Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 21 decembrie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice. Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: trei deputați PSD, trei deputați PNL, doi deputați USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mirela-Elena Adomnicăi, de la Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, aveți cuvântul, doamnă deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se referă la drama copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate.

Într-o perioadă socială dificilă, marcată de criza sanitară și de restricții, peste 75.800 de copii sunt rămași în țară în grija rudelor, ca urmare a migrației economice a părinților. Asta arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflați în evidența serviciilor publice de asistență socială, numărul real al acestora fiind probabil mult mai mare. Pe fondul crizei pandemice pe care o traversăm, situația copiilor rămași singuri acasă se agravează și mai tare din punct de vedere psihoemoțional și social.

Conform organizației Salvați Copiii România, copiii rămași singuri în țară, pentru că părinții sunt nevoiți să muncească peste granițe, au fost vulnerabilizați suplimentar în această perioadă de criză sanitară. Mulți dintre ei au trecut prin anxietățile acestei perioade fără să-și aibă părinții alături. Izolarea socială, care a fost necesară pentru a limita pandemia, pe ei i-a marginalizat și mai mult, pentru că și-au auzit părinții doar la telefon.

Cel mai mare număr de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate este în județul Suceava. Conform Agenției Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în iunie 2021, 7.216 copii din Suceava aveau unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Urmează județul Botoșani, cu 5.421 de copii, iar județul Iași se situează pe a treia poziție în ceea ce privește numărul copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate.

Acești copii traversează o situație foarte grea, mai ales atunci când bunicii în grija cărora rămân sunt în vârstă. Pentru a preveni diferite situații de risc, printre care și cel de instituționalizare, serviciile de sprijin pentru acești copii și pentru persoanele în grija cărora rămân sunt extrem de importante. Diverse ONG-uri, alături de parteneri din mediul privat, au creat de-a lungul timpului o serie de astfel de servicii, adresate atât copiilor, părinților lor, cât și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, dar, având în vedere amploarea fenomenului, este neapărată nevoie de intervenția mult mai hotărâtă a statului.

Înființarea noului minister al familiei este o decizie mai mult decât bine-venită și poate fi un prim pas mai serios în această direcție. Ministerul Familiei este o normalitate pentru o mare parte a țărilor din Europa, pentru multe dintre state reprezentând un minister al viitorului care are rolul de a se ocupa de grija pentru sănătatea comunitară. În Norvegia, un astfel de minister a apărut încă din 1956 și este un portofoliu

foarte important pentru guvernul de la Oslo. În Marea Britanie, un astfel de minister ajută familiile defavorizate, iar, la inițiativa acestuia, copiii din Regatul Unit primesc o masă gratuită la școală. Ministerul Familiei există și în Polonia, Ungaria, în Germania, unde una dintre atribuții are în vedere sănătatea mintală a copiilor.

Vă rog să concluzionați, doamnă deputat!

Acum concluzionez.

Trăim, în continuare, o perioadă plină de neprevăzut, de schimbări constante și adesea dificile, care își lasă amprenta pe noi toți, dar mai ales pe copiii care provin din comunități și medii defavorizate. Există o nevoie mai mare ca niciodată de proiecte care să-i ajute pe copii să facă față dificultăților educaționale, psihologice, sociale și inclusiv vulnerabilizărilor suplimentare generate de perioada pandemică pe care o traversăm.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm seria declarațiilor politice cu domnul Dumitru Coarnă, de la Grupul PSD.

Nu este.

Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, de la Grupul PSD?

Nu este.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute la dispoziție pentru declarația dumneavoastră politică.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„România are nevoie de înființarea unui departament național cu reprezentare județeană care să sprijine comunele pentru accesarea fondurilor europene”

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În cadrul declarației mele de astăzi voi aborda o temă de interes pentru autoritățile locale. Fie că vorbim aici de consilii județene, fie că vorbim de primării, în ambele cazuri avem nevoie urgentă de experți pentru atragerea fondurilor europene, care să fie specializați, în cel mai scurt timp, la București, sub coordonarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Sunt tot mai mulți cei care vorbesc despre fondurile europene și șansa unică pe care o are România să se dezvolte prin accesarea fondurilor din Planul național de redresare și reziliență, dar prea puțini sunt cei care se gândesc că sunt autorități locale care au nevoie de sprijin direct pentru a beneficia de ele.

Baza tuturor proiectelor rezidă în gradul de pregătire al funcționarilor care scriu aceste proiecte, iar acești oameni nu doar că nu au mereu acces la o pregătire profesională corespunzătoare și actualizată potrivit evoluțiilor tot mai rapide, ci de cele mai multe ori acești specialiști efectiv nu se regăsesc în cadrul instituțiilor locale.

Stimați colegi,

Spre exemplu, Consiliul Județean Alba are nevoie de un departament cu cei mai buni specialiști, care să colaboreze cu grupurile de acțiune locală, dar și cu primăriile, să ajute la scrierea proiectelor europene și să sprijine implementarea acestora. Având în vedere numărul scăzut de angajați al unor primării de comune și faptul că nu pot face față acestor provocări, existența unui astfel de departament este mai mult decât utilă, întrucât există proiecte la care pot aplicat mai multe UAT-uri.

Vă rog să concluzionați!

Vă mulțumesc. Deputat al PSD de Alba Radu Tuhuț.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Întreb dacă doamna deputat Alexandra Huțu, de la Grupul PSD, este.

Nu.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif? Nu este.

Doamna deputat Ileana-Cristina Dumitrache? De asemenea, nu este. Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL. Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Mărculescu, pentru a susține declarația politică.

Aveți 3 minute la dispoziție. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Binecuvântarea de a fi cetățean european”.

Ultimii doi ani au reprezentat cea mai mare provocare din ultima perioadă pentru toți cetățenii europeni. Cu toate acestea, pandemia cauzată de virusul SARS-CoV-2 a condus la o mai mare solidaritate în cadrul spațiului comunitar european și ne-a făcut să realizăm ce noroc este pentru noi, românii, să fim parte din marea familie a Uniunii Europene.

Această apartenență ne-a înlesnit accesul la mecanismele de combatere a acestui virus, și anume la vaccin. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană ne-a oferit

pârghiile de combatere a efectelor economice ale acestei pandemii, prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Mecanismul de redresare și reziliență este un instrument financiar temporar, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, cadrul financiar multianual pentru perioada 2021–2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face față provocărilor generate de pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice. Din acest mecanism, fiecare stat membru, prin planul național de redresare și reziliență propriu, va atrage fondurile necesare reconstrucției post-pandemice.

Prin Planul național de redresare și reziliență sunt stabilite domeniile prioritare de investiții, în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. În cazul țării noastre, fondurile pe care urmează să le primim reprezintă 14,3 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi, pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat George-Cristian Tuță, de la Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Domnilor deputați,

Stimați colegi,

Institutul Național de Statistică ne amintește în fiecare an o realitate peste care trecem cu vederea prea ușor. Mai mult de 96% dintre familiile de români sunt proprietari peste locuințele în care își duc traiul. Din totalul proprietarilor imobiliari din România, peste 90 de procente și-au cumpărat spațiul de locuit după anul 2000. Cu alte cuvinte, de două decenii, românii își zidesc, practic, economiile în pereții unei locuințe. Astfel se irosește șansa de a-și investi capitalul în ceva mai profitabil, mai rentabil pe termen lung.

Fără a pune în discuție motivațiile sociale și psihologice care îi determină să ia decizia de a cumpăra mai degrabă decât de a închiria, remarcăm totuși că e un comportament care nu ajută deloc economia românească în ansamblu.

În același timp, gradul de economisire al românilor nu trece aproape niciodată de 15%. Firește, nivelul scăzut al salariilor în raport cu necesitățile zilnice are un impact major. Cu toate acestea, goana după bunuri de import de folosință îndelungată ne face să ne gândim că totuși există un nivel de lichiditate care este drenat în mod impulsiv.

Concluzia față de cele de mai sus este că românii nu au cea mai solidă educație financiară care să le permită maximizarea utilizării venitului familial, atât cât este. Este important pentru toți cetățenii să conștientizeze că există nevoia unei educații financiare care să fie transmise de la cele mai fragede vârste. Acesta este și motivul pentru care cred că e necesară o politică integrată și coerentă cât mai urgent pusă în dezbatere. Cred că este nevoie de o strategie de incluziune financiară pentru toți cetățenii României.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Continuăm cu Grupul parlamentar al USR. Îi dau cuvântul domnului deputat Nicu Fălcoi.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. Adevărul, ca datorie”. Mi-aș fi dorit ca împlinirea a 32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 să ne găsească sub alte auspicii.

Ca unul care reprezintă aici, în Parlamentul României, Timișoara, orașul în care pe 16 decembrie 1989 a început revolta populară care a dus la înlăturarea regimului comunist, pot spune, cu amărăciune, că avem puține motive să ne uităm liniștiți în ochii românilor.

Dosarul Revoluției este nefinalizat. Cei care-și plâng în fiecare decembrie morții nu pot spune că, oficial, s-a stabilit adevărul și că li s-a făcut cuvenita dreptate. Încă nu știm când anume cei vinovați pentru crimele de atunci vor plăti în fața istoriei, ca gest de minimă reparație. Și nu avem încă adevărul oficial, adevărul care să fie scris în cărțile de istorie pentru generațiile care vor veni. Pentru că noi, ceilalți, aceia care eram suficient de maturi în decembrie 1989, am înțeles destul de repede cine s-a aliniat atunci în spatele „tătucului” Ion Ilici Iliescu.

Restaurația de atunci s-a întâmplat foarte rapid. Ion Iliescu și clica lui au vrut pentru România nu libertate și democrație, ci o „democrație originală”. Adică un neocomunism care să le conserve unora privilegiile de castă.

Timișoara și-a plâns zilele acestea morții. În acele zile ale lui decembrie 1989 au fost acolo, pe străzi și în balconul operei, înainte ca Ceaușescu să fugă, oameni care n-au avut absolut nicio garanție că vor scăpa cu viață. Au riscat tot pentru libertate. Oamenii aceia n-au avut absolut nimic de-a face cu cohortele de nomenclaturiști, securiști și oportuniști cocoțați pe valul revoltei populare după fuga dictatorului.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, de la Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor, astăzi se împlinesc 32 de ani de la Revoluție.

21 decembrie este despre povestea unei generații care a ales să lupte.

21 decembrie este despre libertate, sacrificiu și speranță. Speranța că se poate trăi liber în România, fără frica de a fi persecutat sau amenințat cu moartea.

M-am născut după Revoluție, dar știu că libertatea de care m-am bucurat mereu a fost darul primit de la cei care au dorit-o atât de mult și au murit pentru ea acum 32 de ani.

Mă gândesc la ei cu recunoștință și tristețe în același timp. Știu că le sunt dator. Știu că le suntem datori, pentru că tot ceea ce am realizat până acum a fost mulțumită curajului lor.

Da! Acum 32 de ani începea Revoluția și la București, oamenii ieșind în stradă pentru recâștigarea libertății.

Iar răspunsul regimului ceaușist fiind unul brutal și sângeros, mii de oameni plătind cu propria viață sau cu pierderea cuiva drag libertatea de care astăzi ne bucurăm.

Din păcate, după 32 de ani, speranțele lor, de atunci, speranțele noastre, ale tuturor, au fost înșelate de o clasă politică care, în general, și-a servit doar interesele proprii.

Au trecut 3 decenii de când în fruntea țării se perindă tot soiul de nomenclaturiști „emanați”. Timp în care peste 4 milioane de români au ajuns la muncă în străinătate, alungați de sărăcia și disperarea din țară provocate de nomenclaturiști rebotezați în Frontul Salvării Naționale.

Da, doamnelor și domnilor, un sfert din populația României a emigrat!

Astăzi, vechii și noii FSN-iști încearcă din nou să ne prostească, vorbindu-ne pompos de la tribune despre „libertate”, cultivând ura față de străini, față de minoritățile etnice sau chiar față de același Occident venerat nu demult cu atâta ardoare.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Continuăm cu Grupul parlamentar AUR. Îi dau cuvântul domnului deputat Viorel Focșa.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Li-ber-ta-te fără certificate!”.

Stimată doamnă președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

În urmă cu 32 de ani, toți românii au strigat într-un cuget și o simțire: „Li-ber-ta-te!” Prins între scenariul bine tâlcuit în afara țării și valurile de oameni care au ieșit în stradă, regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu a căzut. Nu însă și o mare parte a oamenilor care l-au servit, cei care au făcut parte din scenariu și au întors armele. Acești oameni au condus și conduc țara după 1989, unii din umbră, alții la vedere.

Din păcate, au rămas prea multe întrebări fără răspuns: cine a ordonat? Cine a tras? Cine a răspuns?

De cel puțin un an încoace se mai ridică, în mod insistent, o întrebare: ce s-a ales din libertatea pentru care au murit peste 1.000 de români nevinovați și peste 4.000 au fost răniți? Suntem noi, cei de azi, liberi așa cum ei, cei din decembrie 1989, și-au dorit să fim?

Privind retroactiv, pornind de la regimul neocomunist al lui Ion Iliescu, continuând cu distrugerea deliberată a economiei naționale și terminând cu statutul de colonie pe care l-am dobândit prin efortul nemijlocit al întregii clase politice de după 1989, țara noastră nu a fost niciodată liberă.

Doar că astăzi reacția unei mari părți a clasei politice la efectele pandemiei de SARS-CoV-2 ne îndepărtează și mai mult de „Li-ber-ta-tea” strigată din stradă în 1989.

După 32 de ani de la ceea ce unii numesc lovitură de stat, iar alții Revoluție, am ajuns să luptăm din nou pentru drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la sănătate, dreptul la muncă, dreptul la libera circulație, dreptul la manifestarea convingerilor religioase.

Mulțumesc, domnule deputat. Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR. Domnul deputat Benedek Zacharie? Nu este.

Grupul parlamentar al minorităților naționale. Domnul deputat Ghervazen Longher? Nu este.

Atunci, revenim la Grupul parlamentar al PSD. Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă. Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: „Președintele CSM, Bogdan Mateescu, a rămas în funcție, ca interimar, peste mandatul legal. CSM a respins candidaturile magistraților Baltag și Chiș. Justiția, aruncată în derizoriu!”.

„Să nu uităm că istoria nu-i va uita pe vinovați și vinovați suntem cu toții: unii pentru că am tăcut, alții pentru că am greșit, cu toții pentru că am suportat.”

Facem această introducere în condițiile în care președintele CSM, Bogdan Mateescu, a rămas în funcție, ca interimar, peste mandatul legal, până când vor fi organizate noi alegeri, în urma cărora să fie desemnat un șef al consiliului, candidaturile magistraților Gabriela Baltag și Andreea Chiș fiind respinse.

Magistrații din toată țara se revoltă în fața acestei ilegalități fără precedent.

Magistratul Mădălina Afrasinie, de la Tribunalul București, critică ce s-a întâmplat joi, 16 decembrie 2021, în CSM, atrăgând atenția că este o nouă confirmare că judecătorii au rămas pe cont propriu. „Orgoliile au învins. În realitate, noi toți am fost învinși. Judecători, justițiabili. Supremația legii a fost învinsă. De ce tăcem? Pentru că știam că așa se va întâmpla. Atât de dezamăgiți suntem de acest CSM, încât nu ne mai pasă.”

Magistratul Viorica Costiniu, președintele de onoare al Asociației Magistraților din România, a solicitat demisia, în bloc, pentru toți membrii CSM după refuzul de a vota una dintre candidatele Gabriela Baltag și Andreea Chiș pentru funcția de președinte, reproșându-le membrilor CSM faptul că au dezonorat atât consiliul, cât și întreaga magistratură, deoarece prin votul iresponsabil de joi și-au distrus orice urmă de reprezentativitate.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Dan-Constantin Șlincu, de la Grupul PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

Mă aflu la această tribună pentru a vă transmite un mesaj de sărbători atât Domniilor Voastre, colegii mei, cât și botoșănenilor și românilor.

Mai sunt câteva zile până la Crăciun, atunci când vom sărbători Nașterea Domnului. Este darul pe care îl primim în fiecare an și care înseamnă mult mai mult decât cadourile, petrecerile sau mesele cu familia și cu prietenii.

Îmi doresc să profităm de acest dar, cel al Nașterii Domnului, și să îl folosim cum putem mai bine. Prin înțelegere, prin toleranță, prin grijă față de semeni, prin onorarea cuvântului dat, prin aplecare în adevăratul sens al cuvântului spre necazul oamenilor din jurul nostru, și nu numai.

Să ne amintim de mesajul simplu „Doamne-ajută!”. Am interpretat aceste cuvinte pline de semnificații poate puțin altfel. Câtă vreme noi, oamenii simpli, avem posibilitatea să ajutăm, să o facem! Fără a cere nimic în schimb, fără a aștepta recunoștință! Doar să ajutăm, astfel ajutându-ne pe noi, prin onorarea darului pe care îl primim în fiecare an.

Stimați colegi,

Dragi români,

Vă doresc să vă bucurați de darul Nașterii Domnului și să aveți parte de sărbători binecuvântate alături de cei dragi! Sunt Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Alexandra Huțu, tot de la Grupul PSD.

Bună dimineața! Stimate colege, Stimați colegi,

Voi intra abrupt în subiect, pentru că e un subiect extrem de sensibil.

Zilele trecute am deschis o carte adresată copiilor cu titlul „99 de întrebări și răspunsuri doar pentru băieți”. După o căutare rapidă pe internet, am descoperit că există o carte similară și pentru fete. Ambele volume sunt publicate de o editură care este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Ministerului Educației în privința editării manualelor școlare. De aici și impresia că acea carte, care cuprinde și câteva capitole despre educația sexuală a băieților, ar fi avut girul autorităților române din domeniul educației.

Nu voi reproduce aici conținutul, care m-a șocat și m-a revoltat, din această carte, pentru că ar fi prea mult pentru a

rosti acele întrebări de la tribuna Camerei Deputaților. Dar pot să vă asigur că, dacă acel conținut așa-zis „educațional” ar face obiectul unei emisiuni TV, atunci, cu certitudine ar conține avertismentul „18+ ani” și ar fi fost difuzată după ora 23.00. Iar cu asta cred că am spus totul. Am acest volum la mine, deci vi-l pot înmâna, să vedeți și dumneavoastră că ceea ce spun este real.

Nu am nimic împotriva educației sexuale pentru adolescenți, dacă ea este făcută la vârsta potrivită, într-un cadru potrivit și, desigur, cu consimțământul informat al părinților. Am convingerea că prin informare și educație adecvată putem preveni multe fenomene negative care par a fi din ce în ce mai prezente în societatea românească, precum mame minore, violența sexuală sau alte asemenea realități tulburătoare.

Dar, în același timp, cred că fiecare lucru trebuie făcut la timpul său. Cartea despre care vă vorbesc nu are niciun avertisment cu privire la vârstă. De altfel, așa cum reiese chiar de pe copertă, este editată în secțiunea „Pentru copii”, deci se adresează în mod direct copiilor, nu părinților. Ea poate fi cumpărată, fără restricții, de orice elev, indiferent de vârstă, pentru că nu există decât o recomandare de „11+”.

## Mulțumesc și eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cozma Adrian.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

„Românii nu mai trebuie să stea la cozi în vamă!”. Stimați colegi,

Ani de zile s-a vorbit în România despre statul la cozi, fie că vorbim de plata impozitelor, la pașapoarte, în trafic, în vămi, și ne întrebăm de ce nu scăpăm de acest stigmat. Pentru că nu am rezolvat problemele și cauzele pentru care stăm ore în șir în fața instituțiilor sau în alte părți. Zilele acestea ne-am confruntat cu aceeași problemă cu care ne confruntăm cu ocazia sărbătorilor de iarnă, când frații români se întorc în țară pentru a petrece împreună cu familia și prietenii. Sunt românii care au plecat pentru o viață mai bună și care ne aduc nu doar bucurie, ci sunt și cei care ne aduc bani, direct și indirect, prin cheltuielile pe care le fac în țară.

E trist că românii trec ușor prin țările europene, dar sunt blocați la intrarea în țara lor.

La trecerea de frontieră din Petea, județul Satu Mare, cozile de mașini au depășit 30 de kilometri la sfârșitul de săptămână. Un lucru e cert, se știa că în aceste zile fluxul de persoane va crește mult, dar autoritățile au fost luate pe nepregătite, iar autoritățile maghiare nu au dat dovadă de o bună colaborare nici astăzi.

Ținând cont de situația în care ne aflăm, era nevoie de măsuri extraordinare, rapide, care să ducă la îmbunătățirea și rezolvarea problemei, în cele din urmă. Chiar dacă Poliția de Frontieră a suplimentat numărul personalului planificat la controlul documentelor de călătorie în punctele de trecere, lucrurile au decurs anevoios. Am cerut insistent autorităților maghiare să ia măsuri și să deschidă fluxuri suplimentare la intrarea în România, însă n-avem în acest moment un răspuns favorabil.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Simina Tulbure.

Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„Simina, eu nu mă mai întorc.” „Simina, am încercat, am luptat, nu mai am energie. Plec din țară.” Aud tot mai des astfel de afirmații. Dragi cetățeni, vă aud.

Vă invit să facem un exercițiu de imaginație.

Cum ar fi dacă imaginile cu străzile goale din starea de urgență ar deveni noua realitate a României?

Deja ne confruntăm cu sate depopulate, iar ritmul tinerilor care pleacă din țară nu s-a potolit deloc în ultimii ani. 36 din 42 de județe au mai mulți pensionari decât tineri. România pierde anual, în medie, 140.000 de locuitori, prin deces și emigrare.

În mod incontestabil, România îmbătrânește, vârsta medie a populației este de 42 de ani, iar noi, chiar și aici, în Parlament, în loc să ne sprijinim tinerii să își găsească un rost în țară și să îi implicăm în luarea de decizii, acceptăm limbajul de lemn care duce spre netransparență și sprijină prăpastia dintre cetățeni și politicieni.

Peste 100.000 de copii au cel puțin un părinte în străinătate, iar 32% dintre aceștia își văd părinții doar o singură dată pe an. Și eu am trăit în afara granițelor țării și îmi vedeam părinții foarte rar. Dar, dincolo de cifre, vorbim

despre familii, milioane de români care trăiesc în afara țării, care își doresc un singur lucru – o viață decentă, pe care România, în momentul de față, nu le-o poate oferi.

România este o țară de emigrare, iar fenomenul de emigrare reprezintă cea de-a doua cauză principală pentru reducerea populației.

Eu, ca deputat de diasporă, nu pot să stau cu mâinile în sân și să aștept să văd țara golindu-se de cetățeni.

Vă rog să concluzionați.

Câți vom mai fi în 2050? Cum se simt românii în România, care sunt soluțiile la depopulare și o populație îmbătrânită?

Mulțumesc.

Simina Tulbure, deputat de diasporă.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cristian Ichim, de la Grupul parlamentar al USR. Vă rog.

Bună dimineața! Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi, Dragi români, „Educația are nevoie de sprijin!”. În aceste zile se discută intens despre bugetul de stat – și mă voi referi acum la importanța acordată educației. Nu e prima oară și, după cum știm cu toții, nu va fi nici ultima dată când educația este lăsată pe ultimele locuri, pentru că problemele endemice ale sistemului nostru de educație nu sunt luate în considerare. Trebuie să recunoaștem că nu prețuim educația ca atare, că s-a profitat de pe urma ei, că a fost politizată și că nu există niciun plan pentru reechilibrarea sistemului. Bugetul insuficient și faptul că se taie cu regularitate din banii pe care educația ar trebui să îi primească sunt dovezi clare ale interesului minim pe care guvernele României și Parlamentul, în care ne găsim noi astăzi, îl acordă acestui domeniu.

Suntem, în continuare, o țară care are un număr extrem de mic de absolvenți de studii superioare și presiunile pentru a crește numărul lor sunt uriașe. Piața muncii are nevoie de absolvenți calificați și nu vom putea continua în acest mod. Și piața externă, cea din țările Uniunii Europene, se uită după absolvenții cu studii superioare, pentru că circulația forței de muncă este o mare realitate, pe care trebuie să o acceptăm ca atare. În acest punct intervine propaganda forțelor populiste, care se plâng că suntem dedicați muncii brute și needucate. Adevărul e că nu investim în educație, pentru că preferăm tirade naționaliste și retrograde, ne plângem de rezultatele acestor populisme și uităm că avem nevoie să fim inovativi și capabili să dezvoltăm idei și tehnologii. Ministerul Educației este prins într-un nesfârșit discurs administrativ, incapabil și incompetent pentru vremurile pe care le trăim.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Continuăm cu Grupul parlamentar AUR. Îi dau cuvântul domnului deputat Antonio Andrușceac. Aveți 3 minute la dispoziție, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

O să încep, înainte de declarația politică, cu un omagiu adus celor care, cu 32 de ani în urmă, au luptat și unii dintre ei și-au dat viața pentru o libertate scump plătită, care, în loc să ne facă fericiți de ceea ce am realizat în 32 de ani, ne aduce astăzi o nouă manifestație în fața Parlamentului. Din

nou, românii, la 32 de ani, în loc să comemoreze pașnic, sunt în situația de a protesta împotriva unor politici care au dus România în pragul falimentului.

Declarația mea politică se numește „România, țară dependentă de importuri”.

Stimați colegi,

Mă întreb adesea cum a ajuns România să aibă atât de multă sărăcie, în toată bogăția ei. Avem o populație rurală foarte mare și o suprafață agricolă considerabilă. Beneficiem de subvenții europene pe măsura capacității noastre agricole. Nu ne confruntăm cu episoade cu mult mai secetoase decât alte țări europene și nici cu inundații constante. Teoretic, nu ne lipsește nimic pentru ca România să nu fie un producător agricol de anvergură la nivel european. Practic, am ajuns să importăm peste 72% din tot ceea ce consumăm, deoarece producția agricolă a ajuns să fie din ce în ce mai modestă.

Mă întristez, ca fiecare dintre voi, cred, de fiecare dată când văd în magazine usturoi adus din China, cartofi aduși din Germania, în timp ce produsele românești lipsesc de la rafturi de când a fost eliminată legea care obliga comercianții să aibă la raft 51% produse românești. Înregistrăm, din această cauză, un deficit la comerțul cu produse alimentare, pentru că exportăm porumb, grâu, în timp ce importăm chipsuri și pâine congelată.

Vă rog să vă apropiați de final.

Vă mulțumesc.

Antonio Andrușceac, deputat AUR, Circumscripția electorală nr. 4 Bacău.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR. Domnul deputat Benedek Zacharie? Nu este.

De la Grupul parlamentar al minorităților naționale, dau cuvântul domnului deputat Ghervazen Longher. Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Decembrie este o lună specială în istoria polonezilor și a românilor, în care au loc comemorări ale unor evenimente importante, tragice din istoria recentă a ambelor țări. În decembrie 1981 a fost introdusă în Polonia legea marțială, iar în România, în anul 1989, a început Revoluția.

Pe 13 decembrie anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la introducerea legii marțiale în Polonia.

Pe străzile din Polonia au ieșit atunci tancuri și vehicule blindate, au apărut armata și miliția. Au fost interzise adunările, grevele, au fost suspendate publicațiile majorității titlurilor de presă, a fost limitată posibilitatea de deplasare, activitatea instituțiilor de învățământ superior și lecțiile din școli au fost suspendate, toate coletele poștale au fost cenzurate, telefoanele personale nu au mai putut fi folosite. Mii de milițieni și soldați patrulau străzile supraveghind respectarea introducerii orei miliției. Granițele au fost închise. Au început să fie arestați militanții „Solidarității”. În comunicatul de la ora 6.00 dimineața, generalul Wojciech Jaruzelski a informat despre crearea Consiliului Militar de Salvare Națională, care a preluat conducerea țării. Introducându-se legea marțială, s-a dorit oprirea activității sindicatului „Solidaritatea”, care obținea în țară influență tot mai mare.

Legea marțială a fost abrogată pe 22 iulie 1983. Pe durata ei au fost arestați, în total, 10.131 de militanți ai „Solidarității”, iar în jur de 40 de persoane și-au pierdut viața.

În semn de solidaritate cu victimele legii marțiale, Institutul Memoriei Naționale din Polonia a inițiat, acum câțiva ani, campania „Aprindeți lumina libertății”. Se referă la gestul prin care, la începutul anilor 1980, polonezii și alți cetățeni ai lumii libere și-au exprimat opoziția față de politica brutală a autorităților Republicii Populare Polone. La ferestrele caselor, birourilor, școlilor și diverselor instituții din Polonia sunt aprinse lumânări în semn de comemorare a acelui timp și a victimelor. La acțiune s-a alăturat în acest an și Uniunea Polonezilor din România.

Vă mulțumesc. Crăciun fericit! La mulți ani!

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Întreb dacă domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola, de la grupul neafiliaților, este în sală.

Nu este.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă? De asemenea, nu este.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif?

Nu este.

Doamna deputat Ileana-Cristina Dumitrache? Nu este.

De la Grupul parlamentar al PNL nu mai avem vorbitori. Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Brian Cristian.

Vă rog, aveți 3 minute la dispoziție.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Se împlinește exact un an de când am depus jurământul de învestitură și zilele acestea Parlamentul este un furnicar, din cauză că se votează bugetul. Ca de obicei, acest lucru se

face pe repede înainte, fără un minim de dezbatere și analiză. La educație avem 2,28% din PIB, un minim istoric, iar noul minister înființat, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, are cel mai mic buget, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

De la începutul mandatului am vorbit de la tribună despre problemele care reies dintr-o subfinanțare a sistemului de învățământ, unde, an de an, suntem la coada Uniunii Europene. Iar pe o parte dintre ele le voi menționa din nou. Ne află pe ultimul loc la capitolul participarea adulților care sunt înscriși într-un proces de educare sau formare, cu doar 1,3% din totalul populației, și suntem tot la coada Europei în ceea ce privește absolvenții de facultate. Ne aflăm, în schimb, pe primul loc în UE la rata populației care nu are baie în casă – cu 22,4% – și la rata mortalității infantile. Avem cele mai mici prețuri la băuturi alcoolice – cu 23,6% mai mici decât media europeană – și suntem pe locul 4 în ceea ce privește interesul pentru pariurile sportive.

Chiar dacă multe dintre problemele enumerate mai sus ar putea fi rezolvate prin investiții în domeniul tineretului și o finanțare adecvată a sistemului de învățământ, putem vedea cât de mult îi pasă actualei guvernări de viitorul României. Cu un minim istoric la educație și un buget derizoriu al noii entități care cuprinde tineretul, vedem că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu este, de fapt, un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru. Asta se întâmplă când te preocupă mai mult PR-ul și mai puțin problemele ce ar trebui rezolvate.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Denisa-Elena Neagu, de la Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

„Academia Oamenilor de Știință din România, o academie-fantomă de un leu!”

Stimați colegi,

10 milioane de lei, aproximativ două milioane de euro, este bugetul pe care Academia Oamenilor de Știință din România îl primește în anul 2022 din banii românilor.

Cu acești bani, alocați aproape anual, instituția ar fi trebuit să aibă măcar câteva rezultate inovatoare, revoluționare. Stimați colegi, de câte cercetări revoluționare ați auzit de la AOȘR în cei 14 ani de activitate?

Vă spun eu: zero!

Acesta este rezultatul când 80% din buget este alocat pentru salariile personalului și indemnizația membrilor instituției. Pe cercetare, nici măcar 10%.

Instituția a produs maculatură, adică lucrări strict teoretice, insipide, fără aplicabilitate practică.

Haideți, stimați colegi, să fim tranșanți și să spunem lucrurilor pe nume: această organizație este una fantomă, o lipitoare a bugetului de stat!

Este o uzină de sinecuri de lux înființată de PSD. De aici încasează anual indemnizații de zeci de mii de lei așa-zișii „oameni de știință”, afiliați politic PSD.

Ieșiți de pe scena politică, Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu sau Teodor Meleșcanu sunt doar câteva dintre numele aflate pe statele de plată ale acestei instituții.

USR încearcă de câteva luni să o desființeze. Eu și colegul meu, senatorul Cristian Berea, am depus un proiect pentru desființarea AOȘR. Deși proiectul a trecut de Senat, la Camera Deputaților se află blocat undeva în sertarele Comisiei pentru învățământ.

Este absolut rușinos că această lege nu a fost adoptată până acum de Camera Deputaților, asta dând șansa PSD să le impună partenerilor de coaliție un buget enorm pentru ținerea în viață a acestei organizații nelegitime.

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Andrei Miftode, de la Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Marius-Andrei Miftode:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Nici bine nu s-a încheiat valul 4 al pandemiei în România, cu o lună octombrie cu sute de morți pe zi, și iată că voci stridente pun mortalitatea ridicată fix pe seama creșterii ratei de vaccinare din perioada în care societatea trăia cele mai groaznice zile ale valului 4.

Fără să verifice măcar câți dintre cei vaccinați au murit, fără să își pună problema suprasolicitării sistemului sanitar, trompetele ponegririi științei fac prelucrări șchioape de date și atentează la tragerea cortinei beznei de Ev Mediu peste mințile românilor.

Raportările zilnice au devenit aproape liniștitoare pentru unii. 1.000 de bolnavi de COVID la ATI nu mai reprezintă un număr surprinzător și, în consecință, ritmul de vaccinare începe să bată iarăși pasul pe loc. În timp ce întreaga lume se apropie de 50% rată de vaccinare cu schemă completă, România, țară UE, se zbate să atingă 40%.

Plătim un preț uriaș pentru neîncrederea pe care cetățenii o manifestă față de autorități, pentru campania de informare slabă și neinspirată, pentru o conducere incapabilă de a copia măcar măsuri care au funcționat în alte state. Nu de reinventarea roții avem acum nevoie, ci măcar de o doză de încredere pe care statul român să fie capabil să o inspire cetățenilor, printr-o comunicare mult mai eficientă, educativă și onestă.

O campanie sănătoasă de informare pornește de la educarea populației prin dezbateri televizate între specialiștii epidemiologi și detractorii răspunsului științei la această problemă globală, prin documentare pe înțelesul oamenilor difuzate la ore de vârf și chiar prin campanii mobile de informare care să ajungă până în ultimul cătun.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nemaifiind alți deputați prezenți în sală, o să dau citire declarațiilor politice depuse în scris.

De la Grupul parlamentar al PSD au depus declarații în scris: domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, doamna deputat Ileana-Cristina Dumitrache, domnul deputat Eugen Bejinariu, doamna deputat Daniela Oteșanu, domnul deputat Ioan Vulpescu, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, domnul deputat Silviu Nicu Macovei, domnul deputat Vasile Cîtea, doamna deputat Alina-Elena Tănăsescu, domnii deputați Nicu Niță, Romulus-Marius Damian, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, doamna deputat Mirela Furtună și domnii deputați Constantin Bîrcă, Daniel Tudorache și doamna deputat Dinu Cristina-Elena.

De la Grupul parlamentar al PNL au depus declarații în scris: Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Gabriel Andronache, Cătălin Stângă, Liviu Balint, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Șișcu, Ioan Burduja, domnul deputat Mugurel Cozmanciuc, domnul deputat Ervin Molnar, domnul deputat Ștefan-Bucur Stoica și Șandru Cosmin.

De la Grupul parlamentar al USR au depus declarații în scris domnii deputați Mihai Polițeanu și Viorel Băltărețu.

De la Grupul parlamentar AUR, de asemenea, au depus declarații în scris domnii deputați Nagy Vasile, Titus Păunescu și George Simion.

De la Grupul parlamentar al UDMR au depus declarații în scris domnul deputat Benedek Zacharie și doamna deputat Biró Rozália-Ibolya.

Iar de la grupul neafiliaților au depus declarații în scris domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola și doamna deputat Anamaria Gavrilă. Stimate colege și stimați colegi, Încheiem aici prima parte...

Dacă puteți să veniți puțin, doamnă deputat Gavrilă. Vă rog.

În mod excepțional, o să-i dau cuvântul doamnei deputat Anamaria Gavrilă, pentru a citi declarația politică. Vă rog.

Bună dimineața!

Din păcate, în această dimineață, parlamentarii sunt ținuți pe la poarta Parlamentului de jandarmerie! Este regretabil, domnule Bode!

Românii sunt din nou urecheați de către guvernanți. De data aceasta, românii care se întorc acasă de Crăciun să își vadă familiile. Guvernanții cred că ei nu se aliniază regulilor din afară și acasă, în România.

Am fost plecată 15 ani de zile, am trăit un număr aproape egal de ani în două țări și am lucrat, prin natura jobului pe care l-am avut, în peste opt țări, inclusiv Marea Britanie și Australia. Tatăl meu este plecat de mai bine de 25 de ani în străinătate – este șofer de TIR. Atât el, cât și mama sunt eroii mei.

Știu exact ce înseamnă străinătatea, știu exact ce înseamnă să te întorci acasă de Crăciun, știu exact ce înseamnă să ajungi la graniță, să stai cu orele în vamă și să fii umilit. Știu ce înseamnă să aterizezi pe un aeroport românesc și conducătorul de zbor să îți ureze „Bine ați venit acasă!”. Un fior îți străpunge șira spinării și te cuprinzi de emoție, de dor și de regret că trec anii și viața ta de zi cu zi nu este trăită alături de familie, așa cum ar fi normal.

Nu ai cum să ceri românilor să respecte reguli de acasă, când tu, ca stat, ai eșuat. Nu ai cum să ceri certificate, formulare de înregistrare, dacă tu, ca stat, nu ai testare gratuită, nu ai medicamente în spitale și nu ai medicamente în farmacii.

Suntem țara din Europa cu cei mai mulți oameni plecați în afară. De 32 de ani, drag stat român, știi că de Crăciun și de Paști românii se întorc acasă într-un suflet. Ar trebui să avem cele mai performante sisteme la intrarea în țară, ar trebui să avem un personal foarte bine pregătit, care ne primește cu brațele deschise și cu un zâmbet pe față.

Vă rog să concluzionați, doamnă deputat.

Românii vor respecta reguli atunci când parlamentarii, când guvernanții, când funcționarii vor arăta respect și considerație pentru ei.

Și îi rog pe domnii guvernanți să înlocuiască aroganța și amenințările, domnule Bode, cu o umilință, cu un tact și cu dragoste pentru confrații noștri.

Mulțumesc mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu. A fost ultima intervenție de astăzi. Închei aici prima parte a ședinței noastre de astăzi. Reluăm lucrările la ora 10.00. Vă mulțumesc tuturor.

„Răsturnarea unui guvern, 29 de legi și 43 de întrebări adresate miniștrilor într-un an de mandat”

Finalul acestui an și bilanțul său coincid și cu împlinirea unui an de la preluarea mandatului de deputat, de când arădenii m-au învestit cu voturile și încrederea lor să-i reprezint în Parlament. În ciuda problemelor provocate de pandemie și de instabilitatea politică pe care a generat-o fosta guvernare de dreapta, acest an a trecut totuși repede.

Din decembrie 2020, ca deputat, am făcut o serie de demersuri pentru realizarea unor legi mai bune, în folosul fiecăruia dintre noi și pentru îmbunătățirea tranzitului legislativ. Consider că este datoria mea de parlamentar să îmi prezint public, în cel mai transparent mod, direcțiile în care m-am angajat în beneficiul arădenilor, precum și în beneficiul românilor. Pe lângă obligația morală pe care o am față de români, cetățenii au dreptul să știe care este activitatea noastră în Parlament. Și, pentru că noi, cei de la PSD, am fost trimiși rapid în opoziție, în mod ilegitim, nu mi-am permis să irosesc timpul cu perioada de acomodare, așa că am trecut urgent la lucru, împreună cu ceilalți colegi deputați și senatori ai PSD, mai noi sau mai vechi în Legislativ.

Din aceste considerente, am urmărit, în special, domeniul meu principal de expertiză, agricultura, dar am fost alături de colegii mei din PSD în toate demersurile lor de a produce amendamente viabile legilor aflate în dezbaterea Parlamentului. Deși acest prim an de mandat l-am petrecut în băncile opoziției, o serie de amendamente pe care le-am inițiat au fost integrate în textele finale ale unor legi votate.

Așadar, am fost coinițiatorul a 29 de proiecte de acte normative, dintre care trei au devenit legi și produc deja efecte. Am contribuit și la amendarea legislației privind îmbunătățirea calității învățământului, la creșterea protecției și promovării drepturilor copilului, precum și ale persoanelor cu dizabilități, la acordarea voucherelor culturale pentru elevi, la adaptarea cadrului legislativ la noile exigențe privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și la modificarea Codului fiscal. O deosebită atenție am acordat-o, alături de colegii mei de la PSD, și corectării regimului deșeurilor, reglementării și mai practice și atât de necesare amenajării, omologării și întreținerii traseelor turistice din România, acordării de protecție concretă populației în fața exploziei prețurilor tuturor formelor de energie, instituirii unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, prin modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și actualizării burselor acordate românilor de pretutindeni sau reluării atribuirii voucherelor de vacanță.

„Revoluția din Decembrie 1989”

Anul acesta comemorăm 32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, care a început la Timișoara și a continuat mai târziu în toate părțile țării, culminând cu o revoluție antitotalitară în București, în urma căreia și-au pierdut viața 1.142 de români, 3.138 de persoane au fost rănite și peste 760 de persoane au fost deținute ilegal și torturate.

Marcăm 32 de ani de la căderea regimului comunist, deci 32 de ani de democrație, întrucât această revoluție a reprezentat trecerea poporului român la libertate și la statul de drept. Prin sacrificiul românilor din decembrie ʼ89, astăzi, România este membru al Uniunii Europene, al NATO și al lumii democratice.

Este de datoria noastră să îi omagiem pe cei care și-au dat viața pentru ca noi, astăzi, să trăim în democrație, să ne bucurăm de drepturi și libertăți, de valorile comune tuturor statelor membre ale UE, respectarea demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și de respectarea drepturilor omului. Din păcate, societatea românească încă nu a primit răspunsurile referitoare la agresiunea militară și la cei răspunzători pentru utilizarea forței împotriva poporului român.

Sacrificiul eroilor din decembrie 1989 trebuie comemorat și cinstit, adevărul trebuie aflat, recunoștința și omagiul nostru trebuie demonstrate nu doar astăzi, ci zilnic, iar responsabilitatea noastră este de a respecta democrația și principiile ei și de a nu uita niciodată cât de scump este prețul libertății!

„Revoluția din Decembrie 1989”

În declarația politică de astăzi doresc să reamintesc un adevăr istoric, ciuntit în ultimii ani, parcă uitat în știrile despre comemorările evenimentelor din decembrie 1989.

Aș începe cu domnul Tőkés László; indiferent de ceea ce credem astăzi despre Domnia Sa, rolul său în declanșarea șirului de evenimente este incontestabil. În Piața „Maria” din fața Parohiei Reformate, ne-am adunat peste 100 de oameni de diferite naționalități, diferite confesiuni și provenind din diferite pături sociale. Decizia noastră de a rezista eforturilor regimului de a ne reduce la tăcere a declanșat avalanșa de revolte care s-a răspândit în întreaga țară.

Tot în această categorie de uitare se încadrează și experiențele studenților care, în seara zilei de 17 decembrie, au fost arestați pe străzile Timișoarei, au fost încarcerați în celule laolaltă cu deținuții de drept comun și au primit în timp record de la justiția vremii pedepse între 5 și 7 ani de închisoare cu executare. Abia în seara zilei de 20 decembrie au fost eliberați, transportați cu dubele de la închisoare și împrăștiați literalmente în diverse cartiere ale orașului.

De asemenea, alți și alți oameni importanți atunci pentru că au aprins scântei în mulțimi au fost dați uitării. Am mai vorbit despre ei de la tribuna Parlamentului, îi voi pomeni și astăzi – unul este un profesor de muzică de etnie maghiară, cel care cântat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!” în Piața Unirii din Timișoara, cel care a dat tonul ridicării împotriva regimului opresiv comunist. În acea seară, profesorul de muzică a dispărut și nici până astăzi familia nu a aflat ce s-a întâmplat cu el. Cântecul pe care atunci puțini îl știau pe de rost a devenit imnul de stat al României.

„Coaliția hoției PNL–PSD bagă mâna adânc în noul buget”

Proiectul de buget pentru anul 2022 arată tot mai clar că PNL și PSD s-au unit pentru un singur scop, jaful banului public. Coaliția hoției a croit un buget care să mulțumească baronii locali și firmele prietene celor două partide politice. Astfel, era și normal ca, pentru a se acoperi și mai mult de ochii justiției, Guvernul să taie din bugetele instituțiilor care luptă împotriva corupției.

Bugetul Ministerului Public este tăiat cu 19%, față de anul 2021, iar bugetul DIICOT, instituție care trebuie să se ocupe de combaterea criminalității organizate, este tăiat cu 22%. Inclusiv bugetul DNA este mai mic comparativ cu acest an, iar reducerile sunt tocmai la cheltuielile de personal. Măsura demonstrează, dacă mai era nevoie, că actuala coaliție PNL–PSD este orientată spre furt și risipa banului public, astfel încât se asigură din timp că nu va fi deranjată de justiție din acest jaf național.

În noul buget pentru anul 2022, educația rămâne din nou codașă la finanțare, iar 6% din PIB este doar un vis frumos și un slogan de campanie electorală. La fel și „grandiosul” proiect de țară „România Educată”, al domnului Iohannis, rămâne doar o broșură frumos colorată, prin care președintele a mințit românii că îl interesează educația copiilor.

În tot acest timp, în România educată în care nu sunt bani pentru educație, bugetul alocat Administrației Prezidențiale și lui Klaus Iohannis crește cu 23%. La fel se întâmplă și la toate serviciile secrete, SRI, SIE, STS, SPP.

În bugetul pentru anul viitor apare linia bugetară special croită pentru satisfacerea financiară a baronilor locali din PNL și PSD. Linia este denumită „transferuri între unități ale administrației publice”, adică transferuri din banii contribuabilului către pușculițele de partid. În total, Guvernul PNL–PSD a pregătit 52 de miliarde de lei pentru această linie bugetară care maschează celebrul PNDL 3 și aici sunt frumos împachetați banii pregătiți pentru baronii locali și firmele de partid.

„E vremea colindelor!”

Titlul prezentei declarații are rolul de a marca un element esențial al culturii române, și anume păstrarea datinilor și tradițiilor strămoșești.

Sărbătorile de iarnă, în special în zona satului românesc, reprezintă evenimente deosebite, care unesc comunitățile în obiceiuri păstrate peste veacuri. Este o explozie de poezie și dans pe care doar românii o pot armoniza atât de bine.

Crăciunul și Anul Nou ar trebui să creeze tuturor o atmosferă unică, specifică de bucurie. Din păcate, în unele case se așterne tristețea.

Un studiu recent efectuat de World Vision privind cadourile de Crăciun în zona rurală arată că unu din șase părinți nu are nici măcar 10 lei pentru cadoul de Crăciun al copilului, iar unu din trei părinți are mai puțin de 50 de lei să cumpere un cadou.

Peste jumătate dintre părinți spun că perioada Crăciunului este una stresantă pentru ei, 74% dintre părinți fiind stresați din cauza lipsei banilor, 30% afirmă că sunt stresați pentru că nu pot asigura familiei cele necesare, 14% pentru că nu au cu ce încălzi casa, 10% fiindcă nu știu dacă vor avea bani pentru mâncare și tot 10% fiindcă nu au haine de iarnă. 70% dintre respondenți ar alege un cadou care să acopere o necesitate de bază – alimente, haine, încălțăminte.

Sunt motive de îngrijorare pentru Partidul Social Democrat, care caută soluții de redresare.

În prag de sărbători, le doresc tuturor românilor sănătate și bucurii, împreună cu toți cei dragi!

„Respectarea drepturilor minorităților trebuie să rămână o prioritate!”

În fiecare an, la data de 18 decembrie este sărbătorită Ziua minorităților naționale din România. La 18 decembrie 1992 a fost adoptată, prin rezoluție a Adunării Generale a ONU, Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice.

Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice oferă o garanție a drepturilor minorităților în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanța prin declararea zilei de 18 decembrie ca Ziua minorităților naționale. România s-a alăturat acestui context internațional prin aprobarea HG nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Ziua minorităților naționale din România. Aceasta este sărbătorită de toate minoritățile etnice din țara noastră, care, potrivit organizațiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru Relații Interetnice, sunt albanezi, armeni, bulgari, croați, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni.

Primul eveniment de diplomație publică dedicat Zilei minorităților naționale a fost organizat la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, București, 18 decembrie 2019. A fost un moment pe care l-am primit cu multă bucurie și am privit cu optimism, gândindu-ne că această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecție – pentru instituțiile statului, societatea civilă și pentru cetățeni – asupra faptului că drepturile și libertățile minorităților sunt parte a drepturilor fundamentale ale omului și nu pot fi disprețuite, încălcate sau ignorate.

„«STOP» intrării necontrolate a deșeurilor în România” În data de 7 decembrie 2021 am depus o inițiativă legislativă în Parlament prin care solicitam Ministerului Mediului, printre altele, reducerea numărului punctelor de trecere a frontierei pentru deșeuri, de la 77 la 15. Pe data de 9 decembrie a.c., Ministerul Mediului anunță că va adopta o hotărâre de guvern pentru limitarea acestor puncte de trecere a frontierei. Pe data de 17 decembrie a.c., Guvernul adoptă o hotărâre privind aceste puncte prin aplicarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr. 1.013/2006 privind transferul de deșeuri.

Hai că e bine, au trecut „doar” 15 ani de când puteam să blocăm mult mai bine transferul ilegal de deșeuri... și statul a dormit în bocanci! Și, sigur că da, e doar o „coincidență” că Ministerul Mediului a ieșit la doar două zile după ce am făcut publică inițiativa noastră de a spune „STOP” intrării necontrolate a deșeurilor în România.

Inițiativa depusă de mine în Parlament, înainte să sară ministerul ca ars, nu cuprindea doar măsura reducerii punctelor de frontieră, ci și un pachet de proiecte prin care să reducem la maximum intrarea deșeurilor în țară și să înăsprim măsurile luate împotriva celor care încalcă legislația de mediu.

Dintre măsurile propuse de mine și colegii mei, multe dorindu-se a fi implementate în premieră în România, amintesc: introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă; pe teritoriul României nu va fi permisă introducerea deșeurilor amestecate, de mai multe tipuri, nesortate sau care conțin impurități într-o proporție mai mare de maximum 1% și fără să se prezinte documente de proveniență; valorificarea deșeurilor se realizează numai de către destinatar și numai în instalații de valorificare autorizate și codificate, conform prevederilor Regulamentului nr. 1.013/2006, prin procese sau activități autorizate de autoritățile publice competente, numai conform codificării din documentele de transfer; destinatarul transportului de deșeuri este obligat să dețină, în stare de funcționare în parametri normali, o instalație de valorificare autorizată pentru operațiunile de valorificare și codurile de deșeuri recepționate, cu ajutorul căreia să valorifice obligatoriu întreaga cantitate de deșeuri ce face obiectul transportului.

„Bunăstarea copiilor trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga societate!”

Ne apropiem cu pași repezi de sărbătoarea Crăciunului, una plină de bucurie pentru milioanele de copii ai României și ai întregii lumi. Declarația de astăzi nu este despre politică, ci este despre copii, pentru că ei sunt viitorul nostru și față de ei avem datoria de a-i susține și de a le asigura toate cele necesare pentru o dezvoltare armonioasă.

Copiii trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga societate, o cauză pentru care merită să lupți, căci, fără a exagera și a folosi clișee, ei chiar reprezintă viitorul oricărei națiuni. O națiune sănătoasă este una cu copii sănătoși, copii care au susținere pentru a se dezvolta și a căpăta o educație adecvată.

Protecția și dezvoltarea copiilor sunt valorile principale pe care avem obligația să le promovăm, deoarece ele sunt parte integrantă a progresului uman. Copiii se confruntă cu situații și probleme specifice încă de la cele mai fragede vârste, iar protecția lor trebuie să vină din partea noastră, a adulților, și mai cu seamă a parlamentarilor, cei care suntem reprezentanții cetățenilor.

Dacă există ceva blamabil și de condamnat în această lume, uneori nedreaptă, este felul în care unor copii le sunt furate copilăria și dreptul la o viață în limitele decenței, dreptul la egalitate de șanse și la o dezvoltare armonioasă, atât fizică, cât și psihică.

În 1990, România a ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, angajându-se să asigure condițiile necesare pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor din țara noastră. De atunci și până în prezent s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul drepturilor copiilor în țara noastră și datorită muncii depuse de către organizațiile neguvernamentale care au militat pentru apărarea drepturilor celor mici.

„România, tot mai căutată de muncitorii străini”

În ultimii ani, țara noastră a devenit casă pentru zeci de mii de angajați străini. Sunt oameni care vin din afara Uniunii Europene, din țări precum Sri Lanka, Nepal, India sau Bangladesh, în căutarea unui trai mai bun. Și îl găsesc în România. Găsesc aici companii dispuse să-i ajute să înceapă o nouă viață, găsesc sprijin, înțelegere, compasiune, oameni calzi, iar țara noastră le devine o a doua casă.

Am început să aducem tot mai mulți muncitori asiatici. Angajatorii și-i doresc, iar unul dintre motive e legat de etica muncii. Mai exact, asiaticii își concentrează întreaga existență asupra muncii, sunt foarte disciplinați și își iau în serios toate sarcinile care le revin la locul de muncă.

Din țările asiatice vin angajați calificați în diverse domenii. Nepalezii sunt potriviți în special pentru locurile de muncă din agricultură, dar și pentru cele din HoReCa. Cei din Filipine vin să se angajeze în centrele de înfrumusețare și relaxare, iar în sfera construcțiilor se angajează în special vietnamezii, însă vin puternic din spate și cei din alte state, precum Nepal și Sri Lanka.

Numărul de angajați veniți din țările non-UE a explodat în ultima perioadă. România a atras peste 100.000 de angajați din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată datele oficiale.

În acest an, țara noastră a primit 50.000 de muncitori străini, asta în contextul în care inițial s-a stabilit că vor fi doar 25.000. Cei mai mulți străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia, Nepal și Sri Lanka. În 2022, numărul va fi și mai mare. Vorbim despre o sută de mii de muncitori străini care vor veni să lucreze în România. Guvernul a mărit contingentul de angajați veniți din afara Uniunii Europene, asta în contextul deficitului de forță de muncă de la noi din țară, dar și al numărului mare de solicitări venite din partea angajatorilor.

„32 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989” Se împlinesc 32 de ani de la zilele fierbinți din decembrie 1989, atunci când românii și-au luat propria soartă în mâini și au răsturnat regimul totalitar care ne-a îngrădit pentru prea mult timp dreptul la opinie, conștiință, libertate și liberă circulație. Se cuvine să rememorăm cu respect și plecăciune jertfa sutelor de eroi care au trecut în neființă atunci pentru ca românii să scape de dictatură și să poată oferi un viitor european, democratic și civilizat copiilor noștri.

Îmi exprim gratitudinea față de poporul român, artizanul acelor zile sângeroase din decembrie 1989, poate uneori pe nedrept uitate în zilele noastre.

Un contemporan spunea admirabil despre Revoluția Română că a fost „miracolul unei tardive mântuiri”, iar făptuitorii ei au scăpat poporul român de ridicol și grotesc. Pe de altă parte, sunt demne de dezaprobare acele atitudini extremiste, de dezbinare socială, politică și culturală, ale celor care susțin că în decembrie 1989 a fost doar o simplă lovitură de stat.

Consider că istoricii au primul cuvânt în a face lumină referitor la adevărul din aceste zile. Opinia majoritară este însă aceea că în decembrie 1989 a fost o revoluție autentică, și nu o lovitură de stat, iar revoluția a fost anticomunistă, și nu doar anticeaușistă. Cred că toți trebuie să fim recunoscători pentru sacrificiul celor care au făcut posibil să fim acum cetățeni europeni.

Consider că Revoluția din 1989 trebuie să fie continuată zilnic, de fiecare dintre noi, dar de această dată în mod pașnic, pentru că, așa cum bine spunea un alt contemporan, „Revoluția din 1989 ne-a oferit libertatea, dar nu și instrucțiunile de utilizare a ei”!

„2022 va fi anul recordurilor investițiilor în infrastructură” După doi ani în care investițiile în infrastructură aproape au stagnat, anul viitor vom asista la un efort bugetar important aflat la dispoziția Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Ministrul PSD Sorin Grindeanu a anunțat, în acest context, că bugetul acestui minister pentru 2022 este cu 20,5% mai mare față de cât s-a cheltuit în acest an.

Componenta principală a acestei alocări bugetare substanțiale o reprezintă suma de 9 miliarde de lei, distribuită pe proiecte pe fonduri nerambursabile, în timp ce alți 8 miliarde de lei vor fi dați din bugetul de stat. În total, va rezulta suma de 17 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere elocventă față de suma cheltuită în acest an de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv 14 miliarde lei.

Demnă de menționat este și majorarea sumei ce va fi destinată proiectelor de infrastructură din fonduri nerambursabile, cu aproximativ două miliarde lei față de valoarea din acest an.

În consecință, 2022 va fi un an foarte benefic pentru programele destinate îmbunătățirii căilor rutiere și feroviare din România, numărul proiectelor ce vor fi continuate fiind exponențial, dar vor fi demarate și obiective noi de investiții.

Faptul că anul viitor vor fi parafate cele mai multe contracte de investiții din istoria Ministerului Transporturilor este un semnal extrem de încurajator pentru investitorii externi, certificându-se astfel că România dispune de un potențial real pentru dezvoltare, dar și de predictibilitate financiară.

După cum PSD a obișnuit românii în fostele perioade în care a guvernat, ne vom ține și de această dată de cuvânt, iar Executivul va susține dinamizarea și susținerea proiectelor destinate tuturor tipurilor de transport, astfel încât acestea să intre cât mai repede în faza de implementare.

„32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989”

Anul 1989 este anul care pe mine, student fiind, mă găsește la București; și este greu de descris în cuvinte tot ce am simțit atunci.

Anul acesta se împlinesc 32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, care a început la Timișoara pe 16 decembrie și a cuprins apoi toată țara. Din păcate, trecerea la democrație a costat viața a peste 1.000 de români, iar noi ne plângem și astăzi eroii, fiindcă încă avem întrebări fără răspuns referitoare la autorii agresiunii criminale împotriva protestatarilor pașnici din decembrie ʼ89.

Aș dori să îmi exprim astăzi recunoștința și să aduc un omagiu eroilor care și-au pierdut viața în 1989 pentru ca noi astăzi să fim cetățeni într-o țară democratică, membră în Uniunea Europeană și în NATO, o țară proeuropeană, care respectă drepturile și libertățile omului.

Astăzi, la mai bine de 3 decenii distanță, tot ceea ce îmi doresc este ca noi, cei care îi reprezentăm pe români, să ne luptăm pentru ca democrația să fie respectată, să elaborăm legi care să ofere copiilor noștri șansa pe care românii nu au

avut-o atunci, să ne asigurăm că toate instituțiile statului funcționează corect, astfel încât libertatea și democrația să nu mai fie pierdute niciodată.

Deși suntem în prag de sărbători, îmi doresc să profităm de acest moment pentru a ne exprima recunoștința față de sacrificiul eroilor din ʼ89, să îi omagiem pe aceștia și pe toți cei care au luptat la Revoluție și care au ajutat la prezentul democratic al țării noastre.

Doresc să închei prin a le ura românilor sănătate, putere, înțelepciune și sper ca Dumnezeu să ne binecuvânteze cu un an mai bun din toate punctele de vedere.

„Proiectul de buget pe 2022 și amendamentele depuse la acest buget”

Doresc să vorbesc despre proiectul de buget pe 2022 și despre amendamentele mele la acest buget. În primul rând, a publica un proiect de buget cu mai puțin de 72 de ore înainte de a fi supus aprobării Parlamentului este o ilegalitate. Un proiect de lege trebuie să stea în dezbatere publică cel puțin 30 de zile. O lege precum cea a bugetului, care decide practic pe jumătate din munca fiecărui cetățean, ar trebui să fie un subiect de discuție și de analiză temeinică în media și în societatea civilă.

Faptul că an de an se întâmplă același lucru nu face ca anul acesta să fie vorba despre o ilegalitate mai mică. Din contră, este un comportament și mai grav când o astfel de practică devine o cutumă acceptată.

În al doilea rând, am muncit toată noaptea pentru a scrie amendamente. Sunt convins că niciunul nu va trece. Dar noi trebuie să ne facem treaba ca și cum am trăi într-o societate normală, căci doar așa putem ajunge acolo.

Iată amendamentele mele:

– Alocare de buget special pentru tratamentul pacienților cu HIV și pentru informare și prevenție. Anul acesta, sponsorul programelor (Global Fund for HIV and TB) iese din România. Se consideră că suntem o țară dezvoltată. În realitate, deși cifrele economice ne pun acolo, în planul sănătății publice nu sunt acolo.

– Alocare specială pentru vaccinarea anti-HPV. Avem cele mai mari cifre la mortalitate de cancer de col, de circa trei ori mai mari decât media europeană.

– Alocare specială pentru mijloace de contracepție gratuite pentru categoria 16–21 ani și pentru persoanele vulnerabile economic. Avem cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană raportat la populație.

„Bradul de Crăciun din flacoane de vaccin”

În urma informațiilor apărute în presă, la Centrul de vaccinare de la Palatul Copiilor s-a autorizat construirea unui brad de Crăciun din recipiente de vaccin. Garda de Mediu a sancționat responsabilii cu o amendă de 90.000 lei pentru nerespectarea normelor de transport al deșeurilor medicale. Desigur că au apărut susținători care consideră amenda prea mare pentru fapta comisă și care au ținut să ne atragă atenția că riscul biologic era zero, ținând cont că recipientele de vaccin erau goale. Sticluțele, dozele, recipientele serului respectiv sunt încadrate legal în categoria deșeurilor medicale ce necesită regim special.

Este greșit să minimalizăm prevederile legale și să acționăm, chiar și din neglijență, către nerespectarea legii. Legea este lege și este mai presus de orice interpretare a acestei abateri ca fiind una simbolică, cu scopul de a impulsiona vaccinarea sau de a sublinia importanța ei în combaterea pandemiei.

Consider că Garda de Mediu a luat decizia corectă sancționând încălcarea unor norme stabilite prin lege și împiedicând crearea unui precedent periculos.

Dincolo de aceste aspecte, aș vrea să subliniez caracterul profund necorespunzător al acestei acțiuni.

Sloganul „Brad pro-sănătate și pro-viață”, care a însoțit această inițiativă controversată, este deplasat, în contextul în care bradul de Crăciun este un simbol al unei sărbători creștine, iubită de toată lumea și în special de către copii. Este cel puțin inadecvată asocierea dintre imaginea bradului de Crăciun, care înseamnă bucurie și normalitate, și campania de vaccinare.

„Recunoștință și respect eroilor din decembrie 1989”

Părintele Galeriu spunea despre cei care au fost uciși în decembrie ’89 fraza memorabilă: „Armata a tras în aer... Securitatea a tras în aer... Iar noi am tras aer în piept.” În anii care au urmat, aerul ucigător al acelor zile s-a impregnat extrem de repede, din păcate, cu miresme letale, pe care uneori le inspirăm și astăzi.

Acum însă, după 32 de ani, parfumul de libertate se resimte din nou în sufletele românilor, grație acelor eroi mulți și necunoscuți, care au pierit atunci și care visau să fie doborâte granițele...

Consider că, pentru a celebra așa cum se cuvine memoria celor care au pierit în decembrie 1989 pentru libertatea noastră, autoritățile ar trebui să instituie, în semn de respect pentru iluziile irosite ale românilor, tăcerea meditativă, o modalitate de comemorare preferabilă larmei, nepăsării și ipocriziei festiviste manifestate an de an.

Din nefericire, au existat extrem de multe puteri postdecembriste care s-au bătut pentru aservirea revoluționarilor, la fel ca și pentru majoritatea românilor, divizându-i pe principiul machiavelic, dar mereu extrem de eficient în vremuri tulburi. Eu sper că agonia dezbinării, manifestată în rândul organizațiilor de revoluționari, dar și al românilor, să ia odată și odată sfârșit pentru totdeauna.

Îmi exprim cu pioșenie gratitudinea și respectul pentru sacrificiul tuturor acelora care au făcut posibil să fim astăzi cetățeni europeni și să ne bucurăm de drepturi și libertăți la care nici nu îndrăzneam să visăm la începutul iernii anului 1989.

Recunoștința este cel mai bun mod de a ne arăta mulțumirea față de cei care au dat dovadă de sacrificiul suprem pentru viețile noastre liniștite de acum.

„Noi investiții în sistemul de sănătate din județul Alba”

Sunt bucuros să aduc în discuție finalizarea investițiilor în modernizarea Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia. Noua locație a secțiilor de neurologie și ORL ale Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia a fost inaugurată, la finalul lucrărilor de mansardare ce au făcut obiectul unei investiții în valoare de peste 15 milioane de lei a Consiliului Județean Alba, în subordinea căruia se află spitalul.

Secția de neurologie are 63 de paturi, iar cea de ORL are 25 de paturi, ambele beneficiind de aparatură medicală de ultimă generație și condiții hoteliere la cele mai înalte standarde. Saloanele sunt dotate cu paturi reglabile pe trei direcții, rampe medicale, TV, frigidere și grupuri sanitare. Secția de neurologie are 58 de angajați, dintre care șapte medici (șase medici primari, un medic specialist). De asemenea, aici mai profesează și asistenți medicali, kinetoterapeut, maseur, registratori, infirmieri, brancardieri și îngrijitoare.

Secția ORL și Compartimentul chirurgie maxilo-facială au 18 angajați, dintre care cinci medici, patru primari și un specialist. Aceștia au vastă pregătire și deopotrivă experiență în domeniu, obținută în mulți ani de muncă și studii. De asemenea, aici mai profesează asistenți medicali, registratori, infirmieri, îngrijitori.

Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia a trecut printr-un amplu proces de modernizare din anul 2010, de când a fost preluat de către Consiliul Județean Alba.

Îl felicit pe prietenul Ion Dumitrel pentru tot efortul depus în vederea finalizării acestei investiții vitale pentru locuitorii din Alba și, totodată, îi anunț pe cei în serviciul cărora suntem că investițiile de acest gen nu se vor opri aici!

„Asigurarea unor venituri suplimentare pensionarilor și reacordarea voucherelor de vacanță”

Pensionarii care au pensii mai mici de 1.600 de lei vor primi un stimulent financiar din partea Guvernului României de până la 1.200 de lei, astfel încât niciun pensionar să nu aibă mai puțin de 2.200 de lei în luna ianuarie.

Măsura are scopul de a încuraja solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, pentru a evita excluderea socială a unei părți dintre beneficiarii sistemului public de pensii, astfel încât să fie asigurat un venit minim de subzistență.

În adoptarea acestei măsuri de sprijin a fost luată în considerare situația economică și socială din România. Inflația galopantă din ultimul an a scăzut drastic puterea de cumpărare a românilor, iar categoria cea mai afectată a fost cea a persoanelor cu venituri foarte mici.

De asemenea, costul cu încălzirea locuințelor, prețul la utilități, precum și la produsele alimentare și nonalimentare a crescut semnificativ, ceea ce afectează și mai mult categoriile și așa defavorizate.

Astfel, măsura va ajuta pensionarii cu venituri care se situează sub limita minimă, dincolo de care pot interveni marginalizarea socială și sărăcia.

În concluzie, măsura de protecție socială adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2021 are consecințe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România, fiind menită să vină în sprijinul populației, prin acordarea unui ajutor financiar persoanelor care au pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei.

În altă ordine de idei, Guvernul a luat decizia de a acorda vouchere de vacanță și de a extinde această posibilitate și pentru angajații din mediul privat. Mai mult, s-a luat decizia de a extinde valabilitatea voucherelor emise în 2019 și 2020 și pentru anul 2022.

„Crăciunul este fundamentul creștinismului. Creștinismul este fundamentul Uniunii Europene”

Uniunea Europeană s-a constituit ca o asociere liberă a statelor europene care au decis să pună în comun resursele minerale în scopul prelucrării acestora, al valorificării produselor rezultate și pentru a obține, în final, prosperitatea cetățenilor lor. În același timp, asocierea s-a fundamentat pe valori morale comune, toate de esență creștină.

Toleranța pentru aproapele său, ajutorul dat celor aflați în nevoie au fost valori cultivate de Iisus Hristos, a cărui naștere o sărbătoresc toți creștinii cu ocazia Crăciunului. Aceste valori sunt temelia acțiunii Uniunii Europene de la constituire și până în prezent, pe lângă aspectele de natură economică reliefate anterior.

Din această perspectivă pare anacronică, distructivă încercarea de a cenzura cuvântul creștinului european în a celebra nașterea Pruncului Sfânt. Este anacronic și îndemnul de a ne abține de la obiceiul de a face daruri cu ocazia Crăciunului, deoarece aceasta este o manifestare a bucuriei și a recunoștinței.

Desfid orice gest prin care sărbătoarea sfântă a Crăciunului și sărbătoarea sfântă a Paștilor ar fi cenzurate, indiferent de forma în care s-ar manifesta această cenzură cu puternice reverberații comuniste.

Îi îndemn pe cei care îl vor dispărut pe Moș Crăciun și doresc să-l învie pe Moș Gerilă să citească despre faptul că poporul român, în anii cruntei dictaturi comuniste, îl pitise sub masca lui Moș Gerilă tot pe Moș Crăciun.

„Nu-i putem uita pe eroii Revoluției, dar e dureros că despre decembrie 1989 încă sunt atâtea întrebări fără răspuns!”

Suntem pe final de an, însă, dincolo de pregătirile pe care le facem pentru Crăciun și Revelion, se cuvine să nu-i uităm pe cei care au luptat în decembrie 1989, pentru ca noi să trăim în libertate.

Se împlinesc în aceste zile 32 de ani de la revoluția în urma căreia România a fost eliberată de sub regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Sloganul „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara” încă ne răsună în minte și a funcționat ca un strigăt de luptă al românilor împotriva dictaturii.

Avem datoria să ne amintim ce s-a petrecut atunci la Timișoara, iar mai apoi la București, dar fără să uităm de întunericul și teroarea în care am trăit decenii la rând până în 1989!

Regimul comunist s-a prăbușit, dar au rămas multe întrebări în legătură cu ceea ce s-a petrecut în zilele Revoluției. Încă nu am aflat cine sunt teroriștii acelor zile, cum nu știm nici cine a dat ordinele să se tragă în mulțime. Au murit în decembrie oameni nevinovați și sunt multe mărturii cutremurătoare.

Curg încă lacrimi pe obrajii celor care și-au pierdut în acele zile părinții, frații, copiii sau prietenii. Cu toții cer aflarea adevărului și pedepsirea vinovaților. Au tot dreptul, dosarul Revoluției trebuia demult lămurit.

Suntem liberi, dar dreptate înseamnă să cunoaștem responsabilii pentru crimele din decembrie 1989. E dureros că sunt atât de multe întrebări fără răspuns. Pe de altă parte, fiecare dintre noi ar trebui să se întrebe dacă a făcut tot ce a trebuit în acești 32 de ani care s-au scurs de la Revoluție. Vedem adesea prea multă ură și prea multă răutate. Devenim pioși doar la momentele solemne și uităm că devenim mai puternici împreună, nu atunci când suntem dezbinați.

„România, pe direcția corectă. Trebuie să o menținem așa!”

Discutăm foarte mult în ultima perioadă numai despre lucrurile negative ce țin de țara noastră. Cred că e bine să vedem și o parte din acele elemente pozitive pe care am reușit să le îndeplinim chiar și în această perioadă extrem de dificilă.

Aș face azi referire la cifrele pe care Institutul Național de Statistică le-a făcut publice cu privire la economia țării noastre. INS a revizuit în sus creșterea economică din trimestrul III, la 0,4%. Față de același trimestru din 2020, produsul intern brut a crescut cu 7,4%. Creșterea economică ne-a permis să alocăm bani către investiții și sănătate, să compensăm și să plafonăm prețurile la energie, fără să creștem taxe, ținând sub control cheltuielile bugetare.

Cea mai importantă contribuție a avut-o agricultura: 2,6%. Comerțul a contribuit cu 1,8%, IT&C a contribuit cu 0,9%. Încă o dată se dovedește că agricultura este motorul economiei, un motor care trebuie să fie susținut de către Guvern.

Revenind la datele INS, produsul intern brut estimat pentru perioada ianuarie–septembrie a fost în creștere cu 7,1% față de aceeași perioadă din 2020. Cele mai importante sectoare în ceea ce privește contribuția la creștere au fost comerțul (+2%), industria (+1,3%), agricultura (1%), IT&C (1%).

Am promis la începutul anului creștere economică și un deficit bugetar mai mic ca urmare a creșterii veniturilor, fără să creștem taxe, și controlul cheltuielilor bugetare. Am reușit să ducem la îndeplinire această promisiune făcută românilor.

De asemenea, pentru că am avut o creștere economică, o mare parte din bani s-au dus către investiții. Investițiile după primele 9 luni sunt la 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult față de perioada similară a anului trecut și dublu față de aceeași perioadă a lui 2018.

„Bugetul conceput de PSD arată că se pot găsi soluții pentru români!”

Ne aflăm acum într-un calendar foarte strâns de dezbatere, amendare și votare a noului buget de stat pentru anul 2022. Foarte mulți dintre colegii noștri de la USR, care au fost câteva luni la guvernare, încearcă public de câteva săptămâni să inducă idea că actuala coaliție de guvernare PSD–PNL–UDMR nu va reuși să construiască un buget care să aducă și investiții, dar să aibă grijă și de nivelul de trai al românilor.

Unele partide, tributare unor ideologii economice înțelese greșit, cred că nivelul de trai și de bunăstare al oamenilor este dat în mod direct de inserția masivă de capital. Acest lucru poate fi corect cu o singură condiție, ca acest capital să producă profit, iar profitul să se regăsească direct în traiul mai bun al oamenilor. Acesta este un principiu foarte simplu și corect, fiindcă, în caz contrar, majoritatea cetățenilor nu vor înțelege de ce unii fac mai mulți bani, iar restul trăiesc mai prost.

La fel funcționează și modul în care creșterea economică și resursele bugetare se regăsesc în nivelul de trai al românilor. Avem șansa uriașă ca acest Program național de reconstrucție și reziliență să aducă un aport semnificativ de capital dedicat investițiilor în infrastructură. Prin urmare, bugetul de stat va avea o marjă de respiro suficientă pentru a lua în considerare viața de zi cu zi a concetățenilor noștri.

Situația economică globală și regională, mai ales în ceea ce privește sectorul energetic, a provocat tulburări majore în prețul facturilor atât pentru consumatorii industriali și instituții, cât și pentru consumatorii casnici. Creșterea bruscă, chiar brutală a prețurilor la gaze naturale și energie era pe punctul

„Măsuri sociale, reforme și investiții – semnele unei guvernări complete”

Guvernarea României a trecut prin multe etape anul acesta, printre care și o perioadă de instabilitate politică, care însă a culminat cu cea mai bună soluție la momentul actual. Fiind constant dedicat unui viitor mai prosper pentru țară, Partidul Național Liberal și-a menținut obiectivele clare, refuzând să cedeze în fața presiunii și fără să facă compromisuri care ar afecta viziunea pe care o promovăm.

Pentru a putea să implementăm treptat această viziune ce încurajează performanța în toate domeniile, dar și accesibilitate și măsuri de ajutor pentru românii aflați în nevoie nu este suficientă o guvernare limitată la o singură direcție, investiții și reforme sau măsuri sociale. Ambele trebuie integrate și puse în balanță pentru a obține rezultatele pe care ni le dorim cu toții, o țară dezvoltată din punct de vedere socioeconomic, rezilientă, reformată, aliniată la eforturile internaționale de menținere a păcii și stabilității regionale, axată pe soluționarea conflictelor, dar având în plan intern un sistem educațional eficient și un sistem de sănătate pregătit pentru crizele viitoare.

Guvernul condus de prim-ministrul PNL Nicolae-Ionel Ciucă prioritizează toate aceste aspecte și adoptă măsuri pentru a depăși perioadele tensionate, crizele energetică și economică, precum și de securitate. Alături de aceste obiective se află și cele de mediu, prin reducerea emisiilor de carbon, îmbunătățirea calității aerului și reducerea defrișărilor. Este o datorie dificilă și ne dorim să ne ridicăm la așteptările românilor în anul următor.

„Anul 2022 poate să însemne relansarea economiei și trecerea de la stadiul de piață de consum la cel lucrativ”

Acest final de an nu este doar cel mai bun prilej pentru bilanțul personal sau pentru cel colectiv, ci și un moment prielnic în care ne facem planuri de viitor, iar actualul context politic poate transforma radical evoluția economiei românești, prin schimbarea rolului de țară consumatoare cu cel de stat producător de bunuri.

O Românie cu o balanță înclinată definitiv în favoarea exportului de produse finite, și nu doar de materie primă, este un deziderat care aparține majorității românilor, nu doar celor care activează în zona IMM-urilor, o Românie care să importe mai puțin sau, și mai corect spus, doar strictul necesar, care să conțină numai produse exotice, poate redeveni o realitate chiar începând din 2022.

Viitorul României nu este să fim țară de consum în continuare, ci trebuie să ne reindustrializăm și să avem linii de producție, așa cum au toate națiunile prospere. Este una dintre dorințele mele mai vechi și la care nu voi renunța niciodată, până când nu va fi pusă și mai mult în practică. Guvernările anterioare au contribuit mai mult sau mai puțin la această transformare necesară țării noastre, însă, dacă alții nu au reușit, viitorul îl putem transforma noi, începând de acum.

Și, ca să facem pași mai mulți și mai fermi în această direcție pe cât de ambițioasă, pe atât de dificilă, având în

vedere și contextul pandemic, instabilitatea socioeconomică regională și chiar mondială, trebuie ca statul să-și reconsidere atitudinea față de investitori.

În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru afaceri europene și alături de colegii membri ai acestui for, organizăm întâlniri cu autoritățile locale și reprezentanții mediului de afaceri din mai multe orașe, desfășurate sub egida Conferinței privind viitorul Europei, nu doar ca să le oferim susținerea noastră pentru doleanțele lor la nivelul Legislativului, ci și ca să devenim un partener de încredere, cu care se pot sfătui și care le poate reda încrederea să facă noi investiții.

„Ministerul Afacerilor Interne”

De mai bine de un secol și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant al drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, apărător al ordinii publice și al proprietății publice și private.

Ca una dintre cele mai importante instituții guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuții atât în domeniul luptei antiinfracționale, al ordinii, siguranței și securității naționale, cât și în asigurarea de servicii publice pentru cetățenii români la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activității din domeniul afacerilor interne, potrivit programului de guvernare și obligațiilor ce îi revin din documentele strategice naționale, precum și din cele internaționale la care România este parte, implementând măsurile necesare pentru atingerea lor.

Ministerul Afacerilor Interne urmărește atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene, precum și îndeplinirea activităților subordonate principiilor și direcțiilor de acțiune ale politicii statului român, circumscrise priorităților și obiectivelor strategice stabilite prin programul de guvernare.

Ministerul Afacerilor Interne va defini și va implementa, împreună cu alți actori statali și cu sprijinul societății civile, o nouă strategie națională, care să confere mecanisme și responsabilități precise în planul ordinii și siguranței publice.

Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor, comunităților și patrimoniului acestora.

Căutarea persoanelor dispărute, siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum și a infracționalității cu grad ridicat de impact emoțional și psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru fiecare cetățean.

„PSD ia măsuri pentru relansarea agriculturii românești și sprijinirea producției agricole”

Declarația mea politică se referă la măsurile economice și legislative propuse de Partidul Social Democrat pentru domeniul agricol.

În viziunea Partidului Social Democrat, agricultura a fost și va rămâne un veritabil motor de creștere economică, care trebuie alimentat și susținut corespunzător de statul român.

Fără sprijin, agricultorii români nu pot fi competitivi, astfel că pe masa românilor ajung preponderent produse din import, mult mai slabe calitativ și în același timp mult mai scumpe, aceasta în timp ce fermierii români ajung să își abandoneze recoltele pe câmp, pentru că nu le pot valorifica la valoarea lor adevărată, iar pe piață nu pot să ajungă cu produse românești.

De aceea, de anul viitor se reia sprijinul acordat legumicultorilor pentru Programul „Tomata”. Timp de mai bine de 3 ani de la inițierea sa de către Partidul Social Democrat, Programul „Tomata” a reprezentat una dintre măsurile semnificative de sprijin pentru legumicultori și a funcționat fără nicio abatere. Astfel, pe mesele românilor au ajuns roșii autohtone, fără niciun fel de substanțe, cu gust bun și nutritive.

Fermierii vor avea la dispoziție un act normativ, scos în timp util, să știe exact cum să-și gestioneze producția, plantarea și când să vină cu roșiile scoase din producția timpurie pe piață, pentru a le vinde.

În contextul scumpirilor energiei electrice, ministrul PSD al agriculturii a inițiat un proiect de hotărâre, care a fost aprobat de Guvern, prin care statul va achita până la 50% din cheltuielile cu energia electrică consumată pentru irigații.

Datoria externă totală a României continuă să crească într-un ritm amețitor, fără niciun rezultat vizibil, nici în economie, nici în viața noastră de zi cu zi.

În ultimele 7 luni ale anului în curs am fost îndatorați cu peste 6 miliarde de euro, datoria publică ajungând la aproape 131 de miliarde de euro, iar față de finalul anului trecut ne-am împrumutat în plus cu 3,46 miliarde de euro. Sumele sunt cu adevărat amețitoare și împovărează și mai mult generațiile viitoare!

Dacă la toate acestea adăugăm faptul că rata anuală a inflației a ajuns la 7,8% în noiembrie, comparativ cu aceeași lună a anului 2020, că gazele s-au scumpit cu 49,42% în mai puțin de un an, că mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele cu 10,49%, în timp ce mărfurile alimentare cu 6,10%, iar serviciile cu 4,09%, avem cu adevărat imaginea dezastrului dintr-o Românie menținută artificial în viață, doar prin perfuzii cu bani împrumutați!

Și, cu toate acestea, coaliția aflată la guvernare, PSD–PNL–UDMR – și, da, am spus bine PSD–PNL, și nu invers, căci PNL-ul deja a ajuns să joace rolul USR-ului la guvernare, devenind veșnica vioară a doua – oferă doar soluții mediocre, dând dovadă de o ipocrizie mai mult decât evidentă – și vă dau un singur exemplu: clamează depolitizarea, în timp ce tocmai au politizat ANRE, prin numirea în funcția de președinte a fratelui secretarului general al PSD, domnul Stănescu, sub motivația sfidătoare că personajul n-a mai prins un loc eligibil pe listele parlamentare, iar tot ce poate să facă PNL, prin vocea ministrului energiei, este să aprobe acest lucru prin afirmații de genul că „Nu trebuie să fii energetician ca să iei decizii despre energie”, afirmații profund jignitoare la adresa contribuabililor care le plătesc salariile atât ministrului, cât și actualului șef al ANRE, personaje care în mediul privat nu ar avea nicio șansă profesională!

În fiecare an din 1989 încoace, fără nicio excepție, în 20 decembrie, la ora 12.00, în centrul Timișoarei, dar și în celelalte zone din oraș răsunau sirenele care aminteau de eliberarea noastră de comunism. În 20 decembrie 1989, Timișoara devenea primul oraș liber de comunism. În acel moment coloanele de manifestanți adunate din toate zonele orașului ajungeau în Piața Operei, scandând „Jos comunismul!” și „Jos Ceaușescu!”.

Au fost câteva momente magice în care istoria s-a oprit pentru o clipă, să aibă timp să scrie cu litere mari ce urmează să se întâmple. În acele momente incredibile și irepetabile, forțele de ordine, care până atunci au tras fără discernământ în oameni nevinovați, au făcut pasul în spate și s-au retras din calea coloanelor formate din timișoreni care respingeau vehement represiunea și violența. Este un moment care a rămas viu în sufletul timișorenilor și care se transmite din generație în generație.

Chiar dacă sirenele care răsună în fiecare an în 20 decembrie, la ora 12.00, par o banalitate pentru cei care nu au trăit acel moment, vă asigur că pentru timișoreni nu este deloc așa. În acest an, din păcate, această tradiție s-a rupt.

Administrația locală condusă de USR-istul Dominic Fritz a tratat acest moment cu dispreț și nepăsare, așa cum o face, din nefericire, de mai bine de un an, atunci când vine vorba despre momentele importante pentru timișoreni. La ora 12.00 au răsunat sirenele în cartierele din oraș, mai puțin cea din Piața Operei, adică cea mai importantă. Nu cred că pentru Dominic Fritz și Ruben Lațcău acest moment are vreo relevanță. Am văzut explicațiile lor și mi se par puerile.

Cum să spui că sirena a fost verificată dimineața și că s-a stricat până la prânz? Cum să spui ca sirena este veche și se strică? Dacă, ferească-ne Dumnezeu!, am fi fost în pragul unui conflict și sirenele ar fi trebuit să îi avertizeze pe timișoreni să se adăpostească? Ar mai fi avut vreo valoare scuzele celor care vremelnic administrează Timișoara?

„Trenul jertfei și o gară pentru fiecare an în care noi suntem liberi”

În urmă cu 32 de ani, înainte de a pleca la Universitate, un tânăr i-a spus mamei sale, care îl ruga să nu iasă în stradă, că trebuie să o facă, că fiecare dintre noi are un tren al vieții, trebuie doar să știm când să ne urcăm în el. Avea puțin peste 20 de ani. Trenul lui a fost oprit de un glonț fatal. Visul însă a rămas scris pe o cruce de marmură și în cărțile de istorie.

Visul lui trăiește astăzi prin fiecare român liber, prin fiecare om care poate să facă o alegere, prin fiecare român care pleacă, vine, care este liber și are acces la informație. Datorită lui și tuturor eroilor Revoluției Române din Decembrie 1989, România a prins trenul libertății, un tren al cărui traseu depinde doar de noi – să ne amintim de cei care ne-au dat această șansă cu prețul vieții lor și să le urmăm exemplul de curaj și de dragoste de țară.

În fiecare an, în aceste zile, cinstim memoria eroilor care s-au aruncat în fața gloanțelor pentru ca noi astăzi să fim liberi. Fiecare an care trece de la Revoluția din 1989 este ca o gară a reamintirii, a conștientizării, o gară în care ne oprim, ne înclinăm în fața sacrificiului lor și mergem mai departe.

Ar trebui să ne întrebăm mai des, poate chiar în fiecare zi, dacă cei care au murit în urmă cu 32 de ani pentru libertatea noastră sunt mândri de ce suntem noi astăzi, dacă le ducem mai departe moștenirea cu onoare, dacă le cinstim sacrificiul. Dacă da, să continuăm să o facem și chiar să o facem mai bine. Dacă nu, să ne gândim unde greșim și să reparăm. Oare ce simt familiile acestor eroi, copii și părinți rămași în urmă, când vinovații încă nu sunt pedepsiți, 32 de ani mai târziu? Ce spune asta despre acest popor, despre noi toți?

„Dezvoltarea comunităților noastre nu se poate face prin abuz și nedreptate!”

Mogoșoaia este o localitate din apropierea capitalei României, cu un profil cultural și istoric de excepție. Pe teritoriul ei se află un renumit palat brâncovenesc, o biserică ctitorie a aceluiași domn și un parc deosebit de frumos și de mare. Mogoșoaia este locul de care s-au legat nume mari ale literaturii române, precum Marin Preda sau Nicolae Breban.

Ei bine, Mogoșoaia se află astăzi sub asaltul unui grup de interese care nu urmărește punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric al localității, ci acapararea de terenuri și exploatarea acestora sub pretextul unui proiect de dezvoltare imobiliară, denumit pompos „Sectorul zero”.

Sunt în joc 1.100 hectare de teren ale mai multor zeci de proprietari, printre care și Academia Română, care deține 195 hectare. Tuturor acestor proprietari li s-a propus să aleagă între următoarele două variante: fie cedează gratuit primăriei 39% din suprafața deținută și, atenție!, fac schimb de teren pentru restul de 61%, fiind mutați cu proprietatea într-o zonă puțin atractivă comercial și cu o valoare de exploatare scăzută, fie sunt expropriați integral cu o sumă ridicolă, cca 1,7 euro/mp.

În fața acestei „oferte” scandaloase, cei mai mulți proprietari au ales să-și caute dreptatea în justiție în fața unei autorități locale abuzive.

Rețineți faptul că este vorba despre un proiect imobiliar pentru care nu există plan urbanistic general și nici plan urbanistic zonal aprobat. Mai mult, primarul liberal Paul Precup și alți consilieri locali tot de la PNL dețin terenuri în zonă, ceea ce îi pune într-o evidentă stare de incompatibilitate.

„Investițiile în infrastructura de transport în județul Dolj se află în linie dreaptă și au susținerea Guvernului Ciucă”

Prin vizita în județul Dolj de săptămâna trecută a premierului Nicolae Ciucă, împreună cu ministrul transporturilor și infrastructurii, domnul Sorin Grindeanu, avem încă o dată confirmarea faptului că investițiile în infrastructura de transport au susținere guvernamentală.

Portofoliul de proiecte de investiții pentru județul Dolj, care are un impact major asupra întregii regiuni a Olteniei, este unul consistent și vizează atât sectorul rutier, cât și cel feroviar și aerian.

Fără îndoială, cel mai avansat și așteptat proiect este cel al drumului expres Craiova–Pitești, cu perspective bune de finalizare pentru cei 40 de kilometri aferenți tronsonului 2, care au șanse reale ca în primul trimestru al anului 2022 să fie dați în trafic.

Este o veste bună pentru toți cei care tranzitează zona de sud a României, în special pentru municipiile Balș și Slatina, care vor câștiga în urma decongestionării traficului prin construirea celor două variante ocolitoare.

Este important ca ritmul de implementare a întregului proiect să fie unul susținut, astfel încât anul 2024 să fie anul în care drumul expres Craiova–Pitești să fie finalizat în integralitate. Un alt proiect cu impact major asupra dezvoltării regiunii Oltenia este drumul de mare viteză Craiova–Lugoj, o investiție resuscitată în urma demersurilor parlamentarilor liberali din această regiune și cea de sud-vest a României. Astfel, am reușit includerea în bugetul de stat pe anul acesta a finanțării studiului de fezabilitate pentru acest obiectiv, care va face legătura cu coridorul IV și, totodată, care va facilita accesul din regiunea istorică Banat spre capitala României.

„Măsurile fiscale prevăzute de PSD pentru anul viitor aduc echitate socială și bunăstare tuturor românilor!”

Odată cu adoptarea pachetului social inițiat și susținut de PSD care prevede creșterea alocațiilor, a punctului de pensie, a salariului minim și sprijinul financiar pentru românii cu cele mai mici venituri, de la 1 ianuarie 2022, ministrul social-democrat al finanțelor a readus echitatea socială. Astfel, începând de anul viitor vor fi folosite resursele de la cei cu venituri mari și din combaterea evaziunii pentru a crește veniturile categoriilor vulnerabile, precum și ale celor care trebuiau să beneficieze de aceste creșteri în acest an, cum sunt angajații din domeniul medical.

Domeniul turismului va primi o gură de oxigen prin reintroducerea voucherelor de vacanță și prin implementarea schemelor de sprijin pentru realizarea de investiții în producție și digitalizare.

La nivelul Codului fiscal, va fi redusă TVA pentru două domenii esențiale în această perioadă, sectorul construcțiilor, pentru achiziția de locuințe noi, măsură ce are drept scop stimularea acestui sector, care reprezintă unul dintre principalele motoare ale economiei naționale. De asemenea, va fi redusă TVA la 5% pentru energia termică, astfel încât să scadă costul facturilor la căldură pentru consumatorii casnici, dar și pentru unitățile de interes public, cum sunt școlile, spitalele și instituțiile de stat conectate la sistemul centralizat, în contextul creșterii prețurilor la energie.

România va dobândi noi capacități de producție cu PSD la guvernare. PSD, prin ministrul economiei, și-a asumat refacerea capacităților de producție, în special în domeniile deficitare, cum ar fi industria cipurilor. Într-o piață în care aproape orice dispozitiv funcționează cu ajutorul semiconductorilor care se folosesc pentru fabricarea cipurilor, pandemia de COVID-19 a venit să dea startul unei crize neașteptate a disponibilității multora dintre acestea. Criza a început în 2020, când o mare parte din populația lumii a lucrat de acasă, pentru a opri răspândirea virusului. Drept consecință, cererea pentru computere și sisteme electronice a crescut exponențial.

Marea închidere, lockdown, a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe țări din Uniunea Europeană. Șocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune.

Redresarea economică se produce în lume; s-a intrat într-o dinamică a recuperării economice, chiar dacă rămân incertitudini mari și diferențe majore între sectoare.

Deși momentul cel mai acut al crizei a fost depășit prin măsuri fiscale și monetare care au impulsionat activitatea economică, evoluțiile economice sunt dependente de evoluția campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularitățile structurii economiei, de influențele externe determinate de gradul de integrare în lanțurile de valoare adăugată și de producție europene și mondiale, precum și de măsurile adoptate de autorități în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent și fiscal).

Stabilitatea și progresul economic au la bază măsuri fiscale solide, cum ar fi combaterea fermă a evaziunii fiscale, implementarea unor instrumente de colectare, combaterea concurenței neloiale, sprijinirea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, construirea, reînnoirea și consolidarea infrastructurii și sprijinirea investițiilor de orice fel.

Bugetul public național pentru anul 2022 este realist, predictibil, construit în reală concordanță cu nevoile societății impuse de pandemie și efectele acesteia și este de natură de a crea bunăstare, creștere economică și o economie puternică, solidă și predictibilă pentru investitori și mediul de afaceri. Astfel, bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii crește cu 20,5%, bugetul Ministerului Finanțelor crește cu 17,48%, bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării crește cu 0,62%, bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor crește cu 17,9%, bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale crește cu 3,7% ș.a.m.d.

„O piață din Paris va purta numele lui George Enescu”

Compozitorul, dirijorul, violonistul, pianistul și profesorul George Enescu rămâne în istorie drept unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; și-a asumat rolul de ambasador al muzicii atât în țară, cât și în lume și s-a implicat în promovarea muzicii românești, contribuind la recunoașterea internațională a compozitorilor, dirijorilor și interpreților din România.

În perioada ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial, George Enescu părăsește definitiv România și se stabilește la Paris, țară în care își va petrece ultimii ani din viață. Pentru a comemora activitatea sa magistrală, Consiliul Primăriei Parisului a votat ca o piață să poarte numele marelui compozitor. Piața Enescu nu va fi departe de Opera Garnier din Paris, locul în care compozitorul și violonistul român și-a petrecut cea mai mare parte a anilor parizieni.

Evenimentul este cu atât mai însemnat, având în vedere că anul acesta, desemnat Anul „Enescu”, sărbătorim 140 de ani de la nașterea lui George Enescu. Reamintesc faptul că acum un an de zile o porțiune din promenada Senei din Paris, în proximitatea Turnului Eiffel, a primit numele reginei Maria a României, la inaugurare fiind prezenți principesa Margareta, Custodele Coroanei, și principele Radu, inițiativă ce a aparținut Ambasadei României în Franța și a fost susținută de șeful Grupului de prietenie Franța–România din Adunarea Națională a Franței, André Chassaigne, și de viceprimarul Parisului, Catherine Vieu-Charier, precum și de viceprimarul arondismentului 7 al Parisului, René-François Bernard, și de diplomați ai Ministerului de Externe francez.

Mă bucur foarte mult să văd marile personalități ale istoriei românești apreciate în afara țării. Este o mare mândrie și onoare pentru noi, românii, să vedem respectul pe care prietenii și aliații noștri de astăzi îl poartă pentru simbolurile noastre. România și Franța sunt legate de o lungă prietenie, care datează chiar de la fondarea statului național românesc, deziderat nerealizabil fără sprijinul statului francez și al lui Napoleon al III-lea. Astăzi regăsim ambele state în NATO și UE, iar speranța mea este ca acest parteneriat să dăinuie și în viitor.

## **Domnul Ioan Vulpescu:**

„32 de ani de la Revoluția Română din 22 Decembrie 1989”

Am ales ca temă a declarației politice de azi Revoluția Română. Uităm prea adesea sau ignorăm cu metodă cauzele care au generat Revoluția Română. Ca urmare, îi trecem cu vederea pe aceia care s-au gândit la viitorul României și care au acționat pentru schimbarea unei stări de lucruri cu care credeam noi, la momentul Revoluției, că nu ne vom mai întâlni. Se pare că păcătuim prin optimism.

Dorința de libertate, de respect al drepturilor cetățenești a însoțit, în varii forme, istoria umanității. Este în ADN-ul ei. De aceea Revoluția a devenit inevitabilă în România, atunci când toate celelalte mijloace de schimbare a stării de lucruri au eșuat. Nimeni nu-și dorește schimbări violente, pentru că, fie și subconștient, există conștiința costurilor violenței.

România a plătit aceste costuri, din cauza elitelor sale politice, care, chiar și după standardele sistemului totalitar, nu și-au respectat obligațiile față de cetățeni. Da, Revoluția a început ca o amplă manifestare a nemulțumirii sociale. Dar și această nemulțumire era, în fond, o invitație la o schimbare politică fundamentală, în care drepturile și libertățile cetățenești să fie puse pe primul loc.

Dacă puterea comunistă ar fi acceptat dialogul cu cei care își manifestau nemulțumirile în stradă, poate că erau evitate pierderile de vieți omenești. La Timișoara se conturase, după 15 decembrie 1989, un program al schimbării de sistem, program care merită amintit și reamintit permanent, pentru că el vorbește despre noi, despre acea Românie profundă, pe care mulți politicieni o ignoră și acum.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați! Continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 115.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 și 11.00 – dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; între 11.00 și 11.30 – pauză, iar de la ora 11.30 – votul final; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Vă rog, domnule lider.

## **Domnul Csoma Botond:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o rugăminte: să introducem pe ordinea de zi – ieri s-a dat raport în comisie – PL-x 555/2020

.

Să-l introducem pe ordinea de zi cât mai în față, să ajungem la el. Pe 7.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele sau aveți acordul liderilor?

**Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Vă rog să supuneți la vot!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu pot să supun la vot. Intrăm pe ordinea de zi.

**Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Stați un pic! De ce?!

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

L-am avut pe Pl-x 545/2021 la comisie, la domnul Tătaru! Și s-a votat în plen.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mergem mai departe.

Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului...

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:** Câți deputați sunt prezenți? 112.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am vorbit, da!

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu are niciun acord!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă!

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Vă rog.

Nu vă grăbiți, domnule președinte, că sunt calm și răbdător.

Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu știu dacă ați văzut astăzi, când ați venit la lucru, dar afară sunt 15.000 de oameni, domnule Tătaru.

Domnule Tătaru, nu mai vorbiți la telefon, ascultați aici!

Domnule președinte, vă rog să nu dialogați cu sala!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Sunt 15.000 de oameni. Întruniți Comisia pentru sănătate! Propun întrunirea Comisiei pentru sănătate în timpul plenului pentru raport de respingere pe Pl-x 545/2021

și votarea lui astăzi; ca să scăpăm de Pl-x 545/2021 o dată pentru totdeauna.

Vot, vă rog!

Domnule președinte, cu tot respectul, vă aduc aminte că orice desfășurare a unei ședințe în paralel cu plenul trebuie să fie aprobată anterior de către Biroul permanent. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Vă mulțumesc.

Intrăm pe ordinea de zi.

Mergem mai departe.

Vă readuc aminte că cvorumul nu este necesar la începutul ședinței de plen, ci doar la sesiunea de vot final. Intrăm pe ordinea de zi.

2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a

emite ordonanțe; PL-x 609/2021.

Potrivit regulamentului, proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României. Domnule Săpunaru, vă rog.

## **Domnul Nini Săpunaru** – _secretar de stat în_

_Departamentul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați! Proiectul de lege...

Vă rog să vorbiți puțin mai tare la microfon.

## Bună ziua!

Suntem de acord cu proiectul de lege așa cum a ieșit din Comisia juridică. El este structurat pe 12 domenii.

Niciuna din legi nu are în cuprinsul ei, din domeniile propuse, caracter organic.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, pentru citirea raportului.

Un reprezentant al Comisiei juridice?

Vă rog să-i pregătiți raportul!

Și vă rog să faceți și propunerea pentru timpii de dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu PL-x 609 din 20 decembrie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice în perioada cuprinsă între încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2021 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ precizează, în mod consecvent, cu privire la proiectele de lege având ca obiect de reglementare domenii care nu fac obiectul legilor organice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Și propun un timp de dezbatere de 3 minute.

Timp de dezbatere?

A propus!

Am propus 3 minute. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

A, scuze!

Vă rog, pregătiți-vă cartelele. Vot, vă rog.

Cu 127 de voturi pentru și o abținere, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnule Simion, ați apăsat la dezbateri generale?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu. În regulă. Domnule Ciubuc, la dezbateri generale? Asupra acestui proiect de...

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Da.

În regulă! Nu cred, dar mă rog. Vă rog.

Ba da, credeți-mă! Dragi colegi, Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Nu putem să lăsăm exclusiv Guvernul să dea ordonanțe de urgență pe bandă...

Ordonanțe simple!

Nu contează!

Ordonanțe simple.

Țara este condusă de un Guvern și orice lege și orice ordonanță trebuie trecute prin Parlament.

Ce se întâmplă astăzi?

Guvernul, indiferent care ar fi el, dă ordonanțe simple sau de urgență. Aceste ordonanțe își produc efectul și abia peste 6 luni intră în Parlament la vot.

Este inadmisibil ca pentru probleme-cheie ale societății românești să lăsăm un guvern provizoriu, care are sau nu majoritate în diferite momente ale anului sau ale timpului, să dea ordonanțe pe bandă rulantă.

De aceea, eu vă invit să votăm împotrivă, pentru că nu putem să lăsăm puterea absolută în mâna unui singur guvern și a unei singure puteri. Avem separarea puterilor în stat, avem Parlamentul, nu de formă, ci ne-au ales românii, și românii vor ca fiecare lege să vină prin Parlament, nu Guvernul să ia decizii în numele românilor.

De aceea, vă invit pe toți să fim responsabili și să înțelegem că nu putem să lăsăm Guvernul să dea ordonanțe simple sau de urgență pe bandă rulantă.

Să vină Guvernul aici, cu proiecte de lege, în Parlament, să le treacă prin Parlament, să le dezbată public și apoi să le dea. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, dar vreau să vă reamintesc că, în conformitate cu însăși Constituția României, pe perioada vacanței parlamentare Guvernul este abilitat de către Parlament să emită ordonanțe simple. Aceasta este Constituția.

Din partea Grupului USR, domnul Ilie Victor. Vă rog.

## Mulțumesc.

Și eu îmi doresc ca Parlamentul să aibă un rol mai important în legiferare.

Din păcate, ponderea ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență este extrem de mare în sistemul legislativ din România, însă pentru acest lucru avem nevoie de dezbateri constructive în Parlament, avem nevoie să citim proiectele de lege, să le înțelegem și să venim cu propuneri constructive în acest sens.

Fac un apel la toate grupurile parlamentare: haideți să readucem dezbaterea constructivă în Parlamentul României! Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii există observații sau comentarii? Nu. Dacă de la art. 1 la art. 10 există observații? Nu. Dacă de la art. 11 la art. 15�? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe. 4. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022; PL-x 613/2021.

Potrivit art. 117 din regulament, proiectul urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și îi dau cuvântul inițiatorului, reprezentantului Guvernului României. Domnule Heiuș, vă rog.

## **Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș** – _secretar de stat în_

## _Ministerul Finanțelor_ **:**

Prin Proiectul de lege privind aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 se aprobă următoarele plafoane obligatorii:

Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în PIB, pentru anii 2022 și 2023, care se prezintă astfel: 5,8% din PIB în 2022, respectiv 4,4% din PIB în 2023.

Plafonul pentru cheltuieli de personal, exprimat ca pondere în PIB, pentru anul 2022 – 8,8% din PIB, respectiv 8,2% pentru anul 2023.

Plafonul propus pentru datoria guvernamentală este de 49,8% din PIB.

Plafonul privind finanțările rambursabile care pot fi contractate către unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile acestora este în valoare de 1.600 de milioane de lei, iar plafonul de trageri va fi de 2.000 de milioane de lei.

De asemenea, este primul an când se stabilește o sumă maximă pe fiecare UAT, respectiv 50 de milioane de lei în cazul comunelor, 100 de milioane de lei în cazul orașelor, 150 de milioane de lei în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București și județelor.

Și eu vă mulțumesc.

Rog reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, domnul președinte Huțucă, pentru citirea raportului.

Și să ne prezentați și timpii de dezbatere. Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022, în conformitate cu prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă propun un timp de dezbatere de 3 minute. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Pregătiți-vă cartelele. Vot, vă rog.

Cu 139 de voturi pentru, 3 contra, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Vă reamintesc că, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind cazul, proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.

6. Proiectul de lege privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița; PL-x 536/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentanților comisiei sesizate în fond. Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, asupra Proiectului de lege privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 18 octombrie 2021, în condițiile articolului 115 alineatul (5) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru transporturi și infrastructură au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Nu, nu există.

Potrivit aceluiași articol, art. 106, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final. Domnule Csoma, să știți că la punctul solicitat de dumneavoastră rapoartele încă nu au ajuns.

Mergem mai departe.

8. Proiectul de lege pentru completarea art. 37 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 470/2021. Dacă din partea inițiatorilor există vreo intervenție? Nu există.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului.

Un coleg membru al comisiei? Haideți, vă rog!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea articolului 37 din Legea educației fizice și sportului

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tineret și sport a fost sesizată cu Proiectul de lege pentru completarea articolului 37 din Legea educației fizice și sportului; PL-x 470/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 29.09.2021, iar Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avizul favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul favorabil, cu observații, de la CES și punctul de vedere pozitiv al Guvernului, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru completarea articolului 37 din Legea educației fizice și sportului, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Intotero, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Vă vorbesc atât în calitate de inițiator al acestui proiect de lege, cât și în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PSD.

Este un proiect foarte important pentru sportul românesc. Transparentizarea cheltuielilor federațiilor sportive reprezintă un plus de încredere.

Vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au fost semnatarii acestei inițiative, dar și tuturor colegilor care l-au susținut și avem raport de adoptare.

Mulțumesc.

Domnule Brian Cristian, vă rog.

## **Domnul Brian Cristian:**

## Stimați colegi,

Acest proiect de lege este extrem de necesar și prevede, printre altele, anumite lucruri ce țin de transparența federațiilor sportive.

Și ca să vă dau un exemplu: la nivelul anului 2021, undeva prin vară, din cele peste 60 de federații sportive, doar șase dintre ele, deci undeva sub 10%, au avut publicată pe site-ul propriu strategia și doar trei, din peste 60 de federații, au avut publicat bugetul.

Este imperios necesar să vedem cum se cheltuiesc banii în sport, deoarece o mai bună transparență în cheltuirea banului public și criterii aplicate corect o să ne ducă la o profesionalizare și o transparentizare.

Și vreau să vă spun că îmi pare rău că am ajuns la gradul acesta de deprofesionalizare atât a federațiilor, cât și a structurilor sportive, astfel încât unele lucruri de bun-simț, unele criterii minime, care ar trebui să fie prezente cam în orice instituție publică, trebuie să le reglementăm prin lege.

Oricum, susțin inițiativa, am amendat-o în Comisia pentru tineret și sport, astfel încât încălcarea acesteia să poată să ducă până la stoparea finanțării unor federații dacă nu respectă acele criterii minime de transparență, precum publicarea bugetului, publicarea strategiei, numărul de sportivi pe ramură și numărul de antrenori sau instructori pe ramură, lucruri minime care ar trebui să fie implementate în orice instituție publică.

Vă mulțumesc tuturor pentru susținere. Am încredere că va primi un vot pozitiv astăzi și vom continua să ne luptăm pentru a aduce sportul acolo unde îi este locul și să ne luptăm pentru o transparentizare în administrația publică. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlul legii există observații? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4? Nu.

Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

N-aș vrea să-l deranjez pe domnul Simion, dar am înțeles că are o intervenție pe procedură.

Vă rog.

Îmi pare rău că m-ați deranjat, dar hai! Pe procedură, domnule președinte de ședință. Vreau să se consemneze un lucru.

Avem o comisie de anchetă pentru achizițiile din timpul pandemiei, așa, un mic gest de transparență din partea parlamentarilor. A fost votată de o majoritate largă.

Președinția comisiei vreau să fie trecută de la PSD la AUR și domnul lider de grup Simonis poate confirma că e de acord.

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

13. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un Plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice – COM(2021) 141; PHCD 77/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea proiectului de hotărâre. Un membru al Comisiei pentru afaceri europene care să citească proiectul?

Vă rog.

Vă rog, doamnă Presură, citiți dumneavoastră raportul! Totuși nu există niciun membru al Comisiei pentru afaceri europene în sală?

Vă rog, doamnă secretar.

Vă rog să finalizați, stimate coleg.

...au fost securizate, din perspectivă juridică internațională? Oare Mangalița, Basna și așa mai departe? Nici poveste! Au fost făcute de alții!

Și o să închei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 163–188 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Mulțumesc, doamnă secretar. Dacă la dezbateri generale există intervenții? Domnul Coleșa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-am prea auzit conținutul hotărârii, dar o să încercăm să-l recapitulăm.

Deci prin acest proiect de hotărâre ar trebui să luăm la cunoștință și să votăm cu privire la o comunicare a Comisiei Europene. Subiectul – un plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice.

Probabil un vot unanim, dar, din păcate – și pe bună dreptate –, în practică, la noi nu se aplică deloc un asemenea plan.

Și să vedem de ce și ce propune acest plan.

În primul rând, sprijinirea fermierilor de a cultiva produse ecologice suficiente și accesibile ca preț.

Cum au sprijinit guvernele de până acum și parlamentele acest deziderat?

Avem, de exemplu, Agenția Națională a Domeniilor Statului, cu peste 300.000 de hectare în gestiune. În loc ca aceste suprafețe să fie sporite, sunt date în arendă pe sume de nimic, iar fermierii români și statul, atunci când o parcelă se vinde, sunt puși în coada listei de preemptori, pe primele locuri fiind arendașii, care de multe ori sunt entități străine.

Mai departe.

În practică, la noi, orientarea preponderentă a bugetului de investiții din Planul național strategic a fost către fermele industriale de porc și pasăre, mai ales în zona de câmpie, în detrimentul fermelor de familie, de vaci sau de oi din zona montană. Asta se întâmplă la noi.

Apoi, alt deziderat propus în acest plan: promovarea raselor de animale și a soiurilor de plante agricole tradiționale.

Întrebare: ce soiuri de plante și rase de animale tradiționale, rustice, au fost securizate la nivel internațional de către – să zicem – Ministerul Agriculturii?

Încheiați, vă rog.

O să închei: da, dezbaterea este pur simbolică. În ce măsură au fost achiziționate fructe, legume, lactate și produse de panificație din producția ecologică din totalul sumelor alocate pentru programele de hrană în școli?

Domnule Coleșa, vă rog să finalizați!

Și așa mai departe. Zero! Am finalizat.

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Vedem că în practică aceste planuri nu au fost deloc, dar deloc îndeplinite la nivel național.

Mulțumesc. Domnule Leoreanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Agricultura este unul din obiectivele aflate în centrul Pactului ecologic european, având un rol esențial în procesul de tranziție către un sistem alimentar mai durabil.

Din acest considerent, agricultura ecologică are ca scop definit producerea de elemente folosind substanțe și procese naturale, cu un impact limitat asupra mediului.

Mai mult decât atât, aceasta încurajează utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale, menținerea, evident, a biodiversității, conservarea echilibrelor ecologice regionale, îmbunătățirea fertilității solului și menținerea calității aerului și a apei.

Planul de acțiune propus de Comisia Europeană vizează ca până în anul 2030 pe 25% din terenurile agricole să se practice agricultura ecologică simultan cu o creștere semnificativă a acvaculturii ecologice, fapt ce va mobiliza politica agricolă comună, precum Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru perioada 2021–2027.

Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege supus astăzi spre dezbatere și aprobare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Simion, vă rog, la dezbateri generale.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Sunt toți deputații atenți?

Sunteți foarte atenți la oamenii care sunt afară, în stradă, și vă cer să respingeți Pl-x 545?

Noi o să respingem această inițiativă legislativă rușinoasă și, vă rog, dacă aveți demnitate, dacă aveți onoare, veniți aici, la tribuna Parlamentului, și spuneți-le românilor care sunt acum în stradă... și voi, și domnul Grosaru să veniți și să le spuneți... și domnul Adi Cozma, de la Satu Mare, și domnul Daniel Ghiță, și doamna Anamaria Gavrilă... Spuneți-le că respingeți Pl-x 545 o dată pentru totdeauna.

Să se ducă învârtindu-se după Cîțu și după cine l-a mai făcut!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul Giugea, din partea deputaților neafiliați.

Și eu vă mulțumesc.

Eram sigur că vom discuta despre producția ecologică. Dacă la titlul legii există observații? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

7. Revenim la Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului Mureș; PL-x 555/2020. Este în procedură de urgență.

Trecem la dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Agricultura ecologică este o activitate de nișă în tot ceea ce privește activitățile agricole, dar cu mare amploare în momentul de față. Singura care nu valorifică potențialul de care dispune este România. România are terenurile care se pretează la agricultura ecologică, condițiile climatice ne permit acest lucru, dar este limitat accesul pe piață al produselor ecologice.

În nicio școală – căci spune că ne hrănim copiii bine, sănătos –, în nicio școală produsele agriculturii ecologice nu vor pătrunde, întrucât diferența de preț între cele obținute prin metode clasice: fertilizări excesive, erbicidări și toate celelalte, intervenția cu pesticide... Vor fi mult mai ieftine comparativ cu cele obținute prin agricultura ecologică.

Deci noi trebuie să facem niște intervenții la tot ceea ce înseamnă legislație privind pătrunderea pe piață și accesul tuturor la consumul produselor ecologice.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Gavrilă, bănuiesc că vizavi de producția ecologică?

Bănuiesc.

Pe procedură.

Procedura spune că propunerile de lege trebuie să vină de la oameni spre Parlament și în niciun caz de la guvernanți, prin Parlament, către oameni, impuse.

De aceea, voi vota împotriva certificatului verde, pentru că așa mi-au cerut românii și nici măcar un singur român nu mi-a cerut să votez pentru certificatul verde.

Și vă rog să-l aduceți în Parlament!

Trebuie să vedem fiecare parlamentar cum votează pentru reprezentanții lor.

Și să nu văd niciun deget ridicat de către liderii partidelor!

Aici este vorba despre viețile oamenilor, și nu despre ambițiile partidelor!

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, pentru citirea raportului, și vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere, domnule Tuhuț. Vă rog.

## **Domnul Radu-Marcel Tuhuț:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului Mureș

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, în procedură de urgență, pentru dezbaterea în fond cu Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului Mureș.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în ședința din data de 8 septembrie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Economic și Social a avizat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea transmiterii unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și atribuit în concesiune Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Bravo!

Vă mulțumesc. Și faceți și propunerea pentru timpii de dezbatere.

Propunere – 3 minute.

Vă mulțumesc. Vot, vă rog.

Cu 141 de voturi pentru și 3 contra, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Da, domnule Grosaru, vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu votați certificatul verde!

Lumea este afară și vă rog frumos să nu adoptați o asemenea lege!

Vă mulțumesc mult.

Bravo!

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

14. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021–2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare – COM(2021) 323; PHCD 80/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene. Domnule Cristea, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei privind Cadrul strategic al Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021–2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate și familie, nota de informare trimisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de membrii Comisiei pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene în principal a susținut cadrul strategic al Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, a subliniat relevanța în materie a echilibrului dintre viața personală și cea profesională, a propus încurajarea accesului fermierilor din zonele rurale îndepărtate sau mai puțin dezvoltate la normele în materie de securitate și sănătate la locul de muncă.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 3 noiembrie anul curent și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma sa adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule Cristea. Domnul Sorin Năcuță, la dezbateri generale.

Stimați colegi, pandemia de COVID-19 a evidențiat ușurința cu care poate fi afectat sectorul economic european.

Pentru a diminua din efectele negative produse de pandemie, Comisia Europeană a propus statelor membre o actualizare a cadrului strategic al Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea în muncă, cu scopul combaterii noilor riscuri pentru sănătatea fizică, mentală a lucrătorilor.

Cadrul strategic al Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021–2027 propune o serie de măsuri necesare pentru îmbunătățirea sănătății și securității lucrătorilor în următorii ani, în conformitate cu agenda verde digitală, strategia industrială pentru Europa, Planul european de combatere a cancerului sau a instrumentului Next Generation EU.

Acesta se bazează pe trei piloni esențiali, precum gestionarea schimbărilor generate de tranziția ecologică, digitală și demografică și a schimbărilor din mediul de lucru tradițional, îmbunătățirea prevenirii accidentelor și a bolilor și creșterea gradului de pregătire pentru eventuale crize viitoare.

Totodată, prin intermediul acestui document sunt urmărite o serie de obiective precum: impulsionarea dialogului social, consolidarea procesului de elaborare a politicilor specifice, monitorizarea atentă și aplicarea corespunzătoare a legislației Uniunii Europene.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre supus astăzi spre dezbatere și aprobare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, o să rog să vă hotărâți: ori domnul Dan Tanasă, ori domnul Badiu, ori domnul Muncaciu?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Pentru început, Dan Tanasă!

Domnule Tanasă, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Cineva și-a uitat masca aici. Un coleg și-a uitat masca

aici.

Dacă nu e pe procedură, domnule președinte, lăsați-ne să vorbim câte doi vorbitori, dacă nu suntem...

Dragilor, cred că e foarte important să înțelegem cum am ajuns noi, cu toții, aici. Am ajuns prin votul oamenilor, al cetățenilor. Și foarte mulți cetățeni – nu știu câți, foarte mulți – sunt acum aici, în fața Parlamentului. Vă invit să mergeți să vorbiți cu ei, să vă uitați în ochii lor și să le spuneți ce credeți, să le spuneți că vreți să instaurați dictatura nazzipassului. Spuneți-le! Dar mergeți și spuneți-le oamenilor, nu vă ascundeți aici, că noi am fost adineauri în stradă! Și spuneți-le!

Spuneți-le că vreți să instaurați certificatul verde, dar unul original, o variantă originală, nici măcar cea europeană, una originală, românească!

Vă rog frumos să nu votați proiectul de lege cu privire la certificatul verde, pentru că nu ajută la absolut nimic, și vă invit pe toți să luați cuvântul și să nu vă mai ascundeți în spatele scaunelor sau al funcțiilor pe care le ocupați.

Spuneți-le oamenilor ce vreți să faceți!

Spuneți-le că vreți să instaurați dictatura pașaportului, așa-zisului „certificat verde”!

Da, foarte bine dacă votați, dar spuneți-le și colegilor de la Guvern să nu-și asume, că noi înțelegem acum care este mișcarea – să-și asume Guvernul, ca, după aceea, voi în teritoriu, fiecare, să spuneți: „Domnule, noi am vrut să votăm, dar n-a venit în Parlament!”

Nu-i mai mințiți pe oameni! Spuneți-le clar, asumați-vă, fiți bărbați, fiți politicieni! Asumați-vă!

Vreți certificat nazzipass? Asumați-vă și spuneți-le oamenilor: „Da, vrem certificat nazzipass!” Dacă nu vreți, haideți la microfon și spuneți că nu vreți să faceți chestiunea asta!

Mulțumesc, domnule Tanasă.

## **Domnul Dan Tanasă:**

V-aș ruga eu frumos... Colegul, te-aș ruga frumos să ne lăsați cu sictirismul ăsta, da?

Nici măcar dumneavoastră nu ați indicat pe procedură care este articolul și problema, dar nu e niciun fel de problemă.

Mergem mai departe. Dacă la titlul legii există obiecții? Nu.

Adoptat. Dacă la preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnule Muncaciu, pe procedură?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Da.

În regulă.

Ca să fiu responsabil, vă rog să indicați articolul și procedura și asupra cărui aspect vreți să vă pronunțați.

Vă rog, nu... Domnule Tanasă...

Am același... Să mă lăsați să vorbesc cât vreau eu!

V-am lăsat să vorbiți, domnule Tanasă, este în regulă. Vă mulțumesc frumos.

Cu atitudinea asta...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Bulai, bănuiesc că asupra proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi doriți să luați cuvântul. Nu-l îmbrățișați, domnule Simion!

Domnule președinte, am această intervenție pe procedură, făcând un apel la dumneavoastră să conduceți cu mai multă responsabilitate această ședință, în sensul în care să le solicitați celor care intervin să facă o referire la un articol, atunci când au o intervenție. Pentru că, dacă nu, numai se trollează această ședință și probabil că este ultima din acest an în care vom discuta proiecte legislative.

Acestea fiind spuse, înțeleg că nu este niciun proiect care vă interesează, faceți doar show politic, înțeleg, dar poate să aibă o limită.

Vă mulțumesc mult.

Sănătatea românilor este mai importantă decât populismul vostru!

Asta trebuie să știți și dumneavoastră.

Apreciez foarte mult, domnule Bulai, sfaturile pe care mi le dați.

## Domnule președinte,

Dat fiindcă discutăm de securitate la locul de muncă, vă anunț că certificatul verde se referă la locul de muncă, pentru că dumneavoastră intenționați să scoateți un certificat verde care interzice dreptul la muncă în afara vaccinării.

Domnul prim-ministru, fost prim-ministru, a declarat că scopul acestui certificat este vaccinarea. Dar eu vă aduc aminte următorul lucru: că, aici, în acest loc, acest loc este locul pe care l-a construit poporul român. Parlamentul României este al poporului român!

În regulă, domnule doctor.

Sunteți pe cale să faceți cel mai mare sacrilegiu, care se numește vaccinarea obligatorie.

Nimeni, într-o societate civilizată a secolului XXI, nu poate să admită vaccinarea obligatorie!

Domnii de la PNL insistă asupra acestui lucru, dar eu vă spun că vaccinarea obligatorie este un sacrilegiu, din toate punctele de vedere, mai ales al jurisprudenței din secolul XX.

## Vă mulțumesc.

M-am uitat de 10 ori azi-dimineață pe proiectul ordinii de zi și de fiecare dată nu am văzut aflat pe această ordine de zi ceea ce spuneți dumneavoastră.

Mergem mai departe.

15. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040 – COM(2021) 345; PHCD 81/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Domnule Cristea, din partea Comisiei pentru afaceri europene, vă rog, prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așadar, raport privind Comunicarea Comisiei COM(2021) 345 privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale Uniunii Europene – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informației, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administrație publică, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de membrii Comisiei pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut viziunea pe termen lung a Comisiei Europene pentru zonele rurale, a subliniat necesitatea promovării culturii în zonele rurale, a recomandat măsuri pentru reducerea decalajului de performanță școlară dintre zonele urbane și cele rurale, a recomandat încurajarea prelucrării aproape de locul producției agricole pentru diversificarea activității economice în mediul rural și pentru crearea de noi locuri de muncă, a propus încurajarea accesului fermierilor din zonele rurale îndepărtate sau mai puțin dezvoltate la normele în materie de securitate și sănătate la locul de muncă.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 noiembrie anul curent și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

## Mulțumesc.

Cu toată responsabilitatea, îi dau cuvântul domnului Bulai. Vă rog, la dezbateri generale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervin, evident, pe marginea acestui proiect de hotărâre al Camerei Deputaților, care este extraordinar.

Prea puțin, prea rar, prea răzleț citim documente extraordinare în Parlamentul României care arată acolo unde trebuie să ajungem noi și acolo unde Uniunea Europeană recomandă țărilor membre să se ajungă în chestiuni de dezvoltare rurală, recomandă piloni de sustenabilitate, recomandă prelucrarea industrială în vecinătatea locului de producție, abordează foarte clar chestiuni care țin de procesul demografic și politici publice pentru a preveni îmbătrânirea populației și depopularea satelor în forma pe care o avem acum.

## Lucrurile acestea sunt foarte importante.

În comisie a fost o discuție extraordinară și îi mulțumesc doamnei Thellmann, care a prezentat în comisie proiectul foarte bine în fața colegilor.

Acestea fiind spuse, toate aceste deziderate pe care comisia le comunică Parlamentului European și Consiliului pălesc în fața unui program național de așa-zisă „dezvoltare locală” care se numește „Anghel Saligny”, care nu abordează nimic din ce este important pentru noi, ca nație, în mediul rural pentru următorii 20-30 de ani. Adică doar asfalt, șpăgi pentru primari și dezvoltare prin care se fură jumătate din banii dați pe contracte.

Uniunea Europeană, prin acest proiect de hotărâre, țintește foarte bine nevoile pe care trebuie să le îndreptăm și să le suplinim aici, în Parlamentul României. Nu programe naționale de dat bani și de furat pentru primari, ci un mediu rural unde oamenii de la oraș să vrea să se mute, unde se face agricultură pe bune și țărani care, în momentul de față, trebuie să fie competitori cu cei din Vest, nicidecum subjugați.

Mulțumesc, domnule Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

...bani dați pentru primari, subdezvoltare. Vă mulțumesc.

E în regulă.

Dau cuvântul domnului Sorin Năcuță, din partea Grupului PNL.

## **Domnul Sorin Năcuță:**

## Stimați colegi,

Una dintre problemele evidențiate de pandemia generată de COVID-19 este cea referitoare la diferențele existente între mediul urban și cel rural, în ciuda faptului că în zonele rurale riscurile de răspândire a bolii par mai mici decât în zonele urbane aglomerate, populația îmbătrânită preponderentă din zonele rurale este mai vulnerabilă, fiind nevoită să facă față lipsei instituțiilor și serviciilor de sănătate din apropiere.

Menționez că Planul național de investiții este propus tocmai în sensul reducerii acestor decalaje și pentru dezvoltarea localităților rurale.

Documentul european supus spre dezbatere și aprobare are drept obiectiv transformarea zonelor rurale în regiuni mai puternice, mai conectate și mai dezvoltate.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Coleșa Ilie-Alin, din partea Grupului AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să nu mă mai întrerupeți, pentru că o să vorbesc la subiect, deși nu știu în ce ordine ați luat dumneavoastră lista de vorbitori, de la cap la coadă.

Deci acest plan, iarăși, sună foarte bine; în schimb, realitatea este cruntă.

Cum se încurajează dezvoltarea rurală la noi, adică gospodăria țărănească?

Să ne uităm doar la evoluția numărului de gospodării țărănești. În ultimii 30 de ani, de la 4,5 milioane la câteva sute de mii, 500, 600, 700 de mii; și acelea îmbătrânite și în curs de moarte.

Asta înseamnă încurajarea gospodăriei țărănești și a zonei rurale.

Dar să vedem de ce. Ce proiecte de lege au votat cei de la USR, PNL care încurajează gospodăria țărănească? Legea creșterii porcilor, prin care gospodăria țărănească nu mai are voie să crească decât cinci porci, să...

Domnule deputat, trebuie să le zicem oamenilor de afară că Parlamentul refuză să respingă Pl-x 545 și vrea să vină domnul Ciucă aici să-și asume răspunderea...

Domnule Simion, am o mică rugăminte la dumneavoastră...

Nu, dar trebuie să le zicem oamenilor ce se întâmplă!

Mai avem un minut și 30 de secunde...

Sigur...

...și vreau să finalizez acest proiect de hotărâre.

O să-l folosim cu grijă, pentru că Pl-x 545 trebuie respins și domnul Ciucă să nu vină aici să-și asume răspunderea în Parlamentul României.

Domnule Simion...

Vă rog, cu porcii!

Mulțumesc.

Foarte, foarte adevărat. Trebuie să nu ne mai ascundem după deget cu acest Pl-x 545, oprit în aer, nu știu cum...

Domnule Coleșa, vorbiți acum de porci sau de Pl-x 545, ca să înțeleg și eu?

Revin la subiect.

Apoi, pe lângă Legea porcului, prin care noi încurajăm, nu?, dezvoltarea gospodăriei țărănești, avem intenția de a interzice încălzirea cu lemne. Cu ce ați vrea să se încălzească gospodăria țărănească și să prospere, când nu are dreptul de a se încălzi cu lemne, în condițiile în care amprenta ecologică a lemnului, atâta timp cât el este ars eficient...

Vreau să închid ședința!

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...și nu este tăiat mai mult decât crește, este cea mai ecologică metodă, cu o amprentă mult mai mică...

Pentru mine sunt acelea 20! După aia, el are încă două!

Domnule Coleșa, vă rog, terminați!

...în condițiile în care amprenta ecologică a bateriilor este mult, mult mai gravă.

Ce am mai observat?

Desființarea a zeci de mii de școli din mediul rural.

Așa dorim noi, așa dorește Guvernul să încurajeze zona rurală, gospodăria țărănească și reziliența ei.

Vă mulțumesc, domnule Coleșa.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dacă la titlul legii...?

Vă rog să opriți microfonul!

Dacă la titlul legii avem obiecții sau observații? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final. Vă reamintesc că este ora 11.00.

Declar ședința închisă.

Ne vedem la 11.30 pentru sesiunea de vot final. În regulă.

Rămâne pe stenogramă. La prima întâlnire a comisiei se va rezolva și acest lucru.

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Imediat începem sesiunea de vot final. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați, înainte de a începe sesiunea de vot final, îl invit la microfon pe domnul Gigel Știrbu, pe procedură.

Vă rog, domnule Știrbu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să vă rețin atenția cu câteva cuvinte.

Acum exact 32 de ani, pe 21 decembrie, în fața Comitetului Central al Partidului Comunist Român, actualmente sediul central al Ministerului Afacerilor Interne, zeci de mii de oameni, zeci de mii de bucureșteni aduși cu forța de la marile întreprinderi și uzine bucureștene, au dat semnalul, prin vuietul lor, prin strigătele lor, semnalul începutului sfârșitului sistemului comunist în România. Doamnelor și domnilor,

Firesc ar fi fost ca astăzi Parlamentul României, în plenul său, prin Camerele reunite, să comemoreze acele evenimente din 21 decembrie 1989.

În încheiere, pentru că aceste momente de comemorare a evenimentelor din decembrie 1989 sunt din ce în ce mai puține, aș vrea să vă aduc aminte cuvintele marelui profesor și istoric Nicolae Iorga: „Un popor care nu-și cunoaște istoria este condamnat să o retrăiască.”

Doamnelor și domnilor,

Pentru faptul că în decembrie ’89 49 de oameni au fost uciși, 500 răniți și 1.000 arestați pentru ca noi astăzi să trăim, să gustăm libertatea noastră, dați-mi voie să vă solicit un moment de reculegere.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, să păstrăm un moment de reculegere!

Dumnezeu să-i odihnească! Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vom începe cu inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

1. Proiectul de lege privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 429/2021; lege organică;

2. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de asistent în educație timpurie, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 432/2021; lege organică.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, inițiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele, pentru un vot de control.

Vot, vă rog.

269 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.

Începem sesiunea de vot final.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților:

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 92/2021.

Vot, vă rog.

Cu 270 de voturi pentru, un coleg nu votează, din 271 de colegi prezenți, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2022; PHCD 93/2021.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

273 de colegi prezenți, voturi pentru – 234, contra – 23, 16 abțineri.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un Plan de acțiune pentru

dezvoltarea producției ecologice – COM(2021) 141; PHCD 77/2021.

## Vot, vă rog.

Cu 251 de voturi pentru, două contra și 21 de abțineri, proiectul a fost adoptat.

## Mulțumesc.

Înainte de a ne securiza condițiile de muncă, trebuie să avem acces la locul de muncă.

Ca atare, trebuie să ne securizăm în primul rând libertatea, votând împotriva oricărei forme de dictatură și discriminare, cum ar fi certificatul verde.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea...

A, asta a fost, scuze!

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Se mai întâmplă!

5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040 – COM(2021) 345; PHCD 81/2021.

Vot, vă rog.

Cu 275 de voturi pentru, 3 abțineri, un coleg nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Domnule Rodeanu, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, USR a votat astăzi și și-a asumat această perspectivă privind zonele rurale, pentru un context mai puternic, să fie mai conectate, reziliente și prospere.

Am votat acest proiect de hotărâre exact cum am votat și susținut ultima Lege a cooperației, zilele trecute, când, împreună cu toți colegii de aici, din sală, am susținut acest proiect care, pentru prima oară, fundamentează rolul și denumirea gospodăriei țărănești.

Am votat acest proiect de hotărâre a Camerei Deputaților exact cum ne-am pronunțat împotriva proiectului pentru limitarea numărului de porci într-o gospodărie.

Am votat acest proiect de hotărâre, sancționând drastic toate fake news-urile la adresa USR, prin care PNRR este considerat, dincolo de beneficii, ca o armă de constrângere a utilizării lemnului de foc în gospodăriile românești.

Și spun aceste lucruri aici, în fața dumneavoastră, pentru că mă văd nevoit să combat cumva această sarabandă care a fost amintită mai devreme. Dar nu este o sarabandă a declarațiilor, ci o sarabandă a minciunilor.

Iar cea mai mare minciună pe ziua de astăzi este cea că va intra la vot certificatul verde.

Aveți acest proiect pe ordinea de zi și nu are raport.

Colegii din Comisiile pentru sănătate încă nu au livrat Parlamentului un raport, cu amendamente, pentru această formă.

Dacă vreți să spuneți adevărul, mergeți în fața Parlamentului și spuneți-le oamenilor că i-ați mințit!

Că acest proiect...

privind certificatul verde nu intră astăzi la vot...

pentru că nu are raport.

Sunteți parlamentar și în primul rând ar trebui să cunoașteți procedura parlamentară!

Aveți colegi în Comisiile pentru sănătate care știu exact...

când se convoacă comisia, care sunt amendamentele și care sunt discuțiile acolo.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi de la AUR, vă reamintesc: la explicarea votului, un singur coleg de la grupul parlamentar. Domnule Simion, vă mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Da.

Îmi pare rău pentru domnul Rodeanu, care nu înțelege ce vor oamenii de afară.

Dacă prim-ministrul Ciucă anunță că își asumă răspunderea pentru certificatul verde înseamnă că nu va exista un vot aici. Și de aceea avem un protest afară, care vă cere să respingeți voi, cei aflați aici.

Și vă mai rog o dată: luați cuvântul la explicarea votului și spuneți românilor că nu veți vota certificatul verde și, dacă Guvernul Ciucă își asumă răspunderea pe acest certificat verde, voi o să-l dați jos, prin vot! Nu are voie să facă așa ceva!

O majoritate a românilor nu vrea acest proiect de lege.

Ce vrei, domnule Rodeanu?

Ți-ai uitat... Vai de capul tău!

Deci asta vor românii...

Explicați-le, ieșiți la tribună, liniștiți-i și spuneți-le că voi nu veți gira un guvern Ciucă care își asumă răspunderea pe acest certificat verde. E atât de simplu!

Acest certificat verde este neconstituțional, este ineficient și o să creeze un haos foarte mare în statul român, pentru că majoritatea celor care lucrează la stat nu sunt vaccinați.

Le faceți probleme.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

I-ai făcut platformă lui Simion!

Domnule Simonis, lăsați-mă să vorbesc, domnule Simonis!

„I-ai făcut platformă lui Simion!”

Du-te și vorbește cu românii care sunt afară! Calmați-i, liniștiți-i! Luați cuvântul de la această tribună! Nu se poate...

Domnule Simion...

...așa ceva! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Mergem mai departe. Legi ordinare. Adoptări.

Vă rog să opriți microfonul!

Vă rog să opriți microfonul!

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

De ce să oprească, dacă omul vrea să vorbească?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mergem mai departe. Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de lege privind declararea primei zile de

duminică din luna iunie ca Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer; PL-x 454/2021; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

186 de voturi pentru, 82 de abțineri, un coleg nu votează. Proiectul de lege a fost adoptat.

7. Proiectul de lege pentru instituirea anului 2022 ca „Anul

Smaranda Brăescu”; PL-x 533/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Domnule Coleșa, vă rog, luați loc.

Cu 212 voturi pentru, 3 contra, 57 de abțineri, proiectul de...

Domnule președinte...

...lege a fost adoptat.

Îmi refuzați...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să opriți microfonul!

Stimați colegi, cred că am fost și ieri, și astăzi suficient de răbdător ca să vă ascult și să vă tolerăm absolut toate manifestările.

Suntem în sesiune de vot final și am rugămintea să vă comportați ca atare, în limitele regulamentului.

Vă mulțumesc.

8. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; PL-x 521/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

...explicarea votului, domnule președinte! ( _Vociferări.)_

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Rog chestorii Camerei Deputaților să vină puțin până la mine.

Rog chestorii Camerei Deputaților să-mi îndepărteze din față colegii turbulenți!

Domnule Tanasă!

Domnule Tanasă!

Vă rog, mergeți în banca dumneavoastră!

E suficient cât circ ați făcut!

Vă rog să opriți microfonul de la pupitru!

Domnule Simion, am rugămintea să nu încercați să mă luați de prost, nu e cazul, că nu vă ține!

Ieri și astăzi ați avut suficientă tribună pentru exprimare, dar nu exagerați!

Cu 253 de voturi pentru, 8 abțineri și un vot contra, proiectul de lege a fost adoptat.

9. Proiectul de lege privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 66/2020; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare și Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru, 12 contra, două abțineri, un coleg nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

10. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii; PL-x 278/2021; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 216 voturi pentru, 3 contra și 50 de abțineri, proiectul a fost adoptat.

11. Proiectul de lege pentru modificarea art. 6 alin. (9) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 450/2021; lege ordinară.

Comisia pentru tineret și sport și Comisia pentru învățământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Explicarea votului, domnule președinte!

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Domnule președinte, lăsați-ne să explicăm votul, nu...

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

De ce ne închideți microfonul?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Sunt în procedură de vot, stimați colegi.

Stimate domnule Ciubuc, nu văd să spun rezultatul votului.

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Câte un om are dreptul să vorbească, domnule președinte, vă rog frumos!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu 247 de voturi pentru, proiectul...

de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

Stimate coleg, sunt la un metru și jumătate de dumneavoastră, nu trebuie să urlați!

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Cum e posibil așa ceva?

12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 422/2021; lege ordinară. Vot, vă rog.

## **Voci de la AUR:**

Jos cenzura! Jos cenzura!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Dacă nu vorbește la obiect, îi tai microfonul și gata! E simplu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu 251 de voturi pentru, proiectul a fost adoptat.

Domnule Ciubuc, sunt convins că vă veți referi exact la regimul drumurilor.

Vă anunț că, dacă nu vă veți referi la acest proiect, o să tai microfonul.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

La regimul străinilor!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea la colegi: sunt suficiente locuri libere ca să le ocupe.

Gata, domnule președinte!

Păi, așa, ne lăsați la explicarea votului și e în regulă.

La explicarea votului, la proiectul cu regimul drumurilor, domnule Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu, cu regimul drumurilor sau cu regimul străinilor?

Păi, am putut să votăm, dacă voi nu ne-ați lăsat...

să votăm

Domnule Mușoiu...?

Domnule Solomon?

Domnule Solomon, v-am iertat ieri...

Domnule Simion, la explicarea votului, vă rog, nu dialogați cu sala!

Da.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/3.I.2022

Explicarea votului, vă rog...

La explicarea votului.

...aveți cuvântul.

La explicarea votului. Noi nu am putut vota acest proiect legislativ, din păcate, pentru că Parlamentul...

...pentru că erați lângă mine și strigați, domnule Simion, de aceea.

Nu, nu discutați, domnule președinte...

...vă rog, luați cuvântul.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...cu sala, da?

Domnul Cristescu votează și el împotriva certificatului.

Domnule Simion, vă rog frumos...

Bun.

...nu mai dialogați cu colegii.

Deci rugămintea noastră: la finalul fiecărui vot, noi venim la explicarea votului.

Asta e rugămintea Grupului AUR. Dacă se poate, apreciem mult. Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Suntem la proiectul 422.

Am înțeles, în regulă.

Mergem mai departe.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Explicarea votului!

## **Domnul Ciprian Ciubuc**

**:**

Păi, nu te lasă. E început de dictatură aici, nu te lasă!

Am o restanță.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mergem mai departe.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Explicarea votului!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog, doamna Buzoianu.

Domnule Coleșa, bănuiesc că aveți atâta cavalerism să lăsați o doamnă să vorbească.

Vă rog, doamna deputat.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Da.

O să încerc să explic de ce noi am votat pentru, deși avem circul de astăzi, provocat de oameni care spun că nu sunt lăsați să voteze, dar în momentul în care votează... Nu sunt astăzi în plen să voteze proiectele de lege pe care au datoria să se exprime – că e contra, că sunt abțineri, că este pentru.

Iată că astăzi AUR folosește tribuna Parlamentului...

nu să voteze pentru legi, ci ca să facă circ în Parlament.

**Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

Asta este explicarea votului?

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Pe de altă parte, celorlalți membri ai Parlamentului vă mulțumesc foarte mult pentru acest vot. Astăzi ați votat un instrument al vizei pentru nomazii digital, ați făcut posibil să...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Voi când făceați așa în Parlament cum era? Cum era când făceați voi așa în Parlament? Era bine! Și acum facem circ, nu?

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Da, faceți circ.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Era bine, nu?

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Faceți circ.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Dar voi de ce făceați așa?

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Și continuați să faceți circ.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Ne luptăm pentru libertatea românilor! Voi de ce...?

Vă luptați...

Domnule Simion...

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

...pentru o campanie antivaccinistă! Nu este vorba de libertatea românilor...

Vă luptați pentru dreptul oamenilor!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Opriți-i microfonul și doamnei, că nu s-a referit exact la subiect!

Haideți să ne calmăm, stimată doamnă!

Stați puțin.

Am rugămintea la colegi să ia loc în sală.

Domnule Simion, numai o secundă!

Am rugămintea la dumneavoastră: poate reușiți să coborâți până în curte; să știți că mașinile din parcarea Parlamentului sunt vandalizate tocmai în timp ce vorbim!

Nu cred că așa se susține într-un protest pașnic orice fel de idee; nu vandalizând mașinile!

Vă rog frumos, luați loc în sală! E suficient de tensionată situația ca să o mai escaladăm și noi. Stimată doamnă, vă rog.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

## Bun.

Prin adoptarea acestui proiect de lege astăzi, România se află în avangarda țărilor care vor atrage resurse financiare prin folosirea vizei pentru nomazii digital.

Vă mulțumim foarte mult că ați votat.

Dacă astăzi presa străină va vorbi despre noi de bine este și datorită votului vostru.

Astăzi am adoptat acest proiect de lege, de anul următor putem să promovăm România, folosindu-l.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi de la AUR, avem trei înscriși la explicarea votului. Vă rog să desemnați un singur coleg.

Unul singur.

Explicarea votului.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu v-am solicitat cuvântul pe procedură. Este o situație de urgență, pe care doresc să v-o aduc la cunoștință.

Dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, aveți responsabilitatea să știți că mi-a fost împiedicat accesul în clădirea Parlamentului...

pentru mai bine de 30 de minute.

Am și o filmare, pe care am să o depun.

Mulțumesc.

Jos cenzura!

Libertate fără certificate!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

## Mergem mai departe.

13. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 585/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 259 de voturi pentru, 11 abțineri, doi colegi care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

14. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 609/2021; lege ordinară; procedură de urgență. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 207 voturi pentru, 53 contra, 4 abțineri, proiectul a fost adoptat.

Mergem mai departe.

15. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul...

**Domnul Iulian Bulai**

**:**

Explicarea votului! Explicarea votului!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Bulai, explicarea votului...

**Domnul Iulian Bulai**

**:**

Vă mulțumesc.

...vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Maximă ipocrizie astăzi în Parlament, avem niște circari care protestează non-stop, dar au votat pentru abilitarea Guvernului...

să vină în Parlament cu ordonanțe de urgență și să vină și cu certificatul verde.

Domnule, nu avem nicio problemă, dar fiți coerenți cu comportamentul dumneavoastră!

USR a votat împotrivă, să se știe! Mulțumim.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Se știe, domnule Bulai, se știe.

15. Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022; PL-x 613/2021; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

## Vot, vă rog.

Cu 206 voturi pentru, 58 contra, două abțineri, proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Năsui, vă rog.

Și vă reamintesc, stimați colegi, un singur vorbitor de grup pentru explicarea votului.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Ba fix votul voi explica. Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o lege mai tehnică, care a trecut acum la vot, dar este o lege unde primează iarăși forma, și nu fondul. De fapt, e o formă fără fond.

În teorie, această lege, Legea plafoanelor, trebuia să limiteze bugetul și să spună: uite, trebuie să te încadrezi în limitele acestea; după care Guvernul să ne spună: uitați, pentru că dumneavoastră, Parlament, autoritate legiuitoare a țării, ne puneți aceste limite, atunci, noi ne vom încadra în ele.

În practica lucrurilor, ele sunt făcute cum sunt și pentru că Legea plafoanelor și Legea bugetului sunt făcute odată și, în momentul în care se face bugetul, apoi o să facă cineva în Ministerul Finanțelor plafoanele, ca urmare a acestei legi. Deci iarăși este o formă fără fond. Mulțumesc frumos.

V-ați hotărât, din partea Grupului AUR, cine explică votul? Vă rog, domnule Badiu.

## **Domnul Georgel Badiu:**

Da. Mulțumesc.

O să vă explic și votul nostru...

, dar vreau...

Vă rog să faceți liniște în sală!

Asta este culmea! Vă rog, chiar insist să...

Păi, nu pot, domnule...

...liniștiți sala...

...președinte...

...stimate coleg!

## **Domnul Georgel Badiu:**

...nu mă înțeleg colegii pentru că sunt turbulenți în sală, ia uitați-i!

## **O voce de la PSD:**

Colegii sunt turbulenți!

## **Domnul Georgel Badiu:**

Da, suntem la procedura de vot, dar vreau să vă reamintesc, dragi colegi, că la dezbateri, așa cum scrie în Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 140 alin. (3), la dezbaterea proiectelor de lege inițiate de Guvern trebuia să fie și un reprezentant al Guvernului.

Și n-a fost niciunul.

Și sancțiunea pentru această lipsă era scoaterea de pe ordinea de zi a acelor proiecte de lege, ceea ce nu s-a făcut.

Îmi pare rău, dar în România este un amatorism total. Nu mai spuneți de alții că sunt amatori, că și dumneavoastră sunteți amatori, cu toții!

Cred că domnul lider de grup Andronache o să vă spună ce aș fi intenționat să vă spun și eu. Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule vicelider, dacă erați în sală, ați fi văzut că secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul a fost aici. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Dancă Ionel. Vă rog.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ca să înțelegeți ceea ce ați votat astăzi aici prin acest proiect de lege: ați votat o încălcare grosolană a Legii responsabilității fiscal-bugetare.

Potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, Legea plafoanelor trebuia să fie deja în vigoare atunci când era aprobat Proiectul Legii bugetului de stat de către Guvern.

Prin urmare, Guvernul a adoptat Proiectul de lege privind bugetul de stat și Proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat fără să aibă Legea plafoanelor în vigoare.

Acesta este doar un exemplu despre modul în care acest monstru aflat la guvernare – PSD, PNL, cu sprijinul UDMR – înțelege să guverneze această țară.

Niciodată... Chiar și în condiții grave de criză, atunci când noi ne-am asumat răspunderea Guvernului pentru Legea bugetului de stat...

și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, am dat timp pentru amendamente și consultări.

Așa ceva, ceea ce se întâmplă acum, să nu existe măcar un timp de 24 de ore pentru consultarea Legii bugetului de stat și pentru depunerea amendamentelor, este o bătaie de joc față de taxele și impozitele plătite de toți românii, din munca lor cinstită și pentru care noi avem responsabilitatea să-i împărțim pe prioritățile naționale!

Rușine!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mergem mai departe.

16. Proiectul de lege pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 470/2021; lege ordinară. Comisia pentru tineret și sport propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Voturi pentru – 258, abțineri – una. Proiectul de lege a fost adoptat.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Acum o să dau înapoi portavocea!

Stimați colegi,

Vă readuc aminte că suntem în sala de plen a Parlamentului României, nu pe stadion.

Vă mulțumesc.

17. Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al județului Mureș; PL-x 555/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație, Comisia pentru transporturi și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

Cu 178 de voturi pentru, 53 contra, 33 de abțineri, un coleg nu votează, proiectul a fost adoptat.

- Explicarea votului, domnul Ciubuc. Vă rog.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Mulțumesc, domnule președinte. În sfârșit, mă lăsați să vorbesc. În primul rând, vreau să vă aduc aminte, domnule președinte de ședință, că parlament înseamnă – din limba franceză, etimologia cuvântului „parlament” –, înseamnă a vorbi, „parler”.

Ce faceți dumneavoastră aici... și preluați cutumele parlamentare de 32 de ani ale PNL, PSD și ale tuturor partidelor sistemului care au fost până acum...

Unde scrie în regulament, domnule președinte, că un singur vorbitor poate vorbi după fiecare proiect de lege? Arătați-mi mie!

Ne spuneți de...

Nu cred că...

...mașinile deputaților...

...vorbeați cu mine. Vă rog, continuați.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

...nu vă interesează viețile românilor.

De aceea, vă implor, votați împotrivă și haideți să scoatem de pe ordinea de zi acest certificat verde!

Care este pe ordinea de zi acum, chiar dacă nu avem raportul comisiilor!

Nu avem rapoartele comisiilor, dar e pe ordinea de zi! Dumneavoastră, PNL cu PSD, ați votat acum două săptămâni introducerea pe ordinea de zi!

În regulă. Vă mulțumesc...

Vă rog frumos să scoatem...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...domnule Ciubuc.

Următoarea ședință va putea avea loc după 1 februarie. A Camerei Deputaților.

Punctul pe care l-am votat acum toți a fost ultimul punct de pe ordinea de zi a ședinței pe această...

Mai e unul. Penultimul punct al ultimei ședințe din această sesiune.

Și bugetul?

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Pe ordinea de zi a ședinței de vot final, evident, nu se află nicio lege de aprobare a certificatului verde!

Pentru că nu se află!

O voce de la PSD:

Bravo!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Nu-i mai mințiți pe oameni, încercând să-i înveninați și să-i dezinformați!

Mai mult decât atât, acum câteva minute, Grupul AUR a votat Legea de abilitare a Guvernului de a da ordonanțe de urgență pe aproape orice temă...

, inclusiv pe certificatul verde!

Dumneavoastră ați permis Guvernului să dea ordonanță de urgență pe certificatul verde, cu votul dumneavoastră, acum 5 minute!

Și ne spuneți că n-ați fost atenți?!

Dar chiar ne luați pe toți de nebuni? Chiar vă bateți joc de oamenii aceia din stradă? Câtă răbdare să mai avem?

Nu există pe ordinea de zi nimic!

Dacă se va întâmpla ca în sesiunea viitoare să se intre în dezbateri, veți putea protesta! Dar nu ne țineți lecții despre ceea ce trebuie să facem, pentru că nu se află astăzi niciun certificat pe ordinea de zi!

Oameni buni, spuneți celor din stradă, pentru că sunt speriați, pentru că i-ați mințit și i-ați dezinformat! Mulțumesc.

...certificatul verde de pe ordinea de zi.

În regulă.

Mulțumesc.

Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi, Poate că nu îmi propusesem să iau cuvântul, să încerc să răspund unor aberații, dar cred că e necesar pentru a clarifica câteva chestiuni.

La subiect!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

În primul rând, suntem în ultima ședință, ultima ședință a Camerei Deputaților de anul acesta.

Vă rog, la explicarea votului. Domnul Rusu, bănuiesc. Vă rog.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Prea... prea mare tensiune, măi, oameni buni, și nu e în regulă!

Haideți să ne gândim un pic că suntem în Sfântul Post al Crăciunului...

Eu vreau să intervin asupra a ceea ce a spus domnul Simonis.

Am votat, Grupul AUR a votat pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență.

Nu e nimic rău în asta.

Este foarte clar, ideea este să știm ce înseamnă o urgență în vacanța parlamentară.

Iar ceea ce vreau să vă spun: da, suntem de acord și chiar vă rugăm să introduceți pe ordinea de zi Pl-x-ul privind certificatul verde. Pentru că noi asta am tot cerut. Asta am tot cerut, pentru a-l respinge.

Deci nu înțeleg ce nu se înțelege din partea PSD, dar eu vreau să vă transmit acum, în final, sărbători fericite, multă-multă înțelepciune și, încă o dată, dumneavoastră să nu mai creați tensiune în societate! Noi încercăm să o... să o ținem, așa cum putem, dar dumneavoastră de 30 de ani...

creați această tensiune.

Și acum, în încheiere, vreau să le spun colegilor de la USR, care până acum aproximativ o lună erau și ei mai înverșunați, mai cu torțele în mâini, mai plini de ei, că erau la guvernare, după ce au distrus țara asta...

, dar acum s-au trezit, pur și simplu, în opoziție.

Nu din vina noastră, domnilor, din cauza voastră. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Și dacă îmi permiteți să fac o mică glumă: am observat cu câtă delicatețe ați încercat să detensionați, aflându-vă la un metru și jumătate de mine și folosind extrem de mulți decibeli. Să știți că vă auzeam și dacă vorbeați mai încet.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu**

**:**

Nu mi-am dat seama!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mergem mai departe.

18. Proiectul de lege privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. în domeniul public al municipiului Brad și al comunelor Șoimuș, Luncoiu de Jos, Vălișoara și Băița; PL-x 536/2021.

Vot, vă rog.

Lege organică.

Cu 175 de voturi pentru, 47 contra, 30 de abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 21 decembrie 2021, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2021 pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 78/2021; adoptată în procedură de urgență;

2. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 171/2020 privind modificarea și completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 629/2020; adoptată în procedură de urgență;

3. Legea privind declararea primei zile de duminică din luna iunie ca Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer; PL-x 454/2021; adoptată în procedură de drept comun;

4. Legea pentru instituirea anului 2022 ca „Anul Smaranda Brăescu”; PL-x 533/2021; adoptată în procedură de drept comun;

5. Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; PL-x 521/2021; adoptată în procedură de drept comun;

6. Legea privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 66/2020; adoptată în procedură de drept comun;

7. Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii; PL-x 278/2021; adoptată în procedură de drept comun;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|376170]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 1/3.I.2022 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei