Ședință comună a Camerelor

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Stimați invitați,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința solemnă comună de astăzi a Senatului și Camerei Deputaților consacrată împlinirii a 32 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989.

Vă propun să păstrăm un moment de reculegere în memoria martirilor Revoluției Române.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Onorați invitați,

Potrivit celor convenite, în această ședință solemnă vor avea intervenții reprezentanții grupurilor parlamentare reunite, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, cu o singură intervenție, printr-un reprezentant comun.

Are cuvântul reprezentantul Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, domnul deputat Adrian Solomon.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor miniștri,

## Stimați colegi,

Suntem astăzi, iată, la 32 de ani de la Revoluția Română, în momentul în care parcă vorbim cu foarte multă timiditate despre Revoluție. Vorbim cu multă timiditate despre ceea ce românii au înfăptuit acum 32 de ani, și anume schimbarea unui regim totalitar care vreme de 45 de ani a condus această țară, dar, mai mult decât atât, care a încălcat drepturile și libertățile cetățenilor din România. Regimul dictatorial și personal al lui Ceaușescu adusese întreaga națiune română la exasperare, iar revolta din Timișoara, cea din București și din alte orașe ale țării au descătușat toate energiile pozitive ale poporului român împotriva unui regim care-și trăia ultimele clipe.

Din nefericire, astăzi, la 32 de ani, tot mai mulți vorbesc despre altceva: că a fost lovitură de stat, că a fost loviluție, finalizând sau sfârșind într-o expresie care să înglobeze toate evenimentele din decembrie ’89. Și, pentru că suntem cumva într-o zonă așa de tulbure, am zis să mă duc la dicționarul de termeni istorici și să iau de acolo ceea ce se scrie astăzi despre revoluție. Și spune clar: „Schimbare radicală, bruscă și uneori violentă în viața socială, politică, economică a unui stat.” Și seamănă foarte mult cu ce am învățat eu la școală, e drept, o definiție marxistă a revoluției, care spunea că este o „formă a luptei de clasă ce urmărește schimbarea regimului politic și a formei de organizare socială și economică”.

Îi întreb pe toți cei de astăzi și pe cei care neagă Revoluția Română: s-a întâmplat ca după 22 decembrie în România să se schimbe regimul politic? Eu cred că da. S-a întâmplat ca din toate punctele de vedere, inclusiv al vieții economice, să se schimbe modul de organizare, trecând de la o economie etatizată la o economie liberă de piață, care, iată, ne permite astăzi să recuperăm decalajele cu statele dezvoltate din Europa? Eu cred că toate acestea s-au întâmplat.

Unii vorbesc despre revoluția permanentă, unii vorbesc despre revoluția văzută din punctul de vedere al timpului lung al istoriei, că suntem noi înșiși parte, astăzi, a momentului revoluționar de schimbare a societății. Cred că, după 32 de ani, a venit momentul să căutăm printre noi acele resurse de conștiință și să declarăm Revoluția glorioasă, să intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a societății românești, o etapă în care să nu mai căutăm vinovați cu orice preț, o etapă în care să nu mai ignorăm rolul pe care l-au avut cei care au luptat cu adevărat în Revoluție, să nu mai legiferăm contabilicește – încercăm să îi cernem pe unii de alții, să le dăm definiții care mai mult să-i învrăjbească pe membrii asociațiilor de

revoluționari între ei decât să-i unească și să răsplătească riscurile la care s-au expus în acele zile.

Știm cu toții că am avut victime, am avut eroi-martiri, care au urmași, am avut răniți în Revoluție care astăzi stau cu mâna întinsă la instituțiile statului român pentru a li se recunoaște drepturile care li se cuvin. Nu mai au accesul pe care ar fi trebuit statul român să-l acorde pentru sănătate și recuperare în unitățile balneoclimaterice. Noi toți suntem vinovați pentru că trenăm tranșarea unei situații legate de Ordonanța de urgență nr. 95/2014. Noi toți suntem vinovați pentru că nu reușim să pacificăm o dată pentru totdeauna societatea și căutăm doar să calculăm ca un contabil cât cheltuie statul și cât câștigă în urma acestor drepturi pe care trebuie să le acordăm.

De la Revoluția Franceză s-au scurs atâtea generații. Urmașii revoluționarilor de la 1789 au și astăzi drepturile pe care le-au avut înaintașii lor. Noi nu suntem capabili, la doar o generație după 1989, să le dăm celor care sunt încă în viață respectul și cinstea cuvenite.

E drept, prim-ministrul astăzi nu este alături de noi pentru că se află la un moment comemorativ la Otopeni. Acolo au murit tineri nevinovați, într-un haos informațional și decizional care a făcut astfel de victime. E clar, trebuie găsiți vinovații pentru acele lucruri. Dar nu putem generaliza la nivelul întregii Revoluții că totul a fost o înscenare, că totul a fost decis în altă parte. Că fără poporul român, orice ar fi decis alții în afară, nu s-ar fi putut întâmpla în interior. Poporul român merită respectul generațiilor următoare până în veacul vecilor.

Și, dacă e să vorbim despre revoluția română, să ne amintim ce spunea Bălcescu despre Revoluția de la ’48: revoluția europeană „fu ocazia, iar nu cauza”, revoluției române. Așa și astăzi să spunem răspicat că în ’89, orice s-ar fi întâmplat în jurul României, cauzele reale erau realitățile crunte pe care le-am trăit fiecare dintre noi, o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcție de cum ne-am născut pe acest pământ.

Cinste eroilor români, cinste revoluționarilor!

Și sper ca împreună să aducem în sfârșit liniștea de care au nevoie și să nu-i mai hăituim cu legislație partizană, o legislație făcută, de multe ori, parcă împotriva cuiva. Haideți să facem pentru ei tot ceea ce putem, că sunt o mână de oameni!

Trăiască România liberă!

Trăiască Revoluția Română și să fim cu toții contemporanii revoluției glorioase!

La mulți ani, România!

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul reprezentantul Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, domnul deputat Ben-Oni Ardelean.

## **Domnul Ben-Oni Ardelean:**

Revoluția Română este punctul pivotant prin care împărțim istoria modernă a României și deseori auzim vorbindu-se despre perioada de dinainte de Revoluție și de după Revoluție. Cu siguranță, acest moment esențial în istoria modernă a României a fost triumful libertății, a fost triumful adevărului, a fost triumful democrației și aș putea să enumăr mai departe multe alte valori care au fost repuse și au început din nou să fie dezvoltate în societatea românească odată cu Revoluția din România. Singura țară din blocul estic care a avut parte de o revoluție sângeroasă a fost România și întreaga lume se uita cu mare atenție atunci spre ceea ce se întâmpla în România și aștepta să vadă care sunt desfășurările și evenimentele din țara noastră. Cert este că cel mai important lucru care ni s-a întâmplat a fost ca dictatorul să plece, poporul să ia controlul asupra situației și din acel moment cunoaștem istoria, pe care n-aș vrea s-o mai recapitulez aici.

Dar întoarcerea valorilor esențiale în societate, din punctul meu de vedere, pentru că suntem într-un for al dezbaterilor normative, este, de fapt, cel mai esențial lucru pe care cred, cu precădere, că trebuie să punem accent. Noi facem legi. În fiecare lege există un principiu moral, o valoare. Când din această plasă de legislație scoți principiile morale și valorile, practic, tu nu mai ai legi, legea este proscrisă. Întrebarea este: pe ce valori clădim? Sunt valorile pentru care au murit eroii la Revoluție? Sunt acele momente pe care le prețuim, dând valoare principiilor pentru care aceștia au fost gata să-și dea viața?

Până la urma urmei, rostirea adevărului este, dacă vreți, un lucru extrem de important valoric în orice fel de societate. Dacă suprapui toate eticile existente din lume, primul lucru care se suprapune perfect în aceste etici suprapuse este demnitatea umană. Omul a fost înjosit, omul a fost nenorocit, omul a fost persecutat în perioada comunistă. Demnitatea umană este valoarea esențială pe care trebuie să o apreciem în acest for important al democrației. Mai mult decât atât, rostirea adevărului, așa cum spuneam. Mai mult decât atât, dreptatea. Și, ca să fac o paranteză, este o rușine națională că astăzi, după 32 de ani de la Revoluție, dosarul Revoluției încă nu este terminat. Mai mult decât atât, libertatea. Triumful libertății a reprezentat în acel moment, de fapt, oaza de speranță și scânteie pe care România a avut-o.

Și aș putea să enumăr, însă aș vrea să mai vorbesc despre o valoare, și anume despre credință. La Timișoara oamenii au îngenuncheat cu sutele de mii în Piața Revoluției și au rostit cu toții rugăciunea „Tatăl nostru”. Au cântat imnurile Revoluției: „Sfârșitul veacului trăim” și alte imnuri care au fost cântate acolo; și aș vrea să le căutați pe acestea și să le ascultați. Credința a fost aceea care a fost atacată pe perioada comunismului și, printr-o ideologie comunistă ateistă, s-a încercat suprimarea acesteia până la anihilare. Gorbaciov spunea, cu mult timp în urmă, ceea ce spuneau tezele lui Stalin și ale lui Lenin, și anume: trebuie să eradicăm credința din societate, fiindcă noi cu știința vom demonstra toate adevărurile lumii. Fals!

Suntem în prag de sărbătoare, la fel cum erau eroii Revoluției acum 32 de ani, și așteptăm din nou să serbăm Nașterea Mântuitorului. Atunci pe ascuns. Am fost în grupul de tineri care au fost arestați de miliția de atunci pentru că cântau colinde. Însă ce înseamnă pentru noi astăzi libertatea credinței? Credința că vom putea să mergem mai departe, că vom putea să punem în practică acele idealuri, principii, valori pentru care eroii Revoluției au murit, credința pe care astăzi o avem în suflet și cu care așteptăm ca în zilele acestea să serbăm din nou Nașterea Mântuitorului Iisus Cristos.

Un vers dintr-o poezie spune: „Poți să pierzi argint și aur, poți să pierzi chiar bobu-n spic, / Dacă n-ai pierdut credința, încă n-ai pierdut nimic.”

Să aveți sărbători binecuvântate!

Respectăm, dăm cinste eroilor și privim spre viitor cu credință, speranță, nădejde!

Multe binecuvântări României!

Multe binecuvântări tuturor românilor de pretutindeni! Doamne-ajută!

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale USR, doamna senator Anca Dragu.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc. Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimați colegi, Distinși invitați,

Acum 32 de ani a fost nevoie de sacrificiul a peste o mie de români, care au plătit cu viața, pentru ca noi astăzi să trăim într-un stat liber, într-un stat democratic, în care să nu ne mai fie frică. Sute de mii de români au ieșit pe străzi. 1.166 dintre aceștia și-au pierdut viața în orașele declarate martire: în Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, București, Buzău, Caransebeș, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reșița, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș și Timișoara.

E trist că nici până astăzi nu știm cine s-a făcut vinovat de aceste crime. Trebuie să ne gândim cu recunoștință la cei care și-au dat viața pentru a face posibile aceste idealuri și trebuie să ne asigurăm că aceste idealuri devin realitate. Fiecare renunțare la luptă, fiecare zi de îndoială cu privire la valorile democratice înseamnă uitarea lor, uitarea eroilor și aruncarea în derizoriu a jertfei lor.

Unde suntem după 32 de ani? Luptăm în fiecare zi pentru păstrarea și consolidarea valorilor democratice, luptăm împotriva corupției, pentru normalitate.

Ce am fi putut face mai bine? Poate adoptarea Legii lustrației, a punctului 8 de la Timișoara, în primele zile din 1990, poate o abordare mai curajoasă a reformei, poate mai multă atenție acordată educației.

Ce putem face mai bine noi, cei care am îmbrăcat haina politică? Să fim mai serioși, mai constructivi, să acționăm mereu cu gândul la binele public, și nu pentru interese personale sau interese de grup, să luptăm împotriva minciunii și a corupției, deoarece corupția ucide – ucide vieți, ucide idealuri –, să asigurăm un viitor frumos copiilor noștri, să nu uităm și să nu renunțăm să căutăm adevărul, să nu ne uităm eroii.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Tot din partea Grupurilor parlamentare ale USR, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

## **Domnul Cristian-Paul Ichim:**

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimați colegi,

Au trecut 32 de ani de la Revoluția din România. Au murit români atunci. Ce s-a schimbat? Pentru ce au murit conaționalii noștri? Pentru libertate, pentru democrație, pentru o Românie mai bună.

Da, acum 32 de ani s-a reușit înlăturarea unui regim, s-a reușit câștigarea dreptului de a circula în lume, de a spune părerea, de a avea dreptul de a alege. Cred că ar trebui să investim mai mult în educație, pentru că generațiile noi nu cunosc ce s-a întâmplat atunci. Iar pentru generațiile vechi acest drum al democrației și luptei pentru libertate este un drum continuu. Mi-aș dori să investim mai mult în educație și sănătate, care stau la baza societății unui popor. Îi comemorăm astăzi pe cei care s-au jertfit la Revoluție: cinste lor, cinste României!

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale AUR, domnul deputat Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Dumnezeu să-i ierte pe cei care au murit în Revoluția Română din Decembrie 1989 și să ne ierte și pe noi că n-am făcut ce trebuie!

În 2004 aveam 18 ani și am lansat această campanie în spațiul public „Eroii nu mor niciodată – Decembrie 1989” și mă bucur mult că acum pot să onorez memoria eroilor care și-au dat viața pentru libertate de aici, de la tribuna Parlamentului. Prea multă lume a uitat deja și măcar atât putem face în fiecare decembrie: să ne plecăm capul și să-i respectăm pe eroii care și-au dat viața pentru libertatea noastră.

Am fost, pe 20 decembrie, la gura de canal unde a fost aruncată cenușa celor uciși la Timișoara. Asociația „17 Decembrie” a Răniților și Urmașilor are un imn care spune adevărul despre decembrie ’89, un adevăr care nici acum n-a fost dus până la capăt de organele de anchetă. Imnul lor spune: „Pe 16–22 a tras Securitatea-n noi, / Au tras, au tras și noi am mai rămas. / Pe 17–22 a tras armata noastră-n noi, / Au tras, au tras și noi am mai rămas. / Martirii noștri maltratați și-n gropi comune aruncați, / Au tras, au tras și noi am mai rămas. / Eroii noștri din popor, furați și duși la cremator, / Au ars, au ars, nimic n-a mai rămas.” Cenușa eroilor de la Timișoara a fost aruncată într-o gură de canal și ei vin în fiecare an și-și plâng morții acolo. Și trebuie să-i plângem cu toții și aici, în această instituție a democrației românești, în fiecare an.

Sunt tare fericit că am apucat să cunosc revoluționari autentici precum Ioan Savu, Ioan Bânciu, Dumitru Dincă, Teodor Mărieș, Marian Munteanu. Am învățat multe de la acești oameni.

Din păcate, revoluționarii de astăzi sunt asmuțiți unii împotriva celorlalți. Pentru că unii le-au aruncat un colț de pâine, pentru care să se lupte, ne-am trezit cu foarte mulți oameni inventați și falși. Din păcate, sistemul din România, așa-zisa noastră „democrație”, a eșuat, pentru că nu a reușit să facă dreptate pentru victime. Ion Iliescu și clica lui care au pus mâna pe putere nici acum nu au ajuns în închisori, unde le e locul, și la lada de gunoi a istoriei. Eroina justiției din România, doamna Laura Codruța Kövesi, a fost complice, într-un mod jenant, și a îngăduit ca acești criminali de la Revoluție să nu înfunde pușcăriile. Și noi astăzi am uitat de Mihai Gâtlan, de primul mort de la sala Dalles din București. Ne ducem să-i comemorăm pe ascuns, la orele dimineții, ca să nu ne vadă poporul român, de care ne este frică, nu-i așa? L-ați omorât pe Ceaușescu și au ajuns la putere câinii sălbatici din jurul lui, care astăzi încearcă fel și fel de tertipuri pentru a-și bate joc de Constituția țării, pentru a-și bate joc de independență, de suveranitate.

Din păcate, în România astăzi nu suntem independenți și se primesc ordine de la ambasade, precum odinioară se primeau ordine de la Moscova. Nu pentru asta au murit românii, nu pentru asta, ca să fie arestați la domiciliu 115.000 de frați de-ai noștri care sunt perfect sănătoși și care au teste că sunt sănătoși. Sunt închiși și arestați.

Stați liniștiți, dragi români, puteți să ieșiți liberi, să vă luați în brațe rudele, prietenii, pentru că niciun sistem represiv din lumea asta nu vă poate închide la domiciliu; mai ales 115.000 de oameni! Ieșiți, colindați, bucurați-vă unii de alții și luptați pentru libertate!

Vom muri și vom fi liberi! Ducem lupta generației din 1989 până la capăt!

Eroii noștri nu mor niciodată și libertatea este sfântă! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Aș vrea totuși ca în Parlamentul României să le spunem românilor că trebuie să respecte legile în vigoare, nu să le încalce – pentru că suntem în Parlamentul României –, nu să instigăm să încalce legile României.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul Novák Csaba-Zoltán.

## **Domnul Novák Csaba-Zoltán:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Stimați colegi,

În fiecare an, pentru noi toți luna decembrie este încărcată de emoții puternice.

În urmă cu 32 de ani la Timișoara se aprindea prima scânteie, care peste doar câteva zile, la 21 decembrie, aprindea flacăra Revoluției, flacăra schimbării la care visam cu toții. Acum 32 de ani locuitorii României, indiferent de naționalitate, s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste.

În deceniile comunismului, mai ales în Epoca de Aur, societatea românească s-a confruntat cu cea mai cruntă sărăcie și izolare. Cetățenii au fost privați de multiple drepturi fundamentale. Pe lângă toate acestea, comunitatea maghiară din România a fost și victima unui proces dur și fără precedent de deznaționalizare, de asimilare. Nu exagerăm însă afirmând faptul că în perioada comunistă poporul maghiar, la fel ca poporul român, a fost victima aceluiași sistem dictatorial, ambele națiuni aspirând în aceeași măsură la libertate.

Minoritățile naționale din România au participat activ la răsturnarea dictaturii comuniste. În timpul Revoluției din ’89 s-a creat un sentiment puternic de unitate împotriva dușmanului comun comunist, sentiment care a surclasat apartenența etnică. Faimosul savant Rogers Brubaker a numit acest fenomen unic „sentimentul _communitas_ -ului”. În Timișoara, Brașov, Cluj, Târgu Mureș, precum și în diferitele unități militare din țară, alături de români, zeci de maghiari și cetățeni de altă naționalitate și-au jertfit viața pentru libertate. Din acest motiv, am convingerea că Revoluția din Decembrie ’89 a fost revoluția noastră comună, a tuturor: români, maghiari și alte etnii.

Această Revoluție, la fel ca multe alte evenimente din istorie, ne dovedește faptul că, în ciuda anumitor disensiuni, în momentele decisive, critice ale istoriei, noi, maghiarii și românii, am stat pe aceeași parte a baricadei. Azi, când mulți încearcă să nege acest fapt, putem afirma ferm că avem mai multe obiective, mai multe scopuri comune decât am avut vreodată în istorie: împreună cu partenerii români, am reușit să trecem de momentele regretabile din martie ’90 de la Târgu Mureș; UDMR a fost printre primele formațiuni care au militat pentru aderarea la NATO și la Uniunea Europeană și a jucat un rol important în procesul de democratizare a țării; după 32 de ani de la căderea comunismului, în plină criză provocată de pandemie, UDMR și-a asumat responsabilitatea guvernării și s-a angajat să fie un partener sigur pentru proiectul național de a crea o Românie modernă, stabilă, democratică în cadrul Uniunii Europene.

Echilibrul, stimați colegi, acesta este adevărata miză a zilelor noastre: să nu fim influențați, manipulați de niciun tip de extremism, să fim toleranți, să respectăm drepturile omului, iar, pe de altă parte, să avem grijă să păstrăm și să conservăm valorile noastre tradiționale. Cele mai mari pericole în această parte a continentului sunt acum naționalismul, populismul, demagogia, scepticismul față de valorile democratice și europene.

Stimați colegi,

Sunt convins că pe acest drum comun este nevoie de colaborare între națiuni, între majoritate și minoritate, între diferitele categorii sociale. Este posibil ca unii să nu înțeleagă exact importanța acestei colaborări, însă sunt convins că peste ani, poate peste decenii, o să spunem că a meritat, că acesta a fost drumul cel bun, aceasta a fost decizia noastră corectă și cea mai bună cale de urmat, la fel cum a fost și în 1956 sau în 1989.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Iulius Marian Firczak.

## **Domnul Iulius Marian Firczak:**

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimați colegi,

Se împlinesc astăzi 32 de ani de la victoria Revoluției Române din Decembrie ’89, care a determinat înlocuirea unui regim antidemocratic și antipopular. Astăzi îi comemorăm cu pioșenie pe eroii-martiri ai Revoluției.

Nicolae și Elena Ceaușescu au părăsit, sub puterea... sub presiunea demonstranților, au părăsit sediul central al PCR. La fel s-a întâmplat în fiecare județ, unde nomenclatura a fost silită să renunțe la autoritate chiar înainte ca soții Nicolae și Elena Ceaușescu să părăsească sediul central în 22 decembrie, la ora 12 și 9 minute.

Revoluția din Decembrie ’89 se înscrie într-un context general al transformărilor din Europa Central-Răsăriteană pe care le-au cunoscut Germania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria și Albania. Peste tot (și în țara noastră) economia a renunțat la planificare în favoarea liberei concurențe, în politică s-a trecut la pluripartitism, în detrimentul monopolului dominației partidului unic, viața socială a adoptat principiul egalității de șanse, cultura s-a eludat dogmatismului ideologic și cultului personalității.

Concluzionând contextul, popoarele Europei CentralRăsăritene, inclusiv românii, alături de minoritățile naționale, nu au mai acceptat regimul comunist, iar nomenclatura de stat și de partid nu a mai reușit să își exercite puterea. Deci, domnule președinte Solomon, așa cum și dumneavoastră ați precizat, anul 1989 este un an revoluționar pentru întreaga Europă Central-Răsăriteană.

Lecția lui ’89 este la fel de actuală și astăzi, așa cum a fost și atunci, acum 32 de ani. Când legea devine nedreaptă, când cei puțini se cred stăpânii celor mulți, iar statul este incapabil să protejeze societatea, oamenii sunt dispuși să facă sacrificiul suprem pentru a avea o societate dreaptă și corectă. Decembrie ’89 ne-a învățat ce înseamnă altruismul

pur, sacrificiul pentru cei mulți ale căror nume nici măcar nu le cunoști, dar pentru care ești dispus să-ți dai viața.

România fără comunism a fost posibilă pentru că românii au înțeles că schimbarea nu se poate fără sacrificiu. Așa cum spune un vechi proverb grecesc: o societate va deveni prosperă atunci când oamenii bătrâni vor planta copaci, deși știu că nu vor sta niciodată în umbra lor.

Cei aproape 1.300 de români au murit pentru idealuri cum nu există mai înalte. S-au sacrificat pentru milioane de români și au înțeles că ei sunt stăpânii statului, și nu statul stăpânul lor, și și-au dorit pentru copiii lor o societate de cetățeni, și nu una de supuși.

Din păcate, constatăm că nobilele idealuri ale acelor zile sunt prea puțin împlinite, schimbarea nu a determinat o profundă afirmare a profesioniștilor, a meritocrației în societate, deoarece o parte a nomenclaturii postcomuniste a preluat, în mare parte, controlul economiei și s-a insinuat în viața politică, ciuntind triumful democrației. Din păcate, și astăzi unii politicieni cred că totul începe și se termină cu ei. Unii dintre ei au luat bucăți din stat, au furat idealuri și principii și le-au trecut pe persoană fizică, se cred stăpâni, și nu servitori publici.

Chiar dacă schimbarea dorită nu se împlinește atât de repede precum ne-am dori, am avut și momente de sărbătoare. Aderarea la structurile euroatlantice este un obiectiv major care a fost realizat, așa cum au meritat toți cetățenii țării noastre. Libertățile de circulație câștigate atunci prin această aderare au adus locuri de muncă, au adus capital, au adus oportunități de business pentru antreprenorii autohtoni.

Din păcate, și astăzi sunt adversari ai apartenenței României la structurile euroatlantice. Clamează absurdități precum faptul că România este un vasal al Uniunii Europene și al NATO, nu știu sau nu vor să spună că Uniunea Europeană are principii și legislație identice pentru fiecare stat membru și doar de noi depinde cât de multe realizăm în fiecare zi, în fiecare an.

Ei uită sau nu știu – ceea ce trebuie să ne amintim și astăzi – cum acționa regimul care atunci, în ’89, a fost demis: întrerupea furnizarea energiei electrice, a căldurii, lipsa de alimente din magazine – doar câteva din neajunsuri. Să ne amintim cum se derulau congresele Partidului Comunist, ce osanale erau ridicate: „om stea”, „erou între eroi”, „mândră corabia”, „iscusit cârmaciul”, „academician doctor inginer”, „savant de renume mondial”, „mamă-ironie... mamă-eroină...”

– o parte dintre osanalele desuete de la acea vreme.

În mod ironic, antioccidentalii și antidemocrații de astăzi sunt principalii beneficiari ai occidentalizării și democratizării României. Fără ’89 ei nu ar fi putut protesta, ei nu ar fi putut trimite reprezentanți în cel mai înalt for al țării.

Pentru fiecare cetățean Revoluția din ’89 înseamnă altceva. Pentru părinții celor care și-au... pentru părinții copiilor morți atunci, în ’89, Revoluția înseamnă 32 de ani de coșmar continuu; pentru oportuniștii mediocri suiți pe munți de cadavre în preluarea puterii Revoluția a însemnat norocul vieții lor; pentru milioane de români Revoluția a însemnat o viață mai bună; pentru mine Revoluția este dovada că omul va triumfa întotdeauna împotriva unui stat nedrept.

Pentru noi, pentru minoritățile naționale din România, decembrie ’89 a însemnat recâștigarea drepturilor consemnate în Rezoluția Adunării de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918. România este astăzi un model pentru alte state prin modul în care sprijină conservarea și afirmarea identității minorităților naționale care sunt parte integrantă a națiunii române.

Credem în continuare în idealurile de dreptate, de echitate, de libertate, de prosperitate, așa cum au crezut și cei din decembrie ’89, credem în izbânda lor! Credem într-un destin fast al României.

Cinste eroilor din decembrie ’89!

La mulți ani, România!

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupului de deputați și senatori neafiliați, doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Vă mulțumesc.

În primul rând, Dumnezeu să-i odihnească în pace și să ne ierte pe noi toți pentru că de 32 de ani trădăm idealurile celor care au murit la Revoluție! Acei oameni au murit pentru ca aici, în Parlamentul României, să existe reprezentanți ai poporului, nu ai partidelor. Niciunul dintre dumneavoastră nu cred că își aduce aminte – cu mici excepții – că în Constituție se menționează – și în deciziile Curții Constituționale – că fiecare parlamentar reprezintă întregul popor român.

Pe 21 decembrie, acum două zile, am văzut parlamentari care au jignit, au înjurat demonstranții din jurul Parlamentului. Țin să vă anunț că unii dintre ei erau revoluționari. Să știți că îi reprezentanți și pe infractori, și pe violatori, și pe criminali, și pe hoți, pe mulți dintre colegii voștri evazioniști. Oamenii aceia nu au murit ca voi să le pângăriți drepturile și libertățile pentru care au luptat.

Vreau să vă spun că pe 21 decembrie, la ora 7.45, domnul președinte Klaus Werner Iohannis s-a oprit cu mașina în dreptul troiței de la Universitate, s-a dat jos, a depus o coroană și a plecat. Fără gardă de onoare, fără intonarea imnului național. La ora 12.00, când s-au depus coroanele de flori, Camera Deputaților a trimis o coroană de flori fără să existe nici măcar un reprezentant. Nici măcar un consilier! Senatul nu a trimis nicio coroană.

La anul probabil...

Nu a fost. Eu am fost acolo. Am fost singurul parlamentar care a depus o coroană. Acest fular tricolor îl am de la revoluționari, care m-au rugat să vă spun că le-ați trădat idealurile.

Anul trecut, așa, în ultimele zile, după ce am fost numită președintele Comisiei de cercetare a abuzurilor, am primit nenumărați revoluționari care au venit și ne-au arătat urmele gloanțelor din picioare, din corp și faptul că nici măcar o diplomă nu mai au. I-ați instigat unii împotriva altora cu legi absurde, ca să scăpați de ei.

Și, pentru că discutăm de revoluționari, vreau să vă amintesc ce spunea un mare revoluționar, care s-a stins în urmă cu o lună, Claudiu Iordache: „A te opune răului, sub toate formele lui, este o obligație de onoare a ființei umane. De ar fi să se producă o altă revoluție pentru a clinti guvernul oligarhic din România, aș pune din nou umărul! Cei care au luptat o dată pentru libertatea lor și a altora nu vor ezita să mai lupte o dată. Dar Revoluția din Decembrie 1989 – se dovedește astăzi – a fost un avertisment neluat în seamă. Puterea riscă mult și cu atât mai mult dacă, provocată de cinismul ei, o altă variantă a Revoluției române va izbucni... Cu orice preț. Și, atunci, cei care vor încerca să scrie despre consecințele ei vor psalmodia cuvintele lui Fukuyama. Dar nu aceasta este soluția: șirul neîntrerupt de revolte împotriva

sistemelor pe care le secretă pentru a-și administra viața! Soluția e viața oamenilor ca o consecință a libertății, a drepturilor, a dreptului la fericire, a dreptului la generozitate și compasiune... Și, așa, poate într-un alt timp, într-o altă lume, când, în sfârșit, de la sine, în societățile pacificate, cu mamuții puterii odată dispăruți, guvernele vor face doar ceea ce popoarele libere vor de la ele, revoluțiile vor înceta să existe.”

Ca dovadă, lipsa de respect pe care o aveți față de Revoluția română este gălăgia din această sală. Este o ședință solemnă în care lumea ar trebui să tacă și ar trebui să vă acordați minimul respect de a vă asculta unii pe alții. În sală a fost murmur non-stop. Nu dați doi bani pe Revoluția română cei mai mulți dintre voi, de aceea votați legi pentru pașapoarte, pentru îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești; în Constituția României, izvorâtă din lupta celor care și-au dat viața în ’89, se menționează, la art. 53 alin. (2), că astfel de legi nu pot fi adoptate în niciun mod! Dreptul la credință nu poate fi restrâns, dreptul la liberă circulație, dreptul la a-ți cumpăra hrana, dreptul la muncă este garantat. Încălcați orice normă. Faceți ședințe solemne pline de ipocrizie. Se întorc morții în morminte când vă văd cât de ipochimeni ați ajuns cei mai mulți dintre voi!

Este inadmisibil ca la o ședință solemnă să vorbiți încontinuu, să nu vă ascultați, să nu vă respectați. Unde sunt invitați revoluționarii?! E ședință solemnă pentru Revoluția română?! Aici trebuia să fie plin de revoluționari! Nici măcar nu i-ați invitat. Știți unde sunt revoluționarii? În afară. Aici le-ar fi fost locul, în Parlament. Dar de la Moscova am trecut la Bruxelles. Ne-am vândut țara Bruxelles-ului, în loc să stăm drepți, demni, onorabili și să cinstim eroii din ’89 și toate celelalte revoluții care s-au dus pentru independența și suveranitatea României.

Dumnezeu să-i odihnească în pace! Dumnezeu să ne ierte pe noi toți pentru toată denigrarea adusă poporului român și României, pentru sclavia în care au ajuns România, Parlamentul, Președinția și Guvernul în fața unor puteri care nu vor decât să distrugă România!

Dumnezeu să vă dea mintea cea de pe urmă...

Mulțumim, doamna senator...

...și de Crăciun vă urez să fiți mai buni, mai smeriți și să încercați să iubiți poporul român!

Trăiască România suverană!

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumim, doamna senator.

Dacă vrei să fii respectat, ar trebui să-i respecți pe ceilalți, în special timpul acordat.

Domnul Robert Cazanciuc.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi, Doar o singură...

Doar o singură precizare...

Suntem în decembrie ’89 și oamenii au murit pentru libertatea cuvântului, dar nu și pentru libertatea minciunii sau neadevărului. A mai fost unul care și-a asumat doar el, unul singur, salvarea națiunii.

Camera Deputaților a fost prezentă la depunerea de ceremonii, Senatul a depus o coroană de flori în Piața Universității.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Nu a depus!

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

Eu am fost prezent acolo! Nu am văzut-o pe doamna senator. Este foarte bine că a fost și Domnia Sa acolo. Dar, cum spuneam, dacă ne arogăm doar unii dintre noi meritele libertății, cred că poporul român o să vadă și va sancționa, pe măsura aroganței, acest tip de atitudine.

Dumnezeu să ajute România! Mulțumesc.

Mulțumim, domnule vicepreședinte.

Din partea... Mai era, din partea Grupului parlamentar al USR, domnul senator Radu-Mihai Mihail.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Astăzi suntem aici pentru a ni-i aminti pe cei care s-au sacrificat pentru ca România să o ia pe alt drum decât cel aliniat cu secera și ciocanul și care ducea la Moscova. Revoluția a început la Timișoara, a urmat izgonirea lui Ceaușescu și a continuat. Pentru mine, Revoluția a însemnat și apariția presei libere. Pentru mine, Revoluția a însemnat și momentul când i-am gonit pe politrucii de la Academia comunistă „Ștefan Gheorghiu”, ca să putem să studiem ce trebuie, nu comunism. Pentru mine, Revoluția a însemnat și toată mișcarea cetățenească din 1990, de la manifestațiile din fața Televiziunii controlate de Ion Iliescu și gașca lui până la Piața Universității.

Există, bineînțeles, și o contrarevoluție. Comuniștii și securiștii lui Ion Iliescu nu-și puteau permite să piardă puterea. Nu puteau să lase oamenii cu adevărat onești să conducă țara și să ajute tot românul să devină mai educat, mai bun profesionist și mai prosper, pentru că rețeta lor a fost întotdeauna aceeași: o masă de manevră de oameni săraci, mâhniți, mințiți, învrăjbiți, care să-i accepte fie din oboseală, fie din lehamite.

Libertatea, democrația, bunăstarea nu se câștigă într-o săptămână, nici măcar cu mii de morți. Ele trebuie construite și apărate în fiecare zi de către fiecare generație. Pentru asta e nevoie de oameni onești care să se implice. USR a fost creat de acești oameni care apără democrația și vor transforma România.

„Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!”

Nu vom lăsa niciodată România să devină un stat eșuat, așa cum au spus și speră unii, aceiași, de fapt, care au votat împotriva deconspirării securiștilor.

Nu doar cu depus coroane de flori și declarații populiste ne aducem aminte și-i cinstim pe cei care au murit în decembrie ’89, ci cu ceea ce facem în fiecare zi pentru România. La 32 de ani de la declanșarea Revoluției, da, am terminat lupta cu teroriștii! Cea cu securiștii încă continuă!

Mulțumesc, domnule senator.

Și o ultimă intervenție, din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Andrușceac Antonio.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Domnilor președinți, Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Cu ceva întârziere, omagiem; și, personal, mă înclin în fața familiilor celor care și-au dat viața în Revoluția din 1989, dar și în fața celor care au supraviețuit acelor evenimente.

Astăzi mă uit și eu către balcoanele Camerei Deputaților și, în afară de un revoluționar, Ionel Constantin, nu văd pe nimeni dintre cei care au fost în stradă și au luptat și Dumnezeu a dat să nu fie printre victimele Revoluției.

Dacă s-a ajuns să ne fie frică să chemăm acești oameni pe care spunem că îi omagiem, avem o problemă. Dacă nu ne amintim că n-am avut șansa, ca țară, să avem o trecere pașnică de la un regim totalitar către o democrație șubredă și șchiopătândă, așa cum este ea de 32 de ani, trebuie să ne aducem aminte că și acei oameni, ca și cei care au fost în stradă și pe 10 august, și în zilele care au trecut, erau asemuiți, ca și cei din ’89, golanilor, trădătorilor, celor care subminează autoritatea statului. Pentru că în ’89, cu voia lui Dumnezeu, dictatorul și cei care conduceau România în acele vremuri au fost alungați, iar cei care am luptat atunci, la Revoluție, am fost numiți, din „trădători” și „criminali”, „eroi”.

Nu-mi doresc să am un discurs al urii, pentru că nu asta ne-am dorit. Și nu știți mulți dintre dumneavoastră cum e să ai 22-23 de ani și să fii arestat de Securitatea comunistă într-o noapte a Revoluției. Nici nu-mi doresc să mai trăim asemenea clipe. Numai că, din păcate, istoria României, la 30-40 de ani, se repetă și se pare că nu ne dăm seama de lucrurile astea. Nu ura și dezbinarea sunt lucrurile pentru care s-a luptat la Revoluție. Atunci eram împărțiți între noi și ei. Astăzi suntem mai divizați, din păcate.

Îmi doresc în continuare să am și eu mai multă toleranță față de mulți dintre colegii mei și îmi cer iertare față de cei pe care i-am jignit sau față de care nu m-am purtat creștinește sau colegial – și o fac din suflet, vă spun.

Îmi doresc să lucrăm în acest Parlament așa cum și-au dorit cei care au luptat și au murit atunci: ca niște adevărați români, ca niște prieteni, ca niște colegi, ca niște creștini.

Îmi doresc să ne omagiem eroii, să nu ne uităm istoria și să facem mai mult pentru țara noastră.

Vă mulțumesc mult și vă rog să cugetați la cele spuse în pacea acestor zile de sărbătoare și, când ne vom reuni în anul care vine, să o facem cu mai multă aplecare către problemele țării noastre, cu mai multă colegialitate și respect unii față de alții.

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei care nu mai sunt printre noi, iar nouă să ne dea Dumnezeu înțelepciune să facem ceea ce trebuie pentru semenii noștri și pentru memoria celor care au luptat pentru libertatea noastră. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumim, domnule deputat.

Întrucât toți cei înscriși la cuvânt s-au exprimat, încheiem ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Vom continua lucrările cu restul punctelor înscrise pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Vă mulțumim.

Mulțumesc.

PAUZĂ ## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Mă bucur să ne revedem după ziua de ieri.

Sperăm să procedăm exact ca data trecută, să meargă foarte repede.

Continuăm lucrările de astăzi și vă anunț că, din totalul de 466 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența până în acest moment 299.

Prin urmare, reluăm discuțiile asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2022.

Vom continua cu anexa nr. 4 – Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor pe anul 2022 și estimări pentru anii 2023–2025.

Nu avem amendamente admise sau respinse.

Nu avem intervenții.

Vă

Mergem mai departe, anexa nr. 5 – Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București pe anul 2022 și estimări pe anii 2023–2025.

Nu avem amendamente admise sau respinse.

Nu avem intervenții.

Vă

Anexa nr. 6 – Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pentru anul 2022 și estimări pe anii 2023–2025.

Nu avem amendamente admise.

Avem 10 amendamente respinse.

Un minut timp de dezbatere.

Îl rog pe domnul Neagu Ionuț să susțină amendamentul. Vă rog, domnule senator.

Să-mi precizați, dacă se poate, marginalul.

Cred că-i marginal 1.

OK, marginal 1.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunem alocarea sumei de 37.118 mii lei pentru modernizarea de străzi în localitatea Barcani, județul Covasna.

Sursa de finanțare: majorarea corespunzătoare a cotei defalcate din TVA prevăzute la art. 4 lit. c) din lege.

Vot amendament respins – marginal 1.

Vot, vă rog.

Cu 32 de voturi pentru, 207 contra, 72 de abțineri, amendamentul a fost respins.

Marginal 4.

Ultimul amendament, stimate coleg.

Se alocă suma de 6.268 mii lei pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă, respectiv extinderea rețelei de canalizare menajeră din comuna Barcani, județul Covasna.

Sursa de finanțare: majorarea corespunzătoare a cotei defalcate din TVA prevăzute la art. 4 lit. d) din lege.

Vot, vă rog.

34 de voturi pentru, 213 contra, 65 de abțineri – amendamentul a fost respins.

Și ultimul amendament, stimate coleg.

Mulțumesc.

Se alocă suma de 15.203 mii lei pentru înființarea sistemului de canalizare în comuna Valea Mare, județul Covasna.

Aceeași sursă de finanțare. Mulțumesc.

Marginal?

Marginal 6.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 6 – vot, vă rog.

Cu 34 de voturi pentru, 212 contra, 70 de abțineri, amendamentul a fost respins.

Vă

212 voturi pentru, 105 contra, 3 abțineri – anexa a fost adoptată.

Mergem mai departe, anexa nr. 7 – Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2022 și estimări pe anii 2023–2025.

Nu avem amendamente admise.

Avem un minut timp de dezbatere.

Domnule Șoldan, bănuiesc că din greșeală ați apăsat.

A, vă rog, domnule Șoldan, susțineți un amendament!

Se mai întâmplă să și greșim din greșeală.

Anexa nr. 7 – Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2022 și estimări pe anii 2023–2025.

Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2022 se completează cu o nouă poziție, 42, cu următorul cuprins: „Suma de 28.518 mii lei, defalcată din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale alocate județului Suceava pe anul 2022, pentru utilități și mediu.”

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal?

În regulă, vot, vă rog.

228 de voturi pentru, 83 contra, 9 abțineri – amendamentul a fost admis.

Ultimul amendament susținut în plen; îl rog pe domnul Focșa să-l susțină.

Mulțumesc, domnule președinte. Marginal 9.

Aș dori să supun atenției dumneavoastră, stimați colegi, să votăm pentru o suplimentare de 15.000 mii lei pentru înființarea Muzeului Satului Dobrogean, în comuna Lipnița, județul Constanța. Suma reprezintă cuantumul contribuțiilor bugetului de stat în proiectul „Înființarea Muzeului Satului Dobrogean, în comuna Lipnița, județul Constanța”.

Finanțarea este necesară întrucât valoarea investiției de la bugetul local nu poate fi acoperită din fondurile locale. Ținând cont de situația pandemică prin care trecem, știm bine că bugetele UAT-urilor au scăzut tot mai mult. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc. Vot pentru amendament.

47 de voturi pentru, 221 contra, 65 de abțineri – amendamentul a fost respins.

Anexa nr. 7/01 – Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2022, pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Nu avem amendamente admise.

Un amendament respins.

Nu există intervenții.

Anexa nr. 8 – Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului particular și cel confesional, acreditate, pe anul 2022 și estimări pe anii 2023–2025.

Nu avem amendamente admise sau respinse.

Nu avem intervenții.

Vot pentru anexa nr. 8.

Cu 236 de voturi pentru, 112 contra, o abținere, anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 9 – Numărul maxim de contribuții finanțate pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult din țară pe anul 2022 și estimări pe anii 2023–2025.

Nu avem amendamente admise.

Nu avem intervenții.

Anexa nr. 10 – Categoriile de venituri și cheltuieli aferente bugetelor locale pe anul 2022.

Nu avem amendamente admise sau respinse. Nu avem intervenții.

Nu avem amendamente admise.

Avem amendamente respinse.

Nu există colegi care să le susțină.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că votul asupra articolelor proiectului de lege și sintezelor de la anexele nr. 1 și 2 a fost exprimat în principiu, urmând ca acum, după definitivarea cifrelor rezultate din dezbaterea și votul asupra celorlalte anexe, să trecem la votul final asupra anexelor nr. 1 și 2.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vă dau o veste bună: dezbaterile au fost încheiate pentru Legea bugetului de stat și rămâne la votul final.

Trecem la dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, pentru prezentarea raportului comun.

Rog liderii de grup să vină până sus, vă rog.

Stimați colegi,

O să facem o inversare pe ordinea de zi. Vom reveni asupra bugetului asigurărilor sociale de sănătate când vom avea finalizat raportul. Avem niște mici corecturi de făcut.

Și vom continua cu următorul punct de pe ordinea de zi, cu Proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2022.

Rog citirea avizului comun al Comisiilor pentru tehnologia informației din cele două Camere.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, respectiv Comisia pentru comunicații și tehnologia informației din Senat au fost sesizate de către cele două Birouri permanente, reunite în ședința comună din data de 20.12.2021, pentru a dezbate și a aviza Proiectul de buget de venituri și cheltuieli pe anul 2022 al ANCOM.

Finanțarea cheltuielilor curente de capital ale ANCOM se asigură integral din venituri proprii, care provin din următoarele surse:

– tariful de monitorizare datorat în conformitate cu prevederile capitolului X (10) din Ordonanța de urgență nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, cu modificările și completările ulterioare;

- tariful de utilizare a spectrului;

– tariful de utilizare a resurselor de numerotație;

– donații și sponsorizări în condițiile legii;

- credite interne și externe contractate în condițiile legii;

– alte venituri ce se pot realiza în condițiile legii.

Bugetul de venituri și cheltuieli supus aprobării cuprinde resurse financiare pentru realizarea obiectivului ANCOM în perioada exercițiului financiar 2022. Acesta este constituit pe credite de angajament și credite bugetare, pentru fiecare alineat al clasificației bugetare, iar angajarea cheltuielilor pentru finanțarea acțiunilor anuale/multianuale se va realiza în limitele creditelor de angajament, plata urmând a fi efectuată din credite bugetare aprobate.

Bugetul ANCOM se stabilește la venituri în sumă de 423.129 mii lei, iar la cheltuieli – în sumă de 511.848 mii lei credite de angajament și 412.642 mii lei credite bugetare, cu un excedent de 10.487 mii lei.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației din Senat și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților au dezbătut Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2022 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în ședința comună din 22 decembrie 2021.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului celor două Camere reunite aprobarea Proiectului bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2022 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule președinte, pentru citirea hotărârii.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dau citire hotărârii:

Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2022

În temeiul prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările și completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Bugetul de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pe anul 2022, finanțat integral din venituri proprii, se stabilește în sumă de 423.129 mii lei – venituri și cheltuieli în sumă de 511.848 mii lei credite de angajament și 412.642 mii lei credite bugetare, cu un excedent de 10.487 mii lei.

Art. 2. – Detalierea cheltuielilor pe structura clasificației bugetului de stat este prezentată în anexele nr. 1, 2 și 3, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. – Repartizarea pe trimestre a bugetului de venituri și cheltuieli se face de către ANCOM în conformitate cu obiectivele și sarcinile acesteia.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 23.12.2021, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu avem intervenții.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul 1? Nu.

Adoptat. Articolul 2? Nu. Adoptat. La articolul 3? Nu. Adoptat. La anexa nr. 1? Nu avem. Adoptată. Anexa nr. 2? Nu. Adoptată. Anexa nr. 3? Nu.

Adoptată.

Am încheiat dezbaterile, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Revenim la dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 și dau cuvântul reprezentantului Comisiilor reunite pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

Domnule Huțucă, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022.

Proiectul de lege prevede și autorizează pentru anul bugetar 2022 veniturile pe capitole și subcapitole și cheltuielile pe destinații pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondurilor externe nerambursabile, sinteza bugetelor instituțiilor publice finanțate parțial din venituri proprii, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar al anului 2022.

La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru anul 2022, s-au avut în vedere următoarele:

– valoarea punctului de pensie de 1.586 lei, majorat cu 10% la 1 ianuarie 2022;

– creșterea câștigului salarial mediu brut în anul 2022 la 6.095 lei, față de 5.608 lei – estimat pentru anul 2021 și 5.213 lei – realizat în anul 2020;

– scăderea numărului de șomeri înregistrați, ajungându-se astfel la finele anului 2022 la 258.000 de persoane, de la 265.000 de persoane la finele anului 2021;

– scăderea ratei șomajului înregistrat, ajungându-se astfel la sfârșitul anului 2022 la 2,9%, față de 3% la finele anului 2021.

Pentru anul 2022, bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabilește la venituri în sumă de 99.557.228 mii lei, iar la cheltuieli – în sumă de 99.557.228 mii lei, atât la credite de angajament, cât și la credite bugetare. Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se stabilește la venituri în sumă de 177.877 mii lei, iar la cheltuieli – în sumă de 138.928 mii lei, atât la credite de angajament, cât și la credite bugetare, cu un excedent de 38.949 mii lei.

În cadrul dezbaterilor desfășurate în perioada 21–22 decembrie 2021, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege și anexele acestuia, avizele primite, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Urmează dezbaterea pe articole și anexe și vă reamintesc că avem termen de dezbatere a articolelor de 30 de minute. Nu avem amendamente admise.

Avem trei amendamente respinse formulate asupra anexei nr. 1/03, care se regăsesc în anexa la raportul comun al Comisiilor de buget asupra proiectului.

Dacă există inițiatori care doresc să susțină amendamentele?

Doamna Victoria Alexandru, vă rog.

La dezbateri generale.

Scuzați-mă puțin, doamna deputat.

La dezbateri generale, domnul Seidler.

Doamna Violeta, aveți la dezbateri generale? Vă rog.

În primul rând, mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Văzusem că intrați deja pe amendamente și ați revenit. Vă mulțumesc pentru acest lucru, mai ales că v-am anunțat că vreau să iau cuvântul.

Vorbesc în fața unui Parlament în care PSD și PNL au majoritate, o majoritate confortabilă, ceea ce mă face să

spun că acest buget pe care l-au propus nu arată sub nicio formă că vor să facă treabă.

Nu este nici vârf de pandemie, așa cum a fost în 2020, nu suntem nici în primele luni ale lui 2021, ca să zici că suntem încă în perioada de tranziție; suntem într-o perioadă în care se poate face treabă, dacă doriți, dar nu doriți.

În primul rând, să spunem lucrurilor pe nume. Nu măriți pensiile, așa cum ați spus, PSD! Nu le măriți, ca să fie foarte clar! 10% este mai puțin decât a făcut Guvernul Orban în plină pandemie. Nu dublați alocațiile, așa cum ați spus, PSD! Ca să fie foarte clar pentru cei care au avut cumva speranțe că vă țineți de cuvânt. Acest buget pe care-l aprobați este un buget inerțial, în sensul în care acoperă cheltuielile ce reprezintă obligații ale statului față de pensionari, față de șomeri, față de copii, adică gestionați lucrurile ca să meargă treaba și să rămâneți pe funcții. Altceva nu faceți.

În primul rând, vorbiți despre eliminarea inechităților și tocmai ce ați luat o decizie care este profund nedreaptă pentru oamenii care muncesc în această țară. A începe prin creșterea pensiei sociale, așa cum se numește, adică o creștere pentru cei care au cea mai mică contribuție, ajungând la 1.000 RON, adică mai mult decât o persoană care a contribuit 35 de ani – stagiu complet – și care să zicem că avea pensie 801 lei, care, prin creșterea propusă, ajunge să aibă mai puțin decât cineva care a contribuit mai puțin, incomparabil mai puțin, față de prima persoană precizată, este o primă măsură de injustiție la care mă așteptam ca Partidul Național Liberal să ia poziție.

România trebuie să încurajeze munca și răsplata pentru cei care muncesc într-un stagiu complet de cotizare. Nu este normal ca cineva să câștige pe un stagiu mai mic de cotizare mai mult decât cineva care a muncit toată viața. Pentru cei care beneficiază de pensii sociale se pot găsi măsuri de sprijin prin servicii pe care, dacă ar fi fost sprijinite primăriile prin Planul național de redresare și reziliență, ar fi putut să le acorde acestor oameni care, într-adevăr, au nevoie de ajutor. Dar nu amestecați lucrurile, luând o măsură incorectă față de cei care au stagiul complet de cotizare și care au muncit toată viața.

Deci în pensii faceți o varză cu totul, lucru profund injust pentru oamenii care au stagiul complet de cotizare și au muncit.

Eu sper ca măcar un lucru să se întâmple în acest mandat, să nu se mai ajungă la miile de solicitări de recalculare de pensii pe care le-am găsit nerezolvate în minister. Știam exact ce trebuie făcut după anul de pandemie, în care ne-am concentrat asupra măsurilor de sprijin pentru angajați și angajatori și în care ne-am străduit să curățăm acolo unde am găsit gunoi ascuns de PSD în Ministerul Muncii și lucruri nerezolvate.

Pentru șomeri...

Stimată colegă, vă rog să finalizați.

Pentru șomeri – mulțumesc –, eu vă spun un lucru foarte direct: nu are cum să se ocupe statul, AJOFM, să găsească de lucru pentru șomeri și nu are cum să știe statul mai bine decât angajatorii ce fel de forță de muncă trebuie calificată și unde trebuie ea găsită. O schimbare radicală – pe care am propus-o și urma să se întâmple în 2021 – am văzut în acest domeniu, cei care au competență să recruteze și să instruiască și să-i sprijine pe oameni în căutarea unui loc de muncă trebuie să beneficieze de servicii profesioniste, nu să ne facem că le găsim locuri de muncă.

Vă mulțumesc, stimată colegă.

În fine, închei spunându-vă următorul lucru: am sentimentul că nu se înțelege că tot ce înseamnă buget în acest domeniu înseamnă munca oamenilor care contribuie prin taxe și impozite. Despre aceștia nu vorbiți? Despre aceștia... Le luați doar banii, faceți promisiuni pe care nici măcar nu le țineți și nu îi respectați absolut deloc, considerând că sunteți puși la butoane să le cheltuiți din munca pe care au prestat-o.

Prin urmare, nu vom vota acest buget, care este un buget care vă așază pe niște funcții; timpul trece, leafa merge, dar treabă nu veți face și, mai mult, păcăliți oamenii care au început să-și dea seama care este adevărul.

Vă mulțumesc, doamna Alexandru.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc.

Tot la dezbateri generale, doamna Csép Andrea.

Domnule președinte de ședință, Stimați membri ai Guvernului, Dragi colegi,

7,7% din PIB s-a alocat pentru domeniul social, cum ar fi sistemul public de pensii și sistemul asigurărilor pentru șomaj, pentru anul 2022, așa arată Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale pe anul viitor.

Față de media europeană din statele membre, în privința procentajului PIB-ului constatăm o diferență majoră. Astfel, media europeană se situează la 19,2% din PIB. Finlanda, Franța, Danemarca, Italia, Austria, de exemplu, au alocat cel puțin 20% din PIB pentru protecție socială în 2018, în timp ce Irlanda, Malta, Letonia, România, Bulgaria și Cehia au cheltuit mai puțin de 20... 12% din PIB pentru protecția socială.

## Stimați colegi,

Prioritatea numărul unu în fiecare an calendaristic pentru un stat responsabil, cu decidenți politici responsabili, este bugetul asigurărilor sociale. Prin acesta se asigură finanțarea măsurilor de ocrotire, de protecție și de ajutorare a cetățenilor activi, a pensionarilor, a membrilor de familie. Asigurarea acestor venituri este dovada responsabilității față de categoriile vulnerabile din societate, inclusiv prevenirea și reducerea marginalizării sociale.

Faptul că guvernul actual a reușit să finalizeze Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat încă din acest an dovedește că este adeptul responsabilității față de cetățeni. Este o premieră, raportat la ultimii ani. Astfel, reușim să scutim instituțiile statului de nesiguranța noului an și de modul standby pentru primele câteva luni ale anului.

UDMR acordă în continuare atenție sporită măsurilor care oferă stabilitate și protecție familiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor defavorizate și persoanelor marginalizate sau excluse social. Datoria noastră, a tuturor, este să asigurăm pensii decente și actualizate continuu pentru toți cei care au

muncit o viață întreagă. Avem nevoie de reducerea ratei șomajului, iar locurile de muncă nou-create trebuie să fie stabile și predictibile.

Atingerea rezultatelor concrete în realizarea acestor obiective...

Vă rog să concluzionați, stimată colegă.

## **Doamna Csép Ѐva-Andrea:**

...depinde și de gradul în care reușim armonizarea în mod real cu cererea de pe piața muncii.

Considerăm că sunt prioritare o politică familială bine gândită și susținerea unei rețele de servicii sociale finanțate corespunzător, astfel putem menține speranța și siguranța zilei de mâine.

În concluzie, UDMR va susține prin vot un buget care asigură resursele necesare pentru creșterea pensiilor și pentru implementarea măsurilor active de combatere a șomajului, care vor crește și vor conduce la creșterea numărului persoanelor active pe piața forței de muncă, îndemnând astfel toți colegii din partidele politice parlamentare la o dezbatere privind echitatea, transparența și eficiența sistemului de asigurări sociale de stat, astfel încât promisiunile asumate în fața cetățenilor acestei țări să fie respectate.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, Grupul USR, domnul Seidler Gabriel-Cristian.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

## Stimați colegi,

Aproape că m-am bucurat că PSD va conduce ministerul care gestionează pensiile.

Eram foarte curios cum vor mări la 1.875 de lei punctul de pensie, conform minciunii legiferate chiar de dânșii. Primul pas a fost să anunțe că punctul de pensie va fi, de fapt, cu 289 de lei mai puțin decât promiseseră. Asta a fost prima recunoaștere a minciunii. Mai apoi, PSD, prin ministrul de finanțe, a recunoscut a doua oară această minciună. Sigur, după aceea, dânsul a spus că este o eroare să recunoști o minciună și că adevărul este mult prea dureros, mai ales atunci când arată minciuna repetată și legiferată a Partidului Social Democrat.

USR v-a propus să scoateți pensionarii de sub limita sărăciei cheltuind în plus jumătate din suma pe care o veți cheltui, pe care vă propuneți să o cheltuiți. Nu, Partidul Social Democrat – și accentuez: social-democrat, pretins socialdemocrat – a considerat că e mai bine să păstreze peste 1,6 milioane de pensionari sub limita sărăciei. Așa faceți voi în mod recurent, așa făceați și înainte de 1989, pentru că de acolo vi se trag rădăcinile, aruncați câte 100 de lei și pretindeți să i se mulțumească din inimă partidului. Așa ați fost obișnuiți de mici, așa faceți 30 de ani mai târziu.

Apropo, multă sănătate președintelui dumneavoastră de onoare, tovarășul Ion Iliescu, căruia îi doresc să prindă ziua în care va trebui să răspundă pentru crimele de la Revoluție și de la Mineriadă!

Cât despre pensiile speciale, amăgiți în mod repetat populația României, spunând că le veți elimina, în timp ce fie le creșteți, așa cum se va întâmpla anul viitor, fie le amânați puțin, în beneficiul clientelei dumneavoastră politice. În materie de asigurări pentru șomaj, pentru că și acesta este subiectul acestei legi, singura idee consistentă pe care o aveți este să angajați la stat pilele, relațiile și cunoștințele dumneavoastră de partid.

Ultimul exemplu în această materie este fratele incompetent al lui Paul Stănescu, pe care l-ați așezat în fruntea unei instituții publice, cu un salariu foarte mare, cu un venit foarte mare...

Domnule Seidler, vă rog să vă apropiați de final.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Sau un alt exemplu, dacă doriți – și închei aici –, un alt exemplu, dacă doriți, este recenta arestare făcută de DNA pentru vicepreședintele... directorul general adjunct de la APIA, care pretindea 2.000 de euro pentru angajarea pe pile la stat.

Asta e ceea ce știți să faceți în materie de șomaj.

Vă mulțumesc.

USR, evident, nu va vota acest buget al asigurărilor sociale, care este subfinanțat, așa cum spune, de altfel, Consiliul Fiscal.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Simion, vă cer îngăduința să dau cuvântul unei doamne care s-a înscris și înaintea dumneavoastră, doamna Horga.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mă lăsați pe mine? E bine?

Da. După aceea vorbește doamna Horga. Mulțumesc.

E o doamnă, doamna Horga, vă lasă pe dumneavoastră.

Mulțumesc. Apreciez. Rămân dator.

Vă rog, domnule Simion.

Da, eu n-am înțeles ce legătură are Ion Iliescu aici, cu asigurările sociale, în afară de faptul că e un pensionar și un criminal odios, dar asta e altă discuție, n-ar trebui să discutăm acum. Am avut ședința cu Revoluția, acolo discutam despre acest lucru.

Despre pensii, opinia AUR este că se face o mare nedreptate: de fiecare dată creștem pe principiul geometric, și nu aritmetic, de fiecare dată pensiile cresc procentual și, din când în când, ar trebui să facem o creștere cu sumă fixă, pentru că așa apar discrepanțe – sunt extrem de mulți oameni care au pensii de 800 de lei, de 1.000 de lei și, comparativ cu pensiile nesimțite ale unor procurori, de 6.000, 7.000 de euro, nu cred că avem un climat favorabil la nivel de societate pentru a putea merge mai departe. De asta, noi propunem o creștere cu sumă fixă a tuturor pensiilor.

Iar pentru că în legislaturile trecute nu s-a găsit o soluție constituțională pentru pensiile speciale – sau le spuneți cum vreți –, AUR a depus luni, la Secretariatul general, o propunere de limitare și de plafonare a pensiilor, să nu existe

nicio pensie în România care să fie mai mare de salariul Președintelui României. Este singura formă constituțională prin care putem să limităm toată această nebunie. Și, dacă vine cineva și-mi spune „Nu, eu vreau pensie mai mare decât salariul președintelui!”, nu cred că merită să ascultăm respectiva persoană.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Horga Maria, la dezbateri generale, ultimul vorbitor, Grupul PNL.

Aveți cuvântul, doamnă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Discutăm astăzi despre bugetul asigurărilor sociale și încep prin a vă spune că o parte importantă a bugetului general consolidat al României o reprezintă acest buget, care înseamnă aproape o jumătate din veniturile bugetului de stat. Concret, 99,735 de miliarde venituri totale, din care 13,472 de miliarde subvenții de la bugetul de stat, reprezintă bugetul de asigurări sociale. O mare parte, o parte importantă a acestor venituri o reprezintă contribuțiile românilor care se îndreaptă către asigurările sociale de stat. Este drept că marea majoritate a acestor venituri sunt contribuțiile salariaților și ale altor categorii de contribuabili.

Marea majoritate a cheltuielilor acestui buget sunt reprezentate de pensiile românilor. Și vreau să vă spun că avem o datorie față de pensionari, pentru că pensia este un drept câștigat, pentru că pensionarii au fost cetățeni productivi, care, la rândul lor, au contribuit printr-o viață de muncă și de-a lungul vieții lor au plătit pensiile. De aceea, noi, ca liberali, spunem că pensia este un drept câștigat, și nu o măsură de protecție socială.

În 2019, atunci când PNL a preluat guvernarea, punctul de pensie era 1.265 de lei, iar de la 1 ianuarie 2022 punctul de pensie va fi 1.586 de lei. În august 2020, Guvernul PNL a majorat pensiile cu 14%, cea mai mare creștere a pensiilor din Europa pentru acel an, aceasta cu toate că la acel moment se resimțeau deja efectele crizei economice provocate de epidemia cu coronavirus. Totuși această creștere s-a făcut.

La începutul anului 2021, Guvernul condus de Florin Cîțu, Guvernul PNL, a indexat pensiile cu rata inflației. Acum, prin bugetul asigurărilor sociale pe anul 2022, Guvernul condus de Nicolae Ciucă va majora pensiile cu 10%. Repet, acești oameni, pensionarii, și-au făcut datoria în perioada în care au muncit și au plătit pensiile altora. Toate aceste majorări au fost posibile datorită politicilor liberale precum: creșterea investițiilor, predictibilitatea fiscală, măsuri pentru mediul de afaceri, toate care au condus la creșterea încasărilor la bugetul de stat, ceea ce a permis creșterea pensiilor.

Pe de altă parte, indiferent dacă suntem liberali sau social-democrați ori de la orice alt partid politic, avem o datorie și față de acei pensionari care trăiesc în sărăcie. Este normal să le asigurăm o viață decentă prin protecție socială. Încă avem o datorie neîndeplinită față de România care trăiește la nivelul subzistenței, iar noi, ca liberali, nu am neglijat acest lucru, însă finanțarea protecției sociale pentru pensionari nu se face din bugetul de pensii, prin impunerea de contribuții, ci de la bugetul de stat. Noi, ca liberali, credem în echitate, de aceea și susținem cota unică, iar echitatea nu înseamnă că cei care au contribuit la vremea lor la sistemul de pensii mai mult să fie plătitorii protecției sociale, prin impunerea contribuției de sănătate. Repet, protecția socială trebuie să existe, dar nu finanțată tot din pensii.

În altă ordine de idei, mi-aș dori ca liderii PSD, domnul ministru al muncii, domnul ministru al finanțelor, să-și reconsidere, pe viitor, poziția față de pensiile de peste 4.000 de lei care provin din contribuții, să nu îi punem pe pensionarii care au contribuit mai mult în opoziție față de ceilalți. Și-au făcut datoria și au contribuit la bugetul asigurărilor sociale. Ca să fiu corect înțeleasă, mă refer strict la pensiile calculate pe baza contribuției, și nu la cele speciale. 4.000 de lei...

Vă rog să vă apropiați de final, stimată colegă.

## Da, imediat.

4.000 de lei înseamnă 2,77 puncte de pensie, puncte pe care acești oameni le-au câștigat printr-o viață de muncă, de-a lungul vieții lor, prin contribuțiile pe care le-au plătit. Dacă Parlamentul a stabilit că pensionarii nu plătesc asigurări de sănătate, este corect ca regula să se aplice în continuare tuturor pensionarilor.

Și aș vrea să spun în încheiere că avem datoria, pe viitor, să nu-i mințim pe pensionari, să nu le mai fluturăm prin față tot felul de procente de majorări care nu pot fi susținute la bugetul de stat, ci procente reale.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu mai avem colegi înscriși la dezbateri generale. Rog colegii care au depus amendamente la anexa nr. 1/03 să fie atenți și-l rog pe domnul Seidler CristianGabriel să vină să susțină amendamentul.

Vă rog să precizați și marginal.

## Mulțumesc.

Este vorba de amendamentul de la punctul 1, anexa nr. 1/03, capitolul 4203, subcapitolul 24, Subvenții primite de bugetul asigurărilor sociale de stat.

În anul 2019, când aceeași persoană se afla la conducerea ministerului, diferența dintre ceea ce s-a inclus în lege și ceea ce s-a întâmplat în execuția bugetară a fost de – țineți-vă bine! – 1,2 miliarde de euro. Asta în condițiile în care în 2019 nu am avut niciun fel de criză sanitară sau economică.

Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat din anul curent va fi de 14,8 miliarde de lei și există o creștere previzionată, atât la venituri, cât și la cheltuieli, de 10%, deci și la deficit. Asta ar însemna că deficitul pentru anul 2022 ar trebui să fie de 16,3 miliarde de lei, dar ați bugetat doar 13,5...

Domnule Seidler, amendamentul numărul...

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

...așadar e nevoie de o suplimentare cu... și acum spun suma finală, e vorba despre o suplimentare cu 2.809.357 de mii de lei. Pe scurt, 2,8 miliarde de lei suplimentar la bugetul de pensii ca să puteți să plătiți integral pensiile pe care le-ați...

până la finalul anului. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

România a înregistrat anul trecut cea mai mică rată a natalității din istoria sa. În ultimii 30 de ani s-au născut din ce în ce mai puțini copii. Trendul descendent a făcut ca în 2020 numărul copiilor născuți să fie jumătate din cei născuți în 1989. Unu din cinci cupluri are probleme de fertilitate. Dacă nu vor fi luate măsuri urgente, bugetele de pensii și sănătate vor intra în colaps, iar populația va scădea cu 4 milioane în următorii 10 ani.

Anul trecut, în România s-au născut 178.124 de copii. Astfel de date au mai fost înregistrate în 1877, diferența este că atunci populația era de patru ori mai mică.

Ceea ce se propune este suplimentarea cu 350.000 mii lei a bugetului asigurărilor sociale...

Stimată colegă, vă rog, susțineți amendamentul indicându-l.

Amendamentul modifică suma inițială prevăzută la anexa nr. 1/03, capitolul 6803, grupa 57, Asistență socială, suplimentând cu 350.000 mii lei pentru demararea unui program național de fertilizare _in vitro_ , prin decontarea din bugetul asigurărilor sociale a 20.000 de proceduri.

Finanțarea se asigură prin diminuarea PNDL II cu aceeași sumă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vot, vă rog. 109 voturi pentru, 230 contra, 4 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Stimați colegi, Începem cu titlul proiectului.

Dacă sunt obiecții?

Denumirea secțiunii 1. Dacă sunt obiecții?

Vot, vă rog.

295 de voturi pentru, 65 contra, 5 abțineri. Adoptată.

Dacă de la art. 1 la art. 10 inclusiv aveți obiecții, comentarii?

Dacă nu, vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 109 contra, o abținere. Adoptate.

Dacă de la 11 la 23 inclusiv avem obiecții, comentarii? Nu. Vot, vă rog, art. 11–23. 250 de voturi pentru, 102 contra. Adoptate. Anexa nr. 1/03. Aici au fost amendamentele, s-au discutat.

Anexa nr. 2/03 – Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2020–2025 (sume alocate din bugetul asigurărilor sociale de stat).

Nu avem amendamente, nu avem intervenții. Vot – anexa nr. 2/03. 258 de voturi pentru, 106 contra, două abțineri. Adoptată. Anexa nr. 3/03 – Sinteza proiectelor finanțate. Vot, vă rog, pentru anexa nr. 3/03. 265 de voturi pentru, 108 contra. Adoptată... O abținere. Adoptată.

Anexa nr. 3/03/01 – Fișa proiectului finanțat/propus la finanțare în cadrul programelor aferente politicii de coeziune a UE.

Vă rog, anexa nr. 3/03/01, vot. 267 de voturi pentru, 110 contra. Adoptată. Anexa nr. 4/03 – Sinteza finanțării programelor. Vot, vă rog, anexa nr. 4/03. 268 de voturi pentru, 109 contra, o abținere. Adoptată. Anexa nr. 4/03/01 – Fișa programului. Vot, vă rog. 272 de voturi pentru, 111 contra, o abținere. Adoptată.

Anexa nr. 5/03 – Programul de investiții publice pe grupe de investiții și surse de finanțare.

Vot, vă rog, anexa nr. 5/03. 272 de voturi pentru, 113 contra, o abținere. Adoptată. Anexa nr. 5/03/01 – Fișa obiectivului. Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, 114 contra, o abținere, un coleg nu votează.

Adoptată.

Anexa nr. 1/04 – Sinteza veniturilor și cheltuielilor alocate pe surse și titluri pe anii 2020–2025.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, 114 contra, o abținere, un coleg nu votează.

Adoptată.

Anexa nr. 2/03 – Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2020–2025.

Vot, vă rog, anexa nr. 2/04. 275 de voturi pentru, 117 contra, o abținere. Adoptată. Anexa nr. 3/04. Vot, vă rog. 274 de voturi pentru, 116 contra, o abținere. Adoptată. Vot, vă rog, pentru anexa nr. 4/04.

Vot, vă rog. 274 de voturi pentru, 113 contra, o abținere. Adoptată. Anexa nr. 4/04/01. Vot, vă rog. 270 de voturi pentru, 111 contra. Adoptată. Anexa nr. 5/04. Vot, vă rog. 273 de voturi pentru, 116 contra. Adoptată. Vot, vă rog, pentru anexa nr. 5/04/01 – Fișa programului. Vot, vă rog. 276 de voturi pentru, 117 contra. Adoptată. Vot, vă rog, pentru anexa nr. 6/04. Vot, vă rog. 276 de voturi pentru, 112 contra. Adoptată. Vot pentru anexa nr. 6/04/01. Vot, vă rog. 275 de voturi pentru, 113 contra. Adoptată. Stimați colegi, vot pentru anexa nr. 7/04. Vot, vă rog. 277 de voturi pentru, 116 contra. Adoptată. Stimați colegi, Vă mulțumesc pentru răbdare și pentru modul cum au decurs aceste două zile de plen.

Vă rog să vă pregătiți cartelele, să anunțați colegii din on-line. Urmează sesiunea de vot final. Începem cu un vot de control. Vot, vă rog. 392 de colegi prezenți. Începem sesiunea de vot final, stimați colegi.

1. Proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2022.

Comisia pentru tehnologia informației din Camera Deputaților și Comisia pentru comunicații din Senat propun aprobarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, 114 contra, o abținere. Adoptat.