Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 23 octombrie 2023, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 90 de colegi.

Le mulțumesc colegilor mei Marius Humelnicu și Sorin Lavric pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Până când vă gândiți dacă faceți comentarii sau propuneri pe ordinea de zi, vreau să salut..., ședința fiind deschisă, vreau să salut prezența la balcon a studenților din Organizația Studenților Basarabeni.

Mulțumesc.

Înțeleg că-s intervenții.

Salutăm și prezența colegilor lor, studenți ai Facultății de Drept a Universității din București. Și pentru colegii de la Drept aplauze.

Domnul senator Daniel Fenechiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, am două propuneri pe care vă rog să le supuneți la vot.

Aș solicita modificarea ordinii de zi în sensul ca proiectul de lege L567 să treacă de pe punctul 5 pe punctul 10. Motivul solicitării este: va fi prezentă la momentul acela și doamna ministru Gorghiu, care vrea să susțină proiectul.

Al doilea anunț, a doua solicitare, a doua propunere ține de comisii.

Partidul Național Liberal... A decis grupul parlamentar să cedeze poziția domnului Iulian Bica de la Comisia de mediu pentru domnul senator Dragoș Popescu, inclusiv postul de secretar.

Deci se retrage domnul Bica, care a părăsit grupul parlamentar, și în locul domniei-sale în Comisia de mediu va fi domnul Popescu Dragoș, care va ocupa și postul de secretar.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de ordinea de zi,

În continuare,

În continuare,

## **Domnul Marius Humelnicu**

**:**

Vrea să ia cuvântul.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Aveți cuvântul. Vă rog.

## **Domnul Marius Humelnicu**

**:**

Intervenție, da.

Deci e aprobată modificarea.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnule președinte.

Grupul PSD vă propune înlocuirea domnului senator Humelnicu din Comisia pentru românii de pretutindeni cu domnul senator Pistru.

Domnul senator Humelnicu va activa în Comisia pentru comunicații și, așa cum spuneam, domnul senator Pistru, în Comisia pentru românii de pretutindeni.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am reținut.

Propunerea a fost aprobată.

În continuare,

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi, unde începem cu validarea unui nou mandat de senator și depunerea jurământului de credință față de țară și popor.

Vă reamintesc că Senatul a procedat la vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 11 CarașSeverin, ca urmare a demisiei domnului senator Ion Mocioalcă.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de senator.

Domnule senator Țâgârlaș sau cine prezintă de la Comisia juridică.

Aveți cuvântul, domnule senator Țâgârlaș.

Mulțumesc, domnule președinte. Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Stimați colegi,

Biroul permanent, în ședința din 23 octombrie 2023, a luat act de documentele trimise de președintele Partidului Social Democrat, domnul Marcel Ciolacu, în sensul solicitării validării mandatului de senator al domnului Adrian Constantin Torma, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, ca urmare a vacantării locului de senator ales în această circumscripție, întrucât mandatul de senator al domnului Mocioalcă Ion a încetat, prin demisie, începând cu data de 13 octombrie 2023.

Și, astfel, Senatul, în ședința din 16 octombrie 2023, a luat act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Mocioalcă Ion, începând cu data de 13 octombrie 2023, și a declarat vacant locul de senator ales în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, prin Hotărârea nr. 97/2023 privind vacantarea unui mandat de senator.

Comisia juridică a primit toate documentele pe care legiuitorul le solicită în mod obligatoriu pentru a constata respectarea dispozițiilor legale și, analizând aceste documente, în unanimitate de voturi, a emis un raport de validare a candidaturii domnului senator Torma Adrian Constantin.

Dacă îmi permiteți, o să citesc și hotărârea de validare. Hotărâre privind validarea unui mandat de senator.

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 94 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 12 și 15 din Regulamentul Senatului, aprobate prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicată, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Se validează mandatul de senator al domnului Adrian Constantin Torma, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin, pe lista Partidului Social Democrat, prin locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Ion Mocioalcă.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții în legătură cu prezentarea acestui raport?

Dacă nu sunt intervenții,

Raportul și proiectul de hotărâre au fost adoptate.

Înainte de a trece la partea următoare, salut prezența a unui al treilea grup de studenți ai Universității Transilvania din Brașov, Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor.

Vă salutăm cu drag, dragi studenți.

Mulțumim.

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost validată, cazul de față, depun jurământul de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege.

Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către domnul Adrian Constantin Torma și vă rog să ne ridicăm pentru intonarea imnului.

Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, republicată, jurământul se rostește solemn, se semnează și se depune la președintele Senatului, spre păstrare.

Îl invit la microfonul central pe domnul Adrian Constantin Torma, pentru a depune jurământul.

Aveți cuvântul.

Jurământ de credință față de țară și popor.

„Eu, Torma Adrian Constantin, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 11 Caraș-Severin,

„Jur credință patriei mele, România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu!”

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Felicitări, stimate coleg! Declar închisă ședința solemnă a Senatului. Felicitări!

Bine ați venit, încă o dată! Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, anunț plenul Senatului că domnul senator Adrian Torma va activa în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, așa cum a făcut-o și predecesorul său, domnul Ion Mocioalcă.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

84 de voturi pentru.

## **Domnul Marius Humelnicu**

**:**

Și Lucian.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

85 de voturi pentru. Felicitări!

Mulțumesc. Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a saluta...

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Vă rog să întâmpinăm așa cum se cuvine prezența unui al patrulea grup de studenți, de data aceasta din Timișoara, care asistă astăzi la lucrările plenului de la balcon.

Mulțumim pentru vizită.

Mulțumim pentru anunț.

Ne bucură interesul studenților pentru activitatea Parlamentului României.

Continuăm lucrările, stimați colegi.

La punctul 2, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre privind încetarea prin demisie a unui mandat de vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

Vă informez că avizul Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru politică externă și proiectul de hotărâre au fost afișate pe pagina de internet a Senatului.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor comune, pentru prezentarea avizului și proiectului de hotărâre.

Comisia pentru cultură și media, Comisia pentru politică externă.

Raportul este depus. Așteptăm prezentarea. Bun.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Mirel Taloș a încasat de anul trecut un salariu de 10.000 de lei pe lună fără să facă nimic.

Raportul oficial pe care ICR ni l-a transmis este clar plagiat după Caragiale.

„Domnul Gheorghe Mirel Taloș a absentat la toate cele 31 de întruniri din anul 2022 ale Comitetului director, deși participarea la aceste ședințe era singura sa atribuție expresă prevăzută de lege. Situația din anul 2022 a continuat, tot cu caracter generalizat, în anul curent.”

În aceste condiții, un om care n-a trecut pe acolo, care și-a bătut joc de banii publici; la Senat a avut loc un simulacru de ședință, în care am constatat că omul ăsta și-a dat demisia.

La ședința aceea nu era important domnul Taloș, care a demonstrat că nu vrea să facă nimic pentru statul român. Acolo trebuia să vină domnul Jicman, șeful lui, care timp de un an și multe luni n-a făcut nimic, s-a făcut că nu vede, n-a observat, poate că nici el nu era acolo, nu știm exact ce s-a întâmplat.

Voiam să-l întrebăm pe domnul Jicman ce s-a întâmplat de i-a luat un an de zile sau mai mult de un an de zile să-și dea seama că omul ăla nu face nimic. Să ne spună domnul Jicman cum va recupera prejudiciul, cum ia banii înapoi de la omul ăsta care și-a bătut joc de statul român și de taxele și impozitele românilor. Și să-l mai întrebăm pe domnul Jicman cât va continua să perpetueze ceea ce PNL îi cere: să numească politruci în funcții publice care să ia bani degeaba.

Așa că, atunci când veți vota acum această hotărâre, să nu uitați că nu ea în sine e importantă, ci e important ce veți face în continuare, dacă veți continua să propagați ideea că oameni precum domnul Taloș și domnul Jicman pot în continuare să-și bată joc de banii românilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Plus încă două voturi ale celor doi colegi care nu au cartelă, domnul Trufin și domnul...

## **Domnul Marius Humelnicu**

**:**

Torma.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Torma, în mod evident, da. Bine.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

La punctul 3, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Prelungirea termenului a fost adoptată.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

Precizez că, în conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 23 octombrie 2023, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Iar acum

La punctul 5, secțiunea I, avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, precizez că inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Astfel, în Biroul permanent al Senatului, în ședința de astăzi, 23 octombrie 2023, am analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a unei inițiative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Și

La punctul 6, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 16, respectiv 19 octombrie 2023, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului. Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Stimați colegi, continuăm lucrările și trecem la cea de-a II-a secțiune a ordinii de zi.

Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să atrag atenția din nou că Senatul ar trebui să muncească. Faptul că ajungem să trecem încă 10 inițiative tacit e un semn de lipsă de respect pentru alegători până la urmă, pentru că trebuie să dezbatem propunerile care ajung la noi pe masă. E o practică nedemocratică și fac apel încă o dată la dumneavoastră să respectați procedurile, să vă faceți treaba în comisii, să nu mai ajungem în situația în care... 10 inițiative înseamnă cam 10% din ce dezbatem într-o lună. Este un procentaj de neadmis, din punctul meu de vedere, și sper că vom ajunge să ne corectăm, așa cum era în vremurile bune, când USL se ocupa de președinția Senatului.

Mulțumesc.

Sau poate domnul Ciucă poate să vină la muncă.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru aderarea la Acordul deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, de implementare a Acordului dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru ratificarea Protocolului, semnat de partea română la Skopje la 30 noiembrie 2021, de modificare a Acordului dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru stabilirea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Acordului dintre Părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, precum și pentru completarea art. 11[5] alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor (L555/03.10.2023). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului secretar de stat, subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne, Gheorghe Sorescu.

Vă mulțumesc, domnule subsecretar de stat.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea acestui raport.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, avizul și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu am un comentariu general, ci o întrebare către reprezentantul Guvernului. Acest acord include atât țări care sunt membre ale Uniunii Europene, cât și țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Drept urmare, cele care sunt membre respectă legislația europeană legată de protecția datelor personale. Celelalte nu sunt obligate.

Din acest motiv, Comisia Europeană a atacat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene acest acord, exact din acest motiv că nu ne protejează suficient datele personale, și s-a ajuns, din câte știu eu, la o înțelegere și la niște amendamente pe acord.

Ceea ce votăm noi astăzi include acele amendamente sau nu include? Pentru că din documentele de pe site n-am reușit să-mi dau seama dacă noi votăm acordul amendat sau acordul inițial.

Mulțumesc foarte mult.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Din câte știm, respectă. Practic, se referă la țările care sunt nemembre ale Comunității Europene și respectă aceste prevederi.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri (L156/28.03.2022).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Marius Poșa – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

**Domnul Marius-Viorel Poșa** _– subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține prezentul proiect de lege, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și, totodată, a Autorității pentru Digitalizarea României, măsuri necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri.

Susținem proiectul, cu amendamentele din raport. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit pe domnul președinte Rotaru să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială împreună cu Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au dezbătut și au adoptat un raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, care sunt cuprinse în anexa la raport.

Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, precum și proiectul de lege.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

S-a înscris la cuvântul doamna senator Boancă Rodica. Aveți cuvântul, doamna senator. Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă așteptam să ne prezinte domnul secretar de stat și un raport de activitate al ministerului, având în vedere că prin această lege se solicită creșteri, creșteri de personal, creșteri de salarizare, și noi suntem țara dosarului cu șină. Încă suntem țara dosarului cu șină.

În plină criză, pe care tot Guvernul o validează și despre care tot Guvernul vorbește, dumneavoastră veniți și solicitați măriri de personal, măriri de salarii. Mi se pare cel puțin sfidător, în contextul în care în România acum sunt blocate posturi de profesori, de medici, de judecători, de procurori, de polițiști. Unde credeți dumneavoastră... Și, mai rău decât atât, acest proiect de lege are raport de admitere. Mă așteptam la un raport de respingere. Ori este pentru toți criză, ori pentru unii – mumă, pentru alți – ciumă, după cum se pare. Ciuma roșie, din păcate. Închideți sinecurile, pentru că aveți de toate, precum Institutul Levantului, și poate folosiți banii de acolo.

Dar, repet, un raport de activitate ar fi fost binevenit, să vedem și noi pentru ce anume cereți dumneavoastră aceste suplimentări, care vor fi tot din bugetul acesta național.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene (L553/03.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Energiei, Casian Pavel Nițulescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

**Domnul Pavel-Casian Nițulescu** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene, cu scopul declarat al asigurării sustenabilității poziției fiscale a României pe termen mediu și lung, precum și al predictibilității politicii fiscal-bugetare.

## Printre schimbările preconizate amintesc:

– se propune ca în anul 2023 ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat să disponibilizeze la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în termen de 5 zile de la solicitarea Ministerului Finanțelor, creditele de angajament și creditele bugetare reținute în proporție de 10%, în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Neagu, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul Comisiei de buget, finanțe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Beneficiile acestei ordonanțe le-ați auzit explicate de domnul secretar de stat.

Comisia de buget, finanțe, pe data de 17 octombrie, a analizat proiectul de lege și avizele primite și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituție, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mai fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul doamnei senator Anca Dragu.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nicio zi de plen fără o nouă încălcare a regulilor fiscalbugetare. Am avut OUG nr. 73, OUG nr. 74, acum avem o modificare la OUG nr. 73, prin care Guvernul... ce face? Plimbă banii dintr-un buzunar în altul, într-un mod cu totul și cu totul netransparent, abuzând orice regulă elementară din finanțele publice.

Ne-a povestit reprezentantul Ministerului Finanțelor cum va funcționa această modificare. Se vor aloca din Fondul de rezervă bani și pentru cofinanțare, și pentru medicamente, pentru sănătate. Cei 10% blocați „până la rectificare”, așa scrie în Legea finanțelor publice, pentru casa de sănătate se deblochează, deși n-am avut rectificare, pentru că nu mai sunt bani la Casă. Ați văzut deja facturi neplătite de luni de zile către farmacii.

De ce se întâmplă toate aceste lucruri? Pentru că bugetul a fost foarte prost făcut; aici cred că suntem cu toții de acord, indiferent de la ce partid politic provenim. Au fost bani alocați pentru cheltuielile statului numai pentru 7, 8, 9 luni, așa că acum, în loc să vină cu o rectificare bugetară, statul abuzează de reguli elementare. Fondul de rezervă este un mic buzunar din care statul poate plăti cheltuieli urgente. De acolo ar fi putut plăti, de exemplu, aducerea în țară a românilor aflați în zone de conflict sau plata tratamentelor celor spitalizați în străinătate ca urmare a accidentului de la Crevedia. Deci pentru acest gen de acțiuni este constituit Fondul de rezervă, nicidecum pentru a face investiții, cheltuieli de personal, cheltuieli de pensii, pensii speciale și așa mai departe.

De ce nu face Guvernul rectificarea bugetară? Asta e întrebarea. Este pentru prima dată când în luna octombrie suntem deja, în acest an, și nu avem o rectificare bugetară. Păi, e foarte simplu: din două motive. Un motiv este acela că s-ar vedea dezastrul din finanțele publice, iar al doilea motiv – și cred că acesta este mai important decât primul – este că în acest fel Guvernul Ciolacu și, în principal, prim-ministrul, domnul Marcel Ciolacu, dispun de toți banii rămași în economie și îi vor direcționa în mod discreționar și netransparent către instituțiile care cer și care, desigur, sunt mai prietene cu șeful.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Bodog Florian, aveți cuvântul.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

La începutul ședinței liderul de grup al USR a venit și a spus că nu lucrăm, că nu lucrăm suficient, că trec inițiative legislative. Și tocmai am asistat la o declarație politică.

Voiam să-i spun, cu tot respectul, doamnei senator că declarațiile politice sunt miercuri și să nu poluăm spațiul de dezbatere cu lucruri care nu țin de inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Drept la replică, domnule senator, da.

**Domnul Florian-Dorel Bodog**

**:**

Nu i-am pronunțat numele.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Insist asupra faptului că vorbim despre articole din Legea finanțelor publice, Legea nr. 500, articole din Legea nr. 69/2010. Nu este niciun fel de declarație politică faptul că prin acest OUG se încalcă toate regulile fiscal-bugetare. Nu este nicio declarație politică, este ceea ce se întâmplă prin acest OUG.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Invit liderii să discutăm dacă e cazul să prelungim programul.

Liderii de grup, un minut puteți...? Cristi...

Dacă puteți veni să vedem dacă prelungim, apropo de propunerea de a munci mai mult.

Da, vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, vă solicit să prelungim programul de lucru până la dezbaterea și, inclusiv, votarea punctului 21. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc pentru propunere, domnule senator.

Declar închise dezbaterile pentru punctul 3.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (L414/26.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină propunerea.

Domnul senator Darău, inițiator?

Bun, după.

Atunci, îl rog pe domnul președinte Țâgârlaș, în calitate de reprezentant al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, să prezinte raportul întocmit împreună cu Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, prin adresa L414/2023, au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea departamentului, în sensul înființării pe un termen limitat, pe durata negocierilor de aderare, a Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, instituție administrativă autonomă, cu personalitate juridică, care are misiunea de a acorda asistență tehnică instituțiilor și autorităților publice din Republica Moldova.

Avem un aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social.

Comisia de buget – aviz favorabil și, în urma dezbaterii în cele trei comisii, s-a concluzionat că voturile tind să meargă către un raport de admitere, în majoritatea lor, având în vedere argumentele invocate de către inițiatori.

Dezbaterile au avut loc în ședințe separate, în prezența majorității senatorilor, în ședințele din 10, 17 și 23 octombrie. Au fost, de asemenea, admise amendamente.

Menționez faptul că suntem în categoria unei legi organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

S-au înscris la cuvânt patru colegi.

Pentru început, dau cuvântul domnului senator Darău Irineu.

Domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Se vorbea înainte de declarații politice. Această inițiativă este, într-o oarecare măsură, o declarație politică.

Spun, din capul locului, că USR susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, așa cum a demonstrat-o de-a lungul timpului și prin declarații, dar mai ales prin fapte. Pe de altă parte, când înființăm o instituție, care nu se mai numește, așa cum spunea și raportul, „departament”, ci între timp inițiativa a suferit foarte multe modificări prin amendamente – se numește „institut” acum –, când înființăm o instituție, trebuie să avem grijă ce înființăm, ce există deja și ce oameni plătim în plus.

Există deja, atât la nivelul Guvernului României, cât și la nivelul Uniunii Europene, misiuni diplomatice asumate pentru facilitarea și pentru sprijin tehnic pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acest institut, fost departament în inițiativa inițială, care se înființează, s-ar înființa prin această inițiativă ar duce la crearea a numeroase posturi de funcționari publici parlamentari, adică inclusiv de noi pensii speciale. Dar nici nu știm exact câte, fiindcă rămâne pentru o decizie ulterioară în Parlament aprobarea numărului de posturi, organigrame și așa mai departe. De asemenea, inițiativa nu trasează obiective clare pentru acest nou institut. Știm doar că locul muncii acestor oameni va fi la Parlament.

Nu vrem să politizăm relația cu Republica Moldova. Repet, se întâmplă deja lucruri, statul român, Guvernul României și mulți parlamentari din această sală fac demersuri oficiale pentru a ușura aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Nu credem că mai e nevoie de o nouă structură și de un nou buget consumat.

Mulțumesc.

Domnul senator Neagu Ionuț.

## **Domnul Ionuț Neagu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, Grupul parlamentar AUR, considerăm că forma corectă, atât istorică, cât și politică, este de unire a României cu Republica Moldova. Acest artificiu prin care dorim integrarea Republicii Moldova la un anumit termen – calendele grecești – nu reprezintă decât continuarea aceleiași politici din anii ’90 încoace, pe care o pot rezuma prin dictonul diplomației românești „nu este încă momentul”.

Acest nou institut nu este decât o nouă sinecură, prin care unii politicieni vor să se salveze din corabia care simt că ia apă. Era de ajuns ca Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, deja existent, să-și facă treaba. Faptul că exact... constituiți o nouă instituție demonstrează exact argumentele expuse.

Totuși noi vom vota pentru, votul fiind unul exclusiv politic, oportunitatea faptică a acestei noi structuri fiind inexistentă. Vă mulțumesc.

În continuare, avem două înscrieri la cuvânt din partea colegilor neafiliați: doamna senator Boancă Rodica și doamna senator Diana Iovanovici.

Timpul este de un minut, deci, doamna senator Boancă, dacă vreți să lăsați timp și pentru doamna senator Iovanovici, aveți cuvântul.

Am dat cuvântul în ordinea înscrierii la cuvânt.

Mulțumesc, domnule președinte. Scurt timpul acesta.

Cu siguranță, Republica Moldova trebuie scoasă de sub influența rusească, dar acest proiect aduce o foarte mare jignire, de fapt, României și unioniștilor, deoarece Moldova se poate integra în Uniunea Europeană mâine dacă guvernele României Mari și României Mici, de peste Prut, semnează pentru unire. Unirea este răspunsul pentru ca Moldova să intre în Uniunea Europeană. Din păcate, doamna Maia Sandu nu face niciun demers în acest sens, iar despre președintele nostru ce să spunem? Nu avem nicio așteptare.

Aș mai spune doar atât: păcat de atâția soldați care și-au dat sufletul, care și-au dat viața pentru unirea și unitatea acestui popor, păcat de toți aceia care au militat și militează pentru unitate! Aveți puterea, cereți unirea și chiar mâine Republica Moldova poate intra în Uniunea Europeană!

Ați folosit tot timpul. Doamna... Vă rog, vă rog, doamna senator. Luați cuvântul..., fără procedură, că...

Procedură e, să știți. Și procedură.

Vreau să vă întreb un lucru: v-am făcut..., apropo de Grupul AUR, vorbiți de unire, zău?! Săptămâna trecută ați ieșit din Camera Deputaților ca să nu votați proiectul de unire cu Republica Moldova și veniți aici să ne cântați nouă despre unire?!

Doi, acest proiect putea fi depus ca inițiativă legislativă – și aici suntem pe procedură – dacă Moldova, Republica Moldova, era deja unită cu România. În sens contrar, vă întreb: cum puteți să inițiați un departament pentru integrarea unei alte țări în Uniunea Europeană, o țară cu care nu vreți să vă uniți, deși face parte din corpul-mamă? Schimbați întregul sistem al acestei legi, din „departament” devine „institut”, care sunt două chestiuni total diferite, ceea ce înseamnă că schimbați în totalitate legislația. Mai mult, nu există organizare, funcționare, nu există structură, atribuții, statutul personalului, considerându-se că le veți adopta după adoptarea acestei legi, ceea ce înseamnă că legea este incompletă și nu respectă tehnica legislativă. Or, un astfel de proiect nu poate nici măcar fi supus votului.

De aceea, eu vă solicit să-l retrimiteți către comisii și să faceți ceea ce trebuie: ori este un proiect de unire cu Republica Moldova și atunci ar trebui reunit cu proiectul meu și urmează să fie votat, ori discutăm despre un departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în care se va discuta. Pentru că dumneavoastră, de fapt, aici ce faceți? Preluați prerogativele Republicii Moldova, vă substituiți Republicii Moldova și instituțiilor Republicii Moldova?

Păi, de ce nu votați proiectul meu de unire a României cu Republica Moldova? Și, în același timp, Parlamentul votează exact ce le-am transmis eu. Am și număr de înregistrare de la Maia Sandu, de la Parlament și de la Guvern. Le-am transmis gata făcute, nu trebuie decât să semneze și să se voteze.

Mulțumim, doamna senator..., doamna senator...

...pentru că de tehnică legislativă, efectiv, v-ați bătut joc!

Domnul senator Niculescu-Țâgârlaș este înscris la cuvânt.

Urmează domnul Dăneasă și domnul senator Radu Mihail.

Pe procedură.

Aveți cuvântul, domnule Radu Mihail, domnule senator, pe procedură.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să remarc deschiderea dumneavoastră pentru dezbatere și apreciez faptul că ați acordat timp suplimentar pentru dezbatere, ceea ce avem nevoie în Senat.

Rugămintea mea este, în continuare, în următoarele ședințe să nu mai dați cuvântul, să aibă gâlceavă între ei, unor extremiști proruși și antieuropeni.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Țâgârlaș.

După domnul senator Țâgârlaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă nu am fost în acest proiect inițiator de la început și nu am redactat forma inițială, ulterior am corijat cât am putut textul inițial, încercând, prin amendamentele pe care le-am adus, să avem un text legislativ viabil. Da, s-a schimbat natura din „departament” în „institut”, pentru că aveam această posibilitate, în condițiile în care, fiind inițiator al proiectului de lege, al inițiativei legislative, pot să fac acest demers, conform regulamentului. De altfel, practic, am preluat astfel din criticile izvorâte din poziția exprimată de către Consiliul Legislativ și de către Consiliul Economic și Social.

Dar, revenind la elementele definitorii ale acestui proiect, vreau să vă spun un aspect extrem de important. Acest proiect s-a născut prin colaborarea Comisiei juridice a Senatului cu Comisia juridică din cadrul Parlamentului Republicii Moldova. A fost o dezbatere pe această temă și s-a reiterat faptul că acquis-ul comunitar este mai bine cunoscut și implementat de către România, în comparație cu Republica Moldova, și, practic, noi putem să-i ajutăm să facă un pas în față prin această colaborare, prin acest schimb de knowledge, prin această logistică pe care o putem pune la dispoziție.

Da, ne-am pus și noi întrebarea dacă din punct de vedere constituțional putem finanța un institut care să susțină interesele unei alte țări. Din punctul meu de vedere, nu e o altă țară. Dar, statal, recunoscând acest aspect, comunitatea europeană chiar susține demersurile prin care statele din comunitatea europeană susțin alte state care au calitatea de membri aderanți, de solicitanți de a intra în spațiul comunitar european. Deci, din punctul ăsta de vedere, nu vă îngrijorați, există dispoziții comunitare europene care ne permit acest demers.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

**Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Procedură.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Neagu și, după aceea, doamna senator Iovanovici.

**Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i aduc aminte colegului lider de grup de la Grupul USR faptul că într-o democrație dezbaterea este esența acesteia, a acestei democrații. Așa că să ne lase un pic în pace cu modul acesta totalitar în care văd ei problema. Mulțumesc.

Mersi.

Doamna senator Iovanovici.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Da, deci să înțeleg că nu prea e constituțional, dar este comunitar. Și-atunci, mă întreb: ce facem, dăm prioritate dreptului european față de Constituția României? De când? Că avem și o decizie a Curții Constituționale în sensul că nu se poate.

Vreau să vă întreb: dacă tot vă pasă atât de moldoveni, de ce nu facem uniunea cu Republica Moldova? De ce cele două comisii nu discută...?

Da, este procedură. Dumneavoastră ați expus acolo și e dreptul meu să vă întreb, pentru că poate nu sunt elucidată în privința unor tehnici legislative. Pentru că eu nu pot să votez o inițiativă legislativă care poate cădea..., poate fi de ajutor, dar poate cădea la un control constituțional, tocmai pentru că și dumneavoastră v-ați pus întrebări cu privire la constituționalitate.

Nu este constituțional. Dumneavoastră în acest moment vă substituiți statului Moldova și atunci, dacă tot vreți să vă substituiți, votați proiectul de unire cu Republica Moldova, nu o mai dați la întors.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2023 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat (L552/03.10.2023).

Dau cuvântul, pentru început, domnului secretar de stat – Ministerul Justiției, Mihai Pașca.

Aveți cuvântul.

Înțeleg că nu e prezent Ministerul Justiției.

Atunci, invit reprezentantul Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.

Doamna președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui supliment alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Membrii comisiei au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament respins.

Amendamentul respins se regăsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Prim urmare, Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament respins, precum și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 77 cu (2)... 76 cu (2) din Constituție. Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (7) punctul 1 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Cameră... prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Intervenții din sală? Doamna senator Dinică, vă rog.

Mulțumesc.

Eu aș vrea să susțin amendamentul respins.

Este: „La art. 2, după alin. (4), se adaugă un nou alineat, cu următorul cuprins:

Pentru perioada în care programul-pilot nu a fost operațional, sumele destinate asigurării suportului alimentar se acordă în compensație beneficiarilor de către Ministerul Educației, din bugetul programului-pilot, după o metodologie stabilită prin hotărâre a Guvernului.”

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Supun la vot amendamentul propus de către doamna senator Silvia Dinică.

Vot, vă rog.

17 voturi pentru, 46 contra, 16 abțineri. Amendamentul este respins. Alte intervenții? Domnule senator Irineu Darău, aveți cuvântul.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Intervin pe dezbatere de fond.

Evident, chiar și cu acest amendament respins, nu avem cum să nu votăm pentru continuarea Programului „Masă caldă” în 450 de școli, dar o facem cu inimă grea. De ce? Fiindcă știm că, în cel mai optimist caz, niște elevi, timp de niște zile, vor avea ceva mâncare caldă la școală.

Și mă explic. În primul rând, OUG-ul acesta a apărut în 29 septembrie, la 3 săptămâni de la începutul școlii, ca și cum 11 septembrie, începutul școlii, ar fi fost o surpriză. Apoi, s-a așteptat aproape o lună pentru un nou pas inventat în aplicarea acestui OUG, și anume emiterea normelor de aplicare – în trecut, nu era nevoie de așa ceva. Le-a luat o lună doar să definească lista de școli, aproape toate fiind identice cu vechiul program-pilot.

În tot acest timp, Guvernul Ciolacu avea posibilitatea să prelungească programul în două feluri: prin amendamentele la ordonanțele de anul trecut, amendamente care stau la sertar în Camera Deputaților de peste 20 de ședințe, sau elaborând și publicând un OUG pe timpul verii – așa cum noi l-am întrebat, personal, la cabinetul prim-ministrului, prin întrebare, în iulie, pe premierul Ciolacu.

Este, de altfel, să știți, primul prim-ministru din cei șapte, din 2016, de când a început programul-pilot, care va prinde sfârșitul lunii octombrie fără niciun elev având masă caldă în școală.

Ba mai mult, Legea învățământului preuniversitar, pe care ați votat-o în Parlament, prevedea masă caldă din acest an școlar pentru un milion de elevi. Încă o dată, ne va prinde sfârșitul anului cu foarte puțini elevi având masă caldă pentru ultimele zile din an.

Mulțumesc.

Doamna senator Boancă Rodica.

Mulțumesc, domnul președinte.

Cumva, în continuarea a ceea ce a menționat și colegul meu, este de verificat modul în care se implementează acest proiect la nivelul unităților administrativ-teritoriale, pentru că în Ialomița, de exemplu, în municipiul reședință de județ, în Slobozia, primăria a luat, bunăoară, decizia că, în perioada 2023–2029, pentru implementarea Programului pentru școli – un alt... un program, cumva, adiacent – pe raza teritorială a UAT municipiul Slobozia, consiliul local nu își asumă responsabilitatea, deci a luat hotărârea de a transfera responsabilitatea către consiliul județean.

Și mă tem foarte tare că, până când vor ajunge copiii să primească această masă caldă, atât de necesară pentru a opri abandonul școlar, va fi trecut, probabil, și al treilea modul și vom fi aproape de sfârșitul anului.

Deci una este să ne dorim și alta este să și implementăm la timp. Când facem lucrurile așa, pe fugă, ies prost.

Mulțumesc.

Doamna senator Liliana Sbîrnea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte important ca acest program să-l continuăm. E adevărat, cu pași mici, se pare că, din 3 în 3 ani, acest program reușește să aducă un număr de școli mai mare, din ce în ce mai mare și să sperăm că, începând cu anul școlar viitor, se va onora acel un milion de școlari.

Pentru acuratețea informațiilor, aș vrea să spun totuși că normele de aplicare au apărut în 9 octombrie, nu la o lună după ordonanță, așa cum au subliniat colegii noștri, și că suntem conștienți cu toții și toți parlamentarii milităm pentru cât mai multe școli care să participe la acest program, pentru că nu putem să cerem unor copii flămânzi să fie atenți și să participe activ la ore.

Este un program menit să reducă abandonul școlar și să atragă cât mai mulți copii la școală.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Nu o să spun că a început cu 50 de școli, că în anul 2022 a crescut la 450 de școli, că nu stă în dreptul președintelui de ședință să facă lucrul ăsta, așa că nu spun.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Domnule subsecretar de stat, dacă Guvernul are un punct de vedere?

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește acest proiect legislativ, este foarte important să continue.

UAT-urile așteaptă și Ministerul Educației consideră că este necesară adoptarea acestui proiect. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt intervenții...? Domnule senator Darău, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu vreau să consum timp.

Dacă a intervenit mai târziu Guvernul, am dreptul la întrebări pentru inițiator și pun două întrebări:

1. Câți elevi primesc astăzi, când vorbim, masă caldă din

acest program?

2. E adevărat că acest OUG aprobat atât de târziu trebuie urmat de hotărâri de consiliu local și de licitații?

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Doriți să răspundeți sau în scris?

Înțeleg că Ministerul Educației va trimite răspuns în scris.

Dacă nu mai sunt alte intervenții..., iar eu nu pot să ajut, că n-am poziția necesară, dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L406/26.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent. Vă rog, domnule senator. Microfonul 6, vă rog.

## **Domnul Filip Havârneanu** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chestiunea este simplă, cei care trebuie să organizeze... cei care trebuie să-i controleze pe organizatorii de jocuri de noroc nu pot fi și jucători.

Trebuia să fie o chestiune logică, o chestiune de normalitate, însă pentru că am văzut că acest lucru nu se întâmplă, împreună cu domnul senator Sebastian Cernic și

doamna deputat Diana Stoica, am făcut această propunere legislativă.

Am fost surprinși să vedem că angajați din Ministerul Finanțelor care trebuiau să-i controleze pe acești organizatori ai jocurilor de noroc au găsit o mică scăpare și, nu știu cum, i-a izbit norocul de au câștigat în 3 ani de zile 100.000 de euro. Dar știți ce este și mai interesant? Faptul că-i izbea regulat, ca un salariu, așa – în fiecare an luau câte 33.000 de euro de la operatorii pe care ei, teoretic, trebuiau să-i controleze.

Acest lucru a ieșit în spațiul public și ne uitam, vedeam cu toții că nu este un singur caz, un caz singular, se întâmplă destul de des. Și statul plătește acel slogan care se cheamă „Joacă responsabil”, dar se pare că angajații de la Ministerul Finanțelor au înțeles prin acest slogan că sunt obligați să joace, pentru că ei se tot duc la păcănele, pe care le verifică și mai iau și bani.

Ați venit aici să faceți pe moraliștii după abuzurile la ordinea zilei care se întâmplă și folosiți acest proiect împotriva păcănelelor pentru a vă spăla, de fapt, păcatele politice pe care le aveți.

Mi se pare...

Inițiativa este fix despre acest lucru, stimate domn, partea bună este că...

puteți să citiți...

Puteți să strigați absolut cât doriți, asta arată o lipsă de educație și mă gândeam că, Senatul fiind o Cameră superioară, putem totuși să avem o dezbatere normală.

Mulțumesc.

„Nesimțitule” și „băiatule” mi se par niște apelative foarte interesante.

Voiam să spun doar că domnul...

Hei, suntem în plenul Senatului!

Voiam să spun că domnul Ciolacu... Și-i mulțumim pe această cale domnului premier, pentru că a copiat, copy-paste, inițiativa pe care am depus-o noi și, în același timp, după ce că a luat acest lucru, dumneavoastră doriți...

Pregătiți-vă să încheiați, vă rog.

## **Domnul Filip Havârneanu:**

...spuneți că doriți să scăpați de aceste păcănele, dar nu faceți nimic în...

Da, copy-paste, adică a copiat. Pentru cei care nu știu limba engleză, copy-paste înseamnă că au copiat proiectul USR și l-au depus ei.

Dar să știți ceva interesant: asta am făcut și noi astăzi în Comisia juridică. Și am luat fix proiectul PSD-ului, l-am transpus în amendamente și PSD-ul a votat împotriva propriei inițiative legislative.

Asta demonstrează faptul că dumneavoastră nu vreți decât să vă spălați păcatele politice și să spuneți că vă doriți să scăpați de păcănele, când, de fapt, nu faceți nimic pentru această industrie și pentru a scăpa de acest flagel.

Bine.

## **Domnul Filip Havârneanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim.

Domule senator Titus Corlățean, vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Pe procedură, domnule președinte de ședință.

Eu vă solicit, în baza regulamentului, să îi atrageți atenția și să-l disciplinați pe acest membru al Parlamentului, cred, la Camera Deputaților, asupra faptului că regulamentul prevede anumite norme de adresare, iar insolența nu intră în categoria normelor de adresare pe care statutul parlamentarilor le consacră de foarte mulți ani.

Așa încât vă solicit respectuos, dar ferm, să asigurați ordinea și disciplina vorbitorilor insolenți.

Vă mulțumesc.

Am reținut, domnule senator, și nu vă contrazic. Domnul... Pe procedură, da? Vă rog.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

## Scurt, domnule președinte.

Cred că am ascultat o altă dezbatere sau cel puțin unii dintre colegii noștri au ascultat altă dezbatere pentru că injuriile au venit din băncile PSD, nicidecum de la colegul de la USR.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Eu le-am auzit la microfon, din păcate.

Domnul Adrian..., domnul senator Adrian Costea.

Da, îmi cer scuze!

Domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Da, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia economică și Comisia juridică, prin adresa L406/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009.

Această propunere legislativă dorește să introducă o interdicție specială, aferentă personalului Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN-ului), ca să nu poată participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private; și nici membrii Comitetului de supraveghere al ONJN.

Potrivit expunerii de motive, reglementarea propusă vine în scopul prevenirii oricăror conflicte de interese, dând garanții suplimentare pentru respectarea standardelor de integritate din partea operatorilor de jocuri de noroc.

În plus, această reglementare va ajuta la consolidarea încrederii publicului în autoritățile statului.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

În urma dezbaterii și a constatării faptului că, între timp, există o ordonanță de Guvern, emisă de către Guvernul României, s-a constatat o pluralitate de legi pe acest domeniu, motiv pentru care Comisia juridică a dat un..., cu majoritate de voturi, a emis un raport comun de respingere. Menționez faptul că suntem în discuția unei legi ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Adrian Costea. Domnule senator Costea!

Vă mulțumesc.

Am asistat în ultimul an la o veritabilă sarabandă a propunerilor de modificare a legislației privind organizarea jocurilor de noroc.

Ordonanța Guvernului nr. 77 din anul 2009, cea care ține loc de cod de legi pentru domeniul jocurilor de noroc, a fost ținta acestor modificări, odată cu conștientizarea tardivă a fenomenului exploatării lăcomiei, sărăciei, respectiv lipsei de speranță prin jocuri de noroc de tip cazino ce funcționează în locații centrale în orașele României.

Nu am asistat, din păcate, la o dorință unanimă și fermă de realizare a unei legislații care să ne aducă în rândul statelor civilizate.

Între grupurile politice din Parlament există o competiție care se traduce prin înaintarea de inițiative de modificare a ordonanței anterior menționate, în detrimentul unui consens politic real, care ar arăta că agenda clasei politice se sincronizează în sfârșit cu agenda cetățenilor și nevoile lor reale, acelea de a ține sub control fenomenul dependenței de jocuri de noroc, unul cu costuri sociale imense.

Se pare că patima jocului compulsiv i-a cuprins chiar și pe cei implicați în fenomen.

Prezenta propunere invocă rațiuni etice care nu ar trebui să-i fi determinat pe cei responsabili de supravegherea fenomenului, acționari sau angajați, să participe la jocurile de noroc și chiar să-și însușească premii destul de consistente.

Este de la sine înțeles că acest lucru ar fi trebuit prevăzut încă de la începutul elaborării legislației privind jocurile de noroc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Berea Cristinel.

## **Domnul Cristinel-Gabriel Berea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să țineți cont de faptul că nu intervin pe fond, am doar o întrebare pentru inițiator.

Așadar, domnule deputat, știu că în România există o petiție prin intermediul căreia românii pot să își exprime punctul de vedere cu privire la jocurile de noroc. Vă rog să ne spuneți câte semnături s-au adunat până-n momentul de față și dacă există vreo situație, din acele istorisiri, care v-a atras atenția.

Mulțumesc.

Doamna senator Elena Spătaru, aveți cuvântul.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vreo surpriză pentru cineva că domnului Marcel Ciolacu i-au sclipit ochii când a sesizat subiectul acesta? Ați observat ce ordonanță a promovat?

Vă vorbesc despre ordonanță, pe fondul acestei propuneri respinse de USR, pentru a vă aminti că partidul din care fac parte este cel care, cu multe luni în înainte, s-a adresat societății civile, a strâns zeci de mii de semnături cu oameni în stradă, pentru ca într-adevăr noi, parlamentarii, să tratăm într-un mod efectiv, corect, fundamentat acest flagel, cu propuneri pe care să le adresăm, să modificăm și să temperăm aceste obiceiuri, această dependență.

Ce face domnul Marcel Ciolacu? Păi, ce știe cel mai bine: minte că este preocupat, că a observat cât de important este să reducă fenomenul și că va propune inițiative.

În schimb, în mod adevărat, ce face? Ascunde propunerile USR la sertar și apoi vine în Parlament cu Ordonanța nr. 82, ordonanță care doar strânge bani la buget. Adică i-au sclipit ochii domnului Ciolacu când a văzut că poate să strângă și mai mult pentru portbagajele pe care le are de împărțit.

Domnule Ciolacu, de ce nu v-ați ținut de cuvânt? De ce nu înțelegeți că sunt familii distruse de acest flagel? De ce nu înțelegeți că am propus noi, de la USR, soluții foarte viabile?

Am propus ca primarii, pe care-i aveți, mulți, și care ar putea să țină în mână această dependență, să aibă posibilitatea să nu acorde autorizație de funcționare acestor societăți comerciale.

De ce nu sunteți de acord că aceste societăți nu au voie să-și desfășoare jocurile de noroc pe lângă școli? Sincer, colegi, chiar nu sunteți de acord cu această propunere? Cum e posibil să fiți de acord să fie respinsă, ținută la sertar și să vă gândiți doar la bani?

## Mulțumesc.

A fost chiar declarație politică, nu intervenție pe fond, dacă nu vă supărați.

Domnule senator Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Nu pot să fiu supărat pe doamna Spătaru, suntem așa de apropiați în comisiile în care lucrăm că n-am cum să mă supăr.

Dar, trecând peste aceste aspecte, am vrut să intervin...

Și asta-i declarație.

...pentru un element tehnic pe care vreau să-l explic.

Există peste 20 de proiecte legislative, inițiative legislative în domeniul jocurilor de noroc. Mare parte dintre ele au trecut de Senat modificate și în care, vreau să fiu chiar corect și obiectiv, toate grupurile parlamentare, dar absolut toate grupurile parlamentare, și-au adus contribuția prin amendamente, prin vot și prin susținere. În momentul de față, nu există un singur partid sau un grup care să susțină mai mult sau mai puțin combaterea acestui flagel, a acestei adicții. Toate grupurile au luptat și au militat.

Problema este a Camerei Deputaților, care, în momentul de față, ține în sertar peste 15-16 proiecte legislative și nu le dă drumul la vot, ceea ce ne duce la un... la o pluralitate de inițiative pe același domeniu.

Revenind la Ordonanța nr. 82, da, ea a fost dată de Guvernul României pentru a reglementa cât mai rapid o problemă stringentă și, chiar dacă inițiativa pe care au depus-o colegii de la USR este corectă, ea a fost preluată de către ordonanța de Guvern, motiv pentru care raportul de respingere este întemeiat.

Cu altă... în altă situație suntem... mai avem încă trei sau patru inițiative pe același domeniu care vor... probabil vor beneficia de același tip de raport de respingere, pentru că ele au fost însușite de către Guvernul României, iar tehnic nu pot să depășească caracterul ordonanței de guvern și posibilitatea de aplicare a ei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Bodog Florian, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut să cer cuvântul pe procedură, doar că am zis că nu mai consum timpul pentru procedură și am intrat la dezbateri generale.

Vreau să vă spun că am fost stupefiat când au început dezbaterile cu prezentarea proiectului de inițiativă legislativă, până în momentul în care am aflat că domnul coleg – mă rog, putem să-i spunem așa, coleg – a venit în fața noastră cu o astfel de atitudine și până am aflat că domnia-sa face parte din zona celor care au cerut reglementarea celor „trei grame”; știm inițiativa legislativă.

Motiv pentru care îl înțeleg și-i înțeleg surescitarea, însă eu îi fac recomandarea, dacă are frustrări, să și le trateze acasă, nu în Senatul României.

Pe de altă parte, intervenția doamnei colege de la USR a fost declarație politică, și nu susținere a inițiativei legislative. Mulțumesc.

Procedură.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spuneam și în intervențiile anterioare pe procedură, acum câteva zile, este important ca noi, toți senatorii, să respectăm deontologia parlamentară.

Domnule Bodog, uitați-vă, că știți să citiți, cum a votat USR la „trei grame” și nu mai veniți cu minciuni în Parlament! Mulțumesc.

Drept la replică, domnul senator Bodog Florian.

## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**

Drept la replică.

Vă rog să verificați în ședința Comisiei de sănătate, sunt colegii de față, aici, colegii dumneavoastră..., colegii dumneavoastră în ședința Comisiei de sănătate s-au abținut, pentru că au spus că sunt colegi din USR.

Înțeleg că nu mai sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață (L407/26.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină.

Dacă nu, reprezentantul Guvernului.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru antreprenoriat, turism și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Cristian Țâgârlaș să prezinte acest raport comun.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul prevederilor art. 109 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din 3 octombrie 2023 plenul Senatului a hotărât trimiterea spre reexaminare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța de Guvern nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, inițiată de către distinși colegi senatori și deputați USR.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea anexei la Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin includerea activităților de joc... de jocuri de noroc și pariuri – cod CAEN 9200 – în cadrul activităților pentru a căror funcționare este necesar acordul autorității administrației publice locale sau a sectoarelor municipiului București.

Totodată, inițiatorii supun actualizarea codurilor CAEN cuprinse în anexă, potrivit Ordinului Institutului Național de

Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea clasificării activităților din economia națională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil.

Comisia pentru antreprenoriat și turism și Comisia juridică, de numiri, disciplină au validat, cu majoritate de voturi, să adopte... au stabilit, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de respingere. De asemenea și Comisia economică.

În raport cu obiectul de reglementare, discutăm de o lege cu caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din sală? Domnul senator Trifan Raoul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost atent la dezbaterile de astăzi din sală; și cele de la punctul precedent, și cele de la acest punct, care probabil că urmează. Cred că dacă spun că păcănelele reprezintă un fenomen nociv pentru societate toată lumea din această sală este de acord.

Dacă mergem pe stradă, în orice oraș, în orice complex zonal, sunt zeci de astfel de săli de jocuri de noroc: lângă școli, lângă biserici, lângă spitale, sunt peste tot, ca ciupercile. Un dependent de jocuri de noroc dacă iese de la lucru în ziua în care ia salariul, până ajunge acasă trece de două, trei, cinci, șase astfel de săli, ajunge acasă fără bani, pentru că-i lasă pe toți acolo.

Acest proiect legislativ dorește să impună un principiu simplu. Cel puțin mie, mi se pare de bun-simț. Dacă până și o covrigărie, domnule Ciolacu, acolo unde sunteți, are nevoie de aviz de funcționare de la primărie, nouă ni se pare normal ca și sălile de jocuri de noroc să aibă nevoie de acest aviz de primărie ca să poată deschide punct de lucru în orașe.

Am observat, cu o oarecare fericire, că ați copiat de la noi inițiativa precedentă, ca membrii ONJN să nu poată să joace la pariuri, pentru a nu exista fel de fel de șpagă mascată și așa mai departe, așa că, cu voia dumneavoastră, vă mai dau o listă de proiecte USR pe care, dacă le copiați, vă susținem și vi le și votăm, și vă și aplaudăm.

Cu voia dumneavoastră, aviz de la primărie pentru păcănele – proiectul de față. După aceea, interzicerea publicității pentru jocurile de noroc atât online, cât și stradal, mutarea sălilor de jocuri de noroc de lângă parcuri, școli, biserici, spitale și, mai ales, eliminarea pensiilor speciale și întoarcerea la un sistem de pensii bazat pe contributivitate. Vă mulțumesc.

## Domnule senator.

Domnule președinte, sigur, am aprobat cu toții prelungirea programului de lucru, în speranța că vom discuta lucruri chiar interesante și care să ne lumineze. Dom’le, dar se aud de la microfonul ăsta atâtea prostii, rar mi-a fost dat să văd!

Și haideți să începem cu prima, cu avizul pe care primăria trebuie să-l dea pentru funcționarea unui joc de noroc! Dom’le, numai cineva care n-a avut vreodată de a face cu vreo primărie sau n-a intrat în vreo primărie poate să gândească să ceară unui primar dintr-o localitate să dea acest aviz. Adică, dacă dumnealui consideră că vrea să aibă în localitate păcănele, bine. Dacă nu, nu. Păi, cum să lași la aprecierea unui primar acest lucru?! Că este exact ceea ce nu vrem să se întâmple, și anume să încurajezi corupția. Păi, evident că omul ăla, dacă-i stimulat, îi dă. Dacă nu e stimulat, nu-i dă. Cum să lași lucrul ăsta la aprecierea unui primar, dacă vrea el să aprobe funcționarea în acea localitate?! Localitatea aia nu e pe persoană fizică. Localitatea este o comunitate pe care domnul primar o păstorește, nu poate să decidă domnia-sa cum vrea în acea localitate. Asta în primul rând.

În al doilea rând, și n-aș vrea să le dezvolt pe toate, în al doilea rând, spunea colega, doamna senator Spătaru: „Dom’le, ne-ați luat ideile, suntem foarte supărați că nu mai aveți idei și le-ați luat pe ale noastre și ce se întâmplă cu banii.” Păi, uite, de exemplu, știți unde cred că se duc o parte din bani? Pe vaccinurile alea pe care acum trebuie să le achităm, vaccinuri comandate, bineînțeles, de ministrul USR, doamna Mihăilă, și pe care, din păcate, noi și acum trebuie să le achităm. O mare gaură dată bugetului României de ministrul USR al sănătății.

Domnul senator Țâgârlaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să iau cuvântul și la acest punct de pe ordinea de zi pentru că există rațiuni juridice foarte corecte, care au fost analizate de către Comisia juridică și care au determinat votul.

În primul rând, mă dezic de argumentația antevorbitorului meu. Eu nu cred că primarii reacționează în funcție de stimuli. Eu cred că primarii sunt oameni serioși, care-și păstoresc comunitățile și că sunt oameni extrem de credibili, astfel încât argumentul nostru nu a fost acesta, că primarii-s vulnerabili la influențele, chipurile!, industriei jocurilor de noroc.

Dar, trecând peste acest aspect, proiectul de lege nu reglementează o situație administrativă extrem de importantă: cine este forul care decide dacă acel loc de joacă, zicem așa, pentru adulți poate să fie sau nu avizat. Pentru că, în principiu, conform Legii administrației publice locale, consiliile locale stabilesc regulile prin care se stabilește modalitatea de avizare, primarul fiind doar un executant al hotărârilor de consiliu local. El emite doar decizii cu caracter individual sau normativ. Ca atare, proiectul de... inițiativa legislativă nu reglementează acest aspect.

În altă ordine de idei, o problemă tehnică. Avem o directivă europeană care impune ca reglementările pe industria jocurilor de noroc să fie la nivel național, pentru a exista un control mult mai bun și pentru a putea și structurile europene să intervină dacă se depășesc cadrele legale. De aceea... și astea două argumente au stat la baza raportului de respingere, cel puțin în Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Simona Spătaru, microfonul 2.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule coleg, domnule Zamfir, eu vă reamintesc că primarii dumneavoastră n-ar fi chiar prima dată când ar fi momiți. Asta unu.

Doi, avizul să știți că nu vine numai din mâna primarului. Există un regulament acolo, primăria așa funcționează. Până la urmă, consiliul local întreg analizează și există o listă foarte mare de activități pe care primăria le autorizează pentru a fi desfășurate, cu aviz de funcționare, pe raza respectivei autorități... unități administrativ-teritoriale. Așadar, nu cunoașteți problematica și lucrul acesta se vede.

În al doilea rând, veniți la microfon, ca și un coleg, fost ministru de sănătate, și puneți doar mesaje de partid. Vă reamintesc că aveți majoritatea de peste doi ani în curând și nu desecretizați acea ședință de Guvern prin care a fost clar și categoric că nu USR a avut vreo legătură cu campania de vaccinare. Puneți mâna, citiți și spuneți oamenilor adevărul, nu mai mințiți de la plenul Senatului!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Bun, mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții, situație în care declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic „Valea Jiului” – SA pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan (L559/03.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat, din Ministerul Energiei, Casian Pavel Nițulescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Nu este?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea acordării unui ajutor de stat sub formă de grant către societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” – SA, ca parte a planului de ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune în baza Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 10 decembrie 2010.

Demersul normativ are în vedere asigurarea surselor de finanțare pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, reținându-se totodată faptul că ajutorul de stat în discuție este supus notificării Comisiei Europene.

În ceea ce privește urgența reglementării, aceasta este motivată în principal prin necesitatea îndeplinirii obiectivelor în domeniul decarbonării, asigurării securității energetice și stabilității sistemului electroenergetic național. În urma analizei riscurilor legate de închiderea unităților miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, s-a constatat că aceasta reprezintă un pericol actual pentru regiunea în care sunt localizate, fiind necesară implementarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice de siguranță, în vederea diminuării și eliminării riscurilor de autoaprindere, emanațiilor de gaz și inundațiilor.

Pe baza analizei riscurilor, se poate concluziona că cele mai importante pericole actuale în cazul minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan sunt cele de autoaprindere a cărbunelui și emanațiile de gaze, în acest sens fiind necesară securizarea imediată a zonei. Astfel, este esențială, ca primă urgență, demararea, în cazul exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan, respectiv continuarea, în cazul exploatărilor miniere Lonea și Lupeni, a activității de punere în siguranță a zăcământului prin eliminarea cantităților de substanță minerală care constituie riscuri, precum și a lucrărilor speciale în vederea instrumentării în zonele în care trebuie eliminate riscuri de autoaprindere.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun.

Aveți cuvântul, domnule președinte, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințe separate, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Supunem spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamentele admise, și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## Vă mulțumesc.

S-au înscris la cuvânt domnul senator Bordei Cristian și, apoi, doamna senator Aelenei Evdochia.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## O intervenție foarte scurtă.

N-am nimic de comentat pe fondul proiectului legislativ, eu și Grupul USR vom vota pentru.

Aș dori doar să-i reamintesc domnului secretar de stat de la Ministerul Energiei prezent la ședință solicitarea pe care am... i s-a transmis în ședința Comisiei pentru energie în care am aprobat raportul pentru acest proiect de lege, privind

situația totalizatoare a sumelor care s-au acordat sub formă de ajutoare de stat în ultimii 5 ani.

Nu știu dacă ați transmis răspunsul, la mine n-a ajuns. Doar voiam să vă reamintesc.

Mulțumesc.

Și doamna senator Aelenei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

AUR va vota contra raportului de admitere, deoarece noi suntem împotriva închiderii minelor, clar.

Am fost în zonă în vara aceasta, am vorbit cu localnici. Mulți dintre ei ne-au spus că păstrarea locurilor de muncă ar duce la dezvoltarea zonei. Alți localnici ne-au mărturisit că nu s-a investit deloc în minerit. Alții, tineri, au spus că, deși grea și periculoasă, această meserie le-ar asigura totuși locuri de muncă celor care nu au ce lucra. Deci noi, România, în loc să deschidem mine, să păstrăm mine, să băgăm bani în modernizarea mineritului, să ajutăm mineritul, să ajutăm zona – noi avem acolo o bogăție inestimabilă –, noi le închidem, pentru că stăm drepți în fața Europei, iar Austria și Germania redeschid mine. Noi n-o să fim de acord niciodată cu închiderea minelor.

Vă mulțumesc.

Și doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Poate ne mai aducem aminte, în 2021, când un primministru – care ar fi trebuit să fie p-acolo, dar fuge – a mințit despre faptul că minerii nu mai erau în subteran în greva foamei. Erau peste o sută de mineri în greva foamei, care erau țintuiți acolo de vreo 6-7 zile și, până nu m-am dus eu cu toată presa după mine, n-a știut nimeni nimic de ei.

Apoi, doamna Turcan, care era ministrul muncii, a încheiat un protocol, prin care puteau să intre și dânsa, și cei de la CE în închisoare pentru ilegalitățile din acel protocol. Am avut o întâlnire cu dânsa vreo 3 ore, i-am refăcut protocolul și așa și-au luat oamenii banii pe toate drepturile pe care le-au avut. Atunci v-am spus să nu închideți minele, pentru că încă de atunci ați invocat Green Dealul. Ei, a venit războiul și am înțeles că Green Dealul nu mai e de actualitate și că Germania nu că își redeschide minele, deschide altele noi.

Avem posibilitatea să mergem înainte cu mineritul. Nu o facem. Polonia o face, Germania o face. Toate țările care sunt experte în minerit sau cele care încearcă să fie experte își deschid mine. Noi le închidem. De ce? De ce trebuie să fim noi slugi? De ce tot timpul suntem cu mâna întinsă la Uniunea Europeană? De ce tot timpul trebuie să ne aruncăm oamenii, specialiștii pe care îi avem?

Știți că prin 2021 mai erau vreo 4.000 de mineri. 2.500 au plecat în străinătate. Lasă, că-i caută Germania, îi caută Polonia. Noi îi aruncăm. În curând nu vom mai avea niciun fel de cetățeni români...

Timpul a expirat, doamna senator.

...poate veți rămâne singuri pe aici, prin Parlamentul României, și va trebui să votați pentru cei care vor veni din Asia, din Africa și vor fi noii cetățeni români.

Nu votați această inițiativă. Votați împotrivă, pentru că este vorba și de viitorul acestei țări, care este și țara voastră, iar acești oameni de acolo, din Valea Jiului, sunt reprezentați de noi toți. Nu uitați de ei! Nu-i aruncați într-o mizerie cumplită!

Și încă ceva și închid. Tot atunci am fost la domnul Virgil Popescu în audiență. Mi-a spus că până la sfârșitul anului acolo, în locul mineritului, va apărea o fabrică pentru eoliene, pentru tot felul de energie regenerativă. Zău?! Unde este acea fabrică? Cum a reușit el? L-am și întrebat: cum o să faceți reconversie profesională cu minerii? „În juma’ de an se face.” Au trecut doi ani și... de atunci și nu s-a făcut nimic. Minciuna are picioare scurte. Domnul Virgil Popescu ar trebui să stea în pușcărie pentru înalta...

Mulțumim, doamna senator, mulțumim, timpul a expirat. Mulțumim.

...trădare pe care a făcut-o împotriva României.

Iar dumneavoastră, PNL-ul, luați atitudine și dați-vă afară din partid pușcăriașii ăștia!

Mulțumesc.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Vă rog.

## **Domnul Cornel-Cristian Resmeriță:**

Bună ziua, domnule președinte! Dragi colegi,

Ceea ce este foarte interesant este că la intervale de timp se discută mereu despre Valea Jiului. Iarăși este foarte interesant că cei care discută despre Valea Jiului sunt de peste tot, numai nu din Valea Jiului. Spre deosebire de restul colegilor, eu sunt de acolo. Mai avem un coleg senator, pe doamna Muntean Luci, care este și ea aici. Dânsa, fiind profesor ca ocupație, să zicem că nu a avut atât de multă aplecare spre minerit.

Eu vreau să clarific niște lucruri și-mi pare rău să asist la o astfel de discuție.

În primul rând, această ordonanță este o ordonanță care salvează Valea Jiului, să fie foarte clar!

Diana, această ordonanță salvează Valea Jiului și știi foarte bine că eu sunt de acolo, eu nu vorbesc din filme, cum vorbesc alții.

Vreau să vă spun că actuala guvernare PSD–PNL a făcut un lucru foarte bun și ne-a salvat de la închidere. Sigur, despre complex se discută de vreo 5 ani de zile. Sigur, a fost nevoie, pe 29 septembrie în acest an, prim-ministrul, domnul... președintele PSD să vină în Valea Jiului și luni, după 3 zile, să aibă loc ședința de guvern care a fost, practic,

actul de înființare a Complexului Energetic „Valea Jiului”. Vreau să vă spun...

Timpul nu este atât de mult, dar nu am vorbit atât de mult în această stagiune, încât vă rog frumos să mă lăsați.

Știți de ce am ajuns aici?

Dragi colegi de la USR, în 2016, domnul Cioloș, care era prim-ministru la vremea respectivă, a venit în Valea Jiului – eu eram primar chiar la Lupeni, în municipiul Lupeni, una din minele despre care se discută astăzi – și ne-a spus că în septembrie 2017 – deci, atenție!, 9 luni de zile – mina Lupeni și mina Lonea nu că trebuie să fie închise, trebuie să crească iarbă pe perimetrul minier.

De asemenea, vin... Doamna Evdochia, colega mea... Mă miră atitudinea pe care au avut-o și dânsa, și Grupul AUR. Și vă și spun de ce. În urmă cu aproximativ un an de zile, Comisia economică din Senat și Comisia de energie... Le mulțumesc lui Radu Oprea, Daniel Zamfir, Sorin a fost atunci în Valea Jiului și am avut niște întâlniri cu oamenii, cu sindicatele de acolo și, practic, de atunci un an... de acum un an de zile au demarat discuțiile foarte serioase pentru înființarea acestui Complex Energetic „Valea Jiului”.

Eu nu doresc să politizez chestiunile legate de mineri, cum fac toți. Toată lumea spune despre mineri, nu știu, într-o perioadă – și eu sunt de ceva vreme pe la București –, într-o perioadă se spunea despre mineri că am dat în cap la oameni în Piața Universității, în alte momente se discutau alte lucruri. Însă niciodată, să știți, oamenii din Valea Jiului nu au fost altfel decât demni. Și eu sunt la fel.

în momentul în care, cu o lună de zile înainte, cei de la AUR făceau miting la Mintia, că se închide Mintia.

Dragii mei, vedeți că politica nu-i pentru toată lumea și să știți că mulți ajung aici, dar puțini rezistă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cornel-Cristian Resmeriță:**

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru timp. Și-i mulțumesc Guvernului, în integralitatea lui, pentru acest lucru.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Pe procedură, desigur, da.

Mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt, un drept la replică.

Aș vrea să-i reamintesc distinsului coleg că am spus „USR va vota pentru”. Nu știu ce a zis domnul Cioloș, dar noi vom vota pentru această lege. Și mai reamintesc că la ordonanța decarbonizării am depus niște amendamente care cereau să nu se închidă minele până nu se spune clar ce se pune în loc și PSD–PNL le-a respins. Deci degeaba ne certați, noi am votat pentru mine. Și acum.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc de precizare.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile (L433/10.07.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină.

Nu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Domnul Țâgârlaș, unul din reprezentanții celor două comisii.

Pentru prezentarea raportului.

Legea nr. 31/1990 – completarea acestei legi privind societățile.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia economică și Comisia juridică, prin adresa L433/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile, în sensul instituirii posibilității ca adunările generale ale asociaților, AGA, să fie organizate online pentru toate tipurile de societăți reglementate de lege, fiind incluse o serie de condiții ce trebuie respectate în vederea organizării AGA în această modalitate.

Consiliul Legislativ a emis un aviz nefavorabil.

Consiliul Economic și Social – un aviz favorabil.

Comisia pentru comunicații a emis un aviz negativ.

Guvernul a transmis punctul său de vedere favorabil, cu unele observații și propuneri.

Propunerile Guvernului României, și în special ale Ministerului Justiției, au fost preluate prin amendamente, care au fost discutate în cadrul celor două comisii și, astfel, în urma dezbaterilor asupra inițiativei legislative, s-a concluzionat că această inițiativă este perfect în acord cu realitățile României și ale Legii nr. 31, că ele trebuie să fie modificate și au emis un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Domeniul de reglementare este legi ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții din sală? Doamna senator Silvia Dinică, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc.

O foarte scurtă remarcă.

USR va vota pentru raportul de admitere, cu amendamente.

E un exemplu prin care putem să aducem contribuții la o lege ținând cont și de observațiile mediului privat și de ceea ce spune Ministerul Justiției, astfel încât amendamentele ni le-am însușit noi toți, în Comisia economică. Am putea să preluăm exemplul ăsta de bune practici și pentru alte proiecte.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu. Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L567/16.10.2023).

Declar deschise dezbaterile.

## **Domnul Sorin Lavric**

**:**

Doamna Alina Gorghiu.

Reprezentantul Guvernului, doamna ministru în persoană. Vă rog, doamna ministru.

## Mulțumesc.

Dacă tot m-am nimerit aici, o să susțin eu această inițiativă.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E un proiect legislativ important, pe care Ministerul Justiției l-a propus.

Obiectivul principal este descurajarea fenomenului sustragerii de la executarea unei pedepse definitive privative de libertate. Știți că e o prioritate a ministerului această tematică a fugarilor din România și este o prioritate pentru Guvern și cred eu că o prioritate pentru societatea românească, pentru că actul de justiție trebuie dus până la capăt, iar executarea pedepsei în sistemul penitenciar românesc trebuie să se facă de toată lumea, căci legea este egală și noi toți suntem egali în fața legii.

E un demers care presupune o prevedere nouă în Codul penal, și anume persoanele condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la închisoare care nu se predau autorităților în termen de 7 zile vor fi pedepsite și pentru infracțiunea de evadare. Este limpede că e o problemă pe care, ca Legislativ, n-avem voie să o trecem la „și altele”, s-o neglijăm, pentru că absența acestei intervenții legislative în domeniul penal pentru combaterea unor astfel de comportamente a fost de-a lungul vremii înțeleasă greșit, interpretată greșit de anumite persoane condamnate de legea penală românească.

Trebuie să vă precizez încă câteva lucruri, cred eu, de bun augur pentru sistemul de justiție din România, și anume faptul că în ultimii ani de zile condițiile din sistemul penitenciar, condiții invocate de fugari atunci când își caută alinarea în alte jurisdicții din afara României, s-au îmbunătățit semnificativ. Chiar astăzi am fost împreună cu 17 reprezentanți ai misiunilor diplomatice în România pentru un tur la penitenciarul de la Rahova. Am vizitat cea mai recentă investiție în sistemul penitenciar, și anume înființarea unui număr de 108 locuri noi de cazare și modernizarea a încă 88. Repet, doar la Rahova. Și vă informez, ca Legislativ, că până la finalul anului, până la finalul lui 2023, vom finaliza 1.275 de locuri noi de cazare. Sunt deja, din acestea, 650 realizate, definitivate, urmează diferența. Dar se vor finaliza aceste 1.275. Deci direcția în care ne mișcăm este corectă.

## Mulțumesc, doamna ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Țâgârlaș.

## Domnule președinte,

## Doamnă ministru,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, solicitare înregistrată sub numărul L567/2023.

Inițiator – Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul asimilării cu evadarea a faptei persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție, în vederea punerii în executare a pedepsei, în termen de 7 zile de la data de la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei.

În urma analizei argumentelor invocate de către inițiatori, precum și de către observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Legislativ, care a avizat, de altfel, favorabil, Comisia juridică a emis, în unanimitate, un raport de admitere a propunerii de lege.

Menționez faptul că, în cazul persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate anterior intrării în vigoare a prezentei legi și care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, termenul de 7 zile începe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Ca normă, discutăm o normă organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Intervenții din sală? Doamna senator Iovanovici Diana Șoșoacă. Urmează doamna senator Simona Spătaru.

Mulțumesc.

Era să întreb cât este o noapte de cazare, la ce prezentare publicitară am avut la închisorile din România. Mă bucur că acolo avem din ce în ce mai multe camere, că sunt din ce în ce mai mulți politicieni care ar trebui să intre acolo. Deci, vă rog frumos, doamna ministru v-a făcut rost de camere.

Acum, vorbind serios, după ce am trecut de textul de publicitate gratuită din Parlamentul României pentru pușcăriile din România, vreau să vă spun că este total neconstituțional ceea ce ni se cere să votăm aici. Și nu cred că mă puteți acuza vreodată că eu țin cu cei care ar trebui condamnați, pentru că, la câte plângeri penale am făcut... însă, totuși, trebuie respectate niște drepturi și niște principii ale Constituției României.

Se instituie prezumția de vinovăție, atenție!, fără nicio probă, se constată din textul legii că există evadare. Deci indiferent că omul acela știe sau nu știe de acea hotărâre... și am văzut nenumărate cazuri, credeți-mă, inclusiv la Comisia pentru cercetarea abuzurilor și inclusiv în cei 28 de ani de practică avocățească, procese care au avut hotărâri fără ca respectiva persoană să fi fost citată vreodată. Și trebuie să ajungi la CEDO pentru asta? Când? Să te judece când? După 10 ani?

Bun, se încalcă deci această prezumție de...

Pregătiți-vă de încheiere, vă rog.

Imediat... nevinovăție și se instituie o premisă, atenție!, că orice persoană care știe sau nu știe de hotărâre, da, constituie o infracțiune – infracțiunea de evadare. Deci, atenție!, este neconstituțional și se răstoarnă principiul prezumției de nevinovăție în principiul vinovăției.

Să știți că dreptul nu e chiar atât de ușor, trebuie să-l și profesezi și să și ai activitate ca să înțelegi ce se întâmplă de fapt în activitatea justiției.

Vă mulțumesc frumos.

Voi vota împotrivă.

Doamna senator Simona Spătaru, vă rog.

Ca să n-ajungem cu cele 21 de puncte la ora 21.00, rugămintea ar fi să ne planificăm mai atent luările de cuvânt – nu cu dumneavoastră, doamna senator –, pentru a ne încadra într-un minut sau în 3 minute.

Mulțumesc.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

O propunere care era de mult așteptată, dar care, din păcate, nu produce și soluții reale.

Soluția reală este proiectul USR L274/2023 – zace în sertarele coaliției din martie anul curent. Acolo am propus o soluție constituțională, în acord cu un Cod penal care a funcționat. Deci este o soluție care a funcționat în trecut, a trecut proba și pentru instanță, și pentru perioada de anchetă penală. Ați depășit, bineînțeles, soluțiile USR, pentru că vă place, zic eu, să măriți acea listă a fugarilor. Cu care să încep? Care o fi fost ultimul? Arsene, Oprescu, Vâlcov... și n-are rost, că n-o să iau în seamă pe urmă ce ne-a sfătuit domnul președinte și pierdem timpul. Este o listă foarte lungă.

Cum ar putea să fie aceștia încurajați să rămână pe teritoriul României cu o pedeapsă mult mai mică adăugată la ceea ce ei deja primesc, cu referire la evadare?

Nu mai spun că este și... Dacă vă uitați pe o definiție simplă din DEX la ce înseamnă „a evada”, nici nu are cum să se potrivească cu această soluție cu care vine Ministerul Justiției. Deci, pur și simplu, pierdeți timpul degeaba.

Mulțumesc.

Intervențiile s-au epuizat, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă – Legea cărnii și a produselor din carne (L494/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Înțeleg că nu.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru antreprenoriat și turism au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privitor la sectorul de carne, referitor la denumirea produselor, prezentarea, etichetarea și comercializarea acestora, urmărindu-se sănătatea populației și informarea corectă a consumatorilor.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au transmis avize favorabile asupra propunerii legislative.

În ședința din data de 17.10, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, și Propunerea legislativă – Legea cărnii și a produselor din carne.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Matieș.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege, L494, vine, cumva, în sprijinul Proiectului „patriotism economic” sau „consumăm românește”. De ce spun acest lucru? Pentru că, poate, ați văzut în foarte multe magazine crenvurști din piept de pui la 15 lei kilogramul, parizer tot la 15 lei kilogramul, tot din pui, când pieptul de pui, materia primă, este 18 lei. Deci produsul final este mai ieftin decât materia primă.

Ei, ceea ce face acest proiect de lege, Legea cărnii: spune clar că procentul de carne trebuie afișat, iar carnea, dacă este și putem să punem „Produs în România”, trebuie să fie din fermele... animalele crescute în fermele din România. Deci nu doar adus, facturat în România și după aia spunem că e produs românesc. Nu, trebuie să fie animalele crescute în România.

Iar, la fel, în acel cod QR care vine pe ambalaj este inclusiv prețul de achiziție. Deci hipermarketul va trebui, în codul QR, să spună clar la ce preț a cumpărat produsul finit.

Iar un alt punct din acest proiect de lege este interzicerea comercializării produselor din carne sintetică sau carne sintetică produsă în laborator. Acest lucru vine, din nou, în sprijinul producătorilor români și trebuie să consumăm românește, trebuie să consumăm carne din România.

Dragi colegi, vă îndemn să votați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cristian Bordei.

## **Domnul Cristian Bordei:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, sigur, reglementarea comercializării produselor din carne este o idee bună, nu contestăm asta. Însă uneori, după cum știți, drumul spre iad poate fi pavat cu intenții bune. Și aș vrea să mă refer doar la art. 3, care prevede faptul că, pentru a se numi produs românesc, un produs de carne trebuie să fie făcut din carne din carcasă românească 100%.

Aș vrea să reamintesc inițiatorilor că în comerțul internațional Organizația Mondială a Comerțului a introdus așa-numitele reguli de origine pe baza cărora se emite certificatul de origine care certifică faptul că un anumit produs provine dintr-o anumită țară. Aceste reguli au doi piloni de bază: pe de o parte, este vorba de procentul de materii prime care provin din țara respectivă încorporate în acel produs, pe de altă parte, este vorba de procentul de muncă locală încorporat în acel produs.

Niciunul din aceste criterii în regulile Organizației Mondiale a Comerțului nu este dus până la 100%, așa cum prevede această inițiativă legislativă, și există riscul ca prin această reglementare care, repet, are intenții bune să se meargă la o chestiune absurdă, prin care anumiți producători români practic nu mai pot să-și pună marca „produs în România” pe produsele lor pentru că includ doar 80% carne din carcasă românească, dar sunt produse în România și, practic, îi pune pe picior de egalitate cu alți producători, care poate folosesc 100% carne din import. Deci se va restrânge la maximum numărul producătorilor care vor putea spune că vând un produs de origine românească, ceea ce cred eu că ridică un risc de a veni tocmai printr-un efect de bumerang contra producătorilor români.

Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Declar încheiate dezbaterile. A! Domnul Scarlat. Iertați-mă, vă rog!

## **Domnul George Scarlat:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege, chiar dacă nu ținem decât la șansa de izbândă, nu la paternitatea ideii.

Am să încep prin a clarifica și a-l completa pe colegul Matieș vizavi de decizia pe care noi am luat-o în cadrul Comisiei de agricultură prin a amenda acest proiect de lege și cu faptul că carnea și produsele din carne cu proveniența materiei prime 100% din carcasele din fermele din România vor trebui să fie comercializate în rafturi și vitrine separat față de celelalte produse din carne.

Este adevărat că, conform art. 5, este interzisă și comercializarea produselor din carne sintetică atât timp cât la nivelul Comisiei Europene și la nivelul Uniunii nu s-au luat și nu avem niciun regulament european sau altă decizie legislativă pentru a avea aceste consumuri, nici nu avem studii de impact asupra populației și a consumului de carne sintetică. Și, da, poate suntem printre primele state care au interzis acest produs, suntem hărăziți de bunul Dumnezeu încă cu animale și efective de animale sănătoase, cu o agricultură și suprafețe întinse, în care putem să ne asigurăm cu brio autoconsumul și, clar, o producție de alimente și produse alimentare de cea mai înaltă calitate.

Cu privire la faptul că astăzi în România, stimate coleg, discutăm, într-adevăr, de „produse în România”, ceea ce nu se confundă cu produs românesc, cu materii prime, așa cum vă spuneam, din fermele din România, este adevărat că sunt

materii prime de cea mai slabă calitate care vin în România, sunt fabricate, sunt vândute sub brandul românesc. De ce? Pentru că mai există totuși o urmă de ADN românesc în consumatorul român și își dorește calitate și, în același timp, să consume produsul fabricat din materii prime de bază autohtone. Și de aceea e nevoie de reglementare legislativă clară, în care am venit cu amendamente, inclusiv pe partea de contravenții, și am mărit semnificativ suma acestora, astfel încât să nu mai fie încurajați acești mari consumatori care astăzi aplică o practică comercială neloială, de înșelătorie a consumatorului prin sintagma „produs românesc” și cu culorile drapelului național; și toată materia primă este venită, în mod îndoielnic, din spațiul inclusiv comunitar pentru a fabrica aceste produse.

Mulțumesc.

Domnul senator Mihail Radu-Mihai.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă întrebare pentru inițiatori, nu știu dacă domnul Stănescu sau doamna Mirea Siminica sunt în sală, dar este important să lămurim.

În expunerea de motive inițiatorii subliniază faptul că intenționează „să protejeze bucătăria și tradiția alimentară”. Întrebarea pe care o am pentru inițiatori este dacă se așteaptă ca această lege să compenseze efectele negative pe care tot inițiatorii împreună cu Grupul PSD le-au introdus, prin creșterea TVA-ului la produsele tradiționale românești și prin faptul că țin blocată la Camera Deputaților, spre exemplu, o inițiativă legislativă privind lanțurile scurte.

Deci, pe de o parte veniți cu o inițiativă care, teoretic, ar trebui să ne umfle patriotismul cu multă carne, dar pe de altă parte ați luat măsuri clare împotriva producătorilor români.

Poate că o să avem un răspuns la această întrebare, dacă nu, o să vă răspundă alegătorii, la urne.

Mulțumesc.

Domnul senator László-Ődőn.

## **Domnul Fejér László-Ődőn:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi credem, UDMR, că e o inițiativă bună, binevenită, că trebuie să facem tot posibilul ca să stopăm importul de carne, să încetinim importurile de carne, și această lege ajută la acest lucru; susține agricultorii români să avem produs românesc produs în România.

Deci ăsta e viitorul, dacă vrem să ținem cu agricultura. Mulțumim frumos.

UDMR-ul va vota această lege.

Mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (L508/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul?

Dacă este prezent și dorește să intervină. Nu.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru administrație publică.

Mă scuzați, domnule președinte!

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea art. 13[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aprobată cu modificările și completările prin Legea nr. 227/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă.

În ședința din datele de 10 și 17 octombrie, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, motivarea respingerii fiind faptul că sterilizarea a fost și este considerată o soluție pentru reducerea numărului de câini aparținând rasei comune și oprirea înmulțirii necontrolate a acestora; și propunerea legislativă vizează modificarea dispozițiilor art. 13, astfel încât obligativitatea sterilizării să rămână exclusiv pentru câinii fără stăpân care sunt capturați de pe domeniul public și de către serviciile specializate și ulterior încredințați spre adopție.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Irineu Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În România avem o reală problemă cu abandonul câinilor pe domeniul public. Mulți dintre acești câini provin din curțile și casele oamenilor, generând costuri enorme pentru gestionarea lor.

Anul acesta au murit doi oameni sfâșiați de câini fără stăpân, iar în multe județe adăposturile sunt afaceri profitabile pentru unii politicieni, de multe ori fiind, de fapt, rețele bănoase de eutanasiere. În aceste adăposturi periodic sunt eutanasiați sute de câini. Știți cât costă o eutanasiere? Vă spun eu: trece de 700 de lei pe câine. Pe lângă costurile ridicate, grav e că sunt gestionate în mod barbar aceste probleme, omorând niște ființe nevinovate.

Statul beneficiază și de ajutorul ONG-urilor care se implică în gestionarea câinilor fără stăpân, dar cu tot ajutorul societății civile adăposturile sunt pline de câini, iar majoritatea dintre aceștia sunt puii aruncați de către cei care refuză să-și sterilizeze animalele de companie, nerespectând legea.

Mai mult, această inițiativă legislativă încalcă Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie, transpusă în dreptul intern de Legea nr. 60/2004. Singura cale eficientă pentru a rezolva problema animalelor fără stăpân este sterilizarea obligatorie a câinilor de rasă comună cu stăpâni, nicidecum nu trebuie sabotat acest efort.

Sincer, nu înțelegem inițiativa legislativă. Ar fi fost bine să fie aici inițiatori, care să o explice și să ne răspundă la întrebări.

De aceea USR va vota pentru raportul de respingere și împotriva legii.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L497/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul?

Dacă este prezent și dorește să intervină. Doamna senator Silvia Dinică.

Vă rog. Inițiator, da? Vă mulțumesc. Aveți cuvântul.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun foarte pe scurt. Este un proiect de lege prin care vom face un pic de bine, în sensul în care persoanelor nevăzătoare, persoanele care au nevoie de un câine însoțitor, să le dăm o șansă să iasă din casă, să nu mai fie nevăzuți, să le permitem accesul în locuri publice; acești câini sunt câini antrenați, câini dresați, lista de așteptare este undeva la doi ani.

Ce mai face acest proiect de lege? Mai scutește de la plata tarifului de omologare RAR. Sunt lucruri simple, minime, astfel încât să le putem da șansa acestor oameni să fie printre noi și să ducă o viață demnă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Domnule senator...

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Ca urmare a dezbaterilor, care au avut loc în cadrul mai multor ședințe, a fost adoptat un raport de admitere, cu unanimitate de voturi, a propunerii legislative, cu amendamente. Amendamentele se află în anexa la raport.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Cristescu.

Mulțumesc.

Voiam să mai completez: legea mai face încă ceva, probabil că inițiatorul legii a uitat, și anume că pentru persoanele cu handicap, pentru care ar trebui să facem mult mai mult decât facem în acest moment în Parlament, și nu numai, acestea pot deconta serviciile de taxi, dacă nu utilizează transportul în comun, sau pot utiliza autoturismul propriu și se poate deconta carburantul pentru aceste persoane.

De două ore ascultăm în plenul Senatului declarații politice, violență verbală și acțiuni de tip, știți dumneavoastră, de tip „rangă”, care s-au făcut de foarte mult timp de către cei de la USR, dar noi, Partidul Social Democrat, vom vota pentru această inițiativă. Și cred că nu ar trebui să pierdem timpul cu tot felul de declarații politice; acestea se susțin miercuri la plen.

Vă mulțumesc.

Votăm pentru această inițiativă.

Mulțumesc. Domnul senator Darău.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O mică corecție. Antevorbitorul se află în eroare, proiectul a suferit niște modificări prin amendamente, se pare că nu le-ați studiat până la capăt, și e păcat să amestecăm alte declarații politice cu un subiect atât de serios cum este cel cu persoanele cu dizabilități.

Acest proiect, înainte de a vorbi de câinii ghizi, mai face ceva, și anume: elimină tariful de omologare RAR pentru persoanele cu dizabilități care își modifică mașina personală, evident, pentru a le ajuta în acea dizabilitate, și am venit cu această propunere pentru că noi considerăm că statul nu mai trebuie să te jupoaie, în loc să te ajute atunci când ai o problemă de sănătate.

Subiectul câinilor ghizi, subiectul principal al acestei inițiative este unul de asigurare prin lege, fără echivoc, a accesului acestor câini ghizi împreună cu nevăzătorii în locurile publice, în taxiuri și în mijloace de transport, în supermarketuri și așa mai departe. Astăzi se întâmplă o mulțime de discriminări în astfel de cazuri. Proiectul de lege spune explicit și că nu se pot percepe taxe suplimentare, nici în taxi, nici în supermarket sau în alte spații publice.

În Brașov, de exemplu, în județul din care vin, sunt 2.000 de persoane încadrate la handicap legat de vedere, cam 1.000 în municipiu, 1.000 în restul județului. Pe stradă vedem foarte, foarte puțini. De ce? Pentru că majoritatea nu sunt independenți și pentru că, dacă ar ieși din casă, probabil și-ar risca viața. Acesta este rolul câinilor ghizi. Câinele ghid este un însoțitor pentru persoanele nevăzătoare. Sunt foarte puțini, de fapt, în România. Implică și niște costuri destul de mari și vrem să încurajăm astfel de însoțitori permanenți.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2023 pentru instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului de învățământ (L544/18.09.2023).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul subsecretar de stat Micu, pentru prezentarea proiectului. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege reglementează instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului de învățământ, și anume: echivalarea, respectiv recunoașterea probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale pentru examenul național de bacalaureat aferente anului școlar 2022–2023, renunțarea la organizarea evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a prin cele două probe transdisciplinare, respectiv limbă și comunicare și matematică și științe, pentru același an școlar 2022–2023, și organizarea concursului național de ocupare a posturilor didactice de predare din învățământul preuniversitar în sesiunea 2023 doar pe baza susținerii unei probe scrise, similar modalității de organizare a acestui concurs în sesiunile 2020 și 2021.

Având în vedere importanța măsurilor propuse, dar și contextul social în care acestea au fost luate, vă solicităm, cu respect, adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna președinte Monica Anisie, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 octombrie 2023 membrii comisiei au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (1) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna senator Silvia Dinică, aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru inițiator. Dacă tot am renunțat la evaluarea de clasa a VI-a și nu avem niciun indiciu să credem că pandemia și restul problemelor cu care se confruntă sistemul de educație nu s-au rezolvat, cum mai facem educație remedială, dacă renunțăm la evaluările acestea?

Mulțumesc.

Răspundeți în scris, da? Bine. S-a notat. Doamna senator Boancă Rodica.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru înțelesul tuturor celor de acasă, al românilor care ne urmăresc, trebuie spus faptul că noi, acum, aprobăm o hotărâre de guvern emisă în timpul domnului Ciucă, prin care se făceau o serie de derogări în vederea desfășurării examenului de bacalaureat 2022–2023, adică din iunie 2023. Noi astăzi suntem în 23 octombrie, da? Asta ca să înțeleagă și românii cum merg lucrurile în acest Parlament.

Și totodată aș vrea să remarc faptul că, în ultimele mandate ale prim-miniștrilor, am avut, așa, o succesiune de dezastre politice: de la domnul Orban, maestrul izoletelor, la domnul Cîțu, distrugătorul vaccinurilor sau, mă rog, al României, prin vaccinurile achiziționate, și domnul Ciucă,

reprezentativ rămas în istorie pentru greva din învățământ pe care n-a știut să o gestioneze; la momentul de față ne confruntăm cu dezastrul numit „domnul Ciolacu”, unde, încă o dată, se face dovada lipsei...

Timpul a expirat, doamna senator.

...respectului față de cadrele didactice, acestea fiind duse cu zăhărelul...

Timpul a expirat.

...că am văzut că se pricepe să cumpere zahăr domnul Ciolacu.

Domnul senator Pălărie Ștefan.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Bună ziua!

Foarte scurt. Mulțumesc, domnule președinte.

Colega mea a adresat o întrebare inițiatorilor. În cazul acesta inițiator era Guvernul României. Chiar dacă, într-adevăr, Guvernul s-a schimbat între timp, tocmai pentru că această ordonanță de urgență a Guvernului este cea care a fost dată în disperare de cauză, atunci când, pe data de 22 mai, au debutat cele mai largi proteste sindicale din domeniul învățământului din ultimii 18 ani.

În această ordonanță disperată de a face lucrurile să meargă mai departe în orice condiții, în timp ce, pe de o parte, ne aducem aminte, erau chemați reprezentanții profesorilor la Guvern și erau păcăliți că nu se poate, nu sunt bani, nu... Poate merge cu niște vouchere din fonduri europene, duceți-vă acasă, continuați să predați, da, dincolo de toate lucrurile acestea, ceea ce s-a mai tăiat și n-a fost spus, și merită să fie subliniat, de la proba de titularizare, posibilitatea de a intra în învățământ, a fost tăiată proba practică.

Nu degeaba toți profesorii și toți părinții se plâng că avem un învățământ eminamente teoretic și foarte puțin practic. Prin ceea ce a hotărât Guvernul să facă, a lăsat ca în anul acesta, 2023, să intre în cariera didactică, în cariera de profesori, oameni care nu au trecut, poate nici măcar o clipă, prin fața unui grup de elevi.

Or, tocmai pentru această chestiune, noi, cei de la USR, găsim că este cât se poate de grav ceea ce s-a întâmplat prin această ordonanță și vom vota împotriva raportului de admitere și împotriva legii.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Bodog Florian.

Vreau să îndrept doar o eroare materială, să nu cumva să creadă cei de acasă că toți cei care suntem aici suntem dezastre. Parlamentul României nu aprobă hotărâri de guvern.

Mulțumesc.

Corectă observația. Bine. Dezbaterile sunt încheiate.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 15, Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L754/28.11.2022).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 286/24.05.2023.

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, care au elaborat un raport comun. Doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Pe scurt.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate de către Biroul permanent în procedura reexaminării, pentru a întocmi acest raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 286/24.05.2023.

În ședințele separate din 18, respectiv 19 septembrie 2023, cele două comisii, analizând proiectul, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte acest raport comun de respingere a legii propuse la promulgare, întrucât Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Prin urmare, în situația constatării acestei neconstituționalități a unei legi în ansamblul său, Curtea a stabilit că pronunțarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări.

În consecință, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, să adopte acest raport comun de respingere a legii trimise la promulgare, pe care îl supunem plenului Senatului astăzi.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea aceasta s-a întors în Parlament în urma sesizării CCR.

Am impresia că astăzi, și de câteva săptămâni încoace, reprezentanții puterii se joacă prea mult cu sintagma „declarații politice”, probabil că tot la declarații politice ați fi încadrat atunci când v-am spus că este neconstituțională și când am făcut sesizarea la CCR, fiindcă, de fapt, PSD și PNL, în acest caz, au reușit chiar să bulverseze CCR.

Inițial legea prevedea, simplu, că directorii de extensie vor primi același salariu cu directorii de departament. La

propunerea PNL și UDMR, s-au adăugat, doar la Camera Deputaților, fără vreo legătură cu ce a stabilit Senatul, niște sporuri pentru risc și solicitare neuropsihică pentru angajații ANI, Agenției Naționale de Integritate.

Asta interesa deputații puterii la acel moment.

După sesizarea USR și datorită sesizării USR, CCR a declarat legea neconstituțională în ansamblul său, pentru că nici nu se putea altfel, este o lege cu un singur articol. Și vă citez din opinia CCR cu privire la forma adoptată de Senat, cea care privea doar directorii de extensie: „Reglementarea apare astfel ca fiind necesară pentru asigurarea drepturilor la salariu ale persoanelor care exercită această funcție, drept ce constituie o componentă a dreptului fundamental la muncă.”

Practic, CCR spune că inițiativa inițială era bună și necesară; mai bine le spuneați directorilor de extensie că nu vreți să apară în lege decât să-i aranjați, așa, la Camera Deputaților.

USR votează pentru raportul de respinge, dar cu aceste precizări importante.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile.

Legea rămâne la vot final.

Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (L469/01.11.2021).

Declar deschise dezbaterile asupra propunerii legislative. Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină inițiativa, dacă nu, Comisia pentru constituționalitate... Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură și media au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, desfășurate online și la sediul Senatului, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură și media supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Trifan Raoul-Adrian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Activitatea comisiei este reglementată astăzi prin Hotărârea nr. 624/1995 privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale a României pentru UNESCO, în conformitate cu obligațiile asumate de România.

PSD, ca de obicei, în foamea nestăvilită de a pune mâna pe instituții și de a le subjuga, dorea să schimbe în totalitate această instituție și controlul asupra ei, cu riscul major chiar de a scoate România din UNESCO. Pentru că în toate celelalte țări partenere UNESCO comisiile naționale sunt sub coordonarea Guvernului.

Practic, inițiativa aceasta toxică vizează reorganizarea comisiei ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, fiind luată de sub coordonarea Guvernului. Adică iese de sub coordonarea Ministerului Învățământului și trece sub control parlamentar.

Actualmente, comisia este compusă din 70 de membri, numiți prin ordin al ministrului învățământului, personalități marcante, la propunerea ministerelor, Academiei Române și altor instituții și organisme centrale.

USR va vota, bineînțeles, pentru respingerea acestei legi. Împotriva ei.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Ce să facem, stimați colegi? Colegul nostru nu observă că un parlament cu majoritate PSD a votat împotriva acestei inițiative.

Ea era plină de bune intenții, comisia nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze și are nevoie de o reformare. Doar că, din punct de vedere procedural, soluția găsită nu este cea corectă, pentru că UNESCO este un organism interguvernamental, iar comisia e menită să sprijine Guvernul în aplicarea deciziilor UNESCO și în colaborarea României cu Organizația Națiunilor Unite, pentru educație, știință și cultură.

Din acest punct de vedere, am decis că soluția este greșită și raportul este de respingere și

Mulțumesc, doamna senator. Alte intervenții dacă mai sunt. Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 17 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L501/22.11.2021).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Reprezentant al Guvernului nu mai este.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea acestui raport comun.

Doamna senator Monica Anisie, aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1 din 2011, prin care se stipulează faptul că Ministerul Educației

organizează admiterea la rezidențiat pe locuri și pe posturi, prin concurs național, cu tematică și bibliografie unică, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea universităților de medicină și farmacie acreditate.

Analizând propunerea legislativă, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (1) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (8), pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L427/11.10.2021).

Declar deschise dezbaterile. Inițiatorul dacă dorește să intervină. Nu.

Da. Domnule Ștefan Pălărie, vă rog. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să vorbesc în calitate de inițiator pe o serie de inițiative care vizau domeniul educației din România și care, din păcate, din nefericire, se încadrează cu toate, toate, la categoria „trecut”, al timpului trecut, întrucât ele nu au ajuns să fie dezbătute în perioada în care ar fi putut să producă modificări asupra legii în vigoare la acea dată, Legea educației naționale nr. 1 din 2011.

Începem cu marginal 19, unde inițiativa noastră a vizat o prioritate USR, și anume depolitizarea din învățământul românesc, și anume: a propus o serie de incompatibilități, incompatibilități între ocuparea unei funcții de conducere, îndrumare și control, în învățământul preuniversitar, și funcția de președinte, vicepreședinte în structurile de conducere.

Bun, în consecință, noi o să votăm „abținere” la raportul de respingere și „abținere”, de asemenea, la lege, la propunerea de lege, pentru că depolitizarea sistemului de învățământ rămâne în continuare o prioritate pentru noi, la USR, și ne-am fi bucurat să fie o prioritate pentru toți parlamentarii, indiferent de grupul politic.

Mulțumesc.

Alte...

Inițiatorul a prezentat.

Acum o rog pe doamna președinte Monica Anisie să prezinte punctul de vedere întocmit de către... raportul întocmit de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru învățământ.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1 din 2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul accesării altor surse de finanțare, în vederea implementării Programului „Școală după școală” în cât mai multe comunități.

În ședințe separate, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru învățământ și Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat avizele primite, punctele de vedere, au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, cu un amendament respins, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 cu (3) lit. n) din Constituția României, republicată, și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (1) din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 cu (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, doamna președinte.

S-au înscris la cuvânt doamna senator Silvia Dinică și domnul senator Irineu Darău.

Având în vedere și timpul, și art. 102, care spune că fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant, dacă vă...

Am înțeles.

Domnul senator Darău. Mulțumesc.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect propunea încă din 2021 noi surse de finanțare pentru implementarea Programului „Școală după școală”, respectiv posibilitatea autorităților locale de a asigura anumite tipuri de cheltuieli, referitoare la mese zilnice, materiale necesare desfășurării activităților, plata cadrelor didactice.

Fiindcă ne dorim ca și dacă, uneori..., de multe ori, Guvernul nu implementează aceste lucruri la nivel național,

măcar autoritățile locale să poată să facă astfel de proiecte integrate de școală după școală, inclusiv cu masă caldă, la nivel local.

Astăzi, milioane de părinți trebuie să găsească o soluție în fiecare zi pentru orele în care ei sunt la muncă, iar copiii sunt acasă.

E o întrebare la care școala românească, înțepenită în timp, adormită în planul-cadru vechi de zeci de ani, nu are niciun răspuns, nici chef să caute vreunul. Pentru că asta este educația din România, pe care o sărbătorim în aceste zile, una fără chef să găsească soluții sau răspunsuri la problemele reale ale copiilor și părinților.

USR a venit cu soluții încă de mult: școala cu program prelungit, cunoscută ca „școala după școală”, este singura variantă de educație pentru viitor, una în care părinții nu duc grija copiilor în timpul serviciului, una în care copiii își continuă și diversifică studiile sub supravegherea personalului calificat.

Școala după școală înseamnă cursuri dimineață, masă caldă la prânz și un program adaptat nevoilor copiilor dupăamiaza: efectuarea temelor, învățământ remedial, pregătire pentru performanță, sport, opționale.

Alte intervenții? Nu mai sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L663/31.10.2022).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, în vederea prezentării raportului.

Doamna președinte Monica Anisie, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii unor incompatibilități între funcțiile de conducere din cadrul unităților de învățământ, al inspectoratelor școlare și unităților conexe ale învățământului preuniversitar și calitatea de membru al organelor de conducere de la orice nivel teritorial ale partidelor politice.

În ședința din 3 octombrie 2023, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea și completarea unui act normativ pot fi realizate numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Prin urmare, Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (1) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Dinică, aveți cuvântul.

Foarte scurt, că știu că este târziu, o singură remarcă. În 2022, doar doi din cei 42 de inspectori nu aveau afiliere politică formală. Cam acolo suntem cu politica în educație și rezultatele le vedem cu toții.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L703/14.11.2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină.

Dacă nu, o rog, în continuare pe doamna senator Monica Anisie să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ.

A, inițiator! Îmi cer scuze, domnule senator, n-am... Aveți cuvântul, domnul senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și la marginal 21, la fel o să vă rog, îngăduința de a avea un minut de intervenție pentru a prezenta...

Domnule senator, o să vă rog să luați cuvântul pe dezbateri generale, pentru că inițiatorii sunt cu toții deputați. Aveți... veți avea cuvântul pe dezbateri generale după prezentarea raportului.

Mulțumesc.

E în regulă. Mă mut la microfonul central.

Deci, doamna senator Monica Anisie, raportul, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 49 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, și anume alin. (5), potrivit căruia: „unitățile de învățământ special pot fi și centre de resursă și asistență educațională pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă”.

În ședința din 3 octombrie 2023, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Prin urmare, Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (1) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri, domnule senator Ștefan Pălărie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încep cu finalul, și anume USR va vota „abținere” la acest raport de respingere, deși, din punct de vedere tehnic, e normal ca legile care nu mai sunt în vigoare să fie respinse.

Însă aș vrea doar să spun că această inițiativă, care viza sprijinirea procesului de integrare a copiilor cu dizabilități și, mai precis, transformarea școlilor speciale în huburi care pot să ofere suport, consultanță și chiar resurse necesare profesorilor din toată țara care se luptă cu această... acest nou fenomen, și anume integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă – și, de cele mai multe ori, ei sunt total nepregătiți, neștiind nici ce fișe să utilizeze, nici care este metodologia, nici cum să procedeze –, această inițiativă, așa cum spuneam, a ajuns să fie aproape parte componentă din noua lege a educației.

Ceea ce sigur că ne onorează și ne bucură e să vedem că propunerile noastre au fost corecte, dar ne și întristează să vedem că lucruri care ar fi putut să intervină și să devină operaționale mai devreme au fost ținute la sertar până ca aceleași lucruri să fie, de fapt, pronunțate de către Guvern.

În consecință, așa cum spuneam, vom vota „abținere” la raportul acesta de respingere.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

În fine, punctul 21, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L563/09.10.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt.

La marginal 21 avem această inițiativă care își propunea să îmbunătățească viața studenților. Cum anume? Dându-le posibilitatea să se poată înscrie, din confortul unui calculator conectat la internet, pentru absolut orice program de licență, masterat sau doctorat din România.

Platforma pe care noi am propus-o se numește „Univedu” și ea, așa cum spuneam, venea într-un pachet care să facă mai facilă și mai ieftină viața de student în toate formele sale.

Din păcate, această inițiativă, pe care o va respinge plenul procedural, a fost una foarte plimbată: s-a dus la Camera Deputaților, s-a întors la Senat, iar a fost întoarsă, din nou, pierzând timp prețios, mai ales atunci când unele lucruri necesită mult timp pentru implementare.

Anunț, cu această ocazie, că o vom depune, într-o formă modificată, pentru Legea învățământului superior, cu modificări în așa fel încât universitățile care deja au propriile platforme de înscriere să o poată face prin redirecționare, fără să mai fie amestecate lucrurile.

Deci vom depune din nou inițiativa aceasta pe noua lege a învățământului, într-o formă îmbunătățită. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte...

Prezentarea raportului, doamna senator Monica Anisie. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 cu (2) din Constituție.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 cu (8) din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Intervenții din sală. Pe dezbateri?

Doamna senator Liliana Sbîrnea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

O parte din aceste inițiative pe care astăzi le respingem și care modificau Legea nr. 1 au fost preluate în noua lege a educației și, prin votul majorității, acestea au rămas în lege și au intrat în vigoare.

Una dintre ele este aceea a incompatibilităților, și anume că directorii nu pot ocupa funcții de conducere la nivelul partidelor politice. Din păcate, această... acest lucru se adresează doar învățământului preuniversitar și aprecierea noastră este că ar fi trebuit, cumva, să cântărim mai mult această decizie, pentru că partidele politice au nevoie de oameni educați și oameni de valoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Continuăm lucrările și trecem la votul final.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru aderarea la Acordul deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, de implementare a Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru ratificarea Protocolului, semnat de partea română la Skopje la 30 noiembrie 2021, de modificare a Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru stabilirea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, precum și pentru completarea art. 115 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor (L555/2023).

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Camera decizională.

**Domnul Sorin Lavric**

**:**

Trei. E și Stan Ioan.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

OK. Da.

95 de voturi pentru, un vot contra, o abținere. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 2 avem Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri (L156/28.03.2022).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră... prima Cameră sesizată.

Acum

Da, da, am numărat.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 3 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum și unele măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene (L553/03.10.2023).

Raportul este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (L414/26.06.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Pentru început,

Acum,

Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2023 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat (L552/03.10.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență sunt supuse votului dumneavoastră.

Vot, vă rog.

100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L406/26.06.2023).

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață (L407/26.06.2023).

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă. Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic „Valea Jiului” – SA pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan (L559/03.10.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun, pentru început, votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

87 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, două abțineri. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

Pentru motivarea votului mai doriți să luați cuvântul, domnule senator?

A apăsat pe buton și s-a înscris la cuvânt. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar atâta vreau să vă citez... noi am votat împotrivă și doar atâta vreau să vă zic: acest proiect de lege propune continuarea activității de închidere a minelor, nu cum a declarat, fake, reprezentantul PSD.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile (L433/10.07.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Pentru început,

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L567/16.10.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun, pentru început, votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

97 de voturi pentru, două voturi contra, o abținere. Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum,

Acum,

Vă mulțumesc.

La punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (L508/05.09.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L497/05.09.2023). Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun mai întâi votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

101 voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere.

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2023 pentru instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului de învățământ (L544/18.09.2023).

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

La punctul 15 avem Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L754/28.11.2022).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 286/24.05.2023.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor,

Punctul 16, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (L469/01.11.2021).

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L501/22.11.2021).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L427/11.10.2021).

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Camera decizională.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L663/31.10.2022).

Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L703/14.11.2022).

Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 21 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L563/09.10.2023).

Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei e de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

79 de voturi pentru, 19 abțineri. Raportul a fost adoptat. Stimați colegi,

Avem, în final, înainte de a închide ședința, o notă pentru exercitarea dreptului de către parlamentari, a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2023 pentru completarea art. 24 din Legea drepturilor pacienților nr. 46/2003 – în procedură de urgență;

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici – procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică – tot în procedură de urgență;

4. Lege pentru modificarea art. 331 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;

5. Lege privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX;

6. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia – procedură de urgență;

7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2023 pentru completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 62/1999 privind înființarea Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare – procedură de urgență;

8. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19 – tot procedură de urgență;

9. Lege pentru modificarea art. 31 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate;

10. Lege pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;

11. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – procedură de urgență;

12. Lege pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 2022, de modificare a Convenției dintre România și Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, așa cum a fost modificată de Protocolul și Protocolul adițional semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011;

13. Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Finanțare adițională pentru Proiectul privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 25 mai 2023 – procedură de urgență;

14. Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind prevenirea și reducerea poluării din spațiul rural în România) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 6 aprilie 2023 – procedură de urgență.

Termenele de sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 23 octombrie.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – astăzi.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486602]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 145/14.XI.2023 conține 36 de pagini.**

Prețul: 180 lei