Stenogramă plen

## **Domnul Virgil Guran:**

## Stimați colegi, o să începem.

Avem multe puncte pe ordinea de zi și încercăm să cuprindem cât mai multe.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 13 septembrie 2023, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 55 de senatori.

Ședința este condusă de Virgil Guran, vicepreședinte al Senatului, asistat de somnul senator Ion Mocioalcă și domnul senator Sorin Lavric, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința planului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii,

## Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

Pentru perioada 18–23 septembrie 2023, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 18 septembrie 2023: ora 12.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 14.00 – lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; 17.00 – vot final, lucrări în comisiile permanente, în sediul Senatului și online;

– marți, 19 septembrie 2023: orele 09.00–16.00 – lucrări în comisiile permanente, în sediul Senatului și online; – miercuri, 20 septembrie 2023: ora 10.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, vot final, inițiativele legislative cu caracter ordinar; orele 12.00–13.00 – întrebări, interpelări și răspunsuri; 13.00–14.00 – declarații politice, lucrări în comisiile permanente, la sediul Senatului și online;

– joi, 21 septembrie: orele 09.00–16.00 – lucrări în comisiile permanente, la sediul Senatului și online;

– vineri, 22, sâmbătă, 23 septembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții în legătură cu acest program? Vă rog, domnule.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am subliniat și ieri, conducerea temeinică a Senatului, prin Comitetul liderilor, a refuzat să includă, ca activitate a Senatului, ora Guvernului.

Deci, practic, noi renunțăm la datoria Senatului de a controla activitatea Guvernului.

Am auzit ieri argumente de genul: „Lasă că-l chemăm pe ministrul apărării într-o comisie.” Este jignitor pentru Parlament să se plieze pe ce vrea un ministru sau altul.

Deci fac apel la dumneavoastră să vă luați în serios rolul de parlamentari, Parlamentul controlează Guvernul, nu este la... nu ar trebui să fie la cheremul Guvernului, cum se întâmplă cu acest guvern.

Pentru săptămâna viitoare și pentru toate săptămânile de acum încolo, am propus și vă propun și dumneavoastră, să știți, poate că liderii nu v-au informat, ca în fiecare miercuri de la ora 14.00 sau când doriți dumneavoastră să prevedem ora Guvernului.

Ea este la dispoziția dumneavoastră, parlamentarilor, senatorilor din majoritate, o săptămână din două, o puteți folosi sau nu, și este a noastră, a opoziției, o săptămână din două.

Faptul că refuzăm sistematic să programăm ora Guvernului și să facem, practic, forțe pe dreptul Senatului mi se pare de neacceptat, drept care Grupul USR va vota împotriva acestui program de lucru și va continua să ceară, să vă ceară dumneavoastră să vă faceți datoria și să controlați activitatea Guvernului, Guvern căruia îi sunteți în acest moment supuși.

Da, am înțeles. Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Îmi pare rău să văd că unii dintre noi au idei puține, dar fixe, și nu știu de ce venim și aducem în discuții același subiect de ieri, mai ales că cei care au fost ieri aici, în sală, sunt aceeași care sunt și astăzi și au auzit, cu subiect și predicat, ce aveau de spus.

Repet pentru cei care n-au înțeles: discuția a fost ca, având în vedere poziția pe care o are ministrul apărării în momentul de față și faptul că este coleg cu noi, a fost rugămintea de a discuta cu domnia-sa și de a găsi de comun acord o oră la care să avem o discuție cu dumnealui. De altfel, președinta Comisiei de apărare a și spus în plenul Senatului că există deja programată o întâlnire cu domnul ministru Tîlvăr.

Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc și eu. Numai puțin, numai puțin.

Nu v-a pronunțat numele. Ce doriți să...? Pe procedură?

Pe procedură, 30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Așa cum ați auzit, ministrul are timp să vină să se întâlnească cu comisia și nu are timp să vină să vă vadă pe dumneavoastră, pe toți, în plen.

Ar trebui să-i fie rușine că se comportă astfel cu Senatul României.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, supunem la vot programul prezentat. Vă rog, vot.

Prezenți: 75, pentru – 61, contra – 13, abțineri – una, „nu votez” – zero.

Ordinea de zi a fost adoptată.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea art. 7 din Legea contabilității nr. 82/1991 (L354/6.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiator?

Nu.

Reprezentant al Guvernului?

Nu avem pe această temă.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activități bancare și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Rugămintea este doar sinteza, să nu citiți tot. Doar sinteza.

## Da, mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L354/2023, a fost sesizată de către Biroul permanent, în vederea dezbaterii și elaborării asupra raportului privind Propunerea legislativă privind completarea art. 7 din Legea contabilității nr. 82/1991.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

În ședința din data de 20.06.2023, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Dezbateri generale?

Nu avem înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile. ## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la arhivarea documentelor electronice (L351/6.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentant al Guvernului? Vă rog, domnule...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Domnul Petru Bledea.

Domnul Petru Bledea, da?

## **Domnul Petru Bledea** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Principalele măsuri propuse prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se referă la stabilirea unor obligații în sarcina creatorilor și deținătorilor de documente electronice, persoane fizice și juridice, care astfel vor putea administra într-o manieră sistematică întregul ciclu de viață al documentelor electronice, atât pentru nevoile proprii, cât și pentru prelucrarea de către Arhivele Naționale ale României.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la arhivarea documentelor electronice, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Senatului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Rugămintea, ca să ne mișcăm mai repede, președinții de comisii doar să prezinte rezultatul votului și dacă este favorabil, nefavorabil... Vă rog.

Sigur, domnule președinte. Mulțumesc.

În ședințe separate, membrii Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și cei ai Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege și avizele primite, au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente.

Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Nu sunt înscriși la cuvânt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind plafonarea veniturilor din sectorul public la nivelul salariului Președintelui României (L356/6.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul? Nu este.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă, familie, protecție socială au elaborat un raport comun.

Vă rog, sinteza, domnule Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație au făcut un raport la această propunere legislativă.

Ca urmare a dezbaterilor, a fost adoptat, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt înscrieri la cuvânt? Vă rog, domnule Attila. Microfonul!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, acest proiect legislativ a fost analizat în comisia de specialitate. Noțiunile, definițiile..., procedura, dacă vreți, prevăzută e de îmbunătățit. Sigur, plafonarea veniturilor la nivelul salariului Președintelui României printr-o lege separată, din punct de vedere tehnico-legislativ, nu se poate impune. E nevoie de modificarea Legii salarizării. Deci sunt argumente tehnice, dacă vreți, ca acest proiect legislativ să fie refăcut, reanalizat.

Dar aș vrea să spun ceea ce de vreo doi-trei ani de zile UDMR a anunțat... și vreau să susțin acest principiu încontinuu, și anume acela că în sectorul bugetar cel mai mare, cel mai ridicat nivel de salarizare trebuie să aparțină Președintelui României. Președintele României este în vârful administrației publice, este în vârful sectorului bugetar, dacă vreți, și acest lucru trebuie să se coreleze și cu salarizarea.

Astfel încât, principiul care este anunțat... enunțat în acest proiect legislativ îl susținem. Sigur, modalitatea de implementare va trebui făcută prin Legea salarizării. Și aici este rolul și atributul Guvernului ca, prin noua legislație, să implementeze acest principiu, pe care, încă o dată, UDMR îl susține.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Rotaru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să atrag atenția asupra unui aspect. Se pare că, dintr-un elan din acesta, hai să-i zicem revoluționar, al unor colegi de a se înscrie cu cât mai multe inițiative legislative, se fac erori care n-ar fi sau n-ar trebui să se facă, pentru că, iată!, această propunere legislativă semnată de niște colegi deputați de la USR, și nu puțini, 12 colegi, vizează sau se adresează către salariul președintelui. Salariul președintelui..., ăsta este titlul legii, propunerii, salariul președintelui nu există, președintele ia o indemnizație. Acesta este un prim aspect. Al doilea se raportează la veniturile totale lunare – nu există așa ceva în Legea contabilității.

Deci, din punctul de vedere al scrierii, această inițiativă legislativă are o serie întreagă de erori. Nu întâmplător Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, cele două comisii de aviz au dat avize negative, pentru că, iată!, nu se respectă tehnica legislativă și nu se respectă termenii pe care ar trebui să-i promovăm atunci când facem o propunere legislativă.

De altfel, așa cum spunea și domnul senator Cseke, o să se elaboreze noua lege a salarizării, care va avea în vedere aceste aspecte, dar să nu uităm faptul că la această oră sunt, de pildă, entități, cum sunt regiile autonome, care negociază, pe baza contractului colectiv de muncă, niște salarii care nu se raportează în vreun fel sau altul la salariul președintelui.

Deci sunt lucruri care ar trebui analizate bine atunci când se scrie o inițiativă legislativă și aceasta trebuie să fie fundamentată și să aibă legătură cu realitatea. Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Spătaru.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate coleg de la PSD, președinte al Comisiei de muncă, nu doar că această inițiativă USR este fundamentată, ci este și important să votați astăzi, pentru că trecem, în sfârșit, de la vorbele domnului Ciolacu la faptele Parlamentului, pentru că salariații din România, și din mediul privat, și cei din sistemul public cu salarii mici, înțeleg foarte bine următorul lucru – și nu tehnicalitățile la care ați făcut referire dumneavoastră: salariile astronomice la ANRE – 12.000 de euro pe lună, stimați colegi, un alt salariu, poate nu știți, la ASF, autoritatea aceea de supraveghere financiară care nu face nimic – 15.000 de euro net pe lună, stimați colegi! Să știți că asta înțeleg românii foarte bine, domnule președinte de la Muncă.

Iată de ce se propune prin acest proiect, unde la niște institute din România... Este posibil la ICAS să se ia 38.000 de dolari pe lună?! Știați, colegi parlamentari, aceste cifre? Într-o singură lună, 88.000 de euro – ICAS, director care a încasat în octombrie 2020. Acestea sunt salariile pe care românii le plătesc din taxele și impozitele lor și abia și-au achiziționat cele necesare pentru copiii pe care i-au dus la școală. Și dumneavoastră spuneți că nu e momentul să trecem și la fapte?!

Faptele spun așa, potrivit acestui proiect: este necesar să plafonăm salariile din sectorul public la nivelul indemnizației/salariului Președintelui României. Este un lucru pe care l-ați afirmat în vorbe și anul trecut, prin domnul Ciucă, și anul acesta, prin domnul Ciolacu.

Sunteți în stare astăzi să trecem de la vorbe la fapte? Dacă da, USR v-a pus soluțiile pe masă, este necesar să nu mai întârziați deloc această inițiativă. Mulțumesc.

Doamna senator Boancă. Numai o secundă... Numai puțin, vă rog! Drept la replică, nu? Domnul... Numai o secundă, vă rog, că e dreptul la replică.

Doamna senator, eu am subliniat că se va elabora noua lege a salarizării. N-am spus nicio clipă că nu este necesar să se întâmple acest lucru și să se raporteze veniturile la ceva, poate la indemnizația președintelui. Nu asta este problema. Eu am subliniat faptul că dumneavoastră nu știți să scrieți legi. Și, atunci când le scrieți, trebuie să le fundamentați și să nu vă raportați, când faceți titlul legii, la salariul președintelui, pentru că el nu există.

Despre asta era vorba, nu despre ceea ce afirmați dumneavoastră, nivelul veniturilor și faptul că noi nu vrem să facem acest lucru. Ba, dimpotrivă, o să-l facem și o să vedeți că o să funcționeze.

Mulțumesc.

Doamna senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Studiind raportul comisiei de fond și ascultând pledoaria colegilor antevorbitori, am constatat niște disfuncționalități, pornind de la faptul că, prin acest raport, comisia de fond nu a enunțat și motivele pentru care a fost vot de respingere în cadrul comisiei.

Consider că scrierea legislativă invocată este o motivație superfluă, aceasta se poate corecta în comisii, așa cum s-a făcut și în alte situații.

De asemenea, prezența Guvernului ar fi fost importantă astăzi, pentru a ne spune de ce Autoritatea de Supraveghere Financiară, de pildă, și chiar Guvernul nu susțin acest proiect de lege. Nu mai spun că dintre cei care nu susțin acest proiect de lege fac parte și Consiliul Superior al Magistraturii sau Banca Națională a României. Oare de ce? Nu cumva pentru că au niște salarii astronomice, pe care le primesc pentru o activitate care nu se vede în bunăstarea românilor?

Și, atunci, consider că o astfel de lege este de bun-simț în echilibrarea sistemului de plăți și de salarizare în ceea ce privește bugetarii de lux ai României, în condițiile în care tot timpul invocăm faptul că nu sunt bani la buget. Dar pentru dumnealor sunt bani la buget?! Mii de euro pentru o muncă pe care nu o vedem în nivelul nostru de trai?!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc.

Mai sunt înscrieri la cuvânt?

## **Domnul Radu-Mihai Mihail**

**:**

Pe procedură, vă rog.

Pe procedură? Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ați fost generos cu dreptul la replică și apreciem că se întâmplă și acest lucru, când este nevoie.

O scurtă precizare: PSD promite că rezolvă salarizarea unitară de secole – din 2017, doamna Olguța Vasilescu tot făcea lucrul acesta. Ați demonstrat că au trecut 6 ani și nu sunteți în stare să lucrați deloc pe acest subiect. Veniți numai cu lucruri pe care a trebuit să le corectăm de zeci și zeci, și zeci de ori. Nu mai promiteți lucruri fără sens și goale de conținut.

Mulțumesc.

Deci am rugămintea, când e procedură, să se discute pe procedură, dacă sunt declarații politice, sunt declarații politice.

Au luat cuvântul colegii de la toate partidele, așa că ne oprim aici.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Liderii de grup, o întrebare, vă rog: sunt urgențe cu COMurile?

Pentru că, dacă sunt urgențe, atunci trebuie să trecem la COM-uri.

Nu sunt, nu?

Nu.

Deci parcurgem ordinea de zi firească, nu avem alte propuneri.

Bun. La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (L307/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Rugămintea e să ne prezentați doar datele esențiale.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate au analizat propunerea legislativă în ședințe separate în data de 27 iunie anul curent și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de respingere.

Ca atare, vă supunem dezbaterii și analizei raportul comun suplimentar de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Vă rog, domnule Pălărie.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă s-ar încadra la categoria „s-a găsit idei la PNL”.

În rezumat, propunerea face un lucru simplu, sugerează sau, mă rog, pune prin lege posibilitatea de a se verifica

prezența la domiciliu a salariaților aflați în concediu medical – cu obligația de a fi prezent acasă, atunci când nu ești în spital, echivalent cu arestul la domiciliu.

Chiar Consiliul Legislativ a și spus explicit: „Interdicția de a părăsi domiciliul constituie o îngrădire neconstituțională a libertății individuale, deoarece este echivalenta unei măsuri temporare privative de libertate.”

Haideți să recapitulăm cum s-a... cum am ajuns aici și cum ajungem ca Senatul să discute o astfel de gogoriță!

Păi, doamna Raluca Turcan, pe vremea aceea ministrul muncii, descoperea că sunt sume foarte mari de bani care se plătesc sub formă de concedii medicale. Nu mai vorbim de faptul că se plătesc, din cauza acestui onor Guvern, cu doi sau cu 3 ani restanță sau întârziere, de cele mai multe ori, către companii. Și doamna Raluca Turcan vine și spune: „Domn’e, hai să nu mai risipim banii, hai să controlăm că cei bolnavi sunt cu adevărat acasă!”

Și acum am să vă rog să ne imaginăm cum cineva care este bolnav trebuie să răspundă la ușă și să iasă în pijamale ca să se întâlnească cu directorul financiar sau cu directorul de resurse umane, care a fost trimis să-l verifice pe angajat că e într-adevăr bolnav. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, ceea ce este de asemenea cutremurător este punerea în cârca mediului privat a încă unei obligații: să-i verifice pe angajați acasă dacă sunt bolnavi sau nu.

Domnule senator Bodog, vă rog.

A fost din categoria „zice bufnița la vrabie că are capul mare”.

Dacă ne aducem aminte, acum o săptămână sau două săptămâni am avut pe ordinea de zi tot a Comisiei de sănătate o inițiativă mult mai năstrușnică, care liberaliza consumul de droguri – așa că să ne uităm prima dată în grădina noastră și pe urmă să venim să vorbim la microfon. Mulțumesc.

A cui era?

## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**

## A USR-ului!

## **Domnul Radu-Mihai Mihail**

**:**

Procedură!

Mulțumesc.

Numai puțin! Numai puțin!

Rugămintea e să vorbiți pe procedură, nu să începeți cu declarații politice.

Deschideți microfonul.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul Senatului menționează foarte clar comportamentul care se așteaptă din partea senatorilor. A veni și a profera minciuni patentate de la tribună este împotriva Regulamentului Senatului.

Vă rog frumos să-i atrageți atenția distinsului coleg care a fost înainte și a vorbit că nu a spus adevărul și să-și retragă ceea ce a spus.

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L389/19.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiator?

Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, pentru prezentarea sintezei raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de modificarea cadrului legislativ pentru asigurarea tratamentelor stomatologice pentru pacienții diagnosticați cu tulburări psihice, tip schizofrenie, tulburări schizotipale, delirante, tulburări ale dispoziției, tulburări din spectrul autismului și ADHD-ului etc.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz favorabil.

Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Colegiul Medicilor Stomatologi din România nu susțin adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care sunt supuse votului și au fost adoptate și se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În urma dezbaterilor din data de 11.07.2023, Comisia pentru sănătate a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raportul de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele admise sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru sănătate supune pentru dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt... A, doamna Boancă. Vă rog, microfonul 3.

## **Doamna Rodica Boancă:**

## Vă mulțumesc.

Susțin acest proiect legislativ, este de o normalitate pe care ne-o dorim în sistemul de sănătate, pentru a oferi servicii de calitate tuturor pacienților, cu atât mai mult celor care suferă de diferite tulburări...

## Și neasiguraților.

Dar întrebarea mea se adresează de data aceasta Ministerului Sănătății și aș vrea să știu dacă reprezentantul Ministerului Sănătății se află astăzi în sală.

Nu se află. De ce nu se află astăzi în sala Senatului, unde ar fi trebuit să fie prezent pentru a lămuri, iată, niște curiozități sau niște lucruri legate de procedură, cum ar fi faptul că Ministerul Sănătății nu susține această inițiativă, care ar aduce un plus de normalitate, repet, într-un serviciu medical?! De ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu susține? De ce Colegiul Medicilor Stomatologi nu este de acord nici el cu această inițiativă? Pentru că implică, cumva, niște costuri? Pe care sunt obligați din punct de vedere moral – cel puțin moral – să le suporte pentru o minimă decență în viața acestor oameni. Ar fi de așteptat să se rezolve această problemă și să fie prezenți în sală reprezentanții ministerelor atunci când se discută legi care îi privesc în mod direct. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră (L361/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

**Domnul Bogdan-Radu Balanișcu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc, domnule președinte.

În anul 2021, România, ca urmare a unui raport al Agenției de Investigații de Mediu, România a fost identificată ca un stat membru al... un stat membru-cheie al Uniunii Europene, fiind folosit ca punct de intrare ilegală pentru ceea ce înseamnă HFCuri fabricate în China, adică acele gaze fluorurate, despre acestea discutăm, fabricate în China și importate ilegal, pe ruta Turcia–Ucraina–Serbia–Republica Moldova.

Din punctul acesta de vedere, actualul proiect de act normativ modifică și completează cadrul legal privind regimul gazelor fluorurate cu efect de seră, prin introducerea unei noi autorități competente la nivelul Ministerului Afacerilor de Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile teritoriale subordonate acestuia.

De asemenea, acest proiect de lege modifică și cuantumul valorii amenzilor contravenționale și introduce noi prevederi cu privire la săvârșirea infracțiunilor în domeniul reglementat de Regulamentul nr. 517/2014. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun. Sinteza, vă rog.

Proiectul de lege privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră.

Inițiator – Guvernul României.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, întocmirea unui raport comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale?

Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (L371/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiator?

Nu.

Reprezentant al Guvernului?

Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea..., dar, vă rog, sinteza, în sensul... spuneți-ne dacă e raport de admitere, nu câte voturi. Celelalte le știm.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu propuneri și observații.

Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil.

Guvernul nu a prezentat un punct de vedere.

Comisia pentru știință, inovare și tehnologie a avizat favorabil propunerea legislativă, cu un amendament admis. Comisia pentru administrație publică a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a avizat favorabil propunerea legislativă.

În ședința din 27.06.2023, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele și amendamentul propus și au hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament

respins, care se găsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Față de cele prezentate, Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament respins, și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule Negoi, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vin din județul Constanța și nu aveam cum să nu observ că această inițiativă ar fi trebuit să facă referire la Cetatea Histria. Se dorește, în fapt, crearea cadrului legal care să permită punerea în valoare a patrimoniului Cetății Histria, despre care, totuși, nu am cum să nu amintesc că din cauza incoerenței Guvernului a pierdut 10 milioane de lei finanțare pentru reabilitare.

Și, dacă tot vorbeam de proiecte scrise prost, hai să vedem că acest proiect, care evocă în expunerea de motive doar situația Cetății Histria..., modificarea însă este aplicabilă pentru toate rezervațiile științifice! Cu alte cuvinte, prin șmecherii deja cunoscute, se deturnează o intenție bună, de altfel, într-una foarte prost scrisă, care ascunde chiar o ticăloșie, care va putea da naștere unor abuzuri în ariile protejate, pentru că inițiativa extinde ceea ce ar trebui să se întâmple doar la Cetatea Histria.

Anterior, Guvernul nu și-a asumat acest caz concret, pentru că problema nu ține de nicio lege-cadru pe care noi o dezbatem astăzi, ci de faptul că prin Planul de management al ARBDD, al Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, Cetatea Histria a fost inclusă în zona de strictă protecție. Deci planul de management trebuia să rezolve problema, și nu legea pe care noi o dezbatem astăzi. Nu poți modifica o lege-cadru pentru excepții și modificări punctuale pentru fiecare dintre cele 1.500 de arii protejate. Ce doresc inițiatorii se poate face prin modificarea Planului de management al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” sau, dacă e cazul, a legii acestei Rezervații a Biosferei „Delta Dunării”, nu prin modificarea legii-cadru. Așa s-a făcut pentru multe alte situri arheologice din arii protejate: de exemplu, pentru Sarmizegetusa Regia. Pentru astfel de situații, legea-cadru, planul de management și zonarea ariei protejate permit lucrări de restaurare și altele specifice la obiectivele cultural-istorice.

Alte intervenții?

Nu sunt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea poliției militare (L115/13.03.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Eduard Bachide** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării.

În prezent, structurile de poliție militară din Armata Română își desfășoară activitatea fără a avea atribuții și misiuni stabilite prin lege, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor membre NATO, fapt ce îngreunează îndeplinirea misiunilor, în special când se impune cooperarea cu alte instituții din cadrul sistemului național de ordine publică și securitate națională sau pe timpul participării la misiuni și operații în afara teritoriului național.

Prin proiectul de act normativ sus-menționat s-a creat cadrul legislativ pentru o nouă abordare conceptuală de întrebuințare a poliției militare în Armata României, prin includerea atribuțiilor, organizării și funcționării poliției militare într-o lege special menită să asigure un nivel de interoperabilitate cât mai ridicat în cadrul NATO.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru sinteza raportului.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Supun aprobării dumneavoastră și validării raportul asupra Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea poliției militare – L115/2023.

În conformitate cu prevederile art. 70 și 77 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prin adresa L115 din data de 13.03, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea poliției militare, în procedură de urgență.

Inițiator – Guvernul României.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea poliției militare drept componentă specializată a Ministerului Apărării Naționale.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia de administrație publică, de buget, finanțe, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă, familie, protecție socială.

De asemenea, Consiliul Național de Apărare a Țării a avizat proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt înscrieri, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (L155/27.03.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul? Nu.

Reprezentantul Guvernului? Nu.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Vă rog, prezentați raportul.

## Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate, în conformitate cu prevederile art. 70 și art. 77 din Regulamentul Senatului, să dea un raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999, urmărindu-se eliminarea aspectelor căzute în desuetudine, folosirea terminologiei juridice actuale, respectarea Deciziei Curții Constituționale nr. 34 din 9 februarie 2016, prin care a fost declarată neconstituțională sintagma „după epuizarea acestor căi de atac” din cuprinsul art. 43, precum și înlocuirea sintagmei „salariați civili” cu sintagmele „personal contractual” sau „funcționari publici”, după caz, pentru corelare cu prevederile Codului administrativ.

La întocmirea prezentului raport comun s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Economic și Social, punct de vedere favorabil, cu propuneri, transmis de Guvern sub rezerva însușirii anumitor observații și propuneri.

De asemenea, avem avize favorabile de la Comisia pentru buget, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități. Toate aceste comisii au transmis avize favorabile.

În consecință, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, care sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog, domnule Berea.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

România are nevoie de armată. Și asta nu este doar o declarație. Românii au nevoie să fie apărați în caz de necesitate. Și vedem că românii de la granița cu Ucraina sunt în caz de necesitate. Și așteptăm reacția armatei, care deja a întârziat timp de o săptămână.

Și, la cum îi cunosc eu pe cei din armată, ei ar interveni, dar au nevoie de comanda politică de la conducerea ministerului. Cele două partide care au condus România timp de 30 de ani au condus, implicit, și Ministerul Apărării și, atunci când soldații cer condiții decente de muncă, se ridică din umeri. Atât s-a putut. O să spuneți, ca întotdeauna, că soldații vor pensii. Da, dar până la pensii, soldații vor salarii decente. Și, dacă vor avea, atunci și cotizațiile lor la sistemul de pensii vor fi mărite și, implicit, pensiile lor vor fi mai mari.

Și mai vor ceva: vor condiții decente de muncă și echipamente moderne, în care să se simtă în siguranță. Haideți să alegem la întâmplare o cazarmă din România și să facem o vizită! Cu excepția câtorva care au fost modernizate și aduse la standarde de 2023, celelalte sunt la nivelul anilor ʼ80. Respectul față de soldați nu-l arătăm dând declarații la televizor sau atunci când primim onorul, la fel cum dragostea față de țară și față de poporul român nu se demonstrează în studiourile de televiziune, îmbrăcați în tricolor și rostind poezii pe care nu le cunoaștem.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? De când vă așteptam, doamna Șoșoacă! Vă rog. Ne-am reîntâlnit.

Special pentru dumneavoastră am venit.

Ați văzut că întâlnirea cu mine v-a prins bine, sunteți vicepreședinte acum.

Mai vin la întâlniri, cine știe...

Se poate și mai bine, v-am mai zis. Și mai rău, dar și mai bine. Mai întâi v-au pedepsit și pe urmă v-au premiat..., când și-au dat seama ce fată bună sunt, da.

Vorbea colegul de starea armatei ca în ʼ80. Păi, dacă ar fi ca în ʼ80, înseamnă că am avea armată. Dacă ar fi ca în ʼ80, înseamnă că ar fi existat respect pentru armată. În acest moment, cu tot respectul, dumneavoastră modificați legea gândindu-vă numai la răspunderea materială. V-ați gândit și cum să ajutați armata? Că văd că pentru ăștia din teatrele de operațiuni venite aici, pe teritoriul României, din trupele NATO, așa-zis trupe NATO, se plătesc 1.000 de euro pe zi pentru fiecare militar al altei țări. Pentru noi – nimic. Și tot pentru colegul – cei de acolo de la graniță nu sunt „românii de la graniță”, ci sunt români, români de care statul român a uitat și pe care avem obligația să îi apărăm și să le reprezentăm interesele. De aceea vă întreb: în afară de răspunderi materiale, ajutor, ceva, pentru a mai exista armată, avem?

Să știți că un stat care nu are armată este un stat inexistent, este un stat care s-a predat. Din păcate, cu atâtea trupe militare ale altora pe teritoriul nostru, noi suntem un stat

ocupat. Și, mai mult decât atât, dacă vrem armată, cred că ar trebui să impunem respect în primul rând așa-zisului partener strategic, care nu e niciun partener și se erijează în stăpânul României. Și ar trebui să-i spunem doamnei ambasador al Statelor Unite ale Americii, înainte de a se implica în problemele interne ale României și mai ales în ale justiției, să-și vadă de problemele lor din Statele Unite ale Americii și să ne permită să avem armata noastră, ca să nu ne dezintegrăm ca stat – cu ajutorul Statelor Unite ale Americii, evident.

Mai sunt alte intervenții? Nu, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 378 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L375/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raportat la dispozițiile art. 70 din Regulamentul Senatului, am fost sesizați, prin adresa L375/2023, în vederea emiterii unui raport cu privire la inițiativa care prevede, care are ca obiect reglementarea modificării art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009, respectiv Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, ținând seama de admiterea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a acestei dispoziții, întrucât nu incriminează neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite prin act notarial.

S-a emis un raport de admitere, cu amendamente admise.

Menționez faptul că suntem în prezența unei legi organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

La punctul 11 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie (L374/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc frumos.

În conformitate cu normele procedurale invocate deja, am fost solicitați, prin adresa L374/2023, pentru a ne pronunța în vederea emiterii unui raport având în vedere propunerea legislativă care are ca obiect completarea art. 18 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările ulterioare.

S-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Avem punctul de vedere emis de ASF, care este negativ, și avem Comisia pentru drepturile omului, care a emis un aviz negativ.

Raportat la argumentele invocate în cadrul comisiei, s-a emis un raport de respingere, fără amendamente.

Menționez faptul că suntem în discuția unei legi ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog, domnule Berea.

## **Domnul Cristinel-Gabriel Berea:**

## Stimați colegi,

Am să vreau să vă spun o poveste.

A fost odată ca niciodată – pentru că așa încep poveștile –, în România anului 2023, un bărbat, să-i spunem Daniel, care era un șofer exemplar: nu a luat în viața lui o amendă, nu a făcut în viața lui un accident. Pe cale de consecință, avea clasa bonus-malus B8. La un moment dat, Daniel decide săși schimbe mașina și, pentru că nu avea toți banii, pentru că, na, era un român obișnuit, decide să-și vândă mașina pe care o avea, să mai pună câțiva bănuți și să-și cumpere alta, lucruri pe care le-a făcut. Când a venit momentul să-și facă o nouă asigurare, s-a dus la asigurător și asigurătorul i-a spus că nu mai beneficiază de clasa B8 bonus-malus, ci trebuie să o ia de la zero. Asta înseamnă că a plătit o asigurare cu 50% mai mare. Și atunci a întrebat „De ce?” și a sunat la ASF. Și cei de la ASF i-au spus că, în momentul în care vinzi mașina, clasa bonus-malus se resetează. Dacă vinzi mașina și apoi cumperi alta, o iei de la zero; dacă întâi cumperi o altă mașină și apoi o vinzi pe cea existentă, atunci beneficiezi în continuare de clasa pe care o ai – ceea ce este o inepție, pentru că clasa bonus-malus este despre șofer, nu despre mașină: nu mașinile fac accident, ci șoferii fac accident.

Și am sunat și eu la ASF și cei de acolo mi-au spus exact același lucru. Or, lucrul ăsta este total pe dos. Proiectul de față reglementează tocmai acest lucru, îți oferă 3 ani de zile după ce ai vândut mașina să poți să-ți cumperi o nouă mașină, timp în care îți poți păstra clasa bonus-malus.

Am să

Sunt alte intervenții?

Nu sunt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 12 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea fondului de asistență tehnică și financiară pentru dezvoltare destinat autorităților publice locale din Republica Moldova (L377/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiator? Nu.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Legea L377/2023 este o Propunere legislativă privind înființarea fondului de asistență tehnică și financiară pentru dezvoltare destinat autorităților publice locale din Republica Moldova.

În ședințe separate din data de 27 iunie 2023, membrii Comisiei pentru administrație publică și membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea fondului de asistență tehnică și financiară pentru dezvoltare destinat autorităților publice locale din Republica Moldova.

În consecință, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

## **Domnul Maricel Popa**

**:**

Ba da, eu.

A, tot dumneavoastră. Vă rog, domnule...

## **Domnul Maricel Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o inițiativă lăudabilă, deoarece atunci când am fost președintele Consiliului Județean Iași, 2016–2020, au fost foarte multe proiecte pe fonduri transfrontaliere pentru Republica Moldova, în jur de 18, și care nu au avut cofinanțare din partea Republicii Moldova. Autoritățile din Moldova, ținând cont că au resurse financiare limitate, nu au putut să participe, să cofinanțeze și nu era un cadru legislativ, noi...

banii respectivi. Înființarea acestui fond este necesară pentru dezvoltarea Republicii Moldova și e un cadru legal pentru a-i ajuta pe frații noștri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Trifan, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Da, este un proiect de lege bun, necesar chiar.

USR susține ajutarea Republicii Moldova și dezvoltarea, astfel încât să se desprindă de „prietenii” de la Răsărit, de influența rusă. Ce nu înțelegem, în schimb, din acest proiect legislativ și ce nu este clar nici măcar pentru Guvern, dacă citim avizul pe care acesta l-a dat: de unde provin aceste fonduri? Pentru că este vorba de o sumă mare, 100 de milioane de euro. Și care este mecanismul prin care aceste fonduri vor fi oferite localităților din Republica Moldova și mai ales de ce este nevoie de încă un program, în paralel cu cele care există deja și care sunt funcționale? Dacă ar putea, cumva, inițiatorii să ne răspundă la aceste întrebări. Vă mulțumesc.

Doamna Șoșoacă, vă rog.

## Mulțumesc.

Când am făcut proiectul de unificare cu Republica Moldova, v-am văzut pe la toate televiziunile urlând că așa ceva nu se poate, deși înainte se vorbea de lucrul ăsta. Dar trebuia să fie apanajul domnilor americani, nu să fie venit din partea unui parlamentar; și mai ales independent naționalist.

Acum, vorbim de 10 milioane de euro. Nu de 100 de milioane de euro, colegul! Mă întreb: din moment ce Uniunea Europeană finanțează Republica Moldova pentru a se integra în UE, de ce mai trebuie să dăm și noi 10 milioane de euro? Și, cu tot respectul, cu 10 milioane de euro nu îndepărtați nicio influență din partea aceea, nu aveți cum. Lăsați, mai moale cu mine, că nu merge! Mergeți cu LGBT-ul dumneavoastră.

Problema este că în timp ce urlați că trebuie...

Nu fă semne din astea, că eu nu te-am jignit.

Deci în timp ce voi urlați de partea aia de la răsărit, austriecii, care ne fură nouă toate resursele, au 80% investiții din partea aia, a rușilor. Cu 10 milioane de euro nu o să faceți absolut nimic în Moldova, pentru că acolo este o corupție inimaginabilă, pentru că acolo sunt mult mai multe forțe implicate.

Și vă întreb: dacă aveți 10 milioane de euro, de ce nu le dăm și localităților noastre, care nu au nici apă, nici canalizare, nici asfalt, nici WC, nimic? Nu mai vorbim de școlile care nu au WC-uri, nu sunt renovate. Nu avem absolut nimic pentru copiii noștri la țară. Cu tot respectul, să dea Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană are nevoie de integrarea Republicii Moldova. Iar noi, dacă vrem să ajutăm cu adevărat Republica Moldova, haideți să milităm pentru unirea României cu Republica Moldova și atunci va fi cu totul altfel și scăpați și de toate influențele care vă bâzâie prin creier!

## **Domnul Virgil Guran:**

Păi, da, dar ați luat cuvântul înainte. Nu v-a pronunțat numele. Pe procedură dacă doriți ceva, da. Dacă nu, nu-mi permite regulamentul să luăm cuvântul de două ori.

## Pe procedură?

Bine. Dacă e pe procedură, 30 de secunde.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Foarte scurt, pentru că doamna senatoare a pronunțat niște neadevăruri de la microfon.

Deci nu este vorba de 10 milioane de euro.

10 milioane de euro este doar suma pentru înființarea acestui fond.

Vă sugerez pe viitor...

Rugămintea – pe procedură! Ați spus că vorbiți pe procedură.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Da, pe procedură. Este vorba de 100 de milioane de euro. Vă sugerez, pe viitor, să citiți mai bine proiectele de lege pe care luați cuvântul.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu, declar închise dezbaterile generale. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 14 iunie – Ziua națională a marinarului salvator (L368/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale ale propunerii legislative.

Inițiator? Nu e.

Guvern?

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Legea L368/2023 – Propunere legislativă privind instituirea zilei de 14 iunie – Ziua națională a marinarului salvator.

În ședința din 27 iunie, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt... Sunt intervenții? Vă rog, doamna Aelenei.

## **Doamna Evdochia Aelenei:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș putea să n-am o intervenție la această lege, eu fiind constănțeancă. Și salut această lege. Îmi pare rău că deputatul Bola, care este inițiatorul acestei legi, nu a venit să-și prezinte inițiativa. Eu îl felicit.

Avem nevoie să gratulăm cumva și marinarii salvatori. Deja ei sunt privilegiați..., deja ei sunt, săracii, cumva, oropsiți de viață. Viața pe mare este foarte grea. Anul acesta au murit salvamari încercând să salveze vieți. Avem numai două ambarcațiuni de salvare pe mare, ceea ce înseamnă foarte puțin. Marea Neagră este o mare dificilă, sunt furtuni urâte pe Marea Neagră și chiar era nevoie să-i gratulăm pe acești oameni.

Îi mulțumesc inițiatorului și dumneavoastră.

Mai sunt intervenții? Doamna Șoșoacă, vă rog.

Da, presupun că a fost inspirat acest proiect de nenorocirile care s-au petrecut în această vară, dar nimeni nu spune că atunci când ați mărit această suprafață de nisip nu s-a gândit nimeni că ducându-vă în mare trebuia umplut și spațiul din mare, astfel încât să nu existe curenți să omoare oameni și așa mai departe, că la noi totul se face pe repede înainte.

OK, le faceți o zi națională a salvatorilor pe mare. Așa, și? Asta este mulțumire? Mulțumire ar fi să fie echipați, să fie remunerați la adevărata lor valoare, să aibă o asigurare de viață în caz că decedează și familiile lor să aibă totuși o securitate financiară, să aibă o asigurare de sănătate care să le permită îngrijirea inclusiv în străinătate, că știm foarte bine cum se ajunge acolo, cu câte aprobări și câte demersuri și câte pile îți trebuie ca să mai ajungi pe acolo.

Cu tot respectul, să le aruncați o zi națională, în schimb să nu faceți nimic pentru ei – absolut nimic –, asta înseamnă efectiv praf în ochi și mai mult o jignire a acestor oameni, care efectiv își dau viața acolo... pentru ce? Pentru ca nimeni să nu le mulțumească într-adevăr și să nu le aprecieze munca la adevărata valoare.

Vă rog frumos, nu ne mai jigniți inteligența! Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Doamna Pauliuc, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În special și în calitatea de președinte al Comisiei de apărare, vreau să spun că fiecare instituție, fiecare structură cu atribuții în domeniul securității naționale își dorește o zi în care arma pe care o reprezintă să fie cinstită. De exemplu, astăzi, când noi suntem în Parlament, este Ziua pompierilor români. Și eu cred că acești oameni, acești profesioniști merită o zi în care eroii sunt cinstiți, în care arma lor este amintită și felicitată pentru tot ceea ce fac pentru români, pentru a salva vieți.

Încă o dată, proiectul eu cred că este de bun augur.

E adevărat, facem pentru militarii noștri, pentru cei care au depus jurământ de credință pentru țară absolut orice. Aici, din cadrul Parlamentului, facem legi pentru ei. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 14 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice (L704/14.11.2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru antreprenoriat și turism și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare teritorială națională Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice

Comisiile, pe parcursul mai multor ședințe, desfășurate online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică, Comisiei pentru agricultură și Comisiei pentru antreprenoriat și turism au analizat avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise.

Membrii celor trei comisii au hotărât să adopte un raport comun de admitere, așa cum am spus.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru agricultură, precum și Comisia pentru antreprenoriat și turism propun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog, domnule Popa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a.

În expunerea de motive la redactarea prezentei propuneri legislative s-a avut în vedere sprijinirea dezvoltării turismului în zonele viticole, astfel încât unitățile administrativ-teritoriale care funcționează în arealul delimitat conform legislației în vigoare pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată – DOC... în care există plantații viticole certificate DOC.

Vreau să vă spun că la această lege, stimați colegi, am avut bucuria să pun două amendamente, două amendamente care erau necesare, deoarece, pe lângă celelalte destinații viticole, la Iași sunt două noi podgorii, podgoria de la Trifești, Hermeziu, Bivolari, podgoria lui Negruzzi, și podgoria de la Strunga, care au fost trecute în această lege, nefiind stipulate înainte. Sunt podgorii noi, podgorii de 200 de ani care și-au pierdut urma. Și vreau să vă mulțumesc că votați aceste amendamente. Vă mulțumesc.

Domnule Negoi, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugăminte pe procedură: să supuneți la vot retrimiterea la comisii a acestei inițiative, pentru că a existat o eroare de procedură. USR a depus niște amendamente, care, din păcate, dintr-un motiv sau altul, printr-o eroare materială, n-au fost supuse dezbaterii și n-au fost luate în considerare.

Deci rugămintea e să supuneți la vot retrimiterea la comisii.

Mulțumesc.

Conform procedurii, liderul de grup... Cereți acest... Este vicelider, da? Am înțeles. Deci e procedural. Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Deci supunem la vot retrimiterea la comisie a legii L704, da?

Vă rog, vot.

Prezenți – 84: pentru – 25, contra – 58, cu doamna Pauliuc, abținere – una.

Deci retrimiterea a fost respinsă.

Luați cuvântul din partea grupului acum, da? Sau tot pe procedură?

Vă rog.

Tot pe procedură, rugămintea ar fi..., pentru că amendamentele pe care noi le-am depus și n-au fost luate în considerare trebuie să fie supuse votului, am rugămintea să supuneți votului prezentarea și votul pentru amendamentele pe care noi le avem la această inițiativă.

Mulțumesc.

Deci este propunerea de a prezenta în plen, da?

Este necesar un număr de 59 de voturi „pentru” ca să putem să trecem la această acțiune.

Pregătiți cartelele de vot.

Vă rog, votați.

Prezenți – 98: pentru – 30, contra – 60, cu doamna Pauliuc, abținere – 8.

Propunerea nu a fost validată.

Mergem mai departe, revenim la dezbateri generale. Domnule Fejér, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

E o propunere legislativă binevenită.

UDMR, ca inițiator, a susținut-o pe tot procesul legislativ. Noi credem că trebuie să fim mândri că avem un produs românesc ca vinul și să promovăm zonele turistice viticole. Deci sper că așa putem să descoperim o Românie frumoasă, o Românie altfel, nu numai turiștii români, ci și turiștii străini. În această idee, UDMR propune ca legea să fie votată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții?

Domnul Negoi – de data asta, intervenție din partea grupului, da? Vă rog.

Da, domnule vicepreședinte, vă mulțumesc.

Pentru că n-am avut posibilitatea să exprim amendamentele nici la comisii, nici în plen, aș vrea să fac câteva precizări.

Inițiativa aceasta restrânge foarte drastic dreptul antreprenorilor – și mă uit în primul rând la colegii de la PNL –, restrânge dreptul antreprenorilor de a avea acces la finanțări pentru a fi declarați zone turistice. Nu au absolut nicio legătură denumirea de origine controlată, tipul și calitatea vinului cu accesul la a deveni o zonă turistică, zonă viticolă turistică. Dacă acel antreprenor nu e în stare să-și facă un vin bun, dar totuși reușește să atragă turiști, de ce să-i restrângem accesul? Pe baza a ce?

Amendamentul nostru ar fi permis mult mai multor antreprenori care au zone viticole, mai noi sau puțin mai vechi, dar care nu au acea denumire de origine controlată, pentru care se restrânge foarte mult, repet, dreptul acestora de a avea acces la finanțări. Și nu înțeleg de ce, în primul rând, colegii de la PNL nu vor să susțină o astfel de deschidere către antreprenoriat, către liberalismul adevărat. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Pufu.

Domnule președinte, o scurtă intervenție.

Eu am încercat să-l lămuresc pe colegul de la USR și în cadrul comisiei și i-am explicat că statul român are interesul să dezvolte vinuri de calitate și investiții de calitate în jurul investițiilor pe care le-au făcut până acum, dezvoltând turism oenologic. Despre asta este vorba, nu este vorba despre dezvoltarea și sprijinirea vinurilor de masă. Vinurile de masă le putem face și le putem – cum să zic? – dezvolta, dar într-un cadru restrâns. Nu poate statul investi în vinuri de masă și în așezăminte turistice care să nu... să corespundă investițiilor pe care statul sau Ministerul... prin Ministerul Agriculturii sau Ministerul Turismului... să poată să facă acolo calitate.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim.

Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 15 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (L164/15.04.2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem în discuție un raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, respectiv L164/2019.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil. CSM – un aviz negativ.

Guvernul a emis un punct de vedere favorabil. Având în vedere că Parlamentul României a adoptat legile nr. 303/2022 și nr. 304/2022, respectiv nr. 305/2022, care abrogă dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2019, se impune, din punctul de vedere al normelor și principiilor de tehnică legislativă, ca Parlamentul să respingă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte din domeniul justiției.

Raportat la aceste dispoziții legale pe care le-am invocat, membrii Comisiei juridice, în ședința din 27 iunie 2023, au exprimat un punct de vedere clar, cu unanimitate de voturi, în sensul în care raportul vizează respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2019.

Menționez faptul că suntem Cameră decizională și discutăm o lege organică.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

## Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 16 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (L149/1.04.2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Guvernul?

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică a avut în analiză un Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere în Institutul Național al Magistraturii.

Raportat la aceleași argumente pe care deja le-am iterat la proiectul anterior, respectiv adoptarea de către Parlamentul României a legilor nr. 303/2022, 304/2022 și 305/2022, se impune, din punctul de vedere al normelor și principiilor de tehnică legislativă, adoptarea unui proiect de lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 7/2019.

Comisia juridică, în unanimitate, a adoptat un raport de acest tip.

Menționez faptul că suntem Camera decizională și legea discutată este una organică.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna Șoșoacă, vă rog.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Nu știu dacă știți ce se întâmplă în justiție de ceva timp, mai ales din vară, când CSM-ul a început să impună o regulă pentru judecători în materiile nonpenale. La judecătorii, fiecare judecător va judeca numai 40 de dosare pe lună, neluându-se în considerare încuviințările de executare silită și internare medicală nevoluntară. Cei de la tribunale și curțile de apel – numai 20 de dosare pe lună. În dosarele penale, la judecătorii, un judecător va judeca numai 40 de dosare pe lună, iar tribunalele și curțile numai 20 de dosare pe lună, din care maximum 5 dosare dacă instanța a fost sesizată cu rechizitoriu, iar în cale de atac – 20 de dosare.

Da, e foarte bine pentru judecători. Dar ce se întâmplă cu accesul liber la justiție și cu dreptul la apărare? Pentru că mi-au trimis colegi termene în ianuarie 2028. Astea sunt acțiunile depuse acum. Este exact aceeași situație din 2020, când dumneavoastră, unii dintre dumneavoastră, care erați și atunci prin Parlament, ați dispus distrugerea Constituției României și a drepturilor și libertăților cetățenești – hotărâri pe care le atacam în instanță și s-au judecat după doi ani de zile, când deja obiectul se dusese. Degeaba s-au pronunțat în fond, dacă în apel sau în recurs acestea s-au pronunțat după doi ani de zile și au rămas definitive atunci.

Să știți că accesul liber la justiție nu înseamnă să te duci să depui o acțiune, să plătești niște taxe de timbru incomensurabile, pentru că nu aveți o lege de aprobare a ordonanței de urgență din 2013 ca să nu modifice nimeni taxele de timbru, care interzic, efectiv, oamenilor să se mai adreseze justiției din cauza acestor taxe imense. Mai mult...

Lăsați timpul, că e mai important să știți ce se întâmplă, că aici vă aflați pentru poporul român, nu pentru timp! Dacă nu vă place, plecați acasă! Aici suntem să vorbim de problemele oamenilor! Nu se poate!

Și voi o să fiți în instanță cu nenumărate dosare. O să vă placă să introduceți o contestație – că vi se încalcă și vouă drepturi, inclusiv aici – și să vi se judece peste 4 ani, când deja s-a terminat și cu postul dumneavoastră, și cu drepturile dumneavoastră? Asta e justiție? Păi, așa se rezolvă situația? Hai să facem concursuri! Știți cât deficit de judecători există în instanțe? Știți că nu se respectă niciun drept la apărare și niciun drept de acces liber la justiție? E posibil să depun acum o acțiune și îmi dă termen în ianuarie 2028? Și nu am posibilitatea să mă judec măcar în câteva luni de zile?

Atenție foarte mare ce faceți! Atenție foarte mare, CSM-ul! Atenție, Înalta Curte de Casație și Justiție, și atenție, dumneavoastră! Pentru că din 2020 încoace ați anulat, efectiv, Constituția României, drepturile și libertățile cetățenești și asta o să vi se întoarcă ca un bumerang împotriva dumneavoastră și a intereselor dumneavoastră.

Aceasta este situația în justiție, stimați colegi, dacă vă interesează cu adevărat justiția.

Dacă sunt alte intervenții? Vă rog, pe procedură.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

S-a ajuns la 11.35. V-aș propune, din respect pentru doamna Anisie, să prezinte raportul la următorul L, după care să

Mulțumesc. Hotărârea Comitetului liderilor trebuie respectată, așa că vom proceda ca atare.

Nu mai sunt intervenții la punctul 16, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 17 și ultimul al ordinii de zi de astăzi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L287/15.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul nu este. Guvernul – nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are drept obiect de reglementare ca orice decizie privind desființarea sau comasarea unităților de învățământ sau desființarea claselor să fie comunicată unității de învățământ vizate cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an școlar, iar modificarea planurilor-cadru ale învățământului preuniversitar să se facă cu minimum 180 de zile calendaristice înainte de începerea următorului an școlar.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize negative.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă.

În ședința din 20 iunie 2023, membrii Comisiei pentru învățământ au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale?

Nu sunt înscrieri la cuvânt, declar închise dezbaterile generale.

Proiectul merge la votul final.

Stimați colegi,

Trecem la sesiunea a III-a a ședinței de astăzi – votul final.

Vă rog să pregătiți cartelele.

Vă informez că o să se voteze doar legile ordinare, așa cum a fost hotărât de către Senat pentru miercuri.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea art. 7 din Legea contabilității nr. 82/1991 (L354/6.06.2023).

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

-

ot. Vă rog, vot.

Prezenți – 104: pentru – 84, contra – doi, abținere – 18. Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie (L374/12.06.2023).

Trecem la votul asupra propunerii legislative. DUPĂ PAUZĂ

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Se supune votului raportul de respingere.

Vă rog, vot.

Prezenți – 105: pentru – 70, contra – 27, abținere – 8. Legea a fost respinsă.

La punctul 12, Propunerea legislativă privind înființarea fondului de asistență tehnică și financiară pentru dezvoltare destinat autorităților publice locale din Republica Moldova (L377/12.06.2023).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.