Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 15 iunie 2021 · monitorul.ai

H=0V=0L=2

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației politice este „Lacunele învățământului românesc – tinerii au nevoie de sprijin, nu de declarații pompoase”.

Școala reprezintă un pilon esențial al evoluției societății. Așa cum arată școala azi, așa va arăta societatea de mâine.

Situația actuală a învățământului din România reflectată de evaluări independente, interne și externe, arată că România s-a plasat pe ultimul loc din Europa la testele PISA.

Potrivit analizelor „Adevărul”, universitățile românești ocupă locuri codașe în clasamentele internaționale; examenele naționale de absolvire sunt trecute de 50% dintre elevi, dacă ne raportăm la cei înscriși în clasele terminale; nu avem programe școlare adecvate etapei de evoluție a societății pe care o parcurgem; nu avem salarizare a profesorilor legată de performanțe și progresul școlar al elevilor, situație care ar genera competiție și autoformarea personalului din educație; nu există o corelație clară și predictibilă între piața muncii și sistemul de învățământ.

Nutream totuși o speranță!

Reformele din educație propuse Comisiei Europene de România, prin PNRR, erau sub egida proiectului prezidențial „România educată”.

Însă tăierile masive ale Comisiei vin în contextul în care educația a primit o alocare inițială de 4 miliarde de euro fonduri europene, din totalul celor 29 de miliarde ale Planului național pentru redresare și reziliență. ## Situația este mult mai gravă!

Potrivit declarației ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, doar 66% – adică două treimi – dintre elevii de clasele a XII-a și a XIII-a s-au înscris pentru a susține examenul de bacalaureat, mai puțini decât în alți ani. Ministrul a precizat că există îngrijorări în rândul specialiștilor cu privire la riscul de abandon școlar. Problemele generate de pandemie se suprapun cu cele cronice ale educației din România. Ministrul a explicat că există îngrijorări în urma acestei situații. Nu ne putem ralia îngrijorărilor domnului ministru. Solicităm un plan concret de acțiune.

Avem tineri minunați, campioni ai competițiilor internaționale. Ce dorește Guvernul pentru ei? Plecarea peste hotare sau o „Românie needucată”? Nu putem aștepta până în anul 2030 pentru a avea o „Românie educată”!

Vă mulțumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași.

Radu-Mihai Popa

#18326

H=2V=1L=1

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Nu cred că ați auzit de Cojasca. Nu cred că ați auzit de Dobra. Și nu cred că ați auzit decât foarte puțini dintre dumneavoastră de Voinești. Dar cred că majoritatea dintre dumneavoastră ați auzit de Virgil Guran și de Dâmbovița.

Azi-dimineață, Poliția PNL, condusă de domnul Guran, a intrat peste niște oameni în casă.

Pe 27 iunie la Cojasca sunt alegeri.

Poliția încearcă să explice motivul descinderilor prin faptul că există suspiciunea eliberării unor vize de reședință. Dar îi întreb pe domnul Guran și pe domnul Bode și pe domnul Orban: până astăzi nu știați că există suspiciunea pe care dumneavoastră o vânturați, legată de aceste fapte? Până astăzi, în mijlocul campaniei electorale, n-ați auzit de Cojasca și de Dâmbovița?

Șefii politici ai Poliției PNL – i-am numit aici pe Virgil Guran și pe prefectul Popa – au bănuit că pentru a câștiga alegerile e suficient pulanul mascaților. Puterea însă, domnilor PNL-iști, vine de la oameni, nu de la un sistem, și le spunem că noi, PSD, nu ne temem nici de Virgil Guran, nici de pulanul poliției, pentru că avem de partea noastră voința oamenilor, iar acest abuz, în numele luptei anticorupție, delegitimează alegerile libere și democratice, iar atunci când dreptul unui singur om nu e respectat, atunci drepturile tuturor oamenilor sunt în pericol.

La Cojasca PNL nu respectă nici voința oamenilor și nici banii cheltuiți pe 27 septembrie 2020, atunci când au fost alegeri pentru consiliul local și PNL nu s-a prezentat timp de 3 luni la ședință pentru a se putea constitui consiliul local.

Pe 27 iunie vor fi alegeri, doar că astăzi poliția și șefii politici ai PNL au crezut că votul se poate strânge cu pulanul. Dar de 2 ani de zile, stimați colegi, Dâmbovița a devenit un fel de Vest Sălbatic.

Să vă dau câteva exemple. La Dobra, o altă comună din Dâmbovița, tânărul primar, Daniel Nica, este bătut bestial de un simpatizant al PNL, pentru că i-a cerut să nu mai arunce gunoiul pe domeniul public al comunei. Nici până azi șefii poliției județene nu au luat vreo măsură în raport cu gravitatea faptei.

La Voinești, o altă comună din Dâmbovița, un tânăr de 30 de ani a plecat de acasă și nu s-a mai întors niciodată, pentru că a fost accidentat mortal. Florin Grigorescu a fost ucis a doua oară de abuzurile polițiștilor, conduși politic de același Guran, și, dacă vă vine să credeți, a fost nevoie ca o hotărâre a unei instanțe judecătorești să oblige ofițerii de poliție din IPJ Dâmbovița să grăbească cercetările în dosarul penal nr. 4.848/2018, pentru că timp de 3 ani nimeni nu a făcut nimic. Acestea sunt abuzurile acestei tiranii politice conduse de un pacient al spitalului de nebuni, care s-a refugiat într-un salon, în 2007, pentru a scăpa de rușinea de a fi arestat de poliție pentru fapte dovedite de evaziune fiscală.

În opoziție, PNL și acoliții lui cereau imperativ instituirea domniei legii. Astăzi asistăm cu toții la violarea democrației, la batjocorirea voinței cetățenilor, liber exprimată prin votul din 27 septembrie 2020.

Între timp, ca și când toate astea n-ar fi suficiente, PNL dăruiește 600 de milioane de euro unor clienți politici...

Bogdan-Andrei Toader

#22149

H=1V=0L=1

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Scurtă dare de seamă de la înscăunarea guvernelor de dreapta”.

Stimați colegi,

Este în firea lucrurilor că, cu cât este mai puțină sinceritate din partea primului om în stat, cu atât este mai ușor să faci promisiuni mai mari și mai pompoase. Ați văzut că într-un singur an guvernarea „Salvați România de USR și PNL” a formulat zeci de promisiuni, imposibil de realizat oricui în cursul unei singure guvernări.

În campania electorală, cele două partide de dreapta au promis întâi transformarea întregii economii, venituri mai mari, un trai mai ieftin și acum, după o jumătate de an, este de prisos să mai insistăm asupra seriozității și sincerității acestei promisiuni. Veniturile românilor nu au crescut, nici traiul nu s-a ieftinit, doar promisiunile guvernanților s-au dovedit într-adevăr mult prea ieftine.

Mai curând decât ne așteptam, ne-a fost dat să vedem cum prețul gazului s-a mărit de patru ori în câteva luni, cum crește lună de lună prețul la curent sau cum nu se mai opresc scumpirile la alimentele de bază.

Dacă starea de lucruri de azi continuă, românii vor ajunge cei mai săraci cetățeni din Europa.

În context, trebuie să ne așteptăm la o nemulțumire generală în toată țara. Dar cine va răspunde pentru asta?

O scurtă și sinceră dare de seamă a guvernelor de dreapta ar conține faptul că acestea au preluat guvernarea cu o datorie de 34,6% din PIB și au dus-o la 47,8 pondere în PIB, fără să realizeze nimic important pentru români. Nu mai are rost să vorbim despre gestionarea pandemiei, abuzurile administrației centrale sau starea în care a ajuns moneda națională. „Dezastru” este un cuvânt mult prea blând pentru a descrie situația.

În concluzie, cele două partide de dreapta, liberal și progresist, îi condamnă pe români să aibă parte de guverne slabe. Am suportat cu toții Guvernul Cioloș, cunoscut sub eticheta „Guvernul zero”, am îndurat Guvernul „LuCOVID”, iar acum plătim noi și generațiile viitoare pentru „Guvernul minus”.

Nu mai spun că o mare parte din promisiunile pe care le-au făcut în campania electorală nu se regăsesc nici astăzi pe agenda Guvernului, iar sloganul „România normală” se citește „România sărăcită”.

Bogdan Toader, deputat al PSD, Circumscripția nr. 31 Prahova. Mulțumesc, doamnă președinte.

Andrei-Daniel Gheorghe

#24768

H=0V=0L=1

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Luna iunie, luna pătimirii românilor basarabeni”.

Pe 12–13 iunie 1941 a fost cel mai mare val de deportări pe care românii din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța l-au cunoscut în perioada stăpânirii sovietice, 1940–1941, deoarece după 1944 au fost valuri de deportări și mai mari decât acesta, respectiv 5.479 de persoane sunt arestate, iar 29.839 de persoane sunt deportate de către autoritățile regimului criminal sovietic pe motivul că ar fi membri ai organizațiilor contrarevoluționare și alte elemente antisovietice.

De asemenea, în perioada 1940–1941 au fost arestate, deportate ori ucise de către elementele criminale ale regimului bolșevic, structuri NKVD și alte structuri de forță ale regimului de la Moscova, peste 100.000 de persoane – și peste 1.000 de cetățeni, pe motive politice, din Basarabia și Nordul Bucovinei, au fost uciși fără niciun fel de judecată ori decizie a instanței, asasinați în modul cel mai obscen și mizerabil, cu instrumentele tipice structurilor sovietice, responsabile pentru milioane și milioane de victime, pe întreg globul putem spune.

Este foarte important să nu uităm niciodată ce a însemnat tragedia Basarabiei, ce a însemnat ocupația rusească și ocupația sovietică între Prut și Nistru. Aceste lucruri sunt fundamentale pentru a putea inclusiv înțelege viitorul celui de-al doilea stat românesc. Iar viitorul celui de-al doilea stat românesc nu este decât împreună cu România, împreună în Europa și, evident, în perspectiva unirii, pentru că unirea Republicii Moldova cu țara-mamă, România, este un act de dreptate al istoriei. În ultimii ani, adevăratul ajutor pentru Republica Moldova a venit aproape exclusiv din România, indiferent dacă vorbim de criza sanitară, indiferent dacă vorbim de susținerea autorităților administrației publice locale, indiferent dacă vorbim de criza financiară pe care a traversat-o.

De aceea, este foarte important să nu uităm niciodată că astăzi Republica Moldova este succesoarea acestei tragedii istorice de la 26–28 iunie 1940, când Basarabia îi este răpită

în mod criminal și brutal României, și, totodată, a RSS Moldovenești, acest stat sovietic în care românii au fost reprimați și în care toate comunitățile etnice de acolo care se opuneau regimului sovietic au suferit de același tratament brutal și criminal.

Pentru Republica Moldova viitorul este aproape unic, viitorul este alături de România. Nu există alt viitor decât acest statut de stat eșuat și de periferie, undeva între lumi, la marginea Europei.

Ca atare, în concluzie, mi se pare fundamental să nu uităm niciodată pătimirile prin care au trecut frații noștri basarabeni și să fim mereu alături de ei, pentru că și ei fac parte din marea națiune română, o unică națiune, cu un unic viitor în Europa și în lume.

Vă mulțumesc.

Elena Hărătău

#27883

H=0V=0L=1

Mulțumesc, doamnă președinte. Declarația politică de astăzi se intitulează „Ia și locul ei special din patrimoniul cultural național”.

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Simbol de veacuri al tradițiilor strămoșești, cămașa cu altiță, bluzița cu broderii ample și colorate lucrate manual sau, pur și simplu, albă, cunoscută sub numele de ie, este o valoare inestimabilă a culturii românești.

Ia românească, atât de frumoasă încât a intrat în patrimoniul mondial, este sărbătorită de lumea întreagă în fiecare an pe 24 iunie, de Ziua universală a iei.

Sute de designeri de pe tot mapamondul s-au întrecut, în ultimii ani, în a crea ii cu o mare paletă de diversitate, încercând să facă din ia noastră tradițională un simbol universal. Cămașa cu altiță este admirată și achiziționată acum de tot mai multe femei din toată lumea.

Popularitatea iei românești a călătorit, odată cu ea, pe toate continentele, iar România a devenit astfel cunoscută pentru această moștenire cultural-vestimentară inestimabilă.

Certificarea oficială a autenticității și valorii perene a iei românești este o preocupare a instituțiilor statului, în contextul numeroaselor tentative de asumare a paternității venite de peste tot din lume.

Consider că portul iei este o mândrie națională, o obligație morală a tuturor românilor, un indestructibil arc peste timp ce ne unește prezentul cu trecutul și spiritualitatea strămoșească.

Mă bucur că în ultimii ani româncele au demonstrat că prin purtarea iei, nu doar cu ocazia acestei zile festive, pot avea un consens absolut în ceea ce privește promovarea tradițiilor și obiceiurilor românești vechi.

În opinia mea, trebuie să fim mândri, să-i apreciem și să-i susținem pe cei care promovează artizanatul în România. Succesul de care se bucură cămașa cu altiță, celebră în întreaga lume, trebuie încurajat și transmis generațiilor viitoare.

Forța poporului român stă, în primul rând, în identitatea noastră culturală, iar ia este unul dintre însemnele unice și distinctive ale acesteia. Este vital ca ia să-și mențină locul pe care-l merită în patrimoniul cultural național, pentru a-l promova.

Vă mulțumesc.

Elena Hărătău, deputat al PNL, Bacău.

Nicolae Roman

#30267

H=0V=0L=2

Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi voi merge și eu în „concertul” care a început, cel legat de tradițiile acestei țări, și mă voi referi la desființarea trecutului neconvenabil.

Înlocuirea la 14 mai 2019 la Oradea, în județul Bihor, a statuii voievodului Mihai Viteazul Unificatorul cu statuia regelui Ferdinand I Întregitorul a generat proteste în comunitate. Această situație a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Oradea nr. 1.045/2018, iar inaugurarea noii statui a avut loc în data de 23 mai 2019.

Statuia voievodului Mihai Viteazul, realizată din banii colectați de la cadrele militare din 13 unități ale Diviziei 11 Mecanizate și persoane din mediul civil din Oradea, a fost amplasată în 1994 în Piața Unirii din oraș. Pentru justificarea înlocuirii s-au adus argumente de natură heraldică și de amplasament al statuii, aceasta nefiind orientată cu fața spre graniță.

Știm că în perioada 1924–1940 a existat un monument similar cu cel inaugurat în 2019, monument dedicat regalității. Pentru demolare și înlocuire a existat avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale, titulatură avută în 2019, iar o parte a societății civile a contestat decizia municipalității ca fiind inoportună.

Statuia voievodului, simbol al unificării, a fost utilă atunci când, la aniversarea Centenarului Oradiei Mari, la acest monument s-au depus coroane pentru marcarea eliberării de către trupele române a orașului stăpânit de oștile maghiare ale lui Béla Kun.

Sunt multe semne de întrebare referitoare la evaluarea simbolurilor naționale în municipiul Oradea, unde Monumentul Independenței din Centrul Civic, inaugurat în anul 1982, a fost demolat și trecut în conservare, de unde plăcile de bronz cu scene de luptă au fost furate și vândute, sau situația survenită cu statuia lui Emanoil Gojdu, care a fost scoasă din Piața Unirii în 2015 și instalată în Parcul 1 Decembrie în anul 2019.

Este cel puțin inoportun din partea reprezentanților unui partid intitulat „național” să îl înlocuiască pe primul unificator cu ultimul întregitor, stabilind o importanță și o clasificare istorică greu de calificat.

Consiliul local nu a precizat ce destin va avea statuia lui Mihai Viteazul, care, potrivit afirmațiilor din presa locală, necesită reparații, știind că statuia regelui Ferdinand I Întregitorul a fost finisată după instalarea pe soclu.

Doresc să știu care este viitorul acestei statui a marelui voievod Mihai Viteazul.

Deputat AUR, Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

Nicolae-Miroslav Petrețchi

#33035

H=0V=0L=2

Vă mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice: „Nevoia de creștere a accesibilității cetățenilor la serviciile publice”.

Grijile cotidiene din ultimul an ne-au făcut să ne concentrăm mai mult, pe bună dreptate, asupra problemelor din cadrul domeniului sanitar, uitând de vechile, spinoasele probleme cu care se confruntă locuitorii anumitor zone din țara noastră.

Una dintre problemele la care vreau să mă refer astăzi este cea legată de accesul cetățenilor la serviciile de utilitate publică, în special la energie electrică, un capitol la care, după cum bine știm, nu stăm foarte bine, având un număr destul de ridicat de cetățeni care nu au nici astăzi acces la energie electrică, nemaivorbind de canalizare, apă potabilă sau gaz.

În anul 2019, după estimările Ministerului Energiei, aveam aproximativ 52.000 de gospodării fără energie electrică, fără să amintim de cele care sunt racordate la o rețea învechită, lucru neobișnuit pentru un stat care performează în domeniul tehnologiei.

Un astfel de handicap îngreunează și mai mult situația cetățenilor, în special în timpul unei pandemii, generând, la rândul său, o serie de efecte negative cu impact major asupra întregii comunități.

Exemplul concret îl constituie numărul ridicat de elevi care nu au reușit să participe la cursurile online, neavând acces la energie electrică.

Deși problema cetățenilor neracordați la rețeaua electrică sau care nu beneficiază de servicii de calitate este una bine cunoscută, găsirea unor soluții concrete se lasă așteptată.

Mai mult, acest subiect este intens promovat în timpul campaniilor electorale, când, în goana după voturi, competitorii electorali promit soluții miraculoase, bineînțeles, uitând repede de acestea odată cu finalizarea campaniei.

Acest lucru, coroborat cu lipsa de consecvență sau cu schimbarea strategiilor, ne-a adus în situația în care zeci de locuințe aflate la doar câteva zeci de metri față de drumurile naționale sau europene nu au acces sau au acces limitat la serviciile de electricitate.

Astfel de cazuri regăsim în special în localitățile aflate la granița țării, cum ar fi pe Valea Ruscovei, Valea Vișeului, în județul Maramureș, comunele Brodina și Moldova-Sulița, județul Suceava, comuna Târnova, județul Arad, și comuna Agriș, județul Satu Mare.

Nu o dată am prezentat, de la această înaltă tribună, problemele legate de accesul la serviciile de electricitate din aceste zone ale țării, primind asigurări că aceste deziderate ale cetățenilor vor fi soluționate. Din nefericire, acestea au fost soluționate doar parțial, problemele cele mai spinoase fiind lăsate drept moștenire.

Un astfel de caz îl regăsim în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, unde din 2007 mai multe familii aflate la doar câteva zeci de metri față de DN 18 încearcă să se racordeze la rețeaua electrică, inclusiv cu fonduri proprii, cu toate că au beneficiat de toate avizele necesare în vederea demarării și finalizării construcțiilor.

Cu atât mai mult, în lipsa unor explicații la problemele nerezolvate de 14 ani, acești oameni sunt apostrofați tocmai de către cei care le-au promis soluții miraculoase, pentru simplul fapt că și-au permis să prezinte situația lor autorităților centrale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Văzând modul în care o pandemie poate amplifica efectele negative ale vechilor noastre probleme, avem obligația ca în cel mai scurt timp să găsim soluții eficiente, inclusiv prin implementarea unor reforme reale în domeniul energetic, astfel încât să putem spori accesul cetățenilor la rețeaua de energie electrică.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Mihai Ioan Lasca

#36908

H=2V=0L=1

## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Drag popor,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de azi se intitulează „Batjocura la adresa poporului continuă”.

Batjocura continuă, iar trădarea la adresa poporului român face parte din agenda politică a celor care guvernează astăzi România.

În primul rând, numărul persoanelor depistate pozitiv la testele PCR a ajuns în ultimele zile la 103 și, cu toate acestea, starea de alertă nu se ridică, probabil în așteptarea mult doritului val patru.

Din 150 de decese declarate în ultima vreme, 130 sunt din perioadele anterioare, doar 20 fiind la zi – asta ca să dea bine la starea de panică necesară continuării experimentului cu poțiunea magică vândută ca ser anti „nu știm ce încă”.

Nu îmi dau seama cum sună asta în statisticile OMS – păcăleală de doi bani, lipsă de loialitate față de obligațiile internaționale asumate de România în domeniul sănătății globale sau un gest sinucigaș din punct de vedere economic și medical?!

În al doilea rând, încă o dată UE a respins Planul – imbecil și periculos de iresponsabil – de redresare și reziliență depus de Ghinea și scris după dictarea consultanților străini, a multinaționalelor – care nu dau doi bani pe „competențele” Guvernului Cîțu, de altfel, PNRR urmând a fi reanalizat în toamnă. Până atunci, „negocierea la sânge” cu care se lăuda președintele Iohannis... – care a înțeles că ia de la UE 79 de miliarde de euro, dar pe parcurs aceste așteptări s-au redus la 39 de miliarde, după care totul s-a amânat, pentru că Guvernul Cîțu, ca un student foarte, foarte slab, a picat de trei ori examenul, iar acum mai așteaptă.

Între timp, Cîțu continuă să împrumute statul român la bănci, cu dobânzi de vreo 20 de ori mai mari decât cele aplicabile Greciei și Bulgariei. Băncile utilizează pentru aceste împrumuturi finanțări de la BNR. Astfel, banca „noastră” centrală dă băncilor comerciale bani pentru ca acestea să împrumute statul cu dobânzi de trei-patru ori mai mari. Bănci comerciale care nici nu creditează economia – de ce ar face-o, când riscul asociat creditării statului este zero? –, nici nu prea plătesc taxe și impozite în România și, cu toate astea, Guvernul Cîțu – corigentul Guvern Cîțu – nici nu demisionează și nici nu este demis.

Dragi români,

## Stimați colegi,

A venit clipa să lăsăm la o parte vendetele, frica și teama și să acționăm împreună, uniți, pentru apărarea țării, a dreptății, a libertăților individuale și a interesului comun.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mulțumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

Marian-Iulian Rasaliu

#39640

H=2V=0L=2

## **Domnul Marian-Iulian Rasaliu:**

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă prezint astăzi declarația mea politică, care se intitulează „Guvernul Cîțu falimentează România!”.

Este inadmisibil ca în mai puțin de 6 luni actualul Guvern să transforme România într-o țară falimentară! Nu există niciun domeniu în care actualul Guvern să fi făcut ceva bun – nu a reușit să gestioneze pandemia, nu a reușit să vaccineze populația, nu a sprijinit revenirea economiei!

Românii o duc din ce în ce mai greu. Prețurile sunt într-o continuă creștere, puterea de cumpărare scade accelerat. Îngrijorător este faptul că 120.000 de români au căzut în sărăcie extremă în această guvernare, după ce guvernarea PSD redusese cu 1,9 milioane de persoane numărul românilor cu o situație precară.

Țara noastră trăiește de pe o zi pe alta, din împrumuturi masive luate la dobânzi astronomice. Cu peste 34 de miliarde de euro a fost îndatorată România în ultimele 18 luni, la dobânzi de 10 ori mai mari decât media Uniunii Europene!

Acest Guvern a uitat de firmele românești! Cum ne putem explica altfel faptul că, din cele 57 de măsuri pentru IMM-uri, scrise în programul de guvernare, 55 au fost anulate? Mai mult decât atât, măsura 3 – „Capital de investiții” – a fost anulată cu totul! Antreprenorii din HoReCa așteaptă și astăzi ajutoarele promise. Și, ca dezastrul să fie total, voucherele de vacanță au fost anulate pentru întreg anul 2021. Programul de promovare a exporturilor și Programul de internaționalizare a companiilor românești au fost anulate. Ca și cum acest lucru nu era destul de grav, importăm din ce în ce mai mult, iar produsele sunt de multe ori de o calitate inferioară celor de la noi! Cei de la guvernare nu dau semne să aibă o strategie pentru susținerea agricultorilor și a fermierilor români. Am devenit o umbră a „grânarului Europei”.

Nici domeniul educației nu a însemnat în ultima perioadă altceva decât haos și improvizație. Din păcate, viitorul a generații întregi de elevi a fost grav compromis.

Suntem repetenți și în ceea ce privește Planul național de redresare și reziliență, respins de nenumărate ori de Comisia Europeană. Acest plan, în loc să ajute la consolidarea și dezvoltarea economică națională, a ajuns să umfle cu miliarde de euro conturile clienților și consultanților sinecuriști ai actualei puteri.

România mai are o șansă doar dacă acest Guvern pleacă. Ne-am săturat de toate recordurile negative înregistrate de țara noastră în ultimele luni.

Vă mulțumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Brașov.

Adrian Giurgiu

#42414

H=1V=0L=2

Vă mulțumesc. Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi! Declarația mea politică se numește „Să oprim distrugerea pădurilor României!”.

Motivele principale ale despăduririlor și defrișărilor masive ale pădurilor României sunt determinate atât de tăierile haotice, cât și de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice, dar și de legile prost concepute și prea puțin aplicate.

Din nefericire, niciunul din guvernele României de după 1989 nu a reușit să facă ordine în sistemul silvic autohton, acest jaf fără discernământ îmbogățind un număr restrâns de oameni, în detrimentul prejudiciilor imense aduse statului.

Consider că tăierile ilegale de păduri din România, un fenomen care durează de ani de zile, au fost încurajate în principal de permisivitatea legislației din domeniu. Elocvent este faptul că pentru hoții care prăduiesc fondul forestier național justiția a decis, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, neînceperea urmăririi penale.

Astfel, s-a ajuns în situația ca după 1990 să fie tăiate peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, efectele fiind cuantificate în pagubele enorme produse comunităților locale – inundații devastatoare și scurgeri de torenți, care au distrus totul în calea lor.

Extrem de interesant și dăunător este faptul că România raportează, în statisticile oficiale, suprafețe de pădure mai mari decât cele existente cu ani în urmă, deși valoarea prejudiciului produs de furtul de lemn a ajuns la peste 5,7 milioane de euro anual.

Pe de altă parte însă, România riscă să rămână fără pădure în următorii 10 ani, potrivit unui recent studiu Greenpeace. Prestigioasa organizație a avertizat că în fiecare an dispar 28.000 de hectare de pădure și în fiecare oră sunt retezate 3 hectare!

În opinia mea, soluția prioritară și absolut necesară pentru diminuarea defrișării pădurilor României este modificarea legislației. Un prim și important pas este educarea și informarea oamenilor ale căror decizii influențează direct sau indirect soarta pădurilor. Educația trebuie inițiată și promovată îndeosebi în rândul tinerilor, cei care, în funcție de ce păduri va mai moșteni România, au obligația să fie responsabili de păstrarea lor peste generații.

Responsabilizarea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct proporționale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracțiunile silvice drept un atentat la siguranța națională.

În consecință, susțin că modificarea Codului silvic trebuie să prevadă sancțiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar, situația se va perpetua, va scăpa de sub control și în continuare nimeni nu va fi găsit vinovat.

Deputat al USR de Mureș Adrian Giurgiu. Vă mulțumesc.

Ciprian Ciubuc

#45382

H=1V=0L=1

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea de astăzi este intitulată „Deschideți târgurile de animale!”.

Mai mulți fermieri români din zona Țării Hațegului, Sibiu, precum și din alte zone ale țării sunt disperați și foarte revoltați că nu au unde să-și vândă animalele, târgurile de animale fiind închise din 2019!

Statul, tocmai cel care ar trebui să-și protejeze fermierii, prin ministrul agriculturii, domnul Oros, și prin instituțiile din subordine, lucrează împotriva lor, nicidecum pentru a-i sprijini!

Cerințele lor se lovesc de zidurile ministerului, în timp ce salariile, inclusiv al domnului ministru Oros și ale funcționarilor, vin întotdeauna la timp, indiferent de capacitatea lor de a rezolva sau nu adevăratele probleme din zootehnia românească.

Am luat cunoștință despre cele mai importante cereri ale fermierilor și vi le transmit și dumneavoastră astăzi:

- redeschiderea târgurilor;

- elaborarea unei legi de funcționare a acestor târguri;

- revizuirea modului de atribuire a pășunilor aflate în

- proprietatea primăriilor sau a consiliului județean;

– reglementarea prevederii din Legea vânătorii care interzice pășunatul între 6 decembrie și 24 aprilie pe alte terenuri decât cele aflate în proprietate sau arendă. Practic, oamenii sunt obligați să-și țină animalele 5 luni pe an în saivan, neavând posibilitatea de a le duce de pe o pășune pe alta;

- și, în sfârșit, înființarea centrelor de colectare și

- prelucrare a lânii.

Revenind la problema târgurilor, care au fost închise din anul 2019, le cer, și pe această cale, instituțiilor abilitate ale statului, în speță Ministerului Agriculturii, condus de domnul Oros, să revizuiască acest ordin și să dispună de urgență redeschiderea lor!

De asemenea, alături de colegii mei de la Grupul parlamentar al AUR, vom analiza modalitățile prin care problemele semnalate de fermieri pot fi transformate în inițiative legislative sau de modificare a legilor existente, inițiative care să vină în sprijinul activității fermierilor români și producătorilor tradiționali, nicidecum să le îngreuneze munca și efortul admirabil!

Vă mulțumesc.

Deputat AUR Ciprian Ciubuc.

Dumitrina Mitrea

#47879

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Stimată doamnă președinte de ședință,

Tema declarației politice este „PNRR, imaginar și atât”. Domnule ministru Ghinea,

Ați spus că ați supus atenției comisiilor parlamentare Planul național de redresare și reziliență.

Așa este, ați venit în Comisia pentru afaceri europene cu nouă pagini, un schelet al unui PNRR imaginar.

Îmi amintesc că în acel schelet am identificat un pilon în care vorbeați de reformarea ANAF.

V-am pus o întrebare în acel moment, și anume: cum veți reforma ANAF?

Ați spus că prin PNRR – un răspuns din care se vedea că nu știți ce cuprinde pilonul cu reformarea ANAF.

Vă spun eu ce spun specialiștii din ANAF: „Sunt direcții în ANAF unde se lucrează arhaic. Imprimante și servere de acum 15-20 de ani. S-au mai luat niște calculatoare noi și cam atât. Nici laptopuri nu prea sunt, iar alea care totuși mai sunt au o anumită vechime.

Culmea este că, deși s-au cumpărat niște calculatoare noi, nu s-au cumpărat și licențe pentru ele. De pildă, sunt zeci de direcții fără licență la Excel, Word etc. De asemenea, sunt departamente speciale în care e nevoie de licențe speciale, cum ar fi licența ADONIS – un soft de tip BPM. Nu sunt scanere. Nu sunt baze de date care să sincronizeze informațiile – facturile și bonurile fiscale – de la contribuabili cu ANAF.

Sunt inspectori în ANAF care sunt atehnici și care nu știu o boabă de tehnologie IT. Sunt rupți total de realitatea digitală a secolului în care trăim. Aceștia sunt cei mai vehemenți oponenți ai digitalizării ANAF, împreună cu o serie de politicieni.

Aceste persoane sunt în funcții de conducere de peste 15-20 de ani și nu au reformat nimic în bine. Sau, mai bine zis, «au reformat» numai în interesul clientelei politice și în interesul lor.”

Asta mă așteptam să punctați, domnule ministru, care sunt problemele și măsurile pe care le luați! Nu mă așteptam să-mi spuneți sumele pe care le luați prin PNRR, pentru că pe acestea văd că le știți la perfecție.

Vorbim de cea mai importantă instituție a statului. Iar dacă această instituție lucrează în felul acesta nu ne miră situația în care se află România!

Ați luat în calculul reformării ANAF situația detaliată de acești oameni care au lucrat sau lucrează acolo? Nu!

Apoi, am cerut să vedem fișele care au stat la baza calculului acestui proiect, pentru că un proiect pornește de la calcule amănunțite.

Ați postat pe pagina ministerului 141 de pagini cu niște sume și procente, dar fără explicații financiare exacte. Ați spus în permanență cât de minunat este acest PNRR, v-am privit la televizor cum ați semnat cererea pentru Comisia Europeană. Apoi, mândru, ați bătut cu palma peste acel vraf de hârtii numit PNRR, pe care AUR ar fi vrut să-l vadă, cu fișele de calcul, acel PNRR pe care l-ați arătat abia după semnarea cererii, acel PNRR de 1.350 de pagini.

Astăzi veniți și acuzați AUR că are tupeul să voteze moțiunea PSD împotriva dumneavoastră.

AUR nu vă penalizează pentru că asta ne spune PSD. Noi suntem capabili să vă spunem că ați avut în mâini posibilitatea unui proiect extraordinar, care putea aduce România la un standard cât mai aproape de normalitate. Că ați fost arogant în relația cu noi, cei de la AUR, și total lipsit de transparență față de români.

Tot ce vedem că reprezintă interes pentru dumneavoastră sunt banii care vor îndatora România, cele 16 miliarde de euro – împrumuturi –, și nimic mai mult.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

Gianina Șerban

#52871

H=0V=0L=1

„Conștientizarea importanței mediului”

În fiecare an pe data de 5 iunie sărbătorim Ziua mondială a mediului, atât noi, românii, europenii, cât și întreaga planetă!

Mi-aș dori foarte mult ca, măcar o dată pe lună, să conștientizăm importanța mediului, fără de care nu am putea să ne desfășurăm activitățile zilnice.

Această zi ar trebui să fie marcată de fiecare cetățean al acestei planete prin simple fapte cum ar fi reciclarea, utilizarea energiilor verzi, utilizarea mijloacelor de transport nepoluante sau chiar plantarea unui copac.

Anul acesta am marcat această zi importantă printr-o campanie de conștientizare asupra problematicii plasticului și cât de nociv poate deveni acesta dacă, după utilizare, este aruncat la întâmplare, în loc să fie colectat selectiv, reciclat și valorificat.

Plasticul este printre cele mai nocive materiale, iar, dacă acesta este incinerat, el degajă în atmosferă gaze toxice. Ca să nu mai vorbim despre faptul că zilnic mor zeci, sute sau poate chiar mii de viețuitoare din mări și oceane, dar și de pe uscat din cauza reziduurilor din plastic.

După marcarea acestei zile, am participat la dezbaterea privind schimbările climatice, eveniment organizat de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, al cărei membru sunt, unde au fost prezenți toți actorii din acest domeniu, un domeniu esențial pentru a ne putea desfășura viața de zi cu zi. În cadrul evenimentului au fost enumerate mai multe nereguli din acest domeniu, fiecare instituție implicată a subliniat problemele cu care se confruntă atât legislativ, cât și în teren. Am luat act de toate acestea și mi-am exprimat disponibilitatea pentru găsirea soluțiilor optime atât pentru județul Ilfov, județ în care activez, cât și pentru întreaga țară.

Așadar, trebuie să conștientizăm importanța mediului nu doar o dată pe an, ci în fiecare zi a anului și să acționăm acum, până nu este prea târziu!

Ioan Mang

#54824

H=2V=0L=1

„Guvernul Cîțu. Când a tripla înseamnă ZERO!”

„Este o chestiune de decizie politică. Dacă se ia decizia să fie majorate, 2 miliarde de lei probabil că pot fi identificate.”

Este declarația recentă a doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii, referitoare la alocațiile copiilor din România.

Pe scurt, stimați colegi, ar fi fost bani, dar guvernanții de „dreapta” nu au vrut. Iar românii înțeleg asta foarte bine. Și o simt foarte rău.

La rândul său, prim-ministrul ne spune: de ce să ne oprim la dublarea alocațiilor, când pot să fie triplate...? După care emite, senin, o ordonanță de urgență prin care amână nu triplarea, ci majorarea acestora, conform legii! Adică triplare undeva în viitor (desigur că nu o va face!) și ZERO acum, când legea l-ar fi obligat să o facă și când, o spune colega Domniei Sale de cabinet, ar fi găsit banii necesari.

Subliniez acest lucru pentru că arată relația dintre acest guvern, dintre această majoritate, și lege, în condițiile în care, chiar dacă fără a câștiga alegerile, a venit la putere clamând respectul față de ea. Cred că românii s-au lămurit că nu e cazul. Că au fost mințiți.

Din păcate, partea cu adevărat monstruoasă abia urmează: „Vorbim de o reducere a deficitului bugetar, un efort la care toți trebuie să participăm.” Sunt cuvintele lui FlorinVasile Cîțu, care ne spune clar că până și copiii, poate și cei nenăscuți încă, sunt vinovați de deficitul creat chiar de el!

Pentru că, să fie clar, din toamna lui 2019 și până în prezent domnul Cîțu, și nu bieții copii, a dus deficitul țării la cote de nesuportat.

Pentru că domnul Cîțu, și nu copiii României, a împrumutat zeci de miliarde de euro despre care, oricât am întrebat la nivel parlamentar, nu am aflat la cine și pe ce s-au dus. Și la care, iată, mai adaugă 14 miliarde de euro împrumutați prin PNNR pentru 30 de ani, la o dobândă pe care UE nu a anunțat-o, dar despre care premierul spune că este cea mai mică...

Pentru că domnul Cîțu, și nu copiii, pentru care alocația e o gură de oxigen, a luat bani de la bănci străine cu dobânzi mai mari decât Ungaria, Polonia, Cehia sau Bulgaria.

Dar acum copiii sunt obligați, spune Cîțu, să participe la efort.

Așa cum sunt obligați și pensionarii, și cei din sistemul sanitar, și cei din învățământ, așa cum sunt obligate și bietele IMM-uri românești, atât de ajutate de Guvernul Cîțu, încât, la nivel de sprijin real, România se află abia pe locul 124 în lume...

În schimb, la efortul domnului Cîțu de a exploda deficitul, fără strategie, fără noimă, dar cu comisioane grase plătite și băncilor intermediare (să nu uităm!), și celor care l-au împrumutat, nu au participat decât el, guvernul său și partidele de „dreapta” care îl susțin.

Copiii nu au nicio vină. Pentru ei, triplările promise de Cîțu valorează exact cât vorbele celui care le-a debitat: ZERO.

Vasile Nagy

#57677

H=0V=0L=2

Declarația mea politică se numește „Reciclarea materialelor polimerice – plasticul” și vizează un subiect extrem de important.

Plasticul este un material de bază al economiei moderne, cu nenumărate utilizări industriale și de consum. El este ieftin, polivalent, ușor și rezistent și este folosit pe scară largă în sectoare-cheie, precum ambalajele, agricultura, construcțiile, sectorul autovehiculelor și sectorul aparatelor electrice.

Plasticul, devenit ubicuu în doar câteva decenii, a revoluționat majoritatea domeniilor de activitate, a ușurat traiul oamenilor și a transformat epoca modernă într-o măsură atât de mare încât astăzi nu ne mai putem imagina viața fără el.

Însă această binecuvântare și-a arătat în scurt timp latura întunecată, deșeurile plastice constituind în prezent unul dintre cele mai îngrijorătoare tipuri de poluare la nivel mondial.

Deșeurile de plastic – și în special deșeurile de plastic deversate în mări și oceane – sunt o provocare globală majoră.

Reglementările actuale pun tot mai mult accent pe cotele de reciclare și posibilitatea de reciclare a produselor, pe de o

parte, asta în timp ce țara noastră își ia angajamente tot mai ambițioase privind creșterea ponderii materialului reciclat.

Plasticul este probabil cea mai folosită materie primă din industria alimentară, drept urmare este deșeul cu cea mai mare „greutate” atunci când vine vorba de reciclare și ecologie.

În România, eforturile de combatere a crizei poluării cu plastic sunt mai degrabă minore, fragmentate și ignoră, în general, consecințele extrem de nocive pe care atât noi, cât și mediul înconjurător trebuie să le suportăm zi de zi.

Cantitatea de deșeuri generate la nivel global va crește de la 2.010 milioane de tone în 2016 la 3.400 milioane de tone în 2050.

Este de la sine înțeles că sistemele de reciclare nu pot să țină pasul cu acest volum uriaș.

În nicio țară nu se reciclează eficient toate ambalajele din plastic, așa că, în mare parte, acest material „cu valoare redusă” e aruncat la gropile de gunoi, ars în incineratoare care emit gaze cu efect de seră și poluanți în aer sau e abandonat în mod neglijent.

Covârșitoarea majoritate a întregului plastic produs vreodată la nivel mondial a fost răspândită în mediul înconjurător – 12% din plastic a fost incinerat și 70% dus la gropile de gunoi sau aruncat direct în natură.

Pentru a ieși din cercul vicios al unei economii încă liniare, a limita epuizarea resurselor și a reduce deșeurile generate a fost lansat, la nivelul Uniunii Europene, conceptul de economie circulară, adică extinderea ciclului de viață al unui produs prin reutilizarea, repararea și reciclarea părților componente, pentru a atinge idealul de „zero deșeuri”.

Această inițiativă este reprezentată de Directiva-cadru privind gestionarea deșeurilor, care le impune statelor membre să atingă anumite ținte de reciclare a deșeurilor, și anume: 50% în 2020, 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035.

România nu a reușit să îndeplinească ținta de 50% de reciclare a deșeurilor până în 2020 din cauză că procesul de selecție a deșeurilor nu este implementat suficient, pentru că nu au fost adoptate suficiente stimulente pentru direcționarea deșeurilor către reciclare, nu există o infrastructură de susținere a colectării selective, ceea ce îngreunează implicarea cetățenilor în acest proces.

Chiar dacă reciclarea nu se poate substitui nevoii de a reduce considerabil cantitatea de ambalaje de unică folosință și nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creșterea producției de plastic, ea are un rol important în tranziția către o economie fără plastic.

România nu și-a onorat promisiunile nici măcar în acest sector, ceea ce ne vulnerabilizează în fața unei proceduri de infringement. Nu este suficient să existe prevederi legislative, ele trebuie să aibă și aplicabilitate practică pentru toți actorii implicați.

La fel de important este ca măsurile să fie abordate în ansamblu, ca schemele privind răspunderea extinsă a producătorilor să fie îmbunătățite și ca noile sisteme create să fie funcționale și instituite și la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Autoritățile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor și a mediului și să creeze un cadru legal favorabil, în care eforturile cetățenilor să poată fi realmente implementate.

Vrem să ne asigurăm că viitorul, acel viitor verde și curat, nesufocat de plastic, are o șansă. Lupta pe care o ducem devine relevantă dacă produce schimbări pe termen lung.

În octombrie 2018 Parlamentul European a votat pentru interzicerea articolelor de plastic de unică folosință începând cu 2021. Printre articolele de plastic de unică folosință care vor fi eliminate se numără tacâmurile, farfuriile, bețișoarele de urechi, paiele sau ambalajele de polistiren.

Materialele de plastic „alternativ” vor continua să reprezinte un risc pentru viața marină, deoarece acestea necesită condiții speciale pentru biodegradare, care nu sunt îndeplinite în mediul natural. De exemplu, unele necesită expunere prelungită la temperaturi mai mari de 50° C.

Adoptarea lor la scară largă ar putea cauza și alte probleme, cum ar fi complicarea sistemelor de colectare și reciclare a deșeurilor, precum și poluarea cu microplastic, dacă condițiile necesare pentru biodegradare completă nu sunt îndeplinite.

Oamenii au produs 8,3 miliarde de tone de materiale plastice din 1950; producția globală de materiale plastice a crescut de la 2 milioane de tone în 1950 la peste 500 de milioane de tone în 2021.

Producția de material plastic va fi cvadruplată până în 2050, iar producția de plastic virgin a crescut de 200 de ori din 1950 și a crescut cu o rată de 4% pe an din 2000.

Au fost produse mai multe materiale plastice în ultimii 10 ani decât în totalitatea ultimilor 100 de ani. Anul acesta vor fi consumate/utilizate 5 trilioane de pungi de plastic. Se cumpără un milion de sticle de plastic la fiecare minut, 500 de miliarde de cupe de unică folosință sunt consumate în fiecare an.

Aproximativ 3,5 miliarde de periuțe de dinți sunt vândute în întreaga lume în fiecare an, dintre care cele mai multe ajung în depozitele de deșeuri sau ca poluatoare de plastic în mediul natural. În fiecare zi, mai mult de un miliard de paie de plastic sunt folosite timp de 20 de minute sau mai puțin și apoi aruncate în coșul de gunoi.

Aproximativ 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an; adică 3% din deșeurile anuale mondiale de materiale plastice.

Până în 2050, dacă tendințele de consum vor continua, vor exista 12 miliarde de tone de plastic în depozitele de deșeuri.

Plasticul poate dura/rezista în natură până la 500 de ani până se descompune. Apa de la robinet este foarte contaminată cu plastic. Aproximativ 83% din probele de apă de la robinet s-au dovedit a fi poluate de plastic.

O persoană obișnuită ar putea ingera aproximativ 5 grame de plastic în fiecare săptămână. Peste un miliard de pahare de cafea de unică folosință care pot fi luate la pachet ajung în gropile de gunoi în fiecare an, deoarece nu pot fi reciclate. Doar 9% din toate deșeurile de plastic produse vreodată au fost reciclate.

Pe fondul intensificării presiunii publice în privința crizei poluării cu plastic și a numărului crescut al dovezilor științifice care demonstrează impactul nociv al plasticului asupra sănătății umane și a mediului înconjurător, din ce în ce mai mulți oameni din întreaga lume acționează, lăudabil, pe cont propriu și încearcă să integreze, în viața de zi cu zi, soluții pe care majoritatea companiilor eșuează în continuare să le implementeze: diminuarea producției și respingerea ambalajelor din plastic de unică folosință, înlocuirea lor cu alternative sustenabile, reutilizabile și reîncărcabile.

Când vorbim despre măsuri reale, cu adevărat eficiente pe termen lung, ne referim la soluțiile bazate pe ambalaje reutilizabile și reîncărcabile. Există numeroase dovezi care arată că sistemele de reciclare nu sunt viabile și nu reușesc să asigure eliminarea corespunzătoare a materialului rezultat.

Procentele de reciclare sunt uimitor de mici și nu pot să țină pasul cu volumul uriaș de deșeuri plastice produse zilnic.

Jumătate din PET-urile vândute nu sunt niciodată colectate pentru reciclare și doar 7% din cele adunate organizat sunt transformate în recipiente noi.

Mare parte a materialului e „subreciclată”, ceea ce înseamnă că, în loc să se producă același tip de ambalaj dintr-unul vechi, plasticul e reprocesat în produse de calitate inferioară, care nu mai pot fi reciclate ulterior.

Reciclarea are un rol important în tranziția către o economie fără plastic, dar ea nu se poate substitui reducerii generale a producției ambalajelor din plastic de unică folosință și nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creșterea producției de plastic.

În acest proces de tranziție, continuarea oricărui proces de reciclare trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde ecologice și să ocupe locul cuvenit în ierarhia gestionării deșeurilor.

Împreună putem să combatem poluarea cu plastic. Sunt absolut necesare decizii clare și măsuri urgente atât din partea companiilor producătoare, cât și din partea autorităților, schimbări care să pună în centru sănătatea mediului și a oamenilor!

Multe dintre pungile și foliile de plastic sunt fabricate din acest tip de plastic, iar însemnul pentru acest tip de plastic este vizibil pe recipiente pentru ambalaje alimentare sau nealimentare, folie groasă, saci, cutii pentru margarină, flacoane pentru șampon, pentru înălbitor de rufe, bidoane pentru detergenți de rufe, bidoane pentru detergenți de vase, lădițe pentru fructe-legume, butoaie, bidoane de orice mărime, tubulatură pentru apă.

În ziua de azi, foarte multe deșeuri de materiale plastice sunt prezente în mediu din cauza modului necorespunzător de gestionare a acestor deșeuri.

Fiecare dintre noi folosim plastic în viața de zi cu zi și aceasta contribuie la milioanele de tone de deșeuri plastice aruncate în fiecare an, umplând depozitele de deșeuri și poluând mediul înconjurător.

Aceste obiceiuri de gestionare a deșeurilor trebuie schimbate, pentru a compensa efectele negative asupra mediului, acumulate de-a lungul timpului.

Este deci nevoie de o tranziție spre o economie verde, circulară, iar reciclarea maselor plastice reprezintă un pas/factor important în tranziția spre o asemenea economie.

Prin reciclare ne putem detașa de dependența de resurse naturale și putem lucra spre a ne îndrepta către o economie autonomă și sustenabilă.

Conform Agenției Europene de Mediu: „O economie circulară ar putea crește eficiența utilizării resurselor primare în Europa și în lume.”

De aceea, conservând materialele existente în produsele de înaltă valoare sau reintroducând deșeurile plastice ca materie primă secundară de înaltă calitate, o economie circulară ar reduce cerințele pentru materia primă principală.

Din cauza așa-numitului „ia, produce, aruncă” model de economie liniară pe care se bazează societatea noastră (și Europa, în general), foarte multe deșeuri plastice sunt deversate/depozitate în mediu, afectând biodiversitatea, intră în lanțul trofic și au un impact negativ asupra sănătății.

Și în România, la fel ca în Europa (deși unele țări, cum ar fi Germania, Italia și Regatul Unit, stau mult mai bine la capitolul reciclare materiale plastice), cantitatea și rata reciclării, din păcate, sunt destul de mici și duc la pierderi mari atât pentru economie, cât și pentru mediu.

Este, de aceea, inacceptabil ca reciclarea maselor plastice să rămână pe o poziție inferioară față de celelalte metode de eliminare a deșeurilor, cum ar fi gropi de gunoi sau incinerare. Doar prin interzicerea depozitării în mediu a deșeurilor plastice, folosirea de standarde de colectare și selecționare, conștientizarea populației asupra importanței reciclării, precum și stimularea actului de colectare/sortare (de exemplu, prin înființarea de centre de colectare mase plastice uzate) putem schimba starea de fapt actuală.

Dacă fiecare din noi depunem chiar și un mic efort în această direcție, efectele pot fi semnificative.

Viorica Sandu

#69867

H=1V=0L=2

„Salariul minim pe economie în România – expresia sărăciei dictate de Guvern”

În această lună, pe 7 iunie, am marcat Ziua mondială a salariului minim pe economie. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea le permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.

În România salariul minim la nivel național este de 458 de euro, țara noastră plasându-se între cele trei mai mici salarii minime din UE.

Noua propunere de directivă a Comisiei Europene de a stabili standarde în domeniul salariului minim în toate statele, ajunsă acum în Parlamentul European, a generat deja dezbateri intense. Punctul-cheie al directivei este stabilirea unor valori indicative de referință (60% din salariul median brut și 50% mediu brut), ceea ce ar conduce rapid la o majorare a salariului minim pe economie în România de la 2.300 de lei brut la 2.690 de lei brut.

Executivul de la București respinge această propunere de directivă și, deși, la nivel declarativ, „îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale lucrătorilor reprezintă o preocupare constantă”, nu dă nicio speranță de îmbunătățire a salarizării în zona plății muncii la nivelurile minime actuale, situate departe de media europeană.

Austeritatea dusă la extrem este politica actualei coaliții de guvernare. Înghețarea pe termen nelimitat a salariilor și pensiilor sunt fapte ce contrazic declarația premierului Cîțu, care ne minte cu nonșalanță: „Vești excelente pentru toți românii! Salariul mediu nominal crește semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor crește semnificativ.”

Blocul Național Sindical sesizează, de altfel, printr-o scrisoare deschisă faptul că Guvernul se situează în afara Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, care, la art. 3, prevede că: „Hotărârea Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere este preluată de către Guvern la definitivarea poziției naționale de negociere în Consiliu, prevăzută în mandat.”

Asta deoarece documentul de poziție al Guvernului a fost elaborat, asumat și transmis oficial fără consultarea partenerilor sociali, dar mai ales sfidând Senatul României, care a adoptat și publicat în Monitorul Oficial nr. 296, din 24 martie 2021, Hotărârea nr. 19/2021, act normativ care este întru totul de acord cu conținutul și forma Proiectului de directivă privind salariile minime adecvate în UE.

Prin urmare, documentul de poziție al Guvernului reprezintă, de fapt, punctul de vedere al Ministerului Muncii. Portavocea puterii și vârful de lance al politicii de austeritate, prin înghețarea pe termen nedefinit a salariilor și pensiilor, fiind ministrul muncii, Raluca Turcan, care, de Ziua mondială a salariului minim pe economie, „s-a trezit moartă”, neavând nicio reacție pe această temă.

Ringo Dămureanu

#90744

H=0V=0L=2

## Pl-x 219/2018.

Raport asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 565 din 19 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial din 13 noiembrie, transmisă cu adresa Pl-x 219/2018/2021.

Legea a fost adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 75 și art. 76 din Constituția României, republicată, și a fost transmisă spre promulgare președintelui la data de 10 iulie 2018.

Președintele a transmis, în data de 27 iulie 2018, o sesizare de neconstituționalitate.

Ca urmare a acesteia, Curtea Constituțională a pronunțat decizia prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea în ședința din 18 februarie 2019.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Guvernul, prin adresa nr. 3.288 din 13 mai 2020, precizează că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 565/2018 și documentele anexate în ședința din data de 12 mai 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Legii pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Ringo Dămureanu

#103062

H=0V=0L=2

Mulțumesc. Pl-x 149/2020/2021.

Raport comun asupra Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu Legea privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 242 din 2020, publicată în Monitorul Oficial din 12 iunie 2020, transmisă cu adresa Pl-x 149/2020/2021.

Legea a fost adoptată de Parlament și transmisă spre promulgare președintelui în data de 25 aprilie 2020.

În data de 24 aprilie a fost formulată o sesizare de neconstituționalitate de către deputați aparținând unui grup parlamentar, iar Guvernul României a transmis, în data de 7 mai 2020, o sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile legii.

Ca urmare a sesizării, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 242 din 3 iunie 2020, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că dispozițiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale sunt neconstituționale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare în ședința din 22 martie 2021.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61, art. 63 și art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea sus-menționată în ședința desfășurată în sistem mixt din ziua de 15 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea și documentele anexate în ședința din 18 mai 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Dan Tanasă

#116612

H=1V=1L=1

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,

În 2014 am înființat un ONG – Asociația Civică pentru Demnitate în Europa – și am reușit să câștig zeci de procese în instanțele din România, prin care am îndepărtat steagul secuiesc și drapelul Ungariei de pe instituțiile publice ale statului român.

Toate aceste procese trebuiau să fie câștigate de prefecții din Harghita, Covasna, Mureș, nu să le câștig eu, cetățean particular cu un ONG.

Așa ceva nu se întâmplă în niciun stat cu apă caldă la robinet, ca un cetățean particular să înființeze un ONG ca să aplice Constituția și să facă ceea ce ar trebui să facă instituțiile statului român – prefecturile! Nicăieri în lume nu se întâmplă așa ceva!

Mie îmi e rușine că sunt reprezentat în teritoriu de prefecți care nu au niciun fel de respect față de simbolurile naționale!

Îmi amintesc, în urmă cu mai mulți ani, un cetățean, într-o sală de sport din Sfântu Gheorghe, deci într-un loc public, la intonarea Imnului de stat al României s-a întors cu spatele la sală – găsiți înregistrarea video pe blogul meu –, s-a întors cu spatele la sală și a arătat gesturi obscene. N-a suferit absolut... A existat o..., n-am făcut-o eu, dar a existat o plângere penală. N-a suferit nici măcar o amendă, o bătaie pe umăr. Parchetul n-a putut să-i facă absolut nimic!

Înțelegeți, dragi parlamentari de la putere, în Germania, dacă arăți gesturi obscene în trafic, riști cel puțin 5.000 de euro amendă; în România, dacă iei drapelul național al României de pe stâlp și îl arunci în noroi, nu riști absolut nimic.

Iar, de-a lungul timpului, știu că pentru oamenii politici de la București Harghita și Covasna câteodată sunt la mii de kilometri de depărtare, dar să știți că sunt aici, la două ore.

Am semnalat, în ultimul deceniu, nenumărate cazuri în care drapelul României a fost ori incendiat... Îmi amintesc, la Târgu Mureș, drapelul României stătea incendiat, ars; n-a pățit nimeni absolut nimic!

În repetate rânduri, drapelul României este batjocorit.

Știu, sunt situații, nu suntem de acord cu ele, dar trebuie să înțelegem că respectul pentru simbolurile naționale trebuie să fie o chestiune fundamentală, domnilor!

Nu vă cerem...

Silviu Nicu Macovei

#125286

H=0V=0L=2

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind statutul ofițerilor de informații, trimis cu adresa PL-x 609 din 24 septembrie 2007.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea statutului profesional și de carieră al ofițerilor de informații, în sensul creării unui nou cadru legal privind drepturile și obligațiile acestei categorii profesionale, reglementând limitele activității și responsabilitatea acțiunilor întreprinse. În proiectul de lege se precizează că ofițerii de informații, exclusiv cadrele militare, sunt funcționari publici. Ofițerii de informații, în raport cu atribuțiile și competențele autorității în cadrul căreia activează, în exercitarea funcției îndeplinite, în condițiile legii, au dreptul de a utiliza mijloace și metode specifice activității de informații și contrainformații și să solicite oricărei persoane sprijin în realizarea securității naționale a României.

De asemenea, în lege se stipulează faptul că se interzice folosirea ca acoperire a reprezentanților și personalului autorităților puterii legislative, executive ori judecătorești, precum și a mass-mediei, legal constituite. Orice restrângere a unor drepturi și libertăți constituționale săvârșită în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în afara situațiilor prevăzute de lege, atrage după sine răspundere administrativă, civilă sau penală, după caz.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 și art. 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cele două comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Astfel, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege în ședința desfășurată în sistem mixt din ziua de 15 aprilie 2021.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a examinat inițiativa legislativă în ședința desfășurată în sistem mixt din data de 18 mai 2021.

Prin urmare, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege privind statutul ofițerilor de informații, întrucât în forma propusă nu mai corespunde contextului actual.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 118 alin. (2) și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

Ringo Dămureanu

#140573

## Pl-x 720/2018/2021.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ au fost sesizate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 323 din 10 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României din 11 septembrie 2020, transmisă cu adresa Pl-x 720/2018/2021.

Legea a fost adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 2 martie 2020.

Deputați aparținând unui grup parlamentar au trimis, în data de 2 martie 2020, o sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile acestei legi.

Curtea, admițând obiecția de neconstituționalitate, a constatat că legea respectivă este neconstituțională.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

Comisia pentru învățământ a dezbătut legea în data de 14 octombrie 2020. Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 323/2020 și documentele anexate în ședința din data de 18 mai 2021.

Membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Laurențiu-Cristinel Țepeluș

#162237

H=0V=0L=2

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Legii pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, Pl-x 464/2017/2021

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ au fost sesizate cu Legea pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018, transmisă cu adresa Pl-x 464/2017/2021.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 14 februarie 2018.

Legea are ca obiect de reglementare înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș, ca unitate de învățământ preuniversitar, cu predare în limba maghiară, parte a sistemului național de învățământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureș, prin divizarea parțială a Liceului „Bolyai Farkasˮ din Târgu Mureș. Liceul dobândește și păstrează personalitatea juridică, prin derogare de la prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Liceul cuprinde clase de învățământ primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist și real, iar filiera vocațională, pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic.

Actul normativ face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 118 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2018, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că Legea pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituțională.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate. Membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc.

Mulțumesc.

Dan Tanasă

#165815

H=1V=0L=1

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Ce ironie a sorții!

Ce ironie a sorții! Să ajung să vorbesc la microfonul Camerei Deputaților despre acest proiect de lege, în urma unei plângeri penale pe care am formulat-o... E un director de școală cercetat penal, un fost inspector școlar destituit, cercetat penal în cazul ăsta.

O să folosesc acest prilej rapid ca să vă transmit, să vă informez că acest proiect a fost un proiect aberant, a fost o negociere cu UDMR, care încearcă să distrugă Colegiul Național „Unirea” din Târgu Mureș. Este un alt exemplu a ceea ce înseamnă separatismul și segregarea pe criterii etnice în învățământul românesc, pentru care a militat UDMR întotdeauna, care, din punctul meu de vedere, este efectiv o bombă cu ceas, dar o vom descoperi mai încolo. Segregarea pe criterii etnice a învățământului este o bombă cu ceas, dar o vom constata mai încolo.

Și, apoi, aș vrea să-i cert prietenește, colegial, pe colegii de la PSD și să le spun că au făcut o greșeală mare, mare de tot atunci când au cedat, iar atunci când domnul Dragnea a vorbit prin telefon cu Viktor Orbán și a obținut ca prin Parlamentul României să treacă această lege a fost o greșeală politică. Nu putem ceda în fața UDMR chiar absolut orice!

Înființarea unităților de învățământ se face la nivel local, prin hotărârile consiliilor locale. Nu se trece o lege prin Parlamentul României doar pentru că Dragnea a avut o discuție cu Viktor Orbán. Este inacceptabil așa ceva! Înțelegeți că politica trebuie să aibă anumite limite, iar demnitatea națională, simbolurile naționale, respectul... Sigur, îi respectăm pe colegii de la UDMR, nu se pune problema, dar anumite chestiuni nu pot fi negociate. Chiar să te apuci să treci o lege ca să înființezi o unitate școlară prin Parlamentul României doar pentru că Dragnea a negociat cu Viktor Orbán nu e în regulă.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați,

Epoca de aur a luat sfârșit în 1989, dar, din păcate, reminiscențele acelui sistem național comunist mai bântuie și acum prin Parlamentul României.

Am fost nevoiți să inițiem această lege, care a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, și noi ne supunem deciziei Curții și în acele situații când decizia Curții nu ne convine. Am fost nevoiți să inițiem acest proiect de lege pentru că autoritățile locale au fost de rea-credință și ani de zile au blocat, prin rea-credință, înființarea unei școli maghiare. Sigur, nu cred că s-ar fi opus dacă era vorba de o școală românească. S-au opus pentru că acei decidenți la nivel local erau șovini, doamnelor și domnilor. Ăsta e adevărul! Și de aceea a ajuns acest proiect de lege în Parlamentul României, pentru că, dacă acei decidenți locali nu erau șovini, nici noi nu veneam cu acest proiect de lege aici, în Parlamentul României.

Nu cred că înființarea unei școli în limba unei minorități naționale ar afecta cu ceva statul român. E o bazaconie și trebuie să fii patriotard să faci o plângere penală pe chestia asta, trebuie să fii absolut rău intenționat.

Sigur, acea problemă a școlii s-a rezolvat pe alte căi și, până la urmă, s-au găsit oameni raționali, care n-au fost patriotarzi și n-au apelat la bazaconii și stupiditate. Mulțumesc.

Ringo Dămureanu

#172498

## Pl-x 299/2016/2021.

Raport comun asupra Legii privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ au fost sesizate cu Legea privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 235 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României din 19 iunie 2020, transmisă în vederea reexaminării cu adresa Pl-x 299/2016/2021.

Legea, adoptată de Parlament, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 17 februarie 2020.

La data de 12 februarie 2020 a fost formulată de către un număr de 26 de senatori o sesizare de neconstituționalitate a legii transmise spre promulgare.

La data de 17 februarie 2020 a fost formulată de către Avocatul Poporului o sesizare de neconstituționalitate a legii transmise spre promulgare.

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat decizia prin care se admite obiecția de neconstituționalitate și constată că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dezbătut legea în ședința din data de 29 iunie 2020.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 235/2020 și documentele anexate în ședința din data de 12 mai 2021.

Membrii celor două comisii, cu unanimitate de voturi, propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Cristina-Mădălina Prună

#175700

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să vă rog să luați loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

O să vă rog, de asemenea, să vă pregătiți cartelele și tabletele, astfel încât să facem un vot de control.

Rog stafful tehnic să pregătească acest vot.

Vot, vă rog.

Avem o prezență de 305 deputați.

Intrăm în sesiunea de vot final.

Punctul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

Punctul 1. Proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; BPI 199/2021; PHCD 50/2021.

Comisia pentru regulament propune respingerea proiectului de hotărâre.

Se respinge cu votul majorității deputaților. Vot, vă rog.

Cu 236 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă și doi colegi sau două colege care nu votează, proiectul de hotărâre a fost respins.

Punctul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 182/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, 109 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 3. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun; Pl-x 541/2018; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 260 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă, o abținere și doi colegi sau două colege care nu votează, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 4. Propunerea legislativă privind exploatarea masei lemnoase; Pl-x 417/2020; lege ordinară.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 315 voturi pentru și o abținere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 5. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 234 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; Pl-x 262/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 109 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 6. Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Legea zootehniei nr. 32/2019; PL-x 313/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 180 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 7. Proiectul de lege privind declararea zilei de 9 mai – Ziua proclamării independenței României, ca zi de sărbătoare națională; PL-x 394/2016; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 109 voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul III. Legi organice. Respingeri.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor prevederi referitoare la organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie; Pl-x 698/2018; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru muncă propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 316 voturi pentru și un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul a fost respins.

Punctul 9. Legea pentru modificarea Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 565 din 19 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 13 noiembrie 2018; Pl-x 219/2018/2019; lege organică.

Comisia pentru constituționalitate propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 209 voturi pentru, 110 voturi împotrivă și o abținere, legea a fost respinsă.

Punctul 10. Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, reexaminată la cererea Președintelui României; Pl-x 450/2020/2021; lege organică, aflată în procedură de urgență.

Comisia juridică propune respingerea legii. Vot, vă rog.

Cu 323 de voturi pentru, în unanimitate, legea a fost respinsă.

Punctul 11. Legea privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 242 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 12 iunie 2020; Pl-x 149/2020/2021; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 322 de voturi pentru, în unanimitate, legea a fost respinsă.

Punctul 12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 5 al Legii nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali; Pl-x 446/2015; lege organică.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi pentru și 112 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 13. Proiectul de lege privind statutul ofițerilor de informații; PL-x 609/2007; lege organică. Comisia juridică și Comisia pentru apărare propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 323 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 14. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 323 din 10 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 septembrie 2020; Pl-x 720/2018/2020; lege organică.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru constituționalitate propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 322 de voturi pentru, în unanimitate, legea a fost respinsă.

Punctul 15. Legea pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 190 din 27 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 din 4 iunie 2020; Pl-x 262/2019/2020; lege organică.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru constituționalitate propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Cu 322 de voturi pentru și un vot împotrivă, legea a fost respinsă.

Punctul 16. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 220/2018 privind transmiterea unor suprafețe de fond forestier din grupa I funcțională – vegetația forestieră cu funcții speciale de protecție din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale; PL-x 310/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură, Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru mediu propun respingerea proiectului de lege.

vreți să înțelegeți...

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma