Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 30 octombrie 2023, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 75.

Ședința este condusă de subsemnatul, președintele Senatului, asistat de doamna senator Roberta-Alma Anastase și domnul senator Marius Hemelnicu... Humelnicu, scuze!, secretari ai Senatului.

Dacă pe procedură...?

Vă rog.

## **Domnul Sergiu Cosmin Vlad:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că astăzi se împlinesc 8 ani de la tragedia de la Colectiv, dragi colegi, vă propun să ținem un moment de reculegere, să ne ridicăm în picioare, în memoria celor 65 de oameni morți și sutelor de răniți de atunci.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii,

Programul de lucru pentru această zi – lucrările plenului Senatului, începând cu momentul deschiderii lucrărilor ședinței plenului.

Sunt intervenții în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt intervenții,

Supun la vot programul așa cum a fost el anunțat.

Din 79 de voturi exprimate, 61 pentru, 17 împotrivă, o abținere.

Programul a fost adoptat.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi...

Cum?

OK. Pe procedură, la secțiunea II, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă propun ca, la secțiunea a II-a de astăzi, să mutăm punctul 14 pe poziția a cincea. Având în vedere că este ordonanța Guvernului care privește reglementarea jocurilor de noroc, să o mutăm pe poziția 5, în așa fel încât să ajungem s-o dezbatem astăzi.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**

Supun la vot propunerea domnului senator. Cine este...?

Din 76 de voturi exprimate, 32 pentru, 16 împotrivă, restul abțineri.

Deci propunerea nu a fost adoptată.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Cea de-a doua finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creșterea verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iulie 2023 (L585/2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Alin Chitu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai fac încă o precizare, alături de precizările făcute de domnul secretar de stat privind plata serviciului datoriei publice aferent împrumuturilor, rambursarea capitalului, achitarea dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente împrumuturilor se asigură, conform legislației privind datoria publică, prin mecanismul finanțărilor rambursabile contractate de Guvernul României.

În ședințe separate, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru politică externă au dezbătut și au adoptat un raport comun de admitere, fără amendamente.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Alin Chitu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne,

## Stimați domni,

Împrumutul este destinat finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice și este avut în vedere în Planul de finanțare pe anul 2023. Sumele împrumutului vor putea fi trase imediat după intrarea în vigoare a acordului, respectiv după ratificarea prin lege.

Contextul este: în baza aprobării Guvernului și a Președintelui României de la data de 17 iulie 2023, a fost semnat Acordul de împrumut DPL 2 menționat mai sus, în valoare de 591,9 milioane de euro.

Contractarea împrumutului a fost condiționată de adoptarea unor acțiuni de reformă îndeplinite anterior negocierii, printre care consolidarea incluziunii și administrării fiscale și susținerea decarbonizării și a rezilienței climatice.

Termenii financiari aferenți sunt: maturitate de 12 ani, din care 5 ani perioadă de grație, și rambursarea în rate semestriale egale în perioada 2028–2035, rata de dobândă fiind dobânda variabilă (bazată pe Euribor la 6 luni) plus o marjă variabilă, indicativ fiind la aproximativ 0,54%, iar banca mai percepe un comision de 0,25 din suma împrumutului, plătibil la 60 de zile de la data intrării în vigoare a acordului.

Ministerul Finanțelor susține, în forma raportului adoptat, respectiv în forma Guvernului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**

## Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun.

Îl invit pe reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac mențiunea că, la invitația domnului senator Antal Loránt, avem prezent la lojă un grup de 40 de persoane din orașul Cristuru Secuiesc, județul Harghita.

Bine ați venit!

Dacă sunt doritori care să intervină la secțiunea dezbateri pe acest punct?

Doamna senator Șoșoacă, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Nu știu dacă vreunul dintre dumneavoastră a parcurs textul tratatului, ca să vedeți pentru ce ne împrumutăm. Alți bani, altă distracție. De unde-i plătim nu știu, că nu producem nimic.

Deci la anexa nr. 1, secțiunea I, pilonul I – „Consolidarea incluziunii și administrării fiscale”, pct. 1 e pentru implementarea vestitului PL-x 145, ceea ce înseamnă că... „protecția familiilor și persoanelor singure din România, cu venituri scăzute, care sunt în sărăcie financiară relativă”. Deci să înțeleg că veți construi case din aceste fonduri, că le veți da o sumă de bani pentru a-și acoperi foamea? Ce faceți?

Dar, interesant, al doilea punct este „măsuri de accelerare a dezinstituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, pentru a permite tranziția acestora din instituțiile publice în comunități”. Foarte interesant! Nici în instituțiile publice nu au niciun drept și nu li se respectă nimic, ce o să fie în comunități de ele... Vai de capul lor!

Și, cel mai important, restul punctelor, cum să le dăm bani:

– ocuparea forței de muncă pentru PSF din Ucraina;

– măsuri integrate în școlile gazdă pentru ca elevii PSF din Ucraina și cei din comunitatea gazdă să beneficieze în mod egal de finanțare și alte drepturi;

– cursuri de inițiere în limba română a adulților PSF din Ucraina, pentru a stimula integrarea acestora pe piața muncii din România.

Dumneavoastră chiar vă bateți joc de noi? Adică nu există niciun ban pentru ca românii din afara granițelor țării, jumate din țara asta, să se întoarcă în România, iar noi le dăm bani cetățenilor ucraineni ca să se integreze pe piața forței de muncă în România?! Iar pentru românii noștri... îi dăm afară și vin străinii încoace în locul lor?! Este inacceptabil!

## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**

Mai sunt alte intervenții?

Domnule Titus Corlățean, vă rog.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acum vă spun cu obiectivitate: noi am avut și la Comisia de politică externă o audiere, spun eu, serioasă, cu reprezentanții Ministerului Finanțelor invitați, cu foarte multe întrebări și o discuție serioasă.

N-au existat rezerve de fond, au fost niște chestiuni de natură politică din partea unuia dintre partidele de opoziție. Cert este că am avut motive serioase să votăm pentru ratificarea acestui acord, care este și în condiții financiare corecte, care confirmă lucruri pe care noi deja le facem, apropo de macrostabilizare, dar și chestiunea care ne interesează: aceste politici de dezvoltare, creștere verde și incluzivă.

Acum reprezentantul Guvernului poate să răspundă punctual la niște lucruri care au fost ridicate și care pot fi prezentate într-o manieră personală. Eu vă spun că ne-am uitat cu atenție la acest acord și n-am găsit motive de rezervă, așa încât noi vom vota ratificarea acestui acord pe care România l-a semnat deja cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:**

## Vă mulțumesc.

Cum nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la New Delhi la 28 martie 2023 (L564/2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Bachide.

## **Domnul Eduard Bachide** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Acordul are ca scop promovarea cooperării bilaterale în domeniul apărării dintre cele două state, în concordanță cu legislațiile naționale și cu obligațiile internaționale asumate de către acestea.

Principalele domenii de cooperare în domeniul apărării prevăzute de acord sunt:

– promovarea cooperării între industriile de apărare ale părților în diverse domenii de interes reciproc, inclusiv transferul de tehnologie;

– asistență tehnică, instruire și producție în comun;

– promovarea contractelor bilaterale, a cooperării în domenii precum mentenanța produselor destinate apărării, medicină, știință și tehnologie.

Precizez că, prin Hotărârea nr. 45 din data de 15 martie 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat semnarea acordului.

## Mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun.

Îi dau cuvântul doamnei senator Pauliuc, pentru prezentarea raportului.

## Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională împreună cu Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la New Delhi – cred că e..., ăsta e, da? – la 28 martie 2023.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile, cele două comisii, au elaborat un raport de admitere. Pe parcursul unor ședințe separate, membrii celor două comisii au făcut un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică vă prezintă astăzi raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

În cuprinsul proiectului de lege... Republica India reprezintă unul dintre cei mai importanți parteneri ai României din regiunea Asia – Pacific, fiind al patrulea cel mai mare partener comercial din această regiune, iar relațiile economice și dialogul politic bilateral sunt pe un trend ascendent. În acest context, s-a încheiat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la New Delhi la 28 martie 2023.

Acordul are ca scop promovarea cooperării bilaterale în domeniul apărării între cele două state, având ca principale domenii de cooperare pe cel militar, prin pregătire, sport, schimburi culturale, schimb de informații și experiență, mentenanța produselor destinate apărării, proiecte bilaterale legate de echipamente și componente pentru apărare, transfer de tehnologie, asistență tehnică, instruire și producție în comun, domeniul medicinei, științei, tehnologiei și cercetării și al dezvoltării militare.

Vă mulțumim.

La dezbateri dau cuvântul doamnei senator Șoșoacă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că aici mă bazez pe pregătirea dumneavoastră, pentru că în textul tratatului..., de fapt, fiind o colaborare din punct... pe ceea ce înseamnă tehnică militară și în tot ceea ce înseamnă domeniu militar, nu se explică, de fapt, în ceea ce constă.

Pe mine mă îngrijorează acest tratat, în condițiile în care avem deja două războaie: unul aproape de noi, unul între Israel și Palestina, care deja se extinde între Israel și țările arabe. Știm foarte bine India de partea cui este.

Problema mea este că toate informațiile și materialele clasificate primesc următoarele niveluri de clasificare: strict secret de importanță deosebită, strict secret, secret, secret de serviciu, ceea ce înseamnă că cel puțin noi, parlamentarii care nu facem parte din comisiile de specialitate și care nu avem acces la secrete de serviciu, secret de stat și așa mai departe, nu vom ști niciodată ce înseamnă acest tratat și cum s-a desfășurat.

Poate cineva, dumneavoastră sau cei de la Guvern, sau cei de la Comisia de apărare, să ne explice, de fapt, amănuntele acestui tratat? La ce vă referiți, în amănunt, cu privire la acest acord între cele două state?

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și aici Comisia de politică externă a fost sesizată pentru raport comun, de această dată cu Comisia de apărare.

Trebuie să vă spun că acest acord nu produce revoluții, nu semnifică ceva ieșit din comun. Aș spune că e, mai degrabă, un acord standard, asupra căruia CSAT-ul s-a aplecat cu atenție în prealabil, respectând regulile în materie. De exemplu, în materie de schimb de informații este firesc să existe o protecție a datelor care sunt comunicate între parteneri.

Acum trebuie să știți că România a avut inspirație încă în 2013 – eram ministru de externe și am făcut vizita oficială la New Delhi – să semneze o declarație de parteneriat extins cu India. În condițiile în care actorii internaționali evoluează, India este un actor extrem de important, foarte mulți îi fac curte acestui stat. România a fost îndeajuns de înțeleaptă să promoveze și să aibă o serie de activități în relație bilaterală care sunt relevante.

Regulile sunt foarte clare din acest punct de vedere: cine face parte din Comisia de apărare, respectiv comisiile de control, toți acești distinși parlamentari au acces, potrivit regulilor în materie, atunci când este vorba să se uite împreună cu instituțiile de securitate națională ale statului român la un acord sau la altul.

Nu sunt probleme – și o spun cu toată responsabilitatea. Grupul senatorial PSD va vota acest acord și ratificarea acestui acord bilateral.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cum nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L561/2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Chitu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni,

Prin prezentul proiect se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023.

Sunt o serie de măsuri, printre care monitorizarea execuției bugetare pe baza datelor și informațiilor gestionate de Ministerul Finanțelor la nivelul ordonatorilor de credite și instituțiilor publice aflate sub autoritatea/coordonarea/ subordonarea acestora cu privire la cheltuielile efectuate, prin organizarea unei structuri de specialitate. Structura nouînființată ori de câte ori constată depășiri cu peste 20% față de costul mediu al achizițiilor de produse/servicii/ echipamente și/sau execuție de lucrări sau costul mediu al cheltuielilor curente și de capital aferente unor instituții publice similare, după caz, sesizează structura de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor. De asemenea, o procedură similară este aplicabilă și în cazul cheltuielilor de capital.

Ca urmare a sesizărilor efectuate de noua structură de specialitate, se vor controla procedurile de achiziție publică din punctul de vedere al cheltuielilor cu materiale, se va controla modul de evidențiere a bunurilor proprietate publică/privată a statului la nivelul autorităților publice locale și, de asemenea, va efectua constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii la entitățile verificate.

Mai departe, se pune în aplicare Regulamentul UE din 2023 nr. 956 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră, cu aplicabilitate la nivel unional de la 1 octombrie 2023, prin înființarea unei structuri de specialitate cu atribuții principale de reglementare și aplicare a regulamentului.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte Neagu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia buget, finanțe a analizat proiectul de lege și avizele primite timp de două săptămâni.

Vreau să vă spun și să vă spunem, stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică au transmis avize favorabile, Comisia pentru administrație publică a transmis aviz favorabil, cu amendamente admise, care au fost luate în discuție de către Comisia de buget, finanțe, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisia de buget, finanțe a ținut cont și de solicitările organizațiilor de profil: Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Orașelor din România, Asociația Comunelor din România, Asociația Municipiilor din România.

Repet, a ținut cont și de avizul favorabil, cu amendamente admise, al Comisiei de administrație și, astăzi, cu o majoritate de voturi, a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, care se regăsesc în anexele nr. 1 și 2 ale proiectului de lege, făcând parte integrantă din prezentul raport.

Ca urmare, supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri s-au înscris doi senatori.

Dau cuvântul doamnei senator Anca Dragu.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nicio zi de plen fără un OUG de la Ministerul Finanțelor. Un OUG cel puțin discutabil și cel despre care vorbim astăzi și pe care va trebui să dăm un vot.

Este un OUG cu câteva părți, trei părți, care nu au legătură una cu alta, pe principiul cu de toate: și cu carne, și cu varză. Și, cumva, în spatele unei prevederi corecte își fac locul alte două prevederi total ciudate. Deci prin acest OUG se instituie o structură de specialitate pentru înființarea acestui mecanism de ajustare a carbonului la frontiere. Corect. Este un regulament european care spune: bun, noi în Uniunea Europeană avem costuri mai mari pentru că facem aceste eforturi de înverzire a întregii activități și atunci trebuie să găsim un tratament fiscal pentru orice înseamnă import care nu ține cont de regulile verzi. Dar, pe lângă această transpunere – mă rog, această implementare – a Regulamentului nr. 956, avem două prevederi total ciudate.

Una se referă la creșteri salariale la Ministerul Finanțelor. Și numai acolo. Ministerul Finanțelor, ANAF și vamă. Și, deși în expunerea de motive Ministerul Finanțelor ne spune cum trebuie să fim atenți la deficit, că avem o procedură de deficit excesiv, vine cu un articol în care zice: uitați de deficit, uitați de cheltuieli, uitați de nevoia de reducere a cheltuielilor, noi, cei de la Finanțe, ne vom crește salariile. Cu cât? Nu știm cu cât, nu scriem în această ordonanță cu cât. Cu cât e nevoie pentru a crește salariile tuturor la nivelul unora care au obținut decizii ale instanțelor.

Știți că, într-un alt OUG, Ministerul Finanțelor îngheață orice decizii ale instanțelor pe care trebuie să le plătească statul către diverși salariați persoane fizice care au obținut drepturi litigioase în instanță. Deci pentru unii e mumă, pentru alții ciumă regula asta cu deficitul bugetar, iar Ministerul Finanțelor aplică vorba „cine împarte parte-și face”, până la urmă. A treia prevedere foarte ciudată se referă la înființarea acestei poliții a achizițiilor. Și, deși avem Curtea de Conturi și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Ministerul Finanțelor simte nevoia să aibă propriul polițist pentru achiziții publice și înființează o structură, până la nivel teritorial, care va merge peste instituții, peste primari, primării, să vadă dacă nu cumva achizițiile publice nu sunt în regulă. Dar, repet, aceste structuri deja există. Or, se face o dublare din ce motiv? Pentru că fiecare partid din această mare coaliție dorește să controleze primarii și instituțiile.

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Cseke Attila și, pentru că trebuie să particip la o activitate, va continua ședința domnul senator Guran.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

E o ordonanță de urgență a Guvernului, nr. 81, destul de mult discutată în sfera autorităților administrației publice locale, dar nu numai. Noi credem că această ordonanță ridică destul de multe semne de întrebare și probleme, drept care am făcut și amendamentele care au fost dezbătute. Și mulțumesc colegilor din Comisia de buget, finanțe care au susținut aceste amendamente, respectiv celelalte amendamente, depuse de alți colegi senatori.

În primul rând, această ordonanță, în mod clar, afectează principiul autonomiei locale, care este un principiu constituțional și pe care trebuie să-l avem în vedere la fiecare proiect legislativ pe care îl are Guvernul sau îl are Parlamentul.

În al doilea rând, instituirea unui alt mecanism de monitorizare și control pe achiziții publice, pe lângă cele existente – ANAP și Curtea de Conturi –, nu va determina decât o birocrație excesivă în plus și încetinirea administrației publice locale în principal, pe care, de altfel, toți cei din sală, respectiv și cei de la Guvern o consideră ca fiind un motor al economiei. Atunci, de ce tot instituim alte pârghii și alte atribuții ca să îi mai controlăm încă o dată?

De asemenea, monitorizarea acestei diferențe de prețuri la categorii de lucrări sau servicii asemănătoare, hai să spunem – că similare nu prea pot fi – asemănătoare, și, dacă această diferență este de peste 20%, instituirea unor măsuri este iarăși o problemă. Pe Legea achizițiilor publice din România, care este conformă cu directiva Uniunii Europene, o autoritate locală nu are nicio pârghie de a determina cine este câștigătorul achiziției publice, mai ales că prețul cel mai mic este un criteriu determinant la achiziția publică, astfel încât pot să apară, evident, diferențe, care pot să apară și din salarizarea resursei umane în lucrarea respectivă și pe anumite zone geografice și așa mai departe. Deci și aici avem o reglementare care în practică nu va crea decât anumite probleme.

Mulțumesc.

Stimați colegi, suntem de-abia la punctul 3 și ne apropiem de ora 17.00.

Domnule Cristescu, o scurtă intervenție, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să vin în completarea colegilor mei.

Au fost mai multe amendamente admise la comisie. Și eu vreau să le mulțumesc colegilor senatori pentru că nu am permis, până la urmă, ca ordonanța să treacă în această formă, pentru că aveam suficiente instituții care să verifice administrațiile publice locale. Astfel că, în numele Grupului PSD, am depus un amendament prin care primăriile de orașe, primăriile de comune, dar și consiliile județene să nu fie verificate de această entitate, pentru că nu era cazul să se întâmple lucrul ăsta, având în vedere faptul că avem Curtea de Conturi care verifică, avem Agenția Națională a Achizițiilor Publice și, mai mult decât atât, sunt instituții care verifică obiective de investiții, cum ar fi Ministerul Dezvoltării.

Pe de altă parte, voiam să clarific și situația în care doamna senator Dragu mai devreme făcea vorbire la acele măriri de salarii. Printr-un amendament al colegilor de la UDMR, care a fost trecut la Comisia buget, finanțe, s-a eliminat acea prevedere din ordonanță. Așa că, după părerea mea, în acest moment nu mai există niciun fel de problemă cu privire la această ordonanță. Pentru că de aceea suntem în Parlament, de aceea suntem senatori, ca, atunci când o ordonanță trebuie să fie amendată, să o facem și într-adevăr să facem o legislație bună. Nu consider că mai este nevoie să mai inventăm tot felul de departamente și tot felul de instituții care să mai reverifice administrațiile publice locale din România, în condițiile în care avem o grămadă de instituții care fac acest lucru. Vă mulțumesc.

Și Partidul Social Democrat va vota pentru această ordonanță, dar cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Doamna senator Șoșoacă.

Mulțumesc.

Eu voi vota împotrivă, dar am vrut să menționez un lucru. Azi sunt extrem de mulțumită pentru că, în sfârșit, UDMR-ul a invocat Constituția României și a solicitat să fie respectată. De aceea, cred că mai avem puțin și în curând vă garantez că UDMR-ul va invoca și articolele 1, 2 și 3 din Constituția României și de 1 decembrie UDMR-ul va intona imnul „Deșteaptă-te, române!”, cu mâna pe inimă, și, bineînțeles, va striga din toți rărunchii: „Treceți, batalioane române, Carpații!”

Mulțumesc frumos.

Domnul senator Neagu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul acesta de lege, pe care am reușit să îl amendăm, prevedea o prorogare în afara legii, pur și simplu, privitor la Legea salarizării nr. 153/2017, și niște măriri de salarii cumva arbitrare, printr-un ordin de ministru.

Mulțumesc colegilor de la Comisia de buget, finanțe, care ne-au acceptat acel amendament prin care eliminam o discriminare, aș zice eu, față de celelalte ministere. Să știți că acesta a fost și argumentul doamnei subsecretar de stat, că, cumva, sunt colegi de la alte ministere care au cu 50% salarii mai mari. Și, știm foarte bine, este o criză bugetară, nu cred că este momentul să mărim acele salarii, mai ales prin încălcarea legii, prin ordin de ministru. Și noi chiar i-am propus doamnei ministru să vină cu grilele și să încercăm mărirea grilelor, da, pe baza acestor modificări. Mulțumesc și colegilor din opoziție, de la UDMR. Chiar dacă e o alăturare împotriva naturii, au votat și au avut și ei un amendament similar.

Mulțumesc.

Domnule senator Țâgârlaș, vă rog... Domnul Neagu? Vă rog, microfonul 2.

Vreau și eu să spun o treabă foarte reală.

Deci, de multe ori, trebuie să înțelegem comisiile de specialitate ale Parlamentului, ale Senatului implicit. Chiar trebuie să fie extrem, extrem de atente atunci când vin proiecte de lege cum a fost și acest caz și care, din foarte bunele intenții, trădează... și, probabil din cauza vitezei, a modului în care va trebui să ne raportăm la ceea ce se

întâmplă în plan intern, cauzat și de evoluția planului extern, duc la situații care nu întotdeauna sunt corect discutate cu toți actorii.

Și aici a fost o problemă, problema principală, pentru că bugetul de stat are niște componente, care se oglindesc și în bugetele consolidate ale administrației publice locale. Și va trebui să fim atenți. Pentru că, dacă ne dorim să continuăm investițiile publice, atunci trebuie să avem încredere în instituții ale statului care controlează aceste investiții publice – este cazul și al Curții de Conturi, și al ANAP-ului – și să nu venim să creăm o instituție care poate fi benefică, dar poate crea o problemă sau o presiune, în special, către administrația publică.

A fost cazul pentru care noi am analizat cu foarte mare răspundere – toți colegii din cele două comisii – și amendamentele, dar și solicitările care au venit de la asociațiile patronale ale administrației publice, așa cum spuneam și la citirea raportului. Adică nu putem să trecem cu vederea când observăm că, în definitiv, în aceeași linie, atât Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, cât și Asociația Municipiilor din România și Asociația Comunelor sau Orașelor au puncte de vedere extrem, extrem de apropiate.

Și mai e o problemă în contextul acestei ordonanțe, o problemă care va trebui rezolvată fără echivoc. Inechități în sistemul public de salarizare există și recunoaștem cu toții. Nu este doar cazul Ministerului de Finanțe, pentru că aceeași treabă o putem găsi, poate, la Statistică sau la Prognoză sau în cadrul altor instituții sau ministere de linie și de fiecare dată știm că instanțele, atunci când dau deciziile definitive, sunt și obligatorii. Și va trebui să ne cam hotărâm cu toții ce avem de făcut: fie înaintăm pe 153 și venim și găsim reglementările corecte încât să depășim discrepanțele, să le așezăm normal, fie printr-un act, tot de voință, al Guvernului împreună cu noi, în momentul în care asigurăm ca aceste discrepanțe să dispară, să se așeze pe întregul sistem public.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc.

Salutăm prezența unui grup de profesori și elevi de la Școala „Paradis” din Iași.

Pe procedură, domnule senator Țâgârlaș, vă rog.

Domnule președinte, în urma consultării cu liderii grupurilor parlamentare din Senat, am statuat că este necesar să prelungim programul de lucru până la finalizarea ordinii de zi de astăzi, motiv pentru care vă solicit supunerea la vot – prelungirea programului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Vot, vă rog.

Prezenți – 86: pentru – 85, contra – unu.

Deci vom lucra până la finalizarea ordinii de zi.

În acest sens, vă anunț, stimați colegi, liderii de grup: vorbiți și cu ceilalți colegi să-și limiteze exact discursul – dacă se poate, sub cele 3 minute –, că altfel la ora 22.00 s-ar putea să se închidă Parlamentul.

Nu mai sunt...

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Procedură.

Pe procedură, vă rog, microfonul 3.

## Mulțumesc.

Mi se pare inacceptabil să cereți să se grăbească lumea sau să își scurteze intervențiile, în condițiile în care suntem trimiși aici pentru a lucra. Să știți că cei care chiar au muncit în viața lor..., eu una am muncit până la 3, 4, 5 dimineața, drept care eu propun să lucrăm și inițiative legislative pe care ar fi trebuit să le avem miercuri și să plecăm mâinedimineață, că poate așa va vedea și poporul român că muncește Parlamentul ăsta; și nu degeaba.

Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Și eu care credeam că mă iubiți, doamna Șoșoacă, dar văd că nu...

Deci ordinea de zi este de 20 de puncte și, dacă le epuizăm, miercuri nu mai aveam ce să lucrăm oricum, așa că le vom epuiza.

Eu v-am rugat să vă încadrați pentru că toată lumea a vorbit mai mult decât timpul necesar. Știu că o să vă supărați pe mine, dar, oricine ar fi, o să-l opresc dacă își depășește timpul regulamentar.

Nu mai sunt intervenții la punctul 3, inițiativa merge la vot final.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 357/2005 privind bursele de mărfuri (L577/16.10.2023).

Nu s-a depus raportul, așa că nu se dezbate.

Punctul 5, Proiectul de lege privind ordinul de protecție (L450/05.09.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Rugămintea și pentru reprezentantul Guvernului, și pentru președintele comisiei – doar concluziile: susțineți sau ce susține comisia, da?

Vă rog, domnule...

## **Domnul Mihai Pașca** _**–** secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Vă mulțumesc pentru cuvânt.

Doamnelor și domnilor senatori,

Venim în fața dumneavoastră astăzi, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coinițiatori, cu un proiect de lege care extinde baza de aplicare a unui instrument care s-a dovedit extrem de util în practică – este vorba de ordinul de protecție –, dar care până astăzi era limitat și este limitat la violența domestică. Or, știm cu toții că ea nu este limitată, violența, la cadrul familial, motiv pentru care extindem, după cum spuneam, și creăm posibilitatea oricărui cetățean să apeleze la acest instrument, pentru că statul datorează protecție tuturor cetățenilor săi în mod egal, în fața tuturor formelor de violență. Formele de violență pe care le abordează acest proiect de lege: fizică, psihică, sexuală, agresiuni, hărțuire, inclusiv hărțuire online.

Susțineți?

Mulțumesc mult de tot.

Susțineți, da?

Evident, da.

Bun, raportul comun.

Comisia juridică, concluzia, pe scurt.

## Da, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică și Comisia pentru apărare au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării unui raport comun asupra Proiectului de lege privind ordinul de protecție.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui instrument juridic eficient, similar celui pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, deoarece în legislația în vigoare pentru victimele actelor de violență altele decât cele din sfera domestică există doar protecție penală. Având în vedere, pe de o parte, eficiența dovedită în practică a ordinului de protecție reglementat de Legea nr. 217/2003, pe de altă parte, faptul că atât acest ordin de protecție, cât și cel care face obiectul prezentului act normativ apără același set de valori, respectiv viața, integritatea fizică și psihică, libertatea persoanei, se impune reglementarea unui regim juridic similar celor două instrumente și adaptat, totodată, atunci când este cazul, la situația lor specifică.

Menționăm faptul că avem de-a face cu un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Consiliului Economic și Social.

Cele două comisii au discutat și au adoptat un raport, în două ședințe, respectiv 26 septembrie și 30 octombrie 2023, cu amendamente admise, în unanimitate. Votul a fost pentru un raport de admitere, cu amendamente admise, în unanimitate.

Suntem în fața unei legi organice și, de asemenea, este prima Cameră sesizată Senatul.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna senator Moș, vă rog.

Bună ziua, stimați colegi!

Doresc, în primul rând, să-mi exprim aprecierea pentru angajamentul și contribuția semnificativă ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Afacerilor Interne în elaborarea și promovarea acestei inițiative legislative.

La nivel național, în primele 8 luni ale acestui an au fost emise 8.629 de ordine de protecție provizorii și 7.814 ordine de protecție. Aceste date sunt din datele Poliției Române. România este printre țările europene cu cele mai multe cazuri de violență nu doar împotriva femeilor. Este un fenomen și poate aceste cifre nu acoperă tot, pentru că sunt femei care aleg să își ducă suferința în tăcere.

Vrem să creștem numărul de vieți salvate, să stopăm acest flagel al societății – violența. Zilnic vedem sau auzim de situații în care o persoană este agresată, hărțuită și nu există un instrument rapid care să-i confere siguranță față de agresor. Pentru orice tip de violență existentă în societatea românească și pentru orice agresor, că e sau nu membru de familie, vom avea această extindere a ordinului de protecție.

Până acum, protecția era limitată la mediul domestic. Noul proiect va oferi protecție pentru toate situațiile în care o persoană devine victimă. Sunt numeroase situațiile în care o persoană devine victimă: când este lovită de un vecin și are nevoie de îngrijiri medicale, spre exemplu, agresiunea în liftul blocului, amenințarea cu acte de violență a unei femei pe stradă, amenințarea cu moartea prin mesaje tip SMS, bărbatul care, pe o perioadă de 3 luni, a urmărit-o în mod repetat, fără drept și fără un interes legitim, pe colega de serviciu și a procedat la supravegherea locuinței acesteia, cauzându-le victimelor o stare de temere.

Și eu mulțumesc.

Domnul senator Târziu.

E o inițiativă bună, merită susținută. Are o singură problemă, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri, când am amestecat mere cu pere. Acum se amestecă domeniile: domeniul fizic cu domeniul online. Am atras atenția încă de la dezbaterea făcută cu societatea civilă pe acest subiect, și anume că extindem reglementarea către un domeniu care rămâne unul al libertății deocamdată, care nu este supus niciunei reglementări. Mă refer la domeniul virtual. Dacă vom aproba această lege, în loc să facem un lucru bun, vom face un lucru bun și un lucru rău. Adică, pe de o parte, da, îi protejăm pe cei care suferă amenințări, violențe în mod fizic, direct, pe de altă parte, ne băgăm într-un domeniu care încă nu este reglementat.

Pentru cei care nu prea utilizează internetul, dar se tem să nu fie cumva hărțuiți acolo, precizez că, de exemplu, pe rețelele sociale poți să-l blochezi pe cel care te hărțuiește sau care te înjură, sau care te critică. Dar e o problemă cu unii dintre politicieni care consideră hărțuire critica legitimă pe care o face un cetățean la adresa lor. Cred că nu vrem să fugim de părerea oamenilor, că altfel de hărțuire, în afară de cea a politicienilor, pe online, n-am prea văzut.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Doamna Șoșoacă.

Mulțumesc frumos.

Spre deosebire de cei mai mulți dintre dumneavoastră, eu am reprezentat sute de cazuri pentru ordine de protecție. Vreau să vă spun că în ultimii ani judecătorii refuzau să mai emită ordine de protecție, atenție! Mai mult, în cazul ordinelor de protecție, atunci când femeia – sau și bărbatul, am avut astfel de cazuri –, după emiterea ordinului de protecție, era în continuare amenințată, știți ce făceau polițiștii? Ridicau din umeri: „Asta e!”

Problema este în felul următor – pe lângă cea ridicată de predecesorul meu: că avem, la lit. e), „orice act de hărțuire online”. Nu poți să spui „orice act de hărțuire online”, pentru că hărțuirea asta poate să fie, într-adevăr, o critică sau poate să fie, evident, un mesaj de amenințare. Și v-o spune un om care a fost amenințat inclusiv cu moartea și cu multe alte infracțiuni pe mediul online și am zeci de plângeri nerezolvate de poliție pentru așa ceva. Inclusiv copiii mei au fost amenințați, inclusiv cu violul, fetița mea de 11 ani, și niciun polițist nu a luat nicio atitudine. Și-atunci, vă întreb... La unul dintre articolele de aici scrie că se vor angaja mai mulți polițiști. Vă dați seama, în momentul în care dați drumul la mediul online, câți polițiști vă trebuie să poată să acceseze? Pentru că sunt milioane de amenințări în mediul online. Vă dați seama ce se va întâmpla la anul în campanie electorală? Absolut toți vom fi amenințați. Cum distingi între o amenințare reală și o amenințare în care... nu e ireală, este nefundamentată, fără să se dorească a se ajunge la această faptă.

Atenție foarte mare, aici este problema!

Și, doi la mână, la cazurile... O să ajungem în situația în care, în cazurile, efectiv, în care chiar există o amenințare reală care poate fi transpusă în faptă, polițistul să nu mai poată să ancheteze acel caz și să acționeze imediat din cauza nenumăratelor altor cazuri în care există doar un fel de critică sau doar un exces de violență verbală a unei persoane.

Vă rog să sintetizați.

## Da, imediat.

...pentru apărarea victimei; mai mult, am văzut cazuri de polițiști care-și băteau joc de femeia care fusese agresată și i se spunea: „Hai, dragă, taci, ce, femeia în România mai merită și o bătaie!”

Deci de la această premisă să plecăm. Vă rog mult. Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă – „Zero toleranță pentru hărțuirea sexuală în școli și universități” – pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L483/05.09.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator, nu.

Reprezentantul Guvernului, susțineți sau nu susțineți? 9, microfonul 9.

## Domnule președinte, mulțumesc.

Am participat la dezbateri, am venit cu propuneri în varianta în care a fost adoptat raportul.

Susținem.

Comisia juridică, foarte pe scurt, vă rog.

## Domnule președinte,

Am fost sesizați în vederea elaborării unui raport aferent inițiativei legislative.

Propunerea are ca obiect modificarea art. 223 și art. 299 – Cod penal, privind modificarea, cu modificările ulterioare, în sensul extinderii sferei incriminării referitoare la hărțuirea sexuală și al instituirii unei variante agravante a acestei infracțiuni.

Comisia juridică, în 30 octombrie, în ședință, a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise.

CL – aviz favorabil.

CSM-ul a expus obiecțiuni care au fost preluate. CES-ul – aviz favorabil.

Suntem în fața unei legi organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Țăgârlaș.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa depusă, proiectul de lege viza două modificări succesive, respectiv modificarea art. 223 și art. 299 – Cod penal. În urma discuțiilor cu Ministerul Justiției și pentru a respecta atât arhitectura Codului penal, cât și intenția, de altfel, a inițiatorului, am emis, am abordat un amendament care a fost admis de către comisie, în sensul eliminării prevederilor cu privire la art. 299, rămânând..., a art. 223, rămânând doar stabilirea unei agravante la dispozițiile art. 29 – Cod penal.

Practic, această agravantă reprezintă incriminarea folosirii abuzive a funcției în scop sexual, cu perspectiva foarte clară a profesorului față de elevi.

Vreau să vă spun că este clar că societatea românească are nevoie de astfel de reglementări, are nevoie clar, în condițiile în care violența, fie ea fizică, verbală, prin social media, se manifestă și atunci Parlamentul trebuie să-și adapteze instrumentele de luptă, instrumentele coercitive împotriva unui flagel.

Așa cum și doamna senator Arina Moș a explicat, numărul de agresiuni este foarte mare, fie ea... fie ele fizice sau verbale, dar avem foarte multe cazuri de hărțuire sexuală în care profesorii își depășesc limita de abordare și profită de statutul de superioritate și de autoritatea pe care o au împotriva elevilor sau studenților.

Acest lucru trebuie să înceteze, printr-o reglementare expresă, motiv pentru care această inițiativă a fost susținută în cadrul Comisiei juridice și a beneficiat de un raport unanim de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc. Doamna senator Dinică. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul parlamentar USR va vota pentru acest proiect de lege.

Este un proiect care, din fericire, a ajuns aici cu raport de admitere și spun din fericire pentru că s-a explicat mai devreme că el nu este cel din forma inițială, dar, unde s-a lucrat și s-a adus la un acord... știm cu toții că aceste victime de obicei sfârșesc prin a fi blamate, le e teamă de repercusiuni, le e teamă de expunere publică și, dacă putem, ca Parlament, să îndreptăm lucrul ăsta și să le dăm o șansă ca acest tip de agresiune să nu se mai întâmple, asta nu poate fi decât un lucru bun.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Poteraș. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Intenția parlamentarilor REPER, atunci când au depus acest proiect, împreună cu colegi de la alte partide, nu se reflectă în totalitate în raport, însă intenția inițiatorilor s-a păstrat, aceea de a descuraja hărțuirea și hărțuirea sexuală.

Vreau să vă spun doar atât: apreciez foarte mult implicarea colegilor parlamentari și apreciez foarte mult comunicarea și atitudinea constructivă între Parlament și Guvern și cred că mi-aș dori să văd astfel de modele de colaborare cât mai des în Parlamentul României.

Vă mulțumesc tuturor pentru votul din comisii și am încredere că vom trece această lege cu unanimitate. Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă „Fără tutun lângă copii” pentru modificarea și completarea Legii nr. 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun (L487/05.09.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator, nu.

Reprezentantul Guvernului, susțineți sau nu susțineți? Nu. Nu este reprezentantul Guvernului, dar susțin. Comisia juridică, pe scurt.

## Da, domnule președinte.

Comisia juridică a adoptat un raport de respingere a acestei inițiative legislative, raportat la faptul că aceste elemente introduse în propunere au fost susținute și votate de către Comisia juridică într-un raport preliminar deja

adoptat și, pentru a evita pluralitatea de dispoziții votate în concurs, s-a concluzionat că se merge pe respingere la această inițiativă.

Menționăm faptul că toate propunerile au fost preluate într-o altă inițiativă, care se află în dezbatere la Comisia economică.

Suntem prima Cameră sesizată și discutăm despre o lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Intervenții?

Domnul senator Poteraș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vin în întâmpinarea celor spuse de domnul președinte al Comisiei juridice, da, există o inițiativă deja depusă care preia prevederile acestei legi și nu pot să spun decât că-mi doresc foarte mult să colaborăm cel puțin la fel de bine ca pe inițiativa anterioară și să vedem aceste măsuri în vigoare cât mai curând.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Nu.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun (L499/05.09.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator, nu.

Guvern, nu.

Comisia juridică, pentru raportul comun.

## Da, domnule președinte.

Comisia juridică a emis un raport comun împreună cu Comisia economică în ceea ce privește această inițiativă, existând dezbateri în 26 septembrie, 18 octombrie și 30 octombrie. Argumentele care au determinat un raport de respingere, cu majoritate de voturi, și amendamente respinse, le reiterez, aceste amendamente care au fost considerate oportune au fost preluate într-o altă inițiativă, care beneficiază de un raport de admitere, cu amendamente admise.

Discutăm de o lege cu caracter ordinar. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu.

Inițiativa rămâne la vot final. Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și a Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență (L505/05.09.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator?

Vă rog.

## **Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Citind raportul comisiilor raportoare, îmi este foarte clar că veți respinge acest proiect de lege; aveți majoritate, faceți ceea ce doriți.

Din păcate, nu am auzit absolut niciun fel de argument împotriva acestui proiect, nicio dezbatere pe fond în comisiile raportoare; este un proiect bun, care ar ajuta românii din diaspora să voteze mai ușor.

În schimb, alegeți să continuați să vă bateți joc de românii din afara granițelor țării, nu vă pasă că sunt mii de români care trebuie să străbată sute de kilometri pentru a vota la o secție de votare.

De asta nu sunteți de acord cu votul prin corespondență, care s-a folosit foarte bine și la alegerile parlamentare, de asta nu sunteți de acord cu deschiderea unor secții de votare suplimentare, la solicitarea comunităților.

Sunt măsuri de bun-simț care deja s-au aplicat și la alegerile parlamentare în 2020, și la alegerile prezidențiale și au îmbunătățit procesul electoral. Vorbim despre desfășurarea votului pe durata a două zile, extinderea perioadei de votare în cazul în care mai sunt oameni la vot după închiderea urnelor, generarea electronică a listelor de vot și, nu în ultimul rând, monitorizarea prezenței la vot prin intermediul tehnologiei, care împiedică votul multiplu, adică SNPV.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia juridică, nu.

Comisia administrație publică, raportul comun, vă rog, pe scurt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere, cu amendamente respinse.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Caracterul legii – organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

AUR-ul, hotărâți-vă! V-ați înscris doi la cuvânt. Domnul senator Târziu.

În mod evident, acest proiect de lege este menit pentru ușurarea votului în cazul diasporei, sunt prevederi absolut normale, iar raportul de respingere este, într-adevăr, unul rușinos.

Asta nu face ca un inițiator, nu permite unui inițiator să vină și să insulte fără să aștepte votul, să insulte toți senatorii și să le bată obrazul, pentru că în niciun caz nu va câștiga simpatie cu un astfel de comportament, și-mi pare rău că există astfel de cercuri politice, hai să le zicem la extrema bunului-simț, adică în afară de bunul-simț, excentrice bunului-simț, mai degrabă.

Prin urmare, în mod normal, toată suflarea acestei Camere ar trebui să voteze și nu să respingă proiectul de lege, dacă e interesată de democrație, de participarea câtor mai mulți români la procesul electoral, de încurajarea votului în diaspora și-n general de o legitimitate mai mare a clasei politice, care se obține numai printr-un vot masiv.

Mulțumesc.

Doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Pentru inițiatorul legii: cu ultima afirmație ați dat cu bâta-n baltă. Dacă ați mai fi avut o șansă să voteze împotriva raportului de respingere, vă spun că v-ați anulat-o total. Știți, uneori tonul face muzica.

M-ați jignit și pe mine, care aș fi vrut să votez împotriva raportului de respingere. Habar nu aveți cum vom vota noi, dar ne acuzați!

Nu era mai frumos să spuneți: rușine să vă fie pentru cum ați votat în comisii! Era cu totul altceva, dar așa instituiți prezumția de vinovăție.

Și, ca să vă mai spun și altă demagogie, atât de mult vă interesează de românii de... diaspora, cum spuneți voi, de pretutindeni, încât vă este foarte convenabil să stea în afara granițelor țării și să voteze, eventual prin corespondență, decât să faceți niște inițiative legislative, alea pe care USR-ul le-a făcut pentru ucraineni să le fi făcut pentru românii din afara granițelor țării. Știți cum veneau? Se întorceau bine-mersi.

Dar v-au interesat mai mult ucrainenii decât românii. Da? Doi la mână, dacă am fi avut o țară în care să nu existe acea prezumție de vinovăție a STS-ului și de cum se fură de către primarii voștri cu voturile și cum aranjează ei acolo... Vă aduceți aminte ce s-a întâmplat cu votul prin corespondență acum vreo 4 ani sau 5 ani? Vă spun eu, au ajuns după 3 săptămâni după ce s-a încheiat numărătoarea.

Și atunci vă întreb: cum o fi cu votul prin corespondență?

E foarte bun, dar cred că mai bine ar fi să ne aducem românii acasă, să voteze aici, în țara lor, sau să avem niște inițiative să se voteze așa cum votează turcii, se închiriază stadioane, se fac zeci de posibilități pe un stadion, da, unde să poată să voteze, nu să limitați dreptul românilor de a vota. Mulțumesc frumos.

Nu mai sunt intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea (L524/05.09.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu putem vorbi de digitalizarea României dacă nu vorbim de semnătura electronică, simplă, calificată sau avansată.

Principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general și predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică, am explicat, calificată, avansată și simplă, și de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice.

Mai mult, legea stabilește condițiile prestării serviciilor de încredere și atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.

Legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice și pot fi utilizate ca mijloace de probă în fața instanțelor de judecată. Legea mai deschide noi oportunități pentru furnizarea serviciilor electronice, iar cetățenii vor beneficia de o administrație publică eficientă, cu proceduri simple, birocrație redusă și timp de așteptare minim.

Pentru atingerea dezideratului de digitalizare a administrației publice din România, instituțiile și autoritățile publice vor avea obligația de a accepta documente electronice semnate cu o semnătură electronică și aplicate în conformitate cu dispozițiile legii și ale reglementărilor Uniunii Europene – nr. 910/2014.

Mai țin să mulțumesc Ministerului Cercetării, Inovării, Digitalizării, trebuie să mulțumesc pentru Autoritatea de Digitalizare a României, Ministerului Afacerilor Interne și tuturor instituțiilor, precum și mediului academic și IMM-urilor pentru implicare și faptul că împreună am reușit să avem această lege atât de importantă pentru România și pentru digitalizarea României, precum și... Vreau să mulțumesc, ca fost președinte al Comisiei de comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, colegilor, indiferent de

Mulțumesc. Guvernul? Nu.

Comisia pentru comunicații, pe scurt. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, prin adresa nr. L524/2023, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea.

În ședințele din 26 septembrie, 16 octombrie și 30 octombrie, membrii Comisiei pentru comunicații au hotărât să adopte un raport, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru comunicații supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Hatos. Microfonul 2.

## **Domnul Adrian Hatos:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva detalii legate de oportunitatea acestei propuneri legislative.

Sunt foarte multe... Adică sunt multe tipuri de semnătură electronică, este o tehnologie destul de complicată, este o lege foarte tehnică, trebuie să recunoașteți, cei care nu se pricep se pot pierde în detaliile acesteia.

Ea este rezultatul, de fapt, al creșterii incidenței sau, mă rog, al frecvenței utilizării semnăturii electronice în relațiile dintre diversele părți în România. Relații care sunt reglementate în ceea ce privește semnătura electronică calificată prin Regulamentul european eIDAS, care are o vechime de aproape 10 ani.

Problema era că utilizarea semnăturii electronice avansate nu era reglementată, deoarece regulamentul permite statelor membre ale Uniunii Europene să reglementeze prin reglementări specifice, iar această lege, de fapt, așa cum s-a spus și aicea, creează contextul și procedurile, și metodologiile prin care aceste semnături electronice avansate capătă putere sau au un anumit statut juridic. De asemenea, merită subliniat felul foarte profesionist și foarte colaborativ, constructiv în care în cadrul comisiei, împreună cu părțile interesate, s-a lucrat la această lege, care este o lege, într-adevăr, complicată.

Încă o dată, trebuie să felicit toți colegii.

Partidul Național Liberal va vota această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa merge la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind utilizarea anumitor semne distinctive opționale pe produsele alimentare (L512/05.09.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator, nu.

Reprezentant al Guvernului, nu.

Comisia economică, pe scurt. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru condițiile de utilizare a anumitor informații distinctive opționale privind etichetarea, prezentarea sau publicitatea produselor alimentare care se pot utiliza de către operatorul din cadrul sectorului alimentar, în cadrul promovării produselor alimentare autohtone.

Consiliul Legislativ avizează negativ.

Consiliul Economic și Social a dat aviz favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au avizat favorabil propunerea legislativă.

În ședințele din 26 septembrie 2023, 10 și 24 octombrie 2023, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia economică, industrii și servicii supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Doamna senator Dinică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acesta este un episod din cele care... din seria produselor autohtone, produse românești. Avem deja două proiecte care au trecut de Senat, unul inițiat de PSD, celălalt inițiat de PNL,

acum avem și un proiect de lege inițiat de UDMR. Am pus întrebarea asta și-n comisie, nimeni n-are majoritate singur și atunci ce rost are să facem proiecte separate, în loc să facem un proiect pentru... pe care să-l agreeze toată lumea.

Nu e foarte clar cum îi ajutăm pe producătorii români, e foarte clar că vor fi controlați și că va fi foarte greu să folosească și expresia „produs autohton” sau drapelul sau „produs românesc” și, repet, atâta timp cât cel puțin pe piața alimentelor avem deficit și importăm multe produse, cum facem să-i ajutăm cu adevărat pe producătorii români care chiar au nevoie de susținere, și nu doar să zicem că e un produs românesc sau un produs autohton, dacă toate materiile prime sunt românești.

Sunt industrii întregi care nu au aceste materii prime și care importă și nu răspundem la întrebarea: cum îi ajutăm pe producătorii români?

USR va vota „abținere” pentru acest proiect.

Mulțumesc.

Domnule senator Antal, vă rog.

Vă mulțumesc mult, stimate domn, președinte de ședință. Colega mea, doamna senator Dinică, mă rog, și-n cadrul dezbaterilor de la comisie a ridicat aceste observații. Aș dori să vin în ajutorul ei, de a o face să înțeleagă și poate reușesc să o conving să voteze pentru această inițiativă legislativă.

Astăzi nu trebuie să uităm o situație, de fapt, sunt multe produse care sunt în lumina produselor autohtone, dar, de fapt, aceste produse au numai acel avantaj că poate sunt produse în România, în anumite puncte de producție, dar materia primă care provine pentru a produce acel produs alimentar, materia primă vine din alte țări.

Ce dorește această inițiativă legislativă și ceea ce nu au dorit celelalte inițiative legislative, ca să reglementeze în piață și să vină în ajutorul producătorilor autohtoni.

Practic, noi dorim ca să aibă putere de lege acea condiție prin care, dacă un magazin pune eticheta de produs autohton, atunci noi să fim siguri că prin legislativ securizăm acel lanț de aprovizionare și lanț de producere a produsului autohton prin care numai în acel caz poate să devină un produs alimentar, produs autohton, dacă toate materiile prime în proporție de 100% sunt colectate, sunt prelucrate și au proveniența în România.

Adică, dacă se face un produs de vânat, produsul să fie din România, dacă este pește și scrie produs autohton, să fie peștele pescuit din apele din România, dacă vorbim de produse de mezeluri și așa mai de parte, bineînțeles, punem eticheta de produs autohton numai în cazul în care 100% aceste materii prime provin din România.

Prin această inițiativă legislativă putem să venim în ajutorul producătorilor care, într-adevăr, sunt autohtoni, pentru că putem să eliminăm acea concurență neloială prin care și alții, astăzi, cu cadrul legislativ existent, pot să-și pună eticheta de produs autohton, dar, de fapt, produsul este, poate, numai produs în România, fără ca produsele de bază să fie produse în România. Poate, doamna senator Dinică, v-ați răzgândit și o să ne susțineți această inițiativă legislativă.

Doamna senator Aelenei. Microfonul 3.

Vă mulțumesc.

Partidul AUR o să voteze pentru produse autohtone.

Eu am văzut în marketuri „fabricat în România” și înțelesesem că acelea sunt produse autohtone. Să avem grijă să nu punem piper în salam, că atunci s-a dus cu autohtonu’; eu aș traduce puțin altfel: produs autohton lipovenesc, produs autohton machedonesc sau unguresc. Vă mulțumesc.

Domnul senator Oros. Microfonul 2.

asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina (L560/09.10.2023).

Dezbateri generale. Reprezentant al Guvernului, pe scurt. Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență nr. 80/2023 se propune prelungirea perioadei de acordare a sumelor forfetare pentru acoperirea cheltuielilor de cazare pentru familii și persoane singure, după împlinirea perioadei de 4 luni consecutive, până la data de 31 martie 2024.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2023 pentru modificarea art. 1 din alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Senatului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, problematica aceasta a consumului produselor românești, a produselor autohtone, interesează din ce în ce mai multă lume, mai mulți români și este bine că interesează și politicienii.

Sigur că această inițiativă legislativă pe care azi o discutăm nu rezolvă în totalitate problematica consumului produselor românești sau a susținerii producătorului român, dar vine cu niște precizări necesare, care ne fac pe cei care într-adevăr ne interesează să ne documentăm care sunt produsele românești și să le căutăm, și să le cumpărăm, ne aduc niște precizări foarte valoroase și nu permit, nu permit multora..., pentru că trebuie să știți, stimați colegi, că există o piață neagră foarte mare în industria agroalimentară.

Dar pe lângă această piață neagră mare este și multă dezinformare și sub eticheta „produs autohton” sau „produs românesc” se întâmplă foarte multe lucruri și, atunci, acei patrioți economici care lucrează în instituțiile publice pot să dea dovadă de patriotism dacă verifică, într-adevăr, că pe rafturi cu eticheta „produs autohton” sunt produse care sunt făcute în România din ingrediente de aici, din România.

Repet, nu este o inițiativă care rezolvă toate lucrurile, dar este o inițiativă bună.

Mulțumesc.

## Nu mai sunt intervenții. Inițiativa merge la vot final.

Punctul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2023 pentru modificarea art. 1 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și

Raportul comun, domnule președinte al Comisiei de buget.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul unor ședințe separate, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au dezbătut proiectul de lege, au analizat avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna senator Șoșoacă.

## Mulțumesc frumos.

Dacă ar fi fost un ajutor pentru... și asistență umanitară pentru cetățenii români care provin din zona conflictului armat din Ucraina, aș fi zis, dar să începem iar, să continuăm, de fapt, să ne împrumutăm și să le acordăm sumă forfetară lunară până la 31 martie 2024 pentru cheltuieli de cazare mie mi se pare deja inacceptabil, vorbim și de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București–Ilfov.

Vreau să vă întreb: de ce nu v-a interesat, și întreb Guvernul, să acorde acest ajutor pentru cazare și victimelor de la Crevedia? I-ați aruncat în niște containere fără căldură, fără condiții, i-ați lăsat acolo, le-ați acordat 10.000 de lei pentru refacerea casei, din care le-ați luat 2.500 de lei și au ajuns cu 7.500 de lei în mână, da? Noroc că eu cu Partidul S.O.S. România am refăcut patru case și acum construim două case și vă întreb: de ce Guvernul României n-are grijă de cetățenii lui și are grijă de cetățenii din Ucraina? Până când? Până la sfârșitul lui martie 2024? Cât o să mai ajutăm străinii și nu o să ne mai ajutăm românii? Pentru români nimic. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.

Din păcate, alții sunt românii, din păcate. Este rușinos ceea ce face Guvernul României. Este bătaie de joc la adresa poporului român și mai ales bătaie de joc față de românii din afara granițelor țării, care se chinuie în afară, contribuie la PIB, iar pe noi ne interesează doar ucrainenii.

Mulțumesc.

La PSD sunteți doi înscriși. Domnul senator Bodog.

## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**

Să ferească Dumnezeu ca românii să aibă nevoie de acest ajutor!

Mulțumesc.

Doamna senator Pauliuc.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Stimați colegi,

Eu am înțeles că sunt unii colegi de ai noștri care sunt în campanie electorală, dar, totuși, aș fi dorit măcar să citească raportul, dacă textul de lege era prea greu. Și raportul spune foarte clar de ce e nevoie de această modificare legislativă, pentru că există un buget alocat, un apel, da, pentru ajutorarea cetățenilor ucraineni de 50 de milioane de euro. Și era nevoie de modificare legislativă, astfel încât și România să aplice pentru acest apel.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Bordei.

## **Domnul Cristian Bordei:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voiam doar să-mi exprim deplina satisfacție față de această revărsare, acest torent de milă creștină și iubire față de aproapele pe care-l auzim de la distinsa noastră colegă, care, bineînțeles, ar dori ca toți ucrainenii să moară, pentru că așa ar fi mulțumit și domnul Putin.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 13, Propunerea legislativă privind completarea Legii-cadru nr. 153 din 28.06.2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L537/05.09.2023).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Președintele Comisiei pentru muncă, vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut din nou această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 153/2017, care vizează salarizarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Precizez încă o dată că sunt avize negative de la Consiliul Legislativ, de la CES, de la Comisia de buget, finanțe, de la Comisia pentru drepturile omului și, nu în ultimul rând, faptul că Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Ca urmare a acestor avize și a discuțiilor pe care le-am avut în comisie s-a adoptat un raport de respingere suplimentar pentru propunerea legislativă.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Dezbateri generale. Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Domnul senator Mircescu.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o inițiativă legislativă penelistă ce mărește salariile la Institutul Levantului, institut despre care Consiliul Legislativ spune că nu are calitate de autoritate publică și nu prestează un serviciu public, iar Consiliul Economic și Social adaugă că nu face parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare. Ce face, de fapt, acest institut? Risipă. Cheltuie anual milioane de lei din bugetul statului pentru a plăti salarii unor apropiați PSD și PNL.

Bineînțeles că aceste partide, PSD și PNL, au respins inițiativa USR de desființare a acestui institut inutil, dar aceleași partide PSD și PNL au avut grijă să voteze astfel încât de la 1 noiembrie să avem taxe mai mari, iar de la 1 ianuarie și mai mari.

Bineînțeles, USR va vota pentru respingerea acestor măriri de salarii nejustificate.

## Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa legislativă merge la vot final.

La punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 (L562/09.10.2023).

Dezbateri generale. Reprezentant al Guvernului? Pe scurt, susțineți sau...

Mulțumesc, domnule președinte. Susținem forma promovată de Guvern. Cred că n-am timp să fac o scurtă prezentare.

Mulțumesc.

Am înțeles. Mulțumesc. Raport comun. Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, în ședințele separate din 23 și 24 octombrie 2023, membrii comisiei prezenți, ai celor trei comisii, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente respinse, care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente respinse, precum și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Domnul senator Cernic Sebastian.

## **Domnul Sebastian Cernic:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Ați transformat instituția Parlamentului într-o sală imensă de păcănele. Jucați la ruletă viitorul țării. Apelul meu către voi este următorul: nu votați cu ochii legați.

Vă rog să-l întrebați pe Marcel Ciolacu dacă a cedat presiunilor mafiei. Noi credem că da, a cedat și v-ați predat și dumneavoastră.

Citiți această ordonanță. Ciolacu spune că vrea să scoată păcănelele din localitate, dar în realitate nu se întâmplă nimic. Noi, cei de la USR, am depus amendamente susținute de peste 70.000 de români. Vrem să scoatem reclamele la păcănele, vrem să scoatem sălile de joc din drumul copiilor spre școală, vrem să însănătoșim societatea. Toate aceste

amendamente au fost respinse, stimați colegi. Oare nu e ca la păcănele? Când intri, ți se promite un câștig, iar când ieși din sală ești dator, depresiv și marginalizat. Așa faceți cu acest proiect de lege, vindeți iluzii.

Stimați colegi,

Votați amendamentele USR pentru a proteja tinerii de acest flagel. Respectați Constituția, care spune că statul trebuie să protejeze cetățenii, iar jocurile de noroc sunt un pericol real, care ne va costa enorm în următorii ani. Măcar acum, pentru că v-ați pregătit de alegeri, dați o mână de ajutor celor mai vulnerabili din această societate.

Urmează să supunem la vot amendamentele respinse din comisie. Așadar, ce nu ați făcut în comisie puteți repara acum.

Mulțumesc mult.

Pe fond, prima dată, că văd că s-a înscris de la USR și domnul Bob, dar câte un singur coleg de la fiecare partid, da?

Domnul senator Costea Adrian.

Vă mulțumesc.

Asistăm la o abordare timidă din partea Guvernului în ceea ce privește fenomenul jocurilor de noroc. Ordonanța Guvernului este un noncombat, în contextul unei dezbateri care începea să devină din ce în ce mai serioasă cu privire la costurile sociale ale jocurilor de noroc. Să nu uităm că au existat veritabile declarații de război împotriva așa-zisei mafii a jocurilor de noroc, de fapt, companii internaționale și întreprinzători locali care au găsit în România terenuri propice pentru instaurarea unui Las Vegas în Estul Europei.

În final, alternativa oferită de Guvern la soluțiile oferite din opoziție este o ofertă dificil de refuzat, o taxare mai riguroasă a operatorilor de jocuri de noroc și promisiunea constituirii unui fond pentru cei vulnerabili aflați în situația de dependență de gambling.

Afirm cu tărie, și cei cu o gândire rațională vor fi în asentimentul meu, că programele de educație și prevenție făcute cu bani proveniți din profiturile uriașe ale acestor companii reprezintă un demers care nu va schimba cu nimic peisajul sumbru al costurilor sociale, al orașelor împânzite de săli de jocuri, în zonele centrale funcționând nestingherite, lângă farmacii, magazine alimentare, sucursale de bănci și case de amanet, o comedie absurdă care se confundă cu cotidianul citadin.

Un joc responsabil este strâns legat de decuplarea activității de joc de activitățile cotidiene. Am propus, în calitate de inițiator, un proiect legislativ care oferea soluția optimă: comasarea jocurilor de tip cazinou în stațiunile turistice. Am gândit și o concesie, o cale de mijloc care ar fi dus la un joc recreativ, nu unul compulsiv, mânat de iluzia unor câștiguri substanțiale. Aparate de joc cu miza maximă per rotire 0,5 euro, respectiv 2,5 lei, model pe care personal l-am văzut la Bruxelles.

Nu mai sunt intervenții.

Înțeleg că... Da, știu, nicio problemă, nu mai sunt intervenții pe fond, vorbesc.

Înțeleg că se dorește susținerea amendamentelor de către unii colegi.

Vă rog, domnule senator Bob.

Vă rog să specificați amendamentul pe care-l susțineți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de amendamentul marginal 2, despre eliminarea art. 1 alin. (5) din această ordonanță: „Jocurile de noroc sunt monopol de stat, conform Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat.” Art. 6 spune că licența nu este transmisibilă, ea este o definiție a unui document _intuitu personae_ . Această ordonanță, prin acest articol, exact asta face, elimină principiul prin care o licență nu poate fi transmisă nici direct, nici indirect.

Și acum vă spun din punct de vedere practic ce se întâmplă. Persoanele juridice nelicențiate, adică cele care nu pot îndeplini condițiile să obțină o licență, încheie contracte de parteneriat cu societățile cu licență și astfel că avem în cele mai sărace zone ale României păcănele, în birturi, în tot felul de magazii și magazine pe la sate, unde sunt cei mai săraci oameni, unde sunt acei oameni care joacă inclusiv banii copiilor sau joacă banii obținuți prin tot felul de proiecte sociale. Dacă nici acum nu putem să eliminăm...

Vă rog să sintetizați și să prezentați amendamentul, nu declarații politice.

## **Domnul Virgil Marius-Bob:**

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, vorbesc și așa rar, aici ați avut persoane pe care le-ați lăsat să vorbească fără să le întrerupeți.

Vă mulțumesc.

Deci eu trebuie să respect...

Deci amendamentul este pentru a elimina...

Domnule Bob, cu tot respectul, eu vă respect, dar prezentați amendamentul.

V-am lăsat să prezentați, acum prezentați amendamentul.

Amendamentul este marginal 2: „Eliminarea art. 1 alin. (5) din această ordonanță.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Mai sunt...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Vot pe amendament.

## **Domnul Virgil Guran:**

Deci votăm la urmă, că trebuie să le votăm pe toate, nu?

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Nu, nu, nu, pe fiecare.

## **Domnul Virgil Guran:**

Vreți să-l votăm deocamdată pe acesta? Bun.

Deci, înțeleg, marginal 2, da? Pregătiți cartelele. Vot.

Prezenți: 81, pentru – 36, contra – 30, abțineri – 14, „nu votez” – unu.

Amendamentul a fost respins.

**Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Spătaru Simona.

Doamna senator Spătaru.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trecem la modificarea marginalului 4, amendamentul de acolo pe care vi-l propun a fi modificat.

Stimați colegi,

Doar un pic de atenție. Este un lucru măcar minor pe care-l putem modifica, dar major ca efecte. Înțeleg că domnul Marcel Ciolacu n-a fost foarte interesat să vadă proiectele USR pe fond.

Amendamentul nostru își propune ca, într-adevăr, cele peste 400.000 de familii afectate de dependența jocurilor de noroc să fie ajutate, să nu fie ignorate, cum sunt acum de către Guvernul Marcel Ciolacu, pentru că aceste familii acum nu au nicio măsură de protecție prin această ordonanță de urgență. Singurul lucru de care este interesat Guvernul este să strângă mai mulți bani la buget din această... și sunt taxe și impozite din această industrie otrăvită, cu banii respectivi nu se întâmplă nimic bun pentru țară, în schimb, aceste familii rămân condamnate la distrugere.

Prin urmare, amendamentul...

Da, colegi, este... Timpul să știți că este același.

Prezentați, vă rog, amendamentul.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

Art. I din OUG nr. 82/05.10.2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 905/06.10.2023, se completează cu punctul 3[1] , după cum urmează:

La art. 1[1] , după alin. (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Publicitatea pentru jocurile de noroc, reglementată potrivit art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, este însoțită de prezența alternativă a unuia dintre următoarele mesaje: «Familie, viață socială, bunăstare: ești gata să riști totul?». Doi: «Jocurile de noroc implică riscuri: îndatorare, dependență, însingurare.»”

Stimați colegi, este o modificare de bun-simț, este un minim pe care îl putem face să atragem atenția în spațiul public că publicitatea agresivă trebuie să aibă aceste mesaje de avertizare, altfel dependenții de jocuri rămân așa cum sunt acum, abandonați de Guvernul României, pentru că taxele sunt mai importante pentru acest guvern.

Mulțumesc.

Deci marginal 4, înțeleg, doamna Spătaru, da?

Mulțumesc.

## Vă rog, vot.

Prezenți: 86, pentru – 37, contra – 34, abțineri – 15. Amendamentul a fost respins. Mai aveți altceva?

Da, domnule președinte. Marginal 8.

Marginal 8, vă rog.

O scurtă susținere. Aici discutăm despre includerea locurilor de joacă/parcuri... pentru protejarea copiilor și tinerilor de influențele negative ale acestor jocuri de noroc.

Vă reamintesc faptul că la acest moment PSD și PNL sunt preocupate, prin această ordonanță, doar de a strânge taxe și impozite din această industrie, taxe și impozite otrăvite vin din banii familiilor distruse, banii aceștia nu se adună de oriunde, ci de la dependenți. Acele familii sunt lipsite de venituri pentru că dumneavoastră, astăzi, nu vreți să votați și amendamentele USR de a include proiectele, cum este acest amendament care se referă la a interzice locurile de jocuri de noroc din preajma școlilor, spitalelor, bisericilor; v-am spus aceste lucruri în comisii de nenumărate ori, șase proiecte a depus USR pentru a putea și a reuși, într-adevăr, să modificăm condițiile dependenților de jocuri de noroc din țara noastră, peste 400.000 de familii. Dar iată că Guvernul a blocat aceste proiecte ale USR.

Prin urmare, susțin acum...

Vă rog, amendamentul.

...amendamentul de la marginal 8.

18[1] . La art. 15 alin. (2), după lit. b) se introduc două noi litere, b[1] ) și b[2] ), cu următorul cuprins:

„b[1] ) Spațiul propus este situat la cel mult 50 de metri de limita teritorială a orașului/municipiului ori a comunei, inclusiv

a municipiului București, astfel cum este prevăzută la art. 95 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

b[2] ) Dețin avizul de amplasament, eliberat de consiliul local al unității administrativ-teritoriale competente. Conținutul avizului și procedura de obținere a acestuia se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.”

18[2] . La art. 15, după alin. (5) se introduc două noi alineate, alin. (5[1] ) și (5[2] ), cu următorul cuprins: „În localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori nu se poate acorda autorizație de exploatare a jocurilor de noroc.

5[2] ) Prevederile art. 15 alin. (2) lit. b[1] ) și lit. b[2] ) nu se aplică spațiilor în care se desfășoară jocurile loto tradiționale și la distanță, noroc, noroc plus și super noroc, expres și lozuri, astfel cum sunt prevăzute la art. 1 alin. (21).”

Deci iată un amendament care dă putere primarilor, primăriilor pe care le aveți în partidele dumneavoastră să țină aceste jocuri de noroc departe de copii, departe de școli, departe de locurile de joacă, de spitale.

Deci, spuneam, în comunitățile lor vor aprecia cât să autorizeze: cinci locuri de jocuri de noroc, șapte, 100. Acum sunt peste tot, colegi. Ieșiți din Parlament, deschideți ochii, sunt peste tot aceste locuri de joacă, peste tot, nimeni și nimic nu le interzice.

Mulțumesc. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Vot.

Prezenți: 85, pentru – 39, contra – 30, abțineri – 16. Amendamentul a fost respins.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Nu mai sunt amendamente.

Pe procedură doar, că am terminat cu amendamentele. Dacă aveți ceva pe procedură.

Pe procedură, domnule președinte.

Vă rog frumos, atunci când se mai susțin amendamente, cei care vin să citească amendamentele și atât...

S-au terminat, haideți să... Numai puțin!

Și ne-am săturat de ipocrizia celor de la USR, care vin cu pancarte frumoase și au vrut să legalizeze drogurile. Și ne spun că vor să însănătoșească societatea.

Vă rugăm frumos.

## **Domnul Virgil Guran:**

Am înțeles.

S-au prezentat amendamentele.

De acum

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Nu, nu, nu, nu mai sunt, nu mai sunt, le-au susținut...

## **Domnul Virgil Guran:**

Deci nu mai avem nimic, da? Susținut.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Îl votăm pe acesta, ultimul.

## **Domnul Virgil Guran:**

Bun.

Am votat 8-ul, marginal 8, deci nu mai avem nimic de susținut. Este în regulă, da?

Bine.

Încheiem dezbaterile generale. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de băuturi energizante de către populație (L557/03.10.2023).

Dezbaterile generale. Inițiator? Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia juridică sau...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Inițiator, inițiator.

Inițiator. Haideți!

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

De ceva timp există în societate o dezbatere cu privire la consumul de produse energizante de către copii.

Astăzi, după cum știți, am introdus, alături de colegii mei din Partidul Național Liberal, o inițiativă legislativă care-și propune să limiteze accesul copiilor până în 18 ani atunci când vorbim de consumul de energizante. Anul acesta, în aprilie, am avut o dezbatere: „Alege conștient pentru viața ta!”, iar la această dezbatere au fost alături de noi ONG-uri, profesori, doctori, psihologi, specialiști din instituții, decidenți politici, pentru a discuta despre alimente sănătoase și nesănătoase. Cu toții, la unison, am spus atunci că, da, trebuie să reglementăm accesul copiilor noștri la astfel de produse.

Trăim într-o lume în care există opțiuni foarte multe și copiii trebuie să fie protejați de acele variante care nu le fac deloc bine. Băuturile energizante conțin anumite substanțe care nu sunt potrivite pentru minori și am discutat în cadrul comisiilor raportoare despre aceste soluții – taurine, despre carnitină și așa mai departe.

## Dragi colegi,

Există studii care arată că aceste băuturi dau o dependență comparabilă cu unele droguri, efectele consumului unor astfel de substanțe variază, pot da aritmii cardiace, s-au înregistrat foarte multe infarcturi. Vreau să vă amintesc doar că, nu de mult, din păcate, există un document care atestă că un tânăr de 17 ani a murit după ce a consumat foarte multe energizante într-o tabără, în Iași, în această vară. În străinătate s-au făcut foarte multe studii care atestă că patru din 10 tineri s-au plâns de dureri de cap, insomnii, amețeli, dificultăți de respirație și creșterea tensiunii arteriale după ce au consumat astfel de băuturi.

## Mulțumesc.

Numai puțin, întâi comisia să ne dea raportul și după aceea, doamna senator.

Vă rog, domnule președinte.

## Da, domnule președinte.

Comisia juridică, Comisia pentru sănătate și Comisia economică au fost sesizate în vederea întocmirii unui raport asupra inițiativei legislative.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru prevenirea și combaterea consumului de băuturi energizante de către populație, cu scopul de a limita efectele consumului acestui tip de băuturi, în special asupra stării de sănătate a copiilor și adolescenților.

Avem un aviz favorabil de la CL.

CES – aviz favorabil.

Comisia pentru învățământ, Comisia pentru drepturile omului, culte – aviz favorabil.

Consiliul Concurenței și-a exprimat punctul de vedere. Comisia, cu majoritate de voturi, a adoptat un raport de

admitere a inițiativei, cu amendamente admise.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Avem în discuție o lege cu caracter ordinar. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna senator Dinică.

## **Doamna Silvia-Monica Dinică:**

## Mulțumesc frumos.

Sigur că dacă la nivel de societate am fi avut mai multe semnale despre cât de nocive sunt aceste băuturi, poate că n-ar fi trebuit să avem un astfel de proiect de lege prin care să spunem „nu” vânzării de energizante minorilor.

Am avut mai multe serii de elevi la Parlament, poate că și dumneavoastră, îmi spuneau că beau și patru pe zi și nu pățesc nimic, că nu le-a zis nimeni că ar fi periculoase. Am văzut și copii de 10-11 ani care-și începeau ziua, la ora 10.00, cu energizant și, la fel, spuneau că nu le-a zis nimeni că sunt periculoase.

E eșecul nostru, al adulților, că n-am reușit să transmitem mesajul ăsta, dar poate că, cu acest proiect de lege și cu dezbaterile care vor urma la Camera Deputaților, să putem duce acest mesaj: că ei nu au nevoie, la vârsta lor, de energizante și că sunt un pericol pentru sănătate.

USR va vota pentru raportul de admitere a acestui proiect.

## Mulțumesc.

Doamna senator Banu, vă rog.

## **Doamna Claudia-Mihaela Banu:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

După cum bine știți, comercializarea și consumul de băuturi energizante în rândul tinerilor, dar și, mai grav, în rândul minorilor reprezintă un fenomen care a luat amploare în ultimii ani.

Sigur, așa cum spunea colega mea, acest lucru ține și de educația din familie, dar acest fenomen consider că trebuie stopat și singura posibilitate în acest moment este acest proiect legislativ.

Alături de fumat, băuturi alcoolice sau jocuri de noroc, băuturile energizante produc dependențe cu efecte dramatice asupra celor care le consumă constant.

De aceea, consider că se impun măsuri rapide pentru a determina tinerii să înțeleagă că aceste energizante nu reprezintă poțiunile magice cu care sunt, deseori, amăgiți, ci au un efect extrem de nociv asupra sănătății lor, iar un consum constant poate deschide drumul către adicție.

De aceea, alături de colegii mei liberali, am inițiat proiectul de lege prin care se interzice comercializarea băuturilor energizante și a derivatelor acestora persoanelor care nu au împlinit 18 ani.

Vă invit, stimați colegi, să votați acest proiect de lege menit să protejeze generații de tineri și, în același timp, să descurajeze consumul de substanțe extrem de nocive pentru dezvoltarea copiilor noștri.

PNL va vota pentru, evident.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator László Attila. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că în anii ’90 au început să facă infarct, de obicei, șoferii de tir. Această categorie profesională a fost printre primele care au tras un semnal de alarmă că ceva nu este în regulă.

Nu de mult, am avut ocazia să stau vreo 10 zile într-o instituție medicală de cardiologie și trebuie să vă spun că am văzut și copii de 16 ani cu infarct. Și timp de 10 zile, într-o instituție cu peste 30 de paturi, în București, cred că îmi ajunge o singură mână să număr acele persoane care au fost mai în vârstă decât mine – și am văzut și copii de 16 ani, și de 19, și de 30, și de 45.

La nivelul comisiei au fost formulate două amendamente. Unul se referă la completarea instituțiilor care au o activitate... sau pot controla comercializarea acestor produse, și aici mă refer la Ministerul Sănătății, iar celălalt amendament se referă la interzicerea comercializării acelor produse care depășesc cantitatea maximă utilizabilă în sănătate.

## Stimați colegi,

Pe rafturile magazinelor cu autoservire există produse care conțin de trei ori mai multe substanțe active decât pot fi folosite în spital într-o singură zi la un pacient și nu există niciun control. Copiii dumneavoastră, copiii mei se duc într-un magazin cu autoservire și iau de pe raft aceste produse. Cred că este de datoria noastră să stopăm acest fenomen, cu celelalte elemente de rigoare care se impun, educație și tot ce vreți, dar cred că avem obligația de a impune anumite restricții și, în același timp, să facem și corelările dintre diferitele domenii: sănătate – comerț, sănătate – economie. Noi vom vota acest proiect de lege. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Doamna senator Șoșoacă.

## Mulțumesc.

E bine că s-au trezit și parlamentarii după ani de zile de vânzări ale acestor produse. Să știți că aceste produse ar trebui interzise total, pentru că degeaba le interzici până la 18 ani. Să știți că într-un liceu cei de 18 ani se duc, cumpără aceste produse și le dau celorlalți, mai mici. Mai mult, sportivii de performanță consumă enorm de multe cantități de energizante. Cred că nu realizați ce fac aceste energizante. Stați să vedeți prin cluburi, pe la petreceri cum amestecă energizantele cu whiskeyul. Este perfect pentru inimă, mai ales când îți pocnește.

Având în vedere acest pericol, părerea mea este să le interziceți total, pentru că și după 18 ani sunt ființe... tinerețea ține până la vreo 35 de ani. Să știți că și cei de 35 și 40 de ani sunt afectați de ele și ar trebui ca acestea să nu mai existe pe piață. Dacă tot faceți un bine, nu-l mai faceți parțial, faceți-l total. Nimeni nu ar trebui să consume aceste otrăvuri. Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 38 din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România (L566/09.10.2023).

Dezbateri generale.

Inițiator?

Vă rog.

Microfonul... la domnul Cazanciuc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa vine să corecteze o situație cumva... absurdă. Absolvenții români ai unor școli din străinătate, când se întorc acasă – dacă se întorc acasă –, au niște bariere pe care această lege le impune din rațiuni pe care nu le-am înțeles. Cei care vor să devină avocați, juriști, contabili trebuie să facă dovada că dețin cunoștințe de drept românesc.

Întrebarea mea a fost – pe care acești tineri au pus-o și în instanțele de judecată –: dar aceste cunoștințe nu se pot dovedi prin examenul de admitere în profesia de avocat, de expert, de jurist? Ba da. Cu toate acestea, anumite profesii cer în continuare tinerilor această dovadă a învățării dreptului românesc, în afara oricărui cadru legal.

Prin această inițiativă încercăm să punem capăt acestei situații absurde.

Rugămintea, să votăm această lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Reprezentantul Guvernului? Nu.

Vă rog, Comisia pentru învățământ, raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 200/2004 cu o dispoziție care să stabilească că, pentru fiecare profesie reglementată, cunoașterea dreptului român se face prin examenul de admitere în profesia respectivă.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, și să supună spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă de modificare a art. 38 din Legea nr. 200/2004 pentru recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale, de data aceasta, este o propunere bună.

Evident, legea de recunoaștere a diplomelor pare să fie deja veche, de aproape 20 de ani. De data aceasta, inițiatorii s-au aplecat asupra unei probleme legitime, o problemă corectă, și anume că... evident, dreptul, alături de medicină, în România constituie una dintre cele mai dificile universități sau facultăți, iar studiile de drept sau studiile de medicină necesită o lungă perioadă de școlarizare; faptul că, prin această inițiativă, absolvenți de drept ai altor state membre europene, dar cetățeni români, care se vor întoarce cu ocazia asta în România, fie că sunt născuți în diaspora, fie că sunt născuți în România, cu studii afară și reveniți, vor putea să profeseze în această familie ocupațională, cea de avocați, la admiterea examenului de barou.

E o chestiune extrem de bună, pe care o vedem atât în zona de încurajare a mobilității tinerilor, în zona de studii internaționale pe care noi ne-o dorim pentru tinerii din România, dar, așa cum a mai fost spus și invocat în mod greșit: uite încă o inițiativă care poate să sprijine și copiii născuți în diaspora, și diaspora românească, cu gândul de a se întoarce pentru condiții mai bune acasă.

USR va vota pentru acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Nu sunt alte intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 17, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (L246/19.04.2022).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 6/31.01.2023.

- Dezbateri generale. Guvern?

Nu.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație, e raport comun, cine prezintă?

- Dumneavoastră.

- Vă rog.

L246/2022 este o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Această lege este la reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 6/31.01.2023. În ședințele separate din 24 octombrie 2023, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică, analizând, în procedura reexaminării, Decizia Curții Constituționale nr. 6/2023, prevederile Legii fundamentale, precum și legea trimisă la promulgare, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu un amendament admis, a legii trimise la promulgare.

Această lege are raport de admitere, cu un amendament admis.

Caracterul legii este ordinar, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții... Există intervenție de la USR. Doamna senator Spătaru, vă rugăm.

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, pentru că este important.

În reexaminare, Curtea Constituțională a stabilit că, admițând excepția, dispozițiile art. 1 pct. 5 sunt neconstituționale.

Comisia a aprobat un amendament – asta doream să vă spun – în cadrul raportului, era important, pentru ca contravenția să aibă și sancțiune. Ceea ce se întâmplase în mod greșit în procesul legislativ anterior – se eliminase sancțiunea.

Cele două comisii au îndreptat această eroare și au adoptat un raport de admitere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Intervenție și de la PSD, dar cred că cea mai scurtă din istoria Iașiului.

Cu siguranță.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001.

Potrivit expunerii de motive, intervențiile legislative vizează crearea cadrului legal care să permită consiliilor județene implicarea în organizarea și finanțarea din bugetul propriu a campaniilor de sterilizare a câinilor cu stăpân ce aparțin rasei comune sau a metișilor acestora, aflați pe raza județului.

Vă mulțumesc.

Partidul Social Democrat va vota pentru.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții. Legea rămâne la vot final.

Punctul 18, Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L378/04.09.2019).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Dezbateri generale. Guvern?

Nu.

Raportul... Comisia juridică, raportul comun, vă rog.

## Da, domnule președinte.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare au fost sesizate în vederea emiterii unui raport comun raportat la solicitarea Președintelui României privind adoptarea cererii de reexaminare a acestuia.

Raportat la obiectul ordonanței de urgență, care a fost modificată în sensul acordării dreptului posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce și motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 100 cm[3] , cu putere maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW pe kilogram, categoria A1, cele două comisii au adoptat amendamente și, în cele din urmă, au adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Suntem prima Cameră sesizată.

Discutăm despre o lege cu caracter ordinar. Vă mulțumesc.

Domnule senator Berea, vă rog, la intervenții.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acum câțiva ani a fost depus în Parlament un proiect de lege care îți permitea să conduci motociclete de tip A1 până în 125 cm[3] cu permisul auto categoria B. De atunci, legea a stat îngropată în sertarele Parlamentului până acum câteva luni de zile, când am reușit să o mișcăm.

A primit rapoarte favorabile și a fost votată de către toate partidele – atenție, toate partidele! –, așa că legea a mers la președinte, care a spus: „Eu nu înțeleg.” Așa că ne-am trezit cu legea înapoi în Parlament. Desigur, este prerogativa dumnealui.

Ceea ce sper eu este să nu așteptăm alți câțiva ani de zile ca să ne putem bucura de ea.

Ce trebuie românii să înțeleagă, chiar și cei care nu vor urca pe două roți, după ce această lege va fi promulgată, este că orice persoană care alege să se deplaseze pe două roți înseamnă o mașină în minus, deci trafic mai fluid. Și mă refer aici atât la motociclete și scutere, cât și la biciclete, biciclete electrice și trotinete.

Știu că mulți dintre dumneavoastră ați călătorit în afara lumii și ați văzut cum se desfășoară traficul în Italia. Imaginați-vă cum ar arăta Italia dacă toți care se deplasează pe motociclete sau scuter ar alege să meargă cu mașina. Eu cred că în jumătate de oră tot traficul s-ar bloca.

Vă invit, așadar, să votăm împreună această lege. Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Legea rămâne la vot final.

La punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L611/03.10.2022).

Dezbateri generale. Inițiator? Nu.

Reprezentant al Guvernului? Nu.

Comisia pentru învățământ, raport comun cu Comisia pentru tineret.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât modificarea sau completarea unui act normativ poate fi realizată numai în perioada în care actul normativ este în vigoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Drept care supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul senator Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Proiectul de lege L611/2023, în mod evident, așa cum a fost și menționat, în momentul de față modifică o lege care nu mai este în vigoare, și anume Legea educației naționale.

Însă să știți că inițiativa și intenția inițiatorilor nu era una rea. Ea propunea să adauge, pe lângă testările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, probe de evaluare a competențelor privind stilul de viață activ, a deprinderilor motrice dintr-o disciplină sportivă la alegere și, respectiv, a cunoștințelor de igienă personală, nutriție și fairplay.

Sigur, puțin amestecate elementele de sănătate cu cele de educație, însă ceea ce aș vrea să ridic de la tribuna Senatului este următorul element: aceste evaluări care au fost introduse pentru prima oară în legislația statului român odată cu Legea nr. 1/2011 a educației naționale și care, atenție!, aceleași evaluări, la fiecare doi ani distanță, rămân în textul de lege a învățământului preuniversitar, aceste evaluări erau gândite și sunt gândite să constituie o bază de

evaluare a performanțelor sistemului actual, pentru a se putea emana, pentru a se putea propune politici publice în domeniul educației.

Însă, din păcate, atunci când, în Comisia de învățământ, l-am întrebat pe reprezentantul ministerului câte din aceste evaluări sunt centralizate, analizate, procesate, pe baza lor sunt generate rapoarte, răspunsul a fost mai degrabă: „Nu știm, nu prea s-a făcut mare lucru cu ele.”

De 12 ani! De 12 ani nu se întâmplă nimic, încă le avem în lege, motiv pentru care susțin totuși că, poate, Ministerul Educației ar trebui să facă o treabă mai bună. Și degeaba schimbăm legile, dacă noi scriem aici, în Parlament, ce ar trebui să se întâmple în România, dar apoi Executivul nu respectă nimic din ceea ce noi propunem.

Nu mai sunt intervenții.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctele 20–22 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului, astfel:

La punctul 20 al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene – COM(2023) 402 final.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, vă rog, pe scurt, concluzia.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În vederea examinării documentului european, au fost analizate fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene, nota Ministerului Afacerilor Externe și punctul de vedere al Institutului Național de Statistică.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 402 final și supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre.

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Inițiativa rămâne la... COM-ul rămâne la vot final.

Punctul 21, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare și rectificare a Directivei 2005/36/CE în ceea ce privește recunoașterea calificărilor profesionale ale asistenților medicali generaliști formați în România – COM(2023) 502 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

În afara instituțiilor enumerate la punctul anterior, la dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

Comisiile permanente nu au trimis observații.

Comisia noastră a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 502 final.

Supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare acest proiect.

Mulțumesc. Nu sunt intervenții.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 22, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Ucraina – COM(2023) 338 final.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Vă mulțumesc încă o dată.

Eforturile de redresare, de construcție și modernizare trebuie să se bazeze pe asumarea responsabilității de către Ucraina, pe cooperarea strânsă și pe coordonarea cu țările și organizațiile care acordă sprijin, inclusiv cu statele membre vecine cu Ucraina care au jucat un rol semnificativ în gestionarea crizei refugiaților încă din primul moment.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la acest COM. Mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Nu sunt intervenții. Proiectul de hotărâre...

A, văd că... Doamna Crețu, doriți să luați cuvântul? Doamna senator Crețu. Timpul, vă rog.

Da, domnule președinte.

Am auzit și comentariul dumneavoastră, și comentariul sălii, dar, dacă vom continua să confundăm propaganda politică și să avem dezinteres, Diana va intra în Parlamentul European și noi nu. Și nu cred că ne dorim astăzi... și nu cred că ne dorim asta.

Propunerea are niște probleme, de asta am făcut o opinie.

Are o problemă de timing, și anume rațional ar fi ca Uniunea Europeană și statele ei membre, precum și Comisia Europeană să propună soluții de pacificare a Ucrainei întâi. Să nu uităm că acolo e un război și mor oameni. Reconstrucția vine după. Nu e chiar de laudă ca susținătorii Uniunii... Ucrainei, mă iertați, să fie primii care se

organizează să pună mâna pe ceva din țara care e în necaz, pentru că aceasta se va împrumuta să plătească reconstrucția și va garanta sau va ceda resursele ei.

Până acum, Uniunea Europeană a ajutat Ucraina. 70 de miliarde de euro au fost cheltuite în acest sens, adesea schimbând destinația unor fonduri pe principiul „săracii sunt solidari, dar nu și bogații”, pentru că nu s-au adăugat resurse suplimentare. Iar această realitate trebuie gestionată politic, nu trebuie ignorată. Să fim solidari cu victimele este obligatoriu și e o dovadă de umanitate pentru orice război, nu numai pentru cel din Ucraina, dar din Instrumentul european pentru pace s-au achiziționat arme pentru a prelungi războiul – și asta trebuie discutat. Pentru că principiile fundamentale pentru care am intrat noi în Uniune și am vrut să intrăm în Uniune – pacea, diplomația – au devenit vorbe în vânt la momentul ăsta.

Noua facilitate acordă sprijin financiar direct sau garanții din bugetul european și include un fel de Plan Juncker care e destinat Ucrainei. Valoarea este de 50 de miliarde de euro, nu de 15, ca la Planul Juncker, în ideea că se vor atrage fonduri private, printr-un efect de multiplicare, care vor acoperi necesitățile reconstrucției, evaluate undeva între 400 și 800 de miliarde de euro.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc. Nu mai sunt...

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Ba da.

Drept la replică, doamna senator Șoșoacă.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Îi mulțumesc frumos.

Chiar stăteam liniștită, dar văd că sunteți foarte neliniștiți nu numai că Șoșoacă va intra în Parlamentul European, ci că S.O.S. România va intra în Parlamentul European. Însă, într-adevăr, n-ar fi bine să rămân acolo, pentru că e nevoie de mine aici, ca să fiu, așa, cu ochii pe voi ca pe butelie. Dar...

## Da, merg și, și, normal!

Însă vă închipuiți ce înseamnă cel puțin vreo 20 de „șoșocari” în Parlamentul European? Vă dați seama că, în sfârșit, vom merge acolo verticali, mândri, suverani, independenți și vom face ceea ce voi nu faceți acolo?! Vom face efectiv dreptate pentru România. Asta nu vă convine?

Hai să vă spun ceva. M-am cam săturat de toate ajutoarele către Ucraina. Ajutăm pentru ce? Am făcut inițiativă – la nivel mondial a fost prima: pace! Nimeni nu se interesează de pace. Neutralitate pentru România, „Pacea de la București”. Nicio problemă, noi am fost fraieri, a preluat-o Viktor Orbán și a cerut „Pacea de la Budapesta”. Și acu’ ce să vezi? Viktor Orbán, care e naționalist și-și respectă țara, face demersuri pentru pace. El se întâlnește și cu Biden, și cu Putin și în China... se duce peste tot, iubește BRICS-ul și o duce foarte bine, și impune condiții Uniunii Europene și nu acceptă nici cerealele în Ungaria, și nu acceptă nici să mai ajute Ucraina cu armament – și nu acceptă nici Polonia, nici Slovacia. În timp ce noi dăm tot ce avem pentru Ucraina, în timp ce domnul Zelenski, dansator la bară, nu face altceva decât să-și bată joc de românii din Ucraina.

Vă rog să sintetizați.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

În timp ce Longhin este judecat și trimis în închisoare, voi aici militați pentru drepturile ucrainenilor?! Rușine să vă fie, antiromânilor ce sunteți! Rușine!

Domnul senator Bordei.

## **Domnul Cristian Bordei:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Era să mă ia cu leșin că s-a strigat „Ucraina” și nu zbiară nimeni, dar mi-am revenit.

Aș vrea să fac o precizare, să fac o corecție la ceea ce a spus distinsa noastră colegă, și anume cred că face o confuzie. Cei care dau bani contra resurse sunt chinezii, și nu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană niciodată nu dă ajutoare contra resurse. În al doilea rând, aș vrea să spun că această recomandare de regulament vine cu niște precizări foarte clare, adică banii nu se dau degeaba, se dau contra unor reforme structurale, unor condiții esențiale pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească și, după cum știm și pe propria piele, în general, Uniunea Europeană, când dă bani, are grijă să se respecte anumite condiții pe care le impune pentru a da acei bani.

În al doilea rând, că tot vorbim de mari patrioți, cred că toată lumea e de acord că polonezii, de exemplu, sunt patrioți și conducerea Poloniei este formată din patrioți. În Polonia, în momentul de față, vreo cinci instituții elaborează planuri de redresare a Ucrainei, în care vin cu propuneri concrete și prin care, bineînțeles, urmăresc să-și respecte și să-și promoveze interesele Poloniei. Un astfel de plan de redresare ar trebui să facă și România, dar până una-alta suntem într-o alianță, suntem într-o uniune care merge în această direcție de a reconstrui Ucraina după război. Dacă tot se strigă aici „pace”, cel care e responsabil cu pacea e la Kremlin, e singurul care poate produce pacea...

...așa... și cred că este o oportunitate istorică acest plan de reconstrucție a Ucrainei și România, firmele românești merită să facă parte din acest plan de reconstrucție, merită

să fie implicate, așa cum arată și această recomandare, în care se introduce o condiție explicită de a ține cont de interesele țărilor vecine Ucrainei care au sprijinit refugiații ucraineni. A te opune ca firmele românești să profite să facă parte din planul de reconstrucție a Ucrainei trebuie să fii trădător, nu există altă cale...

sau idiotul util al unei puteri ostile României, nu există alte variante.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Virgil Guran:**

Nu mai sunt intervenții.

Proiectul rămâne la vot final.

Continuăm lucrările și trecem la votul asupra inițiativelor și documentelor europene dezbătute.

La punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Cea de-a doua finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iulie 2023 (L585/23.10.2023).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

- Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a

- proiectului de lege.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, Camera decizională. Vot.

- Prezenți – 96: pentru – 81, contra – 11, abțineri – 4. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

- Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului

- dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la New Delhi la 28 martie 2023 (L564/09.10.2023).

- Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere. Este lege ordinară.

Senatul, Camera decizională.

-

tul este prima Cameră sesizată.

erviciilor de încredere bazate pe acestea (L524/05.09.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

-

re.

Vot.

Prezenți – 94: pentru – 93, „nu votez” – unu.

Raportul de respingere a fost adoptat, deci propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 (L562/09.10.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse au fost respinse în plen.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței se supun la vot.

- Vot, vă rog.

Prezenți – 94: pentru – 79, contra – unu, abțineri – 13. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Motivarea votului, domnul senator Mircescu.

## Mulțumesc.

Am votat astăzi o lege incompletă, care aduce mai mulți bani la buget de la organizatorii de jocuri de noroc, dar ignoră victimele acestui flagel. După ce legea va fi promulgată, pentru victime nu se schimbă nimic. Reclamele vor continua nestingherite, România rămâne împânzită de păcănele.

Deși USR a depus amendament pentru a scoate aceste păcănele în afara localităților, chiar și senatorii PSD au votat împotrivă, deși dânșii inițiaseră o astfel de lege, o votaseră, dar le-a fost blocată de șeful Ciolacu la Camera Deputaților.

USR a început lupta cu acest flagel acum un an de zile și o va continua, deoarece România nu trebuie să rămână țara păcănelelor.

## **Domnul Virgil Guran:**

La punctul 15, Propunerea legislativă pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de băuturi energizante de către populație (L557/03.10.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

- Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Vot.

Prezenți – 95: pentru – 84, abțineri – 11. Raportul a fost adoptat.

Se supune votului propunerea legislativă. Vot.

Prezenți – 93: pentru – 82, abțineri – 11.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 38 din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România (L566/09.10.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

După ce termin, acolo merg.

Prezenți – 95: pentru – 94, abțineri – una. Raportul a fost adoptat.

Se supune votului propunerea legislativă. Vot.

Prezenți – 94: pentru – 93, abțineri – una. Propunerea legislativă a fost adoptată. Procedură, vă rog.

15 – vă rog, lista cu votul prezentat. La 15, punctul 15 – votul, lista.

## **Domnul Virgil Guran:**

Lista pentru punctul 15.

Secretariatul, vă rog.

Punctul 17, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân (L246/19.04.2022).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 6/31.01.2023.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 6/31.01.2023. Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamentele admise, în vederea punerii în acord cu decizia Curții Constituționale. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

rectificare a Directivei 2005/36/CE în ceea ce privește recunoașterea calificărilor profesionale ale asistenților medicali generaliști formați în România – COM 502 final.

2. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014–2020 – procedură de urgență;

3. Lege privind sprijinul financiar acordat de către statul român Mitropoliei Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române, precum și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 114/2007 privind sprijinul acordat de statul român Schitului românesc „Prodromu” de la Muntele Athos, Grecia – procedură de urgență;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2022 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă – procedură de urgență;

5. Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice;

6. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

7. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare – procedură de urgență;

8. Lege pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;

9. Lege pentru completarea art. 10 și art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate;

10. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2021 pentru modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru acordarea unei indemnizații compensatorii pentru persoanele cu handicap – procedură de urgență;

11. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

12. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a salariaților în contextul conflictului armat din Ucraina, precum și ca urmare a sancțiunilor internaționale aplicate Federației Ruse și Belarusului – procedură de urgență;

13. Lege pentru ratificarea Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de SudEst privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru aderarea la Acordul, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, de implementare a Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, pentru ratificarea Protocolului, semnat de partea română la Skopje la 30 noiembrie 2021, de modificare a Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018,

pentru stabilirea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Acordului dintre părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, deschis spre semnare și semnat de partea română la Viena la 13 septembrie 2018, precum și pentru completarea art. 11[5] alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor – procedură de urgență;

14. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2023 pentru instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului de învățământ – procedură de urgență;

15. Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Cea de-a doua finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 17 iulie 2023 – procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 30 octombrie 2023.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – data de astăzi, 30 octombrie 2023.

Declar închise lucrările ședinței de astăzi. Mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486657]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 150/24.XI.2023 conține 32 de pagini.**

Prețul: 160 lei