar afecta criteriul competenței, care ar fi subsumat criteriului de gen.

Altfel spus, se sugerează voalat că o femeie promovată în politică ar primi o funcție de conducere doar pentru că e femeie, și nu pentru că ar merita-o cu adevărat. Este o critică răutăcioasă, care ne spune, de fapt, că în politică nu se pot găsi suficiente femei de calitate care să ocupe cele câteva funcții de conducere din partidele politice.

Eu cred că se pot găsi femei competente care să poată ocupa astfel de funcții în toate partidele politice. Îmi vine greu să cred că doar în PSD există astfel de femei care merită să activeze în structurile de conducere ale unui partid. Cunosc colege și în PNL, și la UDMR, sunt convinsă că există și la USR, precum și în PMP care nu sunt cu nimic mai prejos decât colegii lor bărbați.

Dar vă pot explica de ce aceste femei au șanse mai mici să ajungă în conducerea partidelor lor. Pentru că mult timp politica a fost considerată un domeniu exclusiv al bărbaților.

Vă reamintesc că, până la un moment dat în istoria noastră, femeile nu aveau drept de vot și nici nu puteau fi alese în funcții politice sau în funcții de demnitate publică. Această discriminare de gen s-a transmis până în zilele noastre, chiar dacă, formal, femeile au dreptul legal de a ocupa orice funcție în stat.

Este mai greu pentru o femeie să ajungă în conducerea unui partid, atât timp cât cei mai mulți dintre colegii ei sunt bărbați. De aceea e important ca bărbații din aceste partide să se desprindă de prejudecăți și să prevadă în documentele interne ale partidelor lor principiul parității de gen, așa cum a făcut PSD.

Deci mă adresez dumneavoastră, stimați domni de la celelalte partide, să aveți înțelepciunea să le oferiți șanse egale colegelor dumneavoastră. Altfel, riscați ca multe dintre ele să se îndrepte către noi, unde văd că se pot exprima mai bine și unde văd că munca lor poate fi cu adevărat recunoscută.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumim, stimată colegă.

Pentru stenograma ședinței, amintesc că ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Marian Pavel.

Îl rog să poftească la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan și pe domnul senator Salan să se pregătească.

Bună dimineața, domnule președinte! Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Comuna Găiseni – civilizație europeană în anul 2018”.

Pe la 1526 Găisenii sunt amintiți pentru prima oară, sub numele de Schitul Strâmbu, o ctitorie a unuia din cei mai importanți dregători ai lui Neagoe Basarab, vornicul Drăghici Vintilescu.

La doar 36 de km de capitală, pe autostrada București–Pitești, între râurile Argeș și Sabar, se află comuna Găiseni, înconjurată de păduri seculare, cu o populație de 5.411 locuitori, cuprinși în 1.745 de gospodării, având în administrare satele Găiseni, Cărpenișu, Căscioarele și Podu Popa Nae.

Despre primarul său, Gheorghe Manea, de la Partidul Social Democrat, ales la al doilea mandat, vă spunem că este de profesie inginer agronom, născut în Găiseni, bun cunoscător al bucuriilor și al necazurilor concetățenilor săi.

Consiliul local ales pentru mandatul 2016–2020 este majoritar PSD, alcătuit din 13 consilieri, dintre care 11 consilieri de la Partidul Social Democrat și doi de la ALDE.

Lucid, cu viziune și corect, conștient că proiectele inițiate nu le poate face de unul singur, și-a ales alături oameni valoroși și responsabili în echipă, astfel că, astăzi, activitatea primarului Gheorghe Manea cuprinde multe realizări pentru comunitate, cu sursă de finanțare din bugetul local:

1. Construcție teren sintetic cu nocturnă în satul Găiseni.

2. Construcție teren sintetic cu nocturnă în alt sat,

Căscioarele.

3. Construcție parc și loc de joacă în satul Căscioarele.

4. Construcție parc și loc de joacă în satul Cărpenișu.

5. Loc de joacă în satul Podu Popa Nae.

6. Înlocuirea lămpilor stradale cu descărcare prin gaz cu

lămpi cu led pe raza comunei, din bugetul local.

7. S-a achiziționat un utilaj multifuncțional prin GAL Inima Giurgiului – Țara Neajlovului și a Câlniștei, în valoare de 83.000 de euro.

8. Schitul Strâmbu a fost realizat prin fonduri de la

Ministerul Culturii și Cultelor.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Salan Viorel, să poftească la microfon și pe domnul senator Ionașcu Gabi să se pregătească.

Bună dimineața! Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Au fost și români care au căzut victime terorismului internațional”.

Terorismul este azi un fenomen global, din ce în ce mai greu de prevenit și gestionat în era tehnologiei avansate de comunicare. Atentatele teroriste au devenit atacuri directe împotriva ordinii de drept, a normelor internaționale. În ultimii ani, terorismul a devenit o amenințare transfrontalieră, una dintre principalele cauze de instabilitate regională și mondială.

Ca un gest de reverență față de oamenii nevinovați care au murit în astfel de evenimente tragice, Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie ca fiind Ziua europeană a victimelor terorismului. Data a fost aleasă în amintirea celui mai sângeros atentat care a avut loc în Europa.

În 2004, la Madrid, atentatul grupării teroriste Al-Qaeda a avut un bilanț tragic: peste 2.000 de victime, morți și răniți, provenind din 17 țări. Printre aceste țări s-a aflat și România. 16 conaționali ai noștri au murit în urma deflagrațiilor, iar 11 au fost răniți.

Din nefericire, potrivit ultimelor date statistice publicate în baza de date privind terorismul mondial, numărul de atacuri teroriste soldate cu victime în Europa a crescut în 2016, în ciuda unei scăderi a numărului de incidente care au avut loc la nivel global.

În 2016 au fost înregistrate 30 de astfel de atacuri care au condus la decese în Europa, față de 23 în 2015. Creșterea este cu atât mai alarmantă dacă o comparăm cu cele două atacuri teroriste din 2014 sau cele cinci în 2013. Este însă adevărat că evoluția aceasta este cumva previzibilă, dacă ținem cont de milioanele de refugiați din Orientul Mijlociu care au luat drumul pribegiei spre Europa în ultimii trei ani.

În acest climat marcat de instabilitate și de amenințări multiple la adresa securității internaționale, NATO și Uniunea Europeană și-au intensificat eforturile în direcția prevenirii declanșării de noi acțiuni teroriste.

Alianța Nord-Atlantică, pe de o parte, a decis să se implice mai mult și să lucreze mai strâns cu aliații europeni pentru a combate terorismul. La Summitul NATO de la Bruxelles din 2017 a marcat angajamentul ferm al statelor membre de a combate terorismul prin identificarea și distrugerea punctuală a unor rețele teroriste, lucru care de altfel s-a și întâmplat pas cu pas.

De cealaltă parte, Consiliul European a adoptat, în octombrie 2014, o nouă Strategie a Uniunii Europene privind combaterea terorismului, punând accentul pe situația conflictuală din Siria și Irak. Această strategie a definit o serie de domenii prioritare, inclusiv îmbunătățirea cooperării cu țările terțe, în vederea identificării rețelelor de recrutare și a luptătorilor străini.

O altă măsură importantă a fost inaugurarea, în ianuarie 2016, a Centrului European de Combatere a Terorismului. Acesta este o platformă prin care statele membre pot intensifica schimbul de informații și cooperarea operațională în ceea ce privește monitorizarea și anchetarea luptătorilor teroriști străini și a traficului ilicit de arme de foc și a finanțării terorismului.

Iar în februarie 2015 Consiliul a decis să intensifice acțiunile externe de combatere a terorismului, în special în Mediterana, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Golf și..., prin întărirea cooperării cu principalii parteneri și lansarea de noi proiecte pentru a sprijini consolidarea capacității de prevenire a atentatelor teroriste.

În fiecare din aceste activități, România s-a implicat în sprijinirea luptei antiteroriste, mai ales la nivel de informații și contrainformații, prin culegerea de informații, iar activitatea ei susținută pe toate palierele de colaborare europeană și euroatlantică a primit aprecieri elogioase.

Deși este o țară stabilă și sigură, România acordă, la rândul ei, o mare atenție evoluțiilor conflictuale din zonele fierbinți ale lumii, de natură să genereze valuri de instabilitate regională, schimbări sociale și economice care pot crea dezechilibre greu de gestionat politic și guvernamental.

În acest sens, doresc să menționez că, recent, Senatul României a adoptat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, care actualizează conceptul de terorism și completează prevederile referitoare la acest domeniu.

În fiecare an pe 11 martie îi comemorăm și pe cei 16 români care și-au pierdut viața în seria de atacuri teroriste de la Madrid din 2004. Alexandru Suciu, din Blaj, era cel mai tânăr dintre ei. Avea doar 18 ani și a ars de viu în trenul morții. Au mai murit departe de țară: Livia Bogdan Sfetcu, din Reghin, Paula Mihaela Sfetcu, din Alexandria, Gabriela Georgeta Dima, din Vâlcea, Nicoleta Diac, din Săbăoani, Alois Martinaș, tot din Săbăoani, Csaba Zsigovzki, din Luduș, Mariana Negru, din Cluj, Ștefan Modol, din Alba, Petrica Geneva și Ionuț Popa, din Teleorman, români pentru care destinul acelei zile a fost unul tragic. O zi sângeroasă, dureroasă, ce va rămâne în mintea și inima noastră, a tuturor.

Responsabilitatea care ne revine nouă este să evităm, cât stă în puterile noastre, ca astfel de evenimente tragice să se mai întâmple.

Senator Viorel Salan, Circumscripția nr. 22, PSD, Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim și noi, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Ionașcu Gabi să poftească la microfon și pe domnul coleg, domnul senator Stângă George Cătălin, să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică a subsemnatului, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, este intitulată „Opriți reforma sănătății, că omorâți sistemul sanitar!”.

Anunțată drept o mare favoare pentru medici și un act de generozitate fără precedent, majorarea salariilor medicilor a nemulțumit profund personalul din sistemul sanitar.

Federația Sanitas a anunțat proteste masive și amenință cu o grevă generală imediat după Paște.

Sindicaliștii susțin că majorarea salariilor cu procente cuprinse între 70 și 170 este, ca toate măsurile reformatoare ale Guvernului PSD–ALDE, o nouă formă fără fond, din moment ce plafonarea sporurilor și sistemul de impozitare vor aduce majorări mult mai mici decât cele anunțate de minister.

Spitalele nu au bani pentru materiale sanitare și medicamente, bani pentru funcționarea instituțiilor de sănătate, bolnavii riscă să moară cu zile – vezi criza imunoglobulinei, prin activarea mecanismului de protecție civilă. Abia peste două săptămâni, ne anunța alaltăieri doamna ministru Sorina Pintea, România va beneficia, pentru trei luni, de 10.000 de doze.

Capitolul II – Infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei din noul Cod penal este „generos” pentru încălcarea cu indiferență a drepturilor persoanelor care au nevoie de imunoglobulină. Cine repară acestea? Dar eventualele consecințe ale bolnavilor care nu au beneficiat de tratament din cauza incompetenței celor care aveau sau au înscrisă în fișa postului această obligație? Cine se face vinovat de populismul prețului celui mai mic la medicamente în detrimentul unor medicamente specializate? A făcut ministrul sănătății o analiză a efectului impunerii celui mai scăzut preț al medicamentelor în buzunarul bolnavilor?

Medicii de familie sunt și ei nemulțumiți de faptul că se încearcă impunerea fără negociere a unui contract-cadru de către Casa Națională de Sănătate și de nivelul scăzut al veniturilor, prin comparație cu salariile medicilor din sistemul public. Fiind considerați privați, medicii de familie se bucură din plin de ostilitatea pe care acest regim o arată mediului privat, în timp ce medicii de familie asigură servicii medicale în peste 80% din cazuri.

Mulțumim și noi, stimate coleg.

Îl rog pe domnul coleg, domnul Stângă George Cătălin, să poftească la microfon și, în egală măsură, pe doamna Dinică Silvia Monica să se pregătească pentru intervenție.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Titlul declarației pe care o voi susține astăzi este „România, sub asediul dictaturii guvernamentale a PSD–ALDE”.

Marea promisiune din programul de guvernare al celor din coaliția PSD–ALDE a fost aceea de a face un trai mai bun românilor. S-au lăudat că vor majora toate salariile cu 25%, că vor fi tăiate taxele, că va fi redusă birocrația, că va fi mai multă transparență în actul guvernamental. Toate acestea au fost doar vorbe în vânt.

2017 a fost un an al catastrofelor guvernamentale. A fost un an în care România a făcut pași înapoi atât din punctul de vedere al nivelului de trai, cât și în privința respectării statului de drept. 2017 a fost un atac continuu la tot ceea ce înseamnă justiția din România, o încercare a celor de la guvernare de a subordona puterea judecătorească. Eforturile susținute ale societății civile, ale opoziției, ale domnului președinte Iohannis au făcut ca multe din aceste derapaje să fie evitate.

Acesta este tabloul de ansamblu al anului 2017 din punct de vedere politic: atacarea statului de drept, subminarea puterilor în stat și împovărarea românilor. Însă sunt lucruri despre care nu s-a vorbit îndeajuns, lucruri care au fost ținute ascunse și care au explodat în aceste zile. Trei domenii importante au avut de suferit în primul an al guvernării PSD–ALDE, ale cărei consecințe se văd abia azi. Și mă refer aici la transporturi, sănătate și investiții.

Astfel, în ceea ce privește infrastructura de transport rutier, feroviar și naval, țara noastră este sub statele din vestul Europei, precum și sub Ungaria sau Polonia.

Avem zero kilometri de autostradă construiți într-un an de zile, avem zeci de milioane de euro pentru investiții pierduți din cauza infrastructurii de transport deficitare. Au promis cei din PSD că România va fi conectată de vestul Europei de nenumărate ori. Au promis că vor lega cele trei regiuni

ale țării prin autostrăzi. Ce s-a realizat din aceste promisiuni? Nimic. Nu s-a început niciun proiect important, iar pentru tronsoane finalizate nu se face recepția lucrărilor din cauză că reprezintă un pericol pentru integritatea fizică a cetățenilor.

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna colegă, doamna senator Dinică Silvia Monica, să poftească la microfon și pe domnul Baciu Gheorghe să se pregătească, nu înainte însă de a-i mulțumi pentru înțelegere.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

## Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre cele mai recente avertismente semnalate de către Comisia Europeană în semestrul european cu privire la sistemul de educație din România. Raportul de țară prezentat în urmă cu doar câteva zile identifică și reliefează principalele vulnerabilități ale acestui sistem deficitar.

Unele vă sunt cunoscute și le auziți frecvent, altele mai puțin. Doresc totuși să le punctez, pentru că ele reprezintă sursa pierderii potențialului capital uman calificat și limitează posibilitățile de creștere pe termen lung: calitatea sistemului de educație, rata ridicată a abandonului școlar, inechitățile dintre mediul rural și cel urban, competențele digitale scăzute, banii alocați și incapacitatea statului de a integra populația romă.

Gândiți-vă că la testările internaționale, precum testul PISA, ne clasăm constant pe ultimele locuri din Europa. Calitatea sistemului de educație, în pofida încercărilor continue de reformare, este puternic influențată de probleme ce pornesc de la ineficiență și ajung până la calitatea scăzută.

Am fi pe podium în ceea ce privește rata abandonului școlar dacă ne uităm la clasament în sens invers, pentru că am reușit să fim depășiți doar de către țări precum Malta și Spania. Astfel, s-a ajuns la situația critică în care doi din 10 copii abandonează școala.

Sistemul de educație din mediul rural prezintă decalaje majore în comparație cu sistemul de educație din mediul urban. Câteva cauze principale care determină diferențe între cele două medii sunt disproporționalitatea numărului cadrelor didactice calificate angajate cu normă întreagă, infrastructura școlară neadecvată sau distanța mare până la unitățile de învățământ și, nu în ultimul rând, dar foarte important, sărăcia.

Raportul atrage atenția și asupra lipsei competențelor digitale de bază a unei mari părți a forței de muncă, ceea ce afectează deciziile de investiții, prin reducerea ofertei de lucrători calificați.

Sistemul de educație suferă de subfinanțare cronică și, deși în Legea educației, așa cum știți, este prevăzut să se aloce anual minimum 6% din produsul intern brut, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Statisticile europene ne clasează pe ultimul loc la sumele alocate din buget către educație. Romii sunt printre cei mai expuși sărăciei educaționale, deoarece puțini dintre copiii de etnie romă au acces la educație de calitate.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să se pregătească.

Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Serbările zăpezii”.

## Stimați colegi,

Aș începe prin a vă reaminti o axiomă elementară, care a făcut, cu câtva timp în urmă, deliciul tuturor – „iarna nu-i ca vara” –, valabilă la noi mai mult decât în altă parte a lumii, dat fiind faptul – și el tot elementar – că trăim într-o țară cu o climă temperat-continentală, caracterizată prin existența, încă, a patru anotimpuri, dintre care aș arăta veri călduroase și ierni geroase.

Cu prilejul perioadei de adevărată iarnă de la începutul acestei primăveri, în locul obișnuitei astenii de primăvară, am traversat cu toții o adevărată isterie de iarnă, declanșată de mass-media și amplificată de autorități. Ca și în anii trecuți, acestea din urmă, deci autoritățile, nu au avut nici în acest an mijloace de deszăpezire, nu s-au aprovizionat din timp cu materiale antiderapante. Ba, mai nou, am intrat chiar și în criză de sare.

Edilii localităților din zonele afectate de ger și de abundența ninsorilor au fost din nou surprinși de vremea previzibilă, semnalată din timp nu numai de meteorologi, ci și de experiența ancestrală bazată pe poziția geografică a zonei în care au obligația să-și păstorească alegătorii.

În loc să se preocupe din timp să asigure cele necesare activității normale a concetățenilor lor, în special pentru buna circulație spre locurile de muncă sau de învățătură ale acestora, unii au apelat la soluția mai comodă de a-i îndemna să stea acasă, sfătuindu-i să se aprovizioneze din belșug cu alimente și cu medicamente, și chiar au dispus întreruperea cursurilor școlare și universitare, dând apă la moară părinților, care au contestat decizia, pe motiv că nu au cu cine să-și lase copiii acasă. Ca la noi, la nimeni! Aceștia din urmă însă, părinții deci, și-au rezolvat, unii dintre ei, problema luându-și zi liberă de la serviciu, pentru a-și duce odraslele la schi în stațiunile montane, unde, spre deosebire de orașe, iarna își intră în drepturile sale firești.

Nu spun că nu sunt zone ale țării supuse condițiilor geografice și meteorologice cu specific cunoscut de iarnă, dar cu deosebire spre acestea guvernanții trebuie să-și îndrepte atenția din vreme și permanent și să nu vină cu măsuri administrative, sanitare și educaționale restrictive de ultim moment, fiindcă în prezent nu se mai ghicește vremea în foi de ceapă sau prin tot felul de alte mijloace băbești tradiționale. Suntem afiliați la organisme internaționale care prognozează meteorologic zonele țării, Institutul de Meteorologie putând să ne atenționeze din timp și cu precizie de schimbările climaterice dramatice ale vremii.

## Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Goțiu să poftească la microfon și pe domnul Trufin Lucian să se pregătească.

## Bună dimineața, domnule președinte!

## Stimate colege și stimați colegi,

A plagia înseamnă a fura. E un furt cu efecte la fel de nocive precum un furt din banii publici. Un doctorat plagiat aduce foloase necuvenite pentru cei care l-au obținut: sporuri salariale nemeritate, recunoaștere bazată pe minciună, atestarea unor competențe care nu există, înșelarea încrederii celor de lângă tine. În același timp, aruncă în derizoriu munca celor care și-au obținut doctoratele pe munca și eforturile proprii, instituie o stare de suspiciune și neîncredere în societate și relativizează orice merit.

Dezvăluirile presei și ale unor asociații specializate arată că plagiatul reprezintă un fenomen scăpat de sub control în școlile doctorale din România. Unele dintre acestea, la loc de frunte situându-se celebra Academie Națională de Informații, s-au transformat în fabrici de doctorate, conectate puternic la factorul politic.

În schimbul diplomelor mincinoase, s-au primit finanțări și funcții. Apărătorii plagiatului au fost, la rândul lor, recompensați. În unele cazuri, chiar cu funcții de miniștri. Încrederea în sistemul educațional din România, aflată oricum la cote de avarie, s-a prăbușit, atât pe plan național, cât și internațional. Deținătorii de doctorate sunt priviți cu suspiciune și cu zâmbete în colțul gurii.

Din păcate, am constatat în aceste zile o lipsă totală de voință politică pentru a stopa cancerul care devastează sistemul de educație superioară din România.

Un prim proiect legislativ menit să facă un pic de curățenie în domeniu a primit raport de respingere în Comisia de învățământ, știință, tineret și sport din Senat. Proiectul de lege nu este perfect, dar majoritatea membrilor comisiei au respins amânarea raportului, pentru a nu lăsa timp

să fie amendat. Pur și simplu nu se doresc demascarea plagiatorilor și descurajarea perpetuării fabricilor de doctorate frauduloase.

Stimate colege și stimați colegi, de unde această teamă și această lipsă de voință pentru a lupta împotriva furtului intelectual? Ce vă oprește să spuneți „Nu!” imposturii? De ce sau de cine vă este frică? Ce forțe din statul paralel, pe umerii cărora aruncați toate relele din România, vă împiedică să vă asumați responsabilitățile cu care ați fost învestite și învestiți de către cetățenii acestei țări?

Îl rog pe domnul senator Trufin Lucian să poftească la microfon...

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi...

...și pe domnul Mihail Radu Mihai să se pregătească.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senatul României a făcut primul pas pentru a rezolva problema fermierilor în a-și recupera pagubele făcute culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.

Astfel, la ședința comisiei din data de 6 martie s-a adoptat un amendament la Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic prin care se abilitează Ministerul Apelor și Pădurilor ca, împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să inițieze o hotărâre de Guvern prin care să elimine condițiile imposibil de realizat pentru proprietarii de terenuri agricole care au suferit pagube produse de animalele sălbatice.

În prezent, modalitățile de constatare a pagubelor și de acordare a despăgubirilor sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1.679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

Ținând cont de numărul mare de fermieri din România și, implicit, de numărul exploatațiilor agricole, condiția de a asigura paza culturilor agricole în extravilanul localităților nu poate fi îndeplinită, fapt care elimină orice posibilitate pentru proprietarul păgubit de a-și recupera pierderile provocate de exemplarele din specie de faună cinegetică.

Amplasarea mijloacelor de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic este imposibil de realizat, deoarece, la acest moment, aceste mijloace nu sunt recunoscute și omologate pe fiecare specie din fauna de interes cinegetic în parte.

Din sesizările proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice a rezultat că actuala modalitate de constatare a pagubelor și de stabilire a răspunderii civile este greoaie și uneori nefuncțională.

Din această cauză, pentru unele pagube nu a putut fi stabilită răspunderea civilă, fapt ce a generat tensiuni între proprietarii păgubiți și gestionarii faunei cinegetice, precum și litigii ale acestora cu administratorul fondului cinegetic național – în prezent Ministerul Apelor și Pădurilor – și cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului – în prezent Ministerul Mediului.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Am fost emigrant timp de 16 ani, dar am revenit în țară. Îmi lăsasem aici familia, prietenii, tot ceea ce construisem până la vârsta de 30 de ani. M-am stabilit în Franța, unde am început o viață nouă. Dar am revenit. Pentru că știam că lucrurile se pot schimba în România și pentru că am vrut să iau parte la această schimbare.

Astăzi, așa cum guvernarea PSD–ALDE a adus această țară, lucrurile au luat cea mai gravă turnură postdecembristă. Din 2017 încoace, situația din România tinde să nu mai dea

speranță cetățenilor săi. Bătaia de joc, iresponsabilitatea, lipsa de predictibilitate, de viziune, țopăiala fiscală, țopăiala juridică și alte asemenea țopăieli au aruncat România în haos, doamnelor și domnilor.

Această guvernare aduce României una dintre cele mai grele pierderi, cu un efect greu de cuprins cu mintea, dar care ne costă chiar de la primul moment.

Prietenii noștri, colegii, rudele noastre pleacă din această țară. Pleacă, își abandonează o viață pe care au construit-o și în 20, 30 de ani, poate, lasă în urmă familia și o viață, lasă în urmă o cultură, se rup de ceea ce au clădit cu muncă și efort. Zeci și zeci de mii de români au plecat anul trecut din această țară căutând o viață decentă. Și, mai grav, sute de mii de români își pun problema să plece din această țară. De ce? Pentru că PSD și ALDE i-au alungat și îi alungă în continuare prin tot ceea ce fac.

România nu mai este țara în care își pot crește copiii, în care pot să își crească afacerea sau să ducă un trai decent. În discursul de sâmbăta trecută al unui anume Liviu Dragnea, lider suprem reales la congres, nu găsim nici cea mai mică mențiune despre acest groaznic exod și despre cauzele lui. Lui Dragnea și PSD-ului nu le pasă că în fiecare oră România pierde nouă oameni valoroși.

Toate aceste persoane erau o plusvaloare pentru România – economică, socială, culturală. Din momentul în care au decis să plece, România a devenit mai săracă. Cu cât? E greu de estimat, pentru că sunt în această viață lucruri cu valoare extrinsecă și această valoare este dată de oameni și de felul în care ei ar contribui la modernizarea unei societăți. Iar pentru faptul că nouă ne pleacă buni profesioniști, intelectuali, antreprenori, oameni valoroși în societate, pentru această pierdere va trebui să răspundă Guvernul PSD–ALDE.

Vă mulțumim și noi.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cornel Popa:**

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației de astăzi am intitulat-o „Congresul Partidului Social Democrat – spre dezamăgirea unora, scandalul a lipsit”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Pe 10 martie, noi, delegații Partidului Social Democrat, ne-am întrunit într-un congres în cadrul căruia s-au analizat împlinirile și neîmplinirile primului an de guvernare și s-a stabilit cum trebuie să facem ca să accelerăm realizarea obiectivelor cuprinse în programul de guvernare. A fost un exercițiu politic firesc și normal, într-un climat de democrație, așa cum se prezintă România zilelor noastre.

De obicei, astfel de evenimente trec aproape nebăgate în seamă de mass-media și de către celelalte organizații politice. Și totuși, spre surprinderea mea, evenimentul nostru s-a bucurat de o audiență destul de mare. Dacă era normal ca publicul PSD-ist să știe și să fie interesat de ceea ce gândește și intenționează să facă partidul pe care îl creditează, nu mi se par la fel de normale atitudinea și atenția pe care le-au acordat adversarii noștri politici. Aceștia nu numai că au așteptat pregătiți să atace concluziile congresului nostru, oricare ar fi fost acestea, ci au organizat manifestații și spectacole zgomotoase, deplasate și ilegale în preajma Sălii Palatului, acolo unde se desfășurau lucrările, unele publicații prezentând evenimentul ca fiind un război, atât în sală, cât și în stradă. Astfel de manifestații nu au precedent în scurta noastră istorie a democrației politice.

Un alt exemplu, tot din această perioadă când vorbim de democrație: un lider al opoziției, deranjat de faptul că Partidul Social Democrat este un partid puternic, organizat, cu obiective clare, ajunge să își îndemne colegii săi să atace la propriu politicienii care nu sunt pe placul lor. E incredibil ca liderul partidului de opoziție, PNL, să declanșeze și să se dezlănțuie într-o disperare cu amenințări precum: „Oastea trebuie trezită și fiecare șef de organizație trebuie să dea cu parul în șeful de partid al PSD. (...) Vreau să văd fiecare lider județean cum dă cu parul în președintele consiliului județean PSD, în primarul PSD, în prefectul PSD, în toți șefii de deconcentrate.”

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim și noi.

Stimați colegi,

Pentru stenograma ședinței, dau citire listei de senatori care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice: Pațurcă Roxana Natalia, Brăiloiu Tit Liviu, Bodog Florian Dorel, Moga Nicolae, Lupu Victorel, Vulpescu Ioan, Bădălău Nicolae, Smarandache Miron Alexandru, Pop Liviu Marian, Țapu-Nazare Eugen, Hărău Eleonora Carmen, Toma Cătălin Dumitru, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Popa Cornel, Caracota Iancu, Alexandrescu Vlad Tudor, Ghica Cristian, Bădulescu Dorin Valeriu și Covaciu Severica Rodica. De asemenea, Fălcoi Nicu.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

Îl invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, pentru prezență, la microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor! Alexandrescu Vlad Tudor – prezent. Andronescu Ecaterina – prezentă. Antal István Loránt – prezent. Arcan Emilia Arcaș Viorel Avram Nicolae – prezent. Baciu Gheorghe – prezent. Badea Viorel Riceard Bădălău Niculae Bădulescu Dorin Valeriu – prezent. Băsescu Traian Benea Adrian Dragoș Bodog Florian Dorel – prezent. Botnariu Emanuel Gabriel – prezent. Brăiloiu Tit Liviu – prezent. Breaz Valer Daniel – prezent. Bulacu Romulus – prezent. Butunoi Ionel Daniel Cadariu Constantin Daniel Caracota Iancu Cazan Mircea Vasile – prezent. Cazanciuc Robert Marius Cârciumaru Florin – prezent. Chirteș Ioan Cristian Chisăliță Ioan Narcis – prezent. Chițac Vergil Cîțu Florin Vasile Coliban Allen Corlățean Titus Costoiu Mihnea Cosmin Covaciu Severica Rodica Craioveanu Elena Lavinia – prezentă. Crețu Gabriela – prezentă. Cristina Ioan Császár Károly Zsolt – prezent. Cseke Attila Zoltan – prezent. Dan Carmen Daniela – Guvern. Dănăilă Leon Deneș Ioan – Guvern. Băsescu Traian – prezent.

**Domnul Traian Băsescu**

**:**

Fenechiu Cătălin Daniel – prezent. Cîțu Florin Vasile – prezent. Fifor Mihai Viorel – Guvern. Filipescu Răducu George – prezent. Ganea Ion – prezent. Ghica Cristian – prezent. Gorghiu Alina Ștefania Goțiu Remus Mihai – prezent. Hadârcă Ion – prezent. Hărău Eleonora Carmen Dinu Nicoleta Ramona – prezentă. Federovici Doina Elena – prezentă. Dănăilă Leon – prezent. Arcan Emilia – prezentă.

Domnule senator, avem 89 de cartele. Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 martie 2018, ședință condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Mario Ovidiu Oprea.

Vă anunț că din numărul... din totalul de 136 de senatori, până la acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 89.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu.

Vă

Programul de lucru pentru această zi: de la ora 9.00 la 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; de asemenea, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul de lucru prezentat?

Nu avem.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața, domnule președinte! Derzsi Ákos – prezent. Diaconescu Renică Diaconu Adrian Nicolae – prezent. Dinică Silvia Monica – prezentă. Dinu Nicoleta Ramona Dircă George Edward Dogariu Eugen – prezent. Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Iulian Dunca Marius Alexandru Fălcoi Nicu – prezent. Federovici Doina Elena Fejér László Ődőn – concediu medical.

Vă

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 19–24 martie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 19 martie 2018: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; între ora 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi, cu vot final pe inițiative legislative cu caracter organic la 17.00; între ora 18.00 și 18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 20 martie 2018: între ora 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului – cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; de asemenea, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 21 martie 2018: între ora 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– joi, 22 martie: 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 23, și sâmbătă, 24 martie 2018: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul de lucru propus?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Nu avem.

Vă supun aprobării programul de lucru.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–42, deci avem o ordine de zi mare, din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Legea pentru înființarea Centrului Muzeal al Locomotivelor (L505/5.09.2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna Diana Severin, secretar de stat – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 10. Vă rog.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Transporturilor susține raportul Comisiei pentru transporturi și energie cu privire la această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Toma Vasilică. Vă rog, microfonul 6, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Comisia pentru transporturi și energie a reluat în dezbatere legea și cererea de reexaminare în ședința din 6.03.2018.

Având în vedere necesitatea reglementării statului Muzeului Locomotivelor din Dej, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, menținerea raportului de admitere a legii în forma transmisă la promulgare și respingerea cererii de reexaminare.

În consecință, Comisia pentru transporturi și energie supune plenului Senatului, spre dezbatere, raportul suplimentar de admitere a legii trimise la promulgare și respingerea cererii de reexaminare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea...

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Alexandrescu.

Domnule Alexandrescu, doriți să vă înscrieți la cuvânt? Microfonul central, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Este... Nu e prima oară când se încearcă înființarea unui muzeu printr-o lege și aș vrea să amintesc tuturor că muzeele se înființează prin ordin de ministru... Există un precedent aici, în Parlamentul României, când, în 2015, a fost hotărâtă tot prin lege înființarea unui muzeu, „Constantin Brâncuși”, la Târgu Jiu. Acest muzeu nu s-a realizat niciodată.

Cred că inițiativa Ministerului Transporturilor de a pune în subordinea unui muzeu, a unui centru muzeal, care există deja în momentul de față, acest inventar de locomotive și vagoane care nu mai circulă pe căile ferate române poate fi o inițiativă bună.

Aș vrea să vă reamintesc că acest centru muzeal al Ministerului Transportului a fost înființat printr-un ordin de ministru, al ministrului transporturilor, deci nu vedem de ce o anexă a centrului muzeal ar trebui înființată prin lege, câtă vreme subordonatul lui ierarhic, adică centrul muzeal, a fost înființat prin ordin de ministru.

Pe de altă parte, cred că prevalează încă o idee vetustă despre ceea ce înseamnă un muzeu, ca fiind un spațiu în care... un spațiu prăfuit de obiecte vechi, în care utilizatorul să aibă doar un contact pasiv cu obiectele expuse.

În concepția mai nouă asupra muzeologiei, utilizatorul, vizitatorul unui muzeu intră într-un contact viu cu exponatele, care se află într-un circuit dinamic și care prilejuiesc o activitate de descoperire, o satisfacție a vizitatorului unui muzeu de a descoperi exponatele.

Și închei spunând că acest Muzeu al Locomotivelor și al Vagoanelor există deja în România, el se numește „Căile Ferate Române”. Într-adevăr, este un loc muzeal, în care utilizatorul intră într-o conexiune vie cu exponatele, adică cu locomotivele, cu vagoanele, cu vagoanele-restaurant, cu vagoanele de dormit. Nu cred că mai e nevoie ca, prin lege, să înființăm un alt muzeu al locomotivelor.

De aceea, Uniunea Salvați România va vota împotriva acestei legi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 al ordinii de zi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (L199/4.04.2016).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 718/8.11.2017.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Marian Muhuleț, da? Prezent? Nu.

Doamna Diana Severin...

Diana Severin.

...secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform Deciziei nr. 718/8 noiembrie 2017, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale este neconstituțională.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Sibinescu... domnului senator Sibinescu Ionuț, Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, care a întocmit un raport comun cu Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă rog, domnule senator.

Comisia pentru constituționalitate, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun la Legea pentru modificarea Legii nr. 334/2006.

Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 718/ 8 noiembrie 2017, nu se poate concretiza punerea în acord a legii trimise la promulgare cu decizia Curții Constituționale și cu prevederile din Constituție, deoarece legea a fost declarată neconstituțională în integralitatea ei.

În consecință, propun plenului Senatului să ia în dezbatere raportul de respingere a legii.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări sau înscrieri la cuvânt? Da. Doamna Presadă. Doamna senator, microfonul 2, vă rog.

Bună ziua, domnule președinte! Stimate colege, Stimați colegi,

Avem în față o sesizare de neconstituționalitate ridicată de către Uniunea Salvați România la o lege care modifica o altă lege, și anume aceea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.

Merită amintit aici că această lege a plecat din prima Cameră sesizată cu un amendament și s-a terminat în Camera decizională cu peste 100 de amendamente.

Deci, pe fond, această lege, ne spune Curtea Constituțională, a încălcat principiul bicameralismului.

Totodată, tot Curtea ne mai arată că ar fi fost înțelept să nu intervenim pe alte articole de lege pe care propunerea inițială nu intervenea. Și sper să nu-i mai dea cuiva prin minte vreodată să se lege de puterile de control și sancționatorii ale Autorității Electorale Permanente. Și sper să nu mai dea cuiva prin minte vreodată să spună că niște sume obținute ilegal, în cazul de față pentru finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, nu pot fi înapoiate, deci sume obținute ilegal de către partide. Asta cerea, în ultimă instanță, legea pentru care Uniunea Salvați România a sesizat obiecția de neconstituționalitate. Și mai sper să avem înțelepciunea să nu adoptăm pe fond o lege și, ulterior, în cealaltă Cameră, să o modificăm, în așa fel încât Parlamentul, de fapt, să fi legiferat diferit în cele două Camere.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 718/8.11.2017, prin care legea este declarată neconstituțională în integralitatea ei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul, prima Cameră sesizată. Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot respingerea legii.

Da, iertați-mă, este organică. Rămâne la vot luni.

Ca urmare, luni, la ora 17.00, dăm votul pe acest subiect.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L108/12.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Microfonul 6. Domnul senator și ministru Deneș Ioan. Vă rog.

## **Domnul Ioan Deneș** _– ministrul apelor și pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În practică au fost întâlnite diferite situații în care consiliul local sau consiliul județean nu s-a putut constitui din cauza nevalidării mandatelor niciunui consilier sau validării unui număr insuficient de mandate pentru constituirea consiliului local sau județean, legislația în vigoare permițând amânarea pe o perioadă îndelungată a validării și, apoi, a constituirii consiliului.

În acest sens, considerăm că actul normativ nu este suficient de clar și precis încât să excludă orice echivoc.

În caz de nevalidare a mandatelor prin neîntrunirea numărului de voturi necesare sau validare parțială, care are ca urmare neconstituirea consiliului local, cu grave consecințe în activitatea administrației, printre care și aceea a imposibilității depunerii jurământului de către primarul ales în fața noului consiliu local în ședința de constituire, cât poate fi blocată această situație, nefiind nicio sancțiune în acest sens?

Potrivit art. 30 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, prefectul convoacă de cel mult trei ori consiliul în ședință de constituire, în condițiile în care nu există cvorum de ședință. Dar ce se întâmplă în situația în care ședința se desfășoară cu cvorumul legal de două treimi din consilierii aleși, dar nu are finalitatea urmărită, respectiv constituirea consiliului local? În aceste condiții, mai poate sau nu convoca prefectul consilierii în ședința de constituire? Și, dacă nu, cine convoacă consilierii pentru următoarea ședință de constituire?

De la un proces electoral la altul, aleșii locali devin tot mai inventivi în metodele de blocare a constituirii consiliului local sau consiliului județean. Pe de o parte, pentru a-l bloca pe noul primar, care nu are majoritatea necesară, să depună jurământul și să-și înceapă mandatul, iar, pe de altă parte, pentru a bloca cele două tabere, putere-opoziție, pentru a-și impune viceprimarul, președintele și vicepreședintele consiliului județean.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Caraman.

Vă rog, microfonul 9.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițial, la această inițiativă legislativă a fost un aviz nefavorabil, dar, având în vedere amendamentele aduse în comisia de specialitate și ținând cont de faptul că sunt conform proiectului de Cod administrativ, vă propunem a aproba această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul Comisiei pentru administrație publică, vreau să vă anunț că avem prezenți în balcon un număr de 47 de persoane. Sunt invitații domnilor senatori Radu Ștefan Oprea și Savin Emanuel, din județul Prahova.

Bun venit la Parlamentul României!

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Florin Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședințele din 27.02.2018 și 6.03.2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa din raport.

Comisia pentru administrație, precum și Comisia juridică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Vă rog. Domnul senator... Microfonul 2. Domnul senator Novák.

## Mulțumesc mult, stimate domnule președinte. Stimați colegi,

Referitor la această inițiativă, în principiu, ea clarifică niște lucruri, dar, în același timp, pot să spun, ca fost primar, că rămân surprins că inițiatorii au semnat un lucru, și anume modificarea art. 30 din Legea nr. 215, care prevede ca „termenul de constituire a consiliului local să fie 30 de zile”. Și, atenție!, aceiași inițiatori semnează și la Codul administrativ, unde la art. 151 cu 1 se spune ca termenul de constituire pentru consiliul local să fie 60 de zile.

Deci în aceste momente noi dezbatem în Comisia de administrație Codul administrativ, care, din toate discuțiile, urmează să fie adoptat la sfârșitul acestei sesiuni. Să înțelegem acum ce? Că vom adopta o inițiativă care, de fapt, va fi abrogată ulterior, pentru că intră în vigoare Codul administrativ, care, atenție!, are alte termene, semnate, asumate de aceiași inițiatori.

Deci, stimați colegi PSD, hotărâți-vă, pentru că anul trecut, într-adevăr, a fost o țopăială fiscală, dar anul acesta sper că în România să nu fie și o țopăială administrativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

A fost la cuvânt domnul senator Toma Cătălin Dumitru. Am fost sesizat greșit de secretarul de ședință.

Vă rog, alte înscrieri la cuvânt.

Domnul senator Mazilu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Această inițiativă vine să clarifice, să repare, dacă doriți, o serie de disfuncționalități care apar la aplicarea legislației actuale în ceea ce privește validarea mandatelor de consilieri locali, consilieri județeni, constituirea consiliilor locale și județene, alegerea viceprimarilor, a vicepreședinților de consiliu județean.

Ei bine, noi considerăm că această inițiativă este extrem de benefică și am să dau un singur exemplu, care s-a petrecut nu mai târziu de vara anului 2016, la constituirea Consiliului Local Drobeta-Turnu Severin, municipiu reședință de județ. Au fost validați 17 consilieri locali, aceștia din urmă au refuzat validarea următorilor cinci, fără niciun motiv temeinic și acest fapt... Consiliul local s-a constituit, dar nevalidarea celor cinci consilieri a condus la distorsionarea gravă a votului cetățenilor. S-a schimbat ponderea politică în consiliul local și, astfel, s-a creat o majoritate _ad-hoc_ care a condus la alegerea a doi viceprimari. Sigur că, în timp, în instanță, consilierii nevalidați inițial și-au câștigat dreptul de a fi validați, au fost validați de consiliul local, dar viceprimarii au rămas aceiași.

Consider că astfel de exemple ar trebui să ne pună pe gânduri. Sunt multe în țară și cred că inițiativa este foarte binevenită.

În ceea ce privește intervenția antevorbitorului, vreau să vă spun că, până la adoptarea Codului administrativ, considerăm că este oportun ca această inițiativă să producă efecte. În ceea ce privește Codul administrativ, noi suntem extrem de deciși să trecem acest proiect. Sperăm să fie cât mai repede trecut atât prin Senat, cât și prin Camera Deputaților, cu concursul colegilor noștri, inclusiv din opoziție, și să fie promulgat de președinte. Dar, cu siguranță, vom lua în seamă, așa cum facem, de altfel, în Comisia de administrație, toate amendamentele depuse și, sigur, vom vedea cum va ieși Codul administrativ. Sperăm să iasă cât mai bine și să fie funcțional pe o lungă perioadă de timp.

În final, vreau să vă anunț că Grupul PSD va vota pentru susținerea acestei inițiative.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Discuția este importantă, pentru că mie mi se pare că, totuși, în 2018, în martie, putem să ajungem la stadiul în care să înțelegem că preponderența sau interesul politic sau al partidului politic legat de validarea unor mandate în consiliile locale și consiliile județene trebuie puse la o parte și trebuie să abandonăm acest stil de a face politică, că, în anumite momente în care suntem în situația de a bloca alte validări ale altor partide, facem acest lucru. Este o istorie pe care trebuie să o uităm în ceea ce privește funcționarea consiliilor locale și consiliilor județene. Practic, un grup politic, atunci când blochează validarea unui mandat al unui alt grup politic, indiferent despre ce partid discutăm, nu ia în considerare rezultatul votului. Este o blocare a exercitării mandatului unui consilier local sau consilier județean care a fost ales în mod legitim și care trebuie să fie validat.

Într-adevăr, avem în dezbatere Codul administrativ, dar vreau să vă spun că problemele sunt destul de ample legate de Codul administrativ și, în ceea ce privește validarea consilierilor locali și județeni, eu n-aș pune mâna în foc că textul inițiatorilor va rămâne în vigoare. Și noi vom avea amendamente, și alții vor avea amendamente. Este o procedură destul de stufoasă în Codul administrativ, o serie de acte care se cer a fi depuse, care, până acum, nu s-au cerut și despre care va trebui să discutăm. De ce invoc această chestiune? Acest text de lege, această propunere legislativă, din acest punct de vedere, prevede o procedură mult mai simplificată, care, oarecum, ar trebui să fie transpusă și în Codul administrativ.

Drept urmare, eu cred că acesta este un pas înainte și va trebui să-l adoptăm.

Grupul UDMR va susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt pe domnul senator Ionașcu Gabi. Microfonul nr. 2, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Patru observații asupra textului, nu înainte de a aprecia pozitiv inițiativa colegului nostru, domnul Deneș. Și fac referire numai la segmentul privind validarea mandatelor consilierilor locali sau județeni.

Prima observație: alegerile locale sunt în anul 2020, după care va avea loc constituirea consiliilor locale.

Al doilea punct de vedere, așa cum menționau doi dintre antevorbitorii mei: Codul administrativ este în analiză și s-ar părea că unele propuneri din Codul administrativ sunt în contradicție cu prevederile din proiectul de lege. Dar, mai mult decât aceasta, în Legea nr. 215 sunt niște atribuții ale secretarului, și mă refer la cazul, în special, de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia. Referirile la acest subiect, la aceste atribuții ale secretarului, în proiectul de lege nu sunt cuprinse. La fel, nici obligațiile prefectului.

Mai mult, în Legea nr. 393 – este vorba de încetarea mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia – nu este făcută nicio referire. S-a modificat numai la art. 9, care este cel mai relevant din acest punct de vedere, numai la alin. (3), iar în restul textelor din 393 – și mă refer la conținutul întreg al articolului 9, al articolelor 10, 11 și, în special, 12 – nu este făcută nicio referire. Și, atunci, sunt anumite subiecte care fac referire la articolele pe care le-am enunțat, care nu sunt modificate sau luate în considerare de inițiatori, acestea rămânând în această formă, ceea ce contravine cu modificarea făcută în 393.

De altfel, în proiectul de lege se vorbește de încetarea de drept a mandatului și nu se face nicio referire la modificarea sintagmei din Legea nr. 393, „încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale”.

Acestea sunt câteva observații pe care le-am făcut și în numele grupului nostru, motiv pentru care vă solicităm retrimiterea la comisie și repunerea textelor în concordanță cu 393, eventual, cu referire la acestea, ce se întâmplă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Cel puțin formal, propunerea de retrimitere trebuie făcută de liderul grupului _. (Discuții la prezidiu.)_ Da?

Și cu rugămintea să spuneți și un termen.

Două săptămâni.

Vă supun aprobării această solicitare.

abținere, propunerea de retrimitere nu a fost aprobată.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

- Nu mai avem.

- Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul, Cameră decizională.

Votul, luni, la ora 17.00, potrivit programului.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 18 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (L116/12.02.2018).

Doamna Lavinia Craioveanu, vicelider al Grupului PSD, microfonul central. Vă rog.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă este una foarte bună și Grupul PSD o susține, însă la nivelul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului există în dezbatere un proiect de lege al Guvernului care are același obiect de reglementare.

Prin urmare, pentru armonizare și pentru evitarea suprapunerii textelor de lege, vă propun retrimiterea la comisie. Termen – două săptămâni.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră această solicitare.

Mergem la punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2017 privind înființarea Centrului Cultural „Sala Palatului” și pentru stabilirea unor măsuri care să asigure funcționarea acestuia (L16/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnul secretar de stat din Ministerul Culturii și Identității Naționale, Popa Gheorghe. Microfonul 9, domnule secretar de stat. **Domnul Gheorghe Popa** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Adoptarea acestui act normativ are ca scop transformarea Sălii Palatului într-un veritabil pol cultural, la cele mai moderne standarde, menit să asigure accesul cetățenilor la evenimente culturale dintre cele mai variate.

Prin acest act normativ se va reînființa Centrul Cultural „Sala Palatului”, instituție înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 12 din 2013 privind adoptarea unor măsuri pentru eficientizarea activității Sălii Palatului și pentru modificarea unor acte normative. Centrul Cultural „Sala Palatului” se va înființa ca instituție de spectacole și concerte, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte.

Potrivit actului normativ, se aprobă transmiterea imobilului „Sala Palatului”, împreună cu bunurile mobile și dotările aferente, din administrația Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat în administrarea Ministerul Culturii și Identității Naționale, pentru Centrul Cultural „Sala Palatului”.

Modernizarea Sălii Palatului implică un aport financiar considerabil, acesta urmând a fi obținut printr-un împrumut oferit Ministerului Culturii și Identității Naționale de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, însă pentru a beneficia de acest împrumut se impune schimbarea în regim de urgență a administratorului imobilului „Sala Palatului”, pentru a îndeplini condițiile de eligibilitate a împrumutului.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru cultură și media au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Florin Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Membrii celor două comisii, în ședința din 27.02.2018, au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație, precum și Comisia pentru cultură supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere a proiectului de ordonanță de urgență.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Domnul senator Alexandrescu.

Microfonul 2.

La dezbateri. Am înțeles. Întrebări dacă sunt?

Domnul senator Toma Cătălin. Microfonul 2.

## **Domnul Cătălin Dumitru Toma:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru administrație publică am avut o întrebare pentru reprezentantul Guvernului, și anume: odată cu înființarea acestui centru – frumos spus Centrul Cultural „Sala Palatului”, instituție publică de spectacole și concerte –, cu siguranță va avea și o organigramă. Și am întrebat: care este acea organigramă, care sunt posturile și care este viziunea Guvernului în sensul acesta?

Din păcate, răspunsul nu a venit în acel moment și reiterez această întrebare. Și totuși apreciez din discursul colegului de la Guvern faptul că Sala Palatului va fi instituție publică doar de spectacole și concerte. Într-adevăr, pe 10 martie a fost un spectacol și sper să nu mai avem parte de astfel de spectacole cu jandarmi sau cu alte minuni.

Deci vă mulțumesc și vă spun că eu nu pot să susțin atâta timp cât nu veniți cu precizări clare referitoare la numărul de posturi, la organigrama în sine.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul Vlad Alexandrescu, vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Sala Palatului nu este o sală de concerte, este o sală de aplaudat. A fost construită pentru a fi o sală de aplaudat și este în continuare o sală de aplaudat, așa cum am văzut la Congresul PSD.

Transformarea ei într-o sală de concerte și într-un centru cultural ar rezolva doar parțial problema de la care s-a pornit, și anume existența unei săli de concerte pentru Festivalul „George Enescu”, o sală multifuncțională, care să adăpostească și spații de artă și de cultură independentă.

Uniunea Salvați România va vota în favoarea acestui proiect pentru a nu rata oportunitatea de investiție, așa cum a fost ea creionată de... prin acordul cu Banca de Dezvoltarea a Consiliului Europei, dar nu credem că o sală de concerte pentru Festivalul „Enescu” poate, într-adevăr, fi organizată în această sală.

Susținem în continuare ideea că Bucureștiul are nevoie de o sală de concerte nou-construită, de o filarmonică nou-construită, așa cum și-au făcut marile capitale europene în ultima vreme, atât la Paris, cât și la Luxemburg, cât și la Berlin, și credem că această reciclare a Sălii Palatului va avea în continuare un scop politic, așa cum a avut și până acum, și că nu va rezolva nevoia, într-adevăr, de un spațiu de artă dedicat, gândit de la început cu mijloace moderne, cu acustică la nivelul anului 2017, care trebuie gândită de la început printr-un concurs de arhitectură internațional, care să dăruiască Bucureștiului un obiectiv de care are de multă vreme nevoie și care l-ar pune și pe harta marilor evenimente culturale, muzicale pe plan internațional.

Este păcat că Festivalul „Enescu”, care... acțiuni... care e festivalul cu ce mai mare vizibilitate în momentul de față la București, nu poate beneficia de un local dedicat, consacrat și gândit de la început în favoarea lui.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Ionuț Vulpescu.

## Mulțumesc domnule președinte, Dragi colegi,

Următoarea ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” va fi în 2019. Eu salut acest demers, faptul că Sala Palatului revine în subordinea Ministerului Culturii. Noi reparăm în felul acesta o decizie, când un ministru liberal al culturii a cedat Sala Palatului în administrarea RAAPPS. Este un prim pas. Sala Palatului este într-un pachet de negocieri pe care Ministerul Culturii îl derulează cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Foarte multe din instituțiile de cultură, din clădirile, din infrastructura culturală, Teatrul Național și alte instituții, au apărut în peisajul cultural bucureștean ca urmare a unui sprijin al acestei bănci. Și eu salut, este un demers pe care l-am făcut și eu în perioada când eram ministru, și colegul meu care a urmat și este un lucru foarte bun.

Mai departe nu are nicio legătură. Evident, Sala Palatului a apărut în anii ̕50, Festivalul Internațional „George Enescu” s-a desfășurat ediții de-a rândul acolo și la Ateneul Român și, fără îndoială, așa cum este și în programul de guvernare al partidului nostru, construcția unei săli de concerte este necesară. Și este un lucru separat, dar este un moment important faptul că Sala Palatului revine în administrarea Ministerului Culturii.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vă rog. Domnul senator Dumitrescu. Microfonul 3.

V-ați dezobișnuit să iau cuvântul. Cred că nici nu vă doriți să vorbesc prea mult.

Eu cred că e foarte important să discutăm mai mult despre acest aspect, pentru că, așa cum au reiterat și doi miniștri, doi foști miniștri ai culturii, care s-au confruntat cu probleme foarte mari legate de această sală, totul se învârte în jurul unui eveniment cultural uriaș, Festivalul „Enescu”, pentru care... România are o șansă nemaipomenită că a reușit să-l mențină și să-l țină la un anumit standard. E adevărat că cea mai mare problemă este sala, pentru că acustica sălii este așa cum este. De asemenea, știm însă că avem și Ateneul Român, unde avem o sală perfectă pentru acustică, ceea ce a făcut ca acest festival să existe și să nu existe reproșuri foarte mari legate de această problemă. Modul de a găsi soluții prin Banca Consiliului Europei, care totdeauna a acordat credite la nivel minim și pe o perioadă avantajoasă de timp, este foarte bun... și dacă Guvernul a antamat aceste discuții și avem această posibilitate, nu să rezolvăm problema Festivalului „Enescu”, pentru că problema..., Festivalul „Enescu” nu este o problemă, Festivalul „Enescu” există și noi vom avea o problemă dacă nu vom reuși, generația noastră sau generația viitoare, să-l menținem sau să-l creștem... Noi avem nevoie, într-adevăr, de o sală de concerte. Pentru o sală de concerte, așa cum s-a spus în programul de guvernare, există o prevedere și sunt convins că va începe în mandatul acestui Guvern și al acestei majorități. Problema se pune unde va fi această sală, problema se pune care va fi accesul, pentru că infrastructura este așa cum este, iar Sala Palatului are acest avantaj uriaș că sunt cele două săli de concerte una lângă alta.

Am vrut să fac această intervenție să spun că în sfârșit, iată, avem și un moment în care putem să avem puncte de vedere comune și de susținere. Va fi adoptat, sunt convins, în unanimitate și, dacă această sală a fost, să zicem, construită pentru aplaudaci – da? –, vă aduc aminte, stimați colegi, că a gândi așa negativist și până la limita nasului nu este corect, pentru că și sala asta a fost făcută tot pentru aia. Da? Vă mulțumesc foarte mult.

Care?

Parlamentul.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Majoritatea... Unanimitatea, nu s-a realizat, domnule senator.

Listă. Se dorește listă de către liderii de grup.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2017 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 (L18/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Domnul Nicolae Tudose, microfonul 8, secretar de stat – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

## **Domnul Nicolae Tudose** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc domnule președinte, Doamnelor, domnilor senatori,

Promovarea actului normativ prin care se completează și se modifică Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice este... se justifică prin necesitatea respectării unor termene asumate prin tratatul de aderare.

Vorbim aici de servicii publice. Amintesc Directiva 98/83 a apei potabile, prin care România avea obligația de conformare până la data de 31 decembrie 2015 pe 10 indicatori de potabilitate a apei – din păcate, acest termen a fost depășit –, și Directiva 91/271 pentru colectarea apelor reziduale, unde anumite termene succesive au fost depășite, urmând ca termenul final, 31 decembrie 2018, pentru colectarea și epurarea apelor uzate, pentru populațiile între 2.000 și 10.000 de locuitori... Suntem în risc de a depăși și acest termen.

Ce dorim prin acest act normativ? Dorim ca acolo unde operatorii regionali... Pentru că trebuie să știm că în momentul de față toți cei 43 de operatori regionali sunt angrenați în activități de modernizare și reabilitare a sistemelor, a infrastructurii de utilități publice. Ei au în momentul de față... beneficiază de anumite finanțări și, totodată, pentru partea de cofinanțare au accesat anumite împrumuturi.

Pentru că vorbim de localități între 2.000 și 10.000 de locuitori, discutăm de operatori regionali cu posibilitate financiară redusă și dăm posibilitatea prin acest act normativ ca operatorii regionali să fuzioneze și, implicit, și asociațiile de dezvoltare intercomunitară, creând în acest fel cadrul legal propice și financiar pentru finalizarea acestor conformări.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din 27.02.2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări către inițiator? Nu.

Dezbateri generale?

Domnul senator Ionașcu Gabi, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare pentru inițiator. La punctul 2, și e vorba de art. 10, pentru a facilita fuziunea operatorilor regionali – așa este în textul de lege –, asociațiile de dezvoltare intercomunitară pot fuziona.

Domnule secretar de stat,

Știm foarte bine că asociațiile sunt... E vorba de o asociație a administrațiilor publice locale. Prima întrebare: din punctul dumneavoastră de vedere, cum pot să fuzioneze două asociații de dezvoltare intercomunitară, atâta timp cât ele au la bază principiul teritorialității administrative, pe de o parte, și decizia aparține administrațiilor publice locale, respectiv consiliilor locale ca for deliberativ?

O a doua întrebare. Sunt, cred, trei sau patru județe în România care nu au putut să înființeze operatori unici regionali. Știm foarte bine că pe unele din axele pentru finanțarea infrastructurii hidroedilitare contractul putea

fi încheiat numai dacă se înființau acești operatori unici regionali. Întrebare: dacă, în contextul propunerii dumneavoastră, județele care nu au înființat operatori unici regionali se pot supune acestei prevederi pe care dumneavoastră ați promovat-o.

Vă mulțumesc.

În regulă. Alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Domnule secretar de stat, puteți răspunde? Cu rugămintea, scurt și la obiect.

Evident că se poate efectua fuziunea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. Pentru că, dacă există voința autorităților deliberative, pot fuziona. Mai mult decât atât, pentru situațiile unde sunt în derulare finanțări sau contracte de finanțare, controlul va fi efectuat analog pe fiecare asociație de dezvoltare intercomunitară, respectiv pe operator regional, urmând ca pentru situațiile comune să se decidă împreună de către asociațiile deliberative membre ale acestor asociații de dezvoltare comunitară.

Pentru întrebarea nr. 2, evident că și acele localități pot adera la... Dacă nu sunt înființate pe raza teritorială a acestora, dacă nu sunt înființați operatori regionali, pot adera la operatori regionali deja înființați.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative (L22/5.02.2018)

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, doamna secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Diana Severin. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere necesitatea stabilirii măsurilor care să permită desfășurarea în cele mai bune condiții a activității la nivelul Guvernului, prin prezentul act normativ se prevede organizarea aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului în cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

În aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului își vor desfășura activitatea secretarii de stat și consilierii de stat numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizia prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului.

Guvernul susține proiectul de lege în forma adoptată în ședința de guvern.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 21.02.2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Da?

Domnul senator Toma Cătălin, microfonul 2.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Într-adevăr, prin această ordonanță, de fapt, se încearcă facilitarea sau acordarea de premii pentru oamenii de partid. Și am o singură mențiune, și anume: dragi colegi din PSD, sper ca următorii secretari de stat sau consilieri să nu fie toți din Teleorman.

Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Are o strânsă legătură cu subiectul supus dezbaterii. La dezbateri generale dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da? Vă rog, domnule Pîrvulescu, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt din Teleorman, dar sunt senator liberal.

Este adevărat că Guvernul de astăzi este foarte, foarte stufos și o să vă spunem cumva de ce nu votăm această lege. Mă uit aici cine a inițiat hotărârea de guvern. A fost semnată de cel care nu mai este astăzi, domnul Tudose. Așadar, un Guvern atât de stufos, atât de costisitor, cu 27 de ministere, dintre care patru viceprim-miniștri, doi dintre ei nu au nici portofoliu... Nu putem fi de acord să plătim acești guvernanți și ei să nu aibă niciun fel de performanță.

Așadar, Partidul Național Liberal se va opune și va vota împotriva acestei legi.

Vă mulțumesc.

Sper să nu aveți probleme cu domnul senator Toma că sunteți din Teleorman.

Dacă sunt alte întrebări, comentarii, intervenții? Nu sunt... da?

Vă rog, domnule senator Mihail Radu, microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Germania are 15 miniștri, Franța – 18, Ungaria – 10. Media Uniunii Europene este în jur de 15. România e campioana Europei, cu 28. În plus, dintre ei sunt patru care sunt numiți viceprim-miniștri. E un aparat impresionant. Ne apropie foarte mult de multe din țările în curs de dezvoltare, care se învârt pe la 30 de miniștri, mult mai mult decât ne apropie de Uniunea Europeană.

Ni se cere să aprobăm ca această structură, așa cum s-a menționat, stufoasă să devină și mai stufoasă. Ni se cere să adăugăm, să fim de acord să adăugăm secretari de stat și alte posturi pentru viceprim-miniștri. Adăugând faptul că unii dintre acești viceprim-miniștri, cum ar fi doamna Birchall, au roluri complet neclare, dublează responsabilitățile altor miniștri, e inadmisibil ca această guvernare să împingă ineficiența la rang de virtute și să înființeze noi și noi sinecuri.

USR-ul va vota împotriva acestei cheltuiri discreționare a banului public, complet inutilă, deci împotriva acestei ordonanțe, care este, de fapt, o nouă ordonanță a ineficienței guvernamentale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Cseke Attila Zoltan. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, putem să deschidem o dezbatere despre numărul de miniștri în Guvernul actual și, dacă vreți o părere, și noi credem că poate ar putea fi puțin mai mic. Dar nu acesta este obiectul discuției noastre de astăzi.

Deci dezbaterea pe această ordonanță de urgență privește organizarea aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului. Lista Guvernului, numărul de ministere au fost votate prin votul de învestitură de către Parlament, de către o anumită majoritate, au îndeplinit majoritatea de voturi. Până la următorul guvern, avem această structură. În ceea ce privește organizarea internă a oricărui guvern, aici au fost întotdeauna o serie de acte normative, așa cum este și acest act normativ, care au organizat și la viceprim-miniștri, și la miniștri, și la diferite departamente... au făcut această organizare internă. Sunt de acord cu cei care spun că, până la urmă, rezultatul va da eficiența guvernării – și acest lucru îl așteptăm și noi –, dar partea de organizare internă a aparatului guvernamental a fost întotdeauna prerogativa Guvernului și, din acest punct de vedere, această ordonanță va trebui susținută.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri?

Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 2 aprilie – Ziua instituției prefectului din România (L518/4.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului.

Da?

Domnul senator Eugen Dogariu, microfonul 2.

## **Domnul Eugen Dogariu**

**:**

3.

3.

Microfonul 3, scuzați-mă!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiectul inițiativei legislative este acela de a institui ziua de 2 aprilie ca Zi a instituției prefectului.

Inițiativa nu presupune eforturi bugetare suplimentare și nici instituirea de alte facilități. Ne propunem doar stabilirea unui cadru unitar național care să promoveze această instituție și care să permită o mai bună cunoaștere a atribuțiilor și sarcinilor pe care instituția prefectului le are în România.

Vă rog ca în momentul deciziei votului să luați în considerare că instituția prefectului este o instituție importantă în sistemul administrativ românesc și, sub diferite forme sau denumiri, se regăsește în toate țările europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

## **Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Interne susține acest demers și apreciază că Parlamentul, în calitate de unică autoritate

legiuitoare a țării, urmează să se pronunțe cu privire la oportunitatea adoptării inițiativei legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința de comisie din data de 21 februarie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Întrebări pentru inițiator? Nu. Dezbateri generale? Da.

Domnul senator Rădulescu, microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A plecat din Senat acum vreo șase ani, dar nu are nicio importanță.

Opt ani.

Dumitrescu sunt.

Dumitrescu.

Iertați-mă!

Nu e nicio problemă.

Mă revanșez de Paști.

Domnule vicepreședinte...

Vine Paștele, da.

De la microfonul ăsta să știți că niciodată n-am încercat să spun... nu am spus totdeauna ceea ce cred, dar niciodată nimic din ceea ce nu cred.

Am făcut această intervenție dintr-un singur motiv. În primul rând, vreau să-l întreb pe domnul secretar de stat: de ce într-o astfel de problemă nu aveți, domnule... Ce e aia? Eu nu am înțeles ce e chestia asta: lăsăm Parlamentul să decidă. Păi nu ne lăsați să decidem noi. Oricum decidem noi, că așa scrie în Constituție. Ca atare, vă rog foarte mult să cereți punctul de vedere al ministerului sau al Guvernului în legătură cu acest lucru. Pentru că, până la urmă, trebuie să apărați această instituție a prefectului, iar dacă e o decizie care este în conformitate cu instituția ca atare și întărirea instituției este foarte bine să o și susțineți. Așa, lăsând la latitudinea..., lăsați impresia că nu sunteți de acord. Da?

Bine. Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator Dumitrescu Cristian.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Eugen Pîrvulescu, microfonul central.

De la Teleorman.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi suntem în 2018 sau suntem pe timpul lui Ceaușescu?!

Păi în loc să dezbatem și să ne apucăm serios de treabă, să facem legi pentru poporul român, ne arde de onomastici, de zile ale prefectului, mâine-poimâine Ziua directorului de la finanțe, Ziua președintelui de consiliu județean, Ziua șefului de la mediu.

Da?

Stimate coleg, controlează-ți vocabularul!

Vă rog.

Sunt născut...

Deci am rugămintea, domnule senator...

Da, vă rog frumos.

Deci referiți-vă la inițiativă.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Sunt născut în 1973, n-am trecut acele timpuri decât ca tânăr și copil. Mai bine de mine. Mai greu pentru alții, care văd că nu se lasă.

Da, revenim la această lege, Ziua prefectului.

Dar de ce nu o faceți pe 1 aprilie, că ar fi mai bine?

Prin Codul administrativ o să-i dați puteri foarte, foarte mari prefectului. Și credeți-mă, ca unul care trăiește în județul Teleorman, care a văzut și prefecți de toate culorile politice, dacă îi dați și încă o lege a lui și o zi onomastică, o să vină toată lumea cu jalba în proțap pe 2 aprilie, cu flori, cu cadouri, că e Ziua prefectului. Cu ce ne ajută această zi și ce se întâmplă în ziua respectivă? Adică ce, facem o horă? Toți primarii o să vină cu buchețelul la prefect că e ziua lui?

Nu mi se pare normal și cred că vă abateți – și ne abatem, ca for legislativ – de la ceea ce trebuie să legiferăm noi.

Mulțumesc.

Partidul Național Liberal va fi împotriva acestei legi. De 2 aprilie.

Data viitoare vom vedea.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, nu aș duce în derizoriu această dezbatere, pentru că orice dezbatere din Parlamentul României este o dezbatere importantă. Chiar am un respect față de inițiatorul sau unul dintre inițiatorii acestui proiect legislativ, dar, așa cum am spus și în comisie, noi nu vom susține această inițiativă legislativă.

Aici vorbim de o problemă de concepție. Și anume instituția prefectului este ocupată de o persoană – nu contează despre cine este vorba –, care este o persoană numită în funcție, nu este o persoană aleasă de către comunitatea locală, de către o localitate, de un județ și așa mai departe. Nu are niciun fel de răspunderi față de acea comunitate locală, nu poate fi trasă la răspundere de către comunitatea locală, în timp ce alesul local, primarul, dacă vreți, președintele consiliului județean, în mod indirect, este ales de către comunitatea locală sau județeană.

Vreau să vă amintesc că în 2013–2014 a fost o inițiativă legislativă legată de instituirea unei Zile a primarului și care a fost respinsă cu largă majoritate, dacă vreți. Vreo 95% din voturi – toate partidele parlamentare. Or, și noi am votat împotrivă. Și credem că nu e necesară. Așa cum nu este necesară nici Ziua primarului și nici a președintelui consiliului județean, nici a altor funcții alese. Dar în niciun caz ziua unor instituții în care persoanele sunt numite și nu au răspundere, nu sunt alese de către comunitățile locale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt pe domnul senator Dorin Bădulescu. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Actele normative pe care Parlamentul României le promovează și care vin în fața cetățenilor sunt acte care trebuie să fie necesare societății. Propunerile care vin în fața Parlamentului le putem cataloga în oportune și inoportune, de aia suntem puși a le vota. Dar astăzi observ că pe rolul Parlamentului apare o a treia categorie. Nu mai vorbim de oportune și inoportune, apar și acte normative sau propuneri normative ridicole.

În contextul ăsta, cred că ar trebui să găsim soluția în care să nu mai apară în plenul Camerei, în plenul Senatului astfel de inițiative legislative. Nu e vorba de oportunitate sau inoportunitate aici, ci este vorba de faptul că ajungem să purtăm anumite discuții pe acte normative care, pe lângă faptul că nu sunt absolut necesare societății, sunt și ridicole. Mulțumesc.

Grupul PMP va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Valer Breaz. Microfonul 3.

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Vreau să atrag atenția că noi vorbim aici despre instituția prefectului, care este în subordinea Guvernului, și nu discutăm despre o persoană anume.

Mulțumesc.

E în regulă. Dacă mai sunt alte luări de poziție? Domnul senator Marciu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că vin la acest microfon în calitate de fost prefect.

Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Pe umerii lui apasă responsabilități enorme, ca să fiu mai plastic în exprimare. În subordinea unui prefect sunt circa 42 sau 43 de direcții deconcentrate pe care trebuie să le coordoneze. Așadar un prefect trebuie să vorbească – și îmi scuzați expresia – 42 sau 43 de limbi diferite. Cu fiecare instituție în parte trebuie să vorbească și să cunoască aspecte legate de activitatea acelor deconcentrate.

Eu zic că în acea zi de 2 aprilie instituțiile prefectului din toată țara vor avea porțile deschise, vor putea să primească vizite și să explice importanța activității acestor instituții ale statului. Pentru că fără prefect nu se mișcă nimic în județul respectiv. El coordonează toate activitățile.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Mihail. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Social Democrat a făcut eforturi marcante pentru a politiza instituția prefectului și acum observăm că trece la faza a doua, să se dea un nou prilej de propagandă politică în teritoriu. Vorbim de una dintre cele mai puțin performante guvernări din Europa, care este preocupată să inventeze sărbători pentru propriii funcționari.

De ce nu o sărbătoare pentru șeful de la ANAF? Sau poate vreți pentru ăla de la DNA. Se inoculează astfel sentimentul că ei, prefecții, ca și alți câțiva funcționari sau oameni din administrație, nu sunt servitorii puși să slujească cetățeanul, ci sunt cumva deasupra cetățeanului. Și așa își doresc și ei... sau unii dintre ei cam asta ar dori: să fie cumva văzuți că ar fi deasupra cetățeanului. Domnilor, nu sunteți!

Dacă sunteți prefecți sau ați fost... Este un slujbaș al statului, care dă socoteală cetățeanului, da?

De aceea USR dorește ca cetățenii români să trăiască într-un stat modern, nu într-unul care idolatrizează funcții. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Țapu-Nazare Eugen.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am constatat că antevorbitorul din grupul dumneavoastră, de la PSD, folosește niște lucruri total inexacte, în calitate de fost prefect.

Și eu vorbesc tot în calitate de fost prefect.

În primul rând, domnule senator, domnule coleg, instituțiile deconcentrate nu sunt în subordinea prefectului, sunt în coordonarea prefectului, sunt în subordinea fiecărui minister în parte, ca să clarificăm lucrurile astea.

Doi. Nu pot decât să fiu de acord cu antevorbitorii mei că prefectul este o persoană numită, și nu una aleasă. Exact același argument îl avem și noi.

În trecut am fost puși spre a vota Ziua primarului. Am votat cu o majoritate covârșitoare împotriva acestei zile, așa încât nu vedem absolut deloc de ce ar fi nevoie de Ziua prefectului. Ca atare, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri? Nu.

S-au exprimat toate grupurile parlamentare. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

A fost respinsă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A trecut.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Cum să treacă?! Nu a trecut.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Minimum 35. ## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

A fost respinsă! A fost respinsă, domnule președinte. A fost respinsă!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Da, propunerea a fost respinsă.

Listă de vot.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2016 privind reglementarea unor măsuri în vederea conformării statului la unele obligații de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei (L19/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, doamna secretar de stat în Ministerul Economiei, Stana Simona Țeighiu-Jurj. Vă rog. Microfonul 10.

**Doamna Stana Simona Țeighiu-Jurj** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2016, ca urmare a faptului că aplicarea unora dintre prevederile acestei ordonanțe a condus la înregistrarea de dificultăți în implementarea proiectelor demarate, ceea ce ar putea conduce la neconformarea statului la unele obligații de mediu din sarcina operatorilor economici din industria extractivă și la impunerea de sancțiuni pecuniare de către Comisia Europeană.

Prin completările aduse se clarifică unele aspecte atât din textul de bază al ordonanței, cât și aspecte introduse prin legea de aprobare, legate, în principal, de aplicarea, în mod egal, nediscriminatoriu, tuturor persoanelor juridice aflate în procedura de faliment, fără a acorda un avantaj nejustificat operatorilor economici aflați în reorganizare judiciară, la care principiul „poluatorul plătește” nu trebuie să fie încălcat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Cîțu Florin Vasile. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale? Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Bună ziua, domnule președinte!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ce nu se spune foarte exact în expunerea de motive și în raportul acestei legi e faptul că plătim cu această sumă și adoptăm această lege nu pentru că asta a fost voința noastră, ci pentru că am pierdut un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe 21 iulie 2016, ca urmare a încălcării Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European și Consiliului, și că acești bani (mai exact..., aproximativ 8,8 milioane de lei, 1,9 milioane de euro) vor fi destinați ecologizării unui iaz istoric de la Moldova Nouă, deținut de fosta companie Moldomin, mai exact iazul Boșneag – extindere.

Problema de fond e aceea că cele 8,8 milioane de lei pe care le vom plăti – nu de voie, ci nevoiți –, într-un singur caz, pentru ecologizarea acestui iaz, nu vor compensa cu nimic sănătatea grav afectată și suferința oamenilor care au pătimit din cauza poluării și, evident, e o sumă care nu spune nimic despre cheltuielile, de asemenea publice, care s-au făcut – ori ar fi trebuit să fie făcute într-un stat responsabil – din bugetul de sănătate pentru toate problemele cauzate atât în România, cât și în Serbia în ultimii 10 ani, de când acest iaz nu a fost ecologizat.

Am spus și luni – și reiterez și cu această ocazie – că avem nevoie de o schimbare de filozofie în acest domeniu, pentru că avem în România aproximativ 210 situri contaminate, cu astfel de probleme, istorice și 1.183 de situri potențial contaminate și pentru care, până în 2050, ar trebui să cheltuim aproximativ 8,4 miliarde de euro pentru a le ecologiza. Dacă vom merge tot așa, pas cu pas, cu un proiect, cu alt proiect și căutând soluții să aducem acești bani de la bugetul de stat, probabil că nu vom termina până în 2050, probabil că vom avea alte procese și alte obligări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene să ne îndeplinim aceste obligații.

Am spus-o și luni, o spun și astăzi: avem nevoie de o legislație și un cadru legislativ care să permită consiliilor locale, consiliilor județene, unor operatori publici sau privați să acceseze fonduri europene structurale pentru a rezolva această problemă, cu beneficii pentru România. Ceea ce acum este o problemă o putem transforma într-o oportunitate.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Alte înscrieri la cuvânt?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA (L17/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului, doamna secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice, Eleodor...

Nu! Domnul secretar de stat Eleodor Mandreș.

Vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Eleodor Mihai Mandreș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Programul de susținere a IMM-urilor se are în vedere acordarea de garanții de stat, astfel:

1. Pentru proiectele de dezvoltare/înființare centre de agrement, procentul de garantare este de maximum 80% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat, așa cum este aprobat de către Guvern, prin memorandumul privind politica publică privind implementarea programului „Primul centru de agrement”.

Valoarea maximă a finanțării garantate de către stat pentru proiectele de dezvoltare/înființare centre de agrement este de 1.250.000 de lei.

2. Pentru alte proiecte decât cele de dezvoltare/înființare de centre de agrement se pot acorda garanții de stat pentru credite de investiții și/sau linii de credit pentru capital de lucru contractate de către IMM-uri, prin Ministerul Finanțelor Publice, în procent de maximum 50% din valoarea finanțării, exclusiv dobânzile, comisioanele și spezele bancare aferente creditului garantat.

Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar este de 10 milioane de lei, iar valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși 5 milioane de lei pentru creditele sau liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane de lei pentru creditele de investiții.

Vă rugăm să fiți de acord cu această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Cîțu Florin Vasile, pentru prezentarea raportului comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital și Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă rog.

Microfonul 7.

Mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere, amendamentele admise și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Întrebări pentru inițiator? Domnul Cîțu. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie spus că acest program nu este un program nou, a mai existat un program similar în perioada 2013–2016 și aș vrea să știu de la inițiator care au fost criteriile pentru a continua acest program, pentru că atunci a existat o limită a garanțiilor de 2 miliarde de lei și au fost folosite doar 68 de milioane de lei, adică 3,4% din limita garanțiilor. Și aș vrea să știu dacă acest program arată a un succes sau nu, având în vedere suma mică care a fost folosită.

Și, în al doilea rând, m-am uitat la expunerea de motive și nu am văzut nimic despre rezultate. Perfect, au fost 68 de milioane de lei care s-au luat prin aceste garanții, dar care a fost impactul? Companiile respective mai sunt astăzi în viață? Ce au făcut? Pot să se finanțeze singure? Și așa mai departe. Că, până la urmă, trebuie să vedem unde s-au dus banii de la buget și câte din acele companii au dat faliment și câte din aceste garanții au trebuit să fie executate de statul român. Aceste lucruri lipsesc și cred că era nevoie de ele, pentru a susține în continuare acest program.

Sper..., nu știu dacă domnul Mandreș are astăzi răspunsurile pentru noi, dacă nu, poate în scris să mi le trimită.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să pregătiți un răspuns în scris pe acest subiect, pentru că e o temă de dezbatere prea complexă pentru un răspuns acum.

Invit la cuvânt la dezbateri generale. Domnul senator Dan Manoliu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Ordonanța vine în ceea ce noi numim respectarea angajamentelor din programul de guvernare asumat. Și aici vreau să fac o mică paranteză, apropo de un proiect discutat și de o discuție anterioară, unde n-am putut lua cuvântul. S-a reproșat că avem un guvern mai numeros. Da, avem un guvern mai numeros, dar, în același timp, am venit cu un program de guvernare asumat, pe care îl respectăm punct cu punct, și, de asemenea, ne-am asumat organizarea a două mari evenimente esențiale pentru România: Centenarul și preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene; și vrem s-o facem bine, nu așa cum vor alții să iasă.

Ca să revin, susținerea activității întreprinderilor mici și mijlocii – și aici cred că antevorbitorul meu nu s-a referit la marile companii, ci la, spunem așa, motorul actual al economiei noastre, întreprinderile mici și mijlocii – este un lucru extraordinar de bun, mai ales faptul că statul vine în ajutor și garantează aceste credite.

De aceea eu și Grupul PSD vom vota pentru aprobarea acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Nu.

Supun, atunci, votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul admis.

Supun la vot proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Goțiu, pe procedură.

Da, vă rog, pe procedură. Microfonul 2.

Domnul senator Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Vă rog să verificați cvorumul.

La ultimele două voturi au fost 65, respectiv 67 de voturi, suntem sub cvorum.

Am să îi rog pe toți colegii senatori să fie atenți, pentru că în sală sunt mai mulți decât cei care au votat, iar cvorumul a fost verificat la începutul ședinței. La dezbateri putem merge în continuare.

Punctul 11, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor și a resurselor financiare necesare returnării donațiilor colectate pentru achiziționarea unui bun aparținând patrimoniului cultural național mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural național mobil (L24/5.02.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Gheorghe Popa, secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Potrivit prezentului proiect, sumele de bani colectate în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2016, cu completările ulterioare, respinsă prin Legea nr. 19/2017, se vor restitui donatorilor integral din contul de disponibilități deschis la Trezoreria statului și/sau din conturile deschise la instituțiile de credit, până la data de 31 decembrie 2018, în condițiile, termenele și conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Totodată, costurile aferente restituirii acestor sume vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Așadar vă rugăm să fiți de acord cu Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2017. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Arcaș Viorel, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în unanimitate, a hotărât să dea un raport de admitere, fără amendamente, pentru a îndrepta o încercare nereușită a Guvernului Cioloș.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori și senatoare,

Sincer, mă întreb de ce este necesar acest act normativ, de ce a fost necesară această ordonanță de urgență. Ordonanța de urgență nr. 10, care a instituit mecanismul de donații ale cetățenilor și ale companiilor pentru a achiziționa în scopul rămânerii în circuitul public a acestei opere unice a modernismului european a lui Constantin Brâncuși, prevedea foarte clar că, în cazul neîndeplinirii misiunii, adică nestrângerii fondurilor necesare pentru achiziție, prin hotărâre de Guvern, se va elabora mecanismul restituirii banilor.

Este cea mai vastă operațiune pe care Guvernul României și Ministerul Culturii au inițiat-o vreodată pentru colectarea de fonduri pentru achiziția unui bun cultural mobil. S-au strâns circa 1.300.000 de euro în conturile Ministerului Culturii. La finalul guvernării Cioloș, Guvernul a elaborat o hotărâre de Guvern care precizează clar modalitățile de restituire a fondurilor. Deci există această bază normativă. Înțeleg că motivul sau, cum ar veni, chestiunea nerezolvată este faptul că există niște taxe bancare pentru restituirea acestor sume către cetățeni, în valoare de circa, mi s-a spus, 200.000 de lei.

Aș vrea să spun aici colegilor senatori că atunci când am fost ministru al culturii am negociat cu cele șase bănci implicate în operațiune și toate cele șase bănci au fost de acord ca spezele bancare să fie zero pentru colectarea acestor sume, dat fiind că era un efort național pentru a sprijini o cauză culturală, o cauză pozitivă, nu neapărat un gest de disperare pentru a salva vieți, ci un gest de solidaritate pentru a păstra în circuitul public o operă de artă.

De asemenea, cred că Ministerul Culturii ar fi putut să negocieze în aceleași condițiuni și returnarea acestor sume. Până la urmă, 200.000 de lei nu este o sumă colosală pentru cele șase sau șapte bănci care au participat la operațiune și cred că ele ar fi fost dispuse să renunțe la comisioanele aferente.

Îmi pare rău că coaliția majoritară nu a găsit posibilitatea ca, pornind de la această sumă – care e totuși o sumă colosală, niciodată nu a fost strânsă o asemenea sumă din buzunarul oamenilor pentru a face acest efort de solidaritate –, să contribuie prin bugetul statului la achiziția acestei lucrări și sigur că asta va rămâne cumva în istoria deja grea, dificilă a raporturilor României cu opera lui Constantin Brâncuși, o..., să zic așa, o scădere, un moment de tristețe.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Ionuț Vulpescu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă a fost cea mai vastă operațiune pe care a făcut-o Ministerul Culturii în istoria recentă, dar în mod clar a fost cea mai bizară.

Ne amintim episodul din 2016 și este... În urma unei subscripții publice, s-a strâns o sumă de bani. Acum, statul român, prin Ministerul Culturii, trebuie să plătească acele comisioane. Deci este o campanie de subscripție de Cartea recordurilor: statul român este păgubit în urma unei campanii de subscripție publică. Ne amintim de ordonanțe care nu au mai ajuns în Monitorul Oficial, episodul este destul de complicat.

Din păcate, pentru foarte multă vreme de aici încolo, prin demersul pe care Guvernul Cioloș l-a făcut în 2016, s-a compromis ideea unei campanii de subscripții publice și ori de câte ori, în mod tezist, se invocă un astfel de obiectiv e limpede că el nu are succes.

Și aș aduce un contraexemplu pe care Guvernul, Partidul Social Democrat, l-a făcut în 2018, în 2017 și 2018: existau cadrul legal și baza, pe acel drept de preempțiune pe care Ministerul Culturii îl are, și în felul acesta, alimentând acel fond de patrimoniu, am achiziționat vila „Florica”.

Deci sigur că susținem acest mecanism prin care să se poată returna oamenilor banii până în 2018, dar trebuie să nu uităm totuși: a fost un eșec formidabil, poate eșecul cel mai mare pe care Guvernul Cioloș l-a avut în 2016. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt pe acest subiect? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Am rugămintea la toți colegii să votați, că sunt 116 cartele în aparate.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare (L517/4.12.2017).

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative.

Avem inițiator prezent? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice Eleodor Mandreș.

Microfonul 9, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc frumos.

Prin inițiativa legislativă se propune exceptarea serviciilor publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau județene, de la încadrarea în numărul maxim de posturi, determinat potrivit anexei la Ordonanța de urgență nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările și completările ulterioare.

Aplicarea măsurilor prevăzute în inițiativa legislativă conduce la majorarea numărului de posturi aprobate la nivelul autorităților publice locale, ceea ce generează un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetelor locale și, implicit, asupra cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat.

Punctul de vedere al Guvernului este ca asupra oportunității promovării inițiativei legislative să decidă Parlamentul.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Arcaș Viorel.

Mulțumesc frumos.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate publică au transmis avize negative.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis aviz favorabil.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, Attila György, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere, având în vedere că măsura propusă de inițiator poate genera cheltuieli suplimentare la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L519/4.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Bădulescu. Microfonul 2.

Pe scurt, domnule președinte, propunerea legislativă vine..., prezentată în fața dumneavoastră vine să reglementeze un instrument care deja este folosit în practica de zi cu zi, și anume nota de lichidare.

Nota de lichidare, prin propunerea legislativă, este definită, primește o definiție, primește rolul de a reglementa problemele dintre angajat și angajator la finalul executării contractului individual de muncă și permite, în același timp, lămurirea situațiilor pentru evitarea problemelor care ar putea apărea ulterior pe ideea de pretenții reciproce între angajat și angajator la finalul unui contract de muncă.

De asemenea, propune și reglementarea conținutului notei ca instrument, ca act care se încheie la finalul relației de muncă dintre angajat și angajator. Este un instrument util.

S-au purtat dezbateri în comisii și o să vă rog, stimați colegi, să aprobați un astfel de proiect de lege, fiind o inițiativă, din punctul nostru de vedere, bună.

Mulțumesc.

## În regulă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președinte, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 10.

Vă rog, domnule președinte.

**Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea vizează modificarea Legii nr. 53 – Codul muncii și urmărește reglementarea obligației angajatorului de a elibera nota de lichidare la încetarea contractului individual de muncă, precum și obligația salariatului de a prezenta, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului individual, nota de lichidare de la ultimul loc de muncă.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Ion Rotaru, pentru prezentarea raportului.

Microfonul 7.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a fost sesizată cu această inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 53 – Codul muncii, care vizează, așa cum au prezentat și inițiatorul și reprezentantul Guvernului, modificarea Codului muncii, în ideea în care angajatorul este obligat a realiza această acțiune de a pune la dispoziție nota de lichidare către angajat, iar angajatul, la rândul lui, să o prezinte mai departe, la noul angajator. Au fost mai multe discuții pe această temă, au fost și amendamente.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a ajuns la concluzia să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise. Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Lupu Victorel. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Practica a demonstrat și demonstrează utilitatea unui asemenea document, care este și în avantajul angajatului și al angajatorului. În avantajul angajatorului este faptul că, atunci când a plecat un salariat care și-a prezentat..., întocmit și prezentat nota de lichidare, înseamnă că știm exact care este situația lui la plecarea din unitate – cu ce datorii pleacă, cu ce obligații –, iar angajatul are un..., dacă vreți, și un certificat de bună purtare, știe că nu are de restituit vreo sumă, nu are de predat vreun bun către vechiul angajat, iar obligația sa de a prezenta la noul angajator îi dă acestuia posibilitatea să îndeplinească anumite obligații legale: dacă are sume de recuperat, de virat la alte instituții, la bugetul de stat și așa mai departe.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Avem un raport de admitere al comisiei, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Vot, luni, conform programului.

Punctul 14 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L12/5.02.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Sorin Roșu-Mareș. Microfonul 8.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2017 are ca obiect modificarea art. 23 alin. (1) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, prin care se interzice pășunatul animalelor domestice în teren agricol între 6 decembrie și 24 aprilie, cu excepția cazurilor în care

proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține, cu orice titlu, terenul agricol.

În cadrul dezbaterilor din comisie au fost formulate amendamente în ceea ce privește constatarea pagubelor produse de animalele sălbatice, evaluarea și stabilirea răspunderii civile și, ca atare, vă rugăm să adoptați această propunere legislativă în forma prezentată de Comisia de agricultură.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Ordonanța de urgență, după cum spunea și domnul secretar de stat, are ca obiect permisiunea proprietarului de teren care are animale să efectueze și pășunatul într-o anumită perioadă – în care, practic, ar trebui interzis –, între 6 decembrie și 24 aprilie.

Pe lângă acest articol, la comisie, în urma dezbaterilor care au avut loc, au fost acceptate câteva amendamente care, practic, dau posibilitatea celor două ministere să elaboreze hotărârea de Guvern prin care să rezolve problemele despăgubirilor pentru distrugerile care se pot..., care pot fi făcute.

Comisia, în urma dezbaterilor, a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul senator Marussi. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Considerând amendamentele adoptate în comisie privind limitarea acestei excepții doar pentru proprietari și pentru deținătorii cu titluri, USR va vota pentru această lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc. Alte înscrieri la cuvânt? Nu mai avem. Declar încheiate dezbaterile...

Da, vă rog. Domnul senator Baciu Gheorghe. Microfonul central.

Această lege pe care astăzi o dezbatem aici vine și reglementează un lucru mai greu de înțeles decât până acum, și anume îl pune în drept pe stăpânul terenului, pe cei care posedă terenul sau îl au în proprietate, să facă cu acesta inclusiv pășunat în perioada de până acum interzisă, adică în 6 decembrie – 24 aprilie. Era mai greu de înțeles pentru proprietar, pentru deținător, ca cineva să-i reglementeze activitatea și să-i spună ce are voie și ce nu are voie cu terenul lui, cu animalele lui sau cu animale..., pe care are un anume contract, pe suprafața respectivă poate să pășuneze în continuare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

De data asta chiar nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Îi rog pe toți senatorii care sunt prezenți în sală să voteze. Proiectul face...

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Punctul 15 al ordinii de zi...

Iertați-mă, trebuie să dăm un vot și pe proiectul de lege.

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor (L88/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Da? Domnul senator Avram Nicolae. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Scopul prezentei legi îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiect de implementare Programul de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță al fermelor pe care cetățenii le au în acest scop.

Prezentul act normativ reglementează următoarele lucruri: – se acordă pentru investiții în locuri noi de cazare, inclusiv pentru prima populare, aferente acestora următorilor beneficiari: crescătorii de bivoliță, persoane juridice sau fizice care dețin exploatații autorizate înregistrate sanitar-veterinar și care desfășoară activități de creștere și reproducție;

– se acordă pentru realizarea a maximum 200 de locuri, de noi locuri de cazare, pentru un beneficiar, în baza programului de susținere;

– se acordă o singură dată pentru investițiile aferente unui loc de cazare, dezvoltat prin programul de susținere;

– construcția fermelor și adăposturilor noi sau achiziționarea prin leasing de utilaje și echipamente;

– costuri de servicii și, respectiv, elaborarea studiului de fezabilitate și alte lucruri.

Valoarea totală a ajutorului de stat este de 30 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație.

Perioada programului este 2018–2020. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Sorin Roșu-Mareș. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor, pentru realizarea de locuri noi de cazare în ferme noi sau în ferme existente, precum și stimularea asocierii în cooperative.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea elaborării... dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susținere a activității de reproducție în sectorul de creștere a bubalinelor.

În urma discuțiilor care au avut loc în comisie, comisia a aprobat un raport de admitere, cu amendamente, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare... plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă.

Menționez că am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, Comisia economică și Comisia pentru afaceri europene.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnule senator Gheorghe Baciu, microfonul central.

## Bună ziua, stimați colegi!

## Domnule președinte,

Mă văd din nou nevoit să aduc de la această tribună o laudă inițiatorului pentru faptul că, atât în comisie, cât și ca un gând mai mare pe care l-a avut vizavi de această lege, a pus în discuție pentru zootehnia românească să salveze de la dispariție rasa de cornute, care a avut cea mai drastică diminuare după anul 1989. Dacă mai sunt doar câteva zone în țară unde bivolii sunt crescuți, este bine că s-a gândit acest program de finanțare pentru cei care vor să acceseze niște fonduri și să se încline asupra creșterii unei astfel de cornute, care se numește bubalină în indicatorul de specialitate. Și să nu uităm că laptele pe care-l dă această specie, de multe ori, a fost folosit și ca medicament, din moși-strămoși, iar nu mai departe chiar și Casa Regală a Angliei, ani de-a rândul, a importat din România acest lapte.

Mulțumesc.

Formațiunea noastră votează proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, îl

Se supune votului propunerea legislativă.

Punctul 16 al ordinii de zi – cu rugămintea, intervenții scurte, ca să putem să finalizăm astăzi dezbaterile –, Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor din zona montană (L93/5.02.2018).

Procedura de urgență a fost adoptată pentru acest act normativ.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii.

Domnul senator Lucian Trufin.

Microfonul 6.

Repet rugămintea: scurt.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi scurt.

Au fost prezentate dezavantajele cetățenilor care se află în zonele de munte. Pe scurt, aceștia se confruntă cu: scăderea nivelului de trai, abandonul activităților agricole și exodul rural, reducerea constantă a numărului de animale, descurajarea tinerilor și, ce-i mai grav, pierderea tradițiilor și a identității naționale.

Programul de încurajare a investițiilor în zona montană vizează:

– realizarea de investiții în centre de colectare, prelucrare lână și piei;

– centre de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii;

– centre de colectare lapte, centre de sacrificare animale;

– centre de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și plantelor medicinale în zona montană;

– înființarea de stâne montane în localitățile din județele care au incidență asupra zonei montane, precum și alte investiții care duc la menținerea și dezvoltarea activității din zona montană.

Valoarea totală a programului este de un miliard de euro pentru perioada 2018–2020.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, cu aceeași rugăminte. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această propunere inițiativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

O invit la cuvânt pe doamna senator Doina Silistru, reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului comisiei. Microfonul 7, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru aprobarea Programului de încurajare a investițiilor din zona montană.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-a aprobat de către comisie un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului, împreună cu propunerea legislativă.

Menționez că am primit avize favorabile de la Comisia economică, buget și Comisia pentru mediu.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Gheorghe Baciu. Microfonul central.

Vă rog să observați că mai avem două minute.

## N-am nevoie nici chiar de un minut.

Deci, dacă ne uităm la ceea ce au prezentat și domnul Trufin, și doamna Silistru, și secretarul de stat, vedem că pentru zona montană s-au pus acum în circulație câteva programe bune, care fac în așa fel încât să putem da o bulă de aer pentru cei care se încurajează și se încăpățânează să locuiască la munte și în zonă montană, pentru cei care vor să practice în continuare această meserie din moși-strămoși, de creștere a animalelor sau de îndeletniciri conexe.

Vom vota și acest program. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Dan Manoliu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea consider că este foarte bine, propunerea legislativă vine în completarea Legii muntelui, pe care noi am votat-o acum câteva... săptămâna trecută sau acum două săptămâni

și, în mod sigur, va ridica și potențialul economic al zonei de munte și avantajează și din punctul de vedere al turismului, pentru că va încuraja agroturismul.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc mult.

Mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raport de admitere, cu amendamente admise. Lege ordinară.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Vă mulțumesc tuturor pentru participare!

Declar închise lucrările ședinței de astăzi.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084860]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 45/22.III.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei