Stenogramă plen

Bună dimineața! Ora 9.00 a sosit, Senatul a pornit!

Sesiunea din 18 septembrie consacrată declarațiilor politice.

Conducere asigurată de vicepreședintele Cazanciuc, doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Marian Pavel.

Pentru început, domnul senator Florin Bodog. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Opoziția boicotează votul românilor din străinătate”.

Este cumva ironic, dar și revoltător, când românii trebuie să-și dea seama că tocmai cei ce clamează faptul că luptă pentru drepturile și libertăților lor – mă refer la Iohannis, PNL, USR, Cioloș și ofițerii acoperiți din presă – sunt de fapt lupi îmbrăcați în piei de oaie, indivizi de o necinste și o prefăcătorie strigătoare la cer.

Votul românilor care locuiesc în afara țării a generat de-a lungul anilor o grămadă de manipulări, minciuni și dezinformări din partea acelorași Iohannis, PNL, USR, Cioloș, susținuți copios de prietenii lor acoperiți din presă și de alte instituții. Este la fel și acum, când Guvernul PSD a arătat într-un mod clar, deschis și hotărât că înțelege dificultățile românilor ce muncesc în străinătate, decizând ca votul să se extindă pe durata a trei zile, astfel încât toți cei care doresc să-și exercite dreptul la vot să o poată face. Mai mult, într-o manieră modernă, europeană, transparentă și onestă, Guvernul PSD a dat românilor din străinătate posibilitatea de a-și anunța din timp dorința de a vota și locul unde vor să o facă, astfel încât să se poată organiza cât mai multe secții de votare acolo unde este nevoie de ele, fără a aproxima, fără a ghici, fără a crea neajunsuri nimănui.

Este foarte ciudat și extrem de îngrijorător numărul foarte mic al românilor care s-au înscris oficial pentru votul prin corespondență la alegerile prezidențiale din această toamnă. Nu am însă o explicație cum din milioanele de români plecați în străinătate doar 41.003 s-au înscris la votul prin corespondență și doar 38.944 și-au exprimat intenția de a vota în secțiile de votare, așa cum arată datele de pe site-ul oficial votstrainatate.ro, după închiderea perioadei de înregistrare. Aceste cifre reprezintă abia 10% din numărul celor care la alegerile europarlamentare din luna mai au decis să-și exprime dreptul democratic la vot. Vă reamintesc că atunci au votat peste 375.000 de persoane la secțiile din străinătate.

Ce au făcut acum Iohannis, PNL, USR, Cioloș și ofițerii acoperiți din presă pentru a-i încuraja pe românii plecați din țară să se poată bucura de un proces electoral modern și bine organizat, indiferent de țara în care se află? Au arătat clar că lor nu le pasă de cum votează românii din afară. Lor le pasă, e clar pentru toți, să poată manipula, minți și dezinforma, ca de obicei, în ciuda adevărului.

Acești indivizi au făcut tot ce au putut pentru a-i împiedica pe românii din străinătate să voteze, descurajându-i cu tot felul de fantasmagorii și teorii obscure. Tocmai ei, care se pretind, mințind într-un mare fel, mari europeni, tocmai ei dinamitează acum inițiativa Guvernului PSD, o inițiativă eminamente modernă, europeană, transparentă și onestă, menită să simplifice organizarea alegerilor. Și sunt sigur că tot ei vor fi primii care vor face din nou scandal la alegeri și vor lansa tot felul de acuzații false în cazul în care vor apărea probleme și aglomerații la secțiile de votare din străinătate. Sunt convins însă că acești indivizi mizerabili își vor primi „răsplata” meritată din partea românilor, în mod democratic, la urne, acolo unde se va alege grâul din neghină și unde PSD și românii se vor regăsi împreună, cu demnitate, cu hotărâre și cu încredere.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Marciu, Grupul PSD. Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Silvian Manea din comuna Hotarele este un primar cu potențial exploatat în folosul oamenilor”.

Doar 41 km sunt de la București până la Hotarele, o comună din județul Giurgiu, situată pe malul drept al Argeșului, în sud-estul județului, străbătută de șoseaua națională DN 5A și de drumul județean 401, care asigură

legătura cu localitățile vecine și cu alte localități din județ și regiune. Datele statistice afirmă că populația comunei Hotarele se ridică la 3.781 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români – 91,37%, romi – 4,16%, apartenența etnică nu este cunoscută pentru 4,46% din locuitori, în timp ce după componența confesională 95,43% dintre locuitori sunt ortodocși.

De doar două mandate, comuna Hotarele este administrată de primarul Silvian Manea. Din iunie 2016, când a câștigat al doilea mandat de primar, cu 85,91%, este primar de la PSD, de la Partidul Social Democrat, după ce în mandatul 2012–2016 fusese primar din partea PP-DD, ales în 2012 cu 1.007 voturi. Rezultatele electorale din 2016 i-au adus alături un consiliu local performant, compus din 13 consilieri: 11 de la PSD și doi de la PNL.

Prin seriozitate și implicare, prin nivelul de top al guvernării PSD, prin programul PNDL, următoarele investiții au fost finalizate la Hotarele:

- reabilitare/modernizare Grădinița cu program normal

- nr. 3 – 600.000 de lei, prin PNDL 1, în 2017;

- alimentare cu apă în comuna Hotarele, în valoare de

- 3,5 milioane de lei, PNDL 1, 2018. Investiții în derulare:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Viorel Salan, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică pe care am să o prezint azi am intitulat-o „Pactul național pentru bunăstarea românilor marchează sfârșitul ideologic al generației de sacrificiu”.

Campania electorală se apropie cu pași repezi, mizele competiției politice cresc rapid, dialogul politic își schimbă și el tonalitățile, jocul politic devine intens. În această atmosferă tensionată, Partidul Social Democrat dorește să nu eșueze în politicianism și propune formațiunilor politice o inițiativă cu impact și finalitate, gândită în interesul românilor.

Pactul național pentru bunăstarea românilor este, între înțelegerile politice făcute publice până în acest moment, singurul pact cu finalitate pentru oameni, deoarece obiectivul lui unic este creșterea în continuare a nivelului de trai. Și în viziunea Partidului Social Democrat acest document trebuie să constituie garanția politică a continuării creșterii nivelului de trai în perioada următoare.

Apreciez că momentul ales este unul de bun augur, deoarece sunt îndeplinite premisele cele mai importante. Datele statistice ale Eurostat confirmă, fără niciun dubiu, performanța actualului guvern. Se constată faptul că în trimestrul II al anului 2019 România a avut o creștere economică de 4,6% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, după Ungaria – 5,2% și înaintea Poloniei – 4,2%. Investițiile nete în economia națională au înregistrat un plus de 19% în trimestrul II și un plus de 12% în primul semestru din acest an față de aceeași perioadă din anul 2018. 7,6 miliarde de euro au intrat în România din fondurile europene de la 1 ianuarie 2017 până în prezent, cu o rată de absorbție de 32%. Salariile și pensiile au crescut cu un ritm fără precedent. Au crescut salariile medicilor și profesorilor, precum și salariile în construcții. A crescut salariul minim pe economie. La 1 septembrie, punctul de pensie a crescut cu 15% și a crescut pensia minimă garantată.

Mulțumesc.

Domnul senator Mihai Goțiu, Grupul USR.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Ce le lăsăm moștenire copiilor și nepoților noștri? O țară în care ridicăm gunoaiele în vârful munților?! În care punem la pământ pădurile și distrugem toate izvoarele și sursele de apă curată?! Vă puteți imagina viața copiilor și nepoților noștri într-o țară fără viață? Nu este zi și săptămână în care să nu fiu asaltat cu imagini trimise de cetățeni din întreaga țară ori cu relatări ale presei despre distrugerile de mediu.

Săptămâna trecută, un reportaj despre construcțiile aprobate pe platoul Bucegilor, într-una din zonele până mai ieri protejate, a stârnit indignarea și iritarea publică. Și pe bună dreptate. Din informațiile de pe site-ul oficial al Parcului Natural Bucegi și din răspunsurile oficiale pe care le-am primit la Senat, nu există un plan de management aprobat de Ministerul Mediului, fapt care, potrivit legii, ar face imposibilă autorizarea unor asemenea construcții. Dacă acest lucru se confirmă, trimiterea la pușcărie a vinovaților e prea puțin, pentru că ce s-a distrus rămâne distrus.

## Stimate colege și stimați colegi,

Apele și pădurile României sunt ale tuturor cetățenilor acestei țări, nu ale găștilor de mafioți inconștienți care au pus mâna pe ele și care le distrug, pentru a-și umple buzunarele și burdihanele. Atenție, stimate colege și stimați colegi, nu putem mânca bani, nu putem bea bani, nu putem respira bani! Ajunge! Dacă noi astăzi închidem ochii și întoarcem privirea de la toate aceste distrugeri, copiii și nepoții noștri vor fi obligați să-și ducă viața cu masca de oxigen pe față, să se hrănească din gunoaie și să bea apă murdară. Acesta e visul vostru și aceasta e moștenirea voastră?! Priviți-vă și gândiți-vă la copiii și nepoții voștri și acționați în consecință! Astăzi! Mâine va fi prea târziu.

## Mulțumesc.

Următorul vorbitor, domnul Lupu. Domnule senator Lupu, vă rog.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Educația – o prioritate pentru Guvernul PSD”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Recent a început un nou an școlar în învățământul preuniversitar, cu multe ambiții, energii și aspirații din partea elevilor, dar și cu devotament, dăruire și pricepere din partea educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Este primul pas pe care copiii îl fac în deslușirea tainelor educației, pentru dobândirea unui viitor cât mai sigur și performant. Pentru reușitele acestor deziderate sunt necesare condiții optime de învățământ, o infrastructură bine pusă la punct și o bună colaborare între factorii implicați în actul educațional, pornind de la elevi și părinți, continuând cu dascălii și încheind cu autoritățile locale și centrale.

Deschiderea comunităților locale către problemele școlii, dar și susținerea venită din partea societății civile sunt tot atâtea moduri prin care putem sprijini împreună performanța și modernizarea școlii românești. În acest sens, pentru Guvernul PSD, încă de la preluarea mandatului, din anul 2016, educația a constituit una dintre priorități. Timp de trei ani au fost adoptate măsuri menite să creeze un învățământ de calitate, care să răspundă nevoilor elevilor și exigențelor societății în care trăim.

Executivul a crescut salariile nete ale profesorilor cu 57,6%. De la 1 ianuarie 2020 se va acorda majorarea anticipată corespunzătoare grilei de salarizare din anul 2022, prevăzută în Legea salarizării unitare.

În plus, în guvernarea PSD s-au plătit integral toate sumele hotărâte de instanță, inclusiv restanțele pentru profesorii cărora Guvernul Boc le-a tăiat salariile și care au reclamat această măsură în fața judecătorilor.

Mulțumesc.

Grupul USR, domnul senator Mihail Radu Mihai.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Visul meu este ca milioane de români din diasporă să ajungă să voteze. Alianța USR–PLUS luptă pentru drepturile românilor din diasporă de a participa la viața electorală fără umilințe, fără cozi, în mai multe secții de votare, cu un proces electoral modern și simplu. Organizarea alegerilor prezidențiale din noiembrie este în plină desfășurare și nu fără surprize pe parcurs.

Sunt elemente care mă mâhnesc profund și care afectează șansele de a avea un succes în participarea la acest scrutin. Primul este chiar numirea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului. Este clar o sfidare, dat fiind modul în care a gestionat procesul electoral în străinătate pe 26 mai. Într-un stat condus de PSD și ALDE, să răsplătești pe cineva pentru un eșec, să-l răsplătești pentru dispreț arătat românilor este o normalitate. Este un semnal de alarmă și de descurajare pentru românii din diasporă.

Un alt aspect. În plină campanie de înregistrare în Registrul electoral în străinătate, ministrul Teodorovici s-a gândit să descurajeze românii din diasporă, aruncând o fumigenă comunicațională despre spațiul privat virtual, cum că românii plecați ar trebui să fie identificați la misiunile diplomatice pentru a fi înscriși în sistemul fiscal românesc. Eugen Teodorovici știe că va genera teamă în rândul celor plecați în străinătate. Și de fapt cred că asta a și vrut să obțină.

Apoi, și mai grav, același ministru Teodorovici blochează fondurile necesare pentru votul în diasporă, pentru achiziționarea de tablete specifice pentru diasporă, pentru organizarea noilor secții de votare necesare. Ministerul de Externe și celelalte instituții implicate în organizarea votului așteaptă în fiecare zi, stau și se căciulesc pe la ușile Ministerului de Finanțe doar-doar vor primi la timp sumele necesare pentru a organiza un vot eficient, corect.

Mulțumesc.

Au fost invocați colegii noștri, domnul senator Meleșcanu și domnul senator Teodorovici. Înțeleg că nu sunt în sală pentru un drept la replică. Nu?

Nu sunt.

Nu știu ce a declarat colegul nostru Teodorovici, dar am văzut o declarație a președintelui AEP, în care a spus foarte clar că datele din înregistrări nu pot fi folosite sub nicio formă pentru chestiuni fiscale.

Domnule senator Pănescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Ieri, 17 septembrie, a fost Ziua mondială a siguranței pacientului. Astfel, declarația mea politică de astăzi se referă la un aspect al acestei probleme.

Declarația este intitulată „Psihiatria, un domeniu care necesită măsuri mai ferme pentru protecția pacienților și a personalului sanitar”.

După cazul Caracal, un alt caz a zguduit societatea românească în această vară. Mă refer la drama petrecută la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, județul Buzău, unde pe 18 august un pacient de 38 de ani, intrat în sevraj etilic, a ucis șase colegi de salon și a rănit grav alți șase.

Deși la prima vedere ar părea un caz izolat, această dramă aduce în atenția noastră, a tuturor, o problemă de sistem – o necesară reformare a sistemului de psihiatrie din România. Ne place sau nu, oricât s-a vorbit despre reforma în sănătate în ultimul deceniu, pe locuri prioritare de discuție psihiatria nu s-a aflat niciodată. A fost o formă tacită de trecere în plan secund a unui segment al medicinei care a încremenit, la nivel de infrastructură spitalicească, dotări și măsuri de siguranță, la nivelul anilor ’60-’70 ai secolului trecut.

Multe dintre spitalele mari de psihiatrie din țară își desfășoară activitatea în clădiri foarte vechi, unele de patrimoniu, în spații care nu mai pot fi adaptate condițiilor și standardelor impuse de medicina modernă. Iar din acest punct de vedere cazul Institutului „Socola” din Iași, oraș din care vin, este unul grăitor: spitalul funcționează în sistem pavilionar, clădirile datând din 1889. În lipsa unei scheme de personal satisfăcătoare, acest sistem îngreunează activitatea de securizare a clădirilor și de asigurare a asistenței medicale. Și „Socola” nu este un caz singular în țară.

Mulțumesc.

Grupul PNL, domnul senator Bulacu Romulus.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi: „Legea turismului va fi doar un alt proiect eșuat al actualei guvernări”.

Legea turismului, în forma aprobată de Guvern, nu aduce nicio soluție relevantă pentru viitorul turismului românesc. Legea turismului trebuia să conțină principiile asumate de România prin convențiile internaționale, cadrul legal al desfășurării tuturor tipurilor de activități, precum și drepturile cetățenilor aflați în calitate de turiști.

Îmi exprim pe această cale dezamăgirea față de felul în care Guvernul a ales să trateze această lege, care ar fi trebuit să revitalizeze și să ofere viziunea de care turismul românesc are nevoie.

În calitate de președinte al Comisiei naționale pentru economie, mediu de afaceri, energie și turism din cadrul Partidului Național Liberal, am organizat mai multe întâlniri în țară cu reprezentanți din domeniul turismului și, nu în ultimul rând, ai structurilor asociative. Problemele sunt multiple și complexe: carențe majore în promovarea turistică a României, lipsa forței de muncă, educația și pregătirea profesională în domeniu, birocrația excesivă. Nimic din tot ce am enumerat nu-și găsește, din păcate, o rezolvare prin legea promovată în acest moment. Aceasta este concluzia la care am ajuns și săptămâna trecută, după o întâlnire cu factorii implicați din județul Vâlcea, care au acuzat lipsa conectării textului de lege cu necesitățile reale.

Citind proiectul final, țin să precizez că nu s-a ținut cont de Grupul de lucru pe turism al Coaliției pentru Dezvoltarea României, care a prezentat atât Guvernului, cât și Parlamentului un document de poziție critică față de soluția prevăzută în forma actuală a legii cu privire la organizațiile de management al destinațiilor. În acest moment, ceea ce propune legea este total aberant și neimplementabil. Conceptul de OMD este unul bine cunoscut și adaptat la nivel european și mondial. România va avea acum, din acest punct de vedere, prin Legea turismului, un concept nou, unic în lume și total neimplementabil. Deși structura în sine este pornită pe principiul unei platforme de dialog și parteneriat deschis, prin cadrul creat sunt introduse diferențieri și discriminări majore între principalii actori implicați. Ba mai mult, restricționează grav dreptul la vot. Asociațiile cu rol important în dezvoltarea turismului devin doar spectatori, fără drepturi în deciziile importante.

Mulțumesc.

Timpul va demonstra cum este această lege. Din păcate pentru România, este pentru prima dată când avem o Lege a turismului. Cu siguranță, ea poate fi îmbunătățită.

Doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, distinși colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Pactul național pentru bunăstarea românilor reprezintă obligația partidelor de a continua creșterile de venituri pentru fiecare cetățean”.

Stimate colege și stimați colegi,

Partidul Social Democrat a elaborat și a lansat în spațiul public Pactul național pentru bunăstarea românilor, cu scopul de a păstra și a continua creșterile de salarii și pensii, programele de susținere a companiilor și antreprenorilor autohtoni, precum și reducerile de taxe, care au început să fie puse în aplicare de guvernarea social-democrată de la finalul anului 2016 până în prezent. Pactul național pentru bunăstarea românilor reprezintă garanția clasei politice pentru continuarea majorărilor de venituri pentru fiecare cetățean.

PSD dorește să se asigure ca niciun român, indiferent că este pensionar sau angajat la privat sau la stat, că este elev, student sau antreprenor, să nu sufere din cauza deciziilor pe care le ia la un moment dat partidul sau alianța politică care preia guvernarea.

PSD consideră că niciun român nu trebuie să ajungă în situația din 2010–2012, când un președinte de țară

și un guvern, respectiv Băsescu–Boc, au luat decizia de a tăia veniturile oamenilor, de a majora TVA, de a impozita pensiile, de a face împrumuturi în numele României, pe care au ajuns să le plătească toți cetățenii.

PSD nu acceptă niciun compromis în ceea ce privește drepturile câștigate de fiecare român în guvernarea PSD din ultimii trei ani. Niciun partid, indiferent cum se numește, nu are dreptul să intre în viața românilor și să diminueze sau să oprească creșterile de venituri și programele pentru dezvoltarea antreprenorilor români.

Mulțumesc.

Domnule senator Iliescu, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință Robert Cazanciuc.

Am numit declarația mea politică „Apel către opoziție”. Stimați colegi,

În aceste momente dificile din punct de vedere politic, în care Partidul Social Democrat demolează instituții ale statului, le fragilizează și uzurpă puterea, prin prezența Vioricăi Dăncilă în fruntea Guvernului, opoziția își arată limitele prin evidențierea unei atitudini ostile în interiorul său.

În acest context, criza politică pe care o parcurgem nu pare a avea o rezolvare pe termen scurt. În ciuda destrămării coaliției PSD–ALDE, nu există suficiente persoane din opoziție care își doresc în mod real să îndepărteze actualul Cabinet din fruntea statului. Chiar dacă pe zi ce trece Guvernul își pierde legitimitatea prin refuzul de a se prezenta în fața Parlamentului pentru a obține votul de încredere, opoziția se arată incapabilă să adune semnăturile necesare pentru a asigura succesul unei moțiuni de cenzură. Motivele sunt multiple, așa că am decis să fac un apel dur, dar sincer către colegii mei din opoziție.

Așadar, le sugerez membrilor Partidului Național Liberal să renunțe la atitudinea arogantă și să demareze un dialog onest cu toate grupările aflate în opoziție. Avem un scop comun și ne dorim, măcar declarativ, să scăpăm de actuala guvernare și s-o înlocuim cu una competentă și profesionistă. În acest sens, încetați, dragi colegi de la PNL, să vă ascundeți în spatele scorului lui Klaus Iohannis și încercați să vedeți dincolo de procente. În caz contrar, e foarte dificil să stabiliți o punte între dumneavoastră și restul partidelor din opoziție.

Stimați colegi, dacă nu mai sunt...

Doamna senator Silvia Dinică, vă rog, Grupul USR.

Mulțumesc. Dragi colegi, Domnule președinte de ședință,

Săptămâna 20–27 septembrie este săptămâna dedicată climei. La New York va avea loc un summit unde se vor întâlni lideri ai lumii pentru a discuta despre schimbările climatice. Ca și în primăvara anului 2019, în același timp, în multe zone ale globului vor avea loc proteste pentru a atrage atenția asupra acestor lideri, a atrage atenția asupra a ceea ce înseamnă schimbările climatice și a faptului că avem nevoie să declarăm o stare de urgență climatică.

Am văzut-o cu toții în această vară: am văzut-o urmărind știrile, dar și aici, la noi, în România. Au fost fenomene extreme, au fost temperaturi greu de suportat, care au avut chiar victime în unele zone ale globului, și sunt fenomene care, dacă ne raportăm la ceea ce se întâmpla în ultimii 10-20 de ani, atunci erau foarte rare, acum devin din ce în ce mai dese.

Majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință susțin cu dovezi că aceste schimbări climatice sunt cauzate de activități omenești. Vedem temperaturi extreme, am depășit deja cu un procent perioada preindustrială. Limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius sau două grade Celsius cere măsuri drastice și susținute din partea tuturor națiunilor, dar acest lucru nu se întâmplă. Vedem cum dispar specii de plante și de animale, vedem cum crește nivelul mării. Pe traiectoria curentă a emisiilor de gaze cu efect de seră nivelul mării va crește în acest secol cu undeva între jumătate și un metru. Un studiu din 2019 nu exclude varianta creșterii cu peste doi metri, ceea ce ar afecta peste 187 de milioane de oameni. Se schimbă frecvența și durata precipitațiilor și a fenomenelor extreme, vedem topirea ghețarilor și a calotelor polare, regiunile arctice și antarctice se încălzesc mai repede decât media globală și topirea gheții de la cei doi poli spulberă record după record.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie să dau citire numelor colegilor senatori care au depus declarații în scris:

– Grupul PSD: domnul senator Stan Ion, domnul senator Bădălău Nicolae, domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Smarandache Miron, doamna senator Arcan Emilia, domnul senator Vulpescu Ioan, domnul senator Brăiloiu Tit Liviu, domnul senator Cârciumaru Florin, domnul senator Ganea Ion și domnul senator Iriza Scarlat;

– de la Grupul PNL: doamna senator Hărău Carmen Eleonora, domnul senator Stângă George Cătălin, domnul senator Popa Cornel, domnul senator Cazan Mircea Vasile, domnul senator Șoptică Costel, domnul senator Caracota Iancu și domnul senator Țapu-Nazare;

– de la Grupul USR: domnul senator Ghica Cristian, domnul senator Alexandrescu Vlad Tudor și domnul senator Fălcoi Nicu; – din partea senatorilor neafiliați, trei declarații: domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel;

– de la Grupul PSD mai este o declarație: domnul senator Dan Manoliu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi. Mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă luați locurile în sală.

Până în acest moment au confirmat prezența un număr de 70 de senatori și senatoare și lucrurile evoluează în continuare.

V-aș ruga să vă ocupați locurile și să semnați.

Doamnelor și domnilor,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, din 18 septembrie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment s-a înregistrat numărul de senatori care asigură cvorumul. O să vă dau imediat numărul.

Mai am încă o chestiune administrativă: o să rog senatorii și senatoarele care nu au cartelele să se anunțe, pentru a putea să îi înscriem și să urmărim votul.

Ședința plenului Senatului este condusă de către președinte, asistat de doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Ion Ganea.

Vă propun să începem cu ordinea de zi a ședinței plenului Senatului de astăzi, care a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă

Vă rog, la microfonul central.

## Stimați colegi,

Vreau doar să menționez că la unele din inițiativele legislative puse pe ordinea de zi de astăzi, care au trecut cu viteza luminii și prin comisii, nu sunt încă încărcate rapoartele pe site-ul Senatului. Deci nu știm, teoretic, nici ce raport au din comisii. Asta era singura observație.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Da, vreau să vă confirm. Pot să vă spun, cu titlu acum de informare, că, practic, la punctele 2, 3 și 4 nu s-au depus rapoartele și nu vor fi luate în procedură legislativă, punctul 5 este în regulă, punctul 6 nu s-a depus, de la numărul 8 la 11 nu au depus și avem un Proiect de lege privind Legea turismului.

Aș vrea să vă rog, poate, dacă puteți, liderii de grup, să veniți două minute la mine, să discutăm.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ne-am consultat cu liderii grupurilor politice. Toate proiectele legislative care nu au rapoarte bineînțeles că vor fi scoase de pe ordinea de zi.

Mai avem o singură problemă: când vom ajunge la punctul 12, e vorba de Legea turismului, care este o lege organică și termenul de adoptare tacită este duminică, pe 22, deci, din acest punct de vedere, când o să ajungem la această lege, o să vă rog să vă pronunțați în legătură cu conținutul ei și să vedem dacă putem să facem ceva, să adoptăm. Deocamdată vă propun să o lăsăm pe ordinea de zi și când ajungem vom discuta despre această problemă. Dar, din punctul meu de vedere, ea oricum intră, prin adoptare tacită, pe lista lungă a altor inițiative legislative.

Deci, cu aceste observații, vreau să vă solicit să votați, să supun ordinea de zi...

Deci, dacă nu mai sunt alte observații, vă rog să vă exprimați prin vot acordul pentru ordinea de zi, cu modificările care au fost propuse.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă propun să trecem la programul de lucru pentru această zi. Propunerile sunt: lucrări în plenul Senatului de la ora 10.30 la 13.00, referitoare la dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Dacă sunt intervenții pe tema acestui program de lucru? Dacă nu sunt intervenții, atunci o să vă

ind protecția consumatorilor împotriva cametei și a altor forme de abuz de putere economică (L406/2019).

Potrivit Regulamentului Senatului, art. 97 alin. (1), inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Dacă inițiatorul nu este prezent, o să vă supun la vot solicitarea de retragere.

Deci 74 de voturi pentru, unu contra și o abținere.

A fost aprobată decizia de retragere a inițiativei legislative. Trecem la punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi – avem solicitările unor comisii permanente ale Senatului de a-și desfășura lucrările în același timp cu plenul Senatului.

E vorba de ziua de:

1. miercuri, 11 septembrie 2019, de la ora 9.00 – Comisia

pentru sănătate publică;

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere de modificare a Regulamentului nr. 715/2007, pe care am analizat-o încă din luna iunie, împreună cu autoritățile executive competente, respectiv Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului.

În fapt, este vorba de o punere în acord a regulamentului cu hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, la care anumite teste de omologare a respectării normelor de poluare au fost contestate. Ca urmare a deciziei Curții, Comisia Europeană a fost obligată să pună în acord. Modificările reduc orice fel de nesiguranță, să zicem, pentru cei care sunt vizați de acest regulament.

Drept urmare, dat fiind că baza juridică este 114 – piața internă, am analizat, am tras concluzia că nici principiul subsidiarității, nici cel al proporționalității nu au fost încălcate. Dimpotrivă, reduc nesiguranța pentru cei care rulează cu autovehicule care trebuie să respecte Euro 5 și Euro 6.

Mulțumesc.

Ca urmare,

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult, doamna Crețu. Dacă există intervenții?

Dacă nu, vă

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, stimați colegi, între Grecia și Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană a fost încheiat, ca urmare a crizei, un memorandum. Comisia Europeană și-a asumat obligația să ne prezinte sistematic, Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene și parlamentelor naționale, maniera în care acest memorandum este pus în aplicare și starea de fapt a economiei. Și nu doar a economiei Greciei.

Eu aș ruga... El... Nu este un act legislativ această comunicare, ci este un act de informare. Dar, dacă veți citi documentul pus pe site, vom putea înțelege foarte bine diferența dintre un memorandum sau un acord care este destinat restructurării și salvării unei țări și unul care este destinat salvării sistemului bancar și pedepsirii unei țări.

Pentru că vom vedea că sunt apreciate, în condițiile în care Grecia nu a ajuns încă la nivelul PIB-ului din 2008, faptul că s-a adoptat un buget cu 3,5% excedent, faptul că s-au relaxat controalele asupra capitalului, faptul că s-au adoptat anumite măsuri legate de revizuirea salariului minim – și asta în jos, nu în sus.

De asemenea, se critică de data aceasta anumite măsuri sau se consideră riscuri anumite măsuri judecătorești, luate în virtutea legilor existente, care redau drepturi care au fost tăiate ilegal, așa cum se creează instituții care sunt absolut speciale, pentru că nu sunt supuse controlului nimănui.

Deci noi vă informăm, dar recomandarea pentru toți cei interesați, mai ales de aspectele economice, este să citiți raportul pus integral pe site, care este mult mai lung și pe care n-aș vrea să-l redau aici.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, vă

## Vă mulțumesc.

Trecem la partea a II-a, la partea legislativă, „Inițiative legislative”, și primul punct, numărul 1 de pe ordinea de zi, are înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 12 octombrie – Ziua limbii, alfabetului și culturii armene (L450/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul Pambuccian.

Fiind o temă importantă, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Varujan Pambuccian** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Orice popor este definit prin limba sa. Și-atunci, a fost firesc să alegem o zi în care să sărbătorim limba armeană.

În cazul armenilor există însă mai multe lucruri care-i definesc. În anul 301 statul armean a devenit primul stat creștin din lume și, ca să nu ajungem să ne pierdem ființa națională, pentru că Biblia, în zona în care trăiau armenii, era scrisă fie în aramaică, fie în greacă, am hotărât să revenim la o idee veche, de secol I, de construcție a unui alfabet propriu, lucru care s-a întâmplat în anul 405. În acel moment s-a tradus tot în limba armeană, folosindu-se alfabetul armean. Prima dată Biblia, dar și toate lucrările Antichității. Și asta a fost sămânța care a creat vasta cultură armeană, care a început să crească în secolul V, și de atunci merge în același sens, atât timp cât poporul armean va exista pe pământ.

Am hotărât ca data să fie 12 octombrie pentru că în calendarul Bisericii Apostolice Armene 12 octombrie anul acesta este Ziua Sfinților Traducători, a celor din acel ordin călugăresc care au tradus mai întâi Biblia și apoi toate lucrările Antichității în limba armeană și le-au scris cu caracterele alfabetului armean. Acesta este motivul pentru care această zi ne-am dori să fie Ziua limbii, scrierii și culturii armene.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Sunt convins, după pledoaria pe care ați făcut-o, la care eu adaug faptul că am avut ocazia să vizitez Muzeul Matenadaran, în care se află toate aceste manuscrise de valoare extraordinară, inclusiv...

Păi, eu nu, am vrut s-o închei. Acum vrei să mai spui? OK, bine, da.

Un singur lucru vreau să spun: și unde se găsește prima menționare, prima mențiune a românilor, sub numele de „voloh”, pe o hartă care este astăzi la Matenadaran.

Ar fi bine ca Academia să trimită acolo o delegație și să vadă exact lucrul acesta, pentru că este foarte veche această mențiune.

Mulțumesc foarte mult, domnule Pambuccian. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a menționat și coinițiatorul propunerii legislative, antevorbitorul meu, inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului și a culturii armene.

În mod evident, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului. Microfonul 6.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din data de 11 septembrie 2019 membrii Comisiei pentru administrație au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule Cârciumaru.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Vă rog, doamna Gabriela Crețu, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Doar o foarte scurtă intervenție.

Așa cum știm, asemenea legi, pe lângă faptul de a crea bază juridică pentru angajarea de cheltuieli, creează un cadru formal pentru promovarea limbii și culturii unui anumit popor. Vreau să îl informez pe inițiator că deja această lege și-a atins parțial obiectivul. Astăzi-dimineață, când am intrat la Comisia pentru afaceri europene, stafful meu citea expunerea de motive de la legea cu privire la limba armeană și aprecia că a aflat lucruri noi despre cultura și limba poporului despre care vorbim.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult. Sper că era tradusă în limba română prezentarea respectivă.

Dacă sunt alți colegi care doresc să adreseze întrebări inițiatorului sau să facă comentarii?

Domnul Barna? Microfonul 2

Domnul Tánczos Barna, da, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Tánczos. Tánczos. Domnul Tánczos sunt.

Ca o paranteză, mă chinui de 10 ani să redevin domnul Tánczos. Acum, domnul Barna, candidatul la prezidențiale, mi-a distrus munca de 10 ani. Am devenit iarăși domnul Barna.

Și, acum, referitor la inițiativa legislativă, salut inițiativa domnului deputat și a minorității armene.

Limba, cultura și istoria unui popor, indiferent dacă trăiește în minoritate sau majoritate, trăiește într-o țară sau trăiește în mai multe țări, sunt o valoare, sunt o comoară care trebuie respectată, trebuie apreciată, trebuie păstrată.

Prin limbă trăiește un popor, prin limbă își duce mai departe cultura, prin limbă își poate duce mai departe istoria către următoarele generații.

Cred că este o inițiativă extrem de prețioasă, care trebuie sprijinită și în situația tuturor minorităților, astăzi în situația minorității armene, majoritatea, cei care trebuie să sprijine o astfel de inițiativă, trebuie să se adreseze cu empatie – cu empatie deosebită –, trebuie să încerce să se pună în locul acestei minorități, să se gândească cum ar acționa românii, de exemplu, dacă s-ar afla într-o situație similară.

Este lesne de înțeles sau este ușor de închipuit cum ar acționa românii în cazul unor situații similare, pentru că avem români în Ucraina, avem minoritate română în Serbia, avem minoritate română în Ungaria și știm cum acționează aceste minorități, ce eforturi fac pentru păstrarea identității naționale, ce luptă duc pentru învățământul în limba română în Ucraina, de exemplu, și această empatie trebuie să fie prezentă de fiecare dată când o minoritate din România vine și propune o astfel de inițiativă legislativă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule Wiener. Microfonul central.

Identitatea etnică, culturală, lingvistică a fiecărei minorități este un drept fundamental; el se afirmă, nu se cere. Uniunea Salvați România întotdeauna a fost alături de minoritățile naționale și de efortul lor de a-și regăsi ancestralitatea, de a-și afirma identitatea. Bineînțeles că vom vota cu toată inima „pentru”.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Vă informez că raportul comisiei este de admitere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și propunerea legislativă. Se va da un singur vot.

Mulțumesc foarte mult! Vă mulțumesc din suflet!

- Numai bine!

- Punctele 2, 3 și 4, întrucât nu s-au prezentat rapoartele,

- nu vor face obiectul dezbaterii.

- Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi, la secțiunea a II-a. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea

și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acestuia (L487/2019).

Vă rog, în primul rând, dacă hotărâm...

- Am hotărât să declarăm deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul, evident, inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

- Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea

- punctului de vedere al Executivului. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest act normativ se aduc o serie de modificări programului „Prima casă”. Acesta va primi denumirea „O familie, o casă”. Un element nou privind acest program este stabilirea unui prag de venit pentru beneficiarii programului, respectiv un venit de 4.500 de lei pe familie, iar, în situația unei familii cu unu sau mai mulți copii, creditul garantat nu poate..., deci venitul nu poate să depășească valoarea de 7.000 de lei. De asemenea, prețul de achiziție al locuinței va fi de maximum 70.000 de euro, iar avansul rămâne de 5% din prețul de achiziție.

Tot așa, un element nou îl reprezintă subvențiile la dobândă, respectiv o reducere cu 0,5 puncte procentuale a ratei dobânzii pe toată durata programului pentru familiile cu un singur copil, iar, în cazul familiilor cu doi sau mai mulți copii, reducerea va fi de un punct procentual.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alți colegi care doresc să intervină în dezbateri?

Intervenții? Vă rog.

Domnule Ionașcu, microfonul 2. Da, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Procedura de urgență, evident, se impune și în cazul acestei legi, dar și al altor legi, care, iată, sunt înscrise pe agenda Senatului. Și vedeți proiectul de lege de la L220. Dar, în sfârșit, este în regulă și în cazul acesta.

Aveam o întrebare către inițiator. Este vorba de prag sau poate Guvernul să-mi răspundă la următoarea chestiune: ce se întâmplă cu tinerii care au veniturile pe familie sub pragul stabilit? Lor li se asigură o casă? Asta era întrebarea pe care o aveam de pus către inițiatori, eventual, Guvernul României. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt alte întrebări?

Atunci, o să dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul Mihu Ștefan, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente respinse, care se găsesc în anexa nr. 1 la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele respinse, și propunerea legislativă în sine. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu, declar închise... Cine? Domnule senator Marciu, microfonul 3. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul senatorial al PSD susține această inițiativă legislativă pentru că întărește familia tânără și ajută dezvoltarea acestei celule de bază a țării noastre, familia. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă propun să trecem la procesul...

Avem un raport al comisiei, care este raport de admitere, dar și cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

În primul rând, doresc să întreb dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen. Nu.

Atunci, supun la vot amendamentele respinse.

OK. Nu se supun la vot, întrucât nu există amendamente..., nu s-au susținut amendamentele respinse.

Voi supune votului propunerea legislativă și vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

81 de voturi pentru..., 82. Nu. 71..., 72, contra – niciunul, abțineri – 10.

Cu acest vot a fost adoptată propunerea legislativă pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului.

Trecem la punctul 7. Pentru punctul 6 nu a fost prezentat raportul.

Și la acest punct al ordinii de zi trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L489/2019).

Domnule Teodorovici! Domnule Teodorovici, Codul fiscal trece acum la dezbatere.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect instituirea unei noi taxe, taxa pe venituri din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă, reglementată în cadrul unui nou titlu, titlul 4[1 ] din Codul fiscal.

„Taxa se aplică persoanelor care realizează venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă primite în baza unor legi și statute speciale. În cazul în care venitul lunar din care se scade impozitul pe venit este mai mare de 7.000 de lei, nivelul taxei este 30% pentru venitul lunar taxabil cuprins între 7.000 și 10.000 de lei, respectiv de 900 de lei plus 50% din ceea ce depășește 10.000 de lei în cazul veniturilor taxabile mai mari de 10.000 de lei.”

Susținem adoptarea acestui act normativ în forma Comisiei pentru buget, a raportului acestei comisii. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului, aveți cuvântul.

Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

## Stimate domnule ministru,

Profit de faptul că sunteți aici, în sală, și foarte mulți dintre noi sunt nelămuriți: cum ați ajuns la acest prag de 7.000 de lei?

Și vă rugăm să ne spuneți: de ce acest prag nu este de 5.000 de lei sau nu este de 4.000 de lei?

Ați avut cumva în vedere ca foștii parlamentari, care beneficiază de pensie specială, sau aleșii locali pentru care instituiți acum noi pensii speciale să nu fie taxați?

Haideți să înțelegem și noi, pentru că acest proiect de lege a fost luni prezentat în Biroul permanent, marți discutat în comisie și astăzi îl avem la vot. Nici măcar... Foarte rar se întâmplă ca un proiect de lege să treacă cu o așa viteză, să ajungă în dezbatere. Și, dacă domnul ministru e aici și e amabil, ne poate lămuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mi-ar face mare plăcere ca toate proiectele de legi să treacă cu aceeași viteză, să nu mai rămânem în urmă în procesul legislativ.

Dacă mai sunt alte întrebări?

După aceea o să-l rog pe domnul Teodorovici să vă răspundă. Dacă sunt alte întrebări?

Dacă nu, o să-l rog pe domnul Teodorovici. Microfonul 4

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc colegului nostru pentru întrebare. Este foarte bine că se fac astfel de discuții, tocmai pentru a clarifica anumite aspecte care, poate, din motive obiective, au această nevoie.

Bun. Este vorba de o analiză, un studiu pe care noi ne-am bazat această propunere. Este un studiu făcut și, în mod public, este prezentat și pe site, și al Comisiei Naționale de Prognoză, și la Ministerul de Finanțe, un studiu care arată o analiză în urma căreia se dovedește foarte clar că nivelul acesta de 7.000 este nivelul care asigură în România un trai decent.

Aveți acolo toate aceste date. E o analiză făcută și, comparând România cu alte state europene, este, efectiv, o abordare obiectivă. Nu a ținut nimeni să stabilească într-un mod – nu știu! – subiectiv, să spun, acest prag de 7.000 de lei.

Mai mult, este și o analiză în ceea ce privește partea de contributivitate, că, știți foarte bine, intenția noastră pe această propunere... sau a mea, ca inițiativă, este să nu atacăm această parte de contributivitate. S-a și făcut ieri în Comisia pentru buget, finanțe un amendament în acest sens, pentru a întări încă o dată și pentru a elimina orice fel de speculație în zona publică, că nu se atacă partea de contributivitate.

Știm foarte bine că în România sunt mai multe categorii de pensionari, știm foarte bine că unii dintre ei primesc pensia fără să fi contribuit nici măcar cu un leu pentru acea pensie, știm că azi avem în plată pensii de 15.000 de euro și multe astfel de, să spun așa, distorsiuni în această zonă. Este un act care, spunem noi, face dreptate și justiție socială. Asta este, cred, menirea oricărui Guvern, indiferent de culoarea politică a acestuia.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt alte întrebări...? Vă rog, domnule senator Dircă.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Vă mulțumesc pentru răspuns, domnule ministru, că ne-ați lămurit că, după ce 30 de ani ați realizat numai nedreptate și inechitate socială, acum doriți să îndreptați anumite lucruri. Dar e prea târziu, să știți.

Domnule Teodorovici, vă rog, microfonul 4.

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu intru tocmai acum neapărat într-o polemică, doar vreau să menționez următorul lucru: ne-am uitat cu toții, în ultimele luni de zile sau poate chiar ani, la această discuție vizavi de aceste pensii, unii au spus „nesimțite” chiar, și am văzut multe discuții, multă intenție ori dorință sau intenție bună în sensul de a crea un astfel de mecanism, dar n-am văzut mai deloc o propunere concretă.

Astăzi... Știm foarte bine care au fost, le-am analizat pe cele care sunt deja în Parlament, s-a dorit chiar o conexare a celor care sunt deja în Parlament. Ca intenții, sunt intenții, haideți să vedem dacă să și votăm. Este, cred, astăzi o dovadă că toți cei prezenți în sală dorim o justiție socială. Aveți această ocazie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă liderii grupurilor politice doresc să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Dacă nu, declar închise... Poftiți?

Ce anume? Da, suntem la dezbateri generale.

Da, domnule Cîțu, vă rog, dezbateri generale. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Trebuie să vă mărturisesc că este o bucurie de fiecare dată când îl văd pe Eugen Teodorovici că ne ascultă, deși mai greu, dar învață din ceea ce îi spunem noi de doi ani de zile și societatea civilă.

A venit cu un proiect de lege care merge în direcția pe care noi am propus-o de doi ani de zile, dar nu merge până la capăt, bineînțeles, pentru că populismul la socialdemocrați este încă puternic.

Da. Se vine cu un proiect de lege care taxează indemnizațiile, pensiile speciale, ceea ce noi spunem de doi ani de zile că ar trebui să dispară. Și de ce ar trebui să dispară? Pentru că cifra pe care o plătim de la buget anual este de aproape 2 miliarde de euro pentru aceste pensii unde nu există contributivitate, așa cum spune ministrul finanțelor publice, oameni care primesc bani și nu au contribuit cu nimic. Media acestor pensii speciale este cam peste 10.000 de lei, în timp ce cei care plătesc din contributivități au o medie de 1.100 de lei. Asta este diferența.

Proiectul vine în direcția bună, dar nu merge până la capăt, pentru că pensiile noastre, pensiile speciale ale parlamentarilor, nu sunt incluse, ca să vedeți cât de ipocrit este inițiatorul, nu? Face un proiect de lege, dar pe el se scoate din acest proiect de lege. De aceea, am făcut un amendament care include și pensiile speciale ale parlamentarilor. Sper să-l votați atunci când vine momentul amendamentelor și cu o impozitare mai mare, pentru că nu doar trebuie impozitate cu 30%, pensiile speciale trebuie să dispară din România și toate pensiile trebuie să fie trecute pe un sistem de contributivitate. Nu mai avem nevoie de două Românii, doar o singură Românie!

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator Cîțu. Dacă la dezbateri generale...? Domnule Dircă, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, vă solicit să fiți de acord și, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot. Dorim să facem amendamente în plen la acest proiect de lege.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Amendamente în plen, pe regulament, nu se pot face, dar există amendamente respinse, pe care le...

Deci, domnule Dircă, se pot propune, dacă plenul Senatului este de acord, se pot propune amendamente, pe care, dacă le aveți, vă rog să le prezentați.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

Ceea ce solicită Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România este diminuarea sumei netaxabile de la 7.000 la 4.000 de lei.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Înainte de prezentarea amendamentelor, supun plenului hotărârea de a accepta sau nu prezentarea de amendamente în plen.

Dacă m-ați urmărit,

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Listă!

Și, vă rog, listă de vot pentru lideri. Da?

Domnule Mihu – am încheiat deci dezbaterile generale –, raportul, vă rog. Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog, prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ, Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru apărare, Comisia pentru muncă au dat aviz favorabil.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 8 pentru, două abțineri –, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1, iar cele respinse în anexa nr. 2 și fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin urmare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și respinse, și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deci raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog, domnule Tánczos Barna, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În mod normal, dezbaterea proiectului de lege merge în ordinea: punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere al comisiei și dezbaterile generale după aceea. Aici s-au cam dat peste cap un pic..., s-a dat peste cap această ordine. Am vrut să intervin la dezbaterile generale, după ce domnul președinte prezintă punctul de vedere al comisiei.

Dacă-mi permiteți, aș vrea să mă folosesc de acest drept acum.

Vă mulțumesc. Din păcate s-au... Nu, nu, nu... Nu e nicio problemă, puteți vorbi.

Vream doar să vă explic că, din păcate, întrebările adresate inițial inițiatorului au condus, până la urmă, la o dezbatere care consideram că este... Deci vă rog frumos, domnule Tánczos Barna, în numele grupului, să vă prezentați punctul de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege extrem de important, pentru că are susținerea Guvernului, are susținerea Ministerului de Finanțe și este un pas înainte în reglementarea acestei situații destul de neclare în ceea ce privește situația pensiilor speciale. Aceste venituri completează – în cazul anumitor categorii de angajați sau de persoane numite sau persoane alese – veniturile după ieșirea la pensie. Și am constatat, inclusiv în proiectul de lege, că avem din ce în ce mai multe categorii care beneficiază de aceste drepturi speciale.

Punctul nostru de vedere, al Grupului UDMR, la dezbaterile în comisie a fost, în primul rând, că nu pot fi exceptate..., nu poate fi exceptată nicio categorie de la această regulă, nu pot fi scutiți de la plata acestei taxe nici măcar foștii președinți de stat. Și am propus acest amendament – le mulțumesc colegilor că au susținut amendamentul – și, în baza acestui amendament admis, în momentul în care va intra în vigoare acel act normativ, inclusiv cele – nu știu – 4-5 persoane vor fi taxate la fel cum sunt taxate pensiile militarilor, pensiile celor de la Curtea de Conturi sau ale celor din industria de... sau din aeronautică, sau din acel domeniu. Însă constat, după prezentarea amendamentelor de către domnul ministru Teodorovici în cadrul dezbaterilor din comisii, că pragul de 7.000 de lei oferă o marjă de netaxare în cazul unor persoane care beneficiază de venituri de natura pensiilor speciale, altele decât cele pe bază de contributivitate. Drept urmare, foarte multe persoane din aceste categorii nu vor fi taxate în momentul în care intră în vigoare legea.

Analizând, după dezbaterile din comisie, formula propusă de Ministerul de Finanțe, îmi este foarte clar că toți care au pensie pe bază de contributivitate vor plăti 10% impozit pe acele sume peste pragul de 2.000 de lei. Toți cei care au venituri, altele decât cele de natura pensiilor, altele decât cele bazate pe contributivitate, până la pragul de 7.000 de lei vor fi scutiți. Normal ar fi fost să eliminăm acest prag de 7.000 de lei sau să coborâm pragul de 7.000 de lei tot la 2.000 de lei, ca în cazul veniturilor din pensii pe bază de contributivitate. Dacă ar fi trecut acea solicitare de a depune amendamente în plen, am fi venit noi, Grupul UDMR, cu acest amendament, astfel încât să taxăm toate pensiile: și pensiile de 2.500 de lei, și pensiile de 6.900 de lei, la militari, la Curtea de Conturi, la experții parlamentari și așa mai departe.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator Tánczos Barna. Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor politice?

OK. Bine. Da.

Deja sunteți a treia sau a patra oară. O să vă rog eu totuși să încercăm să ne concentrăm.

Da. Vă rog.

Microfonul 2. Dar scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Reușesc să mă și concentrez, dar, pe rând, am avut o dată solicitarea de a vota un amendament, întrebări către inițiator și mulțumiri către inițiator, pentru că ne-a răspuns la întrebare.

Acum, în cele din urmă, vă mulțumesc că îmi dați cuvântul și pentru dezbateri.

Sigur, este un moment important în Parlamentul României, întreaga societate civilă are atenția ațintită asupra noastră. Vă reamintesc că unul dintre primele proiecte pe care le-am înaintat în Parlamentul României a fost eliminarea acestor pensii de serviciu pentru unele categorii, iar pentru alte categorii chiar plafonarea acestora.

Am avut în vedere atunci și deciziile Curții Europene de Justiție, sigur că da, și deciziile Curții Constituționale ale României, pentru că, nu-i așa, nu putem să aruncăm un astfel de proiect în dezbatere publică fără să avem studii care stau la baza acestor discuții.

Vă spun că Uniunea Salvați România va vota acest proiect de lege, chiar dacă vine din partea Partidului Social Democrat. Știm foarte bine că această inițiativă nu-i aparține domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici, ci că a fost furată, efectiv, de la minister, pentru că au apărut aceste informații în spațiul public și au ajuns în dezbaterea noastră în Parlament...

Domnule Dircă, haideți să nu folosim termeni...

Sigur. Nu, nu, nu, asta s-a întâmplat. Sunt informații publice. Dar vreau să remarc aici ipocrizia de care dă dovadă Partidul Social Democrat, pentru că, astăzi, dorește tăierea pensiilor speciale, iar, pe de altă parte, prin Ordonanța nr. 57 introduce pensii speciale pentru aleșii locali. Nu ne-a prezentat nimeni un studiu, să vedem cum..., dacă compensăm aceste sume, dacă bugetul iese în câștig sau iese în pierdere.

Domnule, în mod respectuos, vă informez că vorbiți despre un alt subiect. Aici avem un proiect legislativ...

Nu, vorbesc despre același subiect, despre impozitarea pensiilor, care are ca efect economii la bugetul de stat. Dar iată că acest proiect este un pas mult prea mic. Sperăm ca în Camera Deputaților să acceptăm amendamente, să scădem această sumă, astfel încât și foștii parlamentari, și foștii primari, și toți cei care mai beneficiază de pensii speciale să fie subiectul acestei legi și să încheiem odată cu acest capitol, cu pensiile nemeritate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc. Mulțumesc.

Am înțeles punctul dumneavoastră de vedere.

Dacă la dezbaterile generale mai dorește să intervină cineva?

Cine?

Domnule Teodorovici, din partea Grupului PSD, vă rog. Microfonul 4.

## **Domnul Eugen Orlando Teodorovici:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sincer, la prima intervenție a colegului liberal, de fapt, intervenție în urma căreia s-a auzit un zumzet neinteligibil și de asta n-am vrut să mai am vreo intervenție, n-am înțeles ce a spus și era foarte greu să înțeleg și să dau explicație, dar la ultima noastră intervenție, a colegului de la USR, știți, cred că mai bine în România poate fi definit furtul așa cum o faceți dumneavoastră vizavi de persoana mea decât modul în care domnul Barna a făcut-o și cred că o face în continuare.

Vă mulțumesc.

Și nu e declarație...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt... Grupurile s-au exprimat, deci declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale și trecem la raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise și respinse.

În primul rând, vreau să vă întreb dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen.

Vă rog, domnule Cîțu.

Păi nu s-a referit la dumneavoastră.

În general, dar n-a spus pe nume. Dacă vă spune pe nume, sigur, bine.

Mulțumesc, domnule Cîțu.

Dacă rapoartele..., dacă amendamentele admise și respinse... Numai un moment.

Întreb încă o dată dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen.

Domnule Cîțu, vă rog.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Un amendament care elimină populismul din acest proiect de lege și demagogia. Aici este scris greșit, deși... Dar, în fine, este un amendament simplu. Există un singur prag de 5.000 de lei. Sub 5.000 de lei impozitarea este zero, peste 5.000 de lei 90%. Dacă vreți cu adevărat să eliminați pensiile speciale, votați acest amendament. Și eliminăm demagogia, ipocrizia și alte... Se aude acolo, zumzetul ăsta... Ipocrizia, demagogia le eliminăm din acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dar nu am înțeles. Susțineți vreun amendament? Amendamentul cu plafonul, da?

Vă supun la vot propunerea... Supun la vot amendamentul respins.

Listă pentru liderii grupurilor.

Vă rog, am înțeles. Da.

Trecem acum la... Explicația votului? Vă rog.

Trebuie să justific – mulțumesc, domnule președinte – votul, pentru că am constatat plagiatul cras pe care PNL-ul îl face pe inițiativa mea legislativă, unde am spus 90% peste 10.000 de lei. De aceea, îi rog să nu mai plagieze pe cei de la PNL.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt explicații de vot, trecem la raportul cu amendamentele admise.

Vă rog să vă concentrați.

Listă pentru toți liderii politici.

Supunem acum la vot propunerea legislativă, pentru a fi adoptată.

Domnule președinte, stimați colegi,

Am testat astăzi nivelul de ipocrizie din Parlamentul României și l-am văzut. Când a fost vorba de eliminarea pensiilor speciale, nu s-a..., s-a votat împotrivă. Domnule Pop, să știți, colegii dumneavoastră au votat împotriva amendamentului dumneavoastră în comisie; deci ca să știți cum votează PSD-ul. PNL s-a abținut, pentru că acesta este un proiect făcut de un inițiator care nu vrea să-și impoziteze propria pensie. E normal, nu? Conflict de interese mai mare nu există și noi propunem și menținem în continuare eliminarea pensiilor speciale. Proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale a fost respins de Senat și ați venit acum cu un proiect ipocrit, demagogic...

Domnule... Domnule senator...

Ați intrat pe alt domeniu. Domnule senator!

...și de aceea ne-am abținut. Până când nu veți învăța să vă votați...

Vă rog frumos...

...propriile pensii și să nu vă mai excludeți din proiectele de legi, nu vom susține astfel de proiecte de legi. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Wiener, vă rog, microfonul central.

România este brăzdată de inechități, dar poate nicăieri ele nu sunt mai evidente decât în zona asta a împărțirii în categorii de pensionari, unii speciali și alții bazați pe contributivitate.

Uniunea Salvați România a votat pentru acest proiect de lege. Este un pas în direcția dorită. Sigur, puțin credibil, neprincipial și provenit din considerente strict financiare și bugetare. De altfel, avem și noi trei proiecte în zona reglementării și a aducerii tuturor pensiilor în zona contributivității.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Cine?

A! Pardon! Domnul Cseke Attila, vă rog. Explicația votului. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul UDMR a susținut acest raport de admitere pe acel considerent pe care l-a expus și colegul nostru, domnul senator Tánczos, și anume acela că în acest domeniu al pensiilor speciale întotdeauna orice reglementare trebuie să prevadă toate categoriile. Nu se poate să facem excepții de niciun fel în nicio direcție și, atunci, așa cum data trecută când a fost vorba de o altă propunere legislativă de eliminare a pensiilor speciale am făcut amendamente ca toate categoriile, la toate categoriile să se elimine și nu s-a adoptat acest lucru, am susținut și aici această taxare, pentru că, așa cum a ieșit din Comisia pentru buget, sunt incluse toate categoriile. Și, din acest punct de vedere, este corect. Evident, în Camera Deputaților vom susține acele amendamente pentru eliminarea pragului de 7.000 de lei, pentru că cu acest lucru ar fi completă această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Trecem la punctul următor din partea legislativă.

La punctul 12, este înscris Proiectul de lege – Legea turismului (L220/2019). Din păcate, așa cum am discutat cu liderii politici, este o lege cu caracter organic și va trebui să vedem în ce măsură putem totuși să o..., măcar să avem dezbateri la ea și să vedem după aceea dacă putem adopta și votul în plen.

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege. Cine dorește să participe la dezbateri?

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 9.

## **Domnul Bogdan Gheorghe Trif** _– ministrul turismului_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul Legii turismului este un act normativ extrem de important pentru industria turismului de la noi din țară și vreau să subliniez că, încă de la început, această lege a fost elaborată în urma unui dialog intens pe care Ministerul Turismului l-a avut cu reprezentanții mediului privat.

Legea turismului este un act normativ care înglobează mare parte din reglementările acestui sector și stabilește pentru prima dată direcții importante pentru sectorul de turism, astfel încât în actul normativ sunt prevăzute: înființarea organizațiilor de management al destinațiilor, care reprezintă o formulă de parteneriat între autoritățile publice locale și mediul privat, cu ajutorul căreia vor fi stabilite care sunt prioritățile de promovare. Mergând mai departe, sistemul informatic de evidența activității de turism din România, introdus prin Legea turismului, va asigura o radiografie reală a gradului de ocupare a structurilor de primire turistică.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului, domnul Soporan. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1 la raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului.

##

## Cine?

Domnule senator Bulacu, vă rog. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Este o lege așteptată de foarte mulți ani și noi ne-am fi așteptat să iasă o lege conformă cu ceea ce se întâmplă la nivel mondial în anul 2019.

Din acest motiv, considerăm că problemele reale cu care se confruntă turismul românesc – și mă refer la promovarea turistică, la lipsa forței de muncă, la profesionalizarea personalului din domeniu, la birocrația excesivă – nu își găsesc rezolvarea în această lege.

Calitatea textului...

## Mă scuzați! Mă scuzați!

Nu suntem la dezbateri generale.

Dacă aveți întrebări pentru inițiator și după aceea trecem la dezbateri generale, unde vă puteți prezenta punctul de vedere. Da? Haideți să respectăm...

Domnule Țuțuianu, întrebări? Întrebare? Da? Vă rog, domnule Țuțuianu. Pentru inițiator. Microfonul 3.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule ministru,

Vreau să vă aduc în atenție o scrisoare pe care ați primit-o în urmă cu trei luni de zile, de la un număr de 19 asociații și federații cu activitate în turism, scrisoare în care aceste asociații vă atrăgeau atenția asupra modului în care, prin art. 5 din lege, este reglementat statutul organizațiilor de management de destinație.

Am primit și eu această scrisoare, cred că au primit-o și alți colegi senatori. Personal, cred că punctul de vedere exprimat aici de aceste federații de oameni care lucrează efectiv în turism este corect. Și vi s-a cerut să redefiniți acest organism de management de destinație și, de asemenea, să introduceți în lege anumite recomandări ale OECD.

Întrebarea mea este: de ce nu sunteți de acord cu aceste solicitări, care mi se par legitime? Și, ca să înțeleagă toată lumea despre ce vorbim, exemplu: operatorii culturali din plan local, din plan regional de ce nu pot face parte din aceste organisme de promovare turistică sau de ce algoritmul de vot are în vedere participarea cu taxe, și nu participarea tuturor celor care au ceva de spus în domeniul turismului? Aceasta ar fi o primă întrebare.

O a doua întrebare este foarte punctuală. În urmă cu un an și jumătate, când încă nu mă dăduse domnul Dragnea afară din Partidul Social Democrat, și cu votul dumneavoastră, ați mers cu mine în munții Bucegi și am vizitat proaspăt înființata stațiune turistică de nivel național Padina–Peștera. V-am prezentat atunci trei-patru proiecte de dezvoltare a zonei. Până astăzi, după știința mea, niciunul n-a primit vreun leu finanțare și nici măcar nu au fost comunicate autorităților locale deciziile ministerului față de solicitările de finanțare a acestor proiecte.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Domnule ministru,

Vreau să vă întreb scurt și la obiect: dumneavoastră, când propuneți un astfel de proiect de lege – înaintea lui ar fi trebuit să luați legătura cu operatorii economici din domeniul turismului –, ați luat legătura cu operatorii economici din domeniul turismului?

Pentru că toți operatorii cu care am vorbit, toți, îmi spun că această lege îi dezavantajează, iar singurii avantajați sunt primarii. Părerea mea este că ați luat legătura doar cu primarii, și nu cu cei cărora le este destinată această lege.

Mulțumesc foarte mult, domnule Țapu. Dacă mai sunt alte întrebări adresate inițiatorului? Vă rog, domnule senator. Da? Domnule Ionașcu, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. O întrebare pentru inițiator.

Am analizat destul de – spun eu – atent prevederile art. 6 și ale secțiunii a 2-a din proiectul de lege. Am fost primar al unui municipiu reședință de județ, domnule ministru, și, evident, ca orice administrator al unei localități, am fost foarte interesat de proiectele de turism.

Constat de data aceasta că în proiectul de lege înaintat nouă stabiliți niște cadre generale privind cofinanțarea

sau finanțarea unor infrastructuri aferente turismului. Nicăieri în lege n-o să găsim obligația de a realiza infrastructura de acces..., de acces la servicii și așa mai departe, energie electrică sau orice alt serviciu, pe de o parte. Pe de altă parte, nu găsim în cadrul proiectului de lege nici sistemul de cooperare la nivelul județului – consiliul județean –, administrației publice locale, spre exemplu, și nici un racord cu intențiile Guvernului privind dezvoltarea infrastructurii pentru turism.

Vă mulțumesc.

Dacă aveți un răspuns la așa ceva sau urmează să prevedeți într-un proiect viitor?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt întrebări pentru... Domnule senator Iliescu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Domnule ministru,

Am o constatare și, totodată, o întrebare.

Am fost în weekendul trecut la Costinești și vă spun că acea stațiune arată deplorabil: vorbesc de plajă, vorbesc de gunoiul de acolo și de tot ce înseamnă acces către plajă.

Acum, întrebarea mea este destul de simplă. Dacă dumneavoastră doriți ca prin acest proiect de lege să lăsați autoritățile locale să închirieze plaje, să hotărască tot ce se întâmplă în privința spațiilor de servicii este o greșeală profundă. Noi vorbim de un bun național, vorbim de un spațiu geografic pe care Constanța..., cu toate că este pe teritoriul ei, nu este numai al Constanței, ci este al României. Aici va trebui ca ministerul să se ocupe să nu mai existe acea mafie locală în concesionarea plajelor, închirierea spațiilor de servicii, a tuturor tavernelor și a tuturor chioșcurilor de acolo. Este deplorabil cum arată acea stațiune și sunt sigur că nu este singura.

Vă mai dau un alt exemplu. În iarna anului trecut am fost cu fetițele mele la Rânca. Și vorbeam cu cineva de la primărie de la Novaci și-mi spunea: domnule, aici, an de an, vin mii de turiști. Știți cine plătește gunoiul? Noi. Administrația. Nu mai facem față. Vin turiști din toată țara și o mână de oameni, din banii lor, trebuie să plătească salubritatea.

Eu spun să vă gândiți foarte sincer, am dat doar două exemple, nu sunt stațiuni numai ale obștii sau ale unui consiliu local. Sunt stațiuni ale tuturor românilor și ministerul, de la nivelul cel mai înalt, trebuie să se implice în toate aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt întrebări pentru inițiator, o să-l rog pe domnul ministru să răspundă la întrebările puse. Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Bogdan Gheorghe Trif:**

Vă mulțumesc mult.

Am să răspund pe rând, în ordinea în care mi-au fost adresate întrebările.

Prima întrebare mi-a fost adresată de domnul senator Țuțuianu. Domnule senator, vreau să vă spun că Legea turismului a parcurs toate etapele. Am avut dezbateri publice. Inclusiv federațiile hoteliere FPTR și FIHR au fost de acord cu această lege. Mai mult decât atât, președintele FIHR-ului, care, trebuie să recunosc, cu părere de rău spun, poate o să-l convingem între timp, nu are afinități către PSD, dimpotrivă, este un membru cu opțiuni anti-PSD, a ținut să vină la pupitrul Guvernului alături de mine să susțină această Lege a turismului și a spus în mod clar că este o lege foarte bună, iar OMD-ul este un pas extrem de important. Deci, dacă nici pe el nu-l credeți, atunci îmi e foarte greu să vă conving eu pe dumneavoastră.

Referitor la OMD, să știți că OMD-ul a mai fost – organizația de management, pe înțelesul tuturor –, a mai fost stipulată de o lege înainte, aprobată tot de către dumneavoastră. Și vreau să vă spun că avem deja un OMD care înglobează aproape 40% din structurile de cazare de pe litoralul Mării Negre, în Mangalia. Este un primar tot PNL care a făcut acest lucru. A venit la noi, la minister, a spus că este un lucru extraordinar de bun și, drept urmare, a făcut acest OMD. Este înregistrat deja la judecătorie.

Referitor la taxe, nu am pus nicio taxă prin Legea turismului în plus, dimpotrivă.

Iar la punctul 3, referitor la vizita pe care am făcut-o în Bucegi, da, am spus că sunt bani, am spus că o să modific legislația pe turism, pe Masterplanul de investiții în turism. O să modific 558 și o să-l fac mult mai accesibil și mult mai atractiv, fapt care s-a și întâmplat.

La ora actuală trebuie... ca autoritatea publică locală să vină să depună doar studiu de fezabilitate pentru a putea să intre în Comisia de analiză tehnică.

Mai mult decât atât, proiectul tehnic este suportat, cheltuielile pentru efectuarea acestui studiu sunt suportate 100% de către minister.

Din păcate, din zona dumneavoastră nu a venit nimeni să depună.

Eventual, putem să venim cu sprijin. Acum nu avem.

Dimpotrivă, eu spun că nu e cazul, trebuie să-i ajutăm pe cei din autoritatea publică locală să poată să facă lucrul acesta. Și, dacă au nevoie de bani în plus pentru a realiza un astfel de sistem, să știți, sunt și fonduri europene, dar putem să venim și noi să modificăm, să ne gândim să modificăm Masterplanul de investiții în turism și să introducem și această activitate. Perfect de acord.

Referitor la plaje, pentru că ați spus și de plaje, nu ministerul, nu primăriile licitează plajele, ci Apele Române le licitează, le scoate la licitație. Sunt niște criterii transparente și este o licitație publică. Noi, prin Legea turismului, venim să ajutăm hotelierii, pentru că, în momentul în care ai hotelul aproape de plajă, din punctul meu de vedere și al colegilor mei, e important să ai și un drept de preemțiune, pentru că, dacă îți vine altul, care nu are nicio legătură cu activitatea turistică, și închiriază plaja, e destul de dificil ca, atunci când vrei să atragi turiști, să faci o ofertă completă, cum fac cei de dincolo – cazare, mă rog, cu tot ce implică: mâncare, SPA și acces la plajă –, și în Legea turismului noi, tocmai, venim în sprijinul lor, să facem acest lucru.

Eu vă mulțumesc mult, e o lege, cum spuneți dumneavoastră, așteptată. Am dezbătut-o cu mediul privat și cred că este un lucru extraordinar să putem să dăm drumul la această lege, mai ales că în această lege se vorbește și despre descentralizare. Deci autoritatea...

Am înțeles.

Vă mulțumim mult, domnule ministru.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnul senator Țapu-Nazare cred că nu a primit răspunsul sau ar dori să...

Vă rog foarte mult. Microfonul 2.

Voi fi foarte scurt, poate acum auziți mai bine.

Sunt total nesatisfăcut de răspunsul dumneavoastră. Niciun singur operator economic din domeniul turismului cu care m-am întâlnit – și credeți-mă că m-am întâlnit cu zeci sau chiar sute de operatori – nu mi-a spus cuvinte bune despre aceste proiect de lege.

Dar, oricum, puteți dumneavoastră să faceți încă 100 de legi ale turismului, să știți că nu vom avea turism de calitate în România până nu vom avea două elemente clare care conduc la turismul de calitate: infrastructură de calitate și servicii de calitate. Iar pe astea două nu le avem în România. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Practic, cred că am încheiat partea de... Da, vă rog, vă rog. Pe procedură, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont că aceasta este o lege organică și că termenul de adoptare tacită este în data de 22.09, adică duminică, vă propun să supuneți la vot să o adoptăm astăzi, să o votăm astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Voiam să trec la dezbateri generale. Dacă există însă o propunere, o să vă supun la vot propunerea de a vota astăzi, chiar dacă nu e zi obișnuită de legi organice.

Deci o să vă rog să înțelegeți foarte bine – propunerea a fost de a vota legea astăzi și vă rog să vă exprimați prin vot.

Listă pentru liderii grupurilor politice, da.

OK. Explicarea votului, domnul Goțiu. Microfonul 2.

Observ că unii colegi în continuare nu vor să renunțe la diferite șmecherii. Din păcate, această lege are termen de adoptare tacită. Sunt amendamente admise care nu vor mai trece în această formă și vor trebui să fie reluate la Camera Deputaților.

Îmi pare rău că sunt colegi care își bat joc de munca din comisii și care dezonorează și nu au curajul să își asume un vot acum, aici, în plenul Senatului.

USR a votat pentru votarea de astăzi a acestei legi.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai e nimeni care dorește să-și explice votul... Vă rog, vă rog, domnule senator...

Domnul Bulacu, da?

Domnul Bulacu, la dezbateri.

Vă rog, trecem, atunci, la dezbateri. Vom face procedura de dezbatere, fără să dăm votul, așa cum s-a decis de către majoritate.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Romulus Bulacu:**

Cum spuneam, legea era necesară, dar are foarte multe lipsuri și carențe.

Cum se spunea aici, un concept important pentru ca România să se dezvolte din acest punct de vedere este acest OMD – organizațiile de management al destinațiilor. El nu este tratat cum este tratat în țările care au reușit în turism, nu există!

Este un sistem inovativ care este în România și aș vrea să vă dau câteva exemple. Asociațiile (care au avut un rol de OMD până acum), începând cu 2001, s-au profesionalizat în acest domeniu și ar fi trebuit să fie incluse, să stea la masa discuțiilor în acest OMD. Nu au decât rol consultativ. Votul în aceste organizații de management al destinațiilor va fi blocat de foarte multe ori, pentru că există un principiu de... încât foarte multe asociații și elemente din... actori importanți din destinația turistică să nu poată vota.

De asemenea, putem să criticăm faptul că membrii, în general, sunt tratați..., membrii organizațiilor de management deseori sunt tratați diferit. Nu sunt incluse în cadrul legal al acestei legi activități turistice, cum ar fi: croaziere, turismul ecumenic, turismul industrial, turismul medical, turismul agrar și așa mai departe. De asemenea, nu auzim, ca element distinct legislativ, despre asigurările de călătorie, despre drepturile turistului în cadrul transportului aerian, rutier, naval, fluvial. De asemenea, drepturile și obligațiile turistului în muzee, în aeroporturi, în zone protejate ale patrimoniului cultural sau natural. Nu discutăm despre taximetrie, despre _rent a car_ și așa mai departe.

Sunt activități turistice care nu sunt specificate concret, legiferate, de fapt, în această lege.

Domnule ministru...

, ceea ce aș vrea să mai adaug este faptul că nu există un cadru în care..., fiscal și de investiții, astfel încât antreprenorii să fie încurajați să investească în industria turismului.

Sunt foarte multe carențe și considerăm că România merită o lege mult mai bună decât aceasta.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul senator Antal. Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte, Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Legea turismului este o lege extrem de importantă și necesară domeniului, deoarece vorbim de un domeniu care, din păcate, în ultimii 30 de ani nu prea a fost reglementat, a cam fost uitat de toate guvernele existente. Am putea spune că a funcționat mai mult din inerție și a fost o lipsă maximă de strategie și direcție pentru acest domeniu.

Dat fiind faptul că vorbesc de la acest microfon, salut curajul domnului ministru și al echipei sale că au lucrat la acest proiect de lege și au avut curajul să vină în Parlament, dar, cum se întâmplă la noi, în România, foarte multe idei bune sau inițiative, când devin legi, o să aibă lipsuri, ambiguități și neclarități.

Noi, UDMR-ul, bineînțeles, întotdeauna reprezentăm, să zic așa, echilibrul și pertinența. Am depus amendamente foarte clare pentru îmbunătățirea acestei legi, acestui proiect de lege, pentru că am considerat că, în spiritul legii, care vorbește foarte mult de așa-numitele OMD-uri – organizații de management al destinațiilor, care sunt o chestiune foarte bună, pentru că creează cadrul legal prin care publicul..., autoritățile publice cu domeniul privat pot să conlucreze –, legea a uitat să menționeze acele surse clare de finanțare prin care putem contribui la ceea ce înseamnă dezvoltarea turistică, promovare turistică și așa mai departe.

Noi am depus un amendament, mai multe amendamente, dar amendamentul cel mai important se referă la o taxă specială de turism, să spun așa, care, de fapt, există în toată lumea și este acceptată peste tot în lumea asta. Și, prin acest amendament, UDMR-ul a dorit să creeze acea sursă de finanțare pentru OMD-uri prin care putem promova destinațiile turistice, prin care putem dezvolta turismul și prin care, prin lege, menționăm foarte clar, acele vise sau, să zic așa, proiecte, prin lege, de unde să fie finanțate.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai este nimeni, declar închise dezbaterile generale.

Votul...

Pardon! Domnul ministru!

Dar, vă rog, scurtați-o cât se poate.

## Foarte pe scurt, domnule președinte.

Aș dori să îi răspund domnului senator din partea Partidului Național Liberal care a spus că prin această lege introducem noi taxe. Exclus așa ceva! Vreau să vă spun că, prin toate măsurile pe care le-am luat noi pe turism – și nu o spunem noi –, la ora actuală, pe sectorul turistic este cea mai mică fiscalitate din Uniunea Europeană. Dacă pe vremea dumneavoastră era cea mai mare, acum e cea mai mică. N-o spunem noi – atenție! –, sunt declarații publice.

Vorbim de TVA de 5%, pe vremea dumneavoastră era 24%, e o diferență ca de la cer la pământ, pe sectorul turistic. Vorbim de impozit specific, vorbim de vouchere de vacanță, vouchere de vacanță care se duc direct în industria turistică din România, în mediul privat, pentru că 95% din industria turistică din România este privată. Deci e un ajutor direct industriei. De asemenea, pe 558, am deblocat investițiile – și domnului senator Țuțuianu i-am răspuns doar cu câteva exemple, pot să continui foarte mult cu aceste exemple de proiecte finanțate de către Ministerul Turismului anul acesta și anul trecut. De asemenea, redevențele pe stațiunile balneoclimaterice sunt zero – e o diferență foarte mare, pentru că dumneavoastră aveați niște taxe extrem de mari

pe acest sector. Am făcut un fond de susținere a stațiunilor balneo, unde autoritățile publice locale pot să depună proiecte și nu au nevoie de cofinanțare. Inclusiv pentru utilități publice. Sunt primării care au depus astfel de proiecte la acel fond. Tot pe acest fond se susține și inițiativa mediului privat, în cuantum de 200.000 de euro, pe ajutor _de minimis_ .

Deci sunt lucruri concrete, nu puteți să spuneți... Putem să comparăm cum era pe vremea dumneavoastră fiscalitatea și cum e acum.

Domnule ministru, mă scuzați...

...există în Codul fiscal o taxă de promovare turistică.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Domnule ministru,

Dumneavoastră ați avut dreptul să vă prezentați punctul de vedere, senatorii au și ei dreptul să-și prezinte punctul de vedere.

Vă rog să nu intrați în dispută cu ei. Deci haideți să închidem...

Domnul senator Țapu-Nazare.

Dacă puteți, să-i dați un răspuns scurt.

## Calmați-vă!

Domnul ministru văd că vrea să intrăm în dialog. Cu dumneavoastră o să intru într-un dialog – și o să intrăm, pentru că ați menționat PNL-ul aici – când vom avea autostrăzi, când vom avea aeroporturi, când vom avea gări și trenuri de mare viteză și când vom avea servicii de calitate în domeniul turismului. Până atunci vorbim vorbe, iar dumneavoastră puteți să faceți 100.000 de legi.

Turism de calitate, care să aducă plusvaloare la produsul intern brut, nu vom avea până nu vom avea aceste condiții, vă rog să înțelegeți.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Cseke Attila. Sigur, domnule senator.

Dar dacă o iei și tu tot pe panta asta... Mai avem vreo 30 de legi pe ordinea de zi de astăzi. Proiecte.

## Nu, domnule președinte. Domnule președinte,

Deci eu, strict pe procedură: conform regulamentului, la finalul dezbaterii, inițiatorul are dreptul să răspundă nu numai la întrebări, ci și la punctele de vedere. Așa că am rugămintea să-l lăsați pe domnul ministru să-și termine ideile și să ne spună punctul de vedere al ministerului legat de această dezbatere. Este cu totul și cu totul în regulă.

Asta era chestiunea de procedură.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule ministru, dacă vreți să mai continuați. Vă rog, microfonul 9.

Vă mulțumesc, vă mulțumesc mult.

Doar atât voiam să vă răspund: pentru finanțarea OMD-ului există o taxă – taxa de promovare turistică.

Am menționat și înainte OMD-ul de la Mangalia, care s-a înființat și are ca bază perceperea acestei taxe, taxă care era deja colectată de autoritatea publică locală, doar că acum va fi..., această taxă va fi manageriată împreună cu mediul privat (50–50), adică nu doar de către primărie. Poate acolo nu..., primăriile, probabil, nu au foarte mulți oameni specializați și de aceea am considerat că trebuie să aducem la masă și mediul privat, pentru că au o expertiză mult mai mare.

Referitor la taxa pe care..., „city tax”-ul, pe înțelesul fiecăruia, pe care colegii de la UDMR au considerat că trebuie s-o introducă, noi nu am fost de acord cu acest „city tax” pentru că nu mai e cazul să mai impozităm încă o dată turistul. Acest „city tax” înseamnă 1% din toate facturile pe care turistul se duce să le plătească într-o unitate de cazare în România. Deci, o dată, plătește societatea comercială pe această promovare turistică, care este taxă de promovare turistică, și acum vrem să venim să mai impozităm încă o dată, cu un „city tax”.

Noi am eliminat 102 taxe, nu ne dorim să mai introducem încă o nouă taxă, care se referă, de fapt, tot la români, turistul din România, nu e specific doar pentru turistul din afară.

De aceea, aici nu ne-am întâlnit în idei și considerăm că nu este oportună introducerea unei astfel de taxe. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Domnul Ionașcu.

Domnule președinte,

Aș fi vrut să îmi exprim protestul, fiindcă este a doua oară în cadrul ședinței când pun o întrebare în dreptul meu, fiindcă am dreptul ca senator, și, bineînțeles, am dreptul de a primi un răspuns.

M-am adresat domnului ministru dacă poate să ne spună despre obligațiile concrete ale administrațiilor publice locale privind realizarea rețelei de acces și la servicii, fiindcă – amintesc un singur lucru și fac o singură afirmație, v-am promis o jumătate de minut –, domnule ministru, am votat legea dumneavoastră, dar vreau să vă aduc aminte de administrațiile publice locale, două chestiuni contrare: Târgu Ocna, unde primarul nu a făcut și nu este în stare să facă accesul rutier la salină, _versus_ Câmpu... Slănic Moldova, unde primarul este acuzat penal că a prelevat o parte din apă.

Vă mulțumesc și aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Antal. Vă rog, microfonul 2.

Dacă puteți să vă concentrați, aveți capacitatea să vă concentrați...

Scurt, scurt.

Vă rog. Vă mulțumesc.

## Domnule ministru,

În Codul fiscal, la capitolul „Taxe locale”, există și în momentul de față o taxă facultativă. Dar, atenție, știți foarte bine că trăim în România și în România, de multe ori, și ce este obligatoriu nu se respectă. Ceea ce este facultativ, tot așa, nu se respectă.

Deci e importantă introducerea acestei taxe, pentru că prin această taxă se pot finanța OMD-urile și tot ceea ce vorbiți dumneavoastră.

Iar o altă chestiune, cred că și dumneavoastră ați călătorit destul de mult prin Europa, ați văzut chitanțe, facturi de la hoteluri și așa mai departe. Peste tot în lume, de la 1% până la..., 90% – de la 1% până la 5%, există această taxă, pentru că prin această taxă, clar definită că este pentru turism, se poate finanța tot despre... ceea ce încercați să vorbiți în această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

O să îl rog pe domnul ministru, pe scurt, să răspundă la cele două intervenții.

Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Bogdan Gheorghe Trif:**

Îmi cer scuze, domnule senator, nu am vrut să nu vă răspund, sunteți într-o...

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

E obligația dumneavoastră.

## **Domnul Bogdan Gheorghe Trif:**

E obligația mea.

Erați într-o eroare și nu am vrut să accentuez lucrul acesta.

Am să vă citez art. 6. Nu punem nicio presiune pe autoritățile publice locale.

Art. 6 spune așa: „Unitățile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există destinații turistice și stațiuni turistice beneficiază de sprijin din partea Guvernului, a instituțiilor publice centrale, județene, locale pentru: realizarea infrastructurii, dezvoltarea și promovarea produsului turistic propriu, protecția și creșterea (...)”, adică venim în sprijin ca să putem să avem și o bază legală, dacă au inițiative, să putem să venim cu bani pentru autoritatea publică locală.

Deci nu spunem că e în... E foarte clar aici: „beneficiază de sprijin”, nu e nicio... De asta nu v-am...

De asta nu v-am răspuns.

Am creat o bază legală să putem să-i ajutăm pe cei din autoritatea publică locală.

Referitor la „city tax”, într-adevăr sunt țări în care e introdusă această obligativitate de plată a taxei. Nu în toate, să știți. Nu e nici procentul atât de mare.

Noi nu susținem încă o taxă. Considerăm că o taxă acum este de ajuns. Dacă o să considerăm pe..., în timp, o să constatăm că nu este suficientă, putem să ne gândim și la o astfel de taxă. Politica Partidului Social Democrat a fost de eliminare a taxelor, nu de introducere a noi taxe.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, am încheiat, practic, dezbaterile generale. Potrivit deciziei dumneavoastră, rămâne în pronunțare. Trecem la punctul 13 de pe ordinea de zi, este vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul îmbunătățirilor funciare (L328/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Începem cu cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 8.

**Domnul Daniel Eugeniu Crunțeanu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative din domeniul îmbunătățirilor funciare, intervențiile legislative vizând: conducerea activității curente a ANIF; prelungirea perioadei de alocare a sumelor aferente Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România până în anul 2023; reglementarea posibilității constituirii organizațiilor de îmbunătățiri funciare.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să adoptați prezentul act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul ședinței din data de 11.09.2019, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă sunt întrebări pentru inițiatori? Dacă nu, trecem la dezbaterile generale. Vă rog.

Voi începe cu o confesiune..., care așteptam să se finalizeze până în prezent.

În perioada ’79–’83 am participat la studii și cercetări pe hidromodelul canalului Siret–Bărăgan, la Facultatea de Hidrotehnică din Iași. După 40 de ani, iată, asistăm că iarăși discutăm despre această importantă lucrare hidrotehnică, care ne-ar asigura și siguranța alimentară. Discutăm acum de reluarea lucrărilor care au fost stopate cred că la sfârșitul anului 1989.

Voi pune următoarele întrebări reprezentantului Guvernului, chiar dacă nu are datele, probabil mi le va transmite ulterior:

1. Care sunt cauzele care au condus la prelungirea termenului programului?

2. Care este perspectiva Guvernului pentru finalizarea integrală a canalului Siret–Bărăgan până în Mostiștea și care este evaluarea financiară a întregii lucrări?

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte întrebări pentru inițiator? Vă rog, domnule Țapu, domnule senator Țapu. Vă rog, microfonul 2.

Într-adevăr, acest proiect este un proiect de o importanță deosebită pentru România, el conferă avantaje atât în domeniul agriculturii, pentru irigații, cât și în domeniul protecției împotriva calamităților, dar și o componentă mai mică – energetică.

Întrebarea mea este: de ce Guvernul României nu a prins acest proiect în Planul Juncker, când acolo se oferea finanțare pentru astfel de proiecte de anvergură, și în Planul Juncker a prins sute de proiecte mici, fără să avem posibilitatea să tragem fonduri europene gratis, nerambursabile?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt întrebări?

Dacă nu, o să-l rog pe reprezentantul Guvernului să răspundă la cele două întrebări: domnul Ionașcu și domnul Țapu.

Vă rog, dar pe scurt.

Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Daniel Eugeniu Crunțeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am reținut toate întrebările și o să formulăm răspunsurile în scris pentru fiecare dintre ele.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Nu mă ignorați, am eu o întrebare.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Da, vă rog foarte mult, domnule Ionașcu.

Da, domnule Ionașcu, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult și așteptăm să vedem transmiterea lor în scris.

Intrăm la dezbaterile generale.

Dacă există dorințe de a interveni din partea grupurilor? Nu este cazul. Deci declar încheiate dezbaterile generale și

69 plus domnul ministru Breaz sunt pentru, contra – 5, nicio abținere, niciun „nu votez”.

Ca urmare, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 14, este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (L330/2019).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea raportului. Microfonul 9.

## **Doamna Paula Marinela Pîrvănescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Stimați invitați,

Paula Pîrvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Prin prezentul act normativ se reglementează posibilitatea de continuare a programelor de sprijinire a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii de către entitatea cu atribuții în domeniul IMM-urilor, respectiv Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, pentru perioada de programare 2020–2027.

Astfel, se prelungește până la data de 31.12.2027 perioada de implementare a programelor de sprijin și se introduc alte două noi programe de sprijinire a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, adaptate la realitățile pieței, și anume:

a) Programul pentru organizarea târgului întreprinderilor mici și mijlocii. Programul urmărește: promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltării afacerilor și ocupării forței de muncă în domeniul IMM-urilor, facilitarea contactelor dintre potențialii întreprinzători, întreprinderi mici și mijlocii și agenții economici, instituțiile publice sau private care oferă servicii pentru sectorul IMM-urilor în scopul creșterii numărului întreprinzătorilor de succes și îmbunătățirii performanțelor economice și tehnice ale IMM-urilor, stimularea și susținerea IMM-urilor în activitățile de export, promovarea produselor și serviciilor românești, stimularea și susținerea internaționalizării IMM-urilor;

O să vă rog să mai sintetizați, doamna secretar de stat.

Da. Sunt în încheiere acum...

Vă rog.

...și vă supunem adoptarea acestui act normativ.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Excelentă propunere. Mulțumesc foarte mult.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări?

Dacă nu, trecem la dezbateri generale. Dacă doresc liderii

## să...

Aoleu, nu, am sărit! Scuzați-mă!

Dau cuvântul... Scuzați-mă, domnule Soporan!

Dau cuvântul domnului Soporan, reprezentantul Comisiei

economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, în unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Am înțeles că nu erau întrebări și nici intenția de intervenție.

Raportul comisiei este un raport de admitere a proiectului de lege, așa că o să

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se termină programul pentru astăzi în câteva minute și vreau să vă rog, ca președinte al Senatului, și pe toți cei care suntem în Biroul Senatului, să aveți în vedere la formularea programului pe săptămâna viitoare, eventual, un plen și marți. În ritmul în care suntem acum, cu dezbaterea celor 4-5, maximum, proiecte de lege pe dezbatere, o să ajungem să avem un procent de peste 50 de legi adoptate tacit.

Cred că apropierea campaniei electorale ne face să fim totuși mai responsabili și vă propun, în numele Grupului PNL, să vă gândiți la marți – zi de plen, pe lângă luni și miercuri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

O să îmi fac datoria să informez Biroul, inclusiv liderii politici care sunt prezenți, pentru că, într-adevăr, e necesară o accelerare a lucrărilor.

Vă mulțumesc foarte mult, doamna Gorghiu. Dumneavoastră sunteți oricum în Biroul permanent, așa că vom putea să discutăm pe programul pentru săptămâna viitoare. Am înțeles foarte bine.

Dacă nu mai sunt... Deci mai avem încă 10 minute.

E vorba de o Propunere legislativă pentru modificarea art. 18 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L311/2019).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 18 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 în sensul ca președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” să aibă calitatea de ordonator principal de credite.

Obținând calitatea de ordonator principal de credite, ASAS rămâne în continuare cel mai apropiat colaborator al MADR, prin implicare în realizarea obiectivelor ministerului, care este responsabil de înfăptuirea politicilor agricole în țara noastră.

Față de cele prezentate, Guvernul susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului.

Doamna Silistru Doina, aveți microfonul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 18 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-au supus votului și au fost adoptate două amendamente, care se găsesc în anexa la raport.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dacă sunt întrebări. Dacă sunt intenții de... Da. Vă rog.

Doamna senator, vă rog foarte mult. Microfonul central.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Având în vedere responsabilitatea, pe care tot Parlamentul a acordat-o ASAS-ului, în ceea ce privește coordonarea stațiunilor și institutelor de cercetare agricolă, cred că astăzi, prin votul nostru, facem un act de importanță pentru această academie, care nu are numai rolul academic, ci, efectiv, și-a asigurat această responsabilitate, de care se achită foarte bine, de a coordona stațiunile și institutele de cercetare.

De aceea, vă adresez rugămintea să votăm această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă mai dorește... Da. Vă rog, domnule Goțiu.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Avem o problemă de principiu: modul în care finanțăm cercetarea în România. În timp ce fondurile care sunt scoase la competiție pentru proiecte într-adevăr inovatoare sau proiecte care să ajute cu adevărat cercetarea din România sunt foarte mici, dăm tot felul de prerogative unor diferite instituții, care au astfel posibilitatea să-și asigure salarii, venituri și așa mai departe în afara competiției pentru fondurile de cercetare.

Din acest punct, dincolo de utilizarea titlului de academie, consider că finanțările și sprijinul trebuie să se ducă către cercetarea care intră în competiție, nu către locuri în care posturile se pot transforma în sinecuri.

Sper să nu ajungem în această situație și sper ca, pe viitor, să ne orientăm către susținerea cu adevărat a cercetării competitive.

USR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc foarte mult. Domnul Tánczos Barna. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ultimii ani, acest sector, cercetarea din agricultură, a primit un ajutor real, un sprijin consistent atât de la minister, cât și de la Parlament. În ultimii trei ani, atât legislația, cât și hotărârile de guvern..., la nivel de lege, cât și hotărârile de guvern de reorganizare pentru stațiunile care se aflau în faliment au început să apară în Monitorul Oficial și acest punct de plecare poate să fie, poate să reprezinte un nou început pentru ASAS, pentru stațiunile de cercetare, care, din păcate, așa cum a zis și doamna ministru, nu prea se ocupă doar de cercetare.

Din păcate, în ultimii 30 de ani, acest sector a devenit unul de producție, în foarte multe situații, cu proiecte rămase mult în urma cercetării internaționale. Foarte puține stațiuni reușesc să rămână în elita mondială europeană din punctul de vedere al cercetării, dar inclusiv această inițiativă legislativă vine în sprijinul sistemului de cercetare din agricultură. Oferă o nouă posibilitate ASAS-ului de a conduce, de a organiza, de a avea un management eficient și de a face într-adevăr cercetare. Văd în ce măsură stațiunile de cercetare reușesc să vină cu proiecte inovatoare, pentru că multe dintre ele se bazează pe niște rezultate anterioare, sunt mai mult de nostalgie și foarte multe dintre ele nu arată în viitor și nu vin în elita mondială, așa cum am zis, din punctul de vedere al cercetării, publicații, articole publicate în revistele de specialitate și așa mai departe.

Vom vota pentru această inițiativă legislativă, însă cred că este nevoie, într-adevăr, de o implicare serioasă atât din partea ASAS-ului, cât și din partea ministerului, în momentul în care sunt evaluate aceste proiecte inovatoare și este nevoie de finanțare, într-adevăr, pentru cele care sunt de perspectivă și care nu se bazează doar pe o nostalgie a celor care, acum 30 de ani sau acum 40 de ani, au fost, într-adevăr, cercetători.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai dorește nimeni să intervină... Doamna Silistru? Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să-l rog pe domnul senator Goțiu, dacă are nelămuriri, întotdeauna să vină să ceară lămuriri de la cei care, practic, știu despre ce este vorba în Academia de Științe Agricole și Silvice. Și aș vrea să îl asigur că acești bani și trecerea academiei ca ordonator principal de credite vor duce la scoaterea la licitație a diferitelor proiecte care să ajungă mai ușor la stațiuni, la cei care fac efectiv cercetarea, și nu pentru sinecuri.

Din punctul ăsta de vedere, eu cred că pe reprezentantul dumneavoastră în comisie l-am lămurit. Dacă dumneavoastră vreți să votați împotrivă, este treaba dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult, doamna Silistru.

Domnule Ionașcu, vă rog frumos să încheiați dumneavoastră această serie de intervenții.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea de față, de fapt, pune în discuție calitatea de ordonator sau atribuirea calității de ordonator de credite președintelui Academiei Române... Academiei de Științe Agricole.

Vreau să vă spun – am intrat într-o discuție cu academia –, stimați colegi, dacă discutăm de cercetare, cred că și noi ar trebui să ne abținem la dijmuirea terenurilor pe care le are în administrare această academie. Ne aducem aminte, a fost la Brașov, este vorba de aeroport, este vorba de spitalul regional din Brașov.

Cred că este datoria noastră să sprijinim.

Vă mulțumesc și fac un apel la adoptarea legii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Eu vă mulțumesc.

Sper că nu mai sunt intervenții. Avem un raport al... Declar închise dezbaterile,

Deci, după raport, după aprobarea raportului, supun la vot propunerea legislativă.

Mai avem un minut și v-aș trece..., v-aș ruga pe dumneavoastră să fiți de acord, e o lege foarte simplă, care se poate tranzacționa rapid.

Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L560/2018).

Este vorba de o reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Declar deschise lucrările.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 9. Vă rog, pe scurt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 331/21.05.2019, care a constatat că acest act normativ este neconstituțional în ansamblu, susținem raportul comisiei de respingere a acestui act normativ.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul Arcaș, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a prezenta raportul comun.

Vă rog.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere a legii trimise la promulgare.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă sunt întrebări sau intervenții? Vă rog, doamna Presadă. Microfonul 2.

Stimate colege, Stimați colegi,

În acest act normativ, pe care Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional ca urmare a sesizării semnate și de către Uniunea Salvați România, este vorba despre revenirea la organizarea pe județe a ANAF.

Vreau să vă spun că acest lucru nu înseamnă decât o rebaronizare a acestei instituții. Este inadmisibil că încă mai avem astfel de inițiative în Parlamentul României. Și spun asta pentru colegii senatori care susțin astfel de inițiative. Deci, în primul rând, actul normativ a fost declarat neconstituțional, în al doilea rând, trebuie să fim conștienți toți de ceea ce înseamnă acest lucru. Banca Mondială ne-a dat milioane de euro pentru a reorganiza ANAF. Am trecut la direcții regionale în loc de direcții județene. Să revenim la ceea ce era înainte de proiectul pe care noi l-am avut cu Banca Mondială înseamnă, pe de o parte, să punem la dispoziția baronilor locali un instrument politic fiscal – da? – de control în teritoriu, dar și să explodăm aparatul administrativ cu noi direcții.

Vă mulțumesc.

Vom vota pentru respingerea legii și vom fi consecvenți.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voiam să intervin la acest punct, pentru că dezbaterea pe acest proiect legislativ a avut loc într-o altă sesiune parlamentară.

Noi vom susține întotdeauna măsura descentralizării ca fiind o măsură bună pentru administrația publică din România, indiferent din ce domeniu face parte, inclusiv în ceea ce privește descentralizarea ANAF.

Deci, dacă avem colegi care consideră că este normal ca din Satu Mare, în loc să-ți rezolvi problemele – operator economic – la ANAF-ul din Satu Mare, trebuie să faci drum la Cluj-Napoca sau din Toplița trebuie să te duci la Brașov, atunci susțineți în continuare această idee prost desăvârșită a „baronizării”, iar noi o să susținem în continuare că totul trebuie să fie în județ, toată administrația publică locală

trebuie ajutată. Și, când o să aveți primari, pentru că o să aveți primari, stimați colegi antevorbitori, o să vă dați seama cât de greșit ați vorbit până acum.

Deci descentralizarea este cea care propune soluții și aduce serviciile publice aproape de cetățean. Aici nu vorbim numai de autorități locale, vorbim de operatori economici și vorbim de persoane fizice care au de-a face cu ANAF-ul. Nu este totuna că îți rezolvi problemele sau poți să pui întrebări ANAF-ului și decizia se ia la nivel județean sau trebuie să aștepți decizia de la nivel regional. Deci acest lucru este în proiectul legislativ.

Și să știți că decizia Curții este pe procedură, pentru că cele două Camere nu au adoptat aceeași formă, deci am avut o problemă de neconstituționalitate pe formă, iar proiectul este din nou depus. Desigur, o să avem alte discuții și dezbateri, dar, încă o dată, descentralizarea și apropierea față de cetățean a serviciilor publice este soluția, și nu centralizarea.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că nu mai sunt intervenții, trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a ei.

Deci vă supun la vot raportul comisiilor și respingerea legii care a fost transmisă la promulgare.

Vă mulțumesc frumos pentru faptul că ați rămas câteva minute aici și vă rog să primiți din partea mea cele mai bune gânduri pentru după-amiază.

Să petreceți cu bine!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218753]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 105/2.X.2019 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei