Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 martie 2019, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 90 de colegi.

Profit de situație și doresc să urez și eu doamnelor și domnișoarelor din Senat: la mulți ani și să aibă o primăvară frumoasă!

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Înainte de a prezenta ordinea de zi, o să vă rog, stimați colegi... Imediat, domnule..., imediat. O să-i rog pe colegii care nu au cartelă să ridice mâna și o să-i rog pe secretari să ne sprijine să-i identificăm. Avem un coleg, domnul Badea, domnul Fenechiu, doi, domnul Fălcoi, trei, domnul Preda, patru...

A! Am crezut că vă doare mâna. În regulă. Deci domnul Fenechiu are cartelă. Suntem trei până acum. Domnul Moga... Domnul senator Moga.

OK. Bun.

Domnule senator Fenechiu, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să vă aduc la cunoștință că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal înțelege să protesteze pentru maniera în care majoritatea PSD–ALDE înțelege să guverneze România, eludând mecanismul parlamentar. Mă refer aici atât la Ordonanța nr. 7, cât și la Ordonanța nr. 114 și vă aducem la cunoștință că suntem de părere că este inacceptabilă maniera în care Guvernul PSD–ALDE reușește să eludeze majoritatea parlamentară. Și vă informăm că vom continua protestul până când veți abroga Ordonanța nr. 7 și, respectiv, Ordonanța nr. 114.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Ați spus că e intervenție de procedură. N-am înțeles care este procedura. Declarațiile politice, miercuri dimineață, iar spectacolul, dincolo de uși.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, doresc să vă informez că avem la balcon un grup de vizitatori din comuna Gohor, din județul Galați. Sunt invitați de domnul senator Stângă George.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

## Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Sibinescu, dacă aveți intervenții la ordinea de zi? Ne scuzați, am ajuns deja la ordinea de zi.

## Mersi!

Bun. Intervenții la ordinea de zi? Domnule senator Țuțuianu, vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă readuc în atenție problema constituirii Grupului parlamentar Unirea.

În urmă cu o lună de zile, în această sală am cerut să luați act de reiterarea solicitării noastre și să puneți în aplicare dispozițiile regulamentare privind acordarea de spații de lucru, personal tehnic și participarea acestui grup la ceea ce înseamnă conducerea Senatului și a comisiilor permanente.

S-a decis atunci ca solicitarea noastră să meargă la Comisia pentru constituționalitate.

În urmă cu două săptămâni, Comisia pentru constituționalitate a dezbătut solicitarea noastră, săptămâna trecută a adoptat un raport care înțeleg că a fost prezentat Biroului permanent al Senatului în cursul zilei de astăzi. Este motivul pentru care eu vă cer astăzi completarea ordinii de zi și să puneți în discuția plenului acea solicitare.

Vă fac precizarea că, potrivit Regulamentului Senatului, un grup parlamentar se poate constitui din minimum șapte membri. Această condiție este îndeplinită și nu există niciun impediment regulamentar privind înființarea acestui grup.

De asemenea, din 1993 până astăzi, mai multe decizii ale Curții Constituționale, ultimele din 2010, când s-a constituit UNPR-ul, au validat solicitări asemănătoare.

Deci vă solicit completarea ordinii de zi cu acest punct, constituirea Grupului parlamentar Unirea și apoi urmează să decidem dacă dumneavoastră veți menține poziția exprimată până acum sau dacă vom intra în discuții privind componența Biroului permanent și a comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator. În concluzie, înțeleg că doriți spații și funcții.

Nu pot să supun ordinii de zi, pentru că în Biroul permanent am luat act de punctul de vedere al Comisiei pentru regulament și Comisiei pentru constituționalitate, care ne spune că este neregulamentar, motiv pentru care nu pot supune votului completarea ordinii de zi cu un punct de vedere sau măcar cu o dezbatere și vot pe un subiect care este neregulamentar.

Nu o să vă mai dau cuvântul, domnule senator, că nu facem dezbatere.

Nu există nicio procedură, n-am încălcat nicio procedură. Dacă am încălcat vreo procedură, o să vă rog să contestați la Comisia pentru disciplină și imunități, știind regulamentul și dumneavoastră la fel de bine ca și mine.

Continuăm ordinea de zi. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Sunt încă doi colegi senatori care nu au cartelă. Domnul senator Mihnea Costoiu și domnul senator Brăiloiu.

Deci avem 56 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și o abținere.

Ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru pentru astăzi: orele 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final asupra inițiativelor cu caracter organic, 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

86 de voturi pentru.

Mulțumesc domnului secretar pentru asistare.

Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei comunităților evreiești din România _–_ procedură de urgență;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

2. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 6 februarie 2019 (b66/2019).

Inițiator, Guvernul.

Vă rog, doamna secretar de stat – microfonul 8 –, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

România a fost unul dintre susținătorii marcanți ai politicilor ușilor deschise, considerând că aceasta ar trebui să aibă loc ținând cont de două aspecte:

Unu, să se adreseze tuturor democrațiilor europene care împărtășesc valorile Alianței, care sunt dispuse și capabile să-și asume responsabilitățile și obligațiile ce revin în urma aderării, dar și a căror aderare propriu-zisă poate contribui la securitatea spațiului nord-atlantic.

Și, în al doilea rând, deciziile asupra procesului de extindere să aparțină exclusiv NATO.

Din această perspectivă, decizia adoptată de șefii de stat la summitul NATO din iulie 2018 de a adresa Macedoniei invitația de aderare la Alianță a demonstrat, în mod ferm și fără echivoc, că Alianța Nord-Atlantică își respectă angajamentul luat în urmă cu 10 ani la summitul de la București, acolo unde aliații au hotărât ca Macedoniei să-i fie adresată invitația de aderare imediat după ce va fi soluționată problematica numelui.

Calendarul etapelor procesului de aderare este după cum urmează. Ca urmare a ratificării Acordului de la Prespa din 11 ianuarie și Atena din 25 ianuarie și a intrării în vigoare a amendamentelor constituționale, a fost semnat Protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord între reprezentanții permanenți la NATO și ministrul macedonean al afacerilor externe. Totodată, a fost demarată și procedura de ratificare în capitalele statelor. Astfel că, până la acest moment, protocolul a fost ratificat de Grecia, Slovenia și Bulgaria, iar Parlamentul României a promis ratificarea protocolului de aderare în cursul lunii februarie, urmând ca, după aceea, să aibă loc finalizarea procesului de ratificare și notificarea Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii în acest sens până la sfârșitul lunii martie.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna secretar de stat, mai avem un pic și ne spuneați și cine a fost acolo, câți au intrat în stânga, în dreapta. Era totuși vorba de procedură de urgență. Nu?

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat ne-a convins pe toți. La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 27 februarie și 1 martie 2019, a unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind Codul aerian (L692/2018);

2. Propunerea legislativă privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 (L700/2018);

Domnule deputat! Domnule deputat, faceți un pic pauză.

Am terminat.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Nu...

## Stimate senatoare,

## Stimați senatori,

De profesie sunt medic, dar nu intră în specialitatea mea ceea ce am propus prin inițiativa legislativă, ci impulsul a pornit de la reportaje văzute la televizor. Și ultimul pe care l-am văzut a fost de la Moldova Nouă, unde din cei concediați sau din cei apăruți ca șomeri prin lichidarea întreprinderii respective mai rămăseseră 2-3 persoane, restul decedaseră toți, și acum, în urma factorilor de mediu de acolo, în continuare, mureau și peștii în apă.

Și cu asta am..., cu asta închei.

Aș încerca totuși să supun și la vot până la ora 18.00.

Am terminat.

E în regulă. Mai aveți încă o oră și jumătate. Vă rog să continuați. Microfonul 6.

Deci în spitalele județene, în secțiile de interne, există paturi dedicate, 10 paturi pentru medicina muncii, compartimente sau departamente.

Deci vă solicit să fiți alături de corpul medical de la medicina muncii și alături de acești oameni, care au dreptul la o asistență medicală de calitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru scurta intervenție.

Din partea Guvernului, pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul Tiberiu Brădățan, secretar de stat, de la Ministerul Sănătății.

Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Tiberius Marius Brădățan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere cadrul legislativ existent reprezentat de Legea securității și sănătății în muncă, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunere la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, Ordinul ministrului sănătății nr. 551/2016 pentru înființarea Comisiei medicale de pneumoconioze, precum și raportul comun al Comisiei pentru sănătate publică și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, lăsăm la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunității acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru sănătate, da?, domnul președinte László Attila.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doresc să mai precizez, pentru stenogramă: domnul senator Bulacu, de la PNL, și domnul senator Wiener, de la USR, nu au cartelă și votează cu mâna ridicată.

Vă rog, domnule senator.

## Stimați colegi,

Cred că este vorba de o încercare de a revitaliza o specialitate medicală aflată în declin peste tot în Europa și în România: medicina muncii. Sigur, screeningul și depistarea precoce pentru cancerul pulmonar ar trebui făcute, dar este foarte ciudat că nu se referă la cel mai important factor de risc, de departe, mult mai important decât pneumoconiozele, care sunt din ce în ce mai rare în România, și anume fumatul, adică eu cred că ministerul ar trebui, Ministerul Sănătății, să dezvolte un proiect de screening și depistare precoce pentru cancerul pulmonar, a cărui rată de vindecare și prognostic depinde în mult mai mare măsură decât alte tipuri de cancer de depistarea precoce, decât să încercăm, disperat, să revitalizăm o specialitate, care, sigur, nu-și mai are locul în spitalele din România. Este o specialitate de ambulatoriu, care încearcă să-și salveze, să zic, obiectul de activitate.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Bodog. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule vicelider, mă scuzați! Cum de nu am fost eu atent?

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am să vă explic care a fost motivul pentru care în comisie – și la Grupul PSD, și în plen se va vota la fel – am votat împotriva acestei inițiative legislative.

În primul și în primul rând, pentru că este vorba despre o suprareglementare, așa cum au subliniat și reprezentanții Ministerului Sănătății, dar, în afară de acest lucru, cel mai important lucru pentru noi este faptul că nu vrem să punem pacienții pe drumuri.

Votând o astfel de inițiativă legislativă, practic, am trimite toate dosarele acestor pacienți în patru centre din țară, și anume: Sibiu, Iași, București și Cluj. Doar aici există clinici de medicina muncii. În altă parte nu există, nu numai că nu există clinici de medicina muncii, ci vreau să vă spun că sunt județe care nici nu au medici de medicina muncii. Deci, practic, votând pentru această inițiativă legislativă, am pune pacienții pe drumuri și noi în programul de guvernare am spus că vrem să aducem medicina aproape de pacient.

Eu cred că medicul de familie este cel mai avizat, cel mai nimerit să supravegheze acești pacienți, pe care îi poate trimite..., având la dispoziție toate instrumentele pentru a-i trimite la absolut orice specialist.

Medicii de medicina muncii, în momentul de față, își desfășoară activitatea în marea majoritate a țării ca un serviciu privat, nu au contract cu Casa de Asigurări, deci nu pot să acceseze, nici trimite la medicii specialiști, motiv pentru care vă invit și pe dumneavoastră să votați împotriva inițiativei legislative.

Grupul PSD va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Vă rog. Doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vorbesc în numele Grupului parlamentar al PNL, care consideră că, independent de... revitalizarea unei structuri alcătuite mai ales din agenți economici..., din medici care funcționează în zona privată, cu care – se vede treaba că există – aveți dumneavoastră, arcul guvernamental, aveți o problemă. Independent de faptul că e vorba de revitalizarea unei zone medicale, a unei ocupații medicale aflate în oarecare regres, având în vedere faptul că nici clinicile de oncologie din România nu-s foarte numeroase, noi considerăm că, dacă un număr de români, oricât de mic ar fi el, au posibilitatea de a fi feriți în parte de suferință și au posibilitatea să le fie salvată viața, votul pe care l-am da noi pentru o astfel de inițiativă legislativă nu este o risipă de resurse și nici pierdere de timp. Mai ales că ministerul, deci specialiștii de resort nu s-au exprimat decis împotriva unei astfel de inițiative legislative.

Este motivul pentru care Partidul Național Liberal, grupul senatorilor, va vota pentru.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci declar încheiate dezbaterile...

Nu există o intervenție de procedură. Domnule Vela, vă rog să vă luați locul, să mă asistați. Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 17.00.

O să aveți ocazia să vorbiți la votul final.

Vă rog, domnule senator Vela. M-ați convins. Care-i procedura?

Procedura este următoarea: în regulament este prevăzut că Guvernul exprimă un punct de vedere, legat de orice proiect legislativ, favorabil sau nefavorabil. Nu există niciunde punctul de vedere de genul prezentat de Guvern: lăsăm la latitudinea Parlamentului.

Imaginați-vă că o lege care ține de apărare Ministerul Apărării o lasă la latitudinea Parlamentului, pentru că nu se pronunță.

Păi, domnule secretar de stat, dumneavoastră sunteți specialiști. Aici, evident, avem puncte de vedere care pot avea o conotație politică favorabilă, nefavorabilă, interpretabilă. Dar dumneavoastră, specialiștii care gestionați crizele medicale, sistemul de sănătate, nu ar trebui ca să ne spuneți: este bine sau este rău? Că noi putem polemiza și vota, evident, în funcție de opțiunile politice sau perspectiva unui proiect de guvernare, așa cum zicea domnul fost ministru, care aduce medicina aproape de bolnavi, dar nu depărtează bolile de bolnavi. Că, deocamdată, avem crize care fac ravagii în România, fie de rujeolă, fie de gripă.

Problemele de cancer există în toate județele. Și, atunci, dacă un coleg parlamentar deputat are o inițiativă bună... Evident că în această sală sunt mulți profani în domeniul medical și un punct de vedere al specialiștilor din Guvern ne-ar fi prins foarte bine aici, ca să votăm sau să nu votăm un proiect legislativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai ales că de fiecare dată ați ținut cont de punctul de vedere al Guvernului, cei de la PNL.

Doamna senator Craioveanu.

Vă rog. Intervenție de procedură. Dar...? Vă întreb.

Tot pe procedură. Nu este un drept la replică.

Vreau să-i spun colegului că, în conformitate cu regulamentul, punctul de vedere al Guvernului este consultativ. Parlamentul este cel care decide, iar noi în Comisia pentru învățământ, slavă Domnului, avem foarte mulți doctori, iar, dacă vă uitați pe raportul comisiei, sunt convinsă că părerile de acolo vă vor arăta cum să votați. Mulțumesc.

Cu o precizare, doamna senator. Comisia pentru sănătate, nu?

Ați zis „pentru învățământ”. Om avea și la învățământ. Bun.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul final, la ora 17.00.

Trecem la punctul 2, Propunerea legislativă privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și modificarea unor acte normative (L744/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Punctul de vedere al inițiatorului... Nu este prezent.

Reprezentantul Guvernului. O să dau cuvântul domnului secretar de stat de la Ministerul Sănătății, Tiberiu Brădățan. Da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și modificarea unor acte normative.

Din păcate, probabil voi dezamăgi o parte a acestei săli și, în acest context, lăsăm la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunității adoptării inițiativei. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog frumos să faceți liniște în sală. Dacă nu, rog chestorul să elibereze sala.

Continuăm cu punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate, domnul președinte László Attila. Vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din ședința din 20 februarie, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu un amendament admis, ce se regăsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Legea este ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Wiener. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. După care, domnul senator Bodog, microfonul central.

## Stimați colegi,

Doar o singură observație avem vizavi de această lege. Practic, fără o substanțiere foarte solidă, se... Crește numărul de angajați ai acestei agenții, fără o suplimentare semnificativă a atribuțiilor, de la 280 la 500. Este o creștere de sute de posturi – care vor fi, ulterior, ocupate, probabil, prin concurs sau, mă rog, conform felului în care se organizează angajările în această agenție –, care este, cred eu, total nejustificată pentru o agenție care, în mare majoritate, dă niște avize formale pentru niște medicamente care deja sunt aprobate pentru introducere pe piață în Europa de către Agenția Europeană a Medicamentului și ale cărei atribuții în această lege nu cresc semnificativ.

Adică, sigur, pot să se extindă, să devină..., în domeniul farmacovigilenței sau în alte domenii, să devină mai activi, cum ar trebui, de altfel, dar aproape dublarea numărului de angajați prin această lege nouă ni se pare mult exagerat. Vom vota împotrivă.

Domnule senator Bodog, vă rog, aveți cuvântul. Domnule vicelider, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Inițiativa legislativă este făcută pentru a eficientiza activitatea Agenției Naționale a Medicamentului. Știm cu toții că activitatea acolo se desfășoară foarte greu, știm cu toții că timpii de așteptare sunt foarte mari. Și cine are de pierdut? Are de pierdut pacientul.

Pe de altă parte, știm cu toții că toate companiile din Europa și din lume ocolesc România pentru studii clinice din cauza faptului că Agenția Națională a Medicamentului, în structura actuală, este în incapacitate de a a-și face datoria.

Pe de altă parte, Agenția Națională a Medicamentului are și atribuții de control al siguranței medicamentului în România, atribuții pe care în momentul de față nu are cum să și le facă, motiv pentru care Grupul PSD va vota pentru. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din...

Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu, în domeniul public al comunei Cetate (L752/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva? Nu.

Atunci, are cuvântul reprezentantul Guvernului. Este? Nu.

Din partea Comisiei pentru transporturi și Comisiei pentru administrație, raport comun.

Domnule președinte Butunoi, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul propunerii legislative îl reprezintă transferul unor imobile aferente infrastructurii portuare – care în momentul de față sunt în administrarea Ministerului Transporturilor și în domeniul public al statului –, transfer către domeniul public al comunei Cetate.

Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu are în concesiune aceste imobile, nu s-au mai făcut investiții de foarte multă vreme și consiliul local și Primăria Cetate au identificat niște oportunități pentru a dezvolta zona portuară pe teritoriul localității respective.

Ca atare, cele două comisii, pentru transporturi și infrastructură și pentru administrație publică, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente, legea făcând parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul la dezbateri, o să

Vă rog, doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Chiar nu e oportună lipsa punctului de vedere al Guvernului, mai ales că în cadrul comisiei de specialitate, Comisia pentru administrație publică, am discutat de mai multe ori acest punct aflat pe ordinea de zi și nu am avut niciodată niciun reprezentant de la Ministerul Transporturilor, care să ne spună cum stă treaba din perspectiva acestui minister cu privire la transferul acestor imobile.

Cred că parlamentarii nu au toate informațiile în acest moment pentru a decide în deplină cunoștință de cauză cu privire la transferul acestor imobile.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Din câte știu eu, era o promisiune a USR, PSD plus PNL privind transferul.

Domnule senator Butunoi, doriți să interveniți? Vă rog. Microfonul 3.

nu avem, din punctul de vedere al legalității, aici niciun fel de problemă.

Iar în ceea ce privește Grupul parlamentar al UDMR, noi vom fi consecvenți cu ceea ce am spus de-a lungul timpului și vom vota orice inițiativă care susține trecerea la autoritățile locale, pe principiul autonomiei locale și al subsidiarității, pentru că tot ceea ce este mai aproape de cetățean poate fi administrat mult mai bine și, atunci când un minister nu poate să facă acest lucru în mod eficient, este corect, indiferent în ce zonă a țării ar fi imobilul respectiv, ca autoritățile locale să își încerce șansa. Și, de obicei, această șansă devine și o reușită.

Vom vota pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator Caracota.

A doua intervenție din partea Grupului PNL.

Nu am nicio intenție să dau un drept la replică, dar aș vrea doar să le aduc aminte colegilor mei că, acum un an și jumătate, am mai procedat de maniera aceasta, transferând o parte din imobilele aflate în administrarea AFDJ-ului de la Tulcea către Consiliul Județean Tulcea, și Consiliul Județean Tulcea deja a început investițiile în zona portului turistic.

Cred că este o oportunitate pe care ar fi păcat să o ratăm acum.

Vă rog, domnule senator Nazare. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Am și eu o întrebare pentru domnul președinte Butunoi: să înțelegem că comuna Cetate are mai mulți bani decât Ministerul Transporturilor, nu?

## Domnule senator,

Vă rog să nu dialogați cu sala. Întrebările se adresează inițiatorilor la capitolul întrebări și înainte de dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este un proiect legislativ care mâine ar trece tacit. Deci, din acest punct de vedere, a nu discuta astăzi despre acest proiect legislativ înseamnă că trece, practic, în aceeași formă. Așa cum există și raportul Comisiei pentru administrație, este mult mai bine și de dorit ca acest proiect legislativ să treacă prin Senat.

Într-adevăr, în Comisia pentru administrație acest proiect legislativ s-a discutat în mai multe săptămâni, pentru că s-a așteptat hotărârea consiliului local de cerere și de acceptare a acestui imobil – care hotărâre există de câțiva ani –, deci

Domnule președinte, la punctul 3 s-a votat? E lege organică.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Așa.

Păi, eu propun o pauză de cinci minute, să ne documentăm toți ce fel de lege e. De acord?

Cinci minute pauză.

## PAUZĂ *

## * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimați colegi, pauza de consultări s-a încheiat. Sper ca și domnul senator Caracota să fi aflat dacă este vorba despre o inițiativă cu caracter organic sau ordinar.

Este trecut de ora 17.00, motiv pentru care vom trece și la votul final. Nemaifiind alte intervenții la punctul 3 de pe ordinea de zi, o să vă propun și o să vă rog să fiți de acord să votăm acest punct de pe ordinea de zi, după care inițiativele cu caracter organic de astăzi, după care pe cele care ne-au rămas restanță de săptămâna trecută.

Bun, deci voi supune votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Voi supune votului dumneavoastră...

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Recapitulăm: domnul senator, din partea PSD, Arcaș, domnul senator Preda era și a mai fost...

Deci sunt, din partea Grupului PSD: domnul senator Moga, domnul senator Costoiu, domnul senator Brăiloiu, domnul senator Arcaș și domnul senator Preda.

Ați recuperat cartela dumneavoastră, domnule senator Costoiu, da?

Domnule senator Brăiloiu, și dumneavoastră ați recuperat cartela?

E în regulă.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Badea și domnul senator Bulacu, da?

Din partea Grupului USR, domnul senator Wiener și domnul senator Fălcoi.

Și, din partea Grupului UDMR, domnul senator Tánczos Barna.

În regulă. Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă... 77 de voturi pentru, pentru că e și votul domnului Tánczos Barna, și 20 și...

77 pentru. Da.

O singură abținere.

24 plus 3..., nu, plus 4 – 28 de voturi împotrivă.

## Abțineri!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Inițiativa legislativă a fost...

Un vot împotrivă și 28 de abțineri.

Inițiativa legislativă a fost adoptată.

Voi supune votului dumneavoastră punctul 1 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru îmbunătățirea...

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Propunerea legislativă pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și funcțional în vederea depistării precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor (L737/2018).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră inițiativele legislative dezbătute săptămâna trecută. Este vorba despre două inițiative legislative.

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2019 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (L1/2019).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterea asupra proiectului de lege a fost finalizată în ședința plenului din 27.02.2019.

În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei memoriale a holocaustului romilor – Samudaripen (L73/2019).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterea asupra propunerii legislative a fost finalizată în ședința plenului din 27.02.2019.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

un „prezent, nu votez”, propunerea legislativă a fost adoptată. Continuăm dezbaterea și votul asupra inițiativelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi.

Suntem la punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L746/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul este prezent – domnul senator Stanciu-Viziteu Lucian Daniel.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 5.

## Deputat.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege își propune să îmbunătățească semnificativ siguranța traficului rutier, prin introducerea unei măsuri alternative de sancționare în cazul abaterilor legate de consumul alcoolului la volan.

România este în top 9 european al fatalităților cauzate de consumul de alcool. Imaginați-vă un conducător auto care a fost depistat în trafic cu o alcoolemie sub limita infracțională, dar care își întreține familia doar dacă poate conduce. Regimul actual al suspendării totale îi va interzice posibilitatea de a conduce pentru trei luni, lucru care va duce adesea la pierderea locului de muncă. Dar acest regim nu își atinge obiectivul. Avem o medie anuală de 15.000 de dosare penale legate de consumul de alcool la volan, cu o rată de recidivă foarte mare.

Pe lângă sancțiunea de astăzi a suspendării, proiectul își propune introducerea unei măsuri alternative, care să permită exercitarea dreptului de a conduce, limitând, cu un dispozitiv tehnic, posibilitatea de a porni mașina dacă șoferul a consumat băuturi alcoolice.

Acest tip de dispozitiv, numit Alcool-Stop, implică închirierea sau cumpărarea unui aparat etilotest cuplat la motorul mașinii. Pentru a porni mașina, șoferul trebuie să sufle în dispozitiv, iar motorul va porni doar dacă șoferul nu a consumat alcool. Astfel de dispozitive sunt în uz în Statele Unite ale Americii încă din anul 1980 și sunt folosite în majoritatea statelor europene. Studiile efectuate în aceste țări în ultimii 10 ani arată o rată drastică, între 70% și 90%, de scădere a recidivei atunci când aceste dispozitive sunt folosite.

Proiectul de lege este prevăzut să intre în vigoare la un an după promulgare, astfel încât orice antreprenor român să poată avea timp pentru a începe să producă și să avizeze astfel de dispozitive. Totodată, proiectul nu prevede niciun cost pentru stat și lasă la alegerea contravenientului dacă adoptă sau nu acest dispozitiv. Dacă îl adoptă, el va putea conduce de a doua zi ulterioară sancționării, dar fără să mai poată pune în pericol viața lui sau a altor români. Dacă refuză, va suporta același regim de suspendare ca și până acum.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule deputat. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul Mihai Bobescu, secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată, din considerentele exprimate în punctul de vedere formulat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Din partea Comisiei juridice, domnule președinte Cazanciuc, microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Fără a contesta preocuparea pentru rolul preventiv al unei asemenea măsuri, legea trebuie să fie și aplicabilă. Și am apreciat în Comisia juridică că mecanismul prevăzut în prezentul act normativ nu poate fi aplicat așa cum a fost prezentat.

De aceea vă propunem un raport de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Domnule deputat, vă urez succes la Camera Deputaților! Și vreau să precizez că am votat diferit de poziția grupului că nu aveați banderolă.

Continuăm cu punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor (L709/2018).

Domnule senator Sibinescu, vă rog, din partea Grupului ALDE, microfonul central.

## **Domnul Ionuț Sibinescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă solicit retrimiterea la comisie pentru doar o zi, termenul

de adoptare tacită fiind 6 martie. De aceea vă solicit acest termen foarte scurt, motivul fiind anumite modificări pe care aș dori să le fac, în calitate de inițiator, la art. 3.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind dialogul social (L742/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Microfonul 9, aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul nu include abordarea unitară a terminologiei uzitate, făcând deseori prevederile interpretabile și/sau inaplicabile.

În concluzie, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru muncă avem raport comun.

Domnule președinte Rotaru, aveți cuvântul, microfonul 7.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Mulțumesc, domnule președinte. Comisiile juridică și pentru muncă au dezbătut această inițiativă legislativă și au adoptat un raport comun de respingere.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L736/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 263/2010 a avut în vedere specificul activităților desfășurate în condiții speciale, stabilind condiții distincte de calcul al pensiei pentru limita de vârstă.

În concluzie, Guvernul nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Este o problemă socială deosebită, acută, din zona Văii Jiului. Ca urmare a propunerii legislative care rezolvă această problemă, am dat acest vot.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999 (L749/2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Vă rog, microfonul 9, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea acestei directive la nivelul Uniunii Europene va determina modificări ale reglementărilor naționale referitoare la acordarea concediului paternal. Astfel, vor fi identificate modalitățile de transpunere a acestora în contextul Legii nr. 210/1999 privind concediul paternal.

În concluzie, Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că propunerea legislativă vizează suplimentarea numărului de zile pentru concediul paternal, această propunere având un impact negativ asupra bugetului și nesusținându-se o sursă de finanțare fezabilă, propunerea a fost respinsă de membrii comisiei, cu majoritate de voturi.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc și eu. Intervenție pe procedură, înțeleg. Domnul senator Fenechiu, microfonul 2.

Voiam să vă întreb: ce treabă are Agenția Persoanelor cu Dizabilități cu problema aflată în discuție? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, microfonul 2.

Să înțeleg că dacă discutăm de concediu paternal suntem în zona Agenției pentru Dizabilități?

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Este din zona Ministerului Muncii. Aici era nevoie de un punct de vedere al Guvernului, nu cred că trebuie să vină neapărat funcționarul care se ocupă exact de subiectul acesta pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Continuăm.

Dacă sunt alte intervenții?

Doamna senator Hărău. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, este vorba de inițiativa unor colegi parlamentari.

Din întâmplare, Domniile Lor sunt, în marea majoritate, aproape în cvasitotalitate, sunt pesediști. Guvernul ne spune, ne povestește despre o inițiativă, despre o transpunere a unor directive europene, dar vin niște colegi de ai noștri, câteva zeci de colegi de ai noștri, care au o inițiativă, o propunere legislativă, ce înlătură o anumită discriminare, respectiv propune acordarea unui concediu paternal, comparativ cu concediul maternal, pentru un bebeluș.

Întrebare: de ce să nu votăm inițiativa legislativă a colegilor noștri, că doar suntem mândri că suntem români, și să așteptăm până la calendele grecești transpunerea unor inițiative... unor directive europene?

Partidul Național Liberal va vota împotriva respingerii inițiativei colegilor noștri de la PSD. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?

Doamna senator Presadă, vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Am discutat îndelung această inițiativă în cadrul Comisiei pentru muncă și din discuțiile pe care le-am avut n-am sesizat totuși faptul că s-ar dori rezolvarea acestei probleme aici, în Parlament, atunci când vine vorba despre acordarea acestor zile de concediu paternal. Propunerea în cauză spune că numărul de zile acordate tatălui biologic sau tatălui adoptiv crește chiar la primul copil, dar și la al doilea copil.

A fost propus un amendament astfel încât aceste zile de concediu paternal, așa cum erau ele în propunerea inițială, jumătate dintre ele să fie plătite din Fondul național al asigurărilor sociale, să poată fi totuși plătite de către angajator. Or, acest amendament nu apare acum în raportul cu amendamente respinse.

Aș vrea totuși să pot formula acest amendament la această propunere legislativă aici, în plen. Motiv pentru care vă solicit un vot pe marginea acestei propuneri, și anume să putem spune că aceste zile sunt plătite de către angajator, așa cum este și acum, și nu din Fondul național al asigurărilor sociale, așa cum este în propunerea legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## În regulă.

Invit liderul Grupului USR până la prezidiu sau un reprezentant al Grupului USR.

Bun.

Stimați colegi,

În conformitate cu Regulamentul Senatului, art. 105 alin. (2), înainte voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere.

Dacă raportul de respingere este acceptat – imediat, domnul... –, dacă raportul de respingere este acceptat, atunci inițiativa este respinsă. Dacă raportul este respins, abia atunci putem să supunem plenului solicitarea doamnei senator Presadă de a introduce un amendament în plen. Acesta este regulamentul. Mă bucur și le mulțumesc liderilor de grup care au venit și cu care am dezbătut împreună regulamentul.

Deci dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, închei dezbaterile generale și voi supune votului dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Bine ați venit alături de pământeni, domnule senator Teodorovici!

Avem încă un vot „pentru” și încă un vot al doamnei senator Carmen Dan.

Deci avem 65 și cu... A apărut și domnul senator Dunca! Incredibil! Deci avem 72 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 7 abțineri.

Raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile cu punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant (L727/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Eugen Uricec, secretar de stat, de la Ministerul Mediului.

Vă rog. Microfonul 10. Aveți cuvântul.

**Domnul Eugen Constantin Uricec** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul principal al acestui act normativ este de a alinia legislația națională în raport cu prevederile legislației europene în ceea ce privește evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant. Prin prezentul proiect de lege se asigură cadrul legislativ național unitar de aplicare a prevederilor Directivei 2002/49 și Directivei Uniunii Europene 2015/96.

Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru mediu. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din data de 19.02.2019, membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Prin conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere. Face parte din categoria legilor organice. Senatul, primă Cameră sesizată.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice (L738/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule senator Caracota, aveți cuvântul. Microfonul 5. Inițiator.

Domnule...

## Stimați colegi,

Inițiativa legislativă nr. 738/2018 are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice.

Modificările vizate urmăresc transferul de atribuții privind dotarea cu pubele colorate și inscripționate corespunzător pentru colectarea selectivă a deșeurilor de la nivelul școlilor către autoritățile locale. Astfel, în toate sălile de clasă vor exista coșuri de gunoi colorate pentru deșeuri de hârtie, deșeuri de plastic și deșeuri de sticlă, pentru colectarea adecvată a acestora în urma activității desfășurate de elevi și profesori. Prin acest demers, asumat de toate partidele politice, ne dorim să educăm și să responsabilizăm viitoarele generații cu privire la problemele de mediu și, totodată, să asigurăm în fiecare clasă infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a deșeurilor la sursă.

Țin să precizez că în prezent, din numărul total de 6.200 de școli, doar 178 realizează colectarea selectivă,

deși această lege obligă încă din anul 2010 toate instituțiile publice să colecteze selectiv deșeurile.

Vă rog să susțineți acest demers transpartinic și să votați pentru adoptarea acestui proiect de lege, considerând că, împreună, am făcut un mic pas, dar important spre un viitor mai verde, iar tinerele generații vor fi mult mai conștiente cu privire la colectarea selectivă, la managementul deșeurilor și la riscurile pe care poluarea și lipsa colectării selective le pot avea asupra mediului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator. Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat, de la Ministerul Mediului, Eugen Uricec. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Domnule președinte,

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu observații și propuneri.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru mediu, domnul senator Stângă George.

Microfonul 6. Aveți cuvântul.

Numai puțin, domnule senator.

Înainte de aceasta, rog stafful să ne ajute, la solicitarea liderului Grupului PSD, să aprindeți un pic lumina, să nu fie nevoie să ne organizăm.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 19.02.2019, membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, cuprins în anexa la raport.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Prin conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Domnule senator Coliban, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o inițiativă bună, pentru că, dacă ne uităm la context, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană cu privire la rata de reciclare. Avem nevoie de măsuri care să impulsioneze acest aspect și această inițiativă vine cu o măsură cu dublu rol. Pe de o parte, adresează în mod direct problema colectării selective în școli, care, deși este legiferată, iată, nu se aplică, nu avem un impact la ora actuală la nivel național, un impact semnificativ. Pe de altă parte, adresează o problemă de educație, pentru că, mergând cu aceste mijloace și cu aceste comportamente de colectare selectivă în rândul tinerilor, în rândul copiilor, în rândul elevilor, putem spera la generații mai responsabile cu privire la problema gestionării deșeurilor.

Totuși ce este regretabil este că în dezbaterile din comisie acel amendament admis nu face altceva decât să elimine sancțiunile care ar fi aplicate celor care nu duc la îndeplinire prevederile legii.

Prin urmare, avem o lege bună, dar nu mai avem niciun instrument de sancțiune asupra celor care nu-și îndeplinesc obligațiile. Și, cum spuneam, obligațiile acestea există deja.

Prin urmare, în calitate de vicelider, vă supun..., vă solicit supunerea la vot a adoptării unui amendament în plen, amendament care să revină la forma cu acele sancțiuni de până la 5.000 de lei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Continuăm dezbaterea.

Dacă sunt alte intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul 2. Explicarea votului.

Bună seara, stimate colege și stimați colegi!

Grupul USR a votat acest proiect de lege și consideră că este absolut necesară măsura, însă sperăm că va ajunge și să fie pusă în practică. Din punctul meu..., e o greșeală că s-a scos acea sancțiune care ar fi putut să pună un pic în viteză unitățile administrativ-teritoriale ca s-o implementeze.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (L710/2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Eugen Uricec, secretar de stat, Ministerul Mediului.

Microfonul 10. Aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Propunerea legislativă are ca scop modificarea și completarea Legii nr. 82/’93 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” și îmbunătățirea managementului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, a modului de gestionare a resurselor regenerabile din rezervație și a nivelului de trai al locuitorilor din această zonă.

Ministerul Mediului susține Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/’93 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru ape și păduri și Comisiei pentru mediu, raport comun.

Domnul senator Costel Șoptică. Microfonul 7. Vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru mediu, prin adresa L710/2018 din data de 4 decembrie 2018, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/’93 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație publică și Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO au transmis avize favorabile.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să vă aduc la cunoștință că la anexa nr. 2, la totalul suprafeței ocupate de amenajări agricole și piscicole, s-a introdus o eroare materială, pe care vrem s-o îndreptăm în momentul acesta, și anume că suprafața totală nu este de 39.947 de hectare, ci este de 39.974 de hectare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Voi supune votului dumneavoastră cu această corectură. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Goțiu. Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Grupul USR apreciază că această lege, chiar dacă a fost propusă de cineva de la PSD, îmbunătățește legislația legată de protecția Deltei Dunării, dar și modul în care comunitățile locale vor beneficia de pe urma administrării acestei rezervații.

Au fost ședințe lungi la cele două comisii de raport – pentru mediu și pentru ape, păduri –, a existat disponibilitate atât din partea ministerului, din partea inițiatorilor pentru a adopta amendamente propuse care să îmbunătățească această lege.

Rămâne o responsabilitate mare în partea administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de a transpune toate aceste amendamente și toate aceste modificări în beneficiul protecției Deltei Dunării și în beneficiul comunităților locale, pentru că modul în care se va aplica această lege este cel care va determina dacă într-adevăr modificările pe care le-am făcut sunt bune sau nu.

De asemenea, țin să amintesc că mai este un proiect legislativ care a trecut, din păcate, cu adoptare tacită de Senat, deși și acolo se făcuseră niște modificări. Sperăm că la Camera Deputaților să fie ambele proiecte luate în considerare și să se preia ce-i mai bun și din primul proiect. Grupul USR va susține și va vota acest proiect legislativ.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 12 pe ordinea de zi, Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (L248/2018).

Este o reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, la 6 noiembrie 2018 Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 682, prin care a reținut că textul propus examenului de constituționalitate nu corespunde dispozițiilor constituționale.

A reținut Curtea Constituțională că nu fapta se prescrie, așa cum se făcea vorbire în proiectul respectiv, ci dreptul material la acțiune, dacă nu este exercitat în temeiul prevăzut de lege, în termenul – pardon! – prevăzut de lege și, corelativ, se înlătură răspunderea persoanei respective.

Prin urmare, comisiile comune, respectiv Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate, au reformulat textul propunerii legislative astfel încât aceasta să corespundă exigențelor cuprinse atât în considerentele, cât și în dispozitivul deciziei Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei juridice avem raport comun.

Domnule senator Dircă George, microfonul 7. Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice în sensul prevederii unui termen de prescripție pentru faptele săvârșite de persoane aflate în exercitarea demnităților publice sau a funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 682 din 6 noiembrie 2018, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile legii sunt parțial neconstituționale.

În ședința din 26 februarie 2019, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, analizând decizia Curții Constituționale și prevederile legii trimise la promulgare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente, a legii, în forma adoptată de Camera Deputaților în urma reexaminării.

În conformitate cu prevederile alin. (4) ale art. 147 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial.

În consecință, cele două comisii vă supun un raport comun, fără amendamente..., a legii în forma adoptată de Camera Deputaților.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului Senatului, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituția României, iar potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 89 alin. (8) punctul 2 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, legea urmează a fi dezbătută în Senat, în calitate de Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

S-a întâmplat ceva?

Supun votului dumneavoastră raportul și legea.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și 21 sau 22...

24 de abțineri, legea... 25 de abțineri, legea în reexaminare a fost adoptată.

Punctul 13 pe ordinea de zi...

Domnule senator Alexandrescu, vă rog. Microfonul 2. Intervenție de procedură.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L207/2016), și avem solicitare de retrimitere la comisie; termen – două săptămâni.

Punctul 16 din vechea ordine de zi, Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării (L509/2010); deci următorul punct al acestei ordini de zi.

Solicitare de retrimitere la comisie, termen – două săptămâni.

Stimați colegi, ceasul adevărat este ceasul arbitrului. Domnule secretar?

18.00, încheiem ședința. Mulțumesc tuturor pentru implicare.

## PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## Domnule președinte de ședință,

Vă rog, dat fiind că intrăm pe legile educației naționale, să fiți de acord cu retrimiterea la Comisia pentru învățământ a L207 și L509, punctele 15 și 16 din ordinea noastră de zi, la care probabil că nu vom mai ajunge astăzi. Este imperios să revedem aceste legi la comisie, pentru că prima introduce o prevedere foarte gravă cu privire la albirea plagiatorilor, a tuturor plagiatorilor doctori din România, iar a doua, practic, desființează UEFISCDI sau, în orice caz, desființează în forma actuală existența UEFISCDI (Unitatea de Finanțare a Cercetării Învățământului Superior), prin care se derulează toate granturile de cercetare din învățământul superior din România.

Vă rog să supuneți la vot acum retrimiterea la Comisia pentru învățământ, pentru ca noi să reexaminăm aceste texte și să putem să luăm o decizie în cunoștință de cauză. Termen – două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, n-am înțeles care este intervenția de procedură, dar _...(Discuții.)_ Nu este intervenție de procedură. Intervenția de procedură este atunci când cineva încalcă procedura, ceea ce nu s-a întâmplat.

Însă, pentru a intra în litera regulamentului,

Trecem la punctul devenit 13 acum, fostul 15, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

## Stimați colegi,

Conform programului aprobat, începem sesiunea de întrebări, interpelări de astăzi, 4 martie 2019, conducerea fiind asigurată de Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ion Marcel Vela și domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului.

O invit la microfon pe doamna senator...

Îl invit la microfon pe domnul senator! Înțeleg că doamna senator Arcan renunță în favoarea domnului senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator, ulterior, Hărău Eleonora Carmen, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să adresez o întrebare domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul întrebării: „«Metoda accidentul», cum reducem fenomenul?”.

## Domnule ministru,

În ultimii ani mai mulți români au căzut victime unor infractori aflați în penitenciarele din România. Fenomenul (cunoscut și drept „metoda accidentul”) îi are în centru pe diferiți deținuți care, folosind telefoanele introduse ilegal în penitenciare, sună și escrochează persoane. Practic, deținuții pretind că sunt reprezentanți ai autorităților, avocați sau prieteni și le cer celor sunați diferite sume de bani pentru a le ajuta o rudă ce a fost implicată într-un accident rutier. Foarte mulți oameni au căzut în plasa acestor persoane private de libertate, dându-le sume importante de bani. În acest context, domnule ministru, vă rog să precizați care sunt măsurile pe care conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, instituție subordonată Ministerului Justiției, le-a luat sau le va lua pentru diminuarea acestui fenomen.

Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Dacă sunteți de acord, doamna președintă, să prezint și o interpelare...

Vă rog.

...adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Clarificări necesare privind Masterplanul regional de servicii de sănătate al Regiunii de Nord-Est”.

Stimată doamnă ministru,

În ultimele zile, mai mulți politicieni din opoziție, atât din Iași, cât și din celelalte județe ale Moldovei, au acreditat ideea că, potrivit Masterplanului regional de servicii de sănătate al Regiunii de Nord-Est, numărul de paturi de spital se va reduce cu câteva mii.

Pentru a elimina confuzia, dar și pentru a pune capăt declarațiilor politicianiste, care pot stârni neliniște în rândul populației de la nivelul regiunii, vă rog să precizați ce se va întâmpla cu numărul de paturi de la spitalele din Moldova potrivit acestui masterplan.

Mulțumesc pentru atenție. Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al USR, domnul senator Lungu Dan.

Mulțumesc frumos, doamna președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al energiei, Anton Anton, și are în vedere „Înființarea unui mix energetic care să implice Complexul Energetic Hunedoara”, un subiect destul de vechi în zona energeticii hunedorene.

Stimate domnule ministru,

Stocurile de cărbune de la Termocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara, ajung de regulă pentru câteva zile, motiv pentru care din cele cinci grupuri energetice ale producătorului de curent este folosit doar unu. Citez din ceea ce informa liderul Sindicatului „Solidaritatea” Hunedoara: „Funcționăm la un minim tehnic pentru că nu avem stocuri de cărbune ca să putem porni toate capacitățile de producție a energiei electrice. Stocul de cărbune ajunge pentru două zile. Practic, tot cărbunele care se extrage într-o zi din Valea Jiului se folosește imediat, completat cu cărbunele care se aduce din import.”

Acesta a calculat că, în prezent, Termocentrala Mintia asigură doar 1% din necesarul zilnic de energie electrică

al României, în condițiile în care, cu un stoc de cărbune suficient, cantitatea de curent produsă lângă Deva ar putea acoperi 10% din consumul național pe timp de iarnă, adică, dintr-un consum estimat la nivel național de circa 9.000 de megawați, Termocentrala Mintia ar putea asigura circa 1.350 de megawați și ar reduce importul de energie electrică la prețuri halucinante, care, stimați colegi, cresc cu fiecare lună care vine..., care se..., ajunge..., trece peste noi.

Sindicaliștii apreciază că Ministerul Energiei trebuie să vină urgent cu soluții pentru asigurarea SEN și reducerea importurilor de energie electrică, o primă măsură identificată de Sindicatul „Solidaritatea” Hunedoara fiind înființarea mixului energetic la producător.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să analizați cu atenție, domnule ministru, propunerea sindicaliștilor din domeniul energetic hunedorean și să îmi comunicați punctul dumneavoastră de vedere cu privire la acest subiect, dar și orice soluție identificată de specialiștii din minister pentru Complexul Energetic Hunedoara și pentru asigurarea cu energie a țării.

Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog secretariatul de ședință să le transmită așa cum le-am notificat în scris.

O întrebare către guvernatorul Băncii Naționale a României, care se referă la rezerva de aur a României, pe de o parte, și la câți bani au adus în țară românii plecați la muncă în străinătate și câte investiții directe s-au făcut în România în aceeași perioadă, defalcate pe ani.

În legătură cu stocul de aur, mă interesează: punctul de vedere al domnului Isărescu în legătură cu argumentele pe care le are instituția pentru a păstra o parte a rezervei de aur în străinătate, de când este încheiat acest acord pentru ca aurul să fie depozitat la Londra, pe ce perioadă este încheiat acest acord și valoarea anuală pe care o plătim pentru depozitare.

Și să îmi transmiteți, vă rog, domnule Isărescu, punctul dumneavoastră de vedere cu privire la propunerea legislativă despre care se discută la momentul acesta în tot spațiul public, ce considerați că urmărește această propunere legislativă și dacă sunteți de acord să o promovați.

Iar în legătură cu doamna Ecaterina Andronescu, doamna ministru Ecaterina Andronescu, întrebarea se referă la „Situația structurii anului școlar 2019–2020” și nu are nimic altceva în vedere decât o petiție care a venit la cabinetul meu de senator din partea Asociației „Pro Straja”, cu sediul în municipiul Lupeni, județul Hunedoara, o asociație profesională a investitorilor care s-au structurat pe promovarea turismului, în general, și promovarea/ dezvoltarea stațiunii Straja, în special, și a turismului în județul Hunedoara pentru sportul de iarnă. Domniile Lor promovează și susțin menținerea structurii anului școlar cu vacanță în luna februarie. Mă interesează punctul de vedere al doamnei ministru în această problemă.

Vă mulțumesc.

Sunt senator liberal de Hunedoara, Eleonora Carmen Hărău.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lungu Dan, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință. Bună seara tuturor!

Vin cu o interpelare: „Indemnizația de merit pentru oameni de cultură, de știință și sportivi de performanță”, adresată mai multor ministere – domnului Daniel Breaz, ministru al culturii și identității naționale, doamnei Ecaterina Andronescu, ministru al educației naționale, domnului Bogdan Matei, ministru al tineretului și sportului, domnului Orlando Teodorovici, ministru al finanțelor publice.

Stimate domnule ministru,

Dați-mi voie să vă aduc în atenție o problemă semnalizată de mai multe personalități ale lumii literare și artistice care în acest moment beneficiază de indemnizația de merit instituită prin Legea nr. 118/2002. Potrivit acesteia, indemnizația de merit se acordă personalităților române de prestigiu ale științei, culturii și sportului „pentru realizări deosebite și pentru recompensarea unei activități de notorietate în domeniul culturii, științei și sportului”.

Conform art. 5 alin. (1), „cuantumul lunar al indemnizației de merit este egal cu o sumă ce reprezintă de 3 ori valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată și este neimpozabil”.

Problema este că în acest moment cuantumul indemnizației de merit nu este corelat cu salariul minim brut pe țară garantat.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să analizați situația și să vă exprimați un punct de vedere asupra acesteia, precum și asupra soluției avute în vedere în sensul respectării legii.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu. Doamna președintă,

Aș mai avea o interpelare, pe scurt.

Vă rog.

O a doua întrebare, de data asta vizează „Programul național pentru achiziția de carte în 2019”.

Întrebare adresată domnului Daniel Breaz, ministru al culturii și identității naționale.

Stimate domnule ministru,

Așa cum bine știți, potrivit art. 8 al Legii nr. 186/2003, ministerul pe care îl conduceți trebuie să desfășoare Programul național pentru achiziția de cărți și abonamente la reviste din categoria culturii scrise.

Prin art. 8: „Ministerul Culturii și Identității Naționale desfășoară Programul național pentru achiziția de cărți

și abonamente la reviste din categoria culturii scrise, în vederea dezvoltării și actualizării colecțiilor din bibliotecile publice aflate sub autoritatea consiliilor locale ori județene.

Cărțile și abonamentele la reviste, care vor face obiectul achiziției conform alin. (1), sunt stabilite de o comisie special constituită în acest scop.

Comisia se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii și Cultelor și este constituită din specialiști și experți independenți, inclusiv reprezentanți ai minorităților naționale, desemnați pentru fiecare sesiune de selecție de oferte prin ordin al ministrului culturii.

Comisia face, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, propunerile de achiziționare a titlurilor și a abonamentelor la reviste, care vor fi supuse analizei și aprobării Ministerului Culturii.

În formularea propunerilor, comisia va avea în vedere situația calitativă și numerică a colecțiilor existente în bibliotecile publice aflate sub autoritatea consiliilor locale și județene, precum și resursele alocate anual de aceste autorități pentru achiziționarea de cărți și abonamente.”

Date fiind aceste prevederi ale legii, vă rog să ne clarificați câteva chestiuni:

– Care este situația Programului național pentru achiziția de cărți și abonamente la reviste din categoria culturii scrise în 2019? Ce sumă a fost alocată?

– Care este componența comisiei de sub autoritatea ministerului care stabilește titlurile și abonamentele la revistele propuse pentru achiziție?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu. Mulțumesc.

O seară bună tuturor!

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Ion Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi, Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Plata de către angajator a contribuțiilor sociale pentru unele categorii de persoane care au venituri mai mici decât salariul minim pe economie”.

Stimate domnule ministru,

În urma modificărilor aduse legislației în luna decembrie a anului trecut, salariul minim brut se diferențiază de la 1 ianuarie 2019, în funcție de studii și de vechime, pentru calculul contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate și în ceea ce privește calculul Fondului pentru handicap, reglementat conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Astfel, după cum bine știm, salariul minim a devenit 2.080 de lei, iar pentru cei care au studii superioare 2.350 de lei.

Există însă o serie de întrebări privind aspecte care nu au fost lămurite integral de actuala legislație. Codul fiscal, la art. 146 alin. (5[1] ), prevede: „Contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, nu poate fi mai mică decât nivelul contribuției de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 138[1] , după caz, asupra salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din luna în care contractul a fost activ.”

La cabinetul parlamentar mi s-a comunicat, din mediul universitar, faptul că există o serie de neclarități cu privire la salarizarea personalului didactic care își desfășoară activitatea în regim de plată cu ora, căruia nu i se poate asigura o normă întreagă.

În contextul în care alin. (5[2] ) al articolului citat anterior prezintă excepții ale alin. (5[1] ) – arătând că sunt categorii de persoane cărora, prin lege, li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de opt ore pe zi – și în condițiile în care personalul didactic care lucrează în regim de plată cu ora își desfășoară activitatea pe baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, inegal, cu un tarif orar rezultat prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar, respectiv 167,333 de ore pe lună în 2019, vă rog, domnule ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește doamna senator Arcan Emilia, Grupul parlamentar al PSD.

## Onorat Senat,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea de astăzi este adresată avocatului poporului, domnului Victor Ciorbea, și are următorul obiect: „Pasivitatea instituției Avocatului Poporului în fața ordonanțelor de urgență ale Guvernului ticluite pentru a beneficia grupurilor de interese din PSD și ALDE!”.

Domnule avocat al poporului,

De ani de zile instituția pe care o conduceți s-a transformat într-un martor pasiv la derapajele guvernării PSD–ALDE, care, prin emiterea unor ordonanțe ticluite pentru a beneficia unor anumiți politicieni din arcul

guvernamental, vulnerabilizează România atât din punct de vedere economic, cât și al înfăptuirii justiției.

Încă din anul 2017, de la emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, instituția Avocatului Poporului se comportă ca una a „avocatului Guvernului”. Deși societatea civilă din România și-a manifestat vehement nemulțumirea față de prevederile acestei ordonanțe de urgență – care și în plan extern a generat îngrijorarea cancelariilor europene –, instituția pe care o conduceți s-a eschivat de la a-și îndeplini cu celeritate atât prerogativele constituționale, cât și pe cele conferite prin legea de organizare și funcționare.

Acum, din păcate, ne aflăm într-o situație identică, pentru că, prin emiterea Ordonanței de urgență nr. 114/2018 și a Ordonanței de urgență nr. 7/2019, guvernarea PSD–ALDE lovește din nou în propriul popor, prin luarea unor măsuri în domeniul economic și cel al justiției, iar instituția pe care o conduceți se face că plouă, motiv pentru care parlamentarii Partidului Național Liberal au protestat începând de astăzi și și-au exprimat solidaritatea cu magistrații, purtând la ședințele de plen o banderolă albă.

Domnule avocat al poporului, având în vedere cele reliefate mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Chiar nu vedeți reacțiile și protestele magistraților, ale mediului de afaceri ca urmare a emiterii Ordonanței de urgență nr. 7/2019 și a Ordonanței de urgență nr. 114/2018, la care s-au solidarizat și alte categorii socioprofesionale, inclusiv parlamentari ai PNL din opoziție, de nu găsiți dumneavoastră de cuviință să vă îndepliniți atribuțiile pentru care a fost înființată instituția Avocatului Poporului?

O invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, distinsă doamnă președinte. Dragi colegi,

Interpelarea mea am adresat-o doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Exigență sporită în aplicarea legislației privind ordinea publică”.

Doamna ministru,

În rândul opiniei publice din țara noastră se constată o mare nemulțumire și chiar îngrijorare față de unele comportamente și evenimente de natură de a afecta negativ ordinea publică, siguranța cetățenilor și buna funcționare a instituțiilor statului.

Asistăm de ceva timp la o serie de acțiuni agresive și nelegale asupra mai multor instituții ale statului, culminând cu cele asupra ministrului justiției și a ministerului pe care îl conduce, care au fost în mod repetat atacați de grupuri de persoane turbulente cu strigăte injurioase, aruncări cu ouă, muștar, ketchup, vopsea și altele.

Oamenii se întreabă, pe bună dreptate, cum de sunt tolerate astfel de comportamente, creând în societatea românească multă dezordine.

În ceea ce privește modul de intervenție al autorităților de ordine, practica a demonstrat că o simplă amendă nu este suficientă pentru a descuraja astfel de atitudini huliganice, ci este nevoie de măsuri mult mai ferme, astfel încât să nu mai fie permise manifestări agresive și neautorizate în apropierea sediilor administrației publice.

Dacă legislația în această materie nu ne ajută să menținem ordinea publică și siguranța cetățenilor, vă solicit, distinsă doamnă ministru, un punct de vedere și, eventual, propuneri de completare a legislației în vigoare. Veți avea în noi, parlamentarii majoritari, o susținere colegială deplină pentru îndeplinirea acestui obiectiv, pentru binele acestei țări.

Cu respect, vă mulțumesc și aștept, în scris, un răspuns din partea dumneavoastră la Senatul României.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, dacă îmi dați voie la o întrebare.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Ștefan Viorel, viceprim-ministru al Guvernului României.

Obiectul întrebării: „Măsuri de evitare a sancțiunilor României și a plății unor despăgubiri”.

Domnule viceprim-ministru,

Săptămâna trecută a apărut în spațiul public o informație potrivit căreia România a fost din nou sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și obligată la plata unor despăgubiri în valoare de peste 2,7 milioane de euro într-un proces de neacordare a unor despăgubiri.

Este vorba despre un proces tranșat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care sunt mai mulți reclamanți, proprietari legitimi ai unor imobile, care ar fi avut dreptul la o despăgubire pentru confiscarea ilegală a bunurilor lor de către regimul comunist și care nu au putut reintra în posesia proprietăților lor deoarece acestea fuseseră deja revândute de stat unor terți.

Cazul nu este unul singular asupra..., la ceea ce am prezentat, asta însemnând că suma totală pe care statul român trebuie să o achite este de peste 2,7 milioane de euro pentru 19 reclamații admise în aceeași speță.

Apreciez că, la 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, astfel de situații ar fi trebuit să fie clarificate în țară, pentru a evita sancționări din partea Curții Europene.

În legătură cu această problemă, vă întreb dacă Guvernul României are în vedere măsuri suplimentare de rezolvare a revendicărilor persoanelor îndreptățite care se află încă în proces cu statul pentru restituirea proprietăților confiscate sau acordarea unor despăgubiri.

Cu respect, vă mulțumesc și aștept răspunsul dumneavoastră, în scris, la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț. Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește doamna senator Scântei Laura Iuliana, Grupul parlamentar al PNL.

Bună seara, stimate colege și stimați colegi! Doamnă președinte de ședință,

Interpelarea din această seară este adresată Ministerului Educației Naționale, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Obiectul acesteia: „În viitoarele manuale școlare, în ce parte a corpului va fi plasat ficatul? Dar Marea Moartă și Turnu Măgurele?”.

Stimată doamnă ministru,

În data de 5 februarie 2019 în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul de ministru nr. 3.103 privind regimul manualelor școlare în învățământul preuniversitar. Trei săptămâni mai târziu, pe 27 februarie 2019, în Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport din Senatul României s-a votat, cu majoritate de voturi, un raport favorabil pentru o nouă versiune a Legii manualului școlar. În timpul dezbaterilor din comisie, reprezentantul Ministerului Educației Naționale a susținut proiectul legislativ. Am subliniat acest lucru pentru că există contradicții majore de fond între ordinul ministrului educației naționale și poziția Ministerului Educației Naționale pe parcursul a doar câtorva săptămâni.

Practic, prin ordin se aprobă metodologiile de evaluare și de achiziție a manualelor școlare, în timp ce Proiectul Legii manualului școlar stabilește criteriile de evaluare a manuscriselor de manuale și achiziționarea drepturilor de autor ale manuscriselor declarate câștigătoare. Mai exact, prin ordin se stabilește că se vor achiziționa manuale școlare în formă finită, iar Proiectul Legii manualului școlar vorbește despre achiziționarea drepturilor de autor, lucruri fundamental diferite.

Proiectul de lege lasă, astfel, nerezolvată problema realizării conceptului editorial și a tipăririi manuscriselor declarate câștigătoare.

În condițiile în care legea va fi adoptată de Senat și, ulterior, de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, va fi nevoie de edituri care să-și asume realizarea manualelor. Însă nicio editură privată nu-și va putea asuma editarea unor manuale ale căror drepturi de autor nu le deține. Astfel, singura soluție care va rămâne e de a încredința această operațiune, la fel ca anul trecut, Editurii Didactice și Pedagogice, adică exact aceeași editură care s-a „evidențiat”, într-un mod absurd, cu manualele de geografie, biologie și istorie realizate. Era previzibil și de domeniul evidenței că Editura Didactică și Pedagogică nu are capacitatea și resursele umane și profesionale pentru a duce la bun sfârșit sarcina editării de manuale.

Vă rog, domnule senator.

O primă întrebare este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, și în atenția Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, doamnei președinte Adi Croitoru, și solicit informații legate de bugetele parcurilor naționale pe anul 2018, respectiv pe anul 2019.

Iar a doua întrebare îi este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, Ministerului Apelor și Pădurilor, domnului ministru Ioan Deneș, Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, domnului director executiv Sever Ioan Roman, și Administrației Bazinale Someș–Tisa, Sistemul de gospodărire a apelor BistrițaNăsăud.

Solicit informații legate de proiectul intitulat „Mărirea gradului de siguranță a Acumulării Colibița, județul BistrițaNăsăud”.

Ținând cont de toate acestea, vă doresc o seară plăcută în continuare.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

O invit la microfon pe doamna senator Scântei Laura Iuliana, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Cazan Mircea Vasile, același Grup parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Am două interpelări.

Prima este adresată doamnei prim-ministru al României, Viorica Dăncilă, și are ca obiect „Elementele, procedura și efectele exercitării mandatului acordat ambasadorului României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, pentru exercitarea votului în cadrul Reuniunii ambasadorilor țărilor UE, COREPER II, din data de 20 februarie 2019, cu privire la desemnarea viitorului procuror-șef european”.

Distinsă doamnă prim-ministru,

În temeiul art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la obligațiile membrilor Guvernului reglementate prin art. 112 și 111 din Constituția României,

Vă adresez prezenta interpelare, solicitându-vă răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care a fost punctajul pe care ambasadorul României la Uniunea Europeană l-a acordat celor trei candidați înscriși pentru funcția de procuror-șef european, respectiv: numărul de puncte acordate domnului Jean-Francois Bohnert (Franța), numărul de puncte acordate doamnei Laura Codruța Kövesi (România) și numărul de puncte acordate domnului Andres Ritter (Germania), astfel cum rezultă acestea din Raportul participării la Reuniunea COREPER II, redactat și transmis de către Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene?

2. Vă rog să îmi confirmați dacă ambasadorul României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, a îndeplinit în integralitate mandatul acordat de dumneavoastră, în calitate de prim-ministru al României, în cadrul Reuniunii COREPER din data de 20 februarie 2019 și dacă ambasadorul României a solicitat, pe parcursul reuniunii, modificarea mandatului acordat inițial în privința modalității de punctare a candidaților la funcția de procuror-șef european.

3. Având în vedere dispozițiile art. 8 și 9 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicați ce a propus Ministerul Justiției, prin ministrul justiției, Tudorel Toader, ca proiect de mandat pentru exercitarea votului în cadrul COREPER II de către ambasadorul României la UE, respectiv ce punctaj a propus ministrul justiției a fi acordat celor trei candidați aflați în procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef european și la ce dată a transmis ministrul justiției proiectul de mandat.

4. De asemenea, având în vedere prevederile art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2017, vă rog să îmi comunicați care au fost „obiectivele României” avute în vedere prin mandatul acordat ambasadorului României la Uniunea Europeană în cadrul COREPER II din 20 februarie 2019 și cum au fost justificate aceste obiective ale României în raport cu tema aflată pe agenda Consiliului Uniunii Europene.

5. Ținând seama de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 34/2017, vă rog să ne comunicați dacă, în calitate de prim-ministru al României, ați aprobat, cu modificări sau fără modificări, proiectul de mandat propus de Ministerul Justiției și avizat de ministrul delegat pentru afaceri europene pentru exercitarea votului în cadrul COREPER II de către ambasadorul României la Uniunea Europeană.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Ionașcu Gabi, senator fără apartenență la grupurile parlamentare.

Interpelare adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătății, și Colegiului Medicilor Dentiști din România, doamnei președinte prof. dr. Ecaterina Ionescu.

Obiectul interpelării: „Legalitatea folosirii de proceduri estetice injectologice de către doctorii dentiști în clinici de chirurgie plastică și estetică”.

Stimată doamnă ministru,

În urma mai multor sesizări și mai multor articole din presă privind cabinetele stomatologice și cele cosmetice în care se practică proceduri estetice injectologice, vă solicităm să ne specificați dacă doctorii stomatologi pot folosi aceste proceduri, având în vedere experiența lor în diferite lucrări stomatologice mult mai complicate și mai complexe decât aceste..., să le spunem, simple injecții.

Dacă nu au dreptul, vă rog să ne precizați baza legală care contravine/interzice acest lucru și care sunt soluțiile pentru viitor.

De asemenea, vă rugăm să ne specificați dacă există cursuri acreditate de Ministerul Sănătății pentru asemenea specializări și unde pot să se realizeze aceste specializări.

În vederea asigurării cadrului normativ în care clinicile de chirurgie plastică/estetică își desfășoară activitatea în concordanță cu principiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, respectiv:

promovarea sănătății populației, prevenirea îmbolnăvirilor și îmbunătățirea calității vieții, sunt necesare măsuri referitoare la adoptarea unor acte normative sau propuneri de modificare/completare a unor dispoziții legale în vigoare. Astfel, Ministerul Sănătății, în calitatea sa de autoritate centrală în domeniul sănătății publice și responsabilă de asigurarea acesteia, trebuie să adopte măsuri, eventual printr-un ordin, care să reglementeze, în ansamblu, cerințele de calificare a personalului necesare a fi îndeplinite în momentul autorizării clinicilor de chirurgie plastică și estetică.

De asemenea, se impun demersuri în scopul completării anexei nr. II a Ordinului ministrului sănătății nr. 418/20 aprilie 2005 pentru aprobarea Catalogului național de programe de studii complementare în vederea obținerii de atestate de către medici, medici dentiști și farmaciști, precum și a normelor metodologice de organizare și desfășurare a acestora pentru reglementarea unor noi forme de pregătire complementară în domeniul esteticii pentru medicii dentiști cu drept de liberă practică.

Se impune completarea Catalogului național de programe de studii pentru specializările medico-dentare și pentru medicii dentiști prevăzuți în Ordinul ministrului sănătății nr. 418/20 aprilie 2005 cu studiul esteticii, deoarece rejuvenalizarea prin injecție de fillere sau toxină botulinică nu se găsește în curriculumul programului de studii universitare corespunzător formării de bază în profesia de medic dentist, iar procedura este compatibilă cu cea de medic dentist. Aceasta întrucât se impune instituirea unui cadru de învățare formal, așa încât medicii dentiști să poată să-și completeze pregătirea pentru domeniul compatibil cu specializarea lor.

Închei prin a vă ruga să ne răspundeți la cele prezentate mai sus, precum și stabilirea unor soluții concrete pe care le aveți în vederea rezolvării acestei situații, în așa fel încât medicii dentiști să poată practica, complementar, proceduri estetice injectologice în clinici de specializare... specializate de chirurgie plastică și estetică.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris, conform regulamentului. Senator de Sibiu, Mircea Cazan. Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi, senator fără apartenență la grupurile parlamentare.

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea este adresată Ministerului de Finanțe, domnului ministru Orlando Teodorovici, de către subsemnatul, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, senator neafiliat.

Obiectul întrebării: „Destinația sumelor încasate în urma aplicării Ordonanței nr. 114/2018”.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prevede introducerea unor taxe: de 2% – aplicată pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul energiei; și 3% – aplicată pe cifra de afaceri a companiilor din telecomunicații.

Vă rog să îmi precizați următoarele:

1. Care este cuantumul sumelor preconizate a fi încasate în urma introducerii acestor taxe în bugetul de stat? 2. Care sunt instituțiile beneficiare și sumele alocate

fiecărei instituții?

3. Ce destinație vor avea aceste sume și ce tipuri de cheltuieli urmează a fi acoperite? Solicit ca răspunsul să fie formulat în scris. Vă mulțumesc. Senator Ionașcu Gabi.

Doamnelor și domnilor senatori, dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris.

La secțiunea întrebări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni senatori: Smarandache Miron Alexandru, Pop Liviu Marian, Toma Vasilică și Salan Viorel;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii domni senatori: Toma Cătălin Dumitru, Popa Cornel, Șoptică Costel, Stângă George Cătălin și Caracota Iancu;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Dinică Silvia Monica, Dinu Nicoleta Ramona, Coliban Allen, Ghica Cristian, Alexandrescu Vlad Tudor, Wiener Adrian, Dircă George Edward și domnul senator Mihail Radu Mihai;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: domnul senator Sibinescu Ionuț și domnul Bădulescu Dorin Valeriu;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare a depus întrebare în scris și domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel.

La secțiunea interpelări au depus în scris următorii domni și doamne senatori:

– Grupul parlamentar al PSD: Pop Liviu Marian, Toma Vasilică, Ganea Ion și Cârciumaru Florin;

– din partea Grupului PNL: Popa Cornel, Țapu-Nazare Eugen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel și Caracota Iancu;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Dinică Silvia Monica, Dinu Nicoleta Ramona, Wiener Adrian, Dircă George Edward, Mihail Radu Mihai și Alexandrescu Vlad Tudor;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: domnul senator Bădulescu Dorin Valeriu;

– iar din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare: domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel.

Doamnelor și domnilor senatori, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 4 martie 2019.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167020]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 33/22.III.2019 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei