Stenogramă plen

## Bună ziua!

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci! Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 183.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 2 noiembrie 2021, și miercuri, 3 noiembrie 2021; programul de lucru pentru perioada 1–6 noiembrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 25 octombrie 2021 – 2 noiembrie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei Deputaților cu primirea răspunsurilor orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă prezint și informările scrise din partea domnilor deputați Ion Ștefan, Ionel Dancă, Constantin Șovăială, Claudiu-Martin Chira, George Ionescu, Bogdan-Alexandru

Bola și a doamnei deputat Rodica-Luminița Barcari, care ne aduc la cunoștință că demisionează din Grupul parlamentar al PNL și vor activa ca deputați neafiliați.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă prezint Decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților privind aplicarea unei sancțiuni disciplinare domnului deputat Ciprian-Titi Stoica.

Astfel, în temeiul art. 53 alin. (3) și alin. (5)–(7) și art. 54 din Legea nr. 96/2006, precum și al art. 246 alin. (3) și (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Biroul permanent, în ședința din data de 26 octombrie 2021, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, a hotărât aplicarea sancțiunii avertismentului scris domnului deputat Ciprian-Titi Stoica pentru încălcarea prevederilor art. 245 lit. f) din regulament.

Hotărârea i-a fost comunicată domnului deputat.

Termenul de contestație împotriva hotărârii de sancționare este de 15 zile lucrătoare de la data comunicării, potrivit art. 54 din statut.

Stimate colege și stimați colegi,

- În continuare, vă întreb dacă sunt observații la ordinea

- de zi.

Domnul deputat Ghera.

## Mulțumesc, stimate domnule președinte.

Aș dori, vă rog, să aducem punctele 33 ( _Proiectul de hotărâre privind completarea art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților; PHCD 62/2021)_ și 34 _[Proiectul de hotărâre privind modificarea art. 199 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților; PHCD 61/2021]_ pe pozițiile 5 și 6. Avem consens politic. Vă mulțumesc.

Există consens? Întreb liderii.

Da.

E în regulă. Vă mulțumesc. Domnul deputat Csoma.

Mulțumesc, domnule președinte.

Există consens printre lideri să introducem pe ordinea de zi PL-x 20/2020 și să-l retrimitem la comisie pentru două săptămâni; Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Deci există consens printre lideri.

Includerea pe ordinea de zi și retrimiterea două săptămâni la comisie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Simonis.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot prin consens, vă rog să acceptați retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a Pl-x 8/2018, poziția nr. 3 de pe ordinea de zi; Propunerea legislativă pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Pl-x 8/2018 – două săptămâni, prin consens.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Rodeanu.

Domnule președinte de ședință,

Tot prin consens, solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a PL-x 716/2018; „Legea tineretului”. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O să avem la început o intervenție din partea domnului deputat Silviu Vexler, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Zilele trecute l-am pierdut dintre noi pe cel care a fost domnul dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților

Evreiești din România în perioada 2005–2020 și deputat în trei legislaturi în Parlamentul României, 2004–2016.

A fost un om care și-a dedicat întreaga viață acestei țări și comunităților evreiești, pe care le-a reprezentat atât în cadrul Parlamentului, cât și în afara lui.

A fost un om care a crezut cu tărie în democrație, în rolul democrației și în importanța Parlamentului României pentru consolidarea și păstrarea democrației pentru viitor.

Dar, mai mult decât atât, a fost un om al dialogului, care obișnuia să spună că are cel mult oponenți politici și în niciun caz nu are dușmani.

A fost un om care a căutat să transmită nevoia de consens și mai ales nevoia de dialog în cadrul Parlamentului, dar mai ales în cadrul societății, în ansamblul său, fiind un om care nu cred că de-a lungul a trei mandate a reușit să supere sau să deranjeze pe cineva cu nimic.

Îmi aduc aminte inclusiv o scenă foarte dificilă din plenul Parlamentului, care se desfășura pe 8 martie, cred că în legislatura 2012–2016, sper să nu confund, când s-a stârnit un conflict foarte dur împotriva președintelui de atunci al Camerei Deputaților, care era femeie. A evitat, așa cum evita întotdeauna, să devină parte din aceste conflicte și a făcut în plen doar un apel la demnitate, la respectul care trebuie acordat în general femeilor și la respectul care trebuie acordat cu atât mai mult pe 8 martie. A fost apelul care a reușit, așa cum a reușit și în alte ocazii, să calmeze lucrurile, pentru că aceasta a fost poate cea mai arzătoare dorință a domnului dr. Aurel Vainer în politică: să se mențină calmul, să se mențină dialogul și, atât cât este posibil, o prietenie care să fie transpartinică, și nu legată de partide.

Până în ultima clipă, a repetat de fiecare dată cât de important este Parlamentul României pentru întreaga țară, alături de Federația Comunităților Evreiești și de Camera de Comerț, instituție al cărei refondator, în epoca modernă, a fost.

Mulțumesc din suflet.

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Grupului PNL, domnul Muraru Iulian-Alexandru.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aurel Vainer a fost un supraviețuitor al dramelor poporului său, care a căutat mereu toleranța și conviețuirea pașnică.

Trecerea la cele veșnice a domnului Aurel Vainer este o pierdere pentru întreaga societate românească. Toți cei care l-am cunoscut știm că, în ciuda dramelor prin care a trecut, în ciuda suferinței pe care poporul său a îndurat-o din cauza politicilor criminale, într-o perioadă neagră a istoriei, mereu a căutat iertarea, nu răzbunarea, armonia, nu discordia, iubirea, și nu ura. Tocmai de aceea, cu toții l-am iubit și l-am apreciat, a fost o pildă vie a toleranței, a respectului pentru demnitatea persoanei și un simbol al generozității și al curajului.

A fost ultimul președinte al Comunității Evreiești supraviețuitor al Holocaustului. Are și meritul de a fi unul dintre cei care au contribuit esențial la introducerea pe agenda publică românească a memoriei Holocaustului.

De asemenea, Domnia Sa s-a născut la Ștefănești, în Botoșani, deci unul dintre locurile cu comunități de evrei așkenazi și, din păcate, odată cu Domnia Sa, dispare o lume care făcea trecerea între perioada dificilă a anilor ’30-’40 pentru comunitatea evreiască și traversarea către perioada comunistă și depunerea de eforturi ca memoria victimelor Holocaustului să fie protejată. A avut o contribuție esențială la dezvoltarea vieții evreiești din România, a insistat asupra necesității de a depune eforturi masive pentru renovarea sinagogilor, chiar și în localități în care nu mai trăiau evrei, spunând că sinagogile erau cea mai bună afirmare și confirmare istorică a existenței evreilor pe meleagurile românești.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Chelaru Mircia.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Onorată Cameră, Iubiți colegi,

Iau cuvântul dintr-o obligație morală adusă memoriei unui om – cu „O” mare –, unui om care a practicat omenia, eu cunoscându-l de când eram copil.

Am auzit aici cuvintele celor care sunt din etnia Domniei Sale, dar prin el, în mai bine de 25 de ani de viață, am înțeles cum trebuie practicată adevărata bunătate și cum trebuie înțeleasă – și aici este foarte important – apărarea adevărului.

Am lucrat împreună cu el când era vicepreședinte al Camerei de Comerț a Bucureștiului, împreună cu multe echipe de oameni de știință, pentru a găsi calea spre a rezolva problemele României, din perspectiva complexității lumii care vine.

Aurel Vainer a făcut această mărturisire extraordinară, pe care v-o redau și merită să fie luată în seamă de cei care îi urmează: „Dragă generale, mai întâi de toate sunt un cetățean român, înainte de a fi un evreu bun.”

Mi-au rămas întipărite aceste cuvinte și m-au făcut să înțeleg că, dincolo de apartenență, primează caracterul. Este normal și firesc să îi ținem această aducere aminte, pentru că profilul său a fost un făuritor de unitate de înțelegere – i-am spus mereu –, de cumințenie civică. Nu a tolerat niciodată provocările, nici de o parte, nici de alta.

Ceea ce m-a făcut... Și o declar, ca să se înțeleagă bine, în numele alianței: scopul suprem al unei societăți civilizate este armonia, prin acceptare, nu ura, prin dezbinare.

Cred că este un moment cât se poate de potrivit ca, dincolo de ceea ce ne desparte, să căutăm ceea ce ne unește, mai ales în momente în care ne sunt amenințate sursele de existență.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea PSD, domnul deputat Solomon Adrian.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi ne-am luat rămas-bun de la fostul nostru coleg, domnul dr. Aurel Vainer, cel care în 2008, când am depus jurământul pentru prima oară în fața Parlamentului și a țării, era decan de vârstă, conducând ședința de constituire a Parlamentului.

Era nu doar cel mai în vârstă, ci era și cel mai înțelept, poate, dintre noi, fiindcă a reușit nouă, celor mai tineri, să ne tempereze de multe ori elanul revoluționar.

Fiind în opoziție, am avut destul de multe lucruri de învățat de la Domnia Sa.

Bine, și de la dumnealui am aflat prima oară de bunderiști. Am aflat și despre imnul „Wir sind alle Brüder”, „Toți suntem frați”. Și, dacă toți suntem frați, am început cu Domnia Sa, în perioada 2011–2016, o serie de întâlniri la Bârlad, în circumscripția mea, în colegiul meu, că eram pe colegii uninominale atunci, întâlniri cu elevii, cu toți cei care doreau să participe la comemorările prilejuite de comemorarea Holocaustului românesc, 9 octombrie fiind această dată.

A fost de vreo șase ori, a adus alături de Domnia Sa și alți supraviețuitori, cum ar fi domnul Țucherman, domnul Liviu Beriș, oameni la fel ca Domnia Sa. Deși trecuseră prin chinurile iadului, avuseseră puterea să ierte, să fie mai buni decât poate putem fi oricare dintre noi.

A ajuns în 2005 președintele Federației Comunităților Evreiești, într-un moment în care Raportul Wiesel era destul de contestat, și a depus eforturi de multe ori supraomenești, dată fiind și vârsta înaintată, de a merge în fiecare colț din această țară și de a vorbi despre suferințele poporului evreu, despre faptul că noi, cei de astăzi, trebuie să cunoaștem istoria, să ne-o asumăm și niciodată să nu o repetăm.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Din online, îi dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Nea Aurică era ca o stâncă ce știe să zâmbească și lucrul ăsta întotdeauna m-a făcut să mă simt foarte în largul meu și foarte în siguranță alături de el.

A fost unul dintre cei mai înțelepți oameni pe care i-a avut...

, un om care a știut să iubească deopotrivă poporul său și popoarele trăitoare în România, cele care formează națiunea română, a știut să le iubească și să le respecte și numai Dumnezeu știe de câte ori, mai ales în plan internațional, intervențiile sale au fost salutare pentru situații, mai mult sau mai puțin, dar mai mult complicate, în care ne-am aflat în drumul sinuos pe care l-am avut de la Revoluție încoace.

Era un om care radia iubire și prietenie. Datorită lui, grupul nostru parlamentar a fost un grup senin, câtă vreme ne-a fost coleg.

Când s-a retras, ne-a spus că o să vină după el cineva pe care l-a ales cumpănind bine și n-am înțeles atunci ce a vrut să spună, dar am înțeles acum și mă bucur foarte mult că nea Aurică are un urmaș politic pe măsură, în persoana lui Silviu, de a cărui prietenie mă bucur la fel de mult cum m-am bucurat de prietenia lui Aurel Vainer.

M-a întristat foarte mult vestea morții lui. La armeni există o vorbă în situațiile acestea. Se spune: „Dumnezeu să-i lumineze sufletul!”

Dumnezeu să-ți lumineze sufletul, Aurel, așa cum tu ai luminat totul în jurul tău cât ai fost printre noi! Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înainte de a trece la următorul punct, văd că mai e, pe online, o cerere din partea domnului Olar Corneliu.

Dacă este legat de acest punct, domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Corneliu Olar**

**:**

Domnule președinte, da? Mi-ați dat cuvântul?

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Da.

## **Domnul Corneliu Olar**

**:**

## Domnule președinte,

Am vrut să intervin la punctul 3 și am văzut că s-a amânat și s-a retrimis la comisie pentru două săptămâni, pentru că eram unul dintre inițiatori și, de fapt, principalul inițiator.

Așa că ce să vă zic? Din inima Munților Apuseni, multă, multă sănătate!

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Pentru mine Aurel Vainer a fost un prieten.

Îi spuneam „nea Aurică” și el răspundea lucrului ăstuia prin zâmbetul lui inconfundabil, pe care cred că vi-l amintiți cu toții. Eu nu mi-l amintesc altfel decât zâmbind.

A fost unul dintre cei mai apropiați de definiția cuvântului „om”/„oameni” pe care i-am cunoscut în viața mea. Un om de o umanitate extraordinară, de o bunătate ieșită din comun, dublată de o putere interioară care făcea ca această bunătate să nu poată fi confundată niciodată cu prostia.

Mulțumim, domnule deputat.

## **Domnul Corneliu Olar**

**:**

Și succes vă doresc!

Pe procedură, sunt trei solicitări de intervenție. Domnul deputat Dancă Ionel.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Bună ziua! Stimați colegi,

Vreau să mă adresez de la această tribună importantă românilor și să-mi anunț demisia din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și cred că...

Partidul Național Liberal și să arunce România în haos! Oameni care nu au niciun fel de coloană vertebrală din punct de vedere politic...

Domnule deputat, vă rog!

Bravo!

## **Domnul Ionel Dancă:**

...cel mai potrivit lucru pe care îl pot spune astăzi este că vreau să le cer românilor iertare. Să cer iertare pentru că Partidul Național Liberal, în parteneriat cu președintele Klaus Iohannis, sub conducerea actuală a partidului, au aruncat România în haos și au dat viețile peste cap tuturor românilor.

Vreau să le cer iertare zecilor de mii de familii îndurerate, ale celor care au murit din cauza COVID și care, unii – mulți sau puțini –, au crezut în autoritățile statului când au spus că pandemia a fost învinsă și nu s-au vaccinat la timp și au ajuns la un sfârșit tragic.

Vreau să le cer iertare medicilor, personalului sanitar, care, din cauza acelorași autorități, care au spus că pandemia a fost învinsă, astăzi continuă să fie la limita eforturilor suportabile omenești pentru a face față cazurilor de COVID din terapiile intensive.

Vreau să le cer iertare miilor, zecilor de mii de membri ai Partidului Național Liberal și simpatizanți ai Partidului Național Liberal care au muncit în campaniile politice pentru a guverna România fără PSD, pentru a dezvolta România în 4 ani de prosperitate și de creștere a calității vieții.

Aceasta nu este România normală pe care am promis-o românilor!

Vreau să le cer scuze partenerilor din coaliția de guvernare, pentru că au fost încrezători că Partidul Național Liberal, sub o conducere responsabilă, poate să garanteze o coaliție de guvernare de dreapta pentru următorii 4 ani.

Din păcate, astăzi, noua conducere a Partidului Național Liberal, în parteneriat cu Președintele României, Klaus Iohannis, a dus Partidul Național Liberal să stea cu mâna întinsă la PSD.

Vreau să le cer scuze companiilor, antreprenorilor, mediului de afaceri care, în condițiile revenirii creșterii economice, încă așteaptă măsurile pregătite în 2020 pentru a putea face față noilor condiții provocate de pandemia de COVID-19.

Vreau să le cer scuze fermierilor care încă mai așteaptă despăgubirile pentru culturile de primăvară de anul trecut, măsuri pregătite în Guvernul condus de Partidul Național Liberal, de Ludovic Orban, în 2020.

Vreau să le cer scuze tuturor oamenilor de afaceri, pentru că în acest an toate condițiile pregătite pentru revenirea creșterii economice, pregătite în 2020, au fost abandonate, doar pentru a înlătura în mod ilegitim o conducere a Partidului Național Liberal.

Nu-mi este necaz că a fost schimbată conducerea unui partid, nu-mi este necaz că acea conducere a Partidului Național Liberal putea să garanteze refacerea coaliției de guvernare și o guvernare de dreapta pentru următorii 4 ani. Îmi este necaz de „știrbii” politici care au ajuns să conducă

...în acest moment, conduc nu doar Partidul Național Liberal, ci conduc întreaga țară spre dezastru: sanitar, economic și social.

Le cer iertare tuturor celor care au crezut în promisiunile noastre. Și vreau să vă asigur că în politică cea mai importantă – cel puțin atât cât am învățat eu într-o echipă a Partidului Național Liberal condusă de Ludovic Orban –, cea mai importantă calitate a unui om politic este încrederea.

Nu pot să fac parte dintr-un Partid Național Liberal în care nu mai am încredere! Nu pot să merg în fața românilor să le cer încrederea atunci când eu nu mai am încredere în colegii mei!

Grav este că ați aruncat, dragi colegi, țara în haos și mai grav este că ați trădat așteptarea românilor, atât de mult dorită, pentru o guvernare de dreapta pentru următorii ani. Ați distrus speranța românilor într-o coaliție de dreapta, dragi colegi din noua conducere a Partidului Național Liberal...

Domnule deputat...

## **Domnul Ionel Dancă:**

## Și cu aceasta închei!

Tocmai pentru a păstra vie această speranță, îmi anunț demisia din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și voi continua să activez ca deputat afiliat, pentru a păstra vie speranța în principiile și valorile liberale pe care românii le-au învestit cu încrederea lor în ultimele patru bătălii politice.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului Șovăială Constantin, spunându-i înainte că intervențiile pe procedură sunt de două minute. Vă rog să vă încadrați totuși în acest timp.

## **Domnul Constantin Șovăială:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am cerut cuvântul pentru a informa plenul că mă retrag din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și îmi voi continua activitatea...

ca deputat neafiliat.

## Câteva motive:

Nu pot să girez politici și nici să fac politică atât de departe de români.

Nu pot să fiu părtaș în implozia celui mai mare partid de dreapta din România.

Sibienii m-au trimis în Parlament să lucrez la proiecte care dezvoltă România, nu la proiecte care împing țara dintr-o criză în alta.

Cetățenii au votat Partidul Național Liberal pentru a face o coaliție de dreapta cu care să guvernăm 4 ani, nu câteva luni, după care să provocăm cea mai mare criză politică din ultimul deceniu. Sunt și voi rămâne liberal, aproape de oamenii de dreapta și mai ales alături de sibieni, care încă mai așteaptă o guvernare liberală, așa cum le-am promis la alegeri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Tănase Antonel, cu aceeași rugăminte.

## **Domnul Antonel Tănase:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am cerut cuvântul pe procedură pentru a-mi anunța dezafilierea din cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și voi acționa ca deputat neafiliat în Parlamentul României.

Dragi români,

Vi se pregătește o perioadă fantastică, o perioadă de 7 ani în care unii se visează faraoni și alții vor trebui să suporte consecințele unei crize pe care nu în totalitate a generat-o guvernarea, dar criza politică a accelerat și a agravat condițiile medicale și economice.

Având un plan atât de fantastic și eu considerându-mă un om normal, consider că e mai bine să reprezint liberalismul din afara PNL și să sper că la un moment dat partidul își va reveni.

Doamne-ajută!

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Chira Claudiu-Martin. Vă rog, domnule deputat.

Cu aceeași rugăminte de a vă înscrie în maximum două minute.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu regret, o să fac și eu același anunț făcut anterior de colegii mei.

Vă anunț că mă retrag și eu din Grupul parlamentar al PNL.

Voi activa ca deputat neafiliat.

Și, ca să motivez acest lucru, un minut și 37 de secunde, cât mai am timp, am să vă spun o poveste scurtă.

Eu sunt timișorean. Consider că Timișoara e unul dintre cele mai frumoase orașe din România.

E frumos, în principal, pentru locuitori și pentru clădirile din Timișoara, centrul istoric.

Acum știți că în centrul istoric Timișoara are o problemă. Multe clădiri au fost ocupate abuziv de clanuri interlope. Aceste clanuri interlope au făcut tot felul de probleme, de la inundații, gălăgie, scandal, până la furat bicicleta copiilor și au obligat locatarii vechi să plece din acele clădiri de patrimoniu, din acele clădiri istorice.

Ei, cam același lucru se întâmplă și în Partidul Național Liberal.

Problema e că acei interlopi, acele grupuri de interlopi nu s-au gândit că, odată ce dânșii s-au mutat acolo și ceilalți locatari au plecat, valoarea acelor clădiri istorice scade. Și

scade mult și nu mai au aceeași valoare pe care au avut-o când au intrat și au crezut că vor face vreo combinație imobiliară.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Giugea Nicolae.

## **Domnul Nicolae Giugea:**

Sunt un tip devotat, un tip de echipă, un tip care n-a trădat niciodată. N-am plecat niciodată nicăieri, pe mine partidul m-a luat și m-a dus în altă parte.

Dar atunci când ajungi la concluzia că există niște derapaje care sunt contrare interesului electoratului, atunci când e o deblocare totală de la agenda națională, atunci când este provocat un război cu propriul partid, apoi un război în coaliția de guvernare și apoi un război cu întreaga țară, dragii mei, fiindcă vin de la Craiova, nu pot să vă zic decât: salutare și un praz verde!

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Plăiașu Gabriel. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Gabriel Plăiașu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, dragi colegi!

Motivul pentru care am solicitat această intervenție de la microfonul Camerei Deputaților este legat de anunțul pe care doresc să-l fac.

În cursul zilei de ieri mi-am depus demisia, la Secretariatul Camerei Deputaților, din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Începând de astăzi îmi voi desfășura activitatea ca deputat neafiliat.

Și motivez acest gest al meu prin aceea că ceea ce le-am promis celor din județul Dâmbovița care anul trecut mi-au dat votul lor pentru a-i reprezenta în Parlamentul României nu mai are niciun fel de legătură cu ceea ce se întâmplă astăzi la nivel guvernamental. Principalul partid de guvernământ, Partidul Național Liberal, îi înșală pe toți aceia care le-au dat votul anul trecut. Agenda cetățeanului nu are niciun fel de legătură cu ceea ce se întâmplă astăzi la nivel guvernamental. Țara se află într-un haos total, ne aflăm în plină pandemie, iarna stă să vină, iar noi stăm astăzi să facem negocieri tocmai cu aceia pe care anul trecut i-am hulit, tocmai cu aceia pe care nu i-am dorit alături de noi. Și să nu uităm că mesajul cu care am ajuns la guvernare a fost unul anti-PSD.

Acesta este motivul pentru care astăzi plec din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, cu inima grea, mai ales ținând cont de faptul că vreme de aproape 30 de ani mi-am desfășurat activitatea în exclusivitate în interiorul Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 78/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Domnule deputat Grosaru, vă rog.

Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Țin să vă anunț că hotărârea de retragere a mea din Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a fost contestată.

Există o contestație înaintată de către mine, în cursul zilei de ieri.

Este vorba despre..., pe fond, despre simplul fapt că mi-am permis să pun niște întrebări. Această chestiune a atras un duș rece la adresa mea și s-a hotărât, cum spuneam, retragerea din Comisia juridică, sens în care am înaintat această contestație.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Da.

Înțeleg că nu există procedură de contestare. S-a luat act.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Următorul punct pe ordinea de zi, solicitarea Comisiei pentru învățământ cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 255/2021.

Dacă sunt obiecții sau comentarii?

Nu sunt.

Urmează să ne pronunțăm prin vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să-l invit întâi pe domnul vicelider Ghera, pentru o scurtă solicitare procedurală.

Domnule deputat Ghera, vă rog.

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Solicit prelungirea programului până la finalizarea acestui punct.

Mulțumesc.

Toată lumea e de acord, da? Vă mulțumesc. Domnule deputat Vexler, vă rog.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Educația noilor generații are un rol fundamental în construirea viitorului țării și a întregii societăți.

Cultivarea memoriei, învățarea toleranței, ca exercițiu de sinceritate și ca formă de asumare a propriei identități, nu pot fi desăvârșite fără asumarea trecutului și fără învățarea cunoașterii și a recunoașterii.

În anul 2004, pe baza raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, Președintele României de atunci a recunoscut pentru prima dată responsabilitatea țării noastre pentru Holocaustul săvârșit pe teritoriul național.

Recomandările incluse în raportul final au pus în vedere, în mod special, necesitatea și importanța implementării educației privind istoria evreilor și a Holocaustului din România.

În paralel cu toate măsurile legislative și instituționale care au fost adoptate în trecut, un cadru educațional prin care tinerii să cunoască și să înțeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut, ca parte a formării lor ca cetățeni, are un rol cu totul special și fundamental.

Educația și înțelegerea sunt cele mai bune arme pentru a cultiva democrația și libertatea, pentru a contracara intoleranța și extremismul.

Disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul”, înființată în urmă cu ceva ani și transferată prin acest proiect ca disciplină modulară, are ca scop atât dobândirea de cunoștințe și perspective noi despre istoria, cultura și tradițiile comunităților evreiești din România, modul în care această minoritate națională a contribuit la evoluția și modernizarea societății românești de-a lungul timpului, cât și înțelegerea istoriei Holocaustului din România. În același timp, proiectul aflat astăzi în dezbatere are și o dimensiune morală suplimentară: instituirea și acordarea Premiului „Constantin Caragea”, un gest simbolic, cu o puternică încărcătură morală.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Nini Săpunaru, reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

## **Domnul Nini Săpunaru** – _secretar de stat_

_în Departamentul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Domnilor deputați,

Există punctul de vedere favorabil, numai că, din cauza vremurilor, n-am reușit să-l introducem într-o ședință de guvern. Probabil că săptămâna viitoare. Și va fi trimis la Senat.

Aș vrea să vă spun doar câteva lucruri.

Domnul deputat Vainer, fie-i memoria binecuvântată, acum niște ani în urmă, 10 ani, mi-a arătat un pasaj dintr-o carte în care era o stenogramă a Consiliului de Miniștri din 1941 sau..., da, din 1941, privind numărul de evrei care trebuie omorâți pentru fiecare ofițer mort la Odesa.

După ce am citit acel document s-a făcut pielea de găină pe mine și mi-am dat seama că istoria pe care o știam noi înainte de ’90 nu bătea cu realitatea și trebuie să o cunoaștem și să o învețe copiii noștri, și cu albe, și cu negre. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, doamna deputat Intotero, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a Legii nr. 174/2019.

Intervenția legislativă vizează introducerea disciplinei școlare „Istoria evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru ale învățământului liceal și profesional, parte a trunchiului comun, respectiv instituirea și acordarea premiului Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din raportul comun.

Propun un timp de dezbatere de 3 minute.

## Mulțumesc.

Cred că sunteți de acord cu timpul de dezbatere, da? Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva? Da.

Din partea PSD, domnul deputat Solomon Adrian, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie spus, din capul locului, că Grupul Partidului Social Democrat va susține această inițiativă, din mai multe motive.

În primul rând, în pragul celui de-al Doilea Război Mondial, comunitatea evreiască din România era a treia ca mărime din Europa. Mai mari erau doar în Polonia – 3.000.000 și în Uniunea Sovietică – 2.500.000.

În România erau aproape 1.000.000 de cetățeni evrei de etnie și după cel de-al Doilea Război Mondial au rămas jumătate. O bună parte dintre ei au fost deportați și exterminați în lagărele naziste, o parte au plecat teferi către Palestina, unde au întemeiat Statul Israel, o bună parte dintre ei au mai rămas câțiva ani în România. Nici puterea comunistă nu i-a scutit de malversațiuni și tot felul de atitudini din acestea, antisemite, fiind de multe ori la mijlocul bătăliilor pentru putere din interiorul Partidului Comunist Român. De aceea, o parte au emigrat în Israel după anii ’70, unde formează acum una dintre cele mai mari comunități din Israel, cei originari din România. Cât au trăit în spațiul carpato-danubiano-pontic, să-i spunem, evreii au fost fermentul vieții economice, culturale și, de ce nu?, și politice, la un moment dat. Au stârnit pasiuni, nu de multe ori, pro.

Antisemitismul a fost visceral, la un moment dat, în mai toate păturile societății românești.

Evoluția de la antisemit la filosemit, ca să folosesc expresia unui antevorbitor de astăzi, este observabilă chiar și la unii oameni de mare cultură din istoria noastră, cum este Nicolae Iorga. Nicolae Iorga a fost antisemit înainte de Sorbona, după Sorbona a devenit un prieten al evreilor.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ganț Ovidiu-Victor, din partea Grupului minorităților naționale. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucur că am reușit astăzi să dezbatem această inițiativă a domnului deputat Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Sunt onorat să mă asociez acestui demers, în calitate de inițiator. Cred că este un demers de asumare a istoriei, dar și un demers cu importante valențe educative. O spun în dubla mea calitate, de deputat al minorității germane din România, dar și de fost director al Liceului „Nikolaus Lenau” din Timișoara, cel mai mare liceu german din România.

Această disciplină există în planul de învățământ, proiectul nostru nu o introduce ca pe o noutate, îi schimbă doar statutul, o prevede ca pe o disciplină predată modular, astfel încât la liceu tinerii să înțeleagă aceste aspecte legate de istoria țării noastre.

Totodată, este un angajament al României, asumat prin raportul Comisiei Wiesel, deci, în esență, un lucru pe care îl facem astfel încât cu adevărat aceste informații legate de istoria evreilor și de Holocaust să ajungă la tânăra generație, care are nevoie de aceste lucruri, pentru că până în prezent au lipsit aproape în totalitate.

Salut, la rândul meu, consensul politic care se reflectă în asumarea de către membri marcanți ai Parlamentului a acestui proiect și mă alătur domnului Vexler, dedicând acest proiect memoriei prietenului nostru drag, doctorul Aurel Vainer.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Bulai Iulian, din partea Grupului USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, este nevoie de mai multă asumare din partea noastră cu privire la trecutul României, trecutul întunecat. Holocaustul a însemnat moartea a milioane de evrei în toată lumea și a însemnat un destin trist și moartea a mulți evrei din România.

Este oportună această lege mai mult ca oricând și o vedem în jurul nostru, nu arătând la ce se întâmplă pe stradă sau în alte zone de dezbatere sau foruri de decizie din țară, ci chiar în Parlamentul României, unde există negaționiști; unde există persoane care nu cred că în România a existat Holocaust.

Deci dacă aici, în leagănul democrației, există această lipsă de informare, cu atât mai mult credem că este nevoie ca toată țara să știe în mod corect despre aceste informații și ce s-a întâmplat în regimul antonescian.

Acestea fiind spuse, comentariul meu personal în această situație este că avem nevoie – nu în oglindă și nici în mod simetric, ci ca o nevoie morală – de a vorbi și despre ce s-a întâmplat cu minoritatea romă în acea perioadă. Este nevoie de o asumare și de o informare corectă și cu privire la abuzurile față de minoritatea romă din România, din perioada respectivă, și deportările care au avut loc.

Acestea fiind spuse, mă bucur că aici, în sala de plen, există un consens, de la stânga la dreapta, cu privire la acest proiect legislativ, chiar dacă în Comisia pentru cultură atât PSD, cât și PNL au sabotat dezbaterile, neprezentându-se și neavând un cvorum pentru a avea ședința și a aviza pozitiv acest proiect legislativ.

Mai departe, dacă după acest proiect și după această lege vor exista în continuare persoane care să nege ce a însemnat Holocaustul în România, nu pot decât să propun și să sugerez vizionarea unui film fantastic, creat în România de către Radu Jude, acum câțiva ani, care se numește „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, din partea Grupului UDMR, domnului deputat Csoma Botond. DUPĂ PAUZĂ

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că este un proiect de lege foarte important.

Discutând cu persoane mai tinere, am constatat de multe ori că au foarte puține informații despre Holocaust, despre acest eveniment istoric sinistru prin care milioane de oameni au fost trimiși la moarte numai pentru simplul fapt că au fost evrei.

Cred că prin educație putem să-i convingem și prin cunoaștere putem să ajungem să obținem un rezultat, ca acest eveniment sinistru să nu se mai repete niciodată, cândva, în viitor.

Sper că prin adoptarea acestui proiect de lege vom contribui la acest aspect.

Colegul meu de la USR a amintit de filmul domnului Jude. L-am văzut și eu. Este un film foarte bun.

Și săptămâna trecută am mai văzut un film despre Holocaust. Titlul filmului este „Lecții de persană”. Se petrece într-un lagăr de concentrare din Franța, unde un evreu s-a salvat prin faptul că a pretins că nu este evreu, ci persan și și-a asumat periculoasa sarcină să predea limba Farsi, limba persană, unui ofițer SS care dorea ca după război să-și deschidă un restaurant nemțesc la Teheran. Este un film bazat pe evenimente reale. Vi-l recomand.

Cred că și aceste filme despre Holocaust pot să ne convingă că este o rușine că și astăzi avem unele persoane, nu numai în România, care neagă Holocaustul.

Mulțumesc.

UDMR va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Andronache Gabriel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fac anunțul din partea Grupului parlamentar al PNL.

Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterile pe articole.

Avem opt amendamente admise.

Vă propun să le discutăm în calupul întreg de opt. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu sunt.

Vă mulțumesc. Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi. Vă mulțumesc.

Bună seara, stimați colegi!

Continuăm a doua parte a ședinței, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Și aș vrea să întreb dacă, din partea PSD, doamna deputat Adomnicăi Mirela-Elena este prezentă. Da.

Întrebare referitoare la „Strategia pentru combaterea valului 4 de COVID-19”, adresată Ministerului Sănătății. Răspunde domnul secretar de stat Vass Levente. Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Vass Levente** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ :

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind strategia pentru combaterea valului 4 de COVID-19, vă comunicăm următoarele – și o să vă înmânez un răspuns de două pagini și jumătate.

Pe scurt, Ministerul Sănătății a avut în vedere elaborarea de măsuri organizatorice la nivelul unităților sanitare și DSP pentru pregătirea răspunsului la un nou val pandemic prin stabilirea unui plan de reziliență a spitalelor față de recrudescența COVID-19. Acest plan a fost elaborat în cursul lunii iunie, iar în septembrie, când a venit domnul ministru Cseke, am procedat la activarea acestui plan. În acest plan existau aproximativ 1.500-1.600 de paturi ATI, peste care mai erau și paturi DTA, paturi destinate terapiei acute, cu posibilitate de suplimentare de oxigen, prin debit redus de oxigen sau chiar high-flow, prin măști CPAP. Paturile destinate terapiei acute, paturi DTA, pot funcționa și în secțiile care asigură asistența medicală a pacienților non-COVID, inclusiv a celor care au fost diagnosticați cu COVID-19, dar s-au negativat pentru SARS-CoV-2 și necesită în continuare terapie respiratorie acută.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc. Tot către dumneavoastră.

Domnule secretar de stat, numai puțin. Doamna Intotero este?

Nu este. S-a depus. OK!

Domnul deputat Șlincu Dan-Constantin. E predată și la dumneavoastră sau solicitați...

## **Domnul Dan-Constantin Șlincu**

**:**

Nu, dar aștept răspunsul.

Numai o secundă, numai puțin, iar la sfârșit, când terminăm cu domnul secretar de stat, vă dau cuvântul.

Domnul deputat Șlincu: „De ce nu au fost luate măsuri pentru protejarea vieții pacienților din spitalele COVID în urma incendiilor repetate care au avut loc în ultimul an?”.

Și după aceea o să o rog pe doamna deputat Mirela Adomnicăi să intervină.

Da? Mulțumesc. Și domnul Șlincu. OK!

Domnule deputat, la întrebarea dumneavoastră este foarte greu de răspuns. Am încercat să vă dau un răspuns cât mai cuprinzător, foarte pe scurt, și o să vi-l înmânez.

Referitor la întrebarea dumneavoastră: „De ce nu au fost luate niciun fel de măsuri pentru protejarea vieții pacienților din spitalele COVID în urma incendiilor repetate care au avut loc în ultimul an?” vă comunicăm următoarele.

Amortizarea funcțională a imobilelor cu destinația spital se realizează în 25 de ani, comparativ cu celelalte imobile din circuitul civil, a căror amortizare se realizează în 50 de ani, chiar 70-100 de ani.

Majoritatea spitalelor publice din România își desfășoară activitatea în imobile cu o vechime de 40 de ani, imobile care nu mai sunt în concordanță cu standardele actuale privind siguranța pacienților.

În ultimii 10 ani la conducerea ministerului s-au aflat miniștri... și v-am enumerat exact din ce partide au făcut parte, în ce perioadă au fost interimarii separați. Se regăsesc din fiecare partid. Înseamnă că este o problemă națională, o problemă la care, prin întrebările și interpelările dumneavoastră, ne faceți referire.

În contextul actual, dictat de necesitatea combaterii pandemiei de COVID-19, în limitele resurselor financiare ale bugetului Ministerului Sănătății, Ministerul Sănătății sprijină toate inițiativele managerilor unităților sanitare cu paturi, în vederea creșterii siguranței pacienților.

În urmă cu mai mult de 10 ani peste 350 de spitale au fost descentralizate. De la 0,0 și ceva la sută buget din partea autorităților publice locale la nivelul spitalelor, am ajuns să creștem de 100 de ori această sumă venită din partea autorităților publice locale. Din păcate însă, nici această sumă nu ajută să prevenim și să preîntâmpinăm astfel de evenimente care, din păcate, cauzează morți.

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Adomnicăi Mirela-Elena, pentru o scurtă intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă voi strădui să fie scurtă intervenția, mai bine spus să fie scurt răspunsul.

Domnule secretar de stat, mărturisesc că, atunci când vă ascultam răspunsul la întrebarea mea, aproape că vă compătimeam pentru postura ingrată, fiindcă trebuie să dați explicații vizavi de o evidență, și anume faptul că nu v-ați pregătit și nu suntem pregătiți pentru valul 4, și, în același timp, trebuia să citiți un răspuns într-o ședință condusă de către domnul deputat Rafila. Dar, ascultând răspunsul pe care l-ați dat ulterior colegului meu, domnul deputat Dan Șlincu, când v-ați dus imediat pe partide politice, încercând să împărțiți vina, mi-am dat seama că până la urmă compătimirea pe care am simțit-o nu este justificată și sunteți parte din ceea ce a însemnat proasta gestionare de către Ministerul Sănătății a pregătirii valului 4. Pentru că, practic, în prima parte a răspunsului – nu știu cine vi l-a scris – ne vorbiți despre DSP-urile județene și despre strategii care au fost discutate toată vara și implementate abia în momentul în care a fost asigurat interimatul la Ministerul Sănătății de către domnul Cseke Attila. După care am înțeles că românii sunt de vină, pentru că nu s-au vaccinat.

Iar, pe de altă parte, referitor la antiviralul pe care nu-l găsim nici acum în farmacii, deși asta presupunea, în primul rând, ca partea de prevenție să fie asigurată, prin posibilitatea de a se administra antiviral, disponibil în farmacii pe baza unei rețete a medicului de familie... Practic, acest aspect a fost reglementat undeva pe 12 octombrie, tot în timpul unui interimat asigurat de către un ministru al dezvoltării, de fapt.

Mulțumesc, doamnă deputat. Îl invit pe domnul deputat Șlincu Dan-Constantin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

La fel ca doamna deputat Mirela Adomnicăi, și eu sunt nemulțumit de răspunsul pe care mi l-ați dat.

Sper că știți, aveți cunoștință de faptul că România este singura țară din cadrul Uniunii Europene care nu a făcut un protocol special antiincendii la începutul pandemiei.

Domnule secretar de stat, au murit 47 de români în incendiile din spitale. Cine se face vinovat pentru acest lucru? Sunteți sigur că prin măsurile pe care le-ați luat nu vor mai avea loc incendii, nu vor mai fi tragedii în spitalele din România?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Vă mulțumesc foarte mult pentru intervenția dumneavoastră.

Trecem la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. E o solicitare făcută de doamna deputat Intotero Natalia.

Având în vedere că nu este prezentă, se depune în scris.

Era referitoare la „Scumpirile alimentelor de bază” și trebuia să îi răspundă sau depune în scris domnul secretar de stat Aurel Simion.

Pentru celelalte răspunsuri se solicită amânare.

Și trecem la partea a doua a ședinței noastre, care se referă la prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Coarnă Dumitru?

Nu este domnul deputat Coarnă Dumitru.

Domnul deputat Salan Viorel sigur nu este. Doamna deputat Goleac?

Domnul deputat Cristian Brian?

## **Domnul Brian Cristian**

**:**

Da.

Vă rog. Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată domnului ministru Carol-Eduard Novák, ministrul tineretului și sportului, iar obiectul interpelării este „Strategia națională pentru sport”.

## Domnule ministru,

La începutul anului, într-un interviu acordat celor de la Agenția Națională de Presă AGERPRES, ați prezentat o serie de măsuri avute în vedere pentru documentarea, constituirea de comisii de lucru și schimburi internaționale de experiență pentru creionarea unei strategii de dezvoltare a sportului românesc, care ar trebui să fie gata anul acesta, înainte de a începe discuțiile la noul buget: „Eu îmi doresc ca la sfârșitul anului, când discutăm despre buget, să pun pe masa Parlamentului o strategie care să convingă pe toată lumea că avem nevoie de aceasta.”

Având în vedere declarațiile dumneavoastră, așteptările iubitorilor de sport erau ca aceste demersuri să fie unele transparente și deschise la contribuțiile venite din partea profesioniștilor din domeniu. Sportul românesc are nevoie de o direcție clară și o finanțare pe măsură, în special după un an dezastruos, reliefat de rezultatele obținute la Jocurile Olimpice 2020.

Sub conducerea dumneavoastră la Ministerul Tineretului și Sportului, România a participat cu 101 sportivi la 17 discipline și a cucerit 4 medalii, dintre care una de aur și trei de argint, iar la finalul competiției s-a constatat că a fost a doua cea mai slabă clasare a țării noastre în clasamentul pe națiuni de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Recent, am înțeles din declarațiile publice pe care le-ați dat că elaborarea Strategiei de dezvoltare a sportului românesc are un nou termen de finalizare: primăvara anului 2022. Cu toate acestea, nu avem nicio informație despre etapele parcurse până în prezent și concluziile intermediare.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stancu Ionel, de la Grupul minorităților? Nu este.

Domnul deputat Ilișanu Claudiu-Augustin? Vă rog.

De la Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, iar obiectul interpelării este „Necesitatea unor precizări cu privire la adoptarea de către Parlamentul European a raportului asupra Strategiei «Farm to Fork» din 18 octombrie 2021”.

Stimate domnule ministru,

România se află, de mai bine de un an, într-o situație economică, dar și agricolă vulnerabilă. Contextul pandemic, coroborat cu guvernarea deficitară a alianței PNL–USR PLUS–UDMR, a făcut ca stabilitatea producătorilor interni să fie total afectată, cum, cu siguranță, nu s-a mai întâmplat în ultimele decenii. Agricultura din România, în pandemie, suferă profund, iar soluțiile Guvernului pentru a veni în sprijinul fermierilor și producătorilor din sectoarele agricole sunt infime de mai bine de un an.

În plus, în 18 octombrie 2021, Parlamentul European a adoptat raportul asupra Strategiei „Farm to Fork”, prin care se reiterează faptul că utilizarea pesticidelor chimice în agricultură contribuie la poluarea solului, a apei și a aerului și afectează biodiversitatea. Cu toate că Comisia Europeană, pe baza unor indicatori de risc, a stabilit o reducere a utilizării pesticidelor în ultimii 5 ani, prin acest raport Comisia Europeană țintește, prin noi măsuri, reducerea cantității de pesticide chimice cu 50% până în 2030. La prima vedere acest lucru este considerat pozitiv, însă, în contextul situației agricole din România, al infrastructurii agricole deficitare, al lipsei sistemului de irigații – un eșec pe care guvernarea PNL–USR PLUS trebuie să și-l asume pentru neincluderea finanțării irigațiilor în PNRR –, vă rog să aduceți precizări la următoarele:

2. România utilizează o schemă de pesticide în cantitate sub media europeană. În comparație cu unele state din centrul Europei, folosim chiar cu 10% mai puțin. Strategia este lipsită de echitate în acest sens, astfel cum poate România să reducă cu 50% cantitatea de pesticide utilizate la hectar, rămânând deci, în continuare, într-o mare disproporție cu alte state europene, de exemplu Olanda? Productivitatea agriculturii românești va fi profund afectată prin implementarea unei astfel de strategii. În acest sens, vă rog să specificați ce măsuri veți adopta și cum veți semnala la nivel european acest potențial decalaj ce poate rezulta în urma acestui raport.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Mang nu este. Domnul deputat Toma Ilie?

Ghiță Daniel?

Doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore, de la USR?

Nu este.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia? Nu este.

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar al AUR. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului FlorinVasile Cîțu, prim-ministrul demis al României și ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene.

Subiectul interpelării mele îl reprezintă „Pregătirea implementării PNRR”.

Stimate domnule ministru,

La 3 septembrie 2020 Guvernul României a adoptat OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență, necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Timp de mai bine de un an, curs de la adoptarea acestui act normativ menționat, guvernele României au adus modificări ordonanței, au elaborat mai multe variante ale Planului național de redresare și reziliență, au fost trimise acasă de autoritățile europene din cauza multor deficiențe ale documentelor elaborate, acest circuit încheindu-se, acum câteva zile, cu aprobarea PNRR al României de către Consiliul Uniunii Europene.

În tot acest timp, românilor li s-au livrat în campaniile electorale sau în crizele guvernamentale nenumărate fantasme cu privire la alocările financiare de care România va beneficia prin PNRR, ascunzându-se, de fapt, adevărata față a acestui mecanism de finanțare. Mai mult de jumătate din suma de 29 de miliarde de lei este formată din împrumuturi, întreg sistemul de finanțare este condiționat de așa-zisele „reforme” ale veniturilor românilor – salarii și pensii, sute și sute de milioane de euro dedicate consultanței și asistenței tehnice, multe proiecte cu beneficiari unici etc.

Trecând peste toate acestea, grație guvernelor care au condus în ultimii doi ani, România se află deja în întârziere față de calendarul de implementare a planurilor de reziliență la nivel european.

Știm cu toții că toate măsurile propuse de statele beneficiare au termen strict de implementare, respectiv finalul anului 2026.

Unde suntem noi astăzi?

Nimeni nu știe astăzi cum se va implementa acest PNRR în România. Nu există viziune, planificare, programare, calendar clar de implementare!

Nimeni nu știe cine va gestiona deschiderea finanțărilor pentru cele 15 componente ale planului, cine va evalua proiectele, cine le va aproba, cine va monitoriza implementarea acestora, cine le va deconta.

În concluzie, vă solicit, stimate domnule ministru, să binevoiți să le prezentați atât Parlamentului, cât și potențialilor beneficiari planul de lucru pentru PNRR, calendarul implementării și măsurile pe care le-ați luat pentru întărirea capacității administrative a autorităților publice pentru asigurarea realizării măsurilor asumate.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Dan Tanasă, deputat AUR de Mureș. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, Grupul parlamentar al PSD.

Și urmează – poate ne ajută colegii de la Tehnic – doamna deputat Huțu Alexandra, online.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului interimar, domnului Vasile Cîțu.

Stimate domnule prim-ministru interimar,

Nici eu și nici colegii mei din Partidul Social Democrat nu suntem împotriva multinaționalelor, însă dorim ca toate firmele, atât cele românești, cât și cele străine, care sunt pe piața din România să aibă un tratament egal și să plătească impozitele aici, în țară, pe măsura profitului obținut.

Nu mai putem accepta dublul standard, adică multinaționalele și firmele străine să plătească impozit în țara lor de origine sau în alte părți și în România să achite doar câteva taxe generale, iar IMM-urile și antreprenorii români să fie sufocați cu impozite și taxe excesive.

Nu vrem discriminare, vrem echitate, așa cum liderii din G20, organizație care reunește statele puternic dezvoltate și emergente, au aprobat sâmbătă, la reuniunea lor de la Roma, acordul internațional care se referă la impozitarea companiilor multinaționale cu minimum 15% și redistribuirea unei părți a profiturilor începând din anul 2023.

Așadar, e timpul să punem în aplicare aceste prevederi și în România, prin modificarea legislației în domeniul fiscal.

De aceea, vă rog să-mi comunicați dacă susțineți inițierea unui demers legislativ la nivel național, dar și un demers de comunicare la nivelul Parlamentului European pentru desființarea acestor standarde duble.

Solicit răspuns în termen legal. Vă mulțumesc.

Deputat Dan-Constantin Șlincu.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Huțu Alexandra, online. Conectată?

OK!

Vă rog.

Până refacem conexiunea, o să-l rog pe domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav să aibă ultima intervenție înainte de eventuala intervenție a doamnei deputat Huțu Alexandra.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată ministrului investițiilor și proiectelor europene.

Obiectul interpelării: „Motivele care au condus la blocarea unor măsuri de finanțare benefice pentru cetățeni”.

Stimate domnule ministru,

Programele operaționale care vin în ajutorul cetățenilor sau al mediului de afaceri, finanțate din fonduri europene sau guvernamentale, și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului, fiind vitale, cu precădere în această perioadă pandemică.

Granturile, precum cele pentru investiții, acordate IMM-urilor – măsura 3 –, sprijinirea creării și extinderii capacităților avansate de producție și dezvoltare a serviciilor – măsura 2.2 –, îndreptate către antreprenori, sau granturile de dezvoltare a infrastructurii rurale pentru comunitățile aflate în mediul rural reprezintă un ajutor extrem de mare atât pentru antreprenori, cât și pentru autoritățile locale, care pot să investească în infrastructură, oricare ar fi aceasta, pentru binele cetățenilor.

Din păcate, în ultima perioadă, am putut observa faptul că granturile esențiale, precum cele menționate mai sus, care veneau în ajutorarea cetățenilor și care reprezentau principalul lor suport, au fost desființate sau blocate temporar.

Spre exemplu, măsurile promise pentru ajutorarea întreprinderilor mici și mijlocii, puternic afectate în această perioadă, au fost desființate, fără a fi înlocuite cu altele.

Un astfel de exemplu este cel al măsurii 3, pentru investiții acordate IMM-urilor, măsură care a fost desființată, antreprenorii rămânând fără fondurile esențiale necesare susținerii propriilor afaceri.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Și eu vă mulțumesc.

Mai încercăm o dată la doamna deputat Huțu Alexandra?

## **Doamna Alexandra Huțu**

**:**

Mulțumesc frumos pentru sprijin, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea are ca obiect „Asigurarea zilelor libere plătite pentru părinți în perioada desfășurării școlii online și extinderea acestei măsuri și pentru perioada de vacanță” și este adresată doamnei ministru interimar Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale.

Stimate doamnă ministru,

După cum știți, toate școlile de stat din România au intrat într-o vacanță forțată, în baza unor măsuri menite să reducă rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2. De asemenea, sunt convinsă că știți la fel de bine că această vacanță forțată, decisă intempestiv, a creat foarte multe probleme pentru mulți părinți.

Vă dau exemplul dificultăților apărute în special la nivelul elevilor din ciclul primar, unde părinții au fost nevoiți să stea acasă pentru supravegherea copiilor. În perioada de vacanță școlară s-a întâmplat la fel, iar acest lucru a determinat o scădere considerabilă a veniturilor acestor familii, unde unul dintre părinți nu a mai beneficiat de cel puțin o jumătate din salariul lunar, întrucât concediul medical nu se acordă în cazul asistării copiilor în perioada de vacanță.

Ați afirmat, prin intermediul unui comunicat de presă, că veți veni cu amendamente în Parlament la legea de aprobare a ordonanței de urgență care prevede asigurarea zilelor libere plătite pentru părinți în perioada desfășurării școlii online și că veți extinde această măsură și pentru perioada de vacanță școlară.

Având în vedere aceste declarații, vă rog să îmi comunicați următoarele:

– Care este impactul financiar calculat la nivelul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru asigurarea zilelor libere plătite părinților pentru cele două săptămâni de vacanță?

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, doamnă deputat. Declar ședința închisă. Mulțumesc. Ne vedem mâine-dimineață.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|375838]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 164/16.XI.2021 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei