Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 22 decembrie 2021 · monitorul.ai

prim-ministrul României

H=0V=0L=2

## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă** – _prim-ministrul României_ **:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Doamnă ministru,

Domnilor miniștri,

Discutăm astăzi bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor, cea mai importantă legislație anuală de programare bugetară. Avem în față un buget echilibrat, responsabil și realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanțare și să consolideze economia pe termen mediu și lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană.

România are o viziune responsabilă de politici fiscale și bugetare, o strategie de consolidare fiscală graduală, care să potențeze și să mențină creșterea economică la un nivel de peste 4%-5% pe orizontul de referință, fiind conștientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia în eventualitatea unor șocuri viitoare.

Bugetul pentru anul 2022 are la bază următoarele principii: transparență, eficientizare, realism, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităților de finanțare în acord cu agenda europeană, folosirea oportunității de utilizare a fondurilor europene pentru perioada 2021–2027 și a celor alocate reformelor finanțate din Mecanismul de redresare și reziliență pentru creșterea rezilienței economiei românești.

Totodată, construcția bugetului pentru anul 2022 a reprezentat un proces responsabil, având în vedere necesitatea de a concilia gestionarea situațiilor dificile cu care se confruntă România, respectiv criza sanitară, șocul prețurilor la energie, efectele tensiunilor de pe piețele internaționale, care înseamnă alocarea de resurse adecvate, cu nevoia stringentă de consolidare bugetară. Ținta noastră comună este reducerea treptată a deficitului bugetar pe parcursul următorilor ani, în condițiile în care efectele pandemiei încă sunt resimțite la nivel național și global.

Suntem foarte responsabili în respectarea angajamentelor cu partenerii noștri externi.

În întrevederile avute zilele trecute la Bruxelles cu înalții oficiali ai Uniunii Europene, am informat cu privire la adoptarea Proiectului bugetului pentru anul 2022, evidențiind preocuparea noastră pentru menținerea stabilității fiscal-bugetare, în linii și cu angajamente asumate de România, în ceea ce privește revenirea în limitele Pactului de stabilitate și creștere.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Bugetul pentru anul viitor se fundamentează pe stabilitate și predictibilitate, coordonate menite să încurajeze investițiile și să crească atractivitatea României ca destinație de business.

Este bugetul cu cea mai mare alocare a investițiilor din ultimii 32 de ani.

Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă, practic, dublul sumei investițiilor realizate în România în anul 2019.

Așa cum ne-am angajat, nu vom crește taxe și impozite, nu vom pune presiune asupra mediului de afaceri. Vom menține regimul fiscal actual al IMM-urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investițiilor și toate măsurile aflate în vigoare pentru susținerea antreprenorilor.

Vom sprijini accesul la finanțare al IMM-urilor, prin continuarea Programului IMM INVEST, esențial pentru susținerea companiilor afectate grav de criza COVID-19.

Încă din primele zile de guvernare, am lucrat pentru operaționalizarea celui mai important proiect de țară postpandemic: Planul național de redresare și reziliență.

Am aprobat astăzi în Guvern, prin ordonanță de urgență, Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și România, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 de miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de redresare și reziliență, bani pe care îi investim în economie, în condiții extrem de avantajoase.

Ordonanța completează cadrul instituțional pentru implementarea PNRR și stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare și control al utilizării fondurilor alocate. După intrarea în vigoare a acordului de împrumut pe care l-am aprobat astăzi prin ordonanță de urgență, Comisia Europeană va disponibiliza și prefinanțarea de 13% din acest împrumut, aproximativ 1,94 de miliarde de euro.

## Măsuri sociale

Dacă dezvoltarea țării depinde de investiții și sprijinirea mediului privat, Guvernul este dator să se implice activ și în implementarea politicilor sociale. Așa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, în centrul preocupărilor Guvernului este cetățeanul, angajament care se reflectă în modul în care este structurat bugetul.

Pentru a proteja veniturile populației, îndeosebi ale persoanelor cu venituri mici sau din categorii vulnerabile, am stabilit un pachet de măsuri sociale, respectiv majorarea alocațiilor pentru copii, creșterea pensiilor, acordarea ajutorului social pentru pensionari și a indemnizației anuale pentru persoanele cu dizabilități.

Aprobarea bugetului pentru anul 2022 este garanția că aceste măsuri vor putea fi aplicate și vor produce efecte începând cu ianuarie anul viitor.

Punctul de pensie va crește cu 10% de la 1 ianuarie 2022. Indemnizația socială minimă se majorează la 1.000 lei.

Majorarea alocațiilor de stat pentru copii: la 600 lei pentru cei cu vârsta până la doi ani, respectiv 3 ani pentru copiii cu handicap și la 243 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi ani și 18 ani.

Aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece diferențiate în funcție de sursa de energie și veniturile familiei.

Acordarea în luna ianuarie a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități.

Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, prin bugetul Ministerului Energiei.

Bugetul pentru anul 2022 răspunde așteptărilor justificate ale societății, dar corespunde și proiecțiilor de dezvoltare ale României. Banul public este alocat responsabil, oportun și transparent.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat în aprobarea bugetului pentru anul viitor înainte de încheierea acestui an. Dincolo de opțiunile politice, votul asupra bugetului pentru anul 2022 reprezintă un gest responsabil, care oferă predictibilitate mediului de afaceri, o viziune de dezvoltare pentru viitor și condiții de viață mai bune pentru cetățenii României.

Vă mulțumesc.

Ștefan-Radu Oprea

#12747

H=0V=0L=2

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vom dezbate astăzi cea mai importantă lege, Legea bugetului de stat, și apoi vom vorbi și despre Legea bugetului asigurărilor sociale.

Când vorbim despre Legea bugetului de stat vorbim în principal despre bani, despre banii pe care îi producem în economie și care apoi trebuie să se întoarcă în buzunarele cetățenilor din România, astfel încât să avem o susținere a puterii de cumpărare. Știți foarte bine că este o propunere de buget echilibrată, care are un raport foarte bun între pachetul social, între ceea ce vine ca măsuri de sprijin pentru cetățenii României, astfel încât, împreună, să putem trece această perioadă, care este dificilă pentru noi toți din cauza valului de scumpiri. Și, în același timp, susținem și un raport important al investițiilor, astfel încât procentul acela de aproape 7%, în fapt 88,8 miliarde de lei, cel mai mare buget de investiții al României de până astăzi...

Și, pentru că vorbim despre bani, trebuie să spunem că punctul de pensie va crește cu 10%, că alocațiile pentru copiii până în doi ani vor fi de 600 de lei, pentru cei cu vârsta cuprinsă între doi și 18 ani – 245 de lei, că va crește salariul minim pe economie la 2.550 de lei și, de asemenea, că investițiile se vor regăsi atât la Ministerul Transporturilor, care are un buget de 17 miliarde de lei, mai mare cu 20%, cât și, ca să dau un alt exemplu, la Agricultură, cu un buget de 24,6 miliarde de lei, mai mare cu 3,7%.

Stimularea mediului de afaceri, despre care vorbea domnul premier Ciucă, înseamnă 61 de miliarde de lei, bani care vor ajunge către capitalul românesc, către întreprinderile mici și mijlocii care sunt astăzi în România.

În concluzie, propunem un buget echilibrat, care are un raport bun între pachetul social, partea de sprijin către cetățenii României, și partea de investiții.

Vă mulțumesc.

Gheorghe Pecingină

#15265

H=0V=0L=2

## **Domnul Gheorghe Pecingină:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri,

Aș dori să mulțumesc tuturor colegilor care s-au mobilizat exemplar în comisiile de specialitate și în Comisia reunită pentru buget, finanțe, astfel încât să putem încheia dezbaterile înainte de începerea anului 2022.

În al doilea rând, mă bucură faptul că actualul buget nu s-a constituit pe venituri care să provină din impozite și taxe noi sau pe majorarea celor existente. Au existat, ce-i drept, câteva frământări pe această temă, dar mă bucur că înțelepciunea a învins și s-a reușit evitarea creșterii poverii fiscale într-o perioadă în care acest lucru nu ar fi fost recomandat de nimeni.

Cu toate acestea, provocarea imensă de a constitui un buget pe aceste fundamente fiscale, în acest context sanitar și economic deosebit de dificil, trebuie însă compensată printr-o eficientizare a colectării veniturilor pe care le are la dispoziție statul român.

Suntem cu toții de acord că fără reforme fiscale și bugetare asumate la nivelul Uniunii Europene nu vom înregistra progresele pe care le dorim.

Trebuie să nu uităm că pentru anul 2022 este un buget construit într-un context de maximă incertitudine economică, cu riscuri sanitare și economice generate de pandemia de COVID, care nu este epuizată. Un val pandemic 5 ne bate la ușă!

De asemenea, cred că suntem cu toții de acord că aceste așteptări ale românilor de la actualul Guvern sunt imense. Oamenii așteaptă venituri care să țină pasul cu scumpirile, așteaptă investiții în servicii publice de bază și așteaptă acele reforme structurale care au împins milioane de români în afara frontierelor țării.

Legea bugetului conține măsuri absolut necesare. E drept, nu așa cum ne-am fi dorit cu toții, atât din punct de vedere social, economic, dar mai ales din punct de vedere investițional.

Să nu uităm că în anul 2020 pandemia ne-a adus o neașteptată scădere economică și un deficit bugetar de aproape 10%, grație mediului de afaceri. Și, mă repet, grație

mediului de afaceri din România am reușit să recuperăm în mare parte pierderile anterioare și să reducem progresiv și deficitul bugetar.

Și, de asemenea, în mare parte este meritul Guvernului PNL, însă să nu pierdem din vedere că greul crizei l-au dus tot antreprenorii și angajații români. Lor le datorăm această creștere economică și relansarea.

Doamnelor și domnilor,

Majorarea punctului de pensie, majorarea alocațiilor de stat pentru copii, majorarea salariilor din educație și sănătate, susținerea financiară a consumatorilor afectați de evoluțiile prețurilor la energie sunt măsuri absolut necesare pentru a sprijini populația să depășească această perioadă dificilă.

Este de apreciat faptul că s-au alocat resurse pentru a compensa creșterea accelerată a prețurilor de consum, care a afectat puternic puterea de cumpărare a oamenilor.

Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că finanțarea tuturor acestor măsuri depinde de capacitatea mediului economic intern de a produce în continuare valoare adăugată și de a menține sau chiar a crea locuri de muncă. Finanțarea tuturor măsurilor vine din economie și tocmai de aceea prioritar este ca Guvernul să se asigure că operatorii economici români beneficiază de cele mai bune măsuri.

Asigurarea unei finanțări puternice pentru investiții publice reprezintă un mesaj încurajator pentru operatorii economici privați, care trebuie să simtă că Guvernul este un partener de bază la dezvoltarea economiei.

Proiectul de buget pentru 2022 are în vedere o țintă de deficit bugetar de 5,84, potrivit metodologiei cash, ceea ce înseamnă o diminuare cu 1,29 puncte procentuale din PIB față de nivelul proiectat pentru anul 2021, ceea ce va răspunde angajamentului nostru față de Comisia Europeană de a continua o ajustare fiscală.

Chiar dacă au fost unele voci care au criticat acest buget, pentru că ajustarea este construită pe reducerea ponderii cheltuielilor, ca procent din PIB, PNL salută această abordare și consideră că se putea face chiar mai mult. Să nu uităm că la nivelul veniturilor creșterea ponderii ca nivel în PIB se bazează pe venituri care vor fi înregistrate doar o singură dată, cum sunt cele din licitația pentru proiectul 5G, programată pentru anul viitor.

Pe partea de cheltuieli este de remarcat că reducerea ponderii în PIB a acestora se bazează pe înghețarea majorării salariilor din sectorul public și pe o creștere moderată și inferioară dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri și servicii și cele de asistență socială.

Salut, de asemenea, programul ambițios de cheltuieli destinate investițiilor și sper să vedem acel program cât mai complet, la finele anului viitor.

I-aș transmite domnului ministru de finanțe că, în acest final de an, are șansa de a ne arăta cât este de orientat către investiții și să recupereze din decalajul pe aceste cheltuieli față de programul anual.

În ceea ce privește veniturile bugetare, sper ca toate măsurile de digitalizare adoptate de Guvernul Cîțu să-și facă simțită influența în încasările din 2022. Și aici mă refer la conectarea caselor de marcat la sistemele ANAF, completarea, digitalizarea relației cu contribuabilii și, nu în ultimul rând, la sistemul e-Factura.

De aceea, este esențial ca, pe lângă o bună colectare a veniturilor naționale și o chibzuită utilizare a acestor resurse, să depunem toate eforturile astfel încât atât Guvernul, cât și administrațiile publice locale și antreprenorii români să poată utiliza la maximum oportunitatea finanțărilor din fondurile europene.

De asemenea, anul 2022 trebuie să fie anul reformelor reale, nu mimate, nu al rubricilor bifate în formulare. Să nu uităm niciun moment că finanțările istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană sunt condiționate de reforme structurale, amânate de decenii în România.

Am un mesaj pentru domnul prim-ministru.

Domnule prim-ministru,

Vă felicit pentru modul în care ați făcut posibilă transmiterea proiectului de buget într-un timp atât de scurt către Parlament.

Vă urez succes, deși știți și dumneavoastră că nu aveți o misiune ușoară în anul 2022, an marcat de multiple riscuri și incertitudini.

În schimb, Grupul PNL vă poate asigura de tot sprijinul pentru implementarea în cea mai bună manieră a bugetului pentru anul 2022 și să reușim împreună să fructificăm oportunitățile din PNRR și să utilizăm eficient resursele financiare aferente cadrului financiar multianual.

Vă mulțumesc.

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui

#22306

H=1V=0L=2

, un buget care se bazează pe o mare minciună, și anume pe faptul că vor crește veniturile în ritmul la care le-ați prognozat în buget.

Statul român are, într-adevăr, o mare problemă și suntem în groapă. Avem o problemă cu cheltuielile, care au crescut enorm de mult. De la 32% din PIB în 2016, au ajuns la 41% din PIB în 2020. Și în 2022, în bugetul pe care l-ați făcut chiar dumneavoastră, prognozați că, din fiecare sută de lei pe care o va cheltui statul român, 15 lei sunt datorie. 15 lei nu-i avem și va trebui să ne împrumutăm. Este absolut enorm! Și, în plus de asta, ăsta este cazul fericit, pentru că ați supraestimat aceste venituri!

În mod mincinos, domnul Câciu a impus venituri din pix de 10,65 miliarde de lei și ne spune că acestea vor veni din îmbunătățirea colectării și din combaterea evaziunii fiscale, adică aceeași poveste pe care o auzim an de an, în acest Parlament, în momentul în care se votează bugetul; și se pun venituri fictive care, evident, nu se realizează niciodată.

Ce ziceți de ideea năstrușnică ca mai întâi să îmbunătățim colectarea și apoi să cheltuim banii, nu invers – să-i cheltuim mai întâi și apoi să ne așteptăm că vor veni ei vreodată, la sfântu-așteaptă?

Și nici măcar nu v-ați limitat la acești 10,65 de miliarde, pentru că, conform Consiliului Fiscal, ați mai adăugat supraevaluări de încă 1,5 miliarde. Și nu o zice opoziția, ci o zice Consiliul Fiscal. Puteți să verificați!

De ce faceți asta? Pentru un motiv foarte simplu: pentru că vă doriți, de fapt, să creșteți cheltuieli din pix, cu venituri pe care nu le aveți.

De aceea, dacă ne uităm la o zonă care e de foarte interes pentru USR, și anume pensiile speciale, vedem că în noul buget pe 2022 au un loc privilegiat, cresc cu 8%.

Bugetul domnului Klaus Iohannis, al Administrației Prezidențiale, crește și el cu 23%. S-o fi scumpit golful, oare?!

Dacă ne uităm la servicii, avem servicii care cresc cu 44% bugetul.

Cumpărați bolizi și mașini de lux pentru numeroase agenții ale statului, ca și cum nu era suficient! Nu le place să meargă în Logan sau în Duster!

Finanțați academii care scot plagiat pe bandă rulantă și un program mamut, PNDL 3, pe care știți foarte bine cum se cheltuiesc banii; am văzut deja în PNDL 1 și în PNDL 2 care sunt firmele de casă și cum s-au câștigat contracte pe bandă rulantă, cu promisiuni multe și investiții cvasi-zero.

Și încă un lucru interesant: am observat că mai și tăiați câteva bugete, bugetele parchetelor. DIICOT are 22% în minus buget. Ce să înțelegem exact din asta? Și nu doar DIICOT! Și DNA, și mai multe. Ce să înțelegem? Că dați liber la furt, începe sezonul furtului din nou?! Furt din banii contribuabililor?!

Și, până la urmă, asta este cea mai importantă parte din acest buget – contribuabilii! Pentru că ei sunt cei care plătesc pentru toate lucrurile pe care le vedeți în acest buget! Contribuabilii ăia, cărora în mod ipocrit le spuneți că sunt eroi. Sunt eroi, da, dar pentru că vă plătesc taxele și impozitele pe care vă lăfăiți! Altfel, în față le spuneți că sunt eroi și pe la spate îi înecați în datorii, în birocrație și în impozite suplimentare.

Și, până la urmă, domnul Câciu aici este...

A, a plecat domnul Câciu! Extraordinar! Atât îi pasă!

Până la urmă, ăsta e testul final. Dacă la acest buget se uită un antreprenor și vede că deficitul este la maximum și cheltuielile, și veniturile sunt supraevaluate, ce înseamnă? Înseamnă că vor crește impozitele și taxele asupra românilor.

Puteți să veniți la această tribună, vreun reprezentant al Guvernului, și să promiteți că nu veți crește taxele și impozitele, în condițiile acestea? Pentru că până acum, atunci când a avut Guvernul de ales între baronie, între firmele de partid și bunăstarea economiei, a ales întotdeauna într-un singur fel – în favoarea baroniei.

USR nu va vota acest buget.

Mulțumesc.

Cosette-Paula Chichirău

#26298

H=1V=0L=1

## **Doamna Cosette-Paula Chichirău:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă las cu două idei principale: una despre deficitul bugetar și cealaltă despre cum va fi executat acest buget.

În primul rând, mă refer la traiectoria deficitului bugetar.

Încă dinainte de pandemie România avea probleme în acest domeniu. PSD a făcut deficit pe timp de creștere economică extraordinară, a dus deficitul la limita maximă posibilă, astfel încât, când a venit pandemia, nu am avut rezerve și am intrat în procedură de deficit excesiv, fiind singura țară din Uniunea Europeană care este în această situație de deficit excesiv.

După deficit de aproape 10% în 2020 și aproximativ 7% în 2021, cifrele prevăzute în acest an de 5,8% deficit în 2022 și 4,4% în 2023 ne înscriu într-o traiectorie corectă pentru a ajunge la 3% sau sub 3% în 2024. Însă PNL a adus la guvernare un partid dezinteresat de disciplina financiară și fiscală.

PSD a demonstrat că este iresponsabil financiar și fiscal, iar prezența PSD la guvernare, într-o poziție dominantă în coaliție – atenție, o poziție dominantă în coaliție! –, înseamnă că aceste promisiuni pentru deficitul bugetar, de 5,8% și 4,4% pentru anul viitor, sunt puse sub semnul întrebării.

Nu veți reuși să vă încadrați în această țintă de 5,8% decât dacă veți tăia de la investiții, așa cum faceți de fiecare dată, și țineți România în subdezvoltare.

În al doilea rând, despre execuție. Cum veți folosi acești bani? Mulți, puțini, bugetul este bun sau rău în fiecare an, mai bun sau mai puțin bun, dar apoi trebuie să vedem cum folosiți banii.

Auzim, an de an, aceleași promisiuni. Fix aceleași! „Vom face autostrăzi, vom face spitale regionale, vom face școli.” An de an, zeci de ani, zero autostrăzi, zero spitale, zero școli! Și totuși an de an avem bugete mari.

Vrem să vedem că Guvernul face proiecte pentru români, și nu pentru clientela de partid! Însă coaliția PSD–PNL tocmai pentru asta s-a făcut, nu-i așa?! Să servească clientela de partid. Pentru că altfel USR ar fi fost și astăzi la guvernare, pentru că noi am vrut să servim cetățenii, iar coaliția PSD–PNL vrea să servească clientela de partid.

În scurta guvernare USR, noi am livrat rezultate tangibile. Autostrăzile A7 și A8 sunt prinse în PNRR, deci vor fi construite până în 2026. Un rezultat tangibil. Pentru prima dată Moldova va avea niște kilometri de autostradă. Iată, am livrat!

Programul național de redresare și reziliență a fost negociat de ministrul Ghinea și aprobat.

Iată, USR la guvernare a livrat!

Doamnelor și domnilor din Guvernul PSD–PNL, vrem să vedem rezultate în acest an, pentru că aveți un buget mare și trebuie să livrați. Vrem să vedem că livrați pentru cetățeni, și nu pentru clientela de partid!

Miklós Zoltán

#32811

H=0V=0L=2

## **Domnul Miklós Zoltán:**

Domnule prim-ministru, Stimată doamnă ministru,

Stimați domni miniștri,

Bugetul pe care îl dezbatem astăzi este în linie cu limitările situației actuale caracterizate de criza sanitară, criza energetică, provocările generate de reașezarea echilibrelor economice, dar și cu respectarea unor ținte de deficit bugetar și de îndatorare publică, alocând, relativ, în mod prudent, cele mai multe dintre cheltuieli.

Voi puncta aspectele pozitive ale bugetului pe anul 2022:

– creșterea pensiilor din sistemul public, ceea ce înseamnă că de indexare vor beneficia îndeosebi persoanele cu venituri mici;

– acordarea de ajutoare țintite, în vederea protejării celor cu venituri mici de creșterea prețurilor la energie;

– alocările pentru bugetele locale vor asigura resurse administrațiilor locale pentru gestionarea atribuțiilor pe care le au: impozitul pe venit rămâne integral la dispoziția lor, s-au bugetat cheltuielile sociale la nivelul de 90% prevăzut de lege, s-au identificat surse și în acest an, la propunerea UDMR, pentru acoperirea unor cheltuieli ale instituțiilor de spectacol.

De asemenea, un aspect demn de semnalat este faptul că bugetul permite spațiu pentru investiții, atât din fondurile naționale, cât și din cele europene.

Dragi colegi,

Toate măsurile enumerate, fie ele insuficiente, raportate la magnitudinea nevoilor, costă. Pe partea de venituri premisele sunt relativ optimiste, ceea ce înseamnă că în anul 2022 trebuie să înceapă procesul de îmbunătățire a colectării veniturilor.

România ocupă, din păcate, un rușinos prim loc la deficitul de colectare a TVA, estimările Comisiei Europene situând nivelul la 33%-34% din TVA, ceea ce s-ar traduce în peste 7 miliarde de euro deficit de venit. Digitalizarea ar putea oferi o soluție pentru închiderea acestui _gap_ de TVA, deopotrivă, revizuirea legislației fiscale este necesară, astfel încât aceasta să devină simplă, clară și pe cât posibil curățată de portițele și lacunele din prezent.

Identificarea soluției optime pentru problema pensiilor speciale sau de serviciu este o prioritate. Nu este vorba doar despre cele peste două miliarde de euro, cât ne costă aceste pensii, ci este vorba, mai degrabă, despre reașezarea lor în limitele dictate de principiile solidarității sociale, ale contributivității și ale echității sociale.

Încercând să trec în revistă lista provocărilor anului 2022, permiteți-mi, stimați colegi, să le amintesc pe cele mai importante:

Elaborarea unui set de politici publice având în centru familia, de stopare a declinului demografic și de stimulare a natalității, un pachet coerent care să ofere un cadru larg de servicii – de la sănătate și educație, trecând prin antreprenoriat, și până la îngrijirea vârstnicilor –, în schimbul sumelor de bani care se acordă în prezent fără certitudinea cheltuirii lor în scopul acordat.

O altă provocare va fi crearea condițiilor pentru atragerea fondurilor europene, anul 2022 fiind crucial pentru demararea proiectelor din PNRR, inclusiv sub aspectul reformelor pe care ni le-am asumat, precum și pentru demararea proiectelor din Cadrul financiar multianual 2021–2027.

Nu în ultimul rând, este absolut necesară continuarea în ritm susținut a derulării proiectelor de dezvoltare locală – programele PNDL și „Anghel Saligny” –, investiții care conduc nemijlocit la creșterea nivelului de trai în comunitățile mici.

Apreciem că bugetul pe anul 2022 oferă cadrul funcționării autorităților, oferă alocări pentru investiții publice, este un instrument care favorizează stabilitatea instituțională și care asigură creștere economică.

În concluzie, UDMR va vota Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022.

Vă mulțumesc.

Adrian-Miroslav Merka

#36747

H=0V=0L=2

Domnilor președinți de ședință, Domnule prim-ministru, Stimată doamnă ministru, Stimați domni miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ne aflăm în fața dezbaterii uneia dintre cele mai importante și așteptate legi: bugetul de stat pentru anul 2022.

Noi, Grupul parlamentar al minorităților naționale, am susținut, încă de la început, necesitatea promovării de către Guvern a unui set coerent de politici macroeconomice menite să susțină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investițională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă și să ofere o evoluție favorabilă nivelului de trai al populației.

După o criză profundă creată de apariția COVID-19, redresarea economică este așteptată de noi toți, iar datele cuprinse în bugetul de stat pe anul 2022 subliniază măsuri de înlăturare a efectelor crizei pandemice, precum și crearea premiselor pentru susținerea unei creșteri economice puternice.

Salutăm, astfel, alocarea pentru proiectele de investiții a unor sume record, în valoare de aproximativ 88,4 miliarde de lei, efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7%-8% din PIB, în perioada 2023–2025, susținută de fondurile europene și de cele ce provin din Mecanismul de redresare și reziliență, care finanțează reformele din PNRR.

România se află în fața unei oportunități istorice, deoarece aceste fonduri pot fi utilizate în domenii-cheie precum infrastructură, educație, sănătate, agricultură, mediu sau energie, precum și pentru modernizarea marilor sisteme publice.

Finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile este un veritabil motor pentru susținerea creșterii economice. Împreună cu sumele care vor veni prin Planul național de redresare și reziliență, investițiile semnificative ar putea să aducă economia spre o creștere economică considerabilă în anii următori, chiar și după ce se va recupera decalajul produs de pandemie.

Salutăm, de asemenea, finanțarea programelor de sprijin pentru susținerea activităților IMM-urilor și a companiilor mari, și a întreprinderilor mici și mijlocii. Doar pentru IMM INVEST se estimează garanții în valoare de 10 miliarde de lei.

De asemenea, în bugetul pentru anul 2022 pentru sectorul de sănătate sunt prevăzute 24,09 miliarde de lei, similar, dacă putem spune, cu execuția bugetară din 2021.

În sectorul de învățământ există o creștere de 6% a bugetului față de execuția bugetului din 2021.

În sectorul economic există o creștere de 62%, la 453 de milioane de lei.

Totodată, pentru domeniul transporturi există o prevedere a creșterii de 20,5% a bugetului în 2022.

Toate aceste date ne pun acum în fața unui buget ale cărui cifre ne bucură.

Modul de construcție a bugetului ne arată că există voință politică pentru reducerea deficitului bugetar. Este lăudabil faptul că, alături de aceste alocări mai mari pentru sectoarele menționate, bugetul planificat pentru anul 2022 este construit pentru relansarea economică.

Creșterea investițiilor publice și în special a cofinanțărilor pentru proiectele desfășurate cu fonduri europene, prioritizarea investițiilor publice, Programul „Anghel Saligny”, PNDL 3, relansarea și consolidarea fiscală a României sperăm să ducă la dezvoltarea României.

Stimați colegi,

Suntem toți garanți, poate, ai voturilor colegilor și, de ce nu, ai tuturor românilor din țară și din străinătate.

Sperăm că într-adevăr toate criticile să fie constructive.

Această premisă a anului 2022, pentru unii poate grea, pentru unii provocatoare, trebuie să ne ducă la un numitor comun – România trebuie să se dezvolte, nu să ne dezbine pe unii și pe alții.

COVID-ul sau aceste provocări externe sau interne ale noastre trebuie să fie pentru noi un motiv ca noi toți, cei care suntem aici, toate grupurile parlamentare, indiferent de religie, sex sau minoritate, să sprijinim și să promovăm, de ce nu, acest buget.

## Stimați colegi,

Acest buget este propus în Parlamentul României la sfârșitul anului 2021, în decembrie. Este îmbucurător pentru noi toți că putem să sprijinim activitatea tuturor ministerelor și administrațiilor publice locale și județene spre a-și pregăti bugetul pentru anul 2022.

Îi felicit pe actualii miniștri, actualul Guvern, pe cei care au lucrat la acest buget, pentru că, într-adevăr, a fost un efort mare, un efort susținut, dar, de ce nu, să dăm posibilitatea să vedem că și România poate să prezinte la sfârșitul anului un buget.

Pentru aceasta urez multă baftă actualului Guvern!

Să sperăm că acest buget, cum am și spus, cu aceste cifre îmbucurătoare, va aduce această prosperitate.

Grupul parlamentar al minorităților naționale a sprijinit bugetul în fiecare comisie, unde avem reprezentanți, și-l va sprijini și aici, în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului.

Vă mulțumesc.

Diana Iovanovici-Șoșoacă

#42928

H=2V=0L=1

Păi, ăștia sunteți! Ați reiterat FSN-ul, cu tot respectul!

...dar să acorzi pentru amendamente câteva ore... Dacă chiar v-ar fi păsat de România și de bugetul ei, ar fi trebuit să discutăm deschis, ca niște parlamentari ce vă considerați, fără să avem directive politice și tot felul de patetisme despre acest buget.

Anul trecut, în decembrie, deși am depus amendamente atât eu, cât și foștii mei colegi din AUR, nu ne-ați înregistrat niciun amendament, niciunul din amendamente!

Altora le-ați înregistrat și nu le-ați dat cuvântul!

Oricum, toate amendamentele pe care le depun eu niciodată nu sunt luate în considerare, nici măcar nu apar înscrise, la nicio lege, la niciun buget! Ceea ce încalcă grav Constituția României! Încălcați grav drepturile unui parlamentar, indiferent cât de suportabilă sau insuportabilă sunt eu pentru dumneavoastră, pentru că vă devoalez tot ceea ce faceți în Parlament.

Dar, dacă tot vă pasă de poporul român, vă întreb: de ce nu aveți 6% din PIB pentru învățământ, pentru că v-am auzit vorbind mereu despre faptul că avem analfabeți funcțional și nu avem un învățământ de calitate?! Nu mai avem! Avem doar părinți care plătesc meditații.

Dacă v-ar fi păsat cumva de bugetul României, ar fi trebuit să avem o săptămână, cu pauză de Crăciun, sau trebuia depus demult – dar v-a plăcut să vă certați, până ați făcut această coaliție, și să jucați acel teatru ieftin – și să putem discuta cu toții despre bugetul României.

Aici doar se minte și, din păcate, se vând minciuni poporului român. Noroc cu noi, care mai arătăm poporului român ceea ce se întâmplă în Parlament!

Nu este normal și ar trebui să înțelegeți, după 32 de ani, de când au murit oameni pentru ca noi să putem ajunge în Parlament și să avem aici discuții libere și să luptăm, efectiv, să ne chinuim să facem România bogată – art. 47 din Constituție, „traiul decent” –, măcar atâta decență să fi avut față de poporul român: să discutăm absolut tot, real, față în față, și nu să veniți și să-i mințiți pe oameni. Poftă bună, domnilor deputați! Într-adevăr, în sala de plen se mănâncă!

Claudiu-Marinel Mureșan

#45441

H=1V=0L=2

## **Domnul Claudiu-Marinel Mureșan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. E complicat să vorbești după doamna Șoșoacă. Stimați colegi,

A fost nevoie de numai 4 zile pentru a trece prin Parlament bugetul României pe anul 2022. Luni l-am primit. Iată că astăzi a ajuns la vot în plenul reunit.

Guvernul Geppetto a adus în Parlament proiectul de buget Pinocchio, un buget cu estimări exagerate, cu venituri mari cât nasul celebrului personaj din lemn, Pinocchio.

Scenariul e simplu – Guvernul promite, apoi taie ce a promis pentru că nu sunt bani. De unde taie? Păi, de la sănătate, de la educație, de la siguranța românilor sau de la investiții.

Nu trebuie să fii profesor de economie ca să observi că bugetul acesta are veniturile umflate. Și dumneavoastră, domnilor, ați promis pensii crescute cu 40%, dar le dați pensionarilor 10%, o sumă care abia acoperă inflația. E foarte bine însă că nu vă atingeți de pensiile speciale.

Ați promis creșteri salariale, prin Legea salarizării, dar, evident, nu aveți de unde să le dați, așa că ce să faceți? Le amânați!

Copiilor le-ați promis că vor primi câte 500 de euro, în scop educațional, dar ați promis pentru că ați știut că o să amânați alocările prin noul buget.

Ar trebui să le spuneți românilor unde sunt banii care trebuie să fie alocați României educate.

Vă rog frumos să le spuneți românilor că a fost necesară o creștere față de execuția bugetară din anul 2021 de peste 200%... Da, peste 200% pentru Academia Oamenilor de Știință, o academie paralelă cu știința și cu românii, dar care dă un ban în plus unor politicieni expirați. Avem și un exemplu, îl știm cu toții pe domnul Ion Iliescu.

În buget se estimează o creștere de aproape 10% atât a cheltuielilor, cât și a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Nu e clar pe ce se bazează estimarea de creștere a veniturilor. Ne dorim să nu fie iarăși o greșeală, ca în anul 2019, domnule ministru Budăi! Atunci ați greșit bugetul asigurărilor sociale de stat cu peste 1,2 miliarde de euro!

L-am auzit pe domnul prim-ministru Ciucă cum spunea răspicat că bugetul anului 2022 are cel mai mare procent alocat investițiilor în ultimii 30 de ani. Ați uitat însă să menționați, domnule prim-ministru, faptul că o mare parte din bani sunt pentru investiții din PNRR. Și, da, este vorba despre PNRR-ul acela de care zicea PSD că noi nu l-am făcut bine. Iată că acum va aduce în bugetul anului 2022 nu mai puțin de 4 miliarde de euro. Dacă faceți reforme, evident.

Mai vreți să-l modificați, domnule Ciolacu?

Stimați colegi,

Atunci când auzim că o entitate a intrat în incapacitate de plată sau, mai rău, în faliment, din cauza faptului că a estimat incorect, nerealist, potențialul de a genera venituri, toți ne punem aceeași întrebare: ce au avut oare în cap cei care au făcut previziunile?

Să știți că și noi ne punem întrebările astea și nu suntem deloc liniștiți! Ăsta este și motivul pentru care n-o să votăm bugetul.

Vă mulțumesc.

Claudiu-Richard Târziu

#48593

H=1V=0L=1

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

## Stimați colegi,

Avem din nou de votat o lege foarte importantă, foarte serioasă, la care ne raportăm într-un mod foarte neserios. La fel cum am făcut pentru bugetul din acest an, aproape tras

la indigo, chiar mai rău, se întâmplă pentru bugetul de anul viitor.

Dovadă că nici măcar liderii coaliției nu iau în serios lucrurile acestea stă faptul că atât președintele Camerei, cât și președintele Senatului, după ce au început ședința, au găsit de cuviință să o părăsească și să-și lase înlocuitori, în răspăr cu Regulamentul de funcționare al Camerelor reunite în plen.

De asemenea, știți foarte bine că timpul pentru cunoașterea proiectului de lege depus și pentru amendarea lui a fost extrem de scurt, făcut special doar ca să bifăm că am avut și această activitate și să nu putem să ne raportăm în mod serios la ea.

Grăbirea dezbaterilor arată aceeași neseriozitate. Ne grăbim să plecăm în vacanță, da? De aceea facem votul astăzi; haideți să nu mai lungim până mâine, deși mâine trebuia să fie votul în plen! Și așa era termenul prea scurt!

Apoi, pe fond. Există o asimetrie majoră între nevoile reale ale românilor și susținerea structurilor de forță, care sunt mai mult în beneficiul celor de la putere, după cum am văzut.

Așa, bunăoară, se clamează înființarea unui minister al familiei, pe care, altminteri, l-am aplauda dacă am crede că e o treabă serioasă, dar este tot o treabă PNL-isto– PSD-isto–UMDR-istă făcută de mântuială. Și asta o arată bugetul care i-a fost alocat: doar aproximativ 37 de milioane de euro. Ce să faci cu banii aceștia mai întâi? Doar să funcționeze personalul și clădirea principală a ministerului. Poate atât, da?

De asemenea, învățământul este subfinanțat, continuă să fie subfinanțat de ani și ani. Mergem mai departe așa.

Sănătatea n-a cunoscut nicio creștere în bugetul de anul viitor, deși ne plângem că avem probleme cu spitalele – și pe bună dreptate, iau foc spitalele, se dărâmă pe noi, sunt pline de carcalaci –, dar mergem cu același buget, că nu ne interesează.

Sumele pentru investiții, pe care am auzit că cineva le lăuda aici, sunt infime. Dumneavoastră vă dați seama ce bani trebuie să băgăm noi în investiții ca să ne revenim economic după doi ani de prostie, că numai prostii au făcut guvernele până acum, în pandemia asta, din punct de vedere economic? Nu cred că vă dați seama.

În fine. Am dat suplimentări majore la serviciile de informații. Foarte bine. Să vedem cum vor funcționa.

Vă e frică de popor? Sau de ce băgați mai mulți bani în serviciile de informații? Asta aș vrea să știu eu. În fine, una peste alta, e o bătaie de joc și eu unul mă declar, cu tot respectul, scârbit de acest gen de politică.

Vă mulțumesc.

Victoria-Violeta Alexandru

#52843

H=1V=0L=1

Domnule președinte al Camerei Deputaților, domnule Ciolacu,

Nu sunteți, nu este un subiect de interes pentru dumneavoastră.

Domnule președinte al Senatului, Florin Cîțu,

Nu sunteți nici dumneavoastră, nefiind de interes pentru Domniile Voastre.

Stimați colegi,

Încep prin a vă reaminti ceea ce PSD a spus tot timpul: „Pentru că putem!”

Mai țineți minte când jurnaliștii, societatea civilă, oamenii de bun-simț din această țară le cereau explicații pentru abuzurile și pentru modul în care înțelegeau să conducă – 2017, spre toamnă –, iar un mare lider al PSD spunea „Pentru că putem! Pentru că așa vrem noi!”?

Cam așa arată în acest moment ceea ce se întâmplă în România – un PSD care ne spune arogant „Facem ce vrem noi pentru că putem!” și un PNL care a depus armele, ca să vorbesc pe limba domnului general Ciucă; nici dânsul prezent, după cum se vede, scaunul dânsului este gol, atât îl interesează din ceea ce discutăm noi astăzi. Și-a citit un speech de pe hârtie, complet rupt de realitate, vorbindu-ne despre transparență în adoptarea bugetului, despre predictibilitate.

Dacă doriți să revedeți, dacă aveți răbdare, deși omul a citit ca un robot de pe foaie, fără nicio inflexiune, semn că a venit să recite un text. Nu avea nicio legătură cu realitatea, pentru că, în fapt, raportul Comisiei pentru buget asupra bugetului de stat al României și asupra bugetului asigurărilor sociale de stat a fost încărcat pe site-ul Camerei Deputaților acum 10-15 minute. Acum 10-15 minute a fost încărcat raportul din care se vede ce s-a adoptat, ce anume se propune românilor.

Nici președintele Camerei, nici președintele Senatului, nici premierul României nu sunt aici, în sală, iar noi suntem chemați să votăm. „Că așa vrem noi!”, o să ne spună colegii de la PSD, în fața cărora, spuneam, PNL a depus armele.

Acum: ce anume propune acest buget?

Eu sunt un om care și-a bazat cariera profesională pe cunoștințe de management.

Dacă vrei să faci treabă în România, dacă vrei să faci treabă cu bani publici, trebuie să-ți fixezi niște obiective.

A înțeles cineva, în afară de citirea unor cifre, care sunt prioritățile acestui Guvern?

M-am simțit ca pe vremea lui Ceaușescu – eram suficient de mare ca să-mi aduc aminte – când am auzit toate prezentările PSD, PNL, care ne spuneau: mai dăm 100 de lei, mai punem 10 lei aici, mai dăm 100 de lei colo. Acesta este discursul ceaușist, care crede că românilor li se închide gura dacă li se mai pune un bănuț acolo, la salariu sau la alocații.

Alocațiile nu le-ați dublat, așa cum ați spus, reprezentanți ai PSD, iar pensiile nu le-ați mărit cu 40%, le-ați mărit chiar mai puțin decât a făcut-o Guvernul Orban în perioada pandemiei. Ați mărit cu 10%, iar Guvernul Orban, în an de criză, a mărit cu 14%. Ca să fie foarte clar!

N-a înțeles nimeni care sunt prioritățile. Dacă nu-ți propui nimic în viață, dacă nu-ți propui niște priorități, dacă nu explici clar, în primul an vom face următoarele 10 lucruri, dar le facem, în următorul vom face următoarele...

Nicolae Neagu

#63218

H=0V=0L=2

## **Domnul Nicolae Neagu:**

...aș începe prin a spune că într-un timp foarte, foarte scurt, în cazul în care am fi uitat în ce situație ne aflăm, nu noi, politicienii sau clasa politică, ci România și națiunea română... Și acest timp scurt vine când economia a fost afectată de prelungirea pandemiei de coronavirus, când economia și economiile românilor sunt afectate de o criză energetică europeană, aș spune mondială, dar în care – ne face plăcere sau nu, cu siguranță, nu – există și un potențial de risc, ca urmare a unor escaladări ale unor posibile conflicte, fără a defini tipul de conflicte, în zone apropiate de noi.

Deci acest context plus cel politic, pe care îl știm cu toții, ne-au adus încât într-un timp foarte scurt, într-o situație extrem, extrem de complicată și de limită să avem totuși în dezbatere astăzi, într-un maraton, dar legal, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cu certitudine, pot exista voci critice și nemulțumiri. Și fiți convinși că, cu siguranță, ele pot fi exprimate și din partea colegilor senatori și deputați ai celor care astăzi susțin și formează coaliția de guvernare PNL–PSD–UDMR.

Dar cred că trebuie să reamintim contextul. Și contextul este cel care ne aduce astăzi în situația de a spune: da, e bine că avem un proiect de buget, e bine că l-am dezbătut în comisiile de specialitate, respectând legea, și că avem și un raport pe el și e bine că sunt bune Proiectul de buget de stat și Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Și e bine pentru că reușim să acoperim într-un timp foarte scurt și o componentă socială a bugetului și o componentă liberală a bugetului.

Cu certitudine, noi, liberalii, ne-am fi dorit mai mult în investiții. Cu certitudine, Partidul Social Democrat și-ar fi dorit mai mult în componenta socială. Dar cred că, în acest moment și mergând pe ceea ce este în programul de guvernare și pe ceea ce este în actualul buget, putem fi optimiști. Bineînțeles, optimismul, după votul pe care îl vom da celor două legi extrem de importante, va trebui să se vadă în modul în care, începând de la premierul Nicolae Ciucă până la demnitarii statului român, dintre care facem și noi parte, ca corp al lui, și până la ultimul funcționar public, cei însărcinați să ducă în execuție bugetară bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, o vor face.

Și aici ANAF este extrem de important. Și, dacă vor face ceea ce vedem în acest buget și vedem în programul de guvernare, putem avea convingerea veniturilor bugetarfiscale. Dacă vom reuși să ne menținem în cheltuielile bugetare preconizate și să strângem acolo unde putem strânge și unde ar trebui să mai strângem în continuare pentru a asigura în același timp sustenabilitate, dar și performanță sistemelor publice țintite în bugetul de stat, vom putea să ne încadrăm și în țintele de deficit, atât de necesare unor părți semnatare. Pentru că ceea ce România angajează față de Comisia Europeană ne reprezintă în egală măsură pe toți care reprezentăm în demnitatea publică statul român.

Noi considerăm că este un buget care se poate realiza și avem deplină încredere în acest moment că echipa guvernamentală alcătuită de premierul Nicolae Ciucă își va duce la îndeplinire sarcinile din acest buget.

Digitalizarea, că vorbim despre performanță, este importantă nu doar pentru proiectul în sine al Ministerului Digitalizării, ci pentru, în esență, întreg Cabinetul premierului Ciucă.

De remarcat că suntem în al 6-lea an consecutiv când România alocă cei 2% din buget pentru Apărare. Dacă vom ști să facem achizițiile în sensul celor dorite de armata profesionistă română, am convingerea că ne aflăm în continuare în traiectul pozitiv.

Vom beneficia, începând din acest an, de sume considerabile, ajustate pozitiv, pentru bugetul de stat, din fonduri europene. Dar vor trebui lucrate fondurile europene și va trebui, ceea ce a însemnat și am agreat cu Uniunea Europeană, cu Comisia Europeană, să și facem în raport cu documentele angajate. Și, în acest sens, consider, ca majoritatea colegilor mei care au lucrat și în Comisia pentru buget, finanțe, că acest proiect de buget este nu doar mulțumitor, ci este bun, performant, în condițiile în care își va duce la îndeplinire execuția bugetară, ținând cont de contextul în care am început prezenta prezentare.

Eu vă spun că vom susține acest proiect de buget, atât bugetul de stat, cât și bugetul asigurărilor sociale de stat, noi, Partidul Național Liberal, și bineînțeles că vom urmări execuția bugetară și, ori de câte ori vom considera necesar, prin acte normative, să îndreptăm posibile situații de întârzieri, o vom face și sper că același lucru vor face și colegii din actuala coaliție de guvernare: PSD, UDMR și minorități.

Vă mulțumesc mult de tot.

Bogdan-Iulian Huțucă

#68392

H=0V=0L=2

## **Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2022

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate, cu adresa... respectiv PL-x 611/2021, de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2022.

Potrivit raportului privind situația macroeconomică pe anul 2022, principalele coordonate ale construcției bugetare pe anul 2022 sunt reprezentate de obiectivele politicii fiscalbugetare pe anul 2022 și de obiectivul bugetar pe termen mediu – orizontul 2023–2025.

Principalele obiective ale politicii fiscale și bugetare pe anul 2022 sunt măsuri considerate a fi necesare pentru a concilia gestionarea situațiilor dificile cu care se confruntă România – criza sanitară, șocul prețurilor la energie, efecte ale tensiunilor pe piețele internaționale –, care reclamă resurse adecvate, cu nevoia stringentă de consolidare bugetară, care țintește reducerea graduală a deficitului pe parcursul următorilor ani, în condițiile în care efectele pandemiei sunt încă resimțite la nivel național și global. Obiectivele privesc crearea premiselor și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă, care să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare; reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice, prin creșterea aportului fondurilor europene aferente Cadrului financiar 2021–2027 și a celor aferente Mecanismului de redresare și reziliență, ce finanțează reformele și investițiile stabilite prin Programul național de redresare și reziliență; crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de criza financiară; dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice; crearea unor politici fiscale predictibile pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de criza financiară; dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil; adoptarea de măsuri consistente pentru crearea și consolidarea unor finanțe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice. Consolidarea fiscală graduală prevăzută pentru orizontul de referință va permite atingerea țintei de deficit prevăzute de regulamentele europene până la sfârșitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024.

Cu privire la obiectivul bugetar pe termen mediu, estimările produsului intern brut potențial au fost efectuate pe baza cadrului macroeconomic publicat în prognoza macroeconomică de toamnă 2021 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, utilizând metodologia comună agreată la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Proiectul de lege prevede și autorizează pentru anul bugetar 2022 veniturile pe capitole și subcapitole și cheltuielile pe destinații și ordonatori principali de credite

pentru bugetul de stat, bugetele Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, creditele externe, fondurile externe nerambursabile și activitățile finanțate integral din venituri proprii.

Proiectul de buget pentru anul 2022 este configurat pe un cadru economic care prevede:

- creștere economică de 4,6%;

- produsul intern brut: 1.317,3 miliarde lei;

- creșterea prețurilor de consum la sfârșitul anului: 4,7%; – câștigul salarial mediu brut: 6.095 lei/lună.

Bugetul de stat pe anul 2021 se stabilește la venituri în sumă de 216.473,2 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 493.215,3 milioane lei credite de angajament și în sumă de 301.758,4 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 85.285,2 milioane lei.

În cadrul dezbaterilor desfășurate în perioada 21–22 decembrie 2021, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege și anexele acestuia, Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2022 și proiecția acesteia pe anii 2023–2025, avizele asupra proiectului de lege, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2022, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa nr. 1, iar amendamentele respinse în anexa nr. 2 la prezentul raport comun.

Vă mulțumesc.

Vasile-Daniel Suciu

#75815

minute.

- Anexa nr. 3/16 – Ministerul Finanțelor – un minut.

- Anexa nr. 3/17 – Ministerul Justiției – un minut.

- Anexa nr. 3/18 – Ministerul Apărării Naționale – un minut.

- Anexa nr. 3/19 – Ministerul Afacerilor Interne – 4 minute.

- Anexa nr. 3/20 – Ministerul Muncii și Solidarității Sociale –

- un minut.

- Anexa nr. 3/21 – Ministerul Sportului – un minut.

- Anexa nr. 3/22 – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

- Rurale – un minut.

- Anexa nr. 3/23 – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor –

- două minute.

- Anexa nr. 3/24 – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii –

- 60 de minute.

- Anexa nr. 3/25 – Ministerul Educației – 30 de minute. Anexa nr. 3/26 – Ministerul Sănătății – 60 de minute. Anexa nr. 3/27 – Ministerul Culturii – un minut.

- Anexa nr. 3/29 – Ministerul Public – un minut.

- Anexa nr. 3/30 – Agenția Națională de Integritate –

- un minut.

- Anexa nr. 3/31 – Serviciul Român de Informații –

- un minut.

- Anexa nr. 3/32 – un minut.

- Anexa nr. 3/33 – Serviciul de Protecție și Pază – un minut.

- Anexa nr. 3/34 – Serviciul de Telecomunicații Speciale –

- un minut.

- Anexa nr. 3/35 – Ministerul Economiei – un minut.

- Anexa nr. 3/36 – Ministerul Energiei – un minut.

- Anexa nr. 3/37 – Academia Română – un minut.

- Anexa nr. 3/38 – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară

- și pentru Siguranța Alimentelor – un minut.

- Anexa nr. 3/39 – Secretariatul de stat pentru

- recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945–1989 – un minut.

- Anexa nr. 3/41 – Oficiul Registrului Național al

- Informațiilor Secrete de Stat – un minut.

- Anexa nr. 3/42 – Consiliul Național pentru Combaterea

- Discriminării – un minut.

- Anexa nr. 3/43 – Agenția Națională de Presă AGERPRES –

- un minut.

- Anexa nr. 3/44 – Institutul Cultural Român – un minut.

- Anexa nr. 3/45 – Societatea Română de Radiodifuziune –

- un minut.

- Anexa nr. 3/46 – Societatea Română de Televiziune –

- un minut.

- Anexa nr. 3/47 – Consiliul Superior al Magistraturii –

- un minut.

- Anexa nr. 3/48 – Autoritatea Electorală Permanentă –

- un minut.

- Anexa nr. 3/50 – Autoritatea Națională de Supraveghere a

- Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – un minut.

- Anexa nr. 3/51 – Consiliul Economic și Social – un minut. Anexa nr. 3/52 – Consiliul Național de Soluționare a

- Contestațiilor – un minut.

- Anexa nr. 3/53 – Autoritatea pentru Administrarea

- Activelor Statului – un minut.

- Anexa nr. 3/54 – Ministerul Investițiilor și Proiectelor

- Europene – două minute.

- Anexa nr. 3/55 – Autoritatea Națională pentru Restituirea

- Proprietăților – un minut.

- Anexa nr. 3/56 – Academia Oamenilor de Știință din

- România – un minut.

- Anexa nr. 3/57 – Inspecția Judiciară – un minut.

- Anexa nr. 3/58 – Consiliul de monitorizare a implementării

- Convenției – un minut.

- Anexa nr. 3/60 – Ministerul Antreprenoriatului și Turismului –

- un minut.

- Anexa nr. 3/61 – Ministerul Cercetării, Inovării și

- Digitalizării – un minut.

- Anexa nr. 3/64 – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității

- de Șanse – un minut.

- Anexa nr. 3/65 – Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale –

- un minut.

- Total amendamente – 5.416; în total – 398 de minute. Amendamente la Legea bugetului de stat:

- Anexa nr. 4 – un minut.

- Anexa nr. 5 – un minut.

- Anexa nr. 6 – un minut.

- Anexa nr. 7 – un minut. Anexa nr. 7/01 – un minut.

- Anexa nr. 8 – un minut.

- Anexa nr. 9 – un minut.

- Anexa nr. 10 – un minut.

- Anexa nr. 11 – și anume Casa Națională de Asigurări de

- Sănătate – un minut.

- Total amendamente – 9 minute.

- Amendamente la Legea bugetului asigurărilor sociale de

- stat pe anul 2022:

- Text – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat – 30 de

- minute.

- Anexe – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat – total,

- 30 de minute.

- Total general amendamente – 5.421.

- Amendamente respinse – 5.415; 437 de minute.

- Dacă există comentarii cu privire la aceste propuneri? Dacă nu există comentarii,

Marius-Horia Țuțuianu

#85245

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. La art. 47 din Legea bugetului trebuie corelat textul legii cu amendamentul aprobat în comisie.

Vă citesc formularea corectă:

„(1) Pentru anul 2022, operatorii economici cărora li se aplică prevederile art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare, pot prevedea, în bugetul de venituri și cheltuieli, majorarea cheltuielilor de natură salarială față de nivelul programat în ultimul buget de venituri și cheltuieli aprobat conform prevederilor legale, astfel:

a) cu sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2022;

b) cu sumele reprezentând creșteri ale câștigului mediu brut pe salariat datorate majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și alte cheltuieli de natură salarială, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

c) cu sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întregul an 2022, determinate de creșterea numărului de personal în anul 2021 ca urmare a diversificării/extinderii activității prevăzute prin acte normative;

d) cu sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială determinate de acordarea, în anul 2022, a unor creșteri salariale și bonusuri prevăzute prin acte normative sau hotărâri judecătorești și/sau de creșterea numărului de personal, în anul 2022, ca urmare a diversificării/extinderii activității prevăzute prin acte normative sau hotărâri judecătorești.

(2) Cheltuielile prevăzute la alin. (1) vor fi evidențiate distinct în anexele de fundamentare ale bugetului de venituri și cheltuieli.

(3) Operatorii economici pot majora câștigul mediu brut lunar pe salariat în limita sumelor prevăzute la alin. (1), cu condiția ca indicele de creștere a acestuia să nu depășească indicele de creștere a productivității muncii calculate în unități valorice sau fizice, după caz.

(4) Pentru determinarea câștigului mediu brut lunar pe salariat, prevăzut la alin. (3), în vederea stabilirii indicelui de creștere a acestuia nu se iau în calcul următoarele cheltuieli:

a) sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru anul 2022;

b) sumele reprezentând creșteri ale câștigului mediu brut pe salariat datorate majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și alte cheltuieli de natură salarială, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

c) sumele reprezentând creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente reîntregirii acestora, pentru întregul an

2022, determinate de creșterea numărului de personal în anul 2021 ca urmare a diversificării/extinderii activității prevăzute prin acte normative.

(5) Pentru determinarea productivității muncii, prevăzută la alin. (3), în vederea stabilirii indicelui de creștere a acesteia, veniturile din exploatare se ajustează după cum urmează:

a) veniturile totale din exploatare se diminuează cu veniturile rezultate ca urmare a sumelor primite de la bugetul de stat și, după caz, cu veniturile din exploatare obținute ca urmare a unor situații sau activități conjuncturale și care nu se mai regăsesc fie în anul precedent, fie în anul curent;

b) veniturile din exploatare ale anului precedent, determinate pe baza prețurilor/tarifelor stabilite prin acte normative/administrative, pentru comparabilitatea productivității muncii, vor fi recalculate folosind prețurile utilizate pentru determinarea veniturilor din exploatare ale anului curent, în cazul în care are loc o scădere a prețurilor/tarifelor.

(6) Indicele de creștere a câștigului mediu brut lunar pe salariat recalculat conform prevederilor alin. (4) și indicele de creștere a productivității muncii recalculat conform prevederilor alin. (5) se determină prin raportarea nivelului programat al anului 2022 la nivelul realizat al anului 2021.” Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Aprobarea procedurii de vot și a timpilor alocați grupurilor parlamentare pentru dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2022 (PL-x 611/2021; L566/2021) și a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 (PL-x 612/2021; L567/2021)

Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2022 (PL-x 611/2021; L566/2021)