Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 19 iunie 2019, conducerea fiind asigurată de subsemnata, vicepreședinte al Senatului.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Declarația politică de azi am intitulat-o „Doar forța militară nu mai este suficientă pentru securitatea transatlantică”.

În ultimii cinci ani, avansul tehnologic și dezvoltarea continuă a internetului au dus la schimbarea dramatică a mediului global de confruntare și la modificări esențiale în ceea ce privește maniera de abordare a conflictelor între state. Noțiunile de „război hibrid” și „amenințări asimetrice” au devenit termeni uzuali și nu mai pot fi omise din abordările geostrategice și tactice. Acum, mai mult ca oricând, răspunsurile individuale ale statelor în fața unei agresiuni militare din exteriorul lor sunt sortite eșecului.

De aceea, evenimente cum a fost și conferința internațională „Black Sea and Balkans Security Forum”, desfășurată săptămâna trecută la Constanța, oferă cel mai potrivit cadru de dezbatere și evaluare pentru aspectele definitorii ale situației actuale de securitate în zona Mării Negre și în regiunea Balcanilor.

Temele incluse pe agenda evenimentului au fost subiecte sensibile, cu referire la amenințările de tip militar și hibrid, la aspecte privind războiul informațional și riscurile în domeniul cibernetic, la modul în care schimbările climatice afectează regiunea, la importanța factorului religios din perspectiva reconcilierii, dar și a radicalizării.

Dezbaterile au avut în vedere influența militarizării regiunii Mării Negre asupra securității Europei de Est, aspecte privind securitatea energetică, formate de cooperare regională, precum Bucharest 9 sau Inițiativa celor Trei Mări, cooperarea industrială în domeniul apărării și provocările războiului de nouă generație.

Din 2014, tensiunile militare din zona Mării Negre au crescut constant, iar echilibrul dinamic de forțe a devenit din ce în ce mai complex și mai fragil. Marea Neagră a devenit epicentrul unei competiții pentru supremație. În acest context, am putut constata că Alianța Nord-Atlantică și-a adaptat permanent politicile pentru flancul de est, deoarece era esențial să fie păstrat nivelul de securitate deja realizat, pe fondul menținerii angajamentului Statelor Unite în Europa.

Știm deja că NATO are un rol esențial pentru securitatea transatlantică. Este această implicare suficientă pentru securitatea transatlantică? Răspunsul este categoric „Nu”. Forța militară nu mai poate fi unicul răspuns în orice situație. De aceea, relațiile dintre alianța transatlantică și blocul comunitar european rămân foarte importante. Dar, dacă suntem atenți la detalii, putem identifica și existența unei laturi economice a securității. De fapt, dimensiunea economică a securității a devenit determinantă în acest moment. Dezvoltarea economică este, de fapt, ceea ce oferă resursele necesare pentru a susține stabilitatea și securitatea teritoriilor. Și din acest motiv trebuie să existe o cooperare și o colaborare permanente între diplomație, economie și capabilitățile militare ale unei națiuni, respectiv ale unui grup de națiuni.

Din această perspectivă, România a înțeles care este drumul de urmat pentru a menține un just echilibru politic, diplomatic și militar în această regiune și cât de importantă este complementaritatea activităților care au ca principal obiectiv consolidarea securității pe flancul de est al NATO.

După modelul oferit de cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană, formatul B9 și Inițiativa celor Trei Mări pun în practică termenii de colaborare a statelor de la granița de est a blocului comunitar, structurați pe aceleași paliere principale: dimensiunea de securitate militară, de securitate energetică și cea economică. Doar în acest mod, promovând și dezvoltând economia în regiune, vom putea asigura resursele necesare și pentru consolidarea unui climat stabil și sigur în această zonă a Europei. Iar aceasta se poate realiza printr-o implicare puternică a actorilor economici la nivel național, internațional sau transnațional. Și sunt destule lucruri de făcut.

În primul rând, se știe faptul că rapiditatea în transporturi este un instrument de consolidare a creșterii economice, dar și o condiție esențială în asigurarea unei mobilități mari în cazul desfășurării sau relocării de trupe sau logistică militară. Rezultă de aici necesitatea că una dintre prioritățile primordiale în zonă trebuie să fie dezvoltarea infrastructurii la nivelul întregii regiuni din Europa.

Atât prin formatul B9, cât și prin Inițiativa celor Trei Mări se dorește ca, prin cooperarea dintre țările participante la unul sau altul dintre formate, să se contribuie și la consolidarea relației transatlantice. România este deja un pol de stabilitate și un furnizor de securitate în zona Mării Negre. Printr-o implicare activă la nivel regional în cadrul celor două organizații, țara noastră are posibilitatea de a contribui direct și la dezvoltarea economică a zonei, prin unirea eforturilor statelor componente. Și nu va fi simplu, pentru că este nevoie de dialog și cooperare la nivel politic, diplomatic, economic și militar. Scopul final nu poate fi altul decât cel de a consolida Uniunea Europeană, inclusiv din perspectiva a ceea ce numim coeziune la nivelul Uniunii Europene.

Viorel Salan, senator, Circumscripția electorală nr. 22, PSD Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus, Grupul parlamentar al USR.

## Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi de la PSD și ALDE,

Bucurați-vă, ați înfrânt! Ieri ați ales să mențineți în exercițiul funcțiunii Guvernul Dăncilă.

Ați sărbătorit aseară această victorie a lașității și a declinării responsabilității? Chiar nu ați înțeles că votul de pe 26 mai nu a fost doar un vot pentru sancționarea lui Liviu Dragnea, ci și o sancțiune pentru modul în care a fost guvernată România în ultimii doi ani și jumătate? Sunteți mândri de încrederea pe care o aveți unii în alții, încât nici măcar nu ați fost lăsați să vă exercitați dreptul și obligația de a vota? Sau chiar credeți în toate minciunile și fabulațiile pe care liderii voștri, gen Florin Iordache, Șerban Nicolae ori Călin Popescu-Tăriceanu, le-au rostit de la microfonul plenului reunit, cu statul paralel, cu așa-zisele „abuzuri” împotriva marilor corupți, cu fraudarea alegerilor și alte asemenea argumente delirante?

Nu, nu-mi făceam mari iluzii că veți încerca să aflați ce i-a nemulțumit și ce-i nemulțumește pe cetățenii români, de ce s-au săturat de toate aceste minciuni. Dar moțiunea de cenzură și-a atins scopul: a dovedit, dincolo de orice dubiu, că prea puțin vă pasă de ceea ce-și doresc cetățenii, că nu dați doi bani pe visurile, dorințele și speranțele lor. Și a mai dovedit ceva ziua de ieri: că vă e frică, că vă e o frică teribilă de schimbare.

Stimate colege și stimați colegi de la PSD și ALDE, opoziția nu a câștigat ieri la moțiunea de cenzură, dar dumneavoastră ați pierdut! Ați pierdut ultimul tren, ultima șansă de a dovedi că vă mai pasă cât de cât de țara asta și de cetățenii ei. Răsplata va fi pe măsură!

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionașcu Gabi.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Bună dimineața tuturor!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, este intitulată „Ministrul sănătății, Sorina Pintea, trebuie să plece!”.

Ieri, 18 iunie 2019, doamna ministru Sorina Pintea, la Forumul Sănătății, a declarat:

– „Este nevoie de o organizație, de o asociație care să poată fi o portavoce a spitalelor în negocierile cu Ministerul Sănătății, cu președintele Casei și, nu în ultimul rând, cu ministrul finanțelor.”;

– „M-ați auzit în nenumărate rânduri spunând că 80% din managerii de spitale din România nu au ce căuta în spitale.”; – „Discutăm despre finanțare, despre faptul că unii dintre pacienți trebuie să-și cumpere medicamente, așa cum ați auzit.”;

– „Unele spitale au cheltuieli cu gărzile foarte mari pentru că nu eficientizează acest proces, în sensul că, acolo unde ai puține prezentări la o linie de gardă pe o anumită secție medicală sau chirurgicală, poți să organizezi un serviciu de gardă la domiciliu.”

O astfel de declarație demonstrează fără echivoc că doamna Sorina Pintea nu și-a citit fișa postului de ministru al sănătății publice și nici nu știe ce păstorește.

Creșterea istorică a bugetului alocat sănătății, clamată de doamna ministru Sorina Pintea în februarie 2012, coincide cu cele mai slabe performanțe pe care sistemul sanitar românesc le-a înregistrat în ultimii 10 ani. Procentul de 4,48% din produsul intern brut, cele 6 miliarde de lei suplimentari alocați investițiilor, care au crescut astfel cu 84%, toate aceste realizări se spulberă ca un fum propagandistic în fața realității. Iar realitatea din teren, chiar și marcată de vizitele propagandistice ale doamnei ministru la ceas de seară, arată o stare de fapt inacceptabilă pentru orice țară civilizată.

La nivelul creșterii istorice se cuvine să precizăm că alocarea bugetară istorică a doamnei Pintea situează România în spatele unor țări cum ar fi Albania, Muntenegru sau Macedonia, care alocă, în medie, cu 2% mai mult acestui domeniu prioritar. Suntem mult în urma statelor europene civilizate, care susțin sănătatea publică cu circa 9,6% din produsul intern brut.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR, pentru a prezenta declarația politică de astăzi.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută, când situația de la Chișinău era fierbinte și democrația din Republica Moldova avea enormă nevoie de sprijin, USR a propus o declarație de susținere puternică pentru noul Guvern din Republica Moldova, declarație pe care Parlamentul României să o adopte imediat, atunci. A trecut o săptămână. A trecut mai bine de o săptămână. Situația din Republică s-a schimbat radical și nici până acum Parlamentul României nu a luat vreo poziție. Nu a avut nicio reacție. De ce? Este foarte simplu.

Pentru că, așa cum a demonstrat în ultimii ani, puterea actuală – PSD și ALDE sunt mai interesați de interesele oligarhilor din Republica Moldova decât de interesul pentru o Republică Moldova europeană cu adevărat. Puterea actuală PSD–ALDE a boicotat ședințele Comisiilor reunite pentru politică externă. Acestea trebuiau să se pună de acord asupra declarației pe care Parlamentul trebuia să o adopte. Faptul că au boicotat o inițiativă a USR este deja un lucru curent, nu mă mai miră. Au mai făcut-o, au mai încercat să ne pună pumnul în gură. Dar faptul că au boicotat interesul României, că au boicotat interesul Republicii Moldova este absolut inacceptabil!

Călin Popescu-Tăriceanu ne explica ieri că România a fost inexistentă, că nu s-a implicat, nu a avut un cuvânt de spus în criza de la Chișinău, că au făcut alții lucruri peste capul nostru. Călin Popescu-Tăriceanu uită că el este responsabil de acest lucru, pentru că el susține Guvernul în care ministrul propus de el, Teodor Meleșcanu, nu și-a făcut datoria. Din fericire, și Tăriceanu, și Meleșcanu, dar și PSD sunt la sfârșit de drum politic. Cum s-a văzut pe 26 mai, cetățenii îi boicotează pe ei.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii domni și doamne senator: Arcan Emilia, Vulpescu Ioan, Federovici Doina Elena, Bodog Florian Dorel, Lupu Victorel, Sbîrnea Liliana, Smarandache Miron Alexandru, Mihu Ștefan, Trufin Lucian;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii domni și doamne senator: Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Cazan Mircea Vasile, Popa Cornel, Ioan Cristina, Vela Marcel;

– din partea Grupului parlamentar al USR, doamnele senator Dinică Silvia Monica și Dinu Nicoleta Ramona;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul senator Hadârcă Ion;

– din partea domnilor senatori fără apartenență la grupurile parlamentare, domnul senator Baciu Gheorghe și domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel.

Distinși colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 19 iunie 2019.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Sărut mâna, bună ziua!

Vă rog să luați loc și să introduceți cartelele.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 19 iunie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 70.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Silvia Dinică și domnul senator Ion Ganea, secretari ai Senatului. Domnule Ganea, haideți. Vă rog.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii la ordinea de zi?

Vă rog, domnule lider Șerban Nicolae.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă propun, așa cum s-a stabilit la Comitetul liderilor, ca la această secțiune a plenului de astăzi să avem un singur punct pe ordinea de zi, urmând ca toate celelalte să fie aprobate la reluarea sesiunii în plen. La acest punct al ordinii de zi se propune doar constatarea vacantării unor posturi de senator, ca urmare a demisiilor a trei colegi, în urma alegerii lor ca membri ai Parlamentului European la alegerile din 26 mai. Așa cum am stabilit la Comitetul liderilor, urmează ca după Hotărârea de vacantare a celor trei posturi de senator să suspendăm ședința de plen.

Vă propun ca ordinea de zi cu privire la problemele organizatoric-administrative și cu privire la procedura legislativă să fie aprobate la reluarea ședinței, după ce avem sesiunea solemnă consacrată depunerii jurământului de către parlamentarii nou-aleși.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte propuneri?

Dacă nu, supun la vot propunerea Grupului PSD.

46 de voturi pentru – deci patru colegi nu au cartele –, două voturi contra și o abținere.

Propunerea a fost aprobată.

Ca urmare, programul de astăzi va fi între 10.00 și 13.00: 10.15–10.30, începem cu Proiectul de hotărâre privind vacantarea unor mandate de senator; ședința Biroului permanent, la 10.15; ședința Comitetului liderilor, validarea unor mandate, dezbaterea punctelor înscrise în ordinea de zi și vot final, până la ora 13.00.

Dacă sunt alte propuneri?

Vă rog. Domnule senator Nicolae, vă rog.

Nu, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat solicită Senatului să ia act de demisia din funcția de senator a domnului Adrian Dragoș Benea, din Circumscripția electorală Bacău, și a domnului senator Iulian Claudiu Manda, din Circumscripția electorală Dolj. Solicităm Senatului să ia act de aceste demisii și să constate vacante posturile de senator în Circumscripția electorală Bacău și în Circumscripția electorală Dolj.

Mulțumesc.

Vă rog.

Mai vreau să fac precizarea că demisiile lor au fost depuse încă de săptămâna trecută la Senat, cu solicitarea de a intra în efect începând de astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

Înainte de a lua act de acest lucru, vă propun să aprobăm programul de lucru pentru această zi. Cine este pentru?

Cu 64 de voturi pentru, două împotrivă, o abținere, programul a fost aprobat. ## Stimați colegi,

În ședința Biroului permanent din 18 iunie 2019 s-a luat act de demisia domnului senator Adrian Dragoș Benea, începând cu data de 14 iunie 2019, respectiv demisia domnului senator Iulian Claudiu Manda, începând cu data de 19 iunie.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dau citire Proiectului de hotărâre privind vacantarea unor mandate de senator:

„Hotărâre privind vacantarea unor mandate de senator

Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Dragoș Adrian Benea, ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, precum și demisia din calitatea de senator a domnului Iulian Claudiu Manda, ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 94 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 201 și art. 203 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Dragoș Adrian Benea, începând cu data de 14 iunie 2019, și declară vacant locul de senator ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău.

Art. 2. – Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Iulian Claudiu Manda, începând cu data de 19 iunie 2019, și declară vacant locul de senator ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”

## Stimați colegi,

Vom lua o scurtă pauză, timp în care invit Biroul permanent să ne întâlnim într-o ședință, urmată de un Comitet al liderilor, după care vom continua lucrările plenului.

Vă rog să rămâneți în sala de ședință, iar pe membrii Biroului permanent și pe liderii grupurilor parlamentare îi rog să ne întâlnim în Sala „Constantin Stere”.

## PAUZĂ

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Rog colegii să ia loc și pe liderii grupurilor să invite colegii în sală.

## Stimați colegi,

În ședința Biroului permanent s-a hotărât introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Vă consult dacă sunt și alte intervenții cu privire la ordinea de zi.

## Nu sunt.

Deci, dacă nu sunt alte modificări, supun votului ordinea de zi, cu această modificare.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru – cine nu are cartelă să mai ridice o dată mâna; nu sunt colegii în sală –, s-a aprobat completarea ordinii de zi.

Avem un proiect de hotărâre...

Pe procedură, vă rog.

Bună ziua!

Doar o completare.

Domnule președinte, nu se modifică ordinea de zi, ci doar ordinea proiectelor legislative la Punctul II...

Nu, nu suntem... nu suntem încă...

...dar, când o să ajungem la ordinea de zi, o să intervin.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Nu suntem încă. Suntem la ordinea de zi, da? Mulțumesc.

În ședința Biroului permanent din 19 iunie 2019 s-a luat act de demisia domnului senator Traian Băsescu, începând cu data de 19.06.2019.

## Stimați colegi,

Dau citire Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator:

„Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Traian Băsescu, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 94 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 201 și 203 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările ulterioare, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Traian Băsescu, începând cu data de 19 iunie 2019, și declară vacant locul de senator ales în Circumscripția electorală nr. 42 București.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 19 iunie 2019, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”

Dacă sunteți de acord,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem validarea unor mandate de senator și depunerea jurământului de credință față de țară și popor.

## Distinși colegi,

Senatul a procedat la vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, ca urmare a demisiei domnului senator Adrian Dragoș Benea, respectiv vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, ca urmare a demisiei domnului senator Iulian Claudiu Manda. Îl invit la microfon pe domnul senator Fenechiu, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre pentru validarea acestor două mandate.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind validarea unor mandate de senator, respectiv al doamnei Carmen Dima și al domnului Eugen Gioancă

Biroul permanent, în ședința din 19 iunie 2019, a luat act de documentele transmise de președintele Partidului Social Democrat, doamna Viorica Dăncilă, în sensul validării mandatului de senator al doamnei Carmen Dima, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, ca urmare a demisiei domnului Benea Adrian Dragoș, conform Hotărârii Senatului din 19 iunie 2019 privind vacantarea unor locuri de senator, precum și al domnului senator Eugen Gioancă, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția nr. 17 Dolj, ca urmare a demisiei domnului Manda Iulian Claudiu, conform aceleiași hotărâri a Senatului din 19 iunie 2019. Astfel, Biroul permanent a învestit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să întocmească un raport de validare a mandatelor doamnei senator Carmen Dima și domnului senator Eugen Gioancă.

În dosar sunt cuprinse, în cazul doamnei Carmen Dima, lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău din data de 11 decembrie 2016, copie după cartea de identitate, declarația de renunțare la calitatea de supleant PSD – Filiala Bacău a persoanei aflate pe poziția a treia, adresa președintelui interimar al PSD, Viorica Dăncilă, prin care se prezintă renunțarea la ocuparea locului vacant de către doamna Ioana Raluca Dinu pe listele PSD Bacău și declarația de acceptare a candidaturii. Iar în cazul domnului senator Eugen Gioancă – o copie a cărții de identitate, declarația de renunțare a domnului Dorin Cosmin Vasile la calitatea de supleant, adresa președintelui interimar al PSD, Viorica Dăncilă, prin care Dorin Cosmin Vasile renunță la calitatea de supleant și că următoarea poziție va fi ocupată de domnul Eugen Gioancă, declarația de avere, declarația de interese, declarația de acceptare a candidaturii, precum și lista electorală depusă de PSD pentru Circumscripția nr. 17 Dolj.

În ședința din 19 iunie 2019, Comisia juridică a luat spre examinare documentele trimise de Biroul permanent, prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare, și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport favorabil de validare a mandatului de senator al doamnei Carmen Dima, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău, și, respectiv, de validare a mandatului de senator al domnului Eugen Gioancă, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții în legătură cu raportul comisiei? Nu sunt.

- hotărâre – au fost adoptate.

- Stimați colegi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul Senatului, „senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege. Refuzul de a depune jurământul atrage după sine pierderea mandatului”. Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către doamna Carmen Dima, respectiv domnul Eugen Gioancă.

Vă rog să vă ridicați pentru intonarea imnului național.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se depune la președintele Senatului, spre păstrare.

Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și Biblie.

O invit la microfonul central pe doamna Carmen Dima, pentru a depune jurământul.

Eu, Carmen Dima, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 4 Bacău,

Jur credință patriei mele, România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

Îl invit la microfonul central pe domnul Eugen Gioancă, pentru a depune jurământul.

Eu, Eugen Gioancă, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj,

Jur credință patriei mele, România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

## Stimați colegi,

Declar închisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului și trecem la ordinea de zi a Senatului. Dacă sunt la ordinea de zi propuneri? Vă rog, domnule lider Șerban Nicolae.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În urma vacantării și validării noilor mandate de senator, Grupul parlamentar al PSD propune introducerea pe ordinea de zi și, bineînțeles, supune aprobării Senatului următoarele modificări. E vorba de componența Biroului permanent al Senatului. Domnul senator Iulian Claudiu Manda deținea funcția de vicepreședinte al Senatului din partea Grupului parlamentar al PSD și vă facem propunerea ca domnul Nicolae Moga, domnul senator Nicolae Moga, să fie ales în funcția de vicepreședinte al Senatului. În urma alegerii, de asemenea, avem de făcut o modificare la Comisia pentru regulament.

Deocamdată, la acest moment vă propun doar să fiți de acord cu introducerea pe ordinea de zi, la primul punct, la probleme organizatorice ale Senatului, a alegerii unui nou membru al Biroului permanent și a unor modificări în componența comisiilor permanente ale Senatului și în conducerea acestora.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Supun la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PSD.

Întrucât prin Regulamentul Senatului nu se stabilește o procedură de vot obligatorie, în conformitate cu prevederile art. 138 din regulament, vă propun, ca procedură de vot, vot secret electronic pentru alegerea unui vicepreședinte al Biroului permanent al Senatului. Alegerea se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți, potrivit art. 26 din Regulamentul Senatului.

Există intervenții pe procedură?

Nu.

##

Vă rog să pregătiți votul secret electronic.

## Felicitări!

La punctul 2, secțiunea a II-a a ordinii de zi, avem modificări în componența nominală a comisiilor permanente, da?

Rog liderul Grupului PSD să anunțe modificările.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă propunem următoarea modificare: în Comisia pentru regulament, domnul senator Mihai Viorel Fifor urmează să-l înlocuiască pe domnul senator Nicolae Moga. De asemenea, este propunerea noastră pentru a prelua și funcția de președinte al Comisiei permanente a Senatului pentru regulament.

Conform procedurii, se face anunțul, se votează doar modificarea în componența comisiilor, urmând ca funcția să fie preluată conform celor anunțate.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

La ordinea de zi propusă dacă sunt alte modificări? Doamna vicelider.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere că s-au depus rapoartele și au termen de adoptare tacită, vă solicităm înscrierea pe ordinea de zi, la secțiunea II – Inițiative legislative:

– la punctul 3 avem L218/2019 – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică;

– la punctul 4 se introduce L629/2018 – Proiectul de lege privind sistemul public de pensii;

– și la punctul 5, L206/2019 – Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, polițiști, funcționari publici cu statut special, funcționari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic și consular al României, membrilor Curții Constituționale și personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc. Dacă mai sunt și alte propuneri? Dacă nu,

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În condițiile Regulamentului Senatului, art. 97, în calitate de inițiator, vă fac propunerea ca proiectul de lege înscris la numărul 12 de la capitolul I să îl retrimitem la comisie. În același timp, vă propun prelungirea termenului de adoptare la 60 de zile, întrucât pe data de 19 acest proiect ar trece cu acord tacit.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-am înțeles bine. Ce doriți? Retrimiterea sau...

Este vorba de prelungirea termenului de adoptare a proiectului de lege de la numărul 12 cu 60 de zile...

Am înțeles. Și retrimiterea.

...și retrimiterea la comisie.

Și, și.

Și retrimiterea la comisie.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Dacă mai sunt alte propuneri?

Dacă nu, prima oară vă propun să votăm cele trei propuneri ale viceliderului PSD, deci pentru a urca pe pozițiile 3, 4 și 5, așa cum au fost propuse.

Și, totodată, vă supun aprobării propunerea domnului senator Ionașcu Gabi de retrimitere la comisie și de prelungire a termenului la 60 de zile.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 24–29 iunie:

- luni, program normal;

- marți, lucrări în comisii permanente;

- miercuri, program normal, până la ora 13.00, în plen; – joi, comisii permanente;

- vineri și sâmbătă, 28 și 29 iunie, activități în

- circumscripții electorale.

- Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu sunt.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (b131/2019).

- Este inițiatorul? Nu este.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (b154/2019).

- Este inițiatorul? Nu este.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal al României (b155/2019).

- Este inițiatorul? Nu este.

4. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 18 iunie Ziua victimelor deportării în timpul regimului comunist (b159/2019).

Este susținută de inițiator?

Nu.

Mulțumesc, domnule președinte.

În virtutea obligației pe care și-a asumat-o, Comisia Europeană prezintă rapoartele cu privire la implementarea politicilor legate de migrație.

Din raportul actual, aș vrea să vă comunic o informație importantă, și anume că la acest moment statele membre au un deficit de 86 de milioane de euro pentru aplicarea politicilor asumate. În rest, în genere sunt progrese în aplicarea tuturor deciziilor luate în cadrul Consiliului în ceea ce privește gestionarea fenomenului migraționist la granițele Uniunii Europene.

E doar o informare pentru dumneavoastră.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

80 de voturi și cu două care n-au cartelă, 82 de voturi pentru.

Raportul a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană și Eurogrup – Semestrul european 2019: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și rezultatele bilanțurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 – COM(2019) 150 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator Crețu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este cel mai important document politic de analiză pe care îl elaborează Comisia Europeană pe parcursul unui an, e vorba de semestrul european.

Documentul a fost analizat inclusiv în comisiile de specialitate și regret că am primit doar procese-verbale simple, fără observații, pe un raport care impune numeroase observații. Ele au fost făcute și în anii trecuți pe parcursul semestrului european. Ideile sunt clare. E nevoie de coordonare economică la nivel european, însă felul în care funcționează la acest moment semestrul european este... Gradul lui de implementare e relativ slab. Asta înseamnă că, din toate recomandările făcute, cam jumătate oarecum se iau în considerare, iar dintre ele se aplică numai cele care sunt date de domeniul financiar și de consolidare financiară, dar se ignoră sistematic toate cele legate de domeniul social și de educație.

Anul trecut 85% din cele financiare au fost implementate în statele membre – în genere vorbesc – și doar 7% din recomandările făcute de Comisia Europeană pentru zona educației sau socială.

Atragem atenția, de asemenea, în repetate rânduri, asupra faptului că indicatorii folosiți în evaluarea situației sunt insuficienți și inadecvați și ne defavorizează.

Se încearcă menținerea echilibrului macroeconomic la nivel european, utilizându-se instrumente naționale. E ca și cum am vrea să menținem leul cu instrumente aplicabile la nivelul fiecărui județ. Despre asta este vorba.

Solicităm, de asemenea, prin opinia pe care vrem să o trimitem, coerență Comisiei Europene, întrucât recomandările pe care le face se bat cap în cap, respectiv cele care vin de la DG ECFIN spun un lucru, cele care vin de la DG Employment spun un lucru care anulează ceea ce spune primul sau viceversa.

Din punctul acesta de vedere, o cerință de coerență este absolut necesară; inclusiv observațiile care privesc România, dar pe care le vom face pe larg la analiza recomandărilor de țară săptămâna viitoare, urmează aceeași regulă.

Însă există o problemă pe care vreau să o ridic și care este națională. Una discutăm în Parlament, aprobăm aici noi și la nivelul 2, 3, 4, în ministere, unde se scriu documentele care se trimit Comisiei, se scrie cu totul altceva. Și descoperim cu uimire că noi trimitem Comisiei Europene, la cel mai înalt nivel, niște opinii, iar în Consiliu se susțin lucruri opuse. Ceea ce nu cred că e în avantajul României, nici al Guvernului, pentru că, cu certitudine, această incoerență va fi luată în considerare ca un semn de slăbiciune.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumim pentru prezentarea foarte elaborată. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi,

Având în vedere că avem cel puțin 23, până acum, de proiecte de legi cu termen, vă propun ca la fiecare proiect de lege să ne limităm la un minut pentru dezbatere, de fiecare grup, și, totodată, la 12.45 să avem votul final pentru legi organice.

De acord?

Bun.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (L284/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog. Microfonul 6.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, sunt unul dintre inițiatori. E vorba de o inițiativă care vine de la colegii parlamentari care au și statut de avocat și încearcă să rezolve o situație care în timp s-a amplificat în legătură cu Baroul București. În situația de astăzi, Baroul București numără peste 16.000 de membri înscriși ca avocați, dintre care peste 9.000 cu drept de exercitare a profesiei, ceilalți fiind în situație de suspendare pentru diverse cauze prevăzute de lege.

În aceste condiții, Adunarea generală a Baroului București este, practic, imposibil de ținut, în condițiile în care nu avem o sală de peste 9. 000 de locuri, presupunând că la un moment s-ar putea ține o adunare generală cu prezență de sută la sută. Asta a creat dificultăți atât în ceea ce privește cvorumul de ședință pentru a valida o adunare generală, dar mai ales, o dată la patru ani, dificultăți pentru adunările generale elective.

În aceste condiții, instituim o procedură care poate fi preluată și de alte barouri, dacă ajung în aceeași situație, adică un text foarte scurt, care modifică, de fapt, prin adăugare art. 51 din Legea nr. 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat în sensul că, dacă un barou are cel puțin 2.000 de membri sau mai mult de avocați cu drept de exercitare a profesiei, consiliul baroului, prin hotărâre, poate hotărî ca procedura de vot în cadrul adunării generale elective să se desfășoare pe parcursul mai multor zile.

Baroul București și-a exersat deja această procedură, ea a fost validată în practică, în sensul în care, astfel, deși nu s-au putut alege organele de conducere ale Baroului București pentru un nou mandat, s-au putut alege delegații la Congresul Uniunii Naționale a Barourilor din România.

De asemenea, s-au făcut propuneri față de varianta inițială, care propunea și varianta votului electronic sau a votului mixt, combinat între votul clasic, votul electronic, procedură pe mai multe zile. Deocamdată, până la o nouă lege privind exercitarea profesiei de avocat, vă rog să fiți de acord cu această propunere. Ea a întrunit consensul grupurilor parlamentare în sensul în care o adunare generală electivă la un barou cu peste 2.000 de avocați cu drept de exercitare a profesiei să se poată ține..., să se poată desfășura pe parcursul mai multor zile. Bineînțeles că e vorba de desfășurarea procedurii de vot pe parcursul mai multor zile, toate celelalte: prezentarea rapoartelor de activitate, descărcarea de gestiune și așa mai departe, fiind chestiuni organizatoric-administrative care nu au nevoie de un parcurs de mai multe zile.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Mariana Moț, microfonul 10.

Mulțumesc.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are în vedere modificarea art. 54 prin introducerea unui nou alineat, alin. (2[1] ), dar și a dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 51/’95 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Având în vedere timpul scurt de la data solicitării către Guvern a unui punct de vedere, acesta nu a putut fi adoptat în mod obiectiv.

Prin urmare, veți aprecia atât asupra oportunității, cât și asupra legalității și constituționalității acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Fenechiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către Biroul permanent în legătură cu propunerea mai multor avocați parlamentari de modificare a Legii nr. 51/1995.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil propunerea.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Menționăm că amendamentele cuprinse în anexă sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Modificarea a fost prezentată de colegul Șerban Nicolae. Mai există două modificări, nu foarte importante. Una din ele este stabilirea cvorumului pentru aceste adunări la 30%, care este un cvorum validat național.

2. Creșterea numărului de reprezentanți în consiliul baroului de la 15 la 21, Baroul București având, așa cum s-a arătat, peste 9.000 de avocați.

Așa cum a precizat și colegul Șerban Nicolae, propunerea a fost inițiată ca urmare a solicitării Baroului București. La dezbatere au participat atât reprezentanții Baroului București, cât și alți avocați interesați.

În ședința din 12 iunie membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raportul de admitere, cu amendamentele admise.

Comisia juridică vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Este o lege ordinară. Decizională este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege... Trecem la următorul punct, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Ungaria privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 3 octombrie 2018 (L269/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Marius Petrescu. Microfonul 8.

Vă rog, domnule profesor. ## **Domnul Marius Petrescu** _– directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat_ **:**

Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Doamnelor și domnilor,

Încheierea acordului în cauză se înscrie pe linia eforturilor instituțiilor din cadrul sistemului național de protecție a informațiilor clasificate de a asigura cadrul legal de cooperare bilaterală în domeniu atât cu statele membre ale NATO și UE, cât și cu cele partenere ale acestor organizații internaționale.

Acordul are drept scop convenirea standardelor comune ale părților pentru protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate în cadrul tuturor activităților ce implică un asemenea schimb efectuat direct sau prin intermediul instituțiilor publice ori agenților economici privați.

Textul rezultat în urma negocierilor este în concordanță cu mandatul aprobat și în conformitate cu legislația națională în domeniu, drept care propunem adoptarea proiectului de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul senator Brăiloiu, președintele comisiei. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare supune spre dezbatere și adoptare prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la următorul punct nou-introdus, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (L218/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are în vedere, în principal, includerea în categoria lucrărilor care fac obiectul legii menționate, respectiv Legea nr. 255/2010, a categoriei de lucrări care fac obiectul modernizării și dezvoltării de proiecte de investiții strategice, inclusiv cele realizate în parteneriat public-privat.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu observații și propuneri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului, domnul senator Fenechiu. Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia a fost sesizată în temeiul art. 70. Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susține adoptarea acestei observații..., acestei inițiative, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa, cu o propunere de completare.

În ședința din 18 iunie comisia a analizat inițiativa și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Prin conținutul normativ, propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Noi vă supunem atenției un raport de admitere.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul Șerban Nicolae, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere vine în sprijinul comunităților locale. Lucrările de expropriere pentru cauză de utilitate publică se fac potrivit dispozițiilor constituționale, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, și potrivit dispozițiilor legale aplicabile în speță.

Această chestiune însă trebuie tranșată în sensul în care comunitatea locală, cea care face lucrări de investiții de modernizare, în special în domeniul infrastructurii, să poată decide, atunci când este necesar, cu respectarea tuturor condițiilor, exproprierea pentru cauză de utilitate publică, utilitatea publică fiind determinată, bineînțeles, de interesul comunitar.

Acest lucru vine în sprijinul dezvoltării comunităților din România, grupul nostru îl susține și, după cum s-a precizat deja, el a întrunit sprijinul tuturor grupurilor parlamentare.

Aș vrea să fac o solicitare și procedurală față de dumneavoastră. În acest sens, vă propun ca, prin derogare de la ceea ce am stabilit, cu vot final la ora 12.45, să dăm votul final pe acest proiect de lege organică imediat după finalizarea dezbaterilor, astfel încât să putem transmite Camerei Deputaților hotărârea Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. La 12.45 ne hotărâm. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

La 12.45 intră la vot.

Vă supun la vot cererea domnului senator Șerban Nicolae de a vota o lege organică în avans.

Cine este pentru?

Cu 74 de voturi pentru, 8 împotrivă, două abțineri, propunerea a fost aprobată.

Deci raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, vi-l

Lege organică, da.

Cu 76 de voturi pentru și 10 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată...

Raportul.

Supun la vot propunerea legislativă.

Punctul 4, Legea privind sistemul public de pensii (L629/2018). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 138/13.03.2019.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicea Mergeani, Ministerul Muncii, secretar de stat. Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale vă roagă să adoptați acest proiect de lege, cu amendamentele admise în cadrul Comisiei pentru muncă și al Comisiei pentru constituționalitate.

Aceste amendamente au avut în vedere punerea în acord a textului de lege cu obiecțiile prevăzute în decizia Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru Ion, președinte. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, împreună cu Comisia pentru constituționalitate, a adoptat un raport comun asupra Legii privind sistemul public de pensii. Ca urmare a reexaminării, votul colegilor a fost de a da un raport de admitere, cu amendamente admise. Amendamentele au fost formulate de senatorii PSD.

Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă, împreună cu Comisia pentru constituționalitate, supune votului raportul comun de adoptare a legii, cu amendamente admise.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Sunt intervenții? Doamna... Nu. Nu sunt. Da? Bun.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării acesteia, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 130...

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raport. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse sunt susținute în plen? Nu.

Raportul cu amendamentele...

Am spus, da. Urmează să o votăm la 12.45.

Numărul 5 nou-introdus, Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, polițiști, funcționari publici cu statut special, funcționari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic și consular al României, membrilor Curții Constituționale și personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România (L206/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul.

Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Pensiile speciale sau pensiile de serviciu au fost în spațiul public în dezbatere specială în ultima perioadă, mai ales după ce au început să apară din ce în ce mai multe categorii care beneficiază de aceste pensii speciale sau de serviciu.

La început au fost doar cei din armată, dar după aceea se pare că fiecare categorie găsește un motiv pentru a beneficia de o pensie de serviciu.

E momentul să avem o dezbatere clară în Parlament, să oprim în primul rând ce se întâmplă în acest moment și să vedem dacă ne putem permite să avem două Românii: o Românie în care unii plătesc contribuții și au o pensie bazată pe contributivitate, iar alții care beneficiază și de pensie pe contributivitate, dar și de pensie de serviciu.

Am înțeles argumentele pe care ni le prezintă unele categorii și spun că, atunci când intră în domeniul respectiv, nu mai au voie să aibă alte activități pentru a fi remunerați. Perfect! Dar aceasta este o informație pe care o au înainte de a intra în domeniul respectiv, nu este o surpriză, nu este ceva care se întâmplă după ce au aderat la momentul respectiv. Eu cred că își asumă toate beneficiile și obligațiile și responsabilitățile atunci când își aleg un domeniu de activitate. Acest proiect de lege vine să..., în primul rând, să atragă atenția asupra acestui..., acestei probleme, pentru că vorbim de 2 miliarde de euro anual, care sunt plătite în pensii de serviciu și care nu au..., nu sunt..., nu vin din contributivitate. Sunt 2 miliarde de euro. Și sunt mai multe categorii.

Mai mult, și aici este... Deci avem problema de principiu, dar avem și o problemă de cuantum al acestor pensii, pentru că media pensiilor plătite pentru cei care sunt plătiți din contributivitate este de 1.100 de lei pe lună. Când ne uităm la celelalte pensii, vorbim de pensii, de exemplu, într-un domeniu de 17.000 de lei/lună medie, în alt domeniu 5.000 de lei și așa mai departe. Deci este o diferență de la cer la pământ. Și asta se datorează faptului că aceste pensii de serviciu sunt legate de salariul pe care l-au avut cei din domeniul respectiv. Este clar că în acest moment cei care și-au ales..., nu știu, judecător, procuror, magistrat și așa mai departe beneficiază de salarii medii mai mari decât restul cetății, dar și de pensii mai mari. Cumva, trebuie să vedem dacă în societate ne mai permitem asta sau nu.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. De la Ministerul de Interne, domnul secretar de stat Mihai Bobescu, da?

Vă rog. Microfonul 10.

**Domnul Mihai Valentin Bobescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a precizat faptul că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării propunerii legislative.

Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat Ministerului pentru Relația cu Parlamentul faptul că nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei, dintr-o serie de considerente, și anume: noi considerăm că se creează o discriminare majoră între personalul care face parte din structurile componente ale sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, respectiv militarii, pe de o parte, și polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pe de altă parte.

Considerăm, totodată, că nu este echitabilă nici modalitatea de separare a unor categorii de personal din punctul de vedere al pensiilor de serviciu, respectiv contributive, în cadrul aceluiași minister, cum este cazul Ministerului Afacerilor Interne, unde categoriile de militari ce își desfășoară activitatea în cadrul Jandarmeriei, în cadrul Direcției Generale pentru Protecție Internă sau în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ar urma să își păstreze pensiile de serviciu, iar polițiștii, care până în august 2002 au purtat aceeași uniformă și au fost militari, să beneficieze de pensii contributive.

Analizând problematica de mai sus prin prisma Propunerii legislative de eliminare a pensiilor speciale pentru polițiștii și funcționarii publici cu statut special, considerăm că acest lucru nu se poate realiza, întrucât actul normativ în sine include, în mod unitar, cele trei categorii profesionale (militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special) ca părți absolut intrinseci ale sistemului de ordine publică și securitate națională. Or, în opinia noastră, nu se poate admite ca numai o componentă a sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională să poată beneficia...

Am înțeles, concluzionați, vă rog.

Și, totodată, la încetarea raporturilor de serviciu, polițiștilor li se echivalează gradele profesionale cu cele militare și sunt trecuți în rezervă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Împreună cu colegii noștri de la Comisia juridică, am adoptat un raport comun pe această propunere legislativă.

Pe cale de consecință, aș vrea să

Mulțumesc și eu celor două comisii. Nu am știut inițial că e raport comun.

Dacă sunt intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

La această propunere legislativă nu s-au făcut amendamente pentru că, așa cum s-a arătat, orice discuții despre nuanțări, orice discuții despre diferențieri nu mai puteau avea loc în contextul în care se propunea, foarte simplu, eliminarea tuturor pensiilor de serviciu. Un lucru bun făcut de această inițiativă, chiar dacă ea urmează a fi respinsă, este că înlătură acea formulă, acea sintagmă foarte populară unora, cu „pensii speciale”, dând impresia de categorii de privilegiați, de cetățeni aflați unii deasupra altora, când, în realitate, așa cum rezultă chiar din textul propunerii, e vorba de pensii de serviciu, fiind vorba de categorii socioprofesionale cu statut special în legătură cu exercitarea serviciului.

Bineînțeles că sunt diferențe foarte mari. Și a arătat chiar un inițiator sau unul dintre inițiatori că există diferențe foarte mari între militari, între personalul civil cu statut special, între judecători și procurori, parlamentari și așa mai departe și personalul civil navigant de pe liniile aeriene. Cu alte cuvinte, era foarte mult de discutat pe o formulă elaborată, astfel încât să vedem unde și în ce condiții se pot acorda pensii de serviciu, care este cuantumul raportat la veniturile aflate în timpul exercitării profesiei respective sau a funcției publice respective, prin raportare la restricțiile care sunt impuse celor care ocupă asemenea funcții sau exercită asemenea profesii în timpul serviciului, data pensionării și așa mai departe.

Știți foarte bine că principiul contributivității a fost introdus în România printr-o lege din anul 2000 și a început efectiv să se producă, să se rețină cotele de contribuție pentru asigurările sociale începând cu anul 2001, când s-a înființat și Casa Națională de Pensii. Or, toate aceste lucruri duc la diferențe deosebite și încă nu am reușit să găsim o soluție pentru perioada tranzitorie pentru a face distincția între principiul existent anterior cu privire la marea masă de cetățeni (nu mă refer la cei cu statut special), și anume principiul solidarității între generații, și cei care urmează să primească pensii strict pe principiul contributivității.

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu sunt. A! Ba da. Domnul Cseke Attila. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dorim să facem un comentariu de ordin general la dezbaterea generală a acestui proiect de lege. Este o discuție care este foarte prezentă în spațiul public și trebuie, evident, și Parlamentul, și grupurile parlamentare să se poziționeze față de acest lucru.

Propunerea legislativă, așa cum este formulată, exact în formula textului cum ne-a venit în Parlament, nu poate fi pusă în aplicare, din punctul nostru de vedere. Și noi vă propunem, ca să eliminăm orice fel de discuție, discriminare de o parte (parțială, neparțială, pozitivă sau nepozitivă), noi credem că soluția, dacă într-adevăr se dorește ca aceste pensii de serviciu, în principal, pensii speciale și indemnizații pentru limită de vârstă – pentru că deputații și senatorii au indemnizații, și nu pensii speciale –, dacă se dorește ca tot ceea ce nu este pe principiul contributivității să fie eliminat, atunci vă facem propunerea ca amendamentele din raportul de respingere (pentru că singurele amendamente sunt depuse de Grupul parlamentar al UDMR)..., aceste amendamente vizează exact eliminarea tuturor categoriilor de indemnizații, pensii de serviciu, pensii speciale care nu sunt pe principiul contributivității, și atunci toată lumea să revină la principiul contributivității. Știți foarte bine diferențele majore care sunt pe acest sistem special.

Altfel, legi care să propună soluții parțiale, pentru unii da, pentru alții nu, pensiile militare, pensiile de serviciu să nu le modificăm decât puțin, adică pentru polițiști și militari și personalul din serviciile secrete să nu modificăm, dar pentru alții să abrogăm, noi nu vom susține un asemenea lucru și vă propunem încă o dată... Vom susține toate amendamentele prin care, practic, într-adevăr s-ar elimina toate indemnizațiile, pensiile de serviciu, pensiile speciale care nu sunt pe principiul contributivității și vă rugăm să le susțineți și dumneavoastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Raportul comun al comisiilor... Cine?

Doriți să interveniți acum?

Vă rog, doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Profit de ocazie pentru a reitera susținerea Uniunii Salvați România pentru orice proiect care prevede eliminarea pensiilor speciale. Și insist pe acest termen pentru că în practică despre asta vorbim, chiar dacă în legislație vorbim de pensii de serviciu pentru diferite categorii profesionale prevăzute de către sistemul public.

Prin urmare, vom susține și proiectul în sine, care prevede eliminarea acestor pensii speciale și care nu țin cont de principiul contributivității – pe care îl regăsim, de altfel, în sistemul public de pensii –, dar și amendamentele care vin să completeze propunerea legislativă.

Așadar, Uniunea Salvați România va vota pentru această propunere și pentru acele amendamente care vin să abroge pensiile de serviciu.

Mulțumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/3.VII.2019

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc și eu.

Totuși propunerea legislativă se referă și la pensii de serviciu, dar în sfârșit.

Bun. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vot, la ora 12.45.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006...

Scuzați-mă! Deci vreți să susțineți amendamentele respinse?

Deci, conform regulamentului, după ce supun la vot raportul de respingere, susțineți amendamentele, adică la 12.45.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat (L209/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul secretar de stat Mihai Chirică, da?

Vă rog.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Apărării Naționale nu susține această propunere legislativă.

Menționăm că în cursul aceluiași an calendaristic a mai fost legiferat de Senatul României un demers legislativ asemănător. El a fost adoptat de către Senatul României și în prezent se află la Camera Deputaților, la comisiile de specialitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnului senator Brăiloiu.

Mulțumesc.

Comisia pentru apărare supune plenului (și adoptării) un raport de respingere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic (L196/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul Daniel Coroamă, de la Ministerul Apelor, da?

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Daniel Constantin Coroamă** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Referitor la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, Ministerul Apelor și Pădurilor vă propune retrimiterea la comisie, pentru anumite clarificări, a acestui proiect.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Vă rog, procedură.

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**

Pe procedură, în calitate de vicelider al Grupului senatorial al PSD, susțin propunerea pe care a făcut-o domnul secretar de stat și vă propun, la rândul meu, retrimiterea la comisie.

Termen? O săptămână... Cât doriți?

O săptămână.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Deci s-a supus prelungirea termenului cu o săptămână și retrimiterea la comisie, da?

Păi e retrimiterea pentru o săptămână la comisie. Vă rog, doamna vicelider.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propunem și prelungirea termenului de adoptare tacită la 60 de zile.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Deci prelungirea termenului de adoptare tacită la 60 de zile și retrimiterea la comisie pentru o săptămână. Bun.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă privind reglementarea cumulului pensiilor cu câștigul salarial (L202/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicea Mergeani, secretar de stat la Ministerul Muncii. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului României este de a lăsa la latitudinea Parlamentului oportunitatea adoptării acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Rotaru.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, motivat de faptul că propunerea nu respectă condițiile de formă și de fond și nici regulile de tehnică legislativă. Este restrictivă prin restrângerea dreptului la muncă.

Pe cale de consecință, raport de respingere. Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Dacă este cineva înscris la dezbateri generale? Nu.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

La 12.00..., la 12.40 și...

Nu e încă, hai să mai facem un proiect de lege.

Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (L210/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat Mergeani.

Punctul de vedere al Guvernului României este de a lăsa la latitudinea Parlamentului să decidă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere a acesteia, motivat de faptul că modificarea propusă nu își are sediul în acest act normativ.

Căile de atac cuprinse în acest act normativ sunt prevăzute în Codul de procedură civilă.

Pe cale de consecință, raport de admitere. Lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar deschise dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Trecem la votul asupra legilor organice.

Deci Legea privind sistemul public de pensii (L629/2018). Reexaminare.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării acesteia ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 138/2019.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raport și nu au fost susținute în plen. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Deci... am citit-o, dar n-ați fost... Legea privind sistemul public de pensii.

L629 – reexaminare, din 13.05.

E nou-introdusă și n-au avut-o pe ecran, dar v-am citit-o.

Vă rog, domnule senator Șerban.

Domnule președinte,

O chestiune de procedură.

Vă rog să reluați votul. Colegii fiind foarte noi – probabil s-au simțit emoționați de depunerea de jurământ a doi colegi noi în Senat –, n-au știut că se pune la vot raportul comisiei și după aceea propunerea legislativă.

Sunt două voturi cu valoare egală, vă rog să reluați votul al doilea, pentru că primul vot, raportul, a fost validat și de aceea singura problemă este cea legată de votul pe propunerea legislativă.

Atrag atenția că suntem în reexaminare la solicitarea Președintelui României și se propune votarea proiectului de lege în forma adoptată de comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

De acord.

Mai citesc încă o dată. Este L200...

Deci v-am citit, domnule coleg, am citit de la început proiectul de lege, iar dumneavoastră, dacă erați atent, rețineați. Fiind pe listă suplimentară, n-a putut să treacă stafful numărul pe ecran.

Revin. Supun la vot legea, pentru a fi...

Deci L629/22.10.2018, reexaminarea din 13.05.2019 ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 138/13.03.2019.

Mai puneți o dată, vă rog, numărul la...

65 de voturi și cu două, 67..., da.

Trecem la următorul punct.

Deci, neîntrunind numărul total pentru adoptare, de 68 de voturi, pentru că domnul Băsescu și-a dat demisia, proiectul de lege nu a trecut. Următorul punct pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, polițiști, funcționari publici cu statut special, funcționari publici parlamentari, membrilor Corpului diplomatic și consular al României, membrilor Curții Constituționale și personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România (L206/2019).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse, deci susținerea de amendamente. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## **Domnul Derzsi Ákos:**

La marginal 2, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se modifică după cum urmează: „Art. 82, 83, 83[1] , 84, 85 și 85[1] se abrogă.”

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Deci prima oară se supun...

Supun la vot raportul de respingere al proiectului de lege.

Pe urmă amendamentul.

Cu 45 de voturi pentru, 15 împotrivă, 4 abțineri, raportul nu a fost adoptat.

Deci, conform art. 105, domnule senator, din regulament...

Domnule Cseke, degeaba săriți. Se propune... Deci întâi este raportul și apoi amendamentul, trebuia să le...

Vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

În primul rând, nu trebuia să ajungem aici. Conform art. 106 alin. (3) și (4), amendamentele respinse, dacă se susțin de către senatorul care le-a făcut și sunt prezente în raportul de respingere, se susțin în timpul dezbaterii, nu în timpul procedurii de vot. Deci, o dată, ați făcut o greșeală aici. Deci trebuia să lăsați să ne susținem amendamentele. Am acceptat această chestiune pentru că ne-ați promis atunci că le susținem aici.

Deci lăsați-ne să susținem amendamentele, pentru că, altfel, schimbați tot regulamentul și de acum încolo amendamentele respinse nu mai pot fi susținute în plen. Nu a fost niciodată așa în Senat. Deci am rugămintea să lăsați să ne susținem amendamentele. Le respingeți când doriți.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Evident că trebuie susținute, domnule senator, dar noi suntem la 105, care spune așa: alin. (2) – „Dacă prin raportul comisiei se propun dezbaterea și adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după încheierea dezbaterilor generale, se supune votului Senatului mai întâi cererea de respingere.”

Vă rog, microfonul 2.

Domnule președinte,

Art. 106 alin. (3) – „În cazurile în care sunt și amendamente respinse de comisie, se dezbat numai cele pentru care senatorul care le-a propus cere susținerea în plen și se rezolvă prin votul majorității senatorilor prezenți.”

După terminarea dezbaterilor urmează raportul în întregime, se supune votului. Totdeauna așa am procedat, așa a fost regulamentul. Nu-l schimbăm acum, scuzați-mă!, după doi ani și jumătate.

Doamna senator Gorghiu. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Lăsați stafful să se uite peste alt regulament.

O să vă rog să ne concentrăm un pic, că e logic: amendamentele se dezbat, se votează înainte de votul pe raport, înainte de votul final pe lege. Este o chestiune de bun-simț deja.

Hai să lăsăm regulamentele și cititul articolelor și să revenim pe pământ, să ne apucăm de dezbaterea amendamentelor, votatul lor și pe urmă reluăm votul pe raport, pe ce trebuie făcut. Fiecare la rândul lui.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Deci votul pe raport l-am dat. A căzut.

Acum eram în procedură. Amendamentul a fost susținut.

Deci amendamentul a fost susținut.

Amendamentul..., primul amendament, aș ruga colegul să mai spună o dată numărul; marginal...?

Deci nr. crt. 2. Se referă la Legea nr. 303/2004, unde dorim...

Mai tare amendamentul, vă rog.

Deci nr. crt. 2.

Se modifică Legea nr. 303/2004, unde solicităm abrogarea art. 82, 83, 83[1] , 83[2] , 83[3] , 84, 85 și 85[1] .

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, următorul amendament.

Nr. crt. 3 se referă la Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești. Aici dorim abrogarea art. 68[5] .

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mai aveți?

Nr. crt. 4 – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se abrogă.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Deci nr. crt. 5 – Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, art. 73[1] se abrogă.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Nr. crt. 7 – Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, art. 71 alin. (1), (2), (3) și (4) se abrogă.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Nr. crt. 8 – Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, se abrogă art. 42[1] , 42[2] , 42[3] , 42[4] , 42[5] , 42[6] , 42[7] și 42[8] .

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

La poziția 9, după art. 8 se introduce articolul nou, 8[1] , cu următorul cuprins: Legea nr. 7/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi se modifică după cum urmează: punctul 2 al art. 1 se abrogă.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Poziția 10. După art. 8[1] se introduce articolul nou, 8[2] , cu următorul cuprins: Legea nr. 145/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi se modifică după cum urmează: punctele 3 și 4 ale art. 1 se abrogă.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Și poziția 11.

După art. 8[2] se introduce un articol nou, 8[3] , cu următorul cuprins:

La data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare: pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistraților-asistenți de la Curtea Constituțională și ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și ale foștilor judecători și procurori..., așa, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă și pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna vicelider.

Îmi cer scuze, n-am vrut să vă întrerup, domnule senator, însă, având în vedere ora, vă solicit, stimați colegi și domnule președinte, să supuneți la vot prelungirea programului de lucru până la epuizarea acestui punct de pe ordinea de zi.

Fiind în procedură de vot... Vă rog.

Ținând cont că această propunere s-a făcut după epuizarea programului de lucru și nu văd cum s-ar putea modifica programul de lucru în afara programului de lucru, dar, dacă tot se votează, atunci propun să se prelungească programul de lucru până se epuizează toate punctele de pe ordinea de zi, când avem de votat legi organice.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

De acord. Eu n-am supus și n-am vrut să-l întrerup pe coleg pentru că eram în procedură de vot al amendamentelor și am considerat că se prelungește pe cale logică.

Deci supun aprobării prima propunere, a Grupului PSD.

Supun la vot și propunerea Grupului USR.

Deci, având în vedere că s-a terminat... Listă la punctul anterior. Având în vedere că s-a terminat prezentarea amendamentelor,

Raportul a fost...

Cu 20 de voturi pentru, 52 împotrivă, 8 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Raportul l-am votat mai devreme. Explicarea votului. Domnul senator Pop. Vă rog.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am votat împotriva acestui raport din două considerente...

Lege... Pardon. Mulțumesc.

Primul considerent este acela că din nouă articole propuse de inițiatori două deja sunt abrogate.

Al doilea considerent este cel legat de confuzia pe care o fac inițiatorii între pensiile de serviciu și pensiile speciale.

Pentru fixarea cunoștințelor celor care nu înțeleg aceste termene, pensii de serviciu în România astăzi sunt 9.288. Beneficiarii acestor pensii de serviciu au o pensie medie de 11.000 de lei. Dacă ar fi trecut această inițiativă, beneficiarii aveau pensia de 2.600 de lei.

Îi invit, în schimb – și acesta este al doilea considerent, pe toți parlamentarii opoziției –, să îi roage pe europarlamentarii lor să inițieze un act normativ în Parlamentul European prin care să renunțe la pensia lor de serviciu în calitatea lor de europarlamentari. Fiecare europarlamentar, inclusiv domnul Rareș Bogdan, care cu vehemență atacă pensiile speciale, va beneficia de o pensie specială de 1.550 de euro la final de mandat în Parlamentul European.

Iar pe parlamentarii din România îi invit să voteze acea inițiativă legislativă prin care impozitul va fi de 90% pentru toate pensiile de peste 10.000 de lei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Și listă pentru ultimul vot. Doamna senator, microfonul 2.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Noi, liberalii, am votat acest act normativ, chiar dacă suntem conștienți că are niște lacune de tehnică legislativă, pentru că are meritul de a deschide problema rezolvării unei situații în legătură cu care oprobiul public este uriaș. Pe noi ne-au trimis aici românii, iar românii, date fiind toate sondajele care se referă la această problemă, sunt împotriva acestor inechități.

Fac apel la colegii parlamentari, la colegii senatori, să țină în perspectivă seama de lucrul acesta, care fracturează societatea românească și pe care noi, Legislativul românesc, va trebui, în cele din urmă, să îl rezolvăm. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Goțiu... Doamna Presadă.

Aș vrea să-i răspund domnului Liviu Marian Pop. Poate nu știe, dar parlamentarii europeni nu au drept de inițiativă legislativă. Asta ca să ne lămurim cine poate face lucruri în Parlamentul European.

Până una-alta, noi putem face lucruri aici, în Parlamentul României, și constat că PSD în mod constant susține pensiile speciale ale parlamentarilor, sub denumirea în lege de indemnizație pentru limită de vârstă, așa cum susține pensiile speciale pentru diverse categorii profesionale, în lege cunoscute drept pensii de serviciu.

Deci nu este absolut niciun fel de confuzie atunci când vorbim despre pensiile speciale.

Și mai știm, de asemenea, că PSD plănuiește introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene...

Bun. Haideți să nu trecem la...

...o altă nedreptate care se va face românilor, care vor trebui să-și ia o pensie în funcție de cât au contribuit la fondul public de pensii.

Haideți să nu trecem la declarații politice, doamna senator. Vă rog eu frumos.

Așadar, domnule Liviu Marian Pop, actualizați-vă cunoștințele despre instituțiile europene și legile în vigoare.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Dar nu are nicio legătură pensia cu inițiativa. Eu vă mulțumesc și declar ședința Senatului închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218470]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/3.VII.2019 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei