Stenogramă plen

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon și pe domnul Salan să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Cătălin Corbea, primarul comunei Prundu, din județul Giurgiu, un lider de succes al Regiunii Sud-Muntenia, orientat spre binele comunității”.

Comuna Prundu, din județul Giurgiu, cu satele componente Prundu și Puieni, are 4.768 de locuitori. Înconjurată de păduri, cu Dunărea la doi pași, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri: 12 de la PSD și unul de la PNL.

Cătălin Corbea, de la Partidul Social Democrat, este primarul-etalon al județului Giurgiu, cu 90,31% voturi exprimate în favoarea sa la alegerile locale din 2016. De profesie inginer, absolvent al Facultății de Hidrotehnică, se află acum la al treilea mandat. Pas cu pas, abilitatea de a lucra cu oamenii și pentru oameni, viziunea și hărnicia l-au condus și i-au determinat evoluția, de la administrator al unei firme de succes, cu arii de activitate foarte diverse, la primarul care a ridicat comuna Prundu cu mult peste ștacheta de oraș. Mai mult, într-un eventual clasament l-am regăsi cu certitudine între cei mai performanți primari din Regiunea Sud-Muntenia.

Generozitatea și căldura lui umană, dar și sprijinul consiliului local l-au determinat să vină în întâmpinarea tinerilor din comună care vor să investească în agricultură și să nu mai plece în străinătate, oferindu-le în concesiune terenuri pentru accesarea de fonduri europene prin programul pentru tinerii fermieri. Este apreciat de cetățenii comunei pentru tenacitate și pentru perseverența cu care înfăptuiește proiectele asumate, fiind primarul cu cea mai bună absorbție de fonduri europene, calea, de altfel, cea mai sigură pentru dezvoltarea unei localități.

Proiectele implementate și realizate în comuna Prundu în perioada 2008–2018:

Cu sume de la bugetul local s-au realizat:

- modernizare drumuri comunale – 6,5 și 9,5 km;

- stadion comunal;

- alimentare și canalizare în satul Puieni;

- grădiniță în satul Prundu;

- construire sală de sport;

- amenajarea comunei din punct de vedere peisagistic,

- prin realizare de spații verzi, plantare de arbori ornamentali și flori;

– lampadarele montate în centrul comunei, lângă primărie și biserică. Aceste lampadare, care pot fi admirate de toată lumea, au fost pictate de o tânără pictoriță talentată, Irina Alexandra Olariu, la vremea realizării acestora elevă în comuna Prundu.

Cu fonduri europene:

- stație de transfer deșeuri pentru colectarea deșeurilor

- menajere;

- alimentare cu apă și canalizare în sistem centralizat;

- centru de zi pentru persoanele care necesită ajutor

- social;

– renovare obiective culturale și modernizare drumuri comunale. Acest proiect a fost implementat prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Muntenia, în cadrul

PNDR 2007–2013, valoarea proiectului – 5.500.000 de euro, alături de comunele Comana și Gostinari;

– modernizarea drumurilor agricole de exploatații în comuna Prundu, județul Giurgiu – 7,5 km, un milion de euro;

– modernizare drumuri de interes comunal în comunitatea de romi din comuna Prundu – 2,8 km, valoare, 200.000 de euro;

– modernizare drumuri de interes local în satele Prundu și Puieni – 3,2 km, 200.000 de euro;

– modernizare drumuri de interes local, strada Flămânzeni și strada Linia Mică, în comuna Prundu – 1,2 km, cu valoare de 100.000 de euro.

De altfel, de când este primar la Prundu, magazinele nici nu mai desfac încălțăminte din cauciuc, nemaifiind necesară, fiindcă toată comuna are trotuare și străzi asfaltate.

În continuare:

– lucrări de refacere a infrastructurii de desecare în zona administrativă a localităților Prundu și Puieni, valoare – un milion de euro, programul PNDR 2007–2013;

– modernizare dispensar uman, valoare – 200.000 de euro;

– iluminat public eficient, valoare – 200.000 de euro;

– pasiunea vieții lui, motocrosul, transmisă și unuia dintre cei doi fii ai săi, l-a determinat să realizeze în comuna Prundu unul dintre cele mai frumoase circuite de motocros din Europa: amenajare circuit de motocros în comuna Prundu, județul Giurgiu, proiect implementat prin PNDR 2007–2013, Măsura 322.1. Circuitul de motocros a fost amenajat corespunzător și dotat cu sistem de cronometrare, bloc de start, alte dispozitive electronice – valoarea proiectului, 200.000 de euro. Recent, Federația Română de Motocros, în parteneriat cu Primăria Prundu, a organizat aici întreceri de etapă pentru Campionatul est-european și Campionatul național de motocros, la care au participat circa 200 de sportivi, din șapte țări, eveniment pentru care s-a mobilizat toată comuna;

– de asemenea, dotarea școlilor primare cu echipamente electronice și materiale didactice în valoare de 33.000 de euro. La Prundu funcționează un liceu cu profil tehnologic, o școală gimnazială, două școli primare și trei grădinițe. Spațiile din aceste unități de învățământ în care își desfășoară activitatea copiii sunt reamenajate și modernizate capital, fiind construcții noi, de standarde europene;

- alt proiect, achiziționarea de mobilier... 32.000 de euro. Proiecte în derulare:

– modernizare, reamenajare drum comunal DC 99 și drumuri comunale din comuna Prundu – valoare, un milion de euro;

– reabilitare, modernizare și extindere Liceu Tehnologic nr. 1 – valoare, 500.000 de euro. Liceul Tehnologic Prundu funcționează cu opt clase, pe specializările Agricolă și Protecția mediului. Pentru a încuraja performanțele școlare, cu sprijinul consiliului local, primii cinci elevi cu cele mai bune rezultate școlare de la fiecare clasă beneficiază de burse din partea administrației locale.

Nu știu ce alt candidat ar putea avea o șansă împotriva sa. Vă mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon și pe domnul Bulacu Romulus să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „9 mai – o zi în care sărbătorim trei victorii”.

9 mai este o zi cu o triplă semnificație pentru români. Azi sărbătorim proclamarea independenței de stat a României, victoria Coaliției Națiunilor Unite antifasciste în cel de-al Doilea Război Mondial și Ziua Europei.

În urmă cu 141 de ani, Parlamentul de atunci al României a făcut primul pas decisiv în declararea independenței României. În această zi de 9 mai, ministrul de externe al României din acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara de la tribuna Camerei Deputaților: „Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare!” A doua zi, la 10 mai, independența a fost proclamată din nou și votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către Domnitorul Carol I și publicată în Monitorul Oficial.

S-a deschis astfel drumul spre recunoașterea internațională a dreptului națiunii române de a-și decide singură soarta. Intrată în război în primăvara anului 1877, armata română a triumfat pe câmpurile de luptă, cucerind pe rând redutele otomane de la Plevna, Grivița, Smârdan și Vidin. Independența României a fost câștigată pe câmpul de luptă, cu jertfa a peste 10.000 de ostași.

Din acele vremuri, mărturie pentru curajul și actele de eroism ale militarilor români în acest război stau sutele de desene realizate ca reporter pe front de pictorul Nicolae Grigorescu. Cu sensibilitate și talent, mereu alături de trupe în prima linie a frontului, tot zbuciumul eroic al acelor lupte a fost documentat în sute de desene. Pe baza lor, pictorul a realizat ulterior unele din cele mai izbutite picturi istorice din arta plastică românească, consacrate scenelor de înalt dramatism și eroism la care au luat parte soldații români. Dintre toate lucrările, lucrarea intitulată „Atacul de la Smârdan” face parte acum din patrimoniul cultural național al României, secțiunea „Tezaur”, și generațiile de azi pot vedea o imagine realistă a ceea ce a însemnat războiul pentru independența de stat a țării noastre.

În perioada care s-a scurs de la aceste evenimente, România a trecut prin experiențe, în același timp, semnificative și extreme, alternând, în plan politic, între regimuri totalitare și democratice și experimentând, de asemenea, mai multe alternative de dezvoltare economică. Independența de stat a fost obținută cu mari sacrificii, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și continuă să fie o piatră de hotar în istoria României.

Cel de-al doilea eveniment ce marchează ziua de 9 mai este în anul 1945, când aliații din cel de-al Doilea Război Mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste. În data de 9 mai 1945, la Berlin se semna actul de capitulare necondiționată a Germaniei, act care a marcat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pe teatrul european de război, considerat a fi cel mai mare și mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii. Al Doilea Război Mondial deține tragicul record de a fi provocat moartea a peste 70 de milioane de oameni, militari și civili.

Victoria Coaliției Națiunilor Unite antifasciste în cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă un alt moment important în istoria României, un moment în care armata română a avut încă o dată un rol determinant.

Având un efectiv total de peste 560.000 de militari, din care au plătit cu viața aproape o treime, Armata României a parcurs tot drumul de la Marea Neagră până la cadrilaterul Boemiei și a eliberat un vast teritoriu de sub ocupația fascistă. Faptele de vitejie ale ostașilor români au fost citate de Comandamentul român în numeroase ordine de zi

pe întreaga armată. Peste 300.000 de soldați, subofițeri și ofițeri au fost decorați, cu ordine și medalii de război românești și străine.

Doresc să subliniez faptul că războaiele în care a luat parte armata română nu au fost războaie de cucerire, ci au reprezentat mereu îndeplinirea aspirațiilor de suveranitate națională, unitate sau reîntregire teritorială. În lumina legitimității acestor idealuri de neam, faptele ostașilor români pe front au pus mereu temelia deciziilor politice. Doar așa Transilvania s-a putut întoarce la România la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Poate că nu este doar o simplă coincidență că ziua de 9 mai a fost desemnată să marcheze și Ziua Europei. Un periplu istoric zbuciumat se încheie astfel într-o dimensiune a păcii și stabilității pe continent. România este parte a acestui proiect politic complex, în care 28 de țări au format o uniune economică și politică, bazată pe consens și care garantează independența națiunilor sale și libertatea cetățenilor săi. Este o uniune în care adevăratul fundament îl reprezintă respectarea normelor comune, cum ar fi drepturile omului și libertățile civile, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și, nu în ultimul rând, statul de drept.

Anul 2019 va fi pentru România un an extrem de important. Va fi anul în care țara noastră va prelua pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene. Suntem conștienți că nu va fi deloc ușor, pentru că este o perioadă marcată de alegerile europene și de momentul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Am însă convingerea că vom reuși să gestionăm aceste dificultăți inerente cu pragmatism și eficiență, în beneficiul cetățenilor europeni și al proiectului european în ansamblu.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 22 Hunedoara. Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Bulacu Romulus să poftească la microfon și pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să se pregătească.

## Mulțumesc, domnule președinte.

România are un proces accelerat de îmbătrânire, dacă privim și analizăm statisticile de evidență a populației. Numai anul trecut erau cu 300.000 mai multe persoane peste 65 de ani decât copii sub 5 ani. Țara noastră a pierdut în ultimii 30 de ani circa 4 milioane de locuitori. În perspectivă, vom înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației la nivel mondial, fapt ce ar avea efecte negative semnificative atât la nivel social, cât și economic. Peste 30 de ani, atunci când actualii salariați vor ajunge la pensie, raportul dintre populația de peste 65 de ani și populația activă aproape se va dubla, potrivit estimărilor Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică.

În aceste condiții, sistemul de pensii administrat de stat a devenit o gaură neagră. Și asta nu se întâmplă doar la noi. Pericolul ca statul să nu mai poată achita lunar pensia este real și major. Această situație este cunoscută de ceva vreme, astfel încât, în urmă cu mai bine de 10 ani, a fost promovat pilonul II de pensii, adică o parte din contribuția de asigurări sociale să fie distribuită unor fonduri de pensii private, urmând ca, după timpul prevăzut de cotizare, banii colectați să suplinească pensia de stat, aflată în pericol.

În perioada în care România s-a confruntat cu o criză economică, deși sacrificiile au fost mari, nu s-a pus niciodată problema unei modificări în schema acestor conturi. Din contră, viitorii pensionari au fost încurajați să contribuie. Iată că acum, când economia „duduie” din nou, Guvernul se gândește să bage mâna în buzunarele celor ce economisesc azi pentru pensia de mâine.

Prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, Olguța Vasilescu și specialiștii din jurul ei au micșorat contribuția de la 5,1 la 3,75% și au dat asigurări că nicio contribuție nu va scădea. Dar matematica învățată de ministrul muncii lasă de dorit, în condițiile în care românii care contribuie la pilonul II de pensii s-au trezit cu mai puțini bani în cont. În luna martie s-au putut vedea sumele pentru luna ianuarie virate în contul de pensii private, adică cele calculate pentru prima dată după revoluția fiscală. În ciuda garanțiilor primite, contribuabilii pilonului II s-au trezit cu mai puțini bani virați în cont, deși salariul lor brut a fost crescut cu 20%.

În timp ce țările Uniunii Europene cresc contribuțiile pentru pilonul II, înțelegând și analizând efectele scăderii demografice, Guvernul Dăncilă intenționează să transforme acest segment de economii într-unul opțional. Miza, de fapt, sunt miliardele de euro puse deoparte de peste 7 milioane de români, sumă care ar acoperi, de fapt, deficitul bugetar aflat în creștere. Pentru a evita mărirea taxelor, sacrificarea pilonului II reprezintă o scăpare pe termen scurt pentru Guvernul Dăncilă, o inginerie fiscală disperată de cârpire a bugetului de stat, ciuruit de măsurile proaste luate în ultimul an și jumătate de guvernele socialiste. Nu ar fi nici prima și nici ultima decizie a Cabinetului PSD–ALDE luată fără să socotească efectele devastatoare pe termen lung.

Astfel, pilonul II de pensii, rezerva de economii a viitorilor pensionari, devine pușculița PSD de satisfacere a populismelor. Indirect, PSD sacrifică viitorul tinerei generații. Probabil că obiectivul principal, pe termen lung, este acela de a-i transforma pe tineri în masă de manevră, dependenți de ajutoarele și măsurile statului, așa cum se întâmplă la ora actuală cu o parte din electoratul acestui partid.

Demersurile pornite în secret privind mutarea capitalei Israelului, subordonarea BNR, modificările aduse legilor justiției, naționalizarea pilonului II de pensii sunt doar câteva măsuri nominalizate la categoria „scopul scuză mijloacele” și care mă determină să concluzionez că acțiunile PSD au devenit un efectiv atentat la siguranța națională.

Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea. Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon și pe domnul senator Hadârcă Ion să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi: „Sprijin pentru copiii cu autism”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Aduc în atenția dumneavoastră situația dificilă în care se află o categorie de pacienți cu un specific aparte – copiii diagnosticați cu autism. Potrivit datelor neoficiale, în România există în prezent circa 30.000 de copii cu un diagnostic din sfera tulburărilor de spectru autist. În realitate, numărul lor, așa cum reiese din datele organizațiilor nonguvernamentale și ale asociațiilor care sprijină familiile cu astfel de copii, este mult mai mare. Aceasta ca urmare a faptului că mulți nu sunt declarați ca atare de părinți, iar odată ajunși la maturitate dispar din statistici.

Oficial, în statisticile direcțiilor județene de protecție a copiilor din România figurează un număr de puțin peste 8.100 de cazuri. La nivelul întregii țări există un număr limitat de medici de psihiatrie pediatrică – circa 130. Fiecare dintre aceștia poate oferi servicii pentru doi copii, potrivit protocoalelor medicale în vigoare.

Astfel, acest număr, total insuficient, face dificile nu doar diagnosticarea, ci și recomandarea terapiei specifice acestei boli, pasul cel mai important pentru ca apoi serviciile medicale de care copiii cu autism pot beneficia prin lege să poată fi decontate în mod real de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate – CNAS. Mecanismul există, dar este disfuncțional, din pricina faptului că procedura de decontare se face prin intermediul medicului psihiatru, care diagnostichează, nu prin psihoterapeutul care face, de fapt, terapie, iar numărul medicilor de psihiatrie pediatrică aflați în contract cu CNAS este foarte mic, așa cum am arătat deja.

Totodată, anual în România apar foarte multe noi cazuri de autism. De asemenea, diagnosticarea în cazul autismului este una dintre cele mai spinoase probleme. Spre exemplu, în Iași, unul dintre centrele medicale universitare importante ale țării, niciun medic nu-și asumă un astfel de diagnostic, părinții fiind nevoiți să ajungă la București, la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia”, pentru a primi un verdict clar.

Autismul, spun psihologii, este o tulburare care afectează toate ariile personalității, deficiențele fiind vizibile în special la nivel de comportament, de comunicare și de interacțiune socială. Singura șansă a acestor copii este terapia comportamentală aplicată, așa-numita terapie ABA. Boala nu poate fi vindecată, pacienții pot fi parțial recuperați, aduși mai aproape de normalitate, cu ajutorul kinetoterapiei, al logopediei și al stimulării învățării, repetate zi de zi, într-un program cu multe ore de terapie.

Având în vedere faptul că în autism este nevoie de terapie neîntreruptă, în cele mai multe cazuri familiile nu pot suporta aceste costuri uriașe, iar copiii pierd șansa unei vieți cât de cât normale. De aceea, vă solicit sprijinul pentru a demara măsurile care se impun pentru stabilirea accesului real la decontarea terapiilor psihologice, vitale pentru acești copii, pentru crearea de centre destinate activităților cu astfel de copii, astăzi existente doar în cadrul unor fundații sau ONG-uri, și pentru crearea unui cadru legislativ favorabil, cu prevederi clare, în vederea integrării în procesul educațional a copiilor cu autism.

Doru Adrian Pănescu, senator din Circumscripția electorală nr. 24 Iași, Grup PSD. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Hadârcă Ion să poftească la microfon și pe doamna senator Dinică Silvia Monica să se pregătească.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al ședinței,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Genericul declarației mele politice de azi este „Ziua și veacul Europei unite”.

Recent, într-un final însorit de aprilie, am participat, la Vaslui, la solemnitățile consacrate Zilei naționale a veteranilor de război. De acolo, din vibrantele amintiri ale puținilor supraviețuitori, veterani nonagenari și văduve de război, am cules și am luat cu mine un sigur laitmotiv: pace și iar pace și Doamne păzește să nu mai trecem prin ce am trecut! Visul unei lumi mai bune trăiește în fiecare din noi. În acest scop, la 9 mai 1950, s-a făcut primul pas în direcția creării Uniunii Europene. Pasul era la o distanță de doar cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

În ziua de 9 mai 1950, când Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, făcea cunoscut guvernului său proiectul elaborat de compatriotul său, diplomatul și genialul economist Jean Monnet, planul de creare a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, omenirea se afla în fața unui teribil bilanț, în fața unei noi și groaznice amenințări, dar și a unei previziuni geniale. Premisa tristă era bilanțul celor două războaie globale din prima jumătate de secol XX, care măcelăriseră peste 100 de milioane de oameni, iar un alt război iminent, cu mijloace apocaliptice, nucleare, amenința să curme definitiv firul vieții de pe Terra.

Iată de ce genialitatea planului Monnet–Schuman, puterea lui de persuasiune pentru statele fondatoare și jertfele celor două mari măceluri, a constat în ideea creării unei comunități supranaționale, care să facă imposibil războiul între europeni.

Câtă izbăvire ar fi adus Europei și lumii, inclusiv României, această salvatoare idee formulată cu 20 de ani mai devreme, în anul 1930, de un alt ministru de externe francez, Aristide Briand, și promovată temeinic de Nicolae Titulescu, în calitatea-i oficială de președinte al Adunării Generale a Societății Națiunilor! Însă neînțelegerile provocate de marea criză economică au anulat ideea. Din frustrările și obsesiile naționaliste lăsate de izbeliște nu au întârziat să apară fascismul, nazismul, xenofobia, izolarea statelor și, drept consecință, războiul de masacrare a popoarelor.

În anul centenar al Marii Unirii nu putem să nu amintim faptul că fărâmițarea statului român unificat, creat cu atâta greu și suferință în 1918, prin jertfa sutelor de mii de vieți, a survenit în 1940, în urma destrămării alianțelor, a dizolvării firavei unități europene stabilite la începutul anilor 1920. Rămasă singură între cele două forțe agresoare, Germania nazistă și Rusia bolșevizată, care s-au înțeles să împartă între ele Europa, România a fost condamnată la decimare.

În acest context și în această Zi a Europei unite este momentul să ne amintim că România este unica țară de pe continent care încă nu și-a vindecat rănile cauzate de înțelegerile secrete dintre cei doi criminali ai omenirii, Hitler și Stalin. Pactul Ribbentrop–Molotov rămâne activ cât timp cele două state românești vor exista separat, populația din Republica Moldova fiind supusă în continuare decimării prin sărăcie, corupție... corupție instituționalizată și deznaționalizare.

Este imperios necesar să nu uităm ideea enunțată de Jean Monnet în propriile sale principii de integrare: „Țările Europei sunt prea mici ca să garanteze populației necesarul de prosperitate și dezvoltare socială. Țările europene trebuie să se constituie într-o federație.”

Astăzi, rolul federației îl are Comunitatea Europeană, o entitate suprastatală benevolă, care, în pofida noilor provocări entropice, oferă cetățenilor Europei un spațiu democratic de prosperitate, dezvoltare liberă și echitabilă. Statul de drept este baza comunității, iar libertățile fundamentale garantate sunt valori care conferă societăților prosperitate, iar individului demnitate și oportunități de afirmare.

## Stimați colegi,

De mai bine de 70 de ani, principiile generice ale părinților fondatori ai Uniunii Europene, cele de constituire a unui spațiu unic al democrației, păcii și unității prin diversitate, funcționează. Este un privilegiu că România face parte

din acest spațiu. În nicio perioadă din istoria lor milenară, exceptând interbelicul și odioasele decenii comuniste, românii n-au avut o fază pașnică atât de mare și atât de propice dezvoltării.

Suntem parte a unei mari puteri economice globale, consumăm și generăm, la rându-ne, siguranță și securitate, beneficiind de toate privilegiile libertății și afirmării propriei suveranități.

Având în vedere amenințările regionale, dar și alte provocări globale, este de datoria generației noastre de politicieni să menținem viabilă Uniunea Europeană, această inedită grădină istorică a popoarelor și model de conviețuire pașnică a tuturor națiunilor, statelor și continentelor planetei Pământ.

Ion Hadârcă, senator ALDE Vaslui. Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim.

O rog pe doamna senator Dinică Silvia Monica să poftească la microfon și pe doamna senator Sbîrnea să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Săptămâna trecută am asistat la un fapt fără precedent în cadrul Televiziunii Române. Președintele acestei instituții a recurs la acțiuni de intimidare și cenzură împotriva jurnaliștilor acestei televiziuni.

Realizatorul emisiunii „Starea nației” a făcut publice o serie de înregistrări audio în care președintele-director general al TVR, Doina Gradea, își jignește angajații, iar directorul TVR 1 și producătorul executiv afirmă, printre altele, că în instituție „se fură ca în codru”.

Misiunea televiziunii publice este de a fi în slujba cetățenilor, iar rolul ei este de informare publică. TVR ar trebui să fie un reper și un model. Televiziunea publică ar trebui să ne prezinte valori consacrate și, mai mult decât atât, să consacre valori. Televiziunea publică ar trebui să fie o televiziune care își atrage spectatorii fără a pune accentul pe superficial.

Televiziunea de stat a fost timp de trei decenii singura televiziune de pe teritoriul României și s-a conformat în tot acest răstimp unui regim politic drastic, care reușea să controleze programele acesteia. În acele vremuri, în timpul vizitelor de lucru, vitrinele goale se umpleau brusc de produse, blocurile se fațadizau după cum dădea bine în scenariul care trebuia servit seara, la jurnal, întregii țări.

Astăzi, TVR este postul cu cea mai mare acoperire din țară și principala sursă de informare pentru milioane de români. Din această cauză, televiziunea publică nu trebuie să fie utilizată ca instrument de manipulare politică.

Ieri, Doina Gradea a fost chemată la audieri în Comisia de cultură din cadrul Camerei Deputaților, pentru a da explicații în legătură cu situația de la TVR. Este impropriu a spune că a avut loc o audiere, din moment ce doamna Gradea a vorbit timp de cinci minute, prezentând aceleași argumente care au fost oferite anterior presei și refuzând să răspundă inclusiv la întrebările jurnaliștilor.

În aceste vremuri în care dezbaterea devine tot mai fragmentată, cu multe canale de comunicare în care lipsa de consistență și agresivitatea fără conținut sunt predominante, televiziunea publică ar putea deveni acea platformă de comunicare pentru dezbateri de interes public, îndeplinindu-și astfel rolul fundamental și câștigând prestigiu, încredere și credibilitate. Fără adevăr nu există democrație. Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumim.

O rog pe doamna senator Sbîrnea Liliana să poftească la microfon și pe doamna Hărău să se pregătească.

Obiectul declarației mele de astăzi este „Discursul președintelui”.

Stimați colegi,

Știm cu toții că astăzi este 9 mai, o zi memorabilă pentru țara noastră și pentru Europa în întregul ei. Azi, la data de 9 mai, avem un trio de evenimente de sărbătorit, așa cum, printr-o fericită coincidență, și procesul de pregătire a unei președinții a Consiliului Uniunii Europene necesită un trio de 18 luni, cu preluarea ștafetei de la statul care a deținut acest rol înainte și predarea ei către următorul stat. Calendarul revizuit ne plasează între Austria și Finlanda, noi urmând a avea această prestigioasă misiune între ianuarie și iunie 2019.

În ce ne privește, 9 mai este pe plan intern un eveniment deosebit de important. La 9 mai 1877, Adunarea Deputaților a proclamat independența de stat a țării. În fața Adunării, Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, declara: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare, suntem o națiune liberă și independentă!”

Așadar sărbătorim astăzi, în primul rând, Ziua independenței de stat a României și Ziua victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, zi care reprezintă semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial.

Nu în ultimul rând, celebrăm astăzi, ca membru al Uniunii Europene, Ziua Schuman, supranumită așa după unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței de la acea vreme, cel care prin declarația sa de la 9 mai 1950 a pus bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și a făcut primul pas spre o Europă pașnică postbelică.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această introducere nu este diferită, probabil, de a multora dintre cei care au luat sau vor lua astăzi cuvântul în această sală. Nu mi-am intitulat declarația de astăzi întâmplător „Discursul președintelui”. Pentru că la acest discurs vreau să mă refer în această zi istorică, și anume la lipsa lui de profunzime și de temei real.

Președintele țării a vorbit acum două zile despre faptul că Partidul Social Democrat „amanetează viitorul țării”. Discursul său nu este cu nimic mai prejos de cele obișnuite, cu un pronunțat caracter, aș spune, jurnalistic, dar din gama utilizată de presa de o anumită factură, aceea obișnuită să arunce cu vorbe mari și să nu le dubleze cu explicații coerente.

Discursurile sale au ceva din latura artistică a filmului „Discursul regelui”, cunoscutul film britanic realizat în 2010, care avea însă beneficiul importanței istorice a momentului – discursul la radio al regelui, care reușise să depășească problemele de dicție, marcând momentul în care Marea Britanie începe războiul cu Germania nazistă. Domnul Președinte al României, în ciuda tonului solemn și a atitudinii studiate cu grijă, pentru a lăsa impresia de maximă

seriozitate a abordării oricărei teme, folosește cuvinte cel puțin ciudate și mai ales emfatice pentru poziția sa în stat.

1 decembrie 2017 – în discursul său, domnul președinte se referă la acei politicieni care doresc să țină România „captivă în trecut”. 29 ianuarie 2018 – domnul președinte trece la sintagma pitorească „țopăială guvernamentală”, apoi trece la atac, vorbind de „linia roșie a justiției”, și tot Domnia Sa, într-un maraton al dezicerilor, dă binecuvântarea Guvernului Dăncilă, după care, pe data de 7 mai 2018, cere imperativ demisia aceluiași guvern, căruia îi acordase cu doar trei luni în urmă încrederea sa, folosind din nou vorbe mari, gen „amanetarea viitorului”.

Domnule președinte,

Înțelegem proaspăt descoperita dumneavoastră pasiune pentru cuvinte mai dure, dar nu uitați că aceste articole contondente au două tăișuri și, dacă nu le controlați cum se cuvine, ele se pot întoarce și împotriva celui care le alege în mod nefericit. De dumneavoastră depinde stabilitatea țării și către dumneavoastră se uită poporul român cu încredere. Lăsați Guvernul să-și facă treaba și lăsați Parlamentului dreptul de a legifera. Nu confundați Curtea Constituțională cu o tablă de șah și pe judecători drept pioni presați să vă facă jocul. Prezicerile dumneavoastră nefondate nu fac decât să semene panică în rândul populației.

Acum, la ceas aniversar, vă sfătuim, cu tot respectul, să abordați cu calm și fără părtinire declarațiile de politică internă și să acordați mai mult credit eforturilor noastre legitime și sincere de a guverna.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Vă mulțumim.

O rog pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen să poftească la microfon și pe domnul Baciu să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Declar astăzi că „Pensia nu este un cadou de la Guvern”.

Suntem deosebit de intrigați de faptul că guvernele PSD–ALDE și în mod special liderii acestei coaliții vor să acrediteze falsa idee că ei sunt cei care dau salarii, că ei sunt cei care dau pensii și că tot ei le majorează. De când s-a lansat ideea adoptării unei noi legi a pensiilor, ni se tot spune că pensia nu prea ar fi un drept al celui care a muncit o viață întreagă și a cotizat din salariul lui la sistemul de pensii, ci este un cadou primit de la Guvern, prin bunăvoința și generozitatea politicienilor.

Cu ajutorul acestei mistificări grosolane, s-a înfiripat ideea domnilor Dragnea, Tăriceanu și Vâlcov de a confisca la bugetul de stat contribuția a 7 milioane de români care au economisit lună de lună, timp de peste 10 ani, la pilonul II de pensii, pentru că cine dă, nu-i așa?, poate să și ia în aceeași măsură.

Sistemul public de pensii, adică pilonul I, este foarte drag politicienilor roșii, deoarece asigură dependența pensionarului de generozitatea guvernelor lor. Chiar dacă este clar că în maximum 10 ani pilonul I va avea grave probleme financiare în a susține plata pensiilor, el este de preferat de politicieni cu metehne grele și apucături autoritare, care vor încă un cetățean român dependent total de voința politicienilor: dacă votezi, capeți, dacă nu mă votezi, nu capeți. De câte ori auziți în declarațiile publice „noi creștem pensiile” sau „noi plătim pensii mai mari”? Le plătește oare vreunul dintre politicieni, bunăoară domnul Dragnea, din propriul buzunar? Știm cu toții că nu-i așa.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a demarat încă de săptămâna trecută o campanie națională de informare a tuturor cetățenilor cu privire la demersul nociv al PSD–ALDE de a jefui, practic, pilonul II de pensii. Consecințele unui asemenea act sunt greu de imaginat. Celor peste 2 milioane de angajați care vor ieși curând la pensie li se taie, practic, astăzi din pensia viitoare până la jumătate din valoarea pe care ar trebui s-o ia. Cei peste 7 milioane de pensionari care ar fi trebuit să fie independenți de mila Guvernului sunt duși de politicienii roșii, domnul Dragnea, domnul Tăriceanu, domnul Vâlcov, într-o relație de dependență absolută de stat. În plus față de asta, ca simbolistică, gestul, hotărârea aceasta de a confisca, de a naționaliza, de a lua este de foarte rău augur. Pare că direcționează România nu spre Vest, ci spre Est.

Stimați colegi,

Dacă este să am o mâhnire personală legată de treaba asta este faptul că un fost liberal, fost prim-ministru, care pe vremuri credea în beneficiile pieței și ale cetățenilor independenți financiar, este acum parte în această acțiune și atentează la economiile de circa 42 de miliarde de lei acumulate în fondurile de pensii administrate privat. Asta este! Oamenii se mai schimbă, se schimbă în mod inexplicabil.

M-am referit, cum bine înțelegeți, la domnul senator Tăriceanu. Oricum, dacă ne amintim cum a golit Fondul național de dezvoltare de miliarde de lei, strânse din privatizări, virând pe furiș banii de la buget pentru a acoperi finanțarea deficitului bugetar, cred că pentru Domnia Sa asta este o meteahnă cu rădăcini mai vechi.

Vă mulțumesc.

Sunt senator PNL de Hunedoara, Eleonora Carmen Hărău.

Mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Lupu Victorel să se pregătească.

Bună dimineața, dragi colegi! Bună dimineața, domnule președinte!

Gheorghe Baciu, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, Partidul Mișcarea Populară.

Titlul: „Casele de cultură ale sindicatelor, lăsate în paragină”.

Stimați colegi,

Am dezbătut recent în plenul Senatului Propunerea legislativă privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură ale sindicatelor în proprietatea publică a statului și transmiterea acestora în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale unde sunt situate.

Cu acest prilej, domnul coleg Daniel Cadariu a precizat, din partea inițiatorilor, necesitatea unei asemenea reglementări, precizând că legea specială care urmează să fie adoptată, potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001, pentru a reglementa întreg patrimoniul sindical se află în dezbaterea Parlamentului din 2009 și este blocată la Camera Deputaților.

În concordanță cu această precizare este poziția domnului senator Cseke Attila Zoltan, care apreciază că în chestiune Guvernul este cel care poate să strângă toate datele, toate informațiile, să le analizeze și să vină

cu o rezolvare din punct de vedere juridic a situației incerte a acestor imobile sau a întregului inventar al sindicatelor.

M-am implicat și eu, prin luare de cuvânt, în susținerea proiectului, considerând că trebuie întreprinse în acest sens măsuri hotărâte pentru salvarea și repunerea în circuitul cultural a acestor edificii, iar dacă revin o fac pentru a sublinia și a condamna modul de raportare al reprezentanților Guvernului și al parlamentarilor care-l susțin la un principiu corect constituțional: accesul la cultură al fiecăruia, al fiecărui cetățean și al fiecărei comunități, și la o atitudine de bun-simț față de patrimoniul național, neirosind resursele de care dispune fiecare comunitate.

Domnul Tudose, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, recunoaște că „Guvernul nu a finalizat un punct de vedere oficial”, în momentul de față considerând că „nu este justificat interesul public național pentru preluarea în domeniul public al statului” a acestor imobile, deși de 17 ani comunitățile locale au cerut acest lucru sau aceste investiții au fost abandonate.

Fără să se raporteze la o analiză și la o soluționare a unei stări de fapt, membrii Senatului, cei care constituie majoritatea parlamentară din Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și cei din Comisia pentru administrație, luând în dezbatere, au adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, în consens cu dezinteresul Guvernului, iar ceilalți colegi ai lor din majoritatea parlamentară au votat acest lucru, în semn de neimplicare în această problemă.

Între timp..., de fapt, în continuare, în Sfântu Gheorghe, municipiul reședință de județ din Covasna, Casa de Cultură a Sindicatelor, inaugurată în 1975, o instituție al cărei edificiu este, prin proiectare și finisare, o adevărată bijuterie arhitecturală, cândva mândria arhitecților și a constructorilor locali, dar și a consumatorului actului cultural artistic, rămâne închisă, supusă degradării de tot felul. După ce s-a „buticizat”, prin închirierea spațiilor către fel de fel de organizații și instituții fără nicio legătură cu arta, cultura, din cauza faptului că impozitele erau destul de mari, iar cei care o dețin la ora actuală nu puteau să le plătească... acest lucru ne dă de gândit și credem că o rezolvare politică este neapărat necesară, iar cei care constituie majoritatea parlamentară trebuie să se înhame la acest proiect și să lumineze acest lucru, în sensul de a da, cum este și normal, în inventarul instituțiilor administrației publice locale aceste edificii culturale.

Sperăm, cât de curând, că acest lucru se va rezolva și nu va mai fi nevoie de încă 17 ani, când aceste case de cultură să fie lăsate în paragină, iar tot inventarul cultural care se află în ele, începând de la costume, inventar pentru instrumentar muzical, mijloace fixe, de la scaun până la tot ce constituie inventarul propriu-zis, să fie păstrat, să nu se degradeze în continuare.

Vă mulțumesc.

Gheorghe Baciu.

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Lupu Victorel să poftească la microfon și pe doamna Arcan să se pregătească.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Reducerea nivelului de sărăcie severă în România!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am tot auzit în spațiul public vehiculându-se ideea că PSD distruge economia României și că românii trăiesc din ce în ce mai greu. Îmi permit să contrazic aceste afirmații nu prin replici politice, ci cu date statistice concrete, furnizate de institute credibile din România și din Europa.

Aș aminti succint că la sfârșitul anului trecut România a înregistrat cea mai mare creștere economică din ultimii ani, 7%, și o creștere a produsului intern brut de peste 6%, date confirmate de Institutul Național de Statistică și de Eurostat. Ba, mai mult, tot un raport recent al Eurostat arată că de când a venit coaliția PSD–ALDE la guvernare a scăzut numărul celor expuși la sărăcie severă. Datele furnizate în raportul pe anul 2017 reflectă o continuare a tendinței de scădere a procentului de cetățeni din Uniunea Europeană care se confruntă cu acest fenomen, de la nivelul de vârf de 9,9%, înregistrat în 2012. În Uniunea Europeană, 6,7% din populație, adică 33 de milioane de persoane, sufereau anul trecut din cauza deprivării materiale severe.

Conform Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivare materială nu au mijloace necesare pentru cel puțin patru puncte din următoarele: plata facturilor la timp, menținerea locuinței la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neașteptate, regulat o mâncare cu carne sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanță departe de casă, un televizor, o mașină de spălat, un telefon, o mașină.

Din datele furnizate de Eurostat observăm că cele mai mari scăderi s-au înregistrat în România (de la 23,8%, în 2016, la 19,4%, în 2017, sau minus 4,4 puncte procentuale), Italia (minus 2,9 puncte procentuale), Croația (minus 2,2 puncte procentuale), Bulgaria (minus 1,9 puncte procentuale) și Cipru (minus 1,9 puncte procentuale).

Toate aceste lucruri nu fac decât să întărească faptul că programul de guvernare al PSD început în 2016 dă roade. Viziunea social-democrată plecată de la premisa construirii unei societăți echilibrate, bazată pe principii incluzive, a adus creștere economică și bunăstare în rândul românilor. Promisiunile de atunci, „mai mulți bani pentru români” și „mai mulți români în clasa de mijloc”, sunt deja realitate și fac din PSD un partener corect și de încredere pentru toți românii.

Și în acest an Guvernul PSD–ALDE își propune realizarea unui deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, creșterea numărului de locuri de muncă, creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, o datorie publică mai mică de 60% din PIB și o creștere economică de peste 5,5%.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc.

O rog pe doamna Arcan să poftească la microfon și pe domnul Mihail Radu Mihai să se pregătească.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației de astăzi am intitulat-o sugestiv: „Zilele Europei”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Trecem printr-o perioadă în care nu marcăm doar Centenarul Marii Uniri, dedicat românismului, care ne amintește de istoria comună a tuturor celor care avem același grai, ci avem motive de a sărbători și apartenența la o Europă în care circulăm liber și în care ne bucurăm de drepturi egale cu ale cetățenilor altor state membre.

Ne aflăm între cele două zile, 5 și 9 mai, așa că putem vorbi de Zilele Europei: 5 mai – pentru Consiliul Europei și 9 mai – pentru Uniunea Europeană. Ziua Consiliului Europei

reflectă înființarea acestuia în anul 1949, în timp ce Uniunea Europeană celebrează data propunerii înființării CECO în anul 1950. Deși există preferința de a sărbători Ziua Europei pe data de 9 mai, având în vedere vizibilitatea mai mare a Uniunii Europene, data de 5 mai este încă celebrată în unele state europene, datorită rolului Consiliului în apărarea drepturilor omului, democrației parlamentare și a statului de drept.

Indiferent la care eveniment ne referim, aceste zile constituie simboluri europene menite să promoveze unitatea în rândul europenilor. Mulți ani Ziua Europei a fost marcată prin acțiuni educative și discursuri în sensul cultivării valorilor europene, în sprijinul integrării europene, însă în ultimul timp unele state și forțe politice au renunțat la astfel de discursuri și se concentrează pe promovarea unor politici care nu se mai focusează pe tema unității și a integrării, ci mai degrabă pe o frondă față de politicile Uniunii Europene. Dar, cu toate acestea, majoritatea statelor Uniunii Europene celebrează, într-un fel sau altul, această zi importantă.

La noi, România, Guvernul României și Partidul Social Democrat rămân fideli politicii Uniunii Europene, principiilor și normelor cuprinse în Tratatul de aderare și milităm pentru o integrare mai profundă a țării noastre, mai ales prin accesarea și utilizarea mai bună a fondurilor europene, intrarea în spațiul Schengen, pentru ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare și pentru pregătirea societății și a economiei de aderare în zona euro. Așadar discursul nostru politic este unul clar de unitate și integrare.

Din păcate, până acum, la Consiliul European, în loc să participe prim-ministrul României, ca în cazul majorității celorlalți membri, de la noi participă doar președintele țării, care nu cunoaște problematica guvernării ca un premier și, de aceea, această reprezentare are doar un caracter formal și superficial. Consider că, în prezent, participarea doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă la Consiliul European ar fi mult mai eficientă și-mi exprim nemulțumirea și neîncrederea modului în care președintele țării reprezintă și promovează interesele și imaginea României pe plan extern.

Apelarea și reclamarea Parlamentului la Comisia de la Veneția fără niciun motiv serios este ultima din acțiunile antiromânești ale unui înalt oficial al statului nostru. Oare cum promovează domnul președinte Klaus Iohannis unitatea în Uniunea Europeană, atâta timp cât în țară și în politica externă a statului practică dezbinarea și neîncrederea în instituțiile democratice?

Pentru astăzi, de Ziua Europei, domnul președinte Iohannis a invitat la celebrarea zilei și personalități ale vieții noastre politice pe care în decursul anilor le-a „gratulat” cu etichete precum penali nefrecventabili, incompetenți care nu fac față funcției, de oameni care siluiesc legile justiției și statul de drept, care acționează pentru slăbirea luptei anticorupție pe motivul principiilor propriilor dosare, cu solicitarea repetată și fără argumente reale, cerându-i demisia doamnei premier Viorica Dăncilă, prin declarațiile sale politice.

Dar același domn președinte Iohannis nu a denunțat abuzurile procurorilor, protocoalele secrete, cooperarea cu Direcția Națională Anticorupție, cu serviciile de informații, cu fabricarea la comandă a dosarelor politicienilor și oamenilor de afaceri, și refuză să demită șeful Direcției Naționale Anticorupție, la solicitarea ministrului justiției, obstrucționând funcționarea Guvernului. Aici se află cauza dezbinării interne, care s-a manifestat și în aceste zile, când celebrăm spiritul de unitate și integrare propriu al Uniunii Europene. Dar Guvernul României și Partidul Social Democrat rămân fideli politicii Uniunii Europene și am încredere că vom reuși să marcăm așa cum se cuvine aceste zile dedicate Europei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Mulțumim.

În rog pe domnul Mihail Radu Mihai să încheie lista vorbitorilor de astăzi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „România și românii în Europa”.

Pentru mine, Europa pe care o sărbătorim astăzi înseamnă idealuri și valori. Europa înseamnă demnitate umană și libertate.

Pentru România și români, demnitatea umană a fost călcată în picioare, ani de-a rândul, de o clasă politică arogantă și hrăpăreață, „pentru că poate”. O clasă politică incapabilă să genereze suficientă bunăstare și decență pentru cei pe care ar trebui să-i servească – românii.

Din păcate, unii dintre aceștia au fost împinși să caute aceste lucruri – decență, calitate a vieții, bunăstare, muncă cinstită – în altă parte. Și Europa le-a venit în sprijin, prin libertatea de mișcare, dreptul de a se deplasa și stabili în mod liber pe teritoriul Uniunii.

Această migrație, această căutare de mai bine a generat și tragedii: oameni dezrădăcinați, familii separate. Aproximativ 1% dintre europeni sunt români care trăiesc altundeva în Europa decât în România. 20% dintre români, unul din cinci, sunt curajoși, sunt adaptabili, sunt muncitori, știu să aprecieze ceea ce le oferă Uniunea Europeană, fac cunoscută România în Uniunea Europeană și fac cunoscută Europa în România.

După ce FSN și toți urmașii săi până la PSD și ALDE i-au gonit din țară, Uniunea Europeană a oferit o posibilitate celor siliți să plece. Ei sunt adevărații cetățeni europeni, ei contribuie la transformarea Europei, ei vor fi actorii principali în transformarea României, alături de cei din țară.

Guvernanții de astăzi, Dăncilă, Firea, Intotero, sau păpușarul lor, Dragnea, ne explică în cor ce bine ar fi în România lor dacă nu ar fi agitație, că de asta nu vin românii înapoi, că nu știu ce se întâmplă, că niște agitatori le creează o imagine falsă, proastă despre România PSD-ului, unde curge lapte și miere. Tot ei ne flutură amenințări cum că Uniunea Europeană vrea să ne impună cum să trăim și ce să facem.

## Stimați guvernanți,

Parțial aveți dreptate. Uniunea Europeană va impune transformarea în România. Dar nu o va face prin Merkel sau Macron, sau Tusk, sau Juncker, nu o va face prin tratate sau acorduri. O va face prin cele patru milioane de români din vestul Europei, când aceștia își vor exercita puterea la vot, când vor pune presiune pe administrație și când se vor implica cu încă și mai multă greutate în dezvoltarea economică a României. Dacă e să vă fie frică cum că cineva va schimba țara, dacă e să vă fie frică de Europa, de ei ar trebui să vă fie frică. De ei și de cei de aici, din țară, la fel de determinați.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumim și noi.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă rog să-i salutăm pe cei de la tribună, pe vizitatorii din Cluj, care au venit să viziteze Palatul Parlamentului la invitația senatorului Vasile Ilea.

Mulțumesc.

Înainte să încheiem ședința dedicată declarațiilor politice, dați-mi voie să citesc lista senatorilor care, din lipsa timpului necesar, nu au mai putut să-și mai prezinte declarațiile politice și le-au depus la secretariatul de ședință.

Au depus deci declarațiile politice: Stocheci Cristina Mariana, Avram Nicolae, Breaz Valer Daniel, Vulpescu Ioan, Bodog Florian Dorel, Brăiloiu Tit Liviu, Trufin Lucian, Smarandache Miron Alexandru, Pop Liviu Marian, Pațurcă Roxana Natalia, Mirea Siminica, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Popa Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Stângă George Cătălin, Alexandrescu Vlad Tudor, Ghica Cristian, Goțiu Remus Mihai, Dinu Nicoleta Ramona, Fălcoi Nicu, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Ganea Ion, Ionașcu Gabi și Chițac Vergil.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice, dorindu-vă succes în continuare.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Rog secretarii de ședință să vină, să putem începe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 9 mai 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 79.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

- Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu avem.

Programul de lucru pentru această zi: 9.00–10.00, declarații politice; 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului; orele 10.00–11.00, ora Guvernului – dezbateri politice cu participarea ministrului justiției, domnul Tudorel Toader; 11.00–13.00, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; 14.00–16.00, lucrări în comisiile permanente. Dacă sunt observații cu privire la acest program? Nu.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14–19 mai 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 14 mai: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului: ora 16.00, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „PSD vinde locurile în universități clientelei sale politice”; de asemenea, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 15 mai 2018: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; lucrări în comisiile permanente;

– joi, 17 mai: 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 18, și sâmbătă, 19 mai: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Înțeleg că nu.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 177 din regulament, timpii alocați dezbaterilor politice în cadrul orei Guvernului se prezintă astfel:

– prezentarea temei dezbaterii de către reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal – 5 minute;

– răspunsurile ministrului justiției, domnul Tudorel Toader, invitat la dezbateri – 5 minute;

– reprezentantul Grupului PNL, care a solicitat dezbaterea, are la dispoziție 3 minute pentru lămuriri suplimentare;

– pentru prezentarea punctului de vedere, reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare au la dispoziție câte 3 minute, cu excepția Grupului parlamentar al PNL, care are la dispoziție 5 minute;

– senatorii neafiliați au la dispoziție un minut;

– la finalul dezbaterilor va lua cuvântul domnul ministru Tudorel Toader, pentru a da răspunsuri față de intervențiile grupurilor parlamentare, cel mult 5 minute.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, am înțeles, doamna senator Alina Gorghiu.

Microfonul central.

Vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Domnule ministru Tudorel Toader, Stimați colegi,

Ar fi fost extraordinar de bine să avem această dezbatere despre raportul GRECO mai devreme. Suntem în 9 mai și dezbaterea vine în momentul în care au trecut săptămâni bune de la publicarea raportului. A fost adoptat în 23 martie acest raport. De atunci, s-au întâmplat multe și știm cu toții cam câte, iar toate ne arată clar că nici majoritatea PSD–ALDE și nici Ministerul Justiției nu au înțeles conținutul acestui raport sau, mai simplu, nu le pasă.

Știam de la început că raportul GRECO a jenat foarte mult puterea din această țară, pentru că a fost prima evaluare a unor experți internaționali, punct cu punct, a legilor justiției și a pus degetul pe toate prevederile controversate din aceste legi.

Refuzul de a ține cont de concluziile raportului a fost una din cele mai erori, care afectează și vor afecta nu doar majoritatea care este, pentru moment, la guvernare, ci și România, ca țară. Refuzul de a sesiza Comisia de la Veneția întregește lista greșelilor acestui Cabinet, pe care îl conduc oameni cu probleme.

Această atitudine reprezintă un factor de vulnerabilizare a României, într-un context în care se vorbește, stimați colegi, domnule ministru, apăsat despre stabilirea unei legături între standardele de respectare a statului de drept în România și fondurile europene care vor fi alocate în viitor fiecărei țări.

Stimați colegi,

Haideți să spunem pe șleau care este contextul în care ne aflăm:

1. Legile justiției sunt pentru a treia oară la CCR, ultima sesizare aparținând președintelui Klaus Iohannis.