Stenogramă plen

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Mulțumesc.

Stimată doamnă președinte, Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Tema declarației mele politice de astăzi este „Mizele și provocările anului parlamentar 2019”.

Suntem la startul unei noi sesiuni parlamentare. Pentru noi ea înseamnă trecerea în cea de-a doua jumătate a mandatului oferit de alegători. De aici încolo avem de parcurs alți doi ani, poate cei mai importanți din perspectiva îndeplinirii programelor de guvernare ale partidelor pe care le reprezentăm, dar și a obiectivelor asumate de către fiecare dintre noi în folosul alegătorilor și al comunităților pe care le reprezentăm. Perspectiva imediată este, evident, adoptarea bugetului de stat pe 2019, un examen serios, pe care sperăm să-l trecem cu bine.

În urmă a rămas Anul Centenarului Marii Uniri, în față – alte evenimente, cu noi sau vechi probleme. Anul centenar 2018, în mod simbolic, este urmat de anul, la fel de simbolic, al aniversării celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, când s-a pus temelia României moderne. De asemenea, consemnăm anul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Este, poate, cel mai frumos elogiu adus marilor noștri înaintași unioniști, promotori ai visului european.

Istoria însă nu întotdeauna ne-a fost prielnică. Anul acesta se vor împlini 80 de ani de la semnarea odiosului Pact Molotov–Ribbentrop, pretext pentru cel de-al Doilea Război Mondial și târg malign între cei mai mari criminali ai secolului XX. Aniversarea este de tristă faimă pentru Europa, pentru România și, mai ales, pentru românii basarabeni.

După aproape 30 de ani de la dispariția imperiului de la est, noi mai suportăm consecințele nefastei sfâșieri de țară și, din păcate, nu avem un proiect național de reunificare, reîntregire, pe când iredentiștii și adepții pactului nu lasă lucrurile la voia întâmplării, ci zămislesc noi strategii de contracarare a oricăror încercări și doleanțe pentru reunificarea noastră definitivă.

Cel mai viu exemplu este Republica Moldova. După ratarea șansei de reunificare prin căderea comunismului și după dispariția statului bolșevic, adversarii s-au regrupat momentan și în 1992 au pus la cale un război, dezlănțuit cu scopul descurajării forțelor unirii cu România. În anii care au urmat, Republica Moldova a fost transformată într-un poligon de testare a noilor forme de război hibrid, ulterior aplicate și în alte regiuni ale lumii. Populația și elitele politice au fost o țintă permanentă, iar rezultatele sunt de față: în alegerile parlamentare din 24 februarie curent partidele antiromânești și antiunioniste au în sondaje cotații incredibil de mari.

Buimăcită de corupție, înfundată în sărăcie și dispersată într-un nesfârșit exod peste hotare, populația care a mai rămas este manipulată informațional, ca să renunțe la libertatea civilizației europene și românești. Sunt bune, dar practic ineficiente, dezbaterile savante și politice în jurul noilor soluții oferite prin Parteneriatul estic, o formulă rece și distantă, în fond, care nu convinge populația și nu frânează procesul continuu de degradare și abandon al micii republici postsovietice. Rolul salvator, în aceste condiții, ar trebui să și-l asume, până la urmă, partea liberă a națiunii, instituțiile statului român, noi, cei din România, dimpreună luați. Altfel, vom pierde definitiv Basarabia.

Stimați colegi,

Noua sesiune parlamentară a acestui an demarează, precum am subliniat, în condițiile favorabile ale exercitării de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Aici, la București, la Bruxelles ori la Strasbourg, România își face datoria în cadrul numeroaselor activități, asigurând succesul programelor și proiectelor Uniunii Europene. Prioritățile formulate de țara noastră, „Europa convergenței”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”, sunt obiective general acceptate, dar și posibile soluții pentru noile provocări brexitoiste ale Europei de azi.

Sindromul parizian al „vestelor galbene” și pericolul unui nou val al Războiului Rece, în urma denunțării Tratatului de neproliferare a rachetelor cu rază medie de acțiune, sunt alte provocări care amenință civilizația modernă.

În luna mai, Europa va trece prin frigurile primăvăratice ale campaniei de alegeri europarlamentare, pe care unii o văd ca pe un test de maturitate, iar alții ca pe o amenințare. Zilele trecute, 30 dintre cei mai cunoscuți intelectuali ai lumii au semnat un apel plin de neliniște, intitulat „Europa, ca idee, e în pericol”. Scriitori notorii precum Mario Vargas Llosa, Adam Michnik sau Hertha Müller avertizează că: „Europa e atacată de falși profeți îmbătați de ranchiună, în delir în fața posibilității de a acapara lumina reflectoarelor. Continentul e vulnerabil la propaganda deșănțată a ocupantului de la Kremlin. Ideea de «Europa» se destramă sub ochii noștri. Acesta este climatul toxic în care se vor desfășura alegerile europarlamentare din luna mai.”

Semnatarii apelului cataloghează drept catastrofice viitoarele alegeri parlamentare. S-ar părea că este un demers categoric deprimant, dar încurajarea vine tot din partea lor, odată cu adeziunea marilor intelectuali ai lumii, care nu cedează și nu abandonează lupta. Avertismentul lor consună, în fond, cu permanenta noastră aserțiune că într-o Europă unită, civilizată și prosperă niciun segment de civilizație, precum cel de peste Prut, și niciun fragment de țară nu trebuie să fie uitat, neglijat sau nedreptățit: „După trei sferturi de secol de la înfrângerea fascismului și după 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, se duce o nouă luptă pentru civilizație.”

Este un îndemn pentru noi toți, în acest an deosebit de important pentru România, să ținem cont atât de miza pusă în joc, cât și de premisele noii bătălii pentru civilizație. Vă mulțumesc.

Ion Hadârcă, senator de Vaslui.

## Mulțumim, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Urmează domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

## Distinși colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „Guvernarea PSD a crescut salariile, pensiile și a creat locuri de muncă; PNL promite concedieri, tăieri de subvenții și programe pentru antreprenori”.

## Stimate colege și stimați colegi,

Bunăstarea românilor a crescut în cei doi ani ai guvernării PSD. O atestă datele statistice, dar o simt și oamenii, care pot cumpăra mai multe bunuri și servicii decât în vremea guvernării tehnocrate sau PDL/PNL. Cifrele nu mint. 100.000 de noi locuri de muncă s-au creat în anul 2018. Sunt 5,5 milioane de angajați, 6,5 milioane de contracte active de muncă. Câștigul salarial mediu net a crescut cu 13,1% anul trecut. Puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net a crescut cu 7,8% în același interval de timp. Pensia medie a crescut cu 10% în octombrie 2018 față de octombrie 2017. Constatarea simplă este că în doi ani PSD a reușit să crească cu 50% veniturile lunare ale gospodăriilor românești.

Decizia PSD de a crește substanțial salariile din sănătate a stopat exodul medicilor și al asistenților către alte țări din Uniunea Europeană și s-au înființat peste 5.000 de noi locuri de muncă în sistemul sanitar. Situația din domeniul sănătății demonstrează diferența de viziune dintre PSD și PNL. În guvernarea PSD, salariul mediu net din sănătate a ajuns la 3.536 de lei, fiind cu 27% mai mare decât salariul mediu pe economie, iar în guvernarea PDL, actualul PNL, angajații din sănătate câștigau cu 9% sub nivelul salariului mediu pe economie de la acea vreme.

Așadar, insistențele opoziției și susținătorilor acesteia de a arăta că degeaba au crescut salariile medicilor sunt un puternic indiciu că n-au nici viziune și nici soluții pentru

domeniul sănătății. Altfel spus, sunt toate șansele ca sistemul medical să se reîntoarcă la situația și problemele de acum 8-10 ani, când se închideau și se desființau spitale, dacă actuala opoziție ar veni la guvernare. Guvernarea PSD este singura garanție a continuării calendarului de majorări de pensii și salarii prevăzute în Legea pensiilor, Legea salarizării unitare și în programul de guvernare. Opoziția consideră că aceste majorări sunt nesustenabile, deci le-ar opri dacă ar veni la guvernare. PSD însă continuă și în următorii doi ani realizarea unuia din principalele obiective stabilite în campania electorală: mai mulți bani în buzunarele românilor, mai mulți români în clasa de mijloc.

## Stimați colegi,

La nivelul județului Botoșani, pe care îl reprezint în Senatul României, în bugetul de stat pentru 2019 sunt prevăzute investiții pentru o serie de obiective de interes major pentru județ și pentru regiunea Moldovei.

Astfel, vor fi alocate fonduri pentru infrastructura rutieră, hidrografică și hidrologică, rețeaua de alimentări cu apă și canalizare a județului Botoșani. Și aș face câteva mențiuni: modernizarea drumului național 28B Botoșani–Târgu Frumos; de asemenea, sunt cuprinse sumele pentru autostrada Iași–Târgu Mureș, pentru reabilitarea mai multor drumuri județene și comunale; amenajarea râului Jijia, pentru combaterea inundațiilor și a acumulării de pe Siret din zona Vârfu Câmpului; și, bineînțeles, sunt sumele necesare pentru continuarea celor 258 de obiective aprobate în cadrul etapei a II-a a Programului național de dezvoltare locală.

Vreau, așadar, să-i asigur pe toți botoșănenii și pe toți locuitorii din Moldova că bugetul de stat pentru acest an a fost construit astfel încât să fie continuate și să fie toate sumele destinate investițiilor din această zonă.

Bugetul de stat pe 2019 este clar un buget al investițiilor. Este un buget al dezvoltării și creșterii deplin sustenabil, construit pe realitățile anilor precedenți. PSD a pregătit pentru 2019 un buget echilibrat, bazat în special pe investiții, pe respectarea indicatorilor privind deficitul și pe asigurarea creșterilor de pensii și de salarii prevăzute pentru acest an și pe continuarea creșterii economice. Bugetul prevede finanțarea tuturor măsurilor asumate prin programul de guvernare, măsuri care s-au dovedit corecte din punct de vedere economic și care au adus o creștere a produsului intern brut cu 71 de miliarde de lei în ultimii doi ani.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi este Ziua Roșiei Montane. Poate că unii dintre dumneavoastră știți, poate alții nu știți, Roșia Montană este localitatea cu cea mai veche atestare documentară din România, atestare de la care se împlinesc astăzi 1.888 de ani. Nu e o întâmplare că în jurul Roșiei Montane s-a scris istorie și continuă să se scrie istorie.

În urmă cu peste 10 ani, în vara lui 2007, văzând forța și determinarea celor care luptau pentru salvarea localității din Apuseni de un proiect distructiv, scriam că „Roșia Montană va fi simbolul care va duce la renașterea societății civile din România”. Patru ani mai târziu, pe 15 septembrie 2011, în cel mai critic moment al asaltului cianurilor asupra localității, afirmam: „România nu va mai fi aceeași după Roșia Montană. Deocamdată, Roșia Montană are nevoie de România pentru a fi salvată. Iar, când acest lucru se va întâmpla, la rândul ei, Roșia Montană va salva România. Și nu este vorba de ieșirea din criza economică, ci de un lucru mult mai important: ieșirea dintr-o prea lungă criză morală.”

Doi ani mai târziu, în toamna lui 2013, zeci de mii de cetățeni români, din țară și străinătate, au ieșit în stradă. Victoria din acea toamnă, care a stopat legea pentru dinamitarea Roșiei Montane, a inspirat și a dat încredere și forță celor care luptau și luptă pentru multe alte cauze legitime, de la salvarea pădurilor și apelor României până la eradicarea corupției și pentru statul de drept. În anii care au urmat, numărul celor care au preluat sloganul „Uniți, salvăm toată România!”, derivat din „Uniți, salvăm Roșia Montană!”, a crescut de la zeci de mii la sute de mii și milioane de cetățeni români.

Lupta pentru salvarea Roșiei Montane și schimbarea României este însă departe de a se fi încheiat. Suntem deciși s-o ducem până la capăt. Uniunea Salvați România este primul partid parlamentar care și-a asumat și a acționat în mod programatic pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO și transformarea localității din Apuseni într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazat pe valorificarea resurselor culturale și naturale, de o valoare excepțională, de care dispune. De asemenea, la sfârșitul săptămânii trecute, în timpul negocierilor pentru formarea unei alianțe electorale, la solicitarea USR, Dacian Cioloș și-a asumat, în numele PLUS, aceste obiective.

Lupta pe care am început-o în urmă cu aproape 20 de ani pentru salvarea Roșiei Montane o vom duce la capăt și o vom câștiga. Sunt pe deplin conștient de responsabilitatea pe care o implică această promisiune. Nu de alta, dar sunt vaccinat. Cunosc prea bine tot ce au avut de pătimit politicienii care au încercat să distrugă Roșia Montană și cei care au mințit în legătură cu acest subiect. E mult prea lungă lista politicienilor cianuriști și nu are nevoie de completări.

În încheiere, mă adresez tuturor cetățenilor la care va ajunge acest mesaj:

Uniți, salvăm Roșia Montană!

Uniți, salvăm întreaga Românie!

La mulți ani Roșiei Montane și tuturor celor care luptă pentru ea și pentru România!

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Trufin Lucian, același Grup parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua mondială a cancerului”.

## Stimați colegi,

Data de 4 februarie, Ziua mondială a cancerului, are o însemnătate aparte pentru fiecare dintre noi, fiind marcată printr-o serie de acțiuni menite să ajute la creșterea gradului de conștientizare în rândul populației și pentru a încuraja astfel detectarea din timp a acestei boli nemiloase. În anul 2018 au fost depistate peste 18 milioane de cazuri noi de cancer, dintre care 5 milioane au fost de cancer la sân, cervical, colorectal, care ar fi putut fi depistate din timp și tratate eficient. Detectarea din timp a cancerului și diagnosticul s-a demonstrat că pot crește semnificativ rata de supraviețuire a pacienților, calitatea vieții, precum și reducerea semnificativă a costurilor și a complexității tratamentului împotriva cancerului.

Obiectivul principal al acestei zile este acela de a reduce în mod semnificativ incidența acestei boli în rândul populației și pentru a contribui la scăderea numărului celor care pierd lupta cu această boală.

Ziua mondială a cancerului 2019 este un îndemn de a întreprinde acțiuni pentru a salva vieți, pentru a face din lupta împotriva cancerului o prioritate, atât la nivel colectiv, cât și personal, pentru a preveni această boală, a o depista în faza inițială și a reduce impactul asupra persoanelor, familiilor și asupra comunităților.

Rămâne ca obligație social-morală pentru fiecare dintre noi să contribuim pentru ca în lupta cu boala secolului să înregistrăm rezultate cât mai bune în fiecare zi. Primii pași pornesc de la informația asupra importanței pe care o au analizele medicale. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi.

În cazul unui diagnostic devastator, pacienții trebuie să primească, pe lângă tratamentul adecvat, susținerea psihică necesară pentru a depăși acest moment și pentru a face față unei perioade dificile. Sunt multe lucruri de făcut în acest domeniu. Partidul Social Democrat și-a propus, prin programul de guvernare, construirea unor spitale moderne, dotate cu aparatură performantă, precum și reabilitarea și modernizarea celor existente, îmbunătățirea condițiilor din unitățile sanitare, accesul pacienților la medicamentele necesare, precum și salarizarea corespunzătoare a cadrelor medicale. Nu este ușor să rezolvi probleme care au stat multă vreme într-un con de umbră, dar s-au făcut pași importanți pentru ca toate aceste obiective să fie realizate în cel mai scurt timp.

Victoria împotriva cancerului nu poate fi declarată dacă nu sunt șterse sau diminuate urmele trecerii prin această situație și dacă respectivii pacienți nu sunt redați unei vieți normale, acordându-li-se șansa să funcționeze normal și să aibă o viață împlinită.

Vă mulțumesc.

Ion Ganea, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin Lucian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte. Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „În Parlament votăm legi să-i ajutăm pe fermierii români să se dezvolte și să primească prețul corect pentru munca lor, iar supermarketurile s-au înțeles cum să nu-i plătească”.

## Stimați colegi,

Guvernul PSD–ALDE se încăpățânează să implementeze programul de guvernare pe care l-a propus românilor în 2016. Efectele se văd: au crescut pensiile, au crescut salariile, iar puterea de cumpărare a românului a crescut semnificativ în ultimii doi ani de zile. Dar nu despre acest lucru doresc să vă vorbesc de la această tribună.

Provin dintr-un județ cu un puternic specific agricol și mi-am asumat promovarea măsurilor guvernamentale, precum și europene de dezvoltare a fermierului autohton și, implicit, a satului românesc. Am susținut și voi susține în continuare, în calitate de inițiator sau coinițiator, toate proiectele legislative menite a sprijini spațiul rural românesc.

Permiteți-mi să vă dau un exemplu. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a deschis o sesiune de depunere a proiectelor pe submăsura 16.4 – Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol, submăsură ce permite accesarea unei finanțări nerambursabile de 100.000 de euro pentru realizarea de parteneriate constituite în baza unui acord de cooperare în vederea comercializării produselor prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare și atragerea de noi consumatori.

Județul Botoșani se poate mândri cu produse agroalimentare de o calitate deosebită, care pot deveni brand național prin accesarea acestei submăsuri. Brânzeturile, usturoiul de Copălău, mierea de albine, merele de Curtești, preparatele realizate în carmangeriile locale sunt doar câteva dintre produsele din județul Botoșani care ar putea ajunge mai ușor la consumatori și ar beneficia de avantajele promovării cu ajutorul fondurilor europene, dacă producătorii lor ar realiza acorduri de cooperare în acest scop și s-ar afilia unui lanț scurt de aprovizionare.

Am început demersurile și am propus constituirea unui grup de lucru, pentru a-i pune la aceeași masă pe toți factorii decizionali la nivelul județului Botoșani, conducători și reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții și responsabilități în sectorul agricol. Împreună putem identifica și stimula fermierii și producătorii locali să facă pașii necesari pentru a beneficia de oportunitățile cooperării și îi putem îndruma pentru a accesa sprijinul european acordat pentru promovarea produselor lor.

Județul Botoșani se bucură de modele de bune practici. În acest sens, Cooperativa „Legumele Săvinenilor”, prin membrii săi, a înțeles că își poate valorifica produsele prin intermediul lanțului scurt de aprovizionare, având deja în derulare un proiect de succes depus în sesiunea anterioară. Dar, din păcate, orice demers de bună-credință ce vizează fermierul și producătorul român, inevitabil, se lovește de problema pieței de desfacere pentru produsele agroalimentare. Și, când spunem piață de desfacere, spunem de fapt rețelele marilor retaileri din România.

Și ajungem la o știre mult prea puțin popularizată, din păcate, dar care arată, pentru a nu știu câta oară, că e nevoie de o lege împotriva practicilor comerciale neloiale sau, chiar mai mult, de un cod comercial. Ce spune știrea? „Consiliul Concurenței a sancționat șapte mari comercianți de produse alimentare din România, trei retaileri și patru furnizori ai acestora, cu amenzi în valoare totală de aproape 19 milioane de euro, cu acuzația că s-ar fi înțeles pentru menținerea unor prețuri ridicate. Amenzile au fost aplicate în urma unor investigații privind fixarea prețurilor între retaileri și furnizorii acestora în perioada 2010–2016.”

Așadar, trei mari rețele de supermarketuri și patru furnizori de-ai lor au înșelat românii. S-au înțeles între ei cât de mari să fie prețurile. Astfel, au anulat concurența și regulile economiei de piață, în paguba cumpărătorilor, dar și a producătorilor autohtoni, ce se chinuie să supraviețuiască, acceptând aproape orice din partea marilor retaileri, retaileri care stabilesc cu cât cumpără românul și cât valorează munca fermierului și producătorului român.

Și, atunci, mă întreb și vă întreb: în cei opt ani de zile, de la începutul investigației și până la aplicarea amenzii, câți producători și-au închis afacerile, câți fermieri și-au vândut animalele și pământul și au luat drumul străinătății?

Aceasta este adevărata pagubă a tragediei mediului rural românesc. Iată, stimați colegi, de ce trebuie adoptate cât mai repede modificările la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor agroalimentare, în sensul combaterii practicilor comerciale neloiale.

Dar guvernarea PSD se încăpățânează să crească veniturile românilor prin majorarea de pensii și salarii, să scadă fiscalitatea generală, pentru ca firmele românești să se dezvolte, și să sancționeze lăcomia, șmecheria celor care încearcă să fenteze statul român prin așa-zise „optimizări fiscale” sau prin înțelegeri oculte, care au ca rezultat creșteri de prețuri și tarife care smulg din buzunarele românilor ceea ce le-a adus în plus guvernarea actuală.

## Stimați colegi,

În încheiere, vreau să transmit un mesaj foarte clar: orice investitor, orice corporație, orice companie trebuie să înțeleagă că sunt bine-veniți în România, au avantaje și beneficii legale, pot face profit corect, dar trebuie, la rândul lor, să fie onești, de bună-credință, să respecte statul român, legea română și, în definitiv, pe clienții, fermierii și producătorii români.

Vă mulțumesc.

Senator PSD Lucian Trufin, Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Bulacu Romulus, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Cancerul poate fi oprit; depinde de noi”. ## Stimate colege și stimați colegi,

La fel ca în sesiunea trecută, domeniul sănătății va reprezenta pentru mine o prioritate și sper să conving pe cât mai mulți dintre dumneavoastră să se implice, individual sau în cadrul grupului parlamentar, în proiecte ce țin de sănătatea românilor.

Sistemul public de sănătate reprezintă o componentă esențială a statului. Iar acesta este și motivul pentru care sunt îngrijorat de situația spitalelor din România. Sunt îngrijorat și de situația pacienților și sunt îngrijorat inclusiv de numărul mare de cazuri de gripă, care a făcut deja peste 80 de victime. Rata vaccinării în România este una dintre cele mai mici din Europa și, în acest context, doresc să lansez mai departe apelul medicilor de vaccinare împotriva virusului gripal și de respectare a normelor de igienă.

Am ales astăzi însă să aduc în atenția dumneavoastră tratarea și prevenirea cancerului, maladie care afectează milioane de persoane și produce anual peste 1.300.000 de decese în întreaga Europă.

În fiecare an, 4 februarie este declarată Ziua mondială pentru lupta împotriva cancerului, o inițiativă ce are drept scop sporirea gradului de informare a opiniei publice.

Există sute de tipuri de cancer, iar în foarte multe cazuri medicina nu a ajuns încă la nivelul necesar de a trata optim. Există însă și progrese formidabile în diagnosticarea timpurie, în explorarea unor tratamente noi sau monitorizarea eficientă. Din păcate, România este restantă la toate aceste capitole, mai ales când vine vorba despre medicamente inovative. Există diferențe și de 10 ani între momentul în care un medicament devine disponibil pentru pacienții din Europa de Vest și momentul în care ajunge și la pacienții români, timp în care industria lansează o nouă generație de medicamente.

Trebuie, de asemenea, să identificăm blocajele birocratice pentru susținerea bolnavilor de cancer. De prea multe ori, aceștia nu se luptă doar cu boala, ci și cu incompetența, și cu birocrația excesivă a statului, fiind obligați să-și caute tratamentul în străinătate, din cauza lipsei de disponibilitate în România. Extrem de importantă este susținerea programelor de screening, deoarece șansele de supraviețuire sunt foarte bune atunci când afecțiunea este descoperită în stadiile incipiente.

Vă invit, de aceea, să acordați o atenție sporită lipsei de medicamente compensate din România privind medicamentele inovative, a programelor de screening, a disponibilității stocurilor de medicamente vitale și blocajelor birocratice. Este important să facem acești pași, care pentru bolnavii de cancer pot însemna uneori diferența între viață și moarte.

De asemenea, în încheiere doresc să profit de această ocazie și să felicit încă o dată asociația „Dăruiește Viață” pentru inițiativa și efortul de a construi primul spital de oncologie și radioterapie pediatrică din România și vă invit atât pe dumneavoastră, cât și pe membrii Guvernului să le oferim tot sprijinul necesar în acest demers.

Mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 București.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bulacu Romulus, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă.

Titlul declarației politice: „Viitorul nu sună bine deloc!”. 2018 s-a încheiat apoteotic pentru economia românească. În an de creștere economică avem un deficit foarte mare, făcut prin majorări de salarii, și o datorie externă aproape dublă.

Dar veștile proaste nu s-au terminat aici. Ordonanța nr. 114 din decembrie 2018 privind măsuri fiscal-bugetare va crea o undă de șoc, răsturnând reguli de bază în sectoare precum energie, telecomunicații, financiar-bancar sau piața de capital, care susțin modernizarea economiei și calitatea vieții populației. Această ultimă găselniță va lovi exact în motoarele economiei, accelerând panta descendentă pe care România deja se află de doi ani. Îngreunarea accesului populației și al IMM-urilor pe piața bancară, în contextul diminuării investițiilor, va falimenta țara într-un timp foarte scurt. Nu în ultimul rând, reducerea comisionului de administrare a pilonului II de pensii, permiterea retragerii din fond și impunerea unor cerințe de capital mai mare vor distruge fondurile celor care au economisit. Ordonanța nr. 114 va sărăci populația și va mutila întreaga dezvoltare a economiei, în condițiile în care piețele internaționale anunță o nouă recesiune în viitorul foarte apropiat.

2019 – odată întors din țările calde, Liviu Dragnea guvernează pe rețeaua de socializare și scoate noi promisiuni din tolba cu povești: „Cu cifrele pe masă. Viitorul sună bine!”

Care cifre? Creșterea istorică a unui euro, cotat azi la 4,76 de lei? Indicele ROBOR de 3,11? Deficitul bugetar de 3%? Inflația de 5%? Explozia de prețuri la utilități? România situată pe locul 24 din 28 în Uniunea Europeană privind percepția corupției?

Acest an se anunță extrem de complicat pentru economia țării. Când piața internă simte ecoul devalorizării leului, orice intervenție devine aproape imposibilă. Dar PSD are o explicație: inteligența artificială a vinovatului de serviciu, Banca Națională a României. Din nefericire, singura inteligență artificială în toată această tevatură cred că poate fi admirată chiar în fruntea Guvernului.

Viitorul sună bine pentru cine? Avem un buget mincinos, care arată falimentul guvernării PSD–ALDE și care condamnă România la subdezvoltare. Analizând principalii indicatori ai bugetului și cifrele prezentate de Ministerul Finanțelor Publice și urzite la aceeași masă cu Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, vedem o rețetă de jefuire a bugetelor locale și o soluție de furt din buzunarele românilor, care vor trebui să plătească toate măsurile populiste adoptate în acești ani prin scumpiri și dobânzi mai mari. Un proiect al alocărilor bugetare construit pe indicatori falși denotă doar disperarea celor din guvernarea PSD–ALDE, care cred că niște cifre ajustate fictiv pot aduce bunăstare sau pot diminua dezechilibre economice majore. Unde sunt finanțările necesare celor opt spitale regionale? Sau kilometrii de autostradă promiși în programul de guvernare? Nu mai există nici măcar pe foaia de hârtie.

PSD și ALDE au apelat doar la scamatorii, care să ascundă ineficiența și incompetența guvernării, crescând taxele cu mâinile primarilor. Lipsa de predictibilitate, de transparență și încredere ne va costa scump și, din păcate, datoriile acumulate în ultimii ani vor cădea pe umerii urmașilor noștri, cei care vor decide să mai rămână pe aceste meleaguri. Din păcate, sunt mulți cei care trăiesc doar prezentul, ignorând trecutul și refuzând să privească viitorul. Guvernarea PSD–ALDE a devenit o bombă cu ceas, iar efectele dezastroase, accelerate de măsurile analfabetismului fiscal, vor apărea mai repede decât a anticipat mediul de afaceri.

Viitorul nu sună bine deloc! Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, același Grup parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Supraaglomerarea unor școli, o problemă a învățământului românesc”.

Anul 2019 ne găsește cu multe proiecții favorabile pentru domeniul învățământului, dar și cu o serie de probleme de rezolvat. Una dintre acestea trenează de cel puțin un deceniu, accentuându-se tot mai mult în ultimii ani. Este vorba despre fenomenul supraaglomerării școlilor, cu precădere a celor mari, din mediul urban, fapt ce duce la consecințe cu efecte directe în planul randamentului elevilor, al rezultatelor școlare și al capacității de a acoperi necesarul de personal didactic calificat.

Astfel, datorită supraaglomerării, multe școli au fost nevoite să recurgă la învățarea în câte trei schimburi, în vreme ce numărul de elevi dintr-o clasă ajunge să depășească frecvent maximumul de 25, cât prevede legea. Este, de exemplu, cazul județelor Vaslui și Iași, unde există clase de 35-36 de elevi, dar și școli în care se învață doar dimineața și nu sunt folosite toate sălile de clasă. În Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017–2023, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației Naționale în noiembrie 2017, se arată că doar 30% dintre unitățile de învățământ au capacitate adecvată.

Printre cauzele supraaglomerării specialiștii enumeră introducerea clasei pregătitoare la ciclul primar, din 2012, lipsa de spațiu din școli, dar și ușurința cu care părinții pot obține viză de flotant în zone cu școli bune, astfel încât să-și poată înscrie copiii acolo.

Cum putem contracara acest fenomen?

În primul rând, este necesară o mai mare rigoare în respectarea legii. În Legea educației naționale, Legea

nr. 1/2011, este precizat, la art. 63, că în învățământul primar clasa cuprinde în medie 20 de elevi, și nu mai mult de 25, iar în învățământul gimnazial, liceal și profesional, inclusiv cel dual, precum și în învățământul postliceal clasa cuprinde în medie 25 de elevi, și nu mai mult de 30. Problema este că legea a fost completată cu un alineat care deschide calea pentru depășirea prevederii menționate, anume: „În situații excepționale, formațiunile de preșcolari sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ care solicită exceptarea.”

Făcând o comparație cu situația din învățământul superior, s-ar putea avea în vedere prevederi similare, astfel încât inspectoratele școlare să nu accepte excepțiile decât în cazuri cu totul justificate și atunci când există spații de învățare adecvate. Astfel, în cazul învățământului superior, există norme ale Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior pe baza cărora se fixează pentru fiecare specializare numărul maxim de studenți ce pot fi școlarizați, în funcție de resursele disponibile – se iau în considerare spațiile de învățământ existente, numărul de cadre didactice –, iar, odată fixat acest maxim, nu poate fi depășit sub niciun motiv. Chiar dacă lucrurile nu sunt întru totul similare, s-ar putea fixa și pentru învățământul preuniversitar niște criterii clare, astfel încât creșterea numărului de elevi dintr-o clasă peste maximumul admis de lege să nu mai fie atât de ușor aprobată.

De asemenea, așa cum am menționat, ar trebui ținut seama de felul în care părinții obțin viza de flotant în alte zone ale orașului față de cea în care domiciliază, tocmai pentru a-și putea înscrie copiii la școlile dorite. Criteriul apropierii domiciliului copilului de școală trebuie avut în vedere, dar într-o formă onestă, în care să fie luate în considerare cazurile de necesitate reală.

Am lăsat la final un aspect esențial pentru acest fenomen: neomogenitatea corpului profesoral. Dacă nu ar exista diferențe între competențele cadrelor didactice de la o școală la alta, atunci nici părinții nu ar mai fi focalizați pe înscrierea copiilor la anumite școli. Programele de actualizare a cunoștințelor, cele de formare profesională continuă – de salutat recentul memorandum semnat între Guvernul României și federațiile sindicale reprezentative din învățământ, care prevede asemenea măsuri –, perioadele de tutorat, în care cadrele didactice aflate la începutul carierei lucrează alături de cei cu experiență în învățământ, sunt câteva din acțiunile care pot fi materializate, pentru a omogeniza corpul profesoral.

În concluzie, am dorit să atrag încă o dată atenția asupra fenomenului supraaglomerării unor școli, cu atât mai mult cu cât se preconizează elaborarea unei legi a învățământului preuniversitar, iar cadrul legal poate fi un element esențial în reducerea fenomenului menționat. Pe lângă partea legislativă, investițiile în școli noi, asigurarea unui număr suficient de cadre didactice ar putea să ducă la o repartiție echitabilă a numărului de elevi în școli, cu efecte asupra îmbunătățirii performanțelor școlare, lucru pe care cu toții, legiuitori, profesori, părinți, ni-l dorim de la sistemul de educație. Sunt Doru Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața!

Titlul declarației politice: „Reabilitarea infrastructurii culturale cu fonduri europene nerambursabile”.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Iașiul, vechea capitală a Moldovei, de curând „capitala istorică” a României, a avut de-a lungul timpului mai multe supranume. Unul însă a însoțit permanent orașul în ultimii 150 de ani: cel de „capitală culturală a României”. Spiritul acestui oraș a fost cel mai bine definit de marele istoric și om de stat Nicolae Iorga, care spunea: „Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie niciunul, căci cine nu a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință în spiritul trecutului nostru, care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea.”

Oraș al muzeelor – în fapt, un adevărat muzeu în aer liber –, Iașiul păstrează încă un tezaur de o valoare inestimabilă: clădirile de patrimoniu – adevărate bijuterii arhitecturale. Trecerea timpului și-a pus, inevitabil, amprenta și pe aceste edificii. În ultimii ani, Palatul Culturii, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Mănăstirea „Trei Ierarhi”, Biblioteca Centrală Universitară și mitropolia, ca să amintesc doar câteva, au trecut prin ample lucrări de consolidare și reabilitare.

Acum am intrat într-o nouă etapă, cea a utilizării fondurilor europene pentru refacerea clădirilor de patrimoniu. Autoritățile județene din Iași au semnat deja contracte de finanțare pentru mai multe obiective de importanță locală, regională și națională.

Astfel, Casa Memorială „Nicolae Gane” va primi fondurile necesare pentru reabilitarea și reintroducerea în circuitul turistic, după 12 ani de când a fost închisă. Valoarea totală a proiectului depășește 1,2 milioane de euro, din care peste 1,1 milioane de euro reprezintă finanțare nerambursabilă. După reabilitare, muzeul va găzdui expoziții permanente și temporare de fotografie, artă plastică, colecții de manuscrise, arhitectură și design, un laborator de restaurare a cărților și activități de legătorie.

Casa Dosoftei, numită „Casa cu arcade”, găzduiește Secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. Clădirea se află în plin proces de restaurare, valoarea investiției cifrându-se la aproximativ 800.000 de euro, mare parte din această sumă fiind finanțare europeană.

Muzeul „Vasile Pogor” va fi obiectul unui proces de refacere, suma ce va fi investită urmând să fie de aproximativ 1,4 milioane de euro. „Casa cu ferestre luminate”, așa cum mai este aceasta cunoscută, ocupă un loc aparte în viața culturală a Iașiului și a întregii Moldove. A fost sediu al Societății Literare „Junimea” și al revistei „Convorbiri literare”.

Sediul fostei chesturi de poliție și locul în care a funcționat revista „Viața Românească”, clădire monument istoric, va deveni Casa Muzeelor. Recent a fost semnat contractul de finanțare pentru consolidare, refuncționalizare și mansardare a clădirii. Valoarea lucrării va fi de aproximativ 3,5 milioane de euro, cea mai mare parte a sumei fiind nerambursabilă. Un muzeu al Holocaustului, primul de acest gen din România, care va comemora Pogromul de la Iași, va fi înființat aici.

În cadrul Programului operațional comun România–Republica Moldova 2014–2020, autoritățile județene din Iași au depus mai multe cereri de finanțare, pentru obținerea de fonduri nerambursabile.

Proiectul „Călător pe meridiane culturale” are o valoare de 1,7 milioane de euro și presupune restaurarea și promovarea Muzeului „Ion Creangă”, complex care are în centrul său faimoasa bojdeucă, prima casă memorială din România, devenită muzeu pe 15 aprilie 1918, adică acum aproape 101 ani. „Educație și cultură fără frontiere” este un alt proiect, cotat la 1,6 milioane de euro, și prevede reabilitarea Muzeului „Mihai Eminescu” din Parcul Copou.

Proiectul „Circuit turistic internațional de promovare a patrimoniului cultural-istoric” are o valoare totală de 1,6 milioane de euro și vizează restaurarea conacului familiei Negruzzi de la Hermeziu. Iar în cadrul proiectului „Dezvoltarea turismului transfrontalier prin valorificarea tradiției, culturii și monumentelor în regiunea transfrontalieră Ungheni, Republica Moldova – Iași, România” a fost propusă reabilitarea stăreției din cadrul Mănăstirii Golia. Investiția totală va fi de 1,7 milioane de euro.

Iată deci că ne putem proteja patrimoniul cultural cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, investiții care ne conservă clădirile emblematice ale trecutului pentru generațiile viitorului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Wiener Adrian, același Grup parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

De câte ori în ultimii ani, în ultimii mulți ani, ați văzut dumneavoastră la o ceremonie de decernare de premii într-o competiție majoră ordinea următoare: locul III – Germania, locul II – Franța, locul I – România?

Această performanță a reușit-o România la nivel european într-un domeniu de maximă importanță: justiția. Și bineînțeles că nu a fost în niciun fel o realizare a Guvernului PSD–ALDE. A fost o realizare a României, prin Laura Codruța Kövesi, care a fost plasată prima de către juriul care a selectat propunerile pentru rolul de procuror-șef european.

Acum, repetentul clasei, picat la materia stat de drept, instrumentul domnilor Dragnea și Tăriceanu, Tudorel Toader, își permite să meargă cu pâra pe la Bruxelles, încercând, culmea, să saboteze candidatura compatrioatei noastre.

De ce o face? Este simplu. Pentru că PSD și ALDE nu promovează aceleași valori cu marile țări europene și nu își doresc o Românie în rând cu partenerii majori europeni. PSD și ALDE vor să continuăm să fim pe primele locuri în Europa doar la nivelul corupției, la lipsa kilometrilor de autostradă, la lipsa cheltuielilor pentru educație, la sărăcie. Pentru că PSD și ALDE cred că o țară slăbită este o țară pe care o pot duce de nas mai ușor.

Calculul domnilor Dragnea și Tăriceanu nu este, din fericire, corect. De la începutul anului am întâlnit români în comunități din Austria și Germania – Viena, Ingolstadt, Stuttgart, München – care își pun problema, ca și din ce în ce mai mulți români care trăiesc în afara granițelor țării, cum să ajute România, cum să se implice pentru a face ca România să fie mai puternică, și nu mai slabă, așa cum o vor guvernanții actuali.

Avem în față un exemplu de răspuns simplu. Fac un apel către toți românii din diaspora: cereți-le europarlamentarilor care reprezintă țările în care trăiți în Parlamentul European să voteze pentru Laura Codruța Kövesi, să voteze pentru ca o româncă să aibă responsabilitatea funcției de procuror-șef european, să ne ajute să punem România pe primul loc.

Și apoi, pe 26 mai, ieșiți la vot la alegerile europarlamentare și asigurați-vă că trimiteți în Parlamentul European oameni de prima mână, de care să fiți mândri. Viitorii europarlamentari pe care alianța USR–PLUS îi propune sunt mandatați să voteze pentru România, pentru interesul României, pentru că noi credem într-o Românie câștigătoare.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Wiener Adrian, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bucureștiul este mai aproape de Bruxelles decât de Vișegrad”.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

„Pe fondul unei culturi patriarhale, care valorizează forța brută, rectitudinea morală ambiguă, discursul identitar, uneori captivă unei perspective nostalgice asupra trecutului deformat, desensibilizată la impostură și duplicitară, ei bine, într-un astfel de ecosistem politic, populismul prosperă. Peisajul politic, social și din mass-media favorizează populismul poate mai mult decât oricând după al Doilea Război Mondial.”

Retorica agresiv-naționalistă și eurocentrifugă, cu accentele bine ponderate de anticolonialism chiar, al unora dintre politicienii români, nu face decât să genereze confuzie, să deruteze și să dezagrege cheagul de identitate europeană pe care românii l-au construit cu speranță și răbdare în ultimii 10 ani. Exersarea mușchiului autohtonist dezechilibrează balanța și ne împinge spre izolaționism cultural și economic.

Discursul adversarial față de așa-zisa lăcomie corporatistoccidentală, translarea în cheie morală a unor mecanisme economice nu fac decât să amorseze ura și neîncrederea în toate acestea, doar pentru beneficii politicianiste mioape.

Demersul programatic de fragilizare a statului de drept în România ne îndepărtează de uniunea de valori a Europei. Dragi colegi,

În contextul tolerării corupției endemice și al cauționării hoției primitive, în timp ce construiți rezervoare electorale prin dispense și sinecuri din bani publici, denunțați ipocrit imperialismul corporatist și vă asumați cu aceeași fățărnicie stindardul românismului. Excesele patriotarde dinspre zona politică destabilizează piața economică.

Iresponsabilitatea bugetară nu poate fi acoperită prin externalizarea dezastrului asupra capitalului străin sau asupra investitorilor lacomi, nu poate fi edulcorat prin xenofobie economică.

Aversiunea nedisimulată față de Occident, redescoperirea lexiconului naționalism-ceaușismului, în care dușmanii poporului sunt străinii fără scrupule care exploatează și exportă decadență și sărăcie, nu fac decât să izoleze și să radicalizeze românii față de Europa. Și poate atașamentul față de o Europă prosperă și stabilă este cea mai consistentă aserțiune a societății românești.

Nu pot să nu constat, alături de liderul Grupului ALDE din Parlamentul European, discursul duplicitar al domnului Tăriceanu. Spre exemplu, ați promis respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția în ceea ce privește legile justiției și modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală. Acest lucru nu s-a întâmplat. Comisia recomandă, printr-un raport din octombrie 2018, un proces de consultare cuprinzător, sprijinul larg al societății românești și respectarea standardelor europene și a deciziilor Curții Constituționale.

De asemenea, ați cauționat activ un demers de subminare programatică a justiției din România, demers ce a generat cel mai dur raport MCV din 2012 încoace, în fapt, un regres major de la îndeplinirea condiționalităților de aderare din 2007. Acest raport este un bilanț al subminării independenței justiției în România: doar două din cele 12 recomandări făcute în ianuarie 2017 au fost îndeplinite.

Domnule Tăriceanu, Bucureștiul este mai aproape de Bruxelles decât de Vișegrad.

Vă mulțumesc.

Senator Adrian Wiener, Circumscripția nr. 2 Arad.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ionașcu Gabi.

Mulțumesc, doamnă președintă de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, aș dori un drept la replică la o declarație politică făcută de un coleg și aș completa-o, de fapt, spunând că le cer românilor să se asigure că nu vor mai trimite în Parlamentul European reprezentanți ai partidelor care au votat împotriva României.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „«Sunt și voi fi» – luptăm împreună împotriva cancerului”. ## Dragi colegi,

În prima mea declarație politică din această sesiune parlamentară aș dori să mă refer la o problemă de sănătate publică care, din păcate, îi afectează pe foarte mulți dintre semenii noștri. Mă refer la diferitele tipuri de cancer, care în fiecare an, în mod nemilos, fără a ține cont de vârstă, sex sau condiție socială, cauzează decesul a milioane de pacienți în întreaga lume.

Conform celor mai recente statistici, în anul 2018, la nivel global au fost depistate peste 18 milioane de cazuri noi de cancer, dintre care 5 milioane au fost cancer la sân, cervical, colorectal și oral, care ar fi putut fi depistate din timp și tratate eficient.

În fiecare an, data de 4 februarie este dedicată luptei împotriva acestei necruțătoare boli. Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, zi fondată de Uniunea Internațională de Control al Cancerului, a avut în acest an obiectivul de a crește gradul de conștientizare în privința prevenirii și a depistării cancerului încă din stadiul incipient, a testelor de screening și a diagnosticului, pentru a crește șansele de supraviețuire ale pacienților.

Vreau și eu să preiau mottoul acestei organizații, „Sunt și voi fi”, și îmi doresc ca oamenii să știe că multe dintre tipurile de cancer pot fi controlate și chiar vindecate, în special dacă sunt detectate și tratate cât mai devreme posibil. Detectând cancerul în formă incipientă, este cea mai eficientă metodă de a preveni milioane de decese. Detectarea din timp a cancerului, screeningul și diagnosticul s-a demonstrat că pot crește semnificativ rata de supraviețuire a pacienților, calitatea vieții, precum și reducerea semnificativă a costurilor și a complexității tratamentelor împotriva cancerului.

Aș dori să adresez un îndemn public către toți românii pentru a utiliza toate mijloacele puse la dispoziție de statul român și să participe la aceste campanii de screening. Trebuie să treacă peste jenă, rușine sau teamă și să conștientizeze că doar așa vor putea să depisteze și să trateze diversele boli ce pot apărea.

De asemenea, aș dori să adresez și un apel la solidaritate către toți aparținătorii, familiile și apropiații pacienților care suferă de cancer. Trebuie să rămânem aproape de acești pacienți, de acești bolnavi, să le arătăm empatie și să le asigurăm atât resursele necesare, cât și sprijinul psihologic, pentru ca ei să aibă o șansă reală de vindecare. Dincolo de tratamente medicale inovative, suportul afectiv și moral este esențial în aceste cazuri.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată. Florian Bodog, senator PSD Bihor.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi.

Mulțumesc, doamna președintă. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică este intitulată „Ordonanța nr. 114, chintesența guvernării PSD”.

Pe finalul anului trecut, așa cum le place guvernanților să orânduiască treburile țării, Guvernul domnului Dragnea a emis Ordonanța nr. 114, care pune în practică delirul verbal

al președintelui PSD. Actul normativ, dat între Crăciun și Revelion, este o premieră în istoria parlamentarismului din România, reușind să modifice substanțial, din condei și fără niciun fel de studiu de impact. Astfel, s-au modificat mai multe legi, printre care se află Codul fiscal, care, alături de Legea învățământului, este cel mai violentat dintre actele normative românești.

Ordonanța ticluită de geniul din umbra bietei doamne Dăncilă, denumită „ordonanța lăcomiei”, după obiectul ei, reușește dintr-un foc să producă mai multe daune economiei românești și cetățenilor decât ar fi reușit orice corporație sau guvern ostil al închipuirilor liderilor PSD.

Războiul declarat de Guvern ROBOR-ului s-a concretizat printr-o taxare aberantă a activelor băncilor, legată de nivelul dobânzilor la creditele interbancare. Deși merge lunar cu basca-n mână la poarta băncilor al căror client permanent este, Guvernul are un comportament infantil, scumpindu-și singur creditul pe care îl cere lună de lună de la „ticăloasele bănci”, fără de care nu ar avea bani pentru plata cheltuielilor curente. Culmea este că măsura nu lovește băncile imperialiste, nici măcar pe domnul Soros, ci Banca Transilvania, cea mai solidă bancă românească.

Gogomănia gândită în laboratoarele Vâlcov este atât de mare, încât Guvernul negociază de câteva zile o soluție cu BNR prin care „taxa pe lăcomie” să devină neaplicabilă, fără ca ordonanța să fie abrogată, așa cum ar fi trebuit.

„Ordonanța lăcomiei” își devoalează adevăratul scop atunci când introduce taxarea cu 2% din venit a firmelor din energie și comunicații. Deși ordonanța a fost adoptată pe 27 decembrie anul trecut, impozitul este datorat de firme pentru anul 2018. Aberație mai mare nici că se putea. Prin această măsură, Guvernul, care vreme de doi ani a fost un fel de Moș Crăciun care a adus cadouri clientelei pe credit, admite că a ajuns la fundul sacului. Și nici creditorii săi tradiționali nu mai sunt dispuși să-i crediteze generozitatea sinucigașă.

Introducând o plafonare de preț al gazelor naturale provenite din surse interne, Guvernul scoate de pe piața românească tocmai firmele românești și favorizează importurile, iar investitorii strategici care urmau să scoată gazele din Marea Neagră trimit România la conducta South Stream, pe lângă care se bucură Gazprom. Criza energetică din luna ianuarie ne-a arătat un peisaj apocaliptic, generat de Ordonanța nr. 114. Urmează concedieri în bănci de circa 25% din personal și concedieri în industria petrolului de circa 75% din personal. Un sondaj efectuat de Consiliului Întreprinderilor Mici și Mijlocii arată că jumătate dintre patronii de întreprinderi mici și mijlocii intenționează să opereze disponibilizări în perioada următoare, ca efect al majorării salariului minim pe economie.

Încercând să corecteze din pix găurile la buget, Guvernul pune pe foc întreaga economie românească printr-un singur act normativ, adoptat la adăpostul sărbătorilor de iarnă. Ordonanța nr. 114 ne arată în toată splendoarea ei incompetența crasă a unui guvern destinat să joace după cum îi cântă un singur om. PSD este un partid care și-a schimbat propriul guvern de trei ori, o dată prin moțiune de cenzură introdusă tot de el, și care guvernează după ureche și interese. Ordonanța nr. 114 îl reprezintă din toate punctele de vedere.

Vă mulțumesc.

Senator Ionașcu Gabi.

O invit la microfon pe doamna senator Dinică Silvia Monica, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Cazan Mircea Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Conținutul apei potabile – suntem în siguranță?”.

Săptămâna ce tocmai s-a încheiat a fost marcată de războiul declarațiilor dintre Ministerul Sănătății și societatea Apa Nova. Am aflat cu această ocazie că Direcția de Sănătate Publică București și Apa Nova au semnat un protocol de colaborare ce conține o clauză prin care DSP este obligată să nu facă publice informații fără acordul Apa Nova.

Legea nr. 458/2002 prevede clar că „apa potabilă trebuie să fie sanogenă și curată, să fie lipsită de microorganisme, paraziți sau substanțe care, prin număr sau concentrație, pot constitui un pericol potențial pentru sănătatea umană”.

Ce ne-ați spus dumneavoastră, în calitate de ministru al sănătății? Ați recomandat ca apa de la robinet să nu fie folosită pentru consum, pentru prepararea hranei sau pentru igiena proprie. Ce nu ne-ați spus, doamnă ministru, a fost explicația și contextul juridic pentru care o instituție a statului român, înființată doar pentru a apăra sănătatea publică, să aibă un protocol de colaborare cu o societate privată prestatoare de servicii, adică Apa Nova.

Având în vedere toate aceste aspecte extrem de grave, doamnă ministru, vă solicit să ne puneți la dispoziție public întreg protocolul încheiat între Direcția de Sănătate Publică București și Apa Nova, cu tot cu anexe. Totodată, vă cer, dacă nu ați făcut-o deja, să sesizați organele competente, care să efectueze o anchetă completă la cele două instituții, având ca obiect aflarea adevărului despre cauzele care au provocat acest incident.

În același context, vă rog să ne răspundeți la următoarele întrebări:

S-au asigurat supravegherea și controlul monitorizării calității apei potabile cu adevărat de către producători, distribuitori și de către autoritatea de sănătate publică a municipiului București?

Potrivit art. 8 alin. (3) din legea menționată anterior, „autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, dispune interzicerea sau restricționarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformități față de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană și verifică dacă au fost luate măsurile necesare pentru protejarea sănătății umane”. Care au fost măsurile pe care Direcția de Sănătate Publică București le-a luat pentru protejarea sănătății umane?

Există vreo derogare de la lege privitor la parametrii valorici stabiliți care să privească societatea Apa Nova? Dacă da, pentru cât timp? Și s-a adus la cunoștința Comisiei Europene? A fost aprobată de Institutul Național de Sănătate Publică?

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi se numește „Unde sunt pesediștii de altădată?”.

Constat pe zi ce trece că ajung să „regret” – evident, cu ghilimelele de rigoare – lipsa pesediștilor de altădată. Erau comuniști cu școală și educație comunistă. Știam că sunt comuniști. Știam că sunt pregătiți la „Ștefan Gheorghiu”. Știam că au carte și în domeniile lor erau profesioniști. Era vechea clasă politică a lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, Hrebenciuc, Michi Șpagă, Ilie Sârbu, Ioan Rus etc. Când au plecat de la putere, mi-am făcut cruce și am zis: Doamne-ajută, țara aceasta va merge pe un alt drum, mai bun, mai european!

A venit noua clasă politică, mai tânără, formată din pesediști mai noi, Victor Ponta, Dan Șova, Nicolae Bănicioiu, care erau școliți de înaintașii lor, de comuniștii dinainte de ’89, și credeam că nu mai pleacă niciodată de la guvernare. Au plecat. Și ne-am făcut din nou cruce, sperând la ceva mai bun pentru această țară.

Liviu Nicolae Dragnea împreună cu Guvernul Dăncilă au întrecut orice măsură, făcându-ne să exclamăm: unde sunt pesediștii de altădată? Incompetența, analfabetismul, minciunile și imaturitatea actualilor miniștri PSD te fac să te gândești că România e pe cale să devină o țară de lumea a treia.

De exemplu, ministrul turismului își ascunde lipsa de performanță jignind fără să țină cont despre cine este vorba: Președintele României, parlamentari, președinte de consiliu județean sau primar de municipiu. Imaturitatea politică și atmosfera creată de președintele lor corupt, Liviu Nicolae Dragnea, îi fac pe unii miniștri să piardă contactul cu lumea reală. O Românie fără buget, o Românie fără investiții, o Românie fără locuri de muncă, o Românie bolnavă, fără servicii medicale, o Românie fără investiții în educație, o Românie unde prim-ministrul actual a pierdut alegerile pentru a fi primar într-un orășel cu 11.000 de locuitori, o Românie unde președinta ANAF-ului a picat de cinci ori examenul pentru a fi inspector într-o direcție în cadrul ANAF, o Românie unde ministrul apărării s-a sustras de la efectuarea stagiului militar, o Românie unde ministrul sportului a picat de două ori examenul de titularizare pentru a fi profesor de sport – aceasta este România de astăzi, condusă de Liviu Nicolae Dragnea și suita sa de incompetenți. Și, culmea, România deține și președinția Consiliului Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Senator de Sibiu, Mircea Cazan.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

## Stimați colegi,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD – doamna senator Arcan Emilia și următorii domni senatori: Smarandache Miron Alexandru, Vulpescu Ioan, Iriza Scarlat, Brăiloiu Tit Liviu, Toma Vasilică;

– Grupul parlamentar al PNL – doamna senator Hărău Eleonora Carmen, domnii senatori Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Popa Cornel;

– Grupul parlamentar al USR – domnii senatori Alexandrescu Vlad Tudor, Coliban Allen;

– Grupul parlamentar al ALDE – domnii senatori Sibinescu Ionuț, Nicoară Marius Petre;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare au depus declarații politice în scris domnul senator Lungu Vasile Cristian și domnul senator Țuțuianu Adrian.

Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 6 februarie 2019.

## Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 4 februarie, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 86 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Ion Ganea și doamna senator Silvia Monica Dinică, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

La punctul „Inițiative legislative”, primul punct de la „Inițiative legislative”, L618/2018, Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 48/2018, avem rugămintea să fiți de acord cu scoaterea de pe ordinea de zi și retrimiterea, pentru două săptămâni, la comisia de specialitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Termen – două săptămâni, da?

E în regulă.

Mai sunt și alte intervenții la ordinea de zi? Nu.

Atunci,

Doamna senator Craioveanu, vă rog, o intervenție în numele Grupului PSD. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac un anunț: domnul senator Renică Diaconescu nu va mai fi membru în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 11–16 februarie 2019.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost convenit, aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 11 februarie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 12 februarie: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 13 februarie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 14 februarie: 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 15, și sâmbătă, 16: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la datele de 13, 19 și 26 decembrie 2018, a unor inițiative legislative.

Stimați colegi,

Este vorba despre 13 inițiative legislative. Le aveți în documente, nu le mai citesc, doar doresc să informez plenul Senatului că inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 146 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supune...

Vă rog, intervenție de procedură, domnul senator Alexandrescu.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam doar să semnalez că între aceste inițiative legislative care trec prin adoptare tacită astăzi se află o lege foarte importantă pentru noi toți, e vorba de Legea arhivelor, o lege-cadru care reglementează de la început statutul deținătorilor de arhivă, în general, regimul arhivelor din România și foarte multe prevederi cu privire la felul în care ele sunt gestionate.

E foarte păcat că această Lege a arhivelor nu a putut fi discutată în comisii în Senat și că ea pleacă la Cameră fără să fie deloc examinată aici și cred că suntem într-un caz de neaplicare a principiului bicameralismului. Nu e vina Senatului, dar totuși acest lucru se întâmplă și cred că ar trebui, cu sprijinul majorității parlamentare, să gândim o soluție prin care totuși și noi, senatorii, să ne putem pronunța cu privire la Legea arhivelor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Domnul senator Attila. Vă rog. Microfonul 2. Cseke, pardon!

## Mulțumesc.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 5 februarie 2019, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunere legislativă pentru abrogarea alin. (5) al art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (b536/2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva?

Doamna senator Silistru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin procedura de urgență pentru această propunere legislativă, având în vedere rezolvarea unor probleme referitoare la institutele naționale de cercetare din agricultură.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

2. Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 și a altor acte normative (b543/2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva?

Vă rog, domnule senator Bodog. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Susțin procedura de urgență. Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ca să lămurim asta cu Legea arhivelor, pentru că, într-adevăr, este un proiect legislativ important, este exact situația a ceea ce am spus luni și am decis în Comitetul liderilor: practic, nu este vina niciunui grup parlamentar, nici a majorității, nici a minorității politice și așa mai departe; este vorba de situația în care, la sfârșitul anului trecut, a intervenit o decizie a Curții Constituționale care a dus la scurtarea termenelor de adoptare tacită în Senat și, drept urmare, aceste 13 proiecte trebuie astăzi declarate ca fiind adoptate tacit.

Altfel, în procedură normală, dacă nu intervenea această decizie, mai aveam vreo două săptămâni pentru a dezbate Legea arhivelor, care... Încă o dată, și noi considerăm că este foarte importantă dezbaterea, aveam și amendamente la acest proiect legislativ, dar acestea sunt cadrul și cauza care au determinat adoptarea tacită a acestor proiecte legislative, și nu altceva.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru precizări. Continuăm cu punctul 3, secțiunea I.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Scurt și la obiect.

3. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, votul electronic, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (b544/2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

4. Propunere legislativă – Legea manualului școlar (b550/2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Vă rog, doamna senator.

Doamna senator Sbîrnea, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Solicităm procedură de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

5. Propunere legislativă pentru instituirea zilei de

1 noiembrie ca Ziua națională a radioului (b552/2018). Dacă dintre inițiatori susține cineva?

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem această propunere. E vorba de un singur articol și nu e nevoie de o dezbatere prelungită.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

6. Propunere legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (b557/2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

7. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (b558/2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva?

Nu.

8. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (b560/2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva?

Nu.