Stenogramă plen

Bună ziua! Vă rog să luați loc. Mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 192.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 22 noiembrie, marți, 23 noiembrie, și miercuri, 24 noiembrie 2021; programul de lucru pentru perioada 22–27 noiembrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 15–22 noiembrie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru de astăzi, de la ora 17.00 vom continua lucrările Camerei cu primirea răspunsurilor orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului

În legătură cu ordinea de zi dacă sunt observații? Nu sunt.

Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Domnule deputat aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă adresez plenului Camerei Deputaților pentru a aduce în atenția autorităților și a societății civile promovarea egalității de șanse, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și minorilor, în mod special, cu ocazia Zilei internaționale a eliminării violenței împotriva femeilor, celebrată pe 25 noiembrie.

Violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc atât în familie, cât și la locul de muncă, pe stradă și la școală.

În ultimii doi ani, pandemia de COVID-19 a produs în rândul populației din țara noastră incertitudini, multe persoane au rămas fără loc de muncă sau au lucrat de la domiciliu, copiii au rămas acasă timp îndelungat, fără acces la instituțiile de învățământ, prin urmare, tensiunile din familie au crescut exponențial din aceste cauze. Generațiile viitoare nu trebuie să continue aceste comportamente abuzive și violente în familie și în comunitate. Statistic vorbind, dar trist, la fiecare 30 de secunde o femeie din România este supusă unui act de violență în familie!

Campania națională de informare și conștientizare privind violența domestică vizează promovarea numărului unic de urgență 112 și a liniei naționale telefonice gratuite pentru victimele violenței domestice cu număr unic – 0800.500.333.

Respectarea drepturilor femeilor a devenit un angajament asumat prin Constituție, iar în 2016 România a ratificat Convenția de la Istanbul. Așadar, pe hârtie, femeile au la dispoziție instrumente care să le protejeze, cum ar fi ordinul de protecție sau ordinul de protecție provizoriu. În realitate însă, prea puține își cunosc drepturile, iar, dintre cele care și le cunosc, prea puține îndrăznesc să le și ceară!

În România, numărul victimelor violenței domestice și sexuale este în creștere de la an la an, iar sancționarea agresorilor rămâne redusă. Ca societate, am asistat cu stupoare la tragediile de la Caracal, Roman și București, care au expus încă o dată toleranța nepermisă a autorităților față de agresori și, da, trebuie să o spunem apăsat, în multe cazuri este vorba chiar despre o vinovăție comună cu aceștia. Sistemul public și-a dovedit încă o dată lipsa de pregătire, de empatie și de solidaritate cu victimele violenței. Nu avem suficiente adăposturi pentru victime, iar, unde acestea există, locurile sunt prea puține. Femeile rămân alături de agresor, pentru că nu au unde pleca cu copiii lor. Accesul victimelor la consiliere psihologică, juridică, financiară este în continuare restrâns. Calea obținerii unui ordin de protecție este încă dificilă și costisitoare, în ciuda progreselor legislative evidente. Cu greu se monitorizează agresorii care încalcă ordinul de protecție și continuă să urmărească victima.

De aceea, cazurile în care femeile sunt ucise de actualul sau fostul partener se întâmplă la fiecare 5 zile în România. Mai mult, la fiecare 4 zile un copil este agresat sexual de către un membru al familiei sale.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează intervenții din partea grupurilor parlamentare, în limita a 3 minute pentru fiecare grup parlamentar.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, ia cineva cuvântul?

3 minute, nu 5 minute, că am spus 5 minute, da? OK.

Dacă nu, o să-l invit, din partea Grupului parlamentar al

PNL, pe domnul deputat Nicolae Roman.

Nu e?

De la AUR.

Scuze, de la AUR!

## **Domnul Nicolae Roman:**

## Doamnelor și domnilor colegi,

În urmă cu o oră, la Timișoara, locuitorii acestui important oraș, avându-l în frunte pe cel mai înalt ierarh al Banatului, Înaltpreasfințitul Ioan, au depus la cimitir rămășițele pământești ale unui erou al României. Acest om, în 20 decembrie 1989, în fruntea a 4.000 de muncitori, i-a spus în particular prim-ministrului de atunci, Dăscălescu: „Cel care va pleca acasă vei fi dumneata, domnule prim-ministru, cu tot Guvernul tău...!”

Gestul acestui om a făcut ca România să fie repusă pe hartă.

Ca militar, vă spun cu durere că atât lui Lorin Fortuna, intelectualul care a condus Timișoara la momentul acela, cât și lui Ion Marcu, care la 1 ianuarie trebuia să împlinească 73 de ani, nu li s-a acordat posibilitatea ca armata să-și prezinte onorul.

Dați-mi voie, doamnelor și domnilor, pentru acest Wałęsa al României, care a fost și parlamentar, să ținem un moment de reculegere, vă rog.

Vă mulțumesc.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

## Mulțumesc, domnule deputat.

Trecusem deja la punctul 2. Invitasem grupurile parlamentare pentru intervenții în ceea ce privește Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

Așa că o să o invit pe doamna deputat Tulbure SiminaGeanina-Daniela, de la Uniunea Salvați România, pentru intervenție.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

Dragi colegi, Dragi cetățeni,

În România, la fiecare 30 de secunde, o femeie este bătută de un bărbat; la fiecare 5 zile, o femeie moare de pumnul unui bărbat.

Ceea ce e mai alarmant este faptul că aproape 60% dintre români consideră justificată violența asupra femeilor și nu reacționează atunci când sunt martori ai unei violențe.

Oare cât timp vom mai fi părtași la violența femeilor? Oare cât timp ne vom astupa urechile atunci când auzim țipetele unei vecine sau când vedem pe stradă că o femeie este agresată verbal și uneori chiar fizic?

Cred că a venit momentul să fim conștienți în ce țară trăim, dar mai ales să nu uităm de româncele din diasporă care pleacă și ajung să fie traficate de bărbați!

Trebuie să ne unim și să avem o legislație bună în ceea ce privește violența asupra femeilor!

Dar problema nu este uneori legislația, ci implementarea sa – și avem câteva cifre și eu cred că trebuie să analizăm cum reacționăm noi, ca societate, asupra agresiunilor sexuale, asupra violențelor și asupra violenței domestice, în primul rând.

Femeile nu se simt în siguranță. Avem un raport al ONU care spune că, odată cu pandemia de COVID, acestea se simt tot mai în nesiguranță, atât la locul de muncă, cât și acasă.

Ce putem să facem în privința asta? Avem câteva măsuri, și anume avem nevoie de:

– date concrete asupra cazurilor de violență împotriva femeilor, indiferent de tipul de violență;

– măsuri care să încurajeze femeile să raporteze aceste cazuri; în prezent, femeile nu raportează cazurile;

## Mulțumesc doamnei deputat.

Aș vrea să invit, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna deputat Calista Mara-Daniela.

## **Doamna Mara-Daniela Calista:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Anul 2020 – peste 26.000 de cazuri de loviri sau alte violențelor; 72 de cazuri de omor, 58 de cazuri de tentativă de omor, iar acestea sunt doar cifrele raportate, pe baza cărora autoritățile au putut să intervină. În realitate, ele sunt mult mai multe, pentru că, din păcate, femeile și fetele nu ajung să poată să declare aceste violențe împotriva lor.

Au fost emise 8.210 ordine de protecție. Știți ce s-a întâmplat cu o parte dintre ele? Fetele și femeile, multe dintre ele, poate prietene, poate mame, poate fiice, au murit cu ordinele de protecție în mână. Pentru că degeaba am reușit noi, în Parlamentul României, și am modificat cadrul legislativ pentru a răspunde și a contracara fenomenul violenței, dacă instituții ale statului, de forță, de ordine, nu urmăresc aceste ordine de protecție.

30% mai multe cazuri în 2020 față de 2019. Din păcate, pe 2021 încă n-avem cifrele; iarăși, un an pandemic, an în care aceste cazuri s-au dublat.

Două chestiuni foarte importante de care noi trebuie să ținem cont – finanțarea adecvată a programelor și serviciilor de protecție, dar și integrarea sau reintegrarea victimelor violenței domestice. Acestea sunt două direcții pe care suntem obligați să le respectăm și să le respectăm față de alegătoarele noastre inclusiv, fete și femei.

Din păcate pentru instituțiile publice din statul român, dar din fericire pentru victime, foarte multe ONG-uri au venit și au suplinit acolo unde statul român nu a reușit să facă față. Iar lucrul acesta, din păcate, câteodată a rămas neobservat. Pentru că, vedeți dumneavoastră, ONG-urile au reușit să întindă o mână și să ajute aceste fete și femei pe care câteodată noi se pare că le-am uitat.

Și eu vă mulțumesc doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Și o să rog, ulterior, colegii de la PSD, domnul Daniel Florea.

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Să îndrăznim să cerem ajutor! Să îndrăznim să ne schimbăm!

Urmările violenței fizice și sexuale sunt înspăimântătoare și numărul acestora atinge cote alarmante în continuare. Aproape că nu trece o zi fără un nou caz de violență domestică, iar 40% din ordinele de protecție sunt încălcate de agresori.

Ca un simplu exemplu înspăimântător, între 2013 și 2020, deci într-o perioadă de 7 ani, o femeie din București a avut 12 ordine de protecție emise de instanță. Toate au fost încălcate de către agresor, pentru că, în România, plângerile nu aveau valoare, iar încălcarea de către agresor nu putea fi

dovedită în principal din motivul neaplicabilității brățărilor electronice.

Ca un aspect comparativ, 30 de țări din lume folosesc deja sistemul electronic de monitorizare. 30! Studiile au arătat că, odată monitorizați, 95% dintre agresori se tem să recidiveze.

Într-adevăr, la mai bine de 5 ani de la ratificarea Convenției de la Istanbul și după adoptarea mai multor măsuri privind combaterea fenomenului violenței domestice în România, datele sunt în continuare extrem de îngrijorătoare, chiar dacă datorită colaborării transpartinice din ultima perioadă putem raporta cu mândrie multe reușite legislative comune în acest domeniu, așa cum a menționat și colega mea, cum ar fi, printre altele: reglementarea ordinului de protecție provizoriu; reglementarea organizării și funcționării echipelor mobile; interzicerea hărțuirii sexuale și psihologice atât în public, cât și în privat; și, nu în ultimul rând, afișarea numărului telverde pentru victimele violenței în cadrul emisiunilor în care sunt prezentate informații, cazuri de violență domestică.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Avem două intervenții din partea Grupului parlamentar al PSD.

O să rog să încercați să împărțiți timpul.

Doamna Holban Georgeta-Carmen, doamna deputat.

Și urmează domnul deputat Daniel Florea, da.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc atât în familie, cât și la locul de muncă, pe stradă, la școală. Se petrece în toate țările din lume, indiferent de etnie, rasă, vârstă, mediu de proveniență, venit sau nivel de educație. În ultimii doi ani de zile, pandemia de COVID-19 a produs în rândul populației din țara noastră incertitudini, multe persoane au rămas fără loc de muncă sau au lucrat de la domiciliu, copiii au rămas acasă timp îndelungat, fără acces la instituțiile de învățământ. Prin urmare, tensiunile din familie au crescut exponențial din aceste cauze.

Realitatea este că sunt absolut necesare politici educaționale antidiscriminare în România, campanii de informare și conștientizare, spoturi publicitare care să promoveze constant și eficient egalitatea de șanse. Generațiile viitoare nu trebuie să continue aceste comportamente abuzive și violente în familie și în comunitate!

Accesul victimelor la informații, la consiliere psihologică, juridică, financiară este restrâns.

Violența împotriva femeilor și minorilor este o problemă globală și reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, care s-a agravat din ce în ce mai mult în România, dar pe care am și exportat-o în Uniunea Europeană, motiv pentru care trebuie să luăm măsuri urgente pentru combaterea acestui fenomen!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Daniel Florea, Grupul parlamentar al PSD.

Și mai avem o intervenție după dânsul, doamna Alexandru Victoria-Violeta, neafiliată.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Combaterea acestui flagel al violenței împotriva femeilor, al violenței domestice, este una dintre problemele cu care ne confruntăm, o problemă reală și pe care trebuie să o soluționăm din punct de vedere juridic cât mai repede.

Dincolo de rușinea femeilor care nu vor să recunoască problema la care sunt expuse, este și problema că sunt afectate mai multe generații. E afectată generația prezentă, mama, e afectată generația viitoare – copilul și e afectată și generația trecută, bunicii, care de cele mai multe ori erau cei care susțineau mama și copilul în perioadele de restriște.

Mai sunt niște probleme în ceea ce privește complexele sociale de pe lângă primării, care ar trebui să acorde sprijin și care, din păcate, nu sunt susținute îndeajuns de către statul român.

Mai sunt niște probleme referitoare la faptul că, după ce ții o mamă și copilul între 5 și 60 de zile într-un asemenea complex, ea, de obicei, se duce acasă, pentru că nu are posibilitatea de a lucra.

Statul trebuie să acorde posibilități și facilități astfel încât mama să poată să se ducă la serviciu și copilul neapărat să se ducă la școală. Pentru că educația și modalitatea de a

vedea că se poate trăi și altfel decât violent și altfel decât într-un mediu tulburat sunt un lucru foarte important în recuperarea copilului și a mamei.

Dincolo de toate aceste lucruri, PSD a făcut foarte mult pentru victimele violenței. În afară de campaniile de informare – „Informat acasă!”, „Protejat în străinătate!” – sau de diferite politici care au fost făcute împreună cu Autoritatea pentru Egalitatea de Șanse și cu Autoritatea împotriva Traficului de Persoane, am semnat Convenția de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței în familie și violenței domestice.

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Violeta Alexandru, din partea deputaților neafiliați.

Vă rog.

Mulțumesc.

Am să fiu foarte scurtă, pentru să s-au spus deja destul de multe lucruri.

Este într-adevăr o problemă de societate. Nu este nici o problemă exclusivă a Parlamentului, nici a educației, nici a unui angajator sau a altuia, este o problemă de societate, căreia într-adevăr n-ar trebui să-i întoarcem spatele. Dar nu azi, mâine, ci tot timpul ar trebui să fim conștienți că acolo unde există violență lângă noi ceva se tulbură în viața familiei respective, cu consecințe asupra educației copiilor, cu consecințe asupra evoluției unei persoane.

Ce voiam să adaug față de ceea ce s-a spus este că înființarea de centre pentru protecția persoanelor victime ale violenței domestice nu înseamnă doar să amenajezi niște pereți. Sunt multe locuri în țară care, din păcate, nu sunt la îndemâna doamnelor pentru că lipsește în comunitate sprijinul cu adevărat necesar, astfel încât ele să prindă curaj și să vină în aceste spații și să beneficieze de consiliere adecvată.

În acest moment, România riscă să dezvolte o rețea de asemenea spații în care nu sunt doamnele sau domnii, după caz, astfel încât să-și justifice activitatea și e clar că, dincolo de construcția sau amenajarea unui apartament sau a unei case, undeva în afara acestui obiectiv pe care România și l-a propus, și anume să investească în amenajarea spațiilor, trebuie să facem mai mult, începând cu familia, biserica, poliția, educația și chiar angajatorii, cei care văd pe cineva venind la serviciu și fiind victima violenței domestice.

Este într-adevăr o chestiune de societate, care nu trebuie să se rezume la discursurile noastre de astăzi, ci trebuie să ne preocupe oriunde vedem în jurul nostru că se întâmplă așa ceva.

## Și eu vă mulțumesc.

Între timp s-a înscris la cuvânt și domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. O remarcă scurtă.

În tot tragismul lucrurilor despre care s-a vorbit aici, trebuie să-mi exprim totuși o mică bucurie, a faptului că am auzit din nou rostindu-se de la acest microfon cuvintele „femeie”, „bărbat”, „mamă”.

E bine!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

## Mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, care se referă la solicitarea liderului Grupului parlamentar al USR cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile al Propunerii legislative pentru abrogarea art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 328/2021.

Solicitarea nu mai are obiect, având în vedere că termenul constituțional de 45 de zile pentru dezbatere și vot final a expirat în data de 19 noiembrie 2021.

Vreți să luați cuvântul? Vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

PNL, PSD și UDMR și-au dat mâna să mai creeze o categorie de pensionari speciali – foștii primari, viceprimari, președinți de consilii județene și vicepreședinți de consilii județene. Au pitit acest proiect al USR, s-au folosit de regulament și de proceduri ca să nu ajungă la vot.

Deși au dat un vot de respingere acestui proiect în Comisia juridică, n-a ajuns la vot. Merge mai departe, către Senat, și probabil vor trage de timp încă o lună și jumătate.

Domnilor, doamnelor, fiți responsabili! Vorbiți toată ziua de pensii și de inechitate în sistemul de pensii și într-o lună și o săptămână veți crea o nouă categorie de pensionari speciali, câteva zeci de mii de primari, foști primari, foști viceprimari, foști baroni locali.

Este o palmă dată tuturor românilor.

Vă cer să vorbiți cu colegii dumneavoastră de la Senat, domnilor și doamnelor de la PNL, PSD și UDMR, să respingă acest proiect săptămâna viitoare.

## Mulțumesc.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 79/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Are cineva?

Domnule Ionel Dancă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de hotărâre al Camerei Deputaților reprezintă un act de agresiune din partea foștilor colegi din Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal față de parlamentarii aleși ai Partidului Național Liberal care s-au dezafiliat de la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Acest proiect de hotărâre al Camerei Deputaților, în mod bizar, aș putea spune că este mărturia a două mesaje foarte importante din punct de vedere și social.

Practic, Partidul Național Liberal face o epurare politică la nivelul comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, transferând sau, așa cum scrie în proiectul de hotărâre al Camerei Deputaților, un termen... din partea unor colegi pe care îi apreciez din punctul de vedere al competențelor lor juridice – se scrie „trece”: deputatul Ionel Dancă trece de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Nu înțeleg ce înseamnă termenul juridic „trece”, dar este cel puțin ciudat... este cel puțin ciudat că, în ziua în care... am văzut mai devreme discursuri cu privire la Ziua internațională a luptei împotriva violenței asupra femeilor, domnii... foștii colegi de la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal consideră o sancțiune trecerea de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Este un mesaj social important pe care foștii mei colegi îl transmit cu prilejul acestei zile.

În al doilea rând, este vorba despre o epurare politică, evident, în interiorul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Și acest lucru de ce se întâmplă astăzi? Pentru că astăzi este ziua în care Partidul Național Liberal „s-a predat” oficial, cu toate armele inamicului PSD și această predare a armelor nu putea fi făcută decât, evident, cu un fost general al armatei române la conducerea Partidului Național Liberal și a viitorului guvern, la dorința expresă a Președintelui României, Klaus Iohannis.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea...

Da, mă scuzați, domnule lider, de la Partidul Național Liberal, vă rog.

Probabil că vreți să răspundeți.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu toată considerația pentru colegul Ionel Dancă, îi spun doar atât – respectăm regulamentul, stimate coleg!

Aceste locuri despre care vorbiți dumneavoastră – în paranteză fie spus, cuvântul „trece” îl veți regăsi în toate proiectele de hotărâre depuse până acum cu acest obiect de reglementare, deci nu am făcut decât să respectăm ceea ce există în modul în care se redactează aceste proiecte de hotărâre în cadrul Camerei Deputaților.

Deci aceste locuri aparțin Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și trebuie să fie ocupate de membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Potrivit cutumei și potrivit tuturor procedurilor de până în prezent, tot Grupul parlamentar al PNL, pentru că din Grupul parlamentar al PNL ați plecat, este obligat să pună la dispoziția dumneavoastră locuri în alte comisii, locuri libere, disponibile.

Mutarea dumneavoastră din comisia în care ați activat cu cinste până acum – și vă mulțumim pentru lucrul acesta – s-a făcut către o comisie în cadrul căreia aveam un loc disponibil.

Aceasta este procedura. O respectăm, pentru că aceste locuri revin, repet, Grupului parlamentar al PNL, din care dumneavoastră nu mai faceți parte.

Atât am făcut, am respectat Regulamentul Camerei Deputaților.

Și vom continua să respectăm Regulamentul Camerei Deputaților, aducând și alte proiecte de hotărâre pentru a închide această situație, punând la dispoziția dumneavoastră locuri disponibile în aceste comisii de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat Andronache.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Sunt obiecții la titlu?

Nu sunt.

Adoptat. La preambul?

Nu sunt obiecții. Adoptat.

La articolul unic, obiecții?

Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Punctul următor.

## PL-x 337/2021.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 257 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. CSM a apreciat că propunerea legislativă transmisă spre avizare nu face parte din categoria actelor normative ce privesc activitatea autorității judecătorești.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care susține adoptarea proiectului de lege, cu observații și propuneri.

Obiectul de reglementare vizează stabilirea drept variantă agravantă a infracțiunii de ultraj a săvârșirii faptelor prevăzute la art. 257 alin. (1)–(3) asupra personalului silvic aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentul admis redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Propun 3 minute pentru dezbaterea amendamentului.

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt trei amendamente. Primul amendament este similar cu textul de la Senat – „Lege pentru modificarea art. 257 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal”.

Cel de-al doilea, de asemenea, nemodificat în ceea ce privește textul – „Articol unic. La articolul 257 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins...”

Și cel de-al treilea amendament – autor este Comisia juridică, de disciplină și imunități –, care sună așa: „(4) Faptele prevăzute la alin. (1)–(3), comise asupra unui...” – aici, mă rog, nu se vede – „...sau jandarm” – polițist, bănuiesc că scrie – „sau jandarm, precum și asupra personalului silvic învestit cu exercițiul autorității publice, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege...”

Dacă sunt observații la aceste amendamente?

Nu sunt.

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Următorul punct, punctul 7 de pe ordinea de zi.

Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport; PL-x 514/2021; lege organică; adoptat de Senat în 18 octombrie 2021.

Raport – Comisia pentru tineret și sport, care a recomandat adoptarea.

Dacă reprezentantul Guvernului României este de față? Vă rog.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate pe fond, Comisia pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru tineret și sport a fost sesizată, în procedură de urgență, prin adresa Biroului permanent din 25 octombrie 2021, în vederea examinării și întocmirii unui raport, cu Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport; PL-x 514/2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, având în vedere noile prevederi internaționale în materie, cu scopul atingerii unui grad ridicat de uniformizare la nivel internațional a legislației referitoare la acest domeniu, precum și abrogarea Legii nr. 227/2006.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 3 noiembrie 2021.

La ședința comisiei a participat și domnul secretar de stat István Zahoranszki, secretar general adjunct al Guvernului.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Nefiind amendamente...

Domnule Stroe, scuze!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Salut prioritizarea acestui proiect legislativ și punerea lui pe ordinea de zi, între primele proiecte.

Urgența adoptării acestui proiect legislativ rezidă în faptul că România era obligată ca până la data de 1 ianuarie 2021 – atenție, 2021! – să-și însușească toate modificările aduse de WADA Codului mondial antidoping și evident că trăiam și era real pericolul declanșării stării de nonconformitate a României în zona reglementărilor dopajului sportiv, pentru că statele membre ale Consiliului Europei au convenit, încă de acum câțiva ani, să aibă o legislație unitară în ceea ce privește combaterea acestui flagel și România, evident, se afla în întârziere.

Pe lângă îmbunătățirile legislative care reglementează această problemă, a încălcării Codului etic al sportului, a promovării unui sport curat și sănătos, legea aduce și în România un principiu european, cel al independenței operaționale și instituționale a ANAD, care, iată, devine organ de specialitate al Guvernului și asigură prin această lege totala independență pe care trebuie să o aibă un organ care controlează un asemenea domeniu.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai este o intervenție, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cîtea.

Și cu aceasta, după acest punct, o să încheiem.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a mai spus, este un proiect de lege care armonizează și aduce la aceeași linie legislația din România cu legislația internațională în ceea ce privește antidopingul.

Noi, slavă Domnului, până acum nu am avut mari probleme, mari incidente cu această problemă, cu dopingul.

Asta reglementează și corectează și ne aduce la zi cu toate specificațiile comisiilor antidoping. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar închisă ședința din această după-amiază și urmează răspunsuri la interpelările parlamentarilor.

PAUZĂ

Stimate colege, Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 22 noiembrie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da citire din tabel numelui fiecărui deputat înscris pentru primirea răspunsului la întrebare, ministerului sau organului administrației publice care a formulat răspunsul, numărului și temei întrebării înscrise în tabel, după care voi da cuvântul deputatului care a formulat întrebarea orală, pentru a o expune sumar, într-un interval de timp de cel mult două minute. Ministrul sau secretarul de stat competent

răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute.

Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări și cu comentarii, fără a depăși două minute.

Ministrul sau secretarul de stat poate exercita dreptul la replică în același interval de timp.

De asemenea, nicio altă intervenție pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc.

Dacă deputatul care a adresat o întrebare la care a solicitat și răspuns oral nu se află în sala de ședință, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la președintele de ședință care se află la prezidiu.

Intrăm în lista de întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.

Pentru că am primit o solicitare din partea domnului secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuș de a începe cu întrebările adresate Ministerului Finanțelor, întreb dacă doamna deputat Adomnicăi Mirela-Elena, de la Grupul PSD, este în sală.

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Întreb dacă doamna deputat dorește precizări suplimentare.

Da.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Apreciez răspunsul în sensul în care a fost cât se poate de laconic, dată fiind perioada de tranziție.

Voiam să subliniez că cele două scutiri în domeniul IT-ului și în domeniul cercetării și, respectiv, în domeniul construcțiilor au fost acordate în timpul guvernărilor PSD, în 2002, prima dată, și în 2018, în construcții, a doua oară. Și, având în vedere că vom prelua conducerea Ministerului de Finanțe, am primit răspunsul în sensul în care vor fi menținute, indiferent de ceea ce s-a prevăzut în Planul național de redresare și reziliență.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Îl întreb pe domnul secretar de stat dacă dorește să mai aducă precizări suplimentare.

Nu dorește.

Atunci, continuăm lista întrebărilor cu Ministerul Sănătății. Avem o întrebare din partea domnului deputat Dămureanu Ringo cu tema „Cheltuielile de promovare și implementare a vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2”. Întreb dacă domnul deputat este în sală. Este.

De la Ministerul Sănătății, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Vass Levente pentru formularea răspunsului. Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Vass Levente** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Un moment, doamnă președinte, că am foarte multe.

Așa este, sunt foarte multe interpelări din partea domnului deputat.

Vă reamintesc tema – „Cheltuielile de promovare și implementare a vaccinurilor împotriva SARS-CoV-2” – 2.740A.

Mulțumesc. Am găsit.

Până la data de 11 noiembrie 2021, domnule deputat, Ministerul Sănătății a dispus achitarea sumei de 981.345.976,39 de lei, reprezentând contravaloarea vaccinurilor anti-COVID, după cum urmează: 7.855.380 doze Pfizer; 3.162.200 doze AstraZeneca; 1.238.400 doze Moderna; 5.155.515 doze Johnson.

Pentru plata personalului medico-sanitar și a registratorilor din centrele de vaccinare organizate în alte localități decât unitățile sanitare, până la data de 30 septembrie 2021, Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică, a finanțat suma de 337.156.000 de lei, ca urmare a solicitărilor transmise de unitățile administrativteritoriale.

Pentru luna octombrie urmează să fie achitate aproximativ 25-30 de milioane de lei, după centralizarea tuturor datelor trimise de dumnealor.

Precizăm că Ministerul Sănătății manifestă preocupare continuă pentru îmbunătățirea gradului de sănătate a populației și pentru aceasta sunt analizate și dezbătute cele mai bune soluții, care, implementate în societate prin intermediul instituțiilor și autorităților publice, cu concursul nemijlocit al cadrelor medicale, sperăm că își produc efectele benefice.

Următoarea întrebare: „Testare și tratare sau obligatoriu vaccinare contra virusului SARS-CoV-2?”.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Legat de această întrebare, domnule deputat, vă comunicăm următoarele:

Vaccinurile previn boli care, altfel, ar putea cauza probleme serioase de sănătate, handicap permanent sau chiar moarte.

Sute de milioane de persoane sunt vaccinate anual, în toată lumea, pentru a fi protejate de boli grave.

Datorită vaccinurilor multe boli infecțioase sunt astăzi foarte rare. Ca urmare, consecințele negative ale acestor boli sunt uitate uneori.

Dacă omenirea ar înceta să se mai vaccineze, multe din aceste boli și epidemiile asociate ar putea reveni.

Rațiunea pentru care umanitatea a dezvoltat vaccinurile și vaccinarea este ca acestea să fie utilizate în vederea imunizării populației în fața anumitor boli infectocontagioase cu urmări dramatice. Acesta este singurul și cel mai eficient mijloc descoperit și utilizat de oameni în vederea prevențiilor bolilor infectocontagioase. Testarea nu reprezintă nici prevenție, nici imunizare în fața acestor boli.

În urma testării poate fi constatată o stare de fapt la un moment anume, de exemplu, poate fi stabilit un diagnostic sau poate fi realizat un studiu de seroprevalență care arată ce procent este imunizat din populație.

Persoanele nevaccinate, dar testate rămân în continuare receptive și susceptibile să contacteze virusul și să dezvolte o formă gravă a bolii, precum și să devină contagioase. În acest fel, lanțul contagiozității bolii nu poate fi întrerupt.

Riscurile asociate administrării vaccinurilor, ca, de altfel, și în cazul administrării oricărui medicament, sunt luate în considerare numai prin prisma ecuației risc-beneficiu. Beneficiile și riscurile asociate vaccinurilor autorizate împotriva maladiei COVID-19, dar și alte informații, sunt oferite spre informare populației și pot fi consultate pe platformele pe care le-am enumerat aici – și o să vă înmânez răspunsul. Astfel, puteți consulta aceste date, aceste informații.

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. O să vă rog să continuați cu răspunsul la întrebarea cu tema „Răspunderea asupra efectelor vaccinării contra virusului SARS-CoV-2”, întrebare adresată tot de domnul deputat Dămureanu Ringo, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Întreb dacă domnul deputat are intervenție. Nu are.

Așa cum vă spuneam, mai avem încă patru interpelări din partea domnului deputat Dămureanu Ringo.

Domnule deputat, o să fie un răspuns puțin mai lung. Cu permisiunea dumneavoastră, o să încerc să scurtez, pentru că sunt șase pagini. O să scot câteva elemente.

O să vă rog să vă încadrați în timpul alocat de 3 minute.

## Mulțumesc.

Dreptul la ocrotirea sănătății este statuat de Constituția României, la art. 34, astfel: „Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat. Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice. Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.”

Unul din criteriile discriminării este boala cronică necontagioasă.

_Per a contrario_ , boala contagioasă, care are o importanță deosebită pentru sănătatea publică, în ansamblu, nu intră în sfera discriminării. Acest lucru reiese din argumentul logicojuridic definit de adagiul: atunci când se afirmă ceva, se neagă contrariul.

Dincolo de argumente, am enumerat toate site-urile care aduc răspunsul pentru întrebarea dumneavoastră. Iar legat de testarea preclinică permiteți-mi să vă zic câteva cuvinte. V-am scris aici care sunt studiile clinice de faza 1, studiile clinice de faza 2, de siguranță, și studiile clinice de faza 3, de eficacitate la toate medicamentele, inclusiv pentru medicamentul numit vaccin, care se administrează oamenilor.

Am arătat în răspunsul meu cam pe ce număr de pacienți se testează un medicament și o să vedeți din răspunsul meu că este un număr mult, mult mai mic decât ceea ce s-a făcut cu ajutorul statelor membre în Uniunea Europeană, de exemplu, la vaccinul anti-COVID, înainte să se înceapă administrarea pentru persoane și pentru cetățenii Uniunii Europene.

În concluzie, credeți-mă, și pe mine, ca medic, mă satisface răspunsul pe care am onoarea să vi-l înmânez la sfârșitul discursului.

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat.

O să vă rog să continuați cu răspunsul la întrebarea „Proveniența virusului SARS-CoV-2”, întrebare adresată, de asemenea, de către domnul deputat Dămureanu Ringo. Vă rog, aveți cuvântul.

Pandemia de COVID-19 a fost declarată în data de 11 martie 2020 de către OMS, iar responsabilii de vârf din cele 27 de țări membre ale UE s-au consultat pe tema măsurilor ce se impun pentru îngrădirea epidemiei de coronavirus în spațiul comunitar.

Declarația publică a directorului OMS din data de 11 martie 2020, că situația generată de COVID-19 poate fi declarată drept pandemie, este documentul oficial pe baza căruia fiecare țară a luat măsuri speciale de pregătire și de a preveni îmbolnăvirile în masă.

Organizația Mondială a Sănătății are criterii stricte pentru definirea unei situații de pandemie. În general, se ajunge la această situație în cazul epidemiilor răspândite pe multe continente și dacă există un grad mare de răspândire la nivel internațional și în comunități.

Pandemia se poate produce dacă într-o populație apare un microorganism, agent patogen nou, necunoscut anterior, în situația actuală virusul SARS-CoV-2, sau dacă microorganismul, agentul patogen, reapare după o absență de câteva decenii, întâlnind o receptivitate colectivă

generală. În același timp, transmiterea nu poate fi influențată în lipsa unei măsuri antiepidemice adecvate, lucru foarte important.

Cercetătorii chinezi au izolat virusul în laborator încă din luna ianuarie 2020, la mai puțin de o lună de la depistarea primelor cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2.

Genomul a fost izolat cu ajutorul probelor recoltate de la nouă pacienți internați în Wuhan. Ulterior, secvențierea ARN-ului viral a fost transmisă către OMS și pusă astfel la dispoziția specialiștilor din întreaga lume.

Virusul a reprezentat o similaritate foarte mare cu două coronavirusuri prezente la anumite specii de liliac, unul dintre aceste virusuri fiind SARS-CoV-1, cu care se aseamănă în proporție de 79,5%. Această similitudine stă la baza denumirii de SARS-CoV-2.

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Și ultima întrebare, tot din partea domnului Dămureanu Ringo, „Conținutul vaccinului contra virusului SARS-CoV-2”.

O să vă rog să dați un răspuns, să vă încadrați în 3 minute.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, cu toată stima, o să vă înmânez toate aceste date, tabele, exact ce conține vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2. Și aveți și paginile web de unde am luat ca bibliografie aceste informații.

Cu permisiunea dumneavoastră, și pentru un medic e greu să citească toate aceste elemente, așa că nu o să vă răspund mai mult legat de această întrebare. Cu permisiunea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Îl întreb pe domnul deputat Dămureanu dacă mai are nevoie de clarificări și intervenții.

Nu. În regulă.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu întrebarea adresată tot Ministerului Sănătății de către domnul deputat Badea Mihai-Alexandru, de la Grupul USR, cu tema „Stadiul redactării și publicării rapoartelor privind incendiile din spitalele în care sunt tratați pacienți cu COVID-19”.

Îi dau cuvântul încă o dată domnului secretar de stat Vass Levente pentru oferirea răspunsului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind stadiul redactării și publicării rapoartelor privind incendiile din spitalele în care sunt tratați pacienți cu COVID-19, vă comunicăm următoarele:

Rapoartele de control nu pot fi publicate, întrucât aceste documente întocmite conțin date cu caracter personal, ce intră sub incidența Regulamentului European nr. 679/2016 al Parlamentului European și al Consiliului din 27.04.2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a directivelor care țin la această aplicabilitate privind măsuri de punere în aplicare a regulamentului sus-menționat.

Rapoartele de control nu intră sub incidența dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.

Rapoartele de control întocmite de Corpul de control al ministrului sănătății, ca urmare a acțiunilor de control la nivelul spitalelor unde au avut loc incendii cu victime, au fost transmise organelor de urmărire penală competente.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat Mihai-Alexandru Badea dacă dorește să facă precizări sau are comentarii cu privire la răspunsul oferit de domnul secretar de stat.

Da. Vă rog.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În această întrebare am arătat faptul că în ultimele 11 luni au avut loc nu mai puțin de zece incendii în spitalele din România, așadar, în medie aproximativ unul pe lună. Trei dintre acestea s-au soldat cu pierderi de vieți omenești. Am avut nu mai puțin de 42 de decese – asta, cel puțin, la momentul când am transmis acea întrebare.

Într-adevăr, știu rigorile la care ne supune GDPR-ul, că nu putem publica ad litteram acele rapoarte, însă sunt convins că putem găsi o formulă să cenzurăm informațiile confidențiale și să le publicăm măcar în această formă sau să publicăm concluziile care au rezultat. Nu m-am referit la o publicare integrală a acestor rapoarte.

Nu am înțeles din răspunsul oferit care este stadiul redactării celor trei rapoarte, dacă toate cele trei au fost finalizate și comunicate organelor competente și care sunt măsurile preventive pe care Ministerul Sănătății le-a luat sau intenționează să le ia, având în vedere concluziile din aceste rapoarte.

Așadar, vă rog frumos, dacă puteți să clarificați și aceste lucruri.

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul secretar de stat dacă dorește să aducă precizări cu privire la chestiunile ridicate de către domnul deputat Badea.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Pe lângă problemele de clădiri, să știți, câteodată uităm că un incendiu poate să pornească și din alte motive, inclusiv umane.

De aceea, vă rog frumos să acceptați răspunsul meu și, probabil, organele competente, după ce își termină cercetările, o să aducă la cunoștința celor interesați toate datele problemei.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Continuăm cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Avem o întrebare adresată de către domnul deputat Coarnă Dumitru, de la Grupul PSD, cu tema „Pesta porcină africană la ferma S.C. Comsuin – S.A. din Ulmeni, județul Călărași. DSVSA Călărași încalcă legea prin falsificarea probelor recoltate de personalul specializat din cadrul Laboratorului Sanitar-Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Călărași”.

Înțeleg că răspunsul a fost transmis în scris.

Dacă domnul deputat are nevoie de lămuriri suplimentare, îl invităm să se adreseze ANSVSA.

În ceea ce privește întrebarea adresată de domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, de la Grupul PSD, cu tema „Care este situația la zi a fondurilor europene pe care le are la dispoziție România prin toate programele de sprijin”, am primit informația că domnul secretar de stat Vasile-Cristian Roman nu este astăzi prezent pentru a ne oferi răspunsul de la tribuna Parlamentului, însă acest răspuns va fi trimis în scris.

Continuăm cu o întrebare adresată atât Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, cât și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației de către domnul deputat Brian Cristian, de la Grupul USR, cu tema „Lista zonelor cu potențial turistic ridicat”. Se solicită amânare din partea domnului secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci. Înțeleg că domnul secretar de stat este în sală. Și, de asemenea, aveți răspunsul la interpelare? Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** _– secretar de stat în_

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă dorește să facă precizări sau comentarii cu privire la acest răspuns.

Da.

Vă rog frumos.

Domnule deputat, aveți cuvântul, două minute la dispoziție.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate domnule secretar de stat,

Vă mulțumesc pentru clarificările oferite cu privire la lista zonelor cu potențial turistic ridicat.

Pentru că este vorba de un subiect extrem de important pentru toți cei care mai cred în turismul românesc și doresc să investească în acest domeniu, vă rog să ne oferiți următoarele informații suplimentare în ceea ce privește evoluția zonelor cu potențial turistic ridicat:

Care a fost evoluția acestora, identificate în România, în ultimii ani și care este numărul zonelor cu potențial turistic ridicat care și-au majorat punctajul în ultimii 5 ani și care au reușit să promoveze în categoria celor cu resurse turistice foarte mari?

Vă adresez aceste întrebări datorită interesului ridicat din zona din care provin, în Circumscripția Maramureș. Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos și eu.

În regulă.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul secretar de stat va oferi un răspuns în scris solicitărilor suplimentare adresate de către domnul deputat Brian Cristian, de la Grupul USR.

Continuăm cu o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației de către domnul deputat Coarnă Dumitru, de la Grupul PSD, cu tema „Sesizare la adresa președintelui ANFP. Concurs pentru

ocuparea funcției vacante de șef Serviciu corp control I, organizat de ANFP”.

Întreb dacă domnul deputat Coarnă este. Nu este.

Atunci, răspunsul îi va fi transmis în scris de către domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci.

De asemenea, tot de la Grupul PSD, domnul deputat Chirilă Virgil Alin are o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu tema „Situația la zi a Programului de termoficare, aprobat prin Ordonanța de urgență nr. 53 din 25 iunie 2019, și situația solicitării depuse de Primăria Drobeta-Turnu Severin în 2019”.

Întreb dacă domnul deputat este în sală. Da, este.

Atunci, îi dau cuvântul domnului secretar de stat ClaudiuVasile Răcuci pentru oferirea răspunsului.

Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.

Bună ziua, domnule deputat!

Cu privire la stadiul actual al Programului de termoficare, precizăm că în prezent Ministerul Dezvoltării are încheiate contracte de finanțare cu 13 unități administrativ-teritoriale beneficiare, pentru 37 de obiective de investiții. Toate informațiile legate de alocările efectuate pe Programul de termoficare, program de investiții multianual, sunt publice și pot fi consultate pe site-ul ministerului.

Referitor la situația din prezent cu privire la proiectul și cererea de finanțare depusă în acest program de termoficare de către Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin, precizăm că solicitarea de finanțare depusă a fost incompletă. Drept urmare, au fost cerute anumite clarificări și până la această dată nu s-a primit nimic din partea primăriei.

În ceea ce privește solicitarea dumneavoastră de a vă transmite dacă în prezent Programul de termoficare, care a fost aprobat prin OUG, mai dispune de un buget propriu – finanțarea Programului de termoficare se realizează din următoarele surse: sume din transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; sume din transferuri din bugetul Fondului pentru mediu, în limita sumei de 400.000 mii lei; sume din bugetele locale.

Referitor la solicitarea dumneavoastră nr. 3, vă facem cunoscut faptul că la momentul depunerii de către Primăria Municipiului Drobeta-Turnu Severin a solicitării de finanțare pentru investițiile finanțate în cadrul Programului de termoficare erau alocate următoarele sume: 70.000 mii lei, alocate potrivit Legii nr. 50/2019; bugetului Fondului pentru mediu i s-au alocat 400 mii lei.

## Vă mulțumesc și eu.

Îl întreb pe domnul deputat Chirilă Virgil Alin dacă are de făcut precizări suplimentare sau comentarii cu privire la răspunsul primit de la domnul secretar de stat.

Da.

Vă rog, aveți cuvântul.

Bună ziua, doamnă președinte!

Domnule secretar de stat, vreau să vă mulțumesc pentru răspunsurile date. În sfârșit am primit și eu răspuns la toate întrebările pe care le-am adresat.

Ministerul Dezvoltării se ridică la nivelul așteptărilor și vreau să vă și explic de ce am pus această întrebare, fiindcă din calculul nostru ar fi bine finanțată o centrală de termoficare în Drobeta-Turnu Severin, având în vedere toate subvențiile care au fost aprobate și alocate de către Guvernul României, și pe conducerea Guvernului PSD, și pe conducerea actuală. Cred că până acum făceam o centrală termică.

Și vă rog frumos, domnule secretar de stat, să vă îndreptați puțin atenția spre această problemă și, eventual, să mai trimiteți o dată o adresă de clarificări la Primăria Drobeta-Turnu Severin.

Vă mulțumesc încă o dată.

Vă mulțumesc frumos.

Nu mai sunt alte comentarii din partea domnului secretar de stat.

Aș dori să dau citire, în continuare, la trei întrebări pentru care se solicită o amânare a răspunsului. Prima, adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de către domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav, de la Grupul minorităților naționale, cu tema „Lipsa materialului lemnos pentru încălzirea locuințelor”.

De asemenea, o întrebare adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale de către doamna deputat Intotero NataliaElena, de la Grupul PSD, cu tema „Persoanele vârstnice care trăiesc din ajutorul social”.

Și ultima întrebare, adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale de către doamna deputat Adomnicăi Mirela-Elena, de la Grupul PSD, cu tema „Stadiul evaluării dosarelor de pensii și calendarul măririi punctului de pensie”. Încheiem aici lista întrebărilor.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința de astăzi, 22 noiembrie 2021.

Domnul deputat Radu-Iulian Molnar, de la Grupul USR, are depuse două interpelări.

Dorește să susțină una dintre ele.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul, cu rugămintea să nu depășiți cele 3 minute.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării – „Acțiuni legale împotriva dezinformărilor în timpul pandemiei”.

De la debutul pandemiei instituțiile acreditate ale statului s-au luptat cu boala pe două paliere – cel medical și cel comunicațional.

Spitalele, DSP-urile, armata și chiar și voluntarii și-au concentrat forțele pe însănătoșirea celor afectați de COVID-19 și mai apoi pe prevenirea îmbolnăvirii prin vaccinare.

Pe de altă parte, MAI are datoria informării corecte, dar și sarcina combaterii informațiilor false cu privire la COVID-19.

Războiul comunicațional s-a făcut simțit cu precădere în mediul online. Și îl numesc război pentru că asta este – o stare de alertă medicală cu care se confruntă țara și din cauza căreia mor sute de oameni zilnic!

Liderii sunt bine-cunoscuți, omniprezenți în online și offline și sunt destule televiziuni publice care le acordă spațiu de emisie. Or, acestea sunt gesturi aflate în contradicție cu strategia de combatere a pandemiei și campania națională de vaccinare. Sunt direct responsabili de răspândirea bolii, supraaglomerarea secțiilor ATI, epuizarea și demoralizarea personalului medical din România. Adică zădărnicesc în mod evident eforturile de combatere a bolii.

Codul penal are prevederi specifice acestor situații. Art. 352 privind „Infracțiuni contra sănătății publice” spune că „Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase (...) se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani”.

## Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a continua lista interpelărilor depuse, aș vrea să reamintesc faptul că purtatul măștii, în Camera Deputaților, în această sală de plen, este obligatoriu și o să-i rog pe cei care nu poartă mască să o facă în mod corespunzător, pentru a putea desfășura această ședință în siguranță și din respect pentru ceilalți colegi.

Vă mulțumesc frumos. Următoarea interpelare, depusă de către domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, de la Grupul PNL. Are o interpelare depusă.

Nu este prezent.

Domnul deputat Viorel Salan, din partea Grupului PSD, are o interpelare depusă.

Întreb dacă este prezent și dorește să o susțină. Nu este.

Domnul deputat George-Adrian Paladi, de la Grupul PSD, a depus două interpelări.

Întreb dacă este prezent și dorește să susțină vreuna dintre ele. Nu.

Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, de la Grupul PNL, a depus două interpelări. Dorește să susțină una dintre ele.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul, cu rugămintea să vă încadrați în cele 3 minute alocate.

Vă mulțumesc.

Una dintre interpelări este adresată domnului ministru interimar al sănătății, Attila-Zoltan Cseke.

Obiectul interpelării – „Criza medicamentelor vitale din România”.

Criza medicamentelor din România continuă să pună în pericol viețile oamenilor. De ani de zile se încearcă o remediere, fără succes, a acestei situații, mii de pacienți fiind puși în dificultatea de a-și putea urma tratamentul din cauza lipsei de achiziționare a medicamentelor necesare.

Anul acesta ați anunțat modificarea normelor privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor, pentru ca acestea să poată fi disponibile pentru achiziție. Cu toate acestea, medicamentele continuă a fi retrase din țara noastră, întrucât avem cea mai mică alocare bugetară pentru sănătate, iar modelul de cumpărare se bazează pe politica celui mai mic preț din Uniunea Europeană.

Situația pandemiei cu noul virus SARS-CoV-2 la nivel național, precum și noile reglementări de a suspenda timp de 30 de zile internările și intervențiile chirurgicale în cadrul spitalelor de stat agravează criza sanitară prin care trece țara noastră.

În lipsa unei decizii clare de soluționare a problemei medicamentelor, pacienții se găsesc în imposibilitatea de a-și putea urma tratamentul prescris și de a se trata. Majoritatea medicamentelor fie lipsesc de luni de zile, fie se pot găsi cu dificultate la nivel național.

Medicamentele care lipsesc vizează o serie de afecțiuni, iar cele mai importante sunt următoarele – și aici urmează o listă destul de lungă de medicamente.

Soluționarea crizei medicamentelor poate salva vieți și poate ameliora situația de suprasolicitare a spitalelor din România.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Domnul deputat Radu Tuhuț, de la Grupul PSD, a depus 10 interpelări.

Întreb dacă este în sală și dorește să susțină vreuna dintre ele.

Nu.

Domnul deputat Viorel-Dumitru Focșa, de la Grupul AUR, a depus două interpelări.

Întreb dacă dorește să susțină vreuna dintre ele. Domnul deputat?

Vă mulțumesc.

Și vă rog, de asemenea, să purtați corespunzător masca în plenul Camerei Deputaților, din respect față de colegi. Mulțumesc.

Lăsați, doamna președinte, că sala e aproape goală, deci nu despre asta e vorba.

Sunt suficienți colegi...

Interpelarea mea...

...inclusiv colegii de la stafful tehnic...

Doamnă, nu mă bruiați!

...aici, în sală, și aș vrea...

Nu mă bruiați!

...să-i protejăm. Vă mulțumesc.

Mă lăsați? Că îmi luați din timp.

Aveți cuvântul, 3 minute la dispoziție, din acest moment.

Una dintre interpelări este adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnului AttilaZoltan Cseke.

Subiectul este „Ilegalități grave comise de Consiliul Local Constanța și nesancționate de instituția prefectului”. Stimate domnule ministru,

Consiliul Local Constanța a adoptat în data de 30 iunie 2021 Hotărârea nr. 195 privind solicitarea către Guvernul României în vederea efectuării demersurilor necesare trecerii imobilului „Port Tomis” – port turistic, atenție! – din domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în domeniul public al municipiului Constanța și Hotărârea nr. 196 privind solicitarea către Guvernul României în vederea efectuării demersurilor necesare trecerii imobilului „Lac Tăbăcărie” – aici, unde a eșuat domnul Arafat cu elicopterul – din domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în domeniul public al municipiului Constanța.

Ambele hotărâri au fost adoptate cu 17 voturi pentru, un vot împotrivă și 8 abțineri, în condițiile în care la data respectivă în funcție erau 26 de consilieri dintre cei 27 de membri ai Consiliului Local Constanța.

Prin adresa cu numărul 144.491 din 1 noiembrie anul acesta, mi-ați comunicat că „pentru un consiliu local care numără 26 de consilieri în funcție din cei 27 de consilieri ai organului colegial, adoptarea hotărârii al cărei obiect este trecerea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea unui minister în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se va putea realiza în cazul în care respectiva hotărâre va fi adoptată cu 19 voturi, respectiv primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică – număr par – rezultată în urma aplicării fracției stabilite de lege – două treimi – la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii”.

Da.

Mulțumesc.

Continuăm cu doamna deputat Ileana-Cristina Dumitrache, de la Grupul PSD, care a depus o interpelare. Întreb dacă este în sală.

Nu este.

transparență în privința mijloacelor de prevenire și tratament, ei bine, tot mai mulți români ajung să se trateze acasă cu antivirale cumpărate din surse neautorizate.

După cum bine știți, în spațiul public au apărut informații despre rețele subterane de furnizare a medicamentului arbidol, vândut în condiții improprii, în piețe agroalimentare sau pe internet, în spatele unor conturi online fictive.

Medicamentul amintit se vinde la liber, fără prescripție medicală în mai multe țări – în Rusia, Republica Moldova sau în Ucraina –, însă nu a fost autorizat în Uniunea Europeană.

Acest aspect însă nu a împiedicat Ministerul Sănătății, condus la acel moment de Nelu Tătaru, ca, în mai 2020, să includă medicamentul în protocolul de tratament al pacienților cu COVID, pentru formele ușoare și medii ale bolii. Medicamentul a fost menținut aproape un an în schema de tratament în România și folosit de mai multe spitale din țară.

În tot acest timp, medici specialiști și manageri de spitale nu au infirmat eficacitatea tratamentului, ci, dimpotrivă, au subliniat că în cazul administrării în primele zile de boală, desigur, cu prescripție și supraveghere medicală, antiviralul poate preveni cazurile complicate și poate reduce spitalizarea.

În aprilie 2021, Ministerul Sănătății, condus de doamna Ioana Mihăilă, a eliminat arbidolul și l-a trecut în lista de antivirale fără dovezi semnificative ale eficienței. Această decizie împarte cumva comunitatea medicală în două tabere. Sunt cei care se conformează faptului că medicamentul, neavând autorizație din partea Agenției Europene pentru Medicamente, nu poate fi administrat pacienților cu COVID și cei care, în ciuda acestei directive, continuă să recomande medicamentele ca fiind off-label, având în practică rezultate favorabile și o rată scăzută a efectelor adverse.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## **Doamna Ileana-Cristina Dumitrache**

**:**

Bună seara, doamnă președinte!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

În regulă.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul pentru prezentarea interpelării.

## **Doamna Ileana-Cristina Dumitrache**

**:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru interimar al sănătății.

Așadar, domnule ministru,

Cu spitale arhipline, cu o campanie de vaccinare care se desfășoară anevoios, cu o lipsă acută de comunicare și

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Nicolae Roman, de la Grupul AUR, a depus trei interpelări.

Dorește să susțină una dintre ele.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea se adresează prim-ministrului în funcție încă, domnul Florin-Vasile Cîțu, și obiectul ei îl reprezintă „Măsurile pentru îmbunătățirea infrastructurii din spitale”.

Pe parcursul ultimelor decenii, niciun guvern nu a pus pe primul loc necesitatea unei reforme radicale a sistemului public de sănătate, aflat în colaps; întreg dezastrul sistemului de sănătate din România a fost scos la iveală de criza provocată de pandemia de COVID-19. În ultimii 30 de ani, am avut anul și ministrul, care, unul după altul, au aruncat atât propria incompetență, cât și corupția din sistem în ograda „grelei moșteniri”.

Legile sănătății, nu de puține ori, au fost adoptate la pachet, prin asumarea răspunderii ministeriale, iar investițiile în sistemul de sănătate au fost direcționate doar atât cât să-l mențină la limita supraviețuirii.

Constatăm că, în ultimii ani, spitalele din România au devenit adevărate capcane pentru pacienții internați.

Rând pe rând, au ars spitale, precum cel de la PiatraNeamț, unde s-au numărat 10 morți, apoi Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, în urma incendiului, bilanțul ajungând la 24 de morți, urmat de Secția de terapie intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, unde s-au înregistrat 7 morți, iar cel mai recent incendiu este cel de la Ploiești, care a provocat moartea a doi pacienți.

Spitalele cad unul după altul, se scriu rapoarte, se fac anchete, dar nu avem niciun vinovat și nici nu se întrevede vreo măsură de îmbunătățire tehnică, logistică și sanitară a situației acestora.

Prin urmare, întrebarea mea legitimă este: care sunt măsurile luate pentru ca spitalele din România să nu mai fie adevărate capcane pentru pacienți?

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat George-Cătălin Stângă, de la Grupul PNL, care a depus o interpelare.

Nu este în sală.

Domnul deputat Dan Șlincu, de la Grupul PSD, are o interpelare depusă, pe care o va și susține.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor, ministrul interimar al transporturilor și infrastructurii.

Stimate domnule ministru,

Polițele RCA s-au scumpit accelerat în doar două luni de zile. Prețurile la polițele RCA sunt de nestăpânit. La unele companii de asigurări aproape că s-au triplat.

Atât prim-ministrul, cât și dumneavoastră ați promis că veți interveni urgent cu măsuri ferme și clare pentru a stabiliza piața polițelor RCA, în urma falimentelor repetate ale firmelor de asigurări, și pentru a nu suferi cei care au fost păgubiți de șoferii care au fost asigurați la aceste companii.

Din păcate, am constatat, atât eu, cât și milioane de șoferi din întreaga țară, că nu ați făcut nimic pentru a opri haosul generalizat care s-a propagat în ultimele luni în domeniul asigurărilor de tip RCA și nici nu ați luat măsuri ferme pentru a opri astfel de practici ilegale.

Nu este posibil ca în doar câteva zile să se majoreze cu peste 100% prețurile la polițele RCA, fără nicio justificare reală, iar milioane de șoferi din toată țara să fie puși în fața faptului împlinit de a achita sume exorbitante pentru a încheia asigurări de răspundere civilă obligatorie.

Situația este atât de gravă, încât unele dintre instituțiile statului nu mai au bani în buget pentru a achita noile tarife

ale polițelor RCA. Printre acestea se numără instituții din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cum ar fi Poliția sau Jandarmeria. Deci au rămas fără polițele RCA valabile o serie de autospeciale care sunt în continuare folosite în misiuni. Este o chestiune gravă, care trebuie imediat rezolvată.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu domnul deputat Lucian Feodorov, de la Grupul AUR. A depus o interpelare pe care o va și susține.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul, cu rugămintea să vă încadrați în cele 3 minute.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelare adresată ministrului muncii și protecției sociale, doamna Raluca Turcan, de către subsemnatul, deputat AUR în Circumscripția nr. 7 Botoșani.

Subiectul – „Când veți aplica dispozițiile Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar și ale Ordonanței de urgență nr. 123/2020 prin care se prevede dublarea alocațiilor de stat pentru copii, prin modificarea și completarea Legii nr. 61/1993?”.

Din acțiunile și măsurile luate de Guvernul Cîțu, de la începutul mandatului și până în prezent, când așteptăm numirea unui nou guvern, în urma adoptării moțiunii de cenzură care a fost inițiată de AUR, USR și PSD, nu pot decât să constat, cu profundă dezamăgire, faptul că s-a acționat premeditat împotriva cetățenilor români, atât a pensionarilor, cât și a copiilor care reprezintă viitorul țării.

Având în vedere faptul că, în calitate de deputat și de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, primesc nenumărate sesizări din partea românilor în legătură cu respectarea calendarului legal al majorărilor de pensii și de alocații de stat pentru copii, vă solicit să îmi comunicați care sunt termenele de punere în aplicare a Legii nr. 127/2019 și a Ordonanței de urgență nr. 123/2020.

Deputat AUR în Circumscripția nr. 7 Botoșani, Lucian Feodorov.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul deputat Daniel-Florin Ghiță, de la Grupul PSD, are două interpelări depuse.

Nu este prezent în sală.

Domnul deputat Silviu Macovei, de la Grupul PSD, are o interpelare depusă.

Nu este în sală.

Domnul deputat Radu Miruță, de la Grupul USR, are, de asemenea, o interpelare depusă.

Nu este în sală pentru a o susține. Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, de la Grupul AUR, are o interpelare pe care dorește să o susțină.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului prim-ministru interimar Florin Cîțu de către deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, deputat AUR de Suceava.

Obiectul interpelării – „Arătați vinovații pentru avarierea monumentului istoric «Palatul Administrativ Suceava!».

Domnule prim-ministru,

La momentul când scriem această interpelare nu știm în ce poziție v-a prins rotația funcției de prim-ministru, dar îndrăznim să vă aducem la cunoștință că nu au fost găsiți responsabilii incendiului de la Palatul Administrativ Suceava, ba, mai mult, vinovații sunt acoperiți.

Astfel, ziua de 6 martie 2021 a fost o zi tristă pentru locuitorii județului Suceava, dar și pentru patrimoniul cultural al acestui județ, întrucât, în urma unui incendiu violent care a izbucnit undeva în jurul orei 9.00, clădirea în care își desfășoară activitatea Consiliul Județean Suceava și Prefectura Suceava a fost grav afectată, mai ales la nivelul acoperișului.

Din primele constatări, a fost vorba despre o suprafață mansardată de 2.000 de metri pătrați, care este practic distrusă. Sunt greu de privit imaginile dezolante cu Palatul Administrativ, părăsit și nefuncțional, având în vedere că este vorba de una dintre cele mai reprezentative clădiri de patrimoniu din județ. Construită între anii 1903 și 1904, în perioada conducerii administrației orașului de către primarul Franz Des Loges, această clădire reprezintă un puternic reper pentru întreaga comunitate, atât din punct de vedere arhitectural, cât și administrativ, și avea menirea să adăpostească administrația orășenească a Sucevei. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul vienez Peter Paul Brang, care a trăit între anii 1852 și 1925.

## Vă rog să concluzionați.

...la fel cum trebuie să aflăm adevărul pentru fiecare spital care a ars în acest an.

Solicităm să trimiteți Corpul de control al Guvernului pentru analiza cauzelor care au dus la incendiul din 6 martie 2021 de la Palatul Administrativ Suceava și să prezentați opiniei publice dacă sunt adevărate știrile pe surse cum că a

ars în întregime arhiva achizițiilor publice din județul Suceava, lucru de care Gheorghe Flutur nu este străin.

De asemenea, vă rugăm să-i dați dispoziție domnului Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, să trimită de urgență avizul obligatoriu către Ministerul Dezvoltării, pentru că acesta a comunicat mass-mediei sucevene că el nu are nicio legătură cu Palatul Administrativ.

Vă rog să concluzionați, domnule deputat. V-a expirat timpul de un minut deja.

Noi înțelegem că acesta nu are nicio legătură, dar, în mod evident, cu funcția de ministru al culturii!

Față de această situație, solicităm să răspundeți la următoarea interpelare, în două puncte.

Vă rog să concluzionați. V-a expirat timpul.

## Imediat!

– Cine sunt vinovații incendiului de la Palatul Administrativ Suceava?

- Când va fi reabilitată cea mai reprezentativă clădire a

- județului Suceava, care este parte a patrimoniului cultural județean Suceava?

- Solicit răspuns în scris.

- Deputat de Suceava, Dorel-Gheorghe Acatrinei. Mulțumesc frumos.

Da.

## Mulțumesc.

Cu rugămintea ca pe viitor să vă încadrați în cele

3 minute, din respect față de colegii dumneavoastră.

Domnul deputat Lucian-Florin Pușcașu, de la Grupul

- AUR, are, de asemenea, o interpelare depusă. Nu este în sală.

- Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, de la Grupul

- PSD, are o interpelare depusă, pe care o va și susține. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

E o interpelare adresată domnului ministru interimar al sănătății, domnul Attila-Zoltan Cseke, obiectul interpelării fiind „Lipsa unei strategii pentru prevenirea incendiilor în spitalele românești”.

## Domnule ministru,

După ce am adresat două întrebări și două interpelări, la ultimele două neprimind răspuns nici până în acest moment, referitoare la măsurile de apărare împotriva incendiilor în unitățile sanitare, vă atrag atenția din nou asupra acestui subiect, mai ales acum, după ce a avut loc cel de-al unsprezecelea incendiu într-un spital din România, în decurs de numai un an de zile.

Tragedia cea mai recentă, de la Ploiești, unde au murit doi pacienți internați la Spitalul de Boli Infecțioase, denotă din nou pericolul imens de incendii la care sunt expuși pacienții și angajații în spitalele din România.

Având în vedere cele întâmplate la Ploiești, vă rog să ne informați:

– Spitalul Județean de Urgență din Ploiești are sau nu autorizație de securitate la incendiu valabilă? – Câte dintre spitalele din România nu au autorizații de securitate la incendiu?

– Ce măsuri veți lua astfel încât toate spitalele din România să funcționeze cu autorizații de securitate la incendii? Aveți în plan actualizarea Ordinului nr. 1.427/2013 pentru aprobarea Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor la unitățile sanitare, precum și a Normativului din 1997 privind proiectarea și verificarea construcțiilor spitalicești și a instalațiilor aferente acestora?

– Ați dispus controale la unitățile sanitare suport COVID-19 din țară, astfel încât să fie depistate eventualele nereguli? Dacă da, la ce intervale de timp se realizează aceste controale și de către cine? Care sunt concluziile și măsurile luate în urma acestor controale?

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Continuăm cu doamna deputat Raluca Giorgiana Dumitrescu, de la Grupul PSD. Are, de asemenea, o interpelare depusă, pe care o va și susține.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea are ca subiect „Fiecare copil ar trebui să poarte un însemn pe care să scrie – «Fragil! Conține visuri!»”.

„Mă numesc Andrei și am 13 ani. Visul meu este să devin avocat și să apăr copiii și oamenii care nu au nicio vină. Acesta a devenit visul meu după ce a murit tatăl meu. Lui i-am promis că o să mă fac avocat și că o să fac politică. Asta s-a întâmplat acum 3 ani. E, până acum 3 ani am văzut viața roz, dar după ce a murit tatăl meu am deschis ochii mai bine și am văzut cum este viața. De atunci mi-am promis și eu că o să mă fac avocat și n-o să mai fie lumea așa.”

Acesta este un fragment din compunerea lui Andrei, elev în clasa a VIII-a, într-o școală din mediul rural din România. Unul dintre cei peste un milion de elevi din mediul rural în numele cărora facem educație. Andrei e norocos. A avut cândva un tată care l-a învățat să viseze. Iar, dacă visul lui nu-i va fi smuls din suflet în anii următori, poate va deveni avocat și poate va intra în politică. Deși suntem deja prea mulți...

În jurul lui însă, în județul care m-a trimis să îl reprezint aici, în Parlament, sunt elevi care nu mai visează de mult la nimic. Colegul de bancă al lui Andrei, mi-a povestit profesorul prin amabilitatea căruia am avut acces la această compunere, obișnuiește să spună – „Nu pot să visez, domnu’. În capul meu e întuneric!” Asemeni acestor copii, în România sunt zeci de mii de cazuri. O țară întreagă de elevi cu traume, zeci de generații pe care sistemul de învățământ românesc nu le protejează. Și nu o fac, îndrăznesc să spun cu toată responsabilitatea, pentru că singura preocupare a sistemului e să se protejeze pe sine. Da, avem profesori extraordinari! Avem manageri școlari dedicați, manuale, politici educaționale excepționale... Dar elevii școlilor românești nu știu să scrie și să citească. Și nici nu vor învăța atâta vreme cât sunt abuzați fizic și mintal în fiecare zi, sistematic. Și de-ar fi doar atât. Dar îi vedem în fiecare zi

Vă mulțumesc frumos, doamnă deputat, cu rugămintea să vă încadrați și în timpul alocat, data viitoare.

Doamna deputat Oana-Gianina Bulai, de la Grupul PSD, a depus o interpelare.

Nu este în sală.

Doamna deputat Ana-Loredana Predescu, de la Grupul PSD, de asemenea, are o interpelare depusă, pe care dorește să o și susțină.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În atenția domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne, și a domnului Attila-Zoltan Cseke, ministrul interimar al sănătății.

Subiectul interpelării – „Vaccinarea copiilor de 5–11 ani”. Stimate domnule ministru Bode,

Stimate domnule ministru Cseke,

În data de 16 noiembrie anul curent, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea nr. 103, document ce prevede achiziționarea a 4.000 de dispozitive preumplute cu adrenalină de tip EpiPen150Junior, de uz pediatric, necesare desfășurării procesului de vaccinare a copiilor din grupele de vârstă 5–11 ani împotriva COVID-19.

Potrivit prospectului medical, EpiPen se utilizează pentru tratamentul de urgență al reacțiilor alergice severe – anafilaxie.

Domnilor miniștri, dat fiind faptul că Guvernul României pregătește stocuri de adrenalină pentru vaccinarea copiilor din categoria de vârstă 5–11 ani, vă rog să îmi răspundeți oral și în scris la următoarele întrebări:

– Care este punctul de vedere al ministerului pe care îl coordonați cu privire la vaccinarea copiilor de 5–11 ani?

– Care sunt studiile și statisticile despre efectele adverse ale vaccinului asupra copiilor din categoria 5–11 ani și care sunt studiile și statisticile care au determinat achiziționarea de adrenalină pentru a combate reacțiile alergice severe cauzate de inoculare?

– Care sunt datele și statisticile actuale, atât din România, cât și din alte state ale Uniunii Europene, privind îmbolnăvirile cu SARS-CoV-2 și rata mortalității de COVID în rândul copiilor de 5–11 ani care să justifice demararea vaccinării pentru această categorie de vârstă?

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat. Mai avem o interpelare, din partea domnului deputat Brian Cristian, de la Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute la dispoziție pentru prezentarea ei.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Obiectul interpelării este „Reabilitarea bazei de atletism a Complexului Sportiv Național «Lascăr Pană»” și se adresează Ministerului Tineretului și Sportului.

Domnule ministru,

După cum v-am informat în repetate rânduri, situația Complexului Sportiv Național „Lascăr Pană” necesită atenția dumneavoastră, dar și o strategie clară și coerentă pentru investiții rapide în reabilitarea infrastructurii sportive din administrare.

Unul dintre obiectivele pentru care știm că există documentație pregătită este baza de atletism din cadrul

complexului. Problema în acest moment este identificarea liniei de finanțare sau prioritizarea acestui proiect la CNI.

Baza de atletism este un obiectiv extrem de important pentru întreg complexul sportiv, atât din punctul de vedere al competițiilor sportive ce ar urma să aibă loc, cât și al sportivilor de performanță. Totodată, comunitatea băimăreană are nevoie de o pistă de atletism reabilitată și modernă.

Având în vedere art. 112 din Constituția României și art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să dați curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele și soluțiile pentru problema prezentată:

– Când va fi reabilitată baza de atletism din cadrul Complexului Național Sportiv „Lascăr Pană” din Baia Mare? – Ce alte investiții aveți în vedere pentru anul 2022 pentru CSN „Lascăr Pană”?

– Care este strategia de dezvoltare a Complexului Sportiv Național din Baia Mare?

– Când estimați că acest complex sportiv din subordinea MTS va ajunge la standarde naționale și internaționale?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat.

Am epuizat și lista deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări în această ședință.

Vreau să vă mulțumesc tuturor.

De asemenea, vreau să mulțumesc staffului tehnic. Seară bună! Închei aici ședința. Mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|375944]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 175/3.XII.2021 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei